Proiect Psihologie Pozitivă

Temă: Protocol de intervenție inspirat din psihologia pozitivă pentru adolescenții ce provin
din medii defavorizate.
Livrare servicii psihologice: individual, fizic și online, livrate de un psihoterapeut care are
experiență cu adolescenții. Ședințele vor avea loc săptămânal, și vor dura în jur de 50 min.
Particularizare caz: Raluca este o adolescentă în vârstă de 16 ani care provine dintr-o
familie numeroasă, dar saracă. Aceasta locuiește într-un sat micuț din județul Cluj împreună
cu mama sa și cei 6 frați mai mici. Locuiesc într-un spațiu mult prea mic pentru nevoile lor,
iar tatăl se află în Italia, unde lucrează pentru a aduce mai mulți bani în casă. Deși beneficiază
de mare parte din salariul tatălui și alocația copiilor, mama casnică se descurcă foarte greu cu
7 copii. Raluca primește rar hăinuțe noi de la asociațiile care îi mai ajută și se simte mereu
stânjenită atunci când se compară cu colegii săi care provin din medii mult mai bogate.
Raluca învață la un liceu bun din oraș și face naveta cu autobuzul. Are o singură prietenă pe
care se poate baza oricând, iar restul colegilor ori o ignoră, ori o tachinează. Raluca și-ar dori
să aibă alte condiții și să fie respectată ca oricare alt elev. Are, însă, rezultate foarte bune la
învățătură, fiind printre primii din clasă.
Atunci când nu o ajută pe mama sa (cu care are o relație foarte bună) prin casă, Ralucăi îi
place să picteze și să danseze. De asemenea, Raluca este foarte pasionată de lectură.
În ceea ce privește starea sa emoțională, Raluca raportează des stări anxiogene și depresive.
Se gândește foarte mult la viitorul său și la situația fraților săi, își face griji că nu va reuși să-și
depășească situația chiar dacă învață foarte mult și este foarte strictă cu ea însăși. A observat
în ultimul timp o lipsă de interes pentru activitățile preferate, se vede tot mai rar cu prietena sa
și îndeplinește mecanic sarcini prin casă, declarând că se simte goală pe interior. Raluca crede
că trebuie să se descurce excelent la școală și nu își permite să greșească deoarece în mâinile
ei se află viitorul său și bunăstarea familiei sale. Se simte vinovată pentru plecarea tatălui și se
gândește că dacă nu și-ar dori atâtea lucruri, poate acesta ar mai fi încă în țară. De asemenea,
se simte vinovată de condiția mamei, care e mai mereu abătută de gânduri și consideră că nu
face destule în casă pentru a o ajuta.

MODULUL I: REGLAREA EMOȚIONALĂ ȘI CREȘTEREA EMOȚIILOR

POZITIVE

1. Tematica discutată: Reglarea emoțională și creșterea emoțiilor pozitive (4 ședințe)

Scopul modulului este de a spori emoțiile pozitive ale Ralucăi și, de asemenea, de a regla
emoțiile disfunționale resimțite de aceasta.
Modulul cuprinde 4 ședințe, inițiate de o evaluare a nivelului de emoții negative și
pozitive ale subiectului și de o psihoeducație cu privire la acestea. În plus, vom folosi tehnici
care vor spori conștientizarea, acceptarea și reglarea emoțiilor pacientei.
2. Tehnici propuse pentru a fi discutate în program, o scurtă descriere a acestora și motivul
pentru care le-am ales:
- Aplicare scala PANAS-X (Watson & Clark, 1999) (emoții pozitive și negative): Pentru a
evalua stări emoționale specifice, PANAS-X măsoară 11 afecte specifice care asigură astfel
măsurarea stării de spirit la două niveluri diferite (Watson & Clark, 1999). Am ales această
scală pentru identificarea emoțiilor resimțite (negative și pozitive).
- Psihoeducație cu privire la emoții negative și pozitive: o clasificare a emoțiilor pozitive vs
negative, rolul lor și caracterul funcțional vs disfuncțional al acestora. Am ales să introducem
psihoeducația pentru informarea pacientului și facilitarea procesului de identificare a
propriilor emoții și mai ales a celor disfunționale.
- Conștientizarea emoțiilor la nivel fiziologic, cognitiv și comportamental: ghidarea pacientul
înspre recunoașterea emoțiilor proprii în situații specifice, încadrarea lor în categoria:
pozitiv/negativ, funcțional/disfunțional și identificarea cognitiilor din spatele emoțiilor
disfuncțioanle și restructurarea acestora conform modelului ABC cognitiv (Beck, 1976). Vom
folosi această tehnică pentru a-l ajuta pe pacient în a diferenția tipurile de emoții, consecințele
acestora și cum pot fi controlate. Emoțiile negative nu înseamnă neapărat disfuncționale, de
aceea este important ca pacientul să facă aceste diferențe și să le poată observa. De asemenea,
le vom restructura utilizând tehnicile logice, empirice și pragmatice.
- Meditație pe acceptarea emoțiilor negative: (de anxietate, de exemplu), trenul minții, este o
meditație care presupune observarea gândurilor care ne vin în minte, asemenea vagoanelor
unui tren, pe care le observăm și le lăsăm să treacă. De asemenea, este și un exercițiu de
mindfulness care plasează pacientul în momentul prezent, prin observarea senzațiilor și
percepțiilor avute, dar și pe modalitățile prin care pacientul încearcă să evite gândurile și
emoțiile negative. Am introdus meditația pentru promovarea unei atitudini non-evaluative,
plasarea pacientului în prezent și promovarea acceptării emoțiilor și a gândurilor.
- Prezentare și deprindere tehnici de relaxare: Antrenamentul de relaxare progresivă Jacobson
(1938), tehnicile de respirație, yoga și exercițiile de mindfulness. Acestea vor diminua
impactul emoțiilor negative și vor crește frecvența emoțiilor pozitive.
- Tehnici umoristice: utilizarea umorului în ședință, pentru a minimiza nivelul de catastrofare
astfel încât pacientul să poată obține o altă perspectivă asupra dificultăților și să reducă
nivelul distresului resimțit.
3. Idei de teme de casă care pot fi incluse:
- Monitorizarea emoțiilor în timpul zilei și utilizarea modelului ABC pentru restructurare.
- Jurnal de recunoștință.
- Crearea de experiențe pozitive în compania prietenilor.
- Angajarea în exerciții fizice.

MODULUI II: AUTO-COMPASIUNE

1. Tematica discutată: auto-compasiune (2 ședințe):

Scopul modului vizează creșterea nivelului de auto-compasiune al pacientei și
cuprinde două ședințe. În prima ședință vom explora nivelul de auto-compasiune printr-un
dialog cu vocea critică a Ralucăi, iar în a doua vom utiliza tehnici de creștere a nivelului auto-
compasiunii.
2. Tehnici propuse pentru a fi discutate în program, o scurtă descriere a acestora și motivul
pentru care le-am ales:
- Dialog între vocea critică, cel criticat și observatorul compasional. Avem 3 scaune pe care
va sta clientul pe rând, reprezentând vocea critică, cel criticat și observatorul compasional.
Mai întâi, acesta se gândește la o problemă care îl deranjează și pentru care se critică des.
Raluca va purta la început un dialog între vocea critică și cel criticat, pentru o problemă care îi
vine în minte. Mai apoi, după ce dialogul a avut loc, va interveni tot ea, din postura de
observator compasional, care o va încuraja pe ea, cea criticată.
- Imagerie dirijată (Gilbert & Procter, 2006). Își va imagina o persoană dragă ei care îi spune
că poate să greșească, că nici un om nu este perfect, promovând o atitudine auto-
compasională. Apoi își va imagina că ea însăși își spune aceste lucruri.
Am ales aceste tehnici deoarece clienta are stima de sine foarte scăzută și vrea să fie
mereu pe placul celorlalți. Își dorește să fie în rând cu ceilalți colegi, astfel este foarte critică
cu sine. În primul rând, dialogul dintre vocea critică, cel criticat și observatorul compasional
are rolul de a-i arăta că poate fi mai blândă cu ea însăși și că poate avea și o atitudine de
compasiune îndreptată spre ea însăși. De asemenea, imageria dirijată introduce o atitudine de
auto-compasiune și acceptare.
3. Idei de teme de casă care pot fi incluse:
 - Scrisoare auto-compasională pentru sine
- Meditație ghidată.

MODULUL III- PUNCTE FORTE ȘI VIRTUȚI

1. Tematică discutată: Puncte forte și virtuți (2 ședințe)

Scopul principal al acestui modul este identificarea punctelor forte și a virtuților
pentru cazul Ralucăi.
Acest modul cuprinde două ședințe. În prima ședință ne vom axa pe psihoeducația cu
privire la punctele forte și la virtuți, pe beneficiile obținute în urma promovării acestor
constructe, pe evaluarea acestora, prin aplicarea chestionarului VIA-Youth (Park & Peterson,
2005), în vederea identificării principalelor puncte forte ale Ralucăi. Mai apoi, se va oferi un
feedback cu privire la principalele 5 puncte forte. A doua ședință va viza exerciții de
conștientizare a importanței utilizării punctelor forte în viața cotidiană (joc de rol, imagerie
dirijată), restructurare cognitivă, precum și teme de casă.
2. Tehnici propuse pentru a fi discutate în program, o scurtă descriere a acestora și motivul
pentru care le-am ales:
- Psihoeducație -informarea clientei despre ce sunt punctele forte, cum se pot identifica, cum
se pot aplica, care este rolul lor în protocolul de intervenție și în viața de zi cu zi. Scopul
alegerii tehnicii a fost informarea clientei cu privire la importanța angajării în activități care
să-i pună în valoare punctele forte.
- Chestionarul VIA YOUTH (Park & Peterson, 2005)- un instrument de evaluare în urma
căruia se vor identifica principalele puncte forte ale Ralucăi. L-am ales deoarece este un
chestionar validat științific care ne permite într-o manieră ușoară și accesibilă să-i identificăm
clientei punctele forte;
- Găsirea unor modalități noi de utilizare a punctelor forte în viața de zi cu zi- identificarea de
noi modalități prin principalele 5 puncte forte identificate la pasul anterior să poată fi
valorificate ( de ex. Cum să aplici creativitatea în noi moduri? – noi coregrafii de dans,
realizarea de picturi pe sticlă/ pe piatră/ pe pânză, Cum să valorifici dragostea pentru familie
în noi moduri?- Joaca cu frații, Scrisori de recunoștință către prietenă); Considerăm că acest
exercițiu o va ajuta pe Raluca să identifice și să exploreze noi modalități de antrenare a
punctelor forte, urmând ca ulterior să le poată implementa;
- Auto-monitorizare activități pentru promovarea punctelor forte și virtuților (jurnal)-
realizarea unui jurnal în care va nota activitatea făcută, frecvența acesteia și ce simte/ a simțit
în momentul realizării. Am ales această tehnică pentru a implica activ clienta în procesul de
valorificare a punctelor forte, pentru o conștientizare mai eficientă a beneficiilor pe care
activitățile pe baza punctelor forte le au asupra sa;
- Restructurare cognitivă- conform modelului ABC cognitiv prin tehnici logice, empirice,
pragmatice. Am ales această tehnică pentru a elimina gândurile iraționale deja existente sau
care pot apărea pe parcursul intervenției (de ex. Sunt oricum un caz pierdut, nici nu are rost să
fac ceva ca să îmbunătățesc situația).
- ”Cea mai bună versiune a ta”- identificarea unui moment din trecut care poate fi catalogat ca
fiind ”cea mai bună versiune a propriei persoane”. Vor fi notate detaliile acelui moment,
emoțiile resimțite, persoanele care erau prezente. Ulterior se vor identifica punctele forte
manifestate în acel moment (creativitate, iubire, respect, onestitate, curaj etc.) și noi
circumstanțe în care acestea pot fi exprimate. Am ales să transpunem această activitate într-un
joc de rol pentru facilitarea identificării/recunoașterii punctelor forte și a virtuților pe care le-a
utilizat într-un anumit moment și au ajutat-o;
- ”Best future self”- Imaginarea celui mai bun viitor posibil- Clientul este încurajat să își
identifice punctele forte care ar duce la o versiune a viitorului dorit, pentru a le putea pune în
aplicare. Motivația alegerii acestei tehnici este conștientizarea faptului că are un viitor pentru
care merită să lupte. Prin imagerie dirijată, Raluca se va transpune într-un viitor dezirabil, care
o va ajuta să identifice și să conștientizeze importanța aplicării în viața de zi cu zi a punctelor
sale forte pentru a ajunge acolo unde își dorește;
5. Idei de teme de casă care pot fi incluse:
-Realizarea unor activități practice conforme cu punctele forte definitorii identificate;
-Automonitorizarea activităților noi care au la bază promovarea punctelor forte definitorii;
-Întocmirea unei scrisori către Raluca dintr-un viitor dezirabil (cu accent pe punctele forte
care au ajutat-o să ajungă acolo).

MODULUL IV- OPTIMISMUL

1. Tematica discutată: Cultivarea optimismului (2 ședințe)

Scopul principal al acestui modul îl reprezintă cultivarea optimismului în cazul
Ralucăi. Dat fiind faptul că provine dintr-un mediu defavorizat, am ales această tematică
pentru a o ajuta să depășească mai ușor situațiile dificile cu care se confruntă atât acasă, cât și
la școală sau în mediile sociale.
 Acest modul cuprinde două ședințe. În prima ședință se va realiza psihoeducația cu
privire la optimism și aplicarea chestionarului Life Orientation Test (Scheier & Carver, 1985),
restructurarea cognitivă ce vizează gândurile iraționale, cu precădere cele apărute în urma
diverselor situații nefavorabile cu care se confruntă constant. Cea de-a doua ședință vizează
tehnici de creștere a optimismului, dar și propunerea unor teme de casă care să ajute la
cultivarea optimismului.

2. Tehnici propuse pentru a fi discutate în program, o scurtă descriere a acestora și motivul

pentru care le-am ales:
- Psihoeducație -informarea despre importanța constructului, beneficiile cultivării
optimismului. Am ales asta ca o primă tehnică pentru a informa corect clienta cu privire la
beneficiile cultivării optimismului, diferența dintre optimism realist vs. nerealist, optimism vs.
pesimism;
- Aplicarea Life Orientation Test (Scheier & Carver, 1985)- instrument pentru măsurarea
gradului de optimism. L-am ales întrucât este un chestionar validat științific și ne ajută să
măsurăm gradul de optimism al Ralucăi;
- Analizarea vocii critice- joc de rol, identificarea gândurilor care generează pesimism, teama
de eșec, de neacceptare socială. Se va utiliza această tehnică pentru a putea identifica și
conștientiza prezența gândurilor negative și iraționale care sabotează cultivarea optimismului
sănătos;
- Restructurare cognitivă- contraargumentarea rațională și realistă a gândurilor care o
sabotează pe Raluca printr-o abordare logică, empirică, pragmatică (de ex. Crezi că e logic să
te gândești că ceilalți trebuie să te accepte cu orice preț? Alternativă rațională: Mi-aș dori ca
ceilalți să mă accepte, chiar dacă provin dintr-un mediu defavorizat). Motivația alegerii
tehnicii: pentru implementarea unui stil de gândire rațional și sănătos;
- ”Partea plină a paharului”- tehnică ce presupune identificarea unei situații negative și găsirea
în cadrul acesteia a părții pozitive; cu alte cuvinte, accent pe beneficii. Am ales această
activitate pentru a ajuta clienta să realizeze că există luminița de la capătul tunelului dincolo
de orice situație stresantă/dificilă, faptul că se va pune accentul pe partea plină a paharului, o
va ajuta pe Raluca să găsească soluții eficiente când se va mai confrunta cu astfel de situații și
totodată să acționeze optimist chiar și în situații grele;
3. Idei de teme de casă care pot fi incluse:
- ”Trei lucruri bune”- notarea a trei lucruri pozitive care i s-au întâmplat până la următoarea
întâlnire; descrierea situațiilor detaliat și emoțiile pe care le-a resimțit Raluca;
- Scrisoare către demonul interior- redactarea unei scrisori către demonul interior prin care
Raluca să înfrunte acei demoni care apar sub forma gândurilor pesimiste;
- ”Borcanul cu pesimism” –sarcina Ralucăi este ca pe timpul unei săptămâni să adauge într-un
borcan un bănuț de fiecare dată când are un gând pesimist și să îl aducă la ședința următoare,
iar suma adunată să o doneze cuiva în aceeași situație.

MODULUL V- STAREA DE FLUX

1. Tematica discutată: starea de flux (2 ședințe)

Scopul acestui modul este de a-i prezenta clientei conceptul de flux, ce înseamnă
starea de flux, cum intrăm în această stare, ce beneficii are și ce putem face pentru a obține
cele mai bune rezultate de pe urma acesteia. La finalizarea modulului, clienta se va angaja
într-o serie de activități care promovează fluxul.
Modulul se va întinde pe 2 ședințe și va promova starea de flux în activități legate de
școală, în activități care îi fac plăcere clientei, activitățile de familie și cu prietenii.
În prima ședință vom face psihoeducație cu privire la starea de flux. Conform
modelului lui Nakamura și Csikszentmihalyi (2014) vom prezenta detalii legate de controlul
atenției (să avem grijă ca sarcina să nu fie prea ușoară, dar nici foarte grea), condițiile pentru
atingerea stării de flux (provocări la nivelul capacității clientului, scopuri proximale clare și
feedback imediat) și beneficiile sale: satisfacție și provocări gradate care duc la creșterea
abilităților. Tot în prima ședință, vom analiza împreună cu clienta activitățile în care se
angajează în fiecare zi și gradul în care se implică activ în acestea.
În cea de-a doua ședință vom face brainstorming cu privire la posibile activități care să
promoveze fluxul și vom întocmi un orar pentru a facilita încorporarea fluxului în diferitele
domenii ale vieții clientei.
Am ales să includem acest modul deoarece Raluca raportează faptul că, de multe ori,
observă că nu este prezentă în totalitate în activitățile pe care le face, lucrând mecanic. A
observat acest lucru până și în interacțiunile cu membrii familiei și cu prietena sa. De aceea, o
să-i prezentăm clientei beneficiile stării de flux și cum acestea o pot ajuta să fie mai prezentă
în viața sa de zi cu zi.
2. Tehnici propuse pentru a fi discutate în program, o scurtă descriere a acestora și motivul
pentru care le-am ales:
- Psihoeducație: Ce înseamnă starea de flux, cum să menținem starea de flux și beneficiile
acesteia. Am inclus psihoeducația pe această temă pentru a avea o imagine de ansamblu
asupra conceptului de flux, pentru a înțelege mai bine ce presupune și cum ne putem angaja și
menține aceste stări și, nu în ultimul rând, cât de importante sunt acestea pentru satisfacția
noastră cu viața și cum ne ajută să ne dezvoltăm abilitățile.
- Analizarea modului în care clienta își petrece timpul și implicarea activă în activități: Raluca
ne va povesti cum își petrece timpul liber, cât de atentă este în timpul orelor de la școală, cum
interacționează cu prietenii și familia și cât de mulțumită este de activitățile sale de zi cu zi.
Întrucât aceasta declară faptul că nu se simte prezentă în activitățile pe care le întreprinde, ar
fi de folos să urmărim programul acesteia și să utilizăm o scală de la 1-10 pentru a vedea cât
de concentrată și implicată este în activități.
- Brainstorming activități care să promoveze fluxul în domeniul educational, familial, în
activități plăcute și cu prietenii: În urma monitorizării activităților întreprinse în mod normal
de Raluca, vom încorpora noi activități care să promoveze starea de flux. Deoarece clienta
declară faptul că este tot mai absentă în relațiile cu prietenii și familia, am putea include
activități care să promoveze coeziunea în familie (precum jocuri de societate în fiecare
duminică), cu prietenii (să încerce conștient să fie mai prezentă în interacțiunile cu prietena
sa, să asculte activ și să afle lucruri noi despre prietena sa, să se implice activ în conversații).
De asemenea, am putea include activități precum plimbări prin natură, pictură, dans, care îi
fac deja plăcere Ralucăi, punând accentul pe adaptarea provocărilor în concordanță cu
abilitățile sale, pentru a atinge starea de flux.
- Realizarea unui program cu durata de o săptămână prin care să punem în practică activitățile
alese: Odată ce avem lista de activități, împreună cu Raluca, vom realiza un orar care să
permită angajarea în aceste activități. Adoptarea activităților care promovează starea de flux
duc la o satisfacție mai mare cu viața.
3. Idei de teme de casă care pot fi incluse:
- Jurnal de monitorizare a gradului de concentrare: monitorizează de-a lungul săptămânii
viitoare gradul de concentrare pentru fiecare activitate întreprinsă.
- Orarul cu activități: poziționarea orarului creat într-un loc vizibil care să-i amintească de
activități și punerea lor în practică timp de o săptămână, urmând să discutăm despre temă în
următoarea ședință.
MODULUI VI - SPERANȚA

1.Tematica discutată: Creșterea speranței (4 ședințe)

Scopul modulului este creșterea nivelului de speranță în gândirea Ralucăi. Prin hope
therapy Raluca se va focusa pe scopuri pe care le stabilim împreună. O vom ajuta la atingerea
acestor scopuri și să învingă dificultățile. Pentru asta vom lucra la felul în care percepe
capacitățile sale și vom restructura cognițiile care sunt ca o barieră pentru ea.
Acest modul cuprinde 4 ședințe. În prima ședință se va aplica The Children’s Hope Scale
(Snyder, 1997), apoi va urma psihoeducația cu privire la importanța speranței, la sfârșit se vor
identifica scopurile Ralucăi. A doua și a treia ședință se va axa pe utilizarea narațiunilor și pe
generarea unor căi eficiente de a atinge scopurile. La a patra ședință vom lucra la agency
thinking prin aplicarea modelului ABC cognitiv pentru a schimba perspectiva Ralucăi cu
privire la capacitatea ei.
2. Tehnici propuse pentru a fi discutate în program, o scurtă descriere a acestora și motivul
pentru care le-am ales:
- Aplicarea The Children’s Hope Scale (Snyder, 1997) conceput pentru a măsura nivelul de
speranță în gândire la copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 8 și 16 ani. După aplicarea
acesteia discutăm și explicăm rezultatele clientei. Am ales această scală pentru a măsura
speranța manifestată de pacientă în gândire.
-Psihoeducație cu privire la importanța speranței în atingerea scopurilor. Vorbim despre
depășirea barierelor care pot apărea, prezentăm cele 2 tipuri de gândire: pathways thinking și
agency thinking. Psihoeducația e necesară ca pacienta să știe care este demersul terapiei și să
înțeleagă cât de importante sunt scopurile specifice și atingerea acestora prin pașii definiți.
- Identificarea scopurilor: acestea trebuie să aibă legătură cu realitatea și să existe un anumit
grad de incertitudine. Brainstorming și formularea scopurilor cât mai specific și clar. Facem o
listă cu scopurile formulate pozitiv și le împărțim în scopuri mai mici și în pași mici pentru a
le atinge. Motivul pentru care am ales această tehnică este faptul că clienta are nevoie de
obiective bine definite pentru că atingerea acestora va conduce la emoții pozitive, la o
performanță școlară mai bună.
- Crearea secvenței de acțiuni în imaginar, Raluca își va imagina ce ar însemna să atingă acele
scopuri și care sunt pașii necesari pentru mai multă încredere și motivație.
- Utilizarea narațiunilor: Folosim imageria dirijată: ea va discuta despre amintirile sale recente
din domeniul ales. Se va focaliza pe obstacole și pe reinterpretarea evenimentelor trecute prin
filtrul speranței. Reinterpretarea evenimentelor trecute prin prisma speranței o va ajuta pe
Raluca să depășească mai ușor obstacolele.
- Pathway checklist (Snyder, 2000) găsirea unor căi prin care Raluca să-și atingă scopurile.
Motivul alegerii acestei tehnici este următorul: căile eficiente ne duc de unde suntem acum la
obiectivele pe care ni le-am propus.
- Agency Thinking Se referă la gânduri despre capacitatea de a face anumite comportamente
pentru a atinge scopurile chiar și atunci când apar obstacole. Aplicăm modelul ABC cognitiv
în vederea atingerii scopurilor. Identificăm credințele de tip barieră, le restructurăm și găsim
alternative raționale. Am ales această tehnică deoarece schimbăm perspectiva clientei cu
privire la capacitatea sa de a-și atinge obiectivele și de a-și depăși obstacolele.
3.Idei de teme de casă care pot fi incluse:
- Imagini mentale- clienta își va imagina care sunt pașii pe care trebuie să îi parcurgă pentru a
atinge scopurile alese și să repete mental aceste imagini (Snyder, 2000).
- Atingerea a două obiective de termen scurt despre care am discutat în ședință.
- Monitorizarea și restructurarea a 3 credințe de tip barieră care apar în timpul săptămânii.

Sarcina individuală- Gavriș Denisa-Daliana

1.Consider că modulele pe care am ales să le includem în acest protocol vor fi o piatră

de temelie în îmbunătățirea calității vieții Ralucăi, adolescent ce provine dintr-un mediu
defavorizat. Deși am ales să aplicăm protocolul la nivel individual, luând un exemplu
reprezentativ al publicului țintă, consider că poate fi aplicabil la nivelul populației țintă:
adolescenți ce provin din medii defavorizate.
Am început programul cu un modul ce vizează reglarea emoțională și creșterea
emoțiilor pozitive. Astfel, prin tematica propusă, Raluca va reuși să interacționeze mai
armonios și mai pozitiv cu familia sa, reglarea emoțională o va ajuta pe Raluca în
interacțiunea și socializarea cu ceilalți, dat fiind faptul că prezintă și simptome de anxietate.
La partea de emoții pozitive, studiile arată că acestea extind repertoriul de abilități și
cunoștințe, foarte util pentru publicul nostru țintă.
Auto-compasiunea conduce la un pattern de relații sănătoase, ceea ce este esențial
pentru Raluca și cei din această categorie. Mai mult decât atât, consider că un nivel crescut de
auto-compasiune o va ajuta pe Raluca să confrunte vocea critică, care o face să se simtă atât
de vinovată și nesemnificativă. La nivelul publicului țintă, auto-compasiunea reduce
simptomatologia anxioasă și depresivă, duce la o creștere a stării de bine prin lipsa
criticismului constant și îmbunătățeste calitatea vieții.
Identificarea, cunoașterea și utilizarea punctelor forte și a virtuților în viața de zi cu zi
a Ralucăi și a adolescenților ce provin din aceleași medii defavorizate, ajută la optimizarea
nivelului de trai, a creșterii stării de bine și la un nivel mai mare de împlinire. Consider că
realizarea activităților ce scot în evidență punctele forte, îi va ajuta pe copii să depășească mai
ușor situațiile dificile în familie și în mediul social.
Optimismul și cultivarea acestuia este un construct important și cred că cel mai mare
beneficiu pe care îl poate avea asupra Ralucăi și a celor în aceași situație este faptul că ajută la
o adaptare mai ușoară la situații dificile, duce la o interacțiune mai bună cu cei din jur, scade
simptomatologia depresivă și anxioasă și ajută la găsirea unor soluții, facilitând procesul
rezolvării de probleme.
Starea de flow este necesară pentru Raluca, întrucât o va face să simtă prezența
conștientă, adică o va ajuta să se implice din nou activ în lucrurile care îi fac plăcere. În plus,
prin starea de flow se va îmbunătăți și calitatea emoțiilor, va crește nivelul de productivitate
prin implicarea activă în sarcini.
În final, speranța este un construct care o va ajuta pe Raluca să treacă mai ușor peste
situațiile în care este stigmatizată, iar speranța va fi privită ca o trăire pozitivă ce va liniști
anxietatea în cazul publicului țintă. Mai mult decât atât, speranța o va antrena pe Raluca și pe
cei din aceeași situație să se mobilizeze în atingerea scopurilor, crescând nivelul de
autoeficacitate dincolo de stigmatizarea lor și a mediului din care provin.
Concluzionând, consider că acest protocol de intervenție și modulele alese o va ajuta
pe Raluca și implicit pe cei care provin din același mediu, să-și dezvolte abilități, să cultive
emoții pozitive, să ia decizii raționale, să creadă într-un viitor mai bun și să evite
simptomatologie anxioasă sau depresivă.
2. Există probabilitatea ca pe parcursul implementării programului propus să apară
diverse limitări sau obstacole. În ceea ce o privește pe Raluca, renunțarea la implicarea în
intervenție ar putea surveni din una/mai multe cauze, cum sunt: teama de schimbare,
prejudecăți cu privire la psihoterapie, interpretarea statutului de client ca pe un semn de
inferioritate, lipsa motivației, convingeri negative referitoare la efectele pe care le va avea
asupra celorlalti prin modificarea comportamentului ei, stigmatizare. Ar putea apărea și
obstacole în ceea ce privește resursele materiale (transport). De asemenea, anumite limitări ar
putea veni și din partea familiei Ralucăi, fie din motive financiare, fie din prezența unor
prejudecăți ce vizează procesul terapeutic. Totuși, cred că cel mai greu obstacol pe care l-aș
putea întâmpina ar fi ca Raluca să prezinte rezistență în a accepta situața și, ulterior procesul
terapeutic.

Bibliografie:
Andersson, G. (1996). The benefits of optimism: A meta-analytic review of the Life
Orientation Test. Personality and Individual Differences, 21(5), 719-725.

Beck, A. T. (1976), Cognitive Therapy for Emotional Disorders, New York: International
Universities Press

Csikszentmihalyi, M., & Csikzentmihaly, M. (1990). Flow: The psychology of optimal

experience (Vol. 1990). New York: Harper & Row.

Gilbert, P., & Procter, S. (2006). Compassionate mind training for people with high shame
and self‐criticism: Overview and pilot study of a group therapy approach. Clinical Psychology
& Psychotherapy: An International Journal of Theory & Practice, 13(6), 353-379.

Jacobson, E. (1938). Progressive relaxation. Chicago: University of Chicago Press

Linley, P. A., & Joseph, S. (Eds.). (2004). Positive psychology in practice. John Wiley &
Sons, Inc..

Nakamura, J., & Csikszentmihalyi, M. (2014). The concept of flow. In Flow and the
foundations of positive psychology (pp. 239-263). Springer, Dordrecht.

Park, N., & Peterson, C. (2005). The values in action inventory of character strengths for
youth. In What Do Children Need to Flourish? (pp. 13-23). Springer, Boston, MA.

Park, N., & Peterson, C. (2008). Positive psychology and character strengths: Application to
strengths-based school counseling. Professional school counseling, 12(2),
2156759X0801200214.

Scheier, M. F., & Carver, C. S. (1985). Optimism, coping, and health: assessment and
implications of generalized outcome expectancies. Health psychology, 4(3), 219.

Schou-Bredal, I., Heir, T., Skogstad, L., Bonsaksen, T., Lerdal, A., Grimholt, T., & Ekeberg,
Ø. (2017). Population-based norms of the life orientation test–revised (LOT-R). International
Journal of Clinical and Health Psychology, 17(3), 216-224.

Seligman, M. E. (2002). Positive psychology, positive prevention, and positive therapy.

Handbook of positive psychology, 2(2002), 3-12.

Simion, D. (2019). Latura întunecată a stării de bine spre o creștere pozitivă.

Slide-uri cursuri și seminarii;

Snyder, C. R. (Ed.). (2000). Handbook of hope: Theory, measures, and applications.
Academic Press.

Snyder, C. R., Hoza, B., Pelham, W. E., Rapoff, M., Ware, L., Danovsky, M., ... & Stahl, K.
J. , "The development and validation of the Children’s Hope Scale," Journal of Pediatric
Psychology, 22 (3), 1997, pp. 399–421

Watson, D., & Clark, L. A. (1999). The PANAS-X: Manual for the positive and negative
affect schedule-expanded form.