Managementul clasei

de elevi
Seminar I - Introducere
Asist. Univ. Ramona Popovici
Moment de cunoaștere
Evaluare
• Evaluare pe parcurs (pt seminar) 60 de puncte = activitate de seminar și prezență.
• Studenții trebuie să aibă 5 prezente + activitate de seminar.
• Întrebări

Reguli de bună funcționare:

- Implicare – specificul seminarelor socio-umane;
- Respect – ne ascultăm unii pe alții;
- Prezență la oricare dintre seminare - completați documentul din google sheets, însă
NU veniți de două ori la același seminar (par/ impar)
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1-ucQ1xh0XBdz1paxkSYR6MO4lX7zMyroLY
Y21jnUrKY/edit?usp=sharing
Activitate 1
• Discuție teme de interes considerate relevante în cadrul seminarului
de MCE.
• Notați 3 dintre cele mai mari dificultăți legate de gestionarea clasei de
elevi observate în timpul practicii pedagogice.
• Pe baza dificultăților identificate de studenți, vor fi construite studii de
caz, care vor fi lucrate pe parcursul semestrului în cadrul seminarului.
Managemntul clasei
Utilizarea unui set de instrumente de gestionare a relaţiilor dintre profesori şi
elevi pe de o parte, şi dintre elevi pe de altă parte
Utilizarea acestor instrumente la clasă urmăreşte două scopuri egale ca importanţă:
• Un prim scop este de a asigura reducerea stresului pe care îl presupune munca în
şcoală, prin gestionarea eficientă a problemelor de disciplină şi a relaţiei cu elevii.
• Un al doilea scop este de a proteja sănătatea emoţională a copiilor şi a le asigura
dezvoltarea armonioasă.
Acest aspect este deosebit de important deoarece problemele emoţionale
determină problemele de comportament; cele mai multe dintre comportamentele
violente şi situaţiile de indisciplină cu care ne confruntăm în mediulşcolar se
datorează acestor probleme emoţionale.
Uneori:

• Pregătirea și planificarea lecției

este realizată perfect;
• Sunt pregătite materiale foarte
diverse și creative;
• Explicațiile utilizate sunt foarte
ușor de înțeles și foarte bine
ilustrate;
• Ești plin de entuziasm…
Și totuși...
 Comportamentul necooperant al elevilor este doar
unul dintre numeroasele motive pentru care mulți
profesori părăsesc profesia. Dintre toate motivele
identificate în cercetare, ca factori ce contribuie la
părăsirea profesiei apărând în mod constant în
fruntea listei și fiind menționat ca o sursă
semnificativă de frustrare pentru multe persoane din
domeniu (Bluestein, 2010).
 Asta se întâmplă pentru că:
• avem tendința de a ne gândi la comportamentul necooperant sau
perturbator ca la ceva la care trebuie să reacționăm; iar în general când
se discută despre astfel de situații aborarea este de tipul „ce trebuie să
faci atunci când…”
• Iar uneori strategiile învățate funcționează prea puțin, doar pe termen
foarte scurt sau chiar de loc.
• Tindem să privim lucrurile dihotomic: „fie noi detinem controlul, fie ei”.
• Abordarea de tip „win-lose", care nu ține cont pe lângă de nevoia de
autoritate a profesorului, și de nevoia de autonomie a elevilor, în
anumite limite (și este o nevoie reală).
• Dezvoltarea tehnologiei, ceea ce face ca elevii/ studenții să fie uneori
mai informați decât profesorii;
 O abordare cu adevărat eficientă ne cere să acordăm atenție nu
doar comportamentului elevilor și dinamicii puterii, ci și ritmul elevului
și conținutul curriculumului, climatului social și emoțional al clasei,
credințelor elevilor în capacitatea lor de a obține succese academice și
metodelor de predare care se reflectă în modul în care învață fiecare
elev în parte. Toate aceste ingrediente afectează comportamentul
elevilor și fiecare dintre ele este o parte importantă a unei abordări
eficiente a managementului clasei (Bluestein, 2014).
Trei componente cheie în MCE:
1. Pe de o parte sunt necesare o serie de elemente legate de psihologia
individului (cele studiate în cadrul cursului de psihologia educației).
• Personalitatea (tipare de gândire, tipare emoționale, tipare comportamentale)
2. Pe de altă parte sunt necesare cunoașterea elementelor de
psihologia grupului/ dinamica grupurilor
3. Un proces de dezvoltare personală - gestionarea propriilor emotii.
Să ne reamintim
Ce este personalitatea?
• Tipare / patternuri de gândire – modul în care gândesc;
• Tipare / patternuri emoționale – modul în care simt;
• Tipare / patternuri comportamentale – modul în care acționeaz, ceea ce fac;

Ce determină aceste diferențe? De ce atunci când vedem pentru prima dată o

persoană manifestăm atracție sau respingere, deși nu avem nici o informație
despre ea?
R: Mintea inconștientă
Cum se formează aceste tipare?
Theoriile psihodinamice (Freud și Eysenck):
Au pornit de la Signund Freud și au pus în evidneță rolul minții inconștiente și a
experiențelor din copilărie în structurarea personalității:
• Mintea conștientă (Cine sunt? Unde sunt? Cine este lângă mine?) – elemente
pe care le am în gând acum)
• Mintea preconștientă (Ce liceu ai terminat? Cum a fost prima oară când te-ai
îndrăgostit?); Informații la care nu mă gândesc, dar pe care le pot accesa
imediat).
• Mintea inconștiență (Cum a fost pentru tine la vârsta de 6 luni, când te-ai
trezit într-o noapte plângând și fiindu-ți foame?) – fiecare experiență pe care
am avut-o vreodată;
Dinamica de grup:
• Grupul funcționează diferit de individ (Ex. Difuzia responsabilității).
• Dinamica de grup se referă la tiparele de interacțiune și de
relaționare care apar în cadrul unui grup de persoane. Aceasta
include modul în care indivizii comunică, cooperează, concurează și
stabilesc ierarhii sociale în cadrul grupului.
• Termenul, așa cum a fost folosit de Kurt Lewin, subliniază puterea
forțelor dinamice, în continuă schimbare care caracterizează grupurile
interpersonale.
Concepte cheie ale dinamicii de grup:
Roluri: Funcțiile sau responsabilitățile specifice pe care le au persoanele dintr-un grup, care
pot fi formale sau informale. Printre exemplele de roluri formale se numără un lider de
echipă sau o persoană desemnată să ia notițe, în timp ce printre rolurile informale se numără
un mediator sau un pacificator.
Norme: Regulile sau așteptările nescrise care ghidează comportamentul în cadrul grupului.
Normele pot fi explicite (adică declarate direct) sau implicite (adică deduse din observații).
Coeziune: Nivelul de conectare sau de legătură între membrii grupului. Grupurile coezive tind
să aibă un sentiment de unitate și identitate comună.
Putere: Capacitatea de a-i influența sau controla pe ceilalți din cadrul grupului. Puterea poate
fi formală (de exemplu, bazată pe poziția sau rolul unei persoane în cadrul grupului) sau
informală (de exemplu, bazată pe calități personale, cum ar fi carisma sau expertiza).
Conflict: Dezacorduri sau tensiuni care apar în cadrul grupului, care pot fi cauzate de
diferențe de obiective, valori sau personalități.
Dezvoltarea personală
Competențele socio-emoționale(1):
Creșterea sau îmbunătățirea calităților și abilităților cuiva - dezvoltarea
abilităților socio-emoționale:
• Conștiința de sine: Înțelegerea emoțiilor și gândurilor tale și a
modului în care acestea îți influențează comportamentul. Abilități:
identificarea emoțiilor, percepția de sine, recunoașterea punctelor
forte, încrederea în sine și autoeficacitatea.
• Autocontrolul: Capacitatea de a vă regla emoțiile și
comportamentele în diferite situații și de a vă stabili și de a vă atinge
obiectivele. Abilități: funcția executivă și autoreglarea, gestionarea
stresului și autodisciplina.
Competențele socio-emoționale(2):
• Luarea responsabilă a deciziilor. Capacitatea de a face alegeri pozitive și de a-și
asuma responsabilitatea pentru rezultatele pozitive și negative. Abilități:
identificarea problemelor, analiza situațiilor, identificarea alternativelor, rezolvarea
problemelor și reflecția.
• Conștiință socială. Capacitatea de a adopta perspectiva celorlalți și de a empatiza
cu ei. Abilități: empatia, aprecierea diferențelor și respectul.
• Abilități de relaționare. Capacitatea de a stabili și de a menține relații sănătoase și
semnificative cu ceilalți. Abilități: comunicarea clară, ascultarea, cooperarea,
rezistența la presiune, gestionarea conflictelor și sprijinul reciproc.
Educatorii care posedă competențe socio-emoționale (SEC) sunt mai puțin
predispuși la epuizare, deoarece sunt capabili să lucreze mai eficient cu elevii dificili.
Activitate 2
• Studiu de caz 1
Bibliografie:
• Bluestein, J. (2014). Managing 21st Century Classrooms: How
do I avoid ineffective classroom management practices?(ASCD
Arias). ASCD.
• Jones, D., Crowley, D., Greenberg, M. (2017). Improving social
emotional skills in childhood enhances long-term well-being and
economic outcomes. The Pennsylvania State University.