CURS 2

Loving kindness și Auto-compasiunea

Loving kindness meditation și compassion meditation

-ambele promovează metta- energie mentală pozitivă, o atitudine caldă față de sine și de
ceilalți, opusă criticii
-practici bazate pe mindfulness
-loving kindness (metta) and compassion (karuna) are two of the four brahma viharas, or
sublime states, which also include sympathetic joy (mutida; feeling joy when others are
joyful) and equanimity (upekkha; tranquility, equidistance, calmness)
-loving kindness- atitudine de căldură și energie mentală pozitivă îndreptată spre ceilalți și
spre sine
-compassion- conștientizarea suferinței, concectarea cu celălalt și angajamentul de a reduce
suferința (între iubire și tristețe)
-intervențiile focalizate pe: efectivitatea tratării diverselor tulburări mentale, ca depresia,
PTSD, tulburări psihotice sau tulburări de alimentație, dar și reducerea rușinii și a
hipercriticismului și a creșterii nivelului de afectivitate pozitivă
-conceptualizări și tehnici diferite

AUTO-COMPASIUNEA
Compasiunea orientată către propria persoană: Implică 3 componente:
1. Bunătate față de propria persoană- opusă auto-criticii și evaluării negative a
propriei persoane;
2. Conștientizarea naturii umane a propriilor experiențe- opusă izolării și credințelor că
suntem singurii care trecem prin aceste probleme;
3. Mindfulness- conștientizarea și detașarea fașă de propriile gânduri negative- opus
identificării cu acestea.
Exercițiile cuprind:
1. Recunoașterea suferinței (Acesta este un moment de suferință.)
2. Universalitatea suferinței (Suferința este parte din viață.Toți suferim.)
3. Angajamentul pentru reducerea suferinței (Să fiu blând cu mine.)

IMPLICAȚII ale auto-compasiunii pentru SĂNĂTATEA MENTALĂ

-a apărut ca o alternativă la stima de sine- promovarea unor evaluări globale pozitive poate fi
problematică;
-auto-compasiunea a fost relaționată cu reducerea riscului pentru psihopatologie și o stare de
bine mai ridicată; a fost asociată cu o implicare mai redusă în strategii disfuncționale de
reglare emoțională;
-ne “eliberează” din lupta pentru stima de sine, ne apropie de ceilalți
-au fost dezvoltate o serie de intervenţii care încearcă să promoveze compasiunea: Mindful
Self-Compassion Program (Neff, 2012); Compassion Cultivation Training (Jazaieri, 2013);
Compassion Mind Training (Gilbert 2006);

COMPASSION MIND TRAINING

Trei sisteme motivațional- afective la nivelul creierului:
1. Sistemul de amenințare și protecție: depresie, anxietate, furie
2. Sistemul de căutare al recompenselor
 3. Sistemul de căutare a mulțumirii, liniștii și a confortului social/ atașamentului;
Intervenția vizează antrenarea celui de-al treilea (auto-mulțumire prin auto-compasiune);
Este centrată pe reducerea rușinii și a auto-criticii.

ELEMENTE CHEIE ALE INTERVENȚIEI

 Psihoeducație și conceptualizarea auto-criticismului:
-sunt privite ca și reacții normale prin care individul a încercat să se adapteze la contextele de
viață;
-explorează condițiile dificile prin care individul a trecut astfel încât a ajuns să dezvolte auto-
criticismul și tendința de a trăi rușine;
-nu se încearcă schimbarea gândurilor negativă, ci schimbarea atitudinii față de ele;
-se vizează temerile individului față de atrăi auto-compasiune.
 Dezvoltarea auto-compasiunii prin imagerie dirijată și exerciții comportamentale
-dezvoltarea unui eu capabil de auto-compasiune care este invocat în momentele dificile;
-accent pe ceea ce spune acest ”eu”, dar și modul în care o spune.