Sunteți pe pagina 1din 12

Curs 5. Interpretarea psihanalitica. Continut latent si manifest in Plansele Rorschach.

Materialul poate fi analizat n raport cu modelul teoretic oferit de psihanaliz. Petele sunt abordate, desigur, n funcie de configuraia lor perceptiv, adic n funcie de coninutul lor manifest, dar i innd cont de solicitrile lor implicite, adic de coninutul latent care se articuleaz n jurul coninutului manifest i care este susceptibil s fie reactivat n momentul aplicrii testului. Determinarea coninutului manifest i a coninutului latent al planelor Rorschach permite stabilirea de legturi care faciliteaz nelegerea discursului subiectului, deoarece acesta nu se refer doar la un obiect concret, ci i la un obiect simbolic, semnificativ din punct de vedere afectiv sau fantasmatic. Analiza materialului a fost elaborat de numeroi autori: E. Minkowska, M. Monod, R. Mac Cully, D. Anzieu, N. Rausch de Traubenberg. Bazndu-se pe scrierile lor, Catherine Chabert (1983) a propus o analiz a coninutului manifest i a coninutului latent al testului Rorschach, pe care o prezentm aici, pe scurt.

Abordarea descriptiv a planelor, la nivelul cel mai apropiat posibil de percept, permite gruparea lor n funcie de dimensiunea lor structural, care poate avea un caracter unitar (I, IV, V, VI, IX) sau o configuraie bilateral (II, III, VII, VIII); de altfel, planele se disting dup dimensiunea senzorial: plane gri-negru sau contrastante negru/alb, plane roii, plane pastel. Aceste dou dimensiuni "obiective" servesc drept baz pentru metoda de analiz a protocolurilor, din moment ce perceperea construciei formale (dimensiunea structural) este n mod clasic considerat ca fiind purttoare a

demersului cognitiv, iar sensibilitatea la culori (dimensiunea senzorial) este n mod empiric asociat cu afectele. Combinaia dintre aceste dou elemente st la baza analizei coninutului latent al fiecrei plane. Aceasta permite regruparea solicitrilor implicite ale materialului cu referire, pe de o parte, la imaginea de sine, i pe de alt parte la reprezentrile de relaii, cele dou aspecte fiind, bine neles, legate ntre ele.

Plana I: 1. situeaz subiectul fa n fa cu testul, fapt care l poate face s (re)triasc experiena unui prim contact cu un obiect necunoscut. Caracterul negru, ntunecat, etalat larg pe fondul alb, trezete anxieti aproape imediate i dificil de conturat. 2. Rspunsuri. Singura asemnare cu forma unui fluture sau a unei psri permite regasirea unui strop de familiaritate n acest material care se prezint ca strin. Rspunsul liliac, frecvent ntlnit, condenseaz caracterul fobogen i fantasmatic al intrrii n situaie. Celelalte dou rspunsuri anterioare vizeaz neutralizarea anxietii asociate planei. Masc dorina sau atitudine de disimulare. Este nevoie de pruden n interpretare, trebuie sa urmarim cum apare acest raspuns dupa un timp de laten, care e succesiunea in care este ncadrat, ce anume se disimuleaz...

Lup atitudine fobic, spaima n faa unui obiect enigmatic, negricios, care nu poate decat sa evoce angoasa nocturna a copilriei si a povestilor care, dintotdeauna, au dat o forma fricilor ancestrale si primare. dimensiune regredienta a planselor

3.

Plonjarea fantasmatic este insotit de micri narcisice, printre care se pune accent asupra caracteristicilor imaginii corporale. Axul central este structurant, in jurul su se organizeaz simetria. In plansa 1, este marcat printr-o linie fina, verticala, care poate s traseze pentru subiect o linie de duplicare a lui nsui, de susinere a reprezentrilor speculare, n oglind. Raspunsuri umane ncremenite: doi clovni cu tichii care se privesc; raspunsuri din registrul anatomic o vertebr, prin mijloc trece maduva. Apelul la reprezentari corporale poate sa trimita la nedifereniere sexual sau la direfenta dintre sexe. Detaliul inferior poate sa conduca la evocari ale reprezentarilor uterului feminin sau falusului. Ca toate plansele, Plansa 1 prezinta caractere bisexuale, pe care subiectul le va trata n funcie de functionarea sa psihica si stilul sau de expresie.

4.

referina la corpul uman, coroborat cu numeroase caracteristici manifeste (alur nchis, ax clar desenat), ofer o mobilizare dubl: narcisic (imaginea propriului corp, reprezentarea de sine) i obiectal (relaia cu imaginea matern).

5.

Evocarea golurilor poate avea semnificatii diverse. Uneori se considera ca acest tip de raspuns are legatura cu anxietatea de castrare. Dar trebuie sa ne intrebam si

asupra unor lipse din reprezentarile si organizrile narcisice:o atingere a euluipiele vazut ca urmare a tririi dureroase a absentei obiectului primar.

Plansa II 1. Rorschach-ul constituie o succesiune de efecte de surpriz, fiecare plan aduce ceva nou: rou i detaliul alb median. Roul inferior se opune petelor roii superioare. - Plana II, construit n jurul unei lacune de pe plan, n configuraie bilateral i tricromatic (rou, alb, negru), este perceput, n repercusiunile sale arhaice, drept un ntreg explodat: lacuna median este simit ca un vid intern, o fisur corporal fundamental, posibilitile de unificare i de delimitare interior-exterior au euat. n registrul modalitilor de relaionare, acest tip de imagine de sine se asociaz cu reprezentri simbiotice fuzionale i/sau distructive. - La un nivel mai evoluat, plana II trimite n mod preferenial la o problematic de ordinul angoasei de castrare: Dbl este resimit ca o gaur, o ran, uneori contra-investit prin valorizarea vrfului median interpretat ca simbol falic. Referinele feminine sunt frecvente (menstruaie, sarcin, natere, fantasme sexuale...). Jocul bisexualitii este din nou mobilizat, precum i destinele pulsiunii sub dimeniunile agresive sau libidinale. n registrul relaional, plana II solicit scenarii n care investiiile pulsionale sunt puternic mobilizate fie n valena lor agresiv (de pild: lupta dintre doi uri), fie n valena lor libidinal (dou animale care se mbrieaz, bot n bot).

Plana III nu las subiectul s scape de anumite problematici ale identitii, agresive sau libidinale. soliditatea schemei corporale, deoarece materialul manifest ofer o reprezentare clar a unor personaje umane. pune accentul n special pe procesele de identificare sexual: bisexualitatea ei manifest (personaje cu sni i penis) ngreuneaz, uneori, alegerea. Pot s apar conflicte, subiectul simindu-se atras de tendine contradictorii, fr posibilitatea de a rezolva aceast ruptur intern. Reprezentrile relaiilor sunt mai puin brutale dect n plana II, dar au i aici legtur cu gestionarea pulsional libidinal sau agresiv. Caracterul mai socializat al modalitilor relaionale este justificat de pregnana perceptiv a materialului (personajele umane constituie o banalitate), participarea subiectiv i deci proiectiv fiind mai puin solicitat. Putem urmari accesul subiectului la ambivalen. Ex: Doua personaje fa n fa. ntre ele se afla o fund, sau poate inimile lor controlul miscarilor agresive si libidinale, acroaj n registrul neutralitii. Doua femei care gatesc in jurul unei plite... deasupra lampioane... sau par mai degraba fetusi... ma duce cu gandul la avort. iniial registrul feminin... evocari din ce in ce mai anxiogene... Un om cu bratele ridicate deasupra capului... pentru a se proteja. Are rani care sangereaz i plamani in stare proasta... registrul identitatii

este ameninat n coerena sa, invelisul pare insuficient pentru a conine elementele reprezentarii corporale, eul se supune procesului primar si pierde controlul.

Plana IV O alt plansa neagr, clar organizat pe vertical, n jurul unui ax central Dispariia rosului poate da ocazia unui regret, mai ales daca rosul a fost valorizat maniacal. Reapariia negrului si a estompajului poate tempera insa ncrctura afectiva a planelor precedente, permitnd trecerea la un nivel de functionare mai controlat. Elementele falice sunt mult mai bine reprezentate dect cele feminine. Este plansa falic a testului, evocnd mai degrab imagini de putere: masivitatea, construcia, calitile senzoriale fac din ea o plan cu simbolism falic fr a presupune caracterul masculin sau feminin al referenialului. n cele mai bune cazuri, puterea falic este asociat cu o imagine masculin, fapt care a putut justifica interpretarea planei IV ca fiind "plana patern". Dar exist i cazuri n care, pentru plana IV, dominant este evocarea unei imago materne falice i periculoase. Plana IV prezint poziiile luate fa de imaginile de putere: identificarea cu fora lor dinamic prin reprezentri de personaje foarte active (uria, motociclist, King- Kong), sau pasivitatea, receptivitatea

(favorizat de aspectul estompat al petei), prin producii semnificative cum ar fi covora de lng pat, pergament ars, floare ciudat. Estompajul permite mblnzirea caracterului masiv. Poate fi utilizat ca barier defensiv la apariia reprezentrii falice.

Plana V este considerat plana identitii i reprezentrii de sine. Situat n mijloc, pare a fi un punct de recentrare structura compact, bine delimitat, faciliteaz travaliul perceptiv. Este evident

reprezentarea unui fluture sau a unei pasari, ceea ce ofer ocazia unei economii de efort psihic. Este plansa Eului, pentru c, dupa toate solicitarile de pana acum, eul are sansa de a se reaeza in funcionarea secundar. Este plansa n care poti sa te asezi, s-i tragi rasuflarea, sa te odihneti. Rareori subiectii dau altceva decat raspunsuri banale. Permite evaluarea fortei eului, calitatea resurselor nscrise ntr-o schem corporal suficient de bine stabilit, unitar, care difereniaz ntre exterior si interior. Se acorda atenie raspunsurilor care exprim o sensibilitate la lacune, la contururi decupate, sau dedublari n doua parti distincte ale plansei dovad a inconstanei, a unei poroziti a limitelor, a unei anxieti de efracie, a unei instabiliti identitare.

Plana V rmne cea a evidenei (pregnana rspunsurilor Ban) i constituie proba de realitate fundamental n abordarea lumii exterioare, dovedind chiar prin asta interdependena strns care leag

reprezentarea de sine i raportul cu obiectele externe.

Plana VI este n mod clasic considerat ca purttoare de simbolism sexual. Este vertical, dimensiunea penian-falic este dominant (D. Med. Sup.: stilou, totem, sabie), plana este caracterizat de bisexualitate, deoarece ea trezete n acelai timp o sensibilitate pasiv, receptiv, asociat cu imagini sexuale feminine (n special n partea sa inferioar: blan, floare, sex de femeie). Atenia acordat estompajului i simetriei semnific o tendin de ndeprtare se toate dimensiunile fantasmelor sexuale. Modalitile regresive asociate estompajului au o for deosebit. O blana de pisic sau de tigru. Nuanele ma fac sa ma gandesc la asta. Pare ciudata nu are coad... dar are mustati / in ancheta: o vad asa, ca o fotografie din revista. n primul moment, subiectul ramane in concret, fara a intra in reprezentarile sexuale i ale castrrii. Referintele tactile subliniaz caracterul defensiv al regresiei. n timpul anchetei, miscarea defensiva este mult mai ferma + este convocat familiarul.

Detaliul inferior poate face trimitere la reprezentarea penetrabilitii vagin sau anus.

Plana VII

- rezonana fundamental matern, justificat "obiectiv" prin configuraia scobit, prin ntinderea zonei de interpenetrabilitate alb-gri. Descoperim aici toate modalitile posibile de relaionare cu imaginea matern, de la cele mai arhaice la cele mai evoluate: relaii simbiotice sau fuzionale, relaii de obiect marcate de analitate sau oralitate, sentimente de stare de bine sau de nesiguran, alinare, beatitudine sau angoas, depresie legat de pierdere, cutarea ptima a unui obiect bun... Plana VII este un mediator excepional al relaiilor precoce. - Absena obiectului primar se dezvluie n teme de frig, ypad, semnificand uneori anxietatea legat de pierderea iubirii obiectului. - ntr-un registru al identificrilor, ea i permite subiectului s se situeze n raport cu un model feminin: opoziie, conflict sau supune pasiv, valorizare sau devalorizare a imaginilor feminine. - Nu se adreseaz numai registrului matern arhaic. Pe lang problematicile orale si anale elemente care reactiveaz complexul de castrare prin elementele falice superioare i linia median inferioar.

- Doua femei care se privesc, cu cozile n vnt, i fac semn cu mana. La baz, ceva ca aparatul genital feminin... ca o balama, care se poate deschide i nchide. + i-a permis sa izoleze elementul masculin ... - detaliul inferior e legat de deschidere, de capacitatea de a delimita interiorul de experior, de a putea fi penetrat, ntr-o poziie receptiv, pastrnd, n acelai timp, n siguran interiorul corpului.

Planele pastel (VIII, IX, X) trezesc apariia emoiilor i afectelor i permit astfel surprinderea tipului de raport pe care subiectul l stabilete cu mediul su. Cu toate acestea, este dificil s distingem specificul fiecrei plane: reaciile sunt foarte diferite i nu favorizeaz regruparea tematic. Totui, recunoatem faptul c plana VIII rmne plana "contactelor cu lumea exterioar", c plana IX favorizeaz referinele materiale precoce (plana "uterin"), c plana X poate fi considerat plan de individuaie i separare. Pe de alt parte, planele pastel au ca punct comun facilitarea regresiei: pregnana culorilor, intensitatea sau stimularea extern vin s trezeasc sensibilitatea la real; vor fi reactivate manifestrile mai vechi, primitive, ale unei senzorialiti precoce, ale unei triri anterioare limbajului verbal, atingnd la subiect experiene de plcere i neplcere legate de contactele sale iniiale cu mediul relaional.

Plana VIII - Elementele cromatice izoleaz fiecare element i subliniaz dispunerea lor n spaiu.

10

- Simetria si culorile pot induce miscari narcisice.

- Prelungete dimensiunea de relaionare cu obiectul primar din plana VII i poate fi privit ca un ecou al acesteia. VII Nori...pufoi capete ngheate, de montri, de fiecare parte VIII Un urs care se plimb pe langa apa... i vede reflexia... Bijuterie din pietre preioase.

Plansa IX Cea mai regresiv, Plana uterin Nu exista un ax median, subiectul este lasat sa viseze. Impresia este de mas paradoxal dens, cu un caracter in acelai timp difuz i precis delimitat. Asociatii cu elemente apa, foc exprima acest impact asupra senyotialitii Dimensiunea bisexual nu este exclus element falic n centru, dar i un uter care, ca ntotdeauna, poate reactiva fantasme de castrare. Pot sa apara modaliti de expresie primar in caracterul oral al rspunsurilor ngheat cu fructe. Caracteristic este lipsa limitelor, teme de disoluie, de fuziune cu obiectul matern Plansa X - Se negociaz dimensiunea separrii

11

- este multicolor i este cea mai dispersata poate fi erceputa ca apoteoz, buchetul final, in tonaliti hipomaniacale ale luptei antidepresive

12