Studiu individual

La etica si estetica

specialitatea:,,Tehnologia Alimentatie Publice,,

Grupa:TAP201

A realizat:Focs Viorica

Verificat:Furculita Alina

Balti 2022
Tema
1:Conţinutul şi
noţiunile •Numele disciplinei vine de la cuvântul grec
specifice eticii în "ethos" care înseamnă "obicei",
"caracter","comportament".
alimentaţia •Etica este un ansamblu de standarde în
publică. Rolul şi raport cu care un grup sau o comunitate
sarcinile eticii umană decide să-și regleze comportamentul,
pentru a deosebi ce este bine sau acceptabil
profesionale în în urmărirea scopurilor.
alimentaţia
publică.
 Rolul eticii in alimentatia publica
• Rolul eticii este aceea de a expune aspectele teoretice ale moralei precum şi aceea
de a constitui un ghid practic, real, care să canalizeze şi să amelioreze viaţa morală a
societăţii. Rolul eticii este deci, acela de a veni în ajutorul instituţiilor şi persoanelor
să decidă ce este mai bine să facă, pe ce criterii să aleagă şi care le sunt motivaţiile
morale în desfăşurarea acţiunilor lor.
• Etica analizează practic vorbind, morala şi izvoarele ei. Făcând apel la raţiunea şi
bunul simţ al omului, ea încearcă să canalizeze toate eforturile umane spre IDEALUL
MORAL.
• Unii specialişti consideră că etica nu are, ca ştiinţă, un caracter utilitar deoarece
impune nişte norme facultative vizând conduita oamenilor în societate. Realitatea
însă contrazice aceste păreri întrucât etica are pe langă funcţia sa de informare
asupra unor norme de conduită morală şi aceea de relevare a realităţii reflectate de
activitatea umană în general. Prin valorile pe care le promovează, această ştiinţă îşi
aduce o importanţă contribuţie la promovarea judecăţiilor de valoare referitoare la
conduita umană, şi ne ajută să dobândim deprinderi utile în a deosebi binele de rău.
Sarcinile eticii profisionale in alimentatia publica
• Sa promoveze si sa mentina gradul maxim de bunastare
fizica ,mentala si sociala a muncitorilor din toate profesiile.
• Sa previna aparitia devierelor de la starea optima de sanatate a
muncitorilor din cauza conditiilor nefavorabile de munca.
• Sa protejeze muncitorii in exercitatea profesiei impotriva agentilor
nocivi pentru sanatate.
• Determinarea modificarilor fiziologice,care au loc in procesul de
munca.
• De a identifica si elimina din zonele de productie agentii
nocivi.
• De a asigura astfel de conditii,incit eforturile fizice si mintale
impuse muncitorilor sa corespunda structurilor lor
anatomice,fiziologice si starii pisihologice.
• Profilaxia traumatismului de productie .
Tema 2.Principiile şi funcţiile eticii profesionale. Rolul și importanța principiilor şi funcţiilor eticii la locul de muncă.

principiile eticii sunt:

• Sa actioneze in raport cu subordonatii si colegii,asa cum insusi persoana ar dori ca

oamenii sa actineze in raport cu el sau sa nu faca altora ceea ce nu ar fi facut in
1 legatura cu el insusi.

• Echitate in disribuirea resurselor intre angajati.

2

• Incalcarea eticii trebuie corectata indiferent de cine si cind a fost

comisa ,indiferent de statutul si pozitia oficiala din comunitatea profisionala.
3
 • Comportamentul angajatilor este considerat etic daca
contribuie la dezvoltarea organizatiei si nu incalca
4 normele stabilite .

• Angajatul trebuie sa fie tolerant la regulile si

reglementarile stabilite in organizatie.
5

• La luarea deciziilor ,participarea individuala si colectiva la

dezvoltarea lor este la fel de posibil.
6
 • Un angajat ar trebui sa aiba un punct de vedere
personal,dar este descurajat sa impinga constant
opinii,spre deosebire de regulile generale acceptate
7 ale comunitatii.

• Stilul de comunicare cu subordonatii nu ar trebui sa

se bazeze pe o presiune constanta asupra
8 subordonatilor ,un ton de ordonare.
 • Funcţia cognitivă - este funcţia principală, în sensul că
celelalte funcţii nu se pot realiza adecvat decît cu
condiţia realizării ei. Această funcţie s-a materializat
de-a lungul timpurilor şi se poate realiza pe trepte
succesive:
• treapta descriptivă -

Functile eticii • treapta analitico-sintetică

• treapta explicativă
profisionale •Funcţia normativă – aceasta nu constă în crearea
de norme, deoarece normele morale nu pot fi
decretate precum normele juridice de către legiuitor,
ele se cristalizează în viaţa reală a colectivităţilor.
Dacă este vorba de elaborare a unor coduri morale,
această elaborare constă doar într-o explicare şi
sistematizare a unor norme elaborate deja în sfera
vieţii şi experienţei morale.
• Funcţia persuasivă - este o funcţ ie de convingere.
Este necesar să remarcăm faptul că funcţia în cauză
se realizează în forma ei optimă, prin realizarea
primelor două funcţii, cea cognitivă şi cea
normativă. Înainte de a se constitui ca funcţie a
discursului etic, persuasiunea este prezentă în sfera
concretă a vieţii morale, deoarece opinia publică
recurge spontan la toate procedeele indicate, încît
discursul etic este o expresie teoretizantă a opiniei
publice, iar autorul discursului un reprezentant sau
un mandatar al ei.
• Funcţia educativă - ea a fost dezvăluită încă din
antichitate de către Platon şi Aristotel. Pentru ei
cunoaşterea binelui are un efect nemijlocit educativ
ce antrenează direct respectul şi practicarea lui.
După Aristotel moralitatea indivizilor are două
izvoare: pe de o parte, cunoaşterea binelui şi, pe de
altă parte, experienţa repetată şi fixată în
obişnuinţă.
Tema 3.Conceptul de comunicare, scopul comunicării.
Elementele comunicării. Rolul emoţiilor în comunicare.

• Conceptul comunicării
• Comunicarea – termen ce provine din cuvântul latin communis
(comun). Deci, putem spune că ”a comunica” este echivalent cu ”a face
ceva comun” sau ”a face cunoscut”. Conceptul de comunicare a fost
abordat, în timp, din multiple perspective, iar acest lucru a determinat o
proliferare spectaculoasă a definițiilor. Atunci când ne referim la
comunicare,majoritatea ne gândim la ”a aduce la cunoșțînță” sau la ”a
informa”.
 Scopul comunicarii
• Este cel de a informa.Ori de câte ori vorbim sau scriem, încercăm
să convingem şi să ne convingem, să explicăm ,să informăm sau să
fim informaţi, să educăm sau să fim educaţi, să impresionezi, să
amuzăm şi să ne amuzăm, a ne exprima puncte de vedere, sau să
îndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de
comunicare, urmărim întotdeauna patru scopuri principale:
• - să fim auziţi sau citiţi (receptaţi);
• - să fim înţeleşi;
• - să fim acceptaţi;
• - să provocăm o reacţie (schimbare de comportament sau de
atitudine, a unei opinii).
• Uneori nu reuşim să atingem nici unul din aceste obiective, caz
în care am eşuat în procesul de comunicare. Dacă ştim de ce
comunicăm, ce urmărim, care este scopul real, la fel de important
este să avem foarte clare răspunsurile:
• - Ce vreau să spun? Ce doreşte cealaltă persoană să afle?
• - Cine este persoana din faţa mea? Ce responsabilitate are?
Cum vede lumea? Ce ştie despre mesajul meu?
Elementele comunicarii
Emiţătorul

contextul
receptorul
comunicării

canalul de
mesajul
comunicaţie

feedback-ul decodarea
Rolul emotiilor in comunicare
• Comunicarea este o condiție primordială de supraviețuire în
societate ,ea devine inevitabilă în situații de interacțiune și este
fundamentală atât în viața personală ,cât și în cea socială a
individului.Exprimarea și interpretarea corectă a propriilor
emoții sau a altor persoane reprezintă un aspect important al
comunicării interumane.Zilnic ,corpul nostru este invadat de o
mulțime de senzații și trăiri pe care de cele mai multe ori
încercăm să le controlăm ,să le schimbăm ori să le menținem
cât mai mult timp.Sunt ceea ce numim emoții dacă sunt pe
termen scurt ori sentimente dacă le trăim o perioadă mai lungă
de timp
Tema 4. Conflictul. Cauzele conflictului. Metode de soluţionare a conflictului.
Rolul emoţiilor în soluţionarea conflictului.

• Conflictul este unul dintre cele

mai răspândite fenomene în
viaţa, în procesul de
comunicare al oamenilor. De-a
lungul întregii istorii oamenii
nu au putut trăi fără a avea
conflicte, începând cu certuri
nesemnificative şi terminând
cu războaie
 Factori subectivi.

Stilurile de conducere inadecvate sructurii

organizationale.
Cauzele Cunoasterea ,interpretarea gresita a unor
conflictului aspecte a realitatii.
Lipsa abilitatilor de
comunicare deschisa onesta si eficienta.
Stimularea unor competitii neloiale.
 • Comunicarea sincera si onesta
• Rabdarea
• Adresarea nemultumirilor intr-o
Metode de maniera constructiva
• Atitudenea deschisa, calma
solutionare a
• Controlarea emotiilor deschise
conflictului
• Intelegerea si acceptarea
dorintelor,preocuparilor,dificultatilor
celorlalti
• Acceptarea diferentelor si a defectelor
• Toleranta
Tema 5. Stresul şi relaxarea. Medierea conflictelor la locul de muncă

• Stresul-reprezinta sindromul de adaptare pe care individul il

realizeaza in urma agresiunilor mediului:ansamblu care cuprinde
incordare,tensiune,constringere,forta ,solicitare,tensiune.
• Relaxarea este un proces psihosomatic terapeutic foarte important, in
acest sens este indicata in toate starile marcate de tensiune
musculara crescuta sau/si starile psihice tensionate. De asemenea
este un proces autonom, presupunand reglarea tonico-emotionala
optima.
 Medierea conflictelor la locul de munca
• Conflictele de munca privesc in general aspecte legate
de continuarea/incetarea/derularea unui contract
individual de munca. O alta categorie o reprezinta
contractele colective de munca. A treia categorie sunt
conflictele de la locul de munca care apar intre colegi
sau departamente.Medierea ofera posibilitatea de a
rezolva in timp scurt aceste conflicte, de a transforma o
situatie nefavorabila intr-o noua oportunitate si de a
gasiti solutii pe termen lung.
• Modificarile intervenite in contractul individual de
muncă prin acord se pot referi la oricare dintre
următoarele elemente: durata contractului; locul
muncii; felul muncii; condiţiile de muncă; salariul;
timpul de muncă şi timpul de odihnă.
Tema 6.Integrarea tânărului specialist. Cultura exteriorului . Cultura comunicării.

• Integrarea unui nou angajat cuprinde implicaţii de ordin psihologic,

social, organizatoric şi pedagogic. Aceasta vizează o serie de obiective
dintre care cel mai important este acordarea ajutorului noilor angajaţi
în familiarizarea cu noile condiţii de muncă, facilitarea acomodării
noului angajat cu grupul de muncă şi crearea unei atmosfere de
siguranţă, confidenţialitate şi de apartenenţă. Toate aceste aspecte se
pot materializa în cadrul unui program efectiv de integrare.
 Cultura exteriorului

• Cultura exteriorului este o axiologie a educaţiei ţine de caracterul

dublu-unitar al culturii:obiectiv şi subiectiv . "omul nu este, ci devine o
fiinţă culturală . conform lui ;conţinuturile pe care le include fiecare
din factorii subiectivi şi obiectivi ai culturii sunt:
• Obiectiv-totalitatea complexului de obiective pe care omul le creează,
le transformă şi umanizează -creaţii de limbă, de literatură, de artă, de
ştiinţă şi morală, de politică şi de drept etc. datorită cărora se ridică
deasupra stării naturale. este o lume proprie omului.
• Subiectiva-acţiunea şi efectul de cultivare a corpului şi spiritului.cea
mai simplă definiţie a culturii.
 Cultura se dobindeste,in special,prin
actul fundamental al existentei umane

Cultura Limbajul este faptul cultural prin

excelenta
comunicari Comunicarea este un factor
i constitutiv al culturii.

Cultura si comunicarea formeaza un

cuplu ciudat .
• Viața noastră este plină de comunicare.
Potrivit sociologilor, în medie, o persoană
are nevoie de până la 70% din timp pentru a
comunica. Comunicăm acasă, la serviciu, la
universitate, într-un club, cafenea, transport,
bibliotecă etc. Comunicăm cu prieteni, rude,
cunoscuți și străini. Comunicăm oral și în
scris. Comunicăm cu și fără cuvinte. Se
dovedește că viața noastră fără comunicare
este de neconceput. În consecință, rolul
comunicării în viața noastră, atât în public,
profesional cât și în privat, este enorm.
Tema 7. Igiena muncii intelectuale şi organizarea
timpului de studiu, muncă, odihnă, sport și
alimentație.
• Capacitatea de efort intelectual este o functie psihica coordonata de un
centru zis 'vigilenta' din creier, caracterizata prin puterea de concentrare a
atentiei. Ea urmeaza o curba denumita 'curba fiziologica a capacitatii de
munca intelectuala' si care - fie ca e vorba de o ora de clasa, fie o zi sau o
saptamana scolara, ori de un trimestru sau un an scolar - porneste la
inceputul actvitatii de la un nivel mai coborat, ajunge la un nivel maxim la
jumatatea acesteia pentru ca la sfarsitul perioadei de activitate sa se
situeze la cel mai scazut nivel. De remarcat ca in comparatie cu nivelul
curbei inregistrat in prima parte a zilei, dupa-amiaza acesta este evident
mai mic. In cursul unei zile scolare cea mai mica capacitate de efort
intelectual (dar si fizic) se consemneaza in primele 1-2 ore dupa servirea
mesei de pranz (cand sangele se deplaseaza preponderent in organele
digestive, pentru mistuirea hranei ingerate), deci intre orele 13-15.
a) Sa inceapa pregatirea lectiilor dupa 1,5-2 ore de la
servirea mesei de pranz(la copiii din clasele I si II este
recomandabil si un somn de 1 ora dupa-amiaza, dar nu
imediat dupa servirea mesei, ci la circa 1 ora distanta).

b) Sa inceapa cu obiectele de studiu considerate mai

usoare, trecand treptat la lectiile mai dificile pentru ca
in final sa termine cu teme de asemeni mai putin
solicitante psihic.

c) La fiecare 50 min. de activitate se ia o pauza de 10

min.(in care timp camera de studiu va fi aerisita), in
acest rastimp recomandandu-se cateva miscari de
inviorare.

e) Pe cat posibil locul de
pregatire al lectiilor este
d) Atunci cand lectiile bine sa fie o incapere
pentru a doua zi sunt mai izolata de prezenta restului
numeroase si mai grele se familiei. Ideal este ca elevul
recomanda dupa 2 ore de sa-si aiba un birou sau
activitate o pauza mai macar o masuta a sa,
mare, de circa 20 min. proprie, pentru pregatit
destinata chiar unor mici lectiile. Daca nu se poate
plimbari. asigura o camera separata,
atunci macar sa I se creeze
un 'colt' al sau.
f) O problema
controversata o constituie
permiterea sau nu a
ascultarii unei muzici(la
radio sau casetofon) in
timpul pregatirii lectiilor. Cu
toate parerile pro(o muzica
pe gustul elevului, de o
intensitate moderata) sau
contra (asigurarea unei
linisti desavarsite, care sa
nu supuna atentia elevului
la nici cea mai mica
distragere), un punct de
vedere categoric nu poate fi
afirmat.
Tema 8.Satisfacţia în munca profesională ca componentă a motivaţiei profesionale

Satisfactia in munca este o stare emotiva pozitiva care rezulta din opinia
personala a angajatului asupra muncii sale sau climatului de munca, o
stare de echilibru la care ajunge individul in momentul in care raspunde
complet unor nevoi, sau asteptari constiente sau inconstiente.

Satisfactia in munca poate viza diferite aspecte, printre care amintim:

salariul si beneficiile materiale, promovarile, recunoasterea, conditiile de
lucru, supravegherea, colegii de munca, politica organizationala.
• Angajatul constituie factorul cheie în
succesul unei companii și, din acest motiv,
resursa umană trebuie modelată,
susținută și motivată pentru o implicare
cât mai intensă în vederea realizării
performanțelor. Soluția cea mai eficientă
pentru a asigura supraviețuirea unei
companii și pentru a menține succesul
competițional este reprezentată de
investițiile în oameni. De aceea, procesul
de motivare este unul important, iar
managerii ar trebui să jongleze cu
strategiile de motivare pentru a determina
performanța și a ajuta compania să se
ridice.
 Motivarea angajaților poate însemna:
• oferirea recompenselor financiare și a altor facilități pentru
contribuțiile aduse companiei.
• dezvoltarea unor sentimente de împlinire profesională și socială.
• Aprecierea reușitei angajaților, încurajarea inițiativei, crearea unui
mediu de lucru prielnic sunt factori motivaționali care conduc la
performanța angajaților.
• În contextul actual, angajații sunt preocupați de:
• existența unei comunicări interne eficiente;
• reputația companiei în care lucrează;
• un salariu considerabil.
Tema 9.Interviul reusit
• În momentul în care îți cauți un job nou, interviul este partea cea mai
neplăcută din tot procesul.
• De cele mai multe ori, întâlnirea față în față cu viitorul angajator îți poate da
mari bătăi de cap. Apar emoțiile, frica de necunoscut, dar și dorința de a da tot
ce este mai bun pentru a ocupa poziția dorită.
• Însă, există și mici trucuri care te pot ajuta să într-o astfel de situație. Nu uita,
persoana pe care o ai în fața ta la un interviu de angajare este tot om,
asemenea ție, cu sentimente, care poate ajunge să facă alegeri subiective dacă
este manipulat.
• Aici intervin cele 5 trucuri psihologice pe care ți le-am pregătit în cadrul
articolului de astăzi. Nu uita că la angajare vei avea nevoie de acte precum un
cazier judiciar.
 • . Nu intarzia! Programeaza-ti timpul astfel incat
sa poti evita cam orice pericol ce sigur ti-ar iesi
reguli in calein acea zi.2. Nu mormai! Nu vorbi nici
prea repede, nici prea incet!

pentru un • Vorbeste clar si cat se poate de corect.

• Nu atinge si nu te juca cu tot ce gasesti pe
interviu de biroul intervievatorului, pana la sfarsitul
interviului s-arputea sa fiti doua persoane
angajare stresate in aceeasi camera.
• Nu te juca cu parul sau hainele tale!
reușit • Nu folosi expresii "neconventionale", nu
face glume proaste si mai ales, nu mesteca
guma

Nu te sprijini/intinde pe
biroul intervievatorului,
si nici nu te uita la ceas.
Nu ascunde informatii
despre experientele
trecute din domeniu,
dar nici nu exagera cu
realizarile! Las-o mai
moale cu laudele, iar in
cazul in care te simti
subapreciat, nu te
enerva.