fm.

nfiul piho-
fe dttrut doc-
pcfu
Amicani
Intrreaga

@eTtlENew
de
Insusiri
Efuroilay,
.fuiw, Iournal
of Applied
ci h Pnemiul
modificate
ftiinr;a Si arta meditai{iei
oekrului 9i qti- i
specialita-
Leaminggi
irQganizations.
DAAIIEL GOI,EIWAN
t,
S peihia-
fuMindand
RTGHARD I. DAWDSON
[Iarv'ard,
dopatotogie. qi

T?aducere din englezd dg

lxtea Asocialiei MIHAETA RAILEANU
rwista Time in
articole de
scns ln
Yor*Times.

cuRTEAOvECHE

U
 Cuprins

325
26,2&-265,
Capitolul I
161,L66,167, Calea profundi qi cea vastd

108,110, tr24, Capitolul2

159, 175, 181, Indicii strdvechi 29
231,237,250,
325,326,365, Capitolul S

52,56,61,251,
.DupI" inseamnd,inainte" pentru urm6torul .intre" 56

Capitolu{ 4
Tn,389
Cel mai bun lucru pe care l-am awt 79

Capitolul5
,trj,124,149,167
O minte netulburatd 105
2tr2,385
Capitolul6
Pregdtit pentru iubire........... t29
L52,194,367
108,110,151, Capitolul T
312,322,323,
155
fig
Capitolul8
Iluminarea fi inlei........... liij
9:I,9!r,110, l16 Capitolul 9
l58t 155,196 Minte, corp qi genom ....--.-..!!.q......i.r.....r. 205

Capitolul 10 .' :

Meditalia ca psihoterapie .................. 237

Capitolul 11 ,

Creierul unui yoghin....:.................. 258

 I'
Capitolul 12
Comoara ascunsd........i.'............................-....-....................'""""'

Capitolul l5
insqiri modificate.... . .................-.

Capitolul 14
 Capitotut 1

Calea profundn ;i cea vasti

intr=o dimineafI luminoasd de toamnd, Steve Z, locote-

nent-colonel care lucra la Pentagon, a ,auzit ,,un zgornot
fuarte puternic', pentnt ca, in clipa urmfitoare, si se pome-
neasc* acoperit de moloz de la tavanul care, in cele din urm6,
l
a clzqt peste el, llsdndu-l incongtient. Era l septembrie
2OOl, iar un avion de pasageri se prdbugise peste clddirea
uria;5, foarte aproape de biroul in care lucra bdrbatul.
DdrAmdturile care l-au acoperit pe Steve i-au salvat
viafa, pentru cd fuzelaiul avionului a explodat, iar mingi
de foc au cuprins intregul birou. in ciuda gocului, Steve s-a
reintors la slujbd patru zile mai tArziu, muncind febril in
timpul nopfilor, de la 6 seara la 6 dimineafa, pentru cd, in
acel interval, in Afganistan era zi. Cur6nd dupl acpea, a ple-
cat voluntarin Irak pen-tru un an.
:

,/.iunsesem si nu mai pot intra intr-un centru comer-

cial firi si fiu hipervigilent, suspicios din cauza felului in
care simfeam cd mi privegte lumea, eram mereu in alertd.
Acestea sunt rnotivele care m-au determinat si plec in lrak',
igi amintea Steve. ,Nu mai puteam folosi liftul gi md sim-
feam prins ca intr-o capcand atunci cAnd md aflam in trafic,
in profria magini.'

W
 Cele descrise de Steve sunt simptomele tulburdriirlasi- Sa ne intoar
ce de stres post-traumatic (TSPT). Apoi a venit ziua in care fost spusa ia ned
gi-a dat seama cd nu mai poate face acestei afecliuni de unul rati oameni care
singur. Aqa a aiuns la o psihoterapeutd pe care o mai con- meditatie prefl.m
sulti din c6nd in cdnd si ast[zi si care l-a convins sd incerce ci si in ce p:iuegtr
mindfulness*. Torusi. rnirr
Minfulness, a povestit Steve,,,m-a aiutat s[ fiu mai calm, tradilii de medit
mai pulin stresat, m-a flcut sd nu mai reaclionez impulsiv"- leac;iabia recm
Pe mdsurd ce exersa, addugAnd in aceastd combinalie bunS- rea formeior rng
tatea plina de iubire gi practicAnd retragerea, simptomele de meditatii. imbrit
TSPT au devenit treptat mai pulin frecvente ;i ;i-au pierdut tre, se referA ]a o
din intensitate. De;i iritabilitatea 9i nelinigtea incd nu au schimbare a inrr
dispdrut cu totul, acum le poate anticipa. Pe de alti p
Poveqti precum cea a lui Steve oferd informalii incura- precum mindfu}
iatoare cu privire la meditagie. Noi in;ine am practicat acest urma traumei sl
exerciliu spiritual pe tot parcursul vielii noastre adulte ;i, ase- dar aclioneazi
menea lui Steve, am descoperit cd are nenumdrate beneficii. foarte multi oar
Pregitirea noastrd profesionald nu este insd de ai.uns. Nu programul lor zil
orice se incadreaz[ in magia meditaliei poate face fald teste- Putem r-orb
lor qtiinlifice riguroase. Prin urmare, am incercat sd afl5m ce una vasta. -{cestr
anume funclioneazd gi ce nu funclioneaz[. ta, in ciuda fapo
O parte dintre informagiile pe care le ai despre meditayie Caiea profui
pot fr gre;ite, iar ceea ce este adevdrat s-ar putea sd nu ;tii. de exemplu. in d

a;a cum a fost i

* Termenul englezesc mindfulness nu are o traducere consacrati in yoghinii tibetani

limba romdnd, dar inseamnd trdirea con;tientd sa:u con;tientizarea clipei
resante in capito
prezente. Este o tehnicd de relaxare 9i destresare. inseamni sd traim
in prezent, si conqtientizdm acfiunile pe care le facem in prezent. Vom numi acest
Nu inseamnd sa ne gAndim la prezent. Pentru a u$ura lectura acestei La nivelul
ci4i, voi folosi termenul de mindfulnesq mult mai cunoscut dec6t
corespondentul romAnesc . (N. tr ad.) anumit stil de

8
rtulburarii clasi- Sd ne intoarcem insd la relatarea lui Steve. Aceasta a
enit ziua in care fost spusd la nesfAr;it, in nenumdrate variante, de nenumd-
feqiuni de unul rali oameni care au pretins c[ au gdsit alinare in metode de
c;rre o mai con- meditalie precum mindfulness, nu numai in cazuri de TSPT,
lnrins sa incerce ci gi in ce prive;te multe alte tulburdri emolionale.
Totu;i, mindfulness, consideratd parte a unei strdvechi
t sa fiu mai calm, tradilii de meditalie, nu a fost menita s[ fie un asemenea
ionez impulsiv". leac qi abia recent a fost luatd in considerare pentru vindeca-
ombinafie bund- rea formelor moderne de angoasa. Scopul originar al acestei
l simptomele de meditalii, imbr[fi;at de unele grupuri p6nd in zilele noas-
r Ei si-au pieqdut tre, se referd la o explorare intensd a minlii qi la o profundd
lEtea inca nu au schimbare a intregii noastre flinfe.
Pe'de altd parte, aplicaliile pragmatice ale meditaliei -
rformalii incura- precum mindfulness, care l-a aiutat pe Steve sd i;i revinl in
n practicat acest urma traumei suferite - se bucurd de interes la scard largi,
fe adulte si, ase- dar actioneazd, in profunzime. Pentru cd este accesibild,
rirate beneficii. foarte mulli oameni au gdsit o modalitate de a include in
insi de ajuns. Nu programul lor zilnic cel pulin o scurtd meditalie.
e face faqd teste- Putem vorbi, agadar, despre doud cdi: una profundd ;i
ercat sa afl5m ce una vast5. Aceste cai sunt adesea confundate una cu cealal-
ta, in ciuda faptului cd diferd substanfial.
despre meditagie Calea profunda prezintd doud niveluri: intr-o formd puri,
tea sa nu;tii. de exemplu, in descendenla antica a budismului Theravada,
aga cum a fost el practicat in Asia de Sud-Est sau printre
E€re consacratl in yoghinii tibetani (despre care vom prezenta cAteva date inte-
can;xentizarea clipei
, Inseamna sa trdim resante in capitolul al unsprezecelea,,,Creierul unui yoghin").
t facem in prezent. Vom numi acest exerciliu foarte intens nivelul 1.
F.rra lectura acestei
mai cunoscut decit La nivelul 2, tradiliile au fost imprumutate dintr-un
anumii stil de viafd-al calugdrilor sau al yoghinilor, de
exemplu-$i au fost adaptate in forme mai accesibile pentru cercetat terte strit
Occident. in acest caz, cei care apeleazd la meditaqie ca la de acestea. in spec
un exerciliu spiritual renunli la unele pirli din meditalia niversitare petrcc!
asiaticd original5, mai exact la acelea pentru care transferul aceea. Richie rcum
cultural nu se realizeazd foarte ugor. Asia intr-o riziti 1
De asemenea, existi ;i abordlri mai vaste. La nivelul 5, retragere, intilnin
aceleagi exercilii de meditalie sunt scoase din contextul lor scanind creierele
spiritual, flind r[spindite mai larg-aga cum este cazul redu- siu de la Unirersit
cerii stresului prin mindfulness (mai cunoscutd ca MBSR'k), trractica noaC
metodd fondatd de bunul nostru prieten Jon Kabat-Zinn ;i lul al doilea. Calear
predatd in mii de clinici, centre medicale gi nu numai. Exist[ spus de la bun ince
qi meditalia transcendental5 (MT), care oferd lumii moderne noi. Maegtrii spirit
mantre sanscrite clasice, intr-o formd mai prietenoasd. al meditaliei poate
Din necesitate,la nivelul4, cele mai accesibile forme de ;it tuturor oammi
meditalie sunt cele mai atenuate, pentru a putea fi mai lesne spirituale. Disert4
de exersat de un numdr cit mai mare de oameni. Moda teh- practic[ acestui sft
nicilor de mindfulness la birou sau prin intermediul aplicafi- talia poate oferi h
ilor cu meditalii care dureaz[ doar cAteva minute exemplificd Povestea pe t
foarte bine acest nivel. te cilitoria noast
Preconizdm, de asemenea, aparilia nivelului 5, care prieteni ;i colabor
acum exista doar fragmentar, dar care, in timp, ar putea evo- incl din anii i97Q
lua. La acest nivel, lecliile pe care oamenii de qtiinld le-au la Harvard ;i am ir
invdfat studiind celelalte niveluri vor conduce la inovalii qi faptului cd nu am
adapt[ri care pot oferi beneflcii substanfiale-un potenlial Desi avem ar
pe care il explordm in ultimul capitol,,,O minte sdndtoas[". dobAndit abilita;il
Transformdrile profunde de la nivelul I ne-au fasci- aceastd poveste. I
nat incd de la prima noastrd intdlnire cu meditalia. Dan a qi scrie pentru Ne
Richie, neurolog,
'" Mindfulness-based stress reduition (in lb. englezd). (N. trad.) Minds [Centrul pt

10
ireesibile pentru
h mediuge ca la
tfi din meditalia
f,u care transferul
ste. [^a nivelul 5,
t&r contextul lor
l€ste cazul redu-
mrta ca MBSR*),
h lGbat-Zinn ;i
inr numai. lxistd
tilumii moderne
;rietenoasd.
resibile forme de
ftea fi mai lesne
reni. Moda teh-
mediul aplicali-
lurte exemplificl
nivelului 5, care
hp, ar putea evo-
E de gtiinqd le-au
hce la inovalii qi
hle-un potential
[rte sindtoas['.
d 1 ne-au fasci-
rmeditafia. Dan a
,Sluad.)
'ffil'
cercetat texte strivechi gi a pus in practicd metodele descrise
de acestea, in special in timpul celor doi ani de studii postu-
niversitare petreculi in India gi in Sri Lanka gi imediat dupd
aceea. Richie (cum ii spune toatd lumea) l-a urmat pe Dan in
Asia intr-o vizitd prelungitd, optAnd, de asemenea, pentru o
retragere, int6lnindu-se cu mentori spirituali, si, mai recent,
scan6nd creierele celor care mediteazd mult in laboratorul
sdu de la Universitatea din Wisconsin.
Practica noastrd de meditalie este, in principal, de nive-
lul al doilea. Calea cea vast5, respectiv nivelurile 3 qi 4,trebuie
spus de la bun inceput, sunt, de asemenea, importante pentru
noi. Maegtrii spirituali asiatici considerd c5, dacdweun aspect
al meditaliei poate sd alfne suferinfa, acesta trebuie impdrtd-
git tuturor oamenilor, nu numai celor interesali de clutirile
spirituale. Disertaliile noastre doctorale au oferit o aplicafie
practicd acestui sfat, prin studierea modurilor prin care medi-
talia poate oferi beneficii cognitive gi emotionale.
Povestea pe care o spunem in cartea de fald oglinde;-
te cil5toria noastr[ personald qi profesionalS. Suntem buni
prieteni gi colaboratori in ceea ce priveqte ttiin[a meditaliei
incl din anii 1970, cAnd ne-am lnt6lnit ln perioada studiilor
la Harvard ;i am inceput si practicdm aceastd artd (in ciuda
faptului ci nu am aiuns niciodati la perfecfiune).
Degi avem am6ndoi pregdtire de psihologi, in timp, am
dobAndit abilitdgile complementare necesare pentru a spune
aceastd poveste. Dan este specializat in iurnalism $tiintific
gi scrie pentru New York Times de mai bine de un deceniu.
Richie, neurolog, a fondat qi conduce Center for Healthy
Minds.[Centrul pentru Investigarea Minlilor Sdndtoase] de
t7
la Universitatea din Wisconsin, pe lAnga faptul c[ se "ocupA
de laboratorul de imagisticd cerebrald de la Centrul Waisman
Calea profu
din cadrul aceleiaqi universit5lii, folosind imagistica prin Dupi intoarcerea,
rezonanfd magneticd funclionali (fRMN), un scanner PET gi urmat un seminar
alte aparate de ultimd generalie pentru programele de anali-
lung;i imbracat d
za a datelor, impreuna cu sute de servere necesare calculelor
siv cu o e;arfa 1es
complicate cerute de aceasti investigafie. Grupul sdu de cer-
speriat cand profe
cetare numir[ mai mult de o sutd de exper]i, de la flzicieni,
este dat de felul t
statisticieni gi oameni de ;tiin15 in domeniul informaticii,la
aruncat o prir-ire t
neurologi qi psihologi, dar;i inifiali in tradilia meditaqiei.
Cind Richie i
Si fii coautor al unei cdrli poate fl o experienla inedi-
tema sa pentru di
t5-a fost;i pentru noi, fird indoiald-,dar oricdte neaiunsuri
pe loc si nu a fost
ar fi existat, toate au fost puse in umbrd de bucuria de a lucra
costa cariera, pe c
impreund. Suntem prieteni de cAteva decenii, dar, cea mai
Dan a hotiril
mare parte a carierelor noastre, am lucrat separat. Aceastd
sesc mantre. Auzir
carte ne-a ajutat sd fim din nou o echipd, lucru care nu a
fdcut decit sd ne umple de bucurie.
clinicd l-a intretx
tra de pacienfii n
fii in mAni cartea pe care amwut dintotdeauna s-o scri-
em, dar nu am reu;it decAt acum. Partea teoreticd qi dhtele de
te intruna cuvintr
care aveam nevoie pentru a ne susline ideile nu au fost ela- involuntare in psr
borate decdt recent. Acum, cd ambele au aiuns intr-o etapd a unei mantre ed
avansatd, suntem incAntali si ne impdrtdsim cuno;tinfele. gi voluntar, nu a r

Bucuria noastrd vine ;i din misiunea asumati de a schimbe parerea

transmite mai departe informalii: urmirim sd aducem in Aceste reacli
disculie o reinterpretare radicald a actualelor beneflcii ale intAmpinat-o dir:
meditagiei-sau lipsa acestora-$i sd subliniem adevdratul care incd resping
scop al acestui exerciliu spiritual. cd prea mult orir
formi blAnda de'
au fost implicaS I
fost demiqi de cor

L2
hptul ci se ocupd
rC-entrulWaisman
Calea profundd
d imagistica prin DupE intoarcerea din India, in toamna anului 1974, Richie a
un scanner PET gi
urmat un seminar de psihopatologie tot la Harvard. Cu pdrul
rgramele de anali-
lung qi imbrdcat dupl moda Cambridge a wemurilor-inclu-
e(rsare calculelor
siv cu o egarfd lesut5 pe care o purta pe post de centuri-,s-a
Grupui sdu de cer-
speriat c6nd profesorul a spus cd,,un indiciu al schizofreniei
4i, de la fizicieni, este dat de felul bizar in care se imbracd o persoand" ;i i-a
iul informaticii,la
aruncat o privire cu subinfeles.
li$a meditaliei.
CAnd Richie i-a m[rturisit unui profesor cd iqi dorea ca
erperienld inedi-
tema sa pentru disertalie sd fle meditafia, r[spunsul a venit
ricate neajunsuri
pe loc qi nu a fost prea politicos: o astfel de decizie il putea
bucuria de a lucra
costa cariera, pe care, de altfel, nici nu o incepuse bine.
Enii, dar, cea mai
t separat. Aceasti Dan a hotirAt si cerceteze efectul meditaliilor care folo-
sesc mantre. Auzind asta, unul dintre profesorii de psihologie
i lucru care nu a
clinicd l-a intrebat nedumerit: ,,Cu ce este diferitl o man=
ddeauna s-o scri- tra de pacienlii mei obsedali care nu se pot abline sd repe-
xetici ;i datele de te intruna cuvinte vulgare?"1 Explicafia cd iniur[turile sunt
ile nu au fost ela- involuntare in psihopatologie, in weme ce repetarea linigtitd
riuns intr-o etapi a unei mantre este un exerciliu de concentrare intentionat
im cunogtintele. ;i voluntar, nu a reu;it sd-l fac[ pe profesorul respectiv s5-gi
sa asumatd de a schimbe plrerea.
im sa aducem in Aceste reaclii au fost tipice pentru opozilia pe care am
hlor beneflcii ale intAmpinat-o din partea ;efilor departamentelor noastre,
liniem adeviratul care lncd respingeau pe un ton t[ios qi firi sd se gAndeas-
cI prea mult orice avea legdturd cu conqtiinfa-probabil o
formd blAndd de TSPT, dupi episodul bine-cunoscut in care
au fost implicali Timothy Leary gi Richard Alpert. Acegtia au
fost demi;i de conducerea departamentului nostru din cauza

,W
unei cercetlri care implicase administrarea de substanle cercetare SErEEe
psihedelice unor studenli de la Harvard. Experimentul avu- parea si.rpie fui
sese loc cu cinci ani inainte de a aiunge noi acolo, dar ecou- sn-idiu. neu-rostifo
rile scandalului nu se stinseserd inc5. unei generaFi &r
in ciuda faptului cd mentorii no;tri academici consi- Ca o conseci
derau cd un studiu asupra meditaqiei era echivalentul unui
darea caii r-aste,
drum inchis, intuilia ne spunea cd o astfel de intreprindere
funde- consideral
putea aduce o contribulie substanliald in domeniul qtiinlific.
trecuta cu vederr
Aveam o idee grozavd: dincolo de starea pldcutd pe care o
rul cel mai impor
produce mediatia, adevdratele recompense sunt reprezenta-
te de insupirile de lungl duratl care pot apirea.
de sanatate mai t
un nivel superior
O insuqire modificatd-o noui caracteristicd rezultatd
Valul de ob*
in urma meditaliei-se formeazd separat de meditalia insdgi.
mod deosebit rnc
insugirile modificate modeleazd felul in care ne comportlm in
re ale poten;ialu
flecare zi,nrrnumai in timp ce sau imediat dupd ce meditim.
Acest concept s-a dovedit a fl o preocupare constanti ale caii profundr
pe tot parcursul viefii noastre profesionale, fiecare dintre cum altruismul, r

noi avdnd un rol bine determinat in desfSgurarea-cercetd- compasiunea iml

rii de fa15. Deosebit de importanli au fost anii petrecuti de pozitive modifice
'CAnd am irx
Dan in India ca participant-observator al rddicinilor asiatice
ale acestor metode care reu$esc sd schimbe comportamente cheta de descope
umane. Totu;i, odatd intors in America, Dan nu a avut prea daci s-ar fi ;inut:
mult succes atunci cdnd a incercat sd explice reprezentanti- de insu;ire modi
lor psihologiei contemporane schimbdrile benefice care pot asiatici, raportan
apdrea in urma meditaliei si a metodelor de lucru strdvechi le noastre cu prir
care aiutd la oblinerea lor. de tlcere si nep
Experienlele lui Richard in ceea ce privegte meditalia au observalii care tx
dus la decenii de analizd a elementelor gtiinlifice care sa spri- datele gtiinlifice
iine teoria noastrd prMnd insugirile modificate. Grupul siu de ilia gi textele ne

14
lrea de substanle
xperimentul avu-
li acolo, dar ecou-
academici consi-
echivalentul unui
I de intreprindere
omeniul ;tiin1ific.
plicuta pe care o
I sunt reprezenta-
irea.
teristica rezultati
e meditalia insS;i.
9 ne comportam in
dnpi ce meditam.
mpare constantd
ile, fiecare dintre
hs,urarea cercetS-
anii petreculi de
idAciniior asiatice
e comportamente
an nu a a'vut prea
ice reprezentanfi-
benefice care pot
le lucru strivechi
res,temeditatia au
{ifice care sa spri-
ate. Grupul sdu de
llltr
cercetare genereazd date care suslin ceea ce, altfel, ar putea
pdrea simple fantezii. PunAnd bazele unui nou domeniu de
studiu, neuroqtiinlele contemplative, el a contribuit la aparilia
unei generalii de savanli care a venit cu dovezi surprinzitoare.
Ca o consecin!5 a valului de entuziasm generat de abor-
darea c[ii vaste, varianta alternativa, mai exact, calea pro-
fundd, considerata adevdratul scop al meditaliei, este adesea
trecut[ cu vederea. Aga cum privim acum lucrurile, rezulta-
tul cel mai important al practicarii meditaliei nu este o stare
de sdnatate mai buni sau succesul in afaceri, ci, mai degrabd,
un nivel superior atins in natura noastrd umand.
Valul de observafii despre calea profunda a stimulat in
mod deosebit modelele qtiingifice privind limitele Superioa-
re ale potenfialului nostru pozitiv. Descoperirile ulterioare
ale c[ii profunde au cultivat calitd]i de lungi durata pre-
cum altruismul, echilibrul sufletesc, o prezenld iubitoare gi
compasiunea imparliald, care nu sunt altceva decdt tr[sdturi
pozitive modificate.
CAnd am inceput, toate acestea ar fi putut capata eti-
cheta de descoperiri importante pentru psihologia modernd,
dac[ s-ar fi linut seama de ele.Indiscutabil, inilial, conceptul
de insusire modificatd avea puline in comun cu practicienii
asiatici, raportarea la textele vechi de meditalie qi incercdri-
le noastre cu privire la aceastd artd interioarS. DupI decenii
de tacere si nepdsare, in ultimii ani, au aplrut numeroase
observalii care ne-au confirmat ceea ce blnuiam. Abia recent
datele stiinfifice au fost suficiente, conf,rmAnd ceea ce intu-
ifia ;i textele ne spuseserd deja: aceste schimbdri profunde
15
,rnfi-
nu sunt altceva decAt semne externe ale unei funclii foarte am organizat o rlis
diferite a creierului. ' citir,a experti de F
Multe dintre informafii ne-au fost furnizate de labo- ace;tia s-a aflat gi I
ratorul lui Richie, singurul centru ;tiinfific care a adunat intors spre el si a h
informalii de la numerogi maeqtri ai practicilor spiritua- Traditia spiril
le contemplative, maioritatea yoghini tibetani qi cea mai Dalai [ama.proFr
importantl sursd de practicieni ai spiritualitSlii profunde. in timp) pentru iml
Ace;ti neobi;nuili parteneri de cercetare au avut o con- el, duceli aceste n
tribulie esenliala la construirea unei baze ;tiinfifice privind de capcanele religi
existenla unui mod de a fl care a sc[pat g6ndirii moderne, pot ajuta pe oaflrerl
deqi era punctul central al celor mai importante tradiliilor impirtd;ili-1e tutu
spirituale din lume. Acum avem confirmarea acestor modifi- Acest indemnr
cdri profunde ale flinfei, o transformare care impinge drama- ;i in urmatoarele n
tic limitele psihologice umane. fLlra cercetArii care
Pentru sensibilitatea modernd, chiar qi ideea de ,,trezi- Provocarea lui
re"-scopul c[ii profunde-pare o poveste demodatd. Totu;i, teze puterea formir
datele furnizate de laboratorul lui Richie (unele dintre aces- atAt calea profund
tea au vizut lumina tiparului in diverse publicagii i+ weme tor fondator ai C"er
ce cartea de fald se afld ea insdgi in curs de publicare) con- crearea unor aplici
firm5 faptul cd modificlrile pozitive, remarcabile, care au loc pentrir scoli, clinic
in creier gi in comportament de-a lungul etapelor descrise oricine, intr-o r-ari
pentru calea profundi nu sunt un mit, ci o realitate. gram despre bunit
la programe de tra
indemnul lui
Calea vastd
neau calea vasta ir
AmAndoi am fost, weme indelungatS, membri in consiliul de sd se bucure de p
conducere al Mind and Life Institute I Institutul pentru Minte a devenit virala, s
qi Via![], fondat inilial pentru a crea un dialog susfinut intre ;i aplicagii. De ex
Dalai Lama qi cercetdtori din diferite domenii.2 in anul2000, carte, undeva in lr

76