— — OSHO
— CARTEA DESPRE 1-“EMEI
urmeazñ logica oamenilor. Logica este o inven{ie a
omului. A existat un moment ln via{a lui Albert Einstein in
care savantul a ezitat sa se mai considere o fiin{a ra{ionala..
. Dar o asemenea atitudine ar fi naivñ; omeneascñ, dar
lipsitñ de inteligen{ñ. Oricum, chiar dacñ vom insista
asupra logicii, asupra ratiunii, existen{a nu se va schimba
in func{ie de logica noastr5; dimpotriva, logica noastrñ
trebuie sa se
schimbe in func{ie de existen{ñ. $i cu cat pñtrundem mai
adanc in ea, cu atfit mai misterioasñ devine existen{a. La
un moment dat, apare o limitñ dincolo de care trebuie sa
renuntñm la logica §i la ra{iune, ascultfind pur 5i simplu
de naturñ. Aceasta este ceea ce eu numesc in{elegerea
suprema, dar nu este vorba aici de in{elegerea obitnuita a
omului. Este ceva care poate fi cunoscut, sim{it, dar care
nu poate fi exprimat in cuvinte.
Bñrbatul este un asemenea mister. Femeia este §i ea
un mister. Tot ceea ce existñ este un mister, §i toate
efoiturile
noastre de a in{elege ra{iona1 existen{a vor e§ua mai
devreme sau mai tarziu.
Imi amintesc o anecdotñ. Cicñ un barbat a intrat intr-
un magazin de jucarii ca sa-i cumpere fiului sñu un cadou
de Craciun. Era un matematician cunoscut, aha ca
vanzatorului i s-a parut firesc sa-i aducñ un joc de puzzle.
Matematicianul a incercat sa-1 resolve. . . era un puzzle
frumos. A incercat
§J a tot lncercat, pana cfind a inceput sa transpire. Situa{ia
era destul de neplacutñ pentru el. To|i vanzatorii, patronul ii
cei1al{i c1ien{i erau cu ochii pe e1, tar el nu era in stare sa
gdseasci so1u{ia puzzle-ului. In sfar§it, prin minte i-a trecut
o idee salvatoare, aha ca a inceput sa {ipe la vanzñtor:
— Daca eu, care sunt matematician, nu pot sa rezolv
acest puzzle, cum ar putea-o face fiul meu, care are numai
ca{iva ani?
Vanzatorul i-a raspuns:
—N-a{i in{e1es. Este astfel construit incat nimeni sa
nu-1 poata rezolva, indiferent daca este matematician sau nu.
Matematicianul a intrebat:
— Dar de ce 1-au construit
astfel? Vanzatorul i-a raspuns:
— L-au construit aha pentru ca inca de la inceput,
copiii sâ inve{e ca via{a este un mister care nu poate fi
rezolvat, care nu poate fi inteles rational.
Pute{i trai via{a, va putem bucura de ea, pute{i
deveni una cu misterul ei, dar insa5i ideea de a o intelege
in calitate de observator este imposibila.
Eu nu ma in{eleg pe mine insumi. Pentru mine, ce1
mai mare mister intre toate sunt eu insumi. Dar vñ pot da
totu}i cateva indicii:
Se spune ca un psihiatru este un tip care iJi pune,
contra unei sume foarte mari, o sumedenie de intrebari la
care so{ia ta i{i poate rñspunde pe gratis.
Cheia fericirii este urmñtoarea: poli vorbi oricat
despre iubire, tandre{e 5i pasiune, dar adevaratul extaz
constñ in marea descoperire c—a slava c e r u l u i—! nu {i-
ai pierdut cheia de la apartament!
Femeia incepe prin a rezista avansurilor barbatului 5i
sUar#e#te prin a-i bloca orice posibilitate de retragere.
Dacñ dore5ti sa-i schimbi opinia unei femei, fii de
acord cu ea.
Dacii dore#ti sa afli ce este cu adevñrat o femeie,
prive#te-o, nu o asculta.
O femeie s-a dus la un po1i{ist }i i-a spus:
Domnule ofi{er, barbatul acela ma enerveaza ingrozitor.
 — CA RTEA DESPRE FEMEI

important in domina{ia femeilor de catre bñrba{i. Orice

complex de inferioritate ac{ioneazñ in acest fel: e1 pretinde
cs este superior, pentru a se autoamagi 5i pentru a-i amagi
pe cei1a1{i. Aha se face ca de-a lungul timpului, bñrba{ii
au distrus geniul femeilor, talentele #i capacita{ile acestora,
pentru a-§i dovedi superioritatea proprie.
Atunci cand este insarcinata, femeia ramane vulnerabila
timp de noun luni, fiind complet dependenta de barbat.
Barba{ii au profitat de acest lucru, intr-o maniera care nu
le face cinste. Aceasta este una din diferen{ele fiziologice.
In ceea ce prive§te psihologia femeilor, aceasta este
u#or coruptibila de catre barba{ii care le spun minciuni,
transformandu-le astfel in adevñrate sclave ale lor, reducan-
du-Ie la statutul de ceta{eni de rangul a1 doilea. Exp1ica{ia
consta in fora musculara superioara a barbatului, dar aceasta
putere muscularñ nu {ine decat de animalitate. Dacñ ar fi sa
decides superioritatea numai din aceastii perspectiva, atunci
orice animal salbatic ar fi superior omului.
Existñ totuti #i anumite diferen{e reale intre cele doua
sexe, dar acestea trebuie cautate in profunzime, dincolo
de diferen{ele inventate. Una dintre ele consta in faptul câ
femeia este in mai mare masura capabila de iubire decat
bñrbatul. lubirea unui bñrbat {ine mai mult sau mai pu{in
de necesitatea fizicñ; lubirea unei femei nu {ine de aceasta
necesitate. Ea este ceva superior, mai inalt ii mai profund,
o experien{ii spiritualñ. Aha se explicñ de ce femeile sunt
monogame, tar bñrba{ii sunt poligami. Barba{ii 5i-ar dori sa
poatd poseda toate femeile lumii, §i tot nu ar fi satisUacu{i.
Nemu1{umirea lor este infinitñ.
Femeia poate fi satisUacutñ cu o singura iubire, care
o poate implini pe deplin, ccci ea nu prive§te mai intai de
toate trupul bñrbatului, ci calita{ile sale lñuntrice, suflete5ti.
 OSHO
Ea nu se indragoste#te de trupul frumos ti musculos al
unui barbat, ci de carisma sa, de acel ceva indefinibil, dar
atat de atragator, de misterul care poate fi explorat. Ea i§i
dore#te ca barbatul ei sa nu fie un simplu barbat, ci o
adevbrata aventurñ a descoperirii con#tiin{ei.
B5rba{ii sunt foarte slabi in ceea ce prive5te
sexualitatea; ei nu pot avea decat un singur orgasm.
Femeile le sunt infinit superioare din acest punct de
vedere, putand avea orgasme multiple. Aceasta chestiune a
provocat dintotdeauna mari necazuri cuplurilor. Orgasmul
barbatului este local, limitat la organele sale genitale.
Orgasmul femeii este total si nu este limitat numai la
organele sexuale. fntregul corp al femeii este sexual, lucru
care ii permite sa traiasca minunate experience orgasmice,
de mii de ori mai mari, mai profunde, mai satisUacatoare
decat orgasmul barbatului.
Tragedia consta insa in faptul ca trupul ei trebuie mai
intai trezit, tar bñrbatul nu este deloc interesat de acest
lucru. El s-a folosit intotdeauna de trupul femeii ca de
un instrument sexual, pentru a-§i elibera propriile tensiuni
sexuale. Cateva secunde ii sunt suficiente pentru acest
lucru. In clipa cand e1 a terminat, femeia nici mâcar nu a
inceput. Cand a terminat de Pacut dragoste, barbatul se
intoarce pe partea cealalta §i adoarme. Actul sexual il ajutâ
sa doarma mai bine, mai relaxat, ccci toate tensiunile sale
au fost eliberate in urma actului sexual. Toate femeile din
lume an plans 5i s-au lamentat vñzand aceastñ atitudine.
Ele nici macar nu an inceput, nu au trait nimic deosebit,
ci au fost
folosite ca un obiect, ca un instrument, lucru ingrozitor pentru
oricine. Femeia nu il poate ierta pe barbat pentru faptul c5
se folose§te de ea in acest fel.
Pentru ca femeia sa poata deveni cu adevarat o
partenera de cuplu, pentru ca ea sa poatñ imparta i org-
- CAR TBA DESPRE K-EMEI
asmul barbatului, acesta trebuie sa inve{e arta preludiului,
nu sñ se grñbeasca sa ajunga in pat. E1 trebuie sa faca
din actul sexual o artñ. Cei doi parteneri i§i pot amenaja
un loc special, ca un fel de templu, in care sa aprinda
lumanari (Para sa foloseasca iluminatul electric), sa arda
ra#ini parfumate, etc. Bñrbatul trebuie sa se apropie de
femeie numai atunci cand se afla intr-o dispozi{ie bunk,
fericita, astfel incat partenera sa sa i-o poatl lmpartati. De
regulâ, lucrurile stau cu totul altfel. Inainte sa fact dragoste,
barbatul se cearta cu femeia, iar acest lucru nu poate decat
sa otraveasca iubirea. Actul lor sexual devine astfel un fel
de pact de neagresiune pentru restul serii respective, un fe1
de mita, un act de in§e1aciune.
Un bñrbat ar trebui sa faca dragoste la fe1 cum
picteaza un pictor, atunci cand simte in inima sa impulsul
de a pune mana pe pensulñ, sau cum compune un poet,
ori un compositor. El ar trebui sa priveascñ trupul femeii
ca pe un instrument muzical, ceea ce 5i este de altfel. Cñnd
barbatul este cu adevarat fericit, actul sau sexual nu mai
este o metoda de relaxare, de detensionare, de facilitare
a somnului. Atunci se na#te in mod spontan preludiul.
Barbatul danseaza cu femeia, canta alñturi de ea, iar
muzica lor minunata umple templul en vibra{iile iubirii,
cu mireasma ei. Actul sexual ar trebui sa fie ceva sacru,
cñci daca iubirea nu este sacra, nimic altceva din via{a de
zi cu zi nu poate fi sacru. Transformarea actului amoros
intr-un ritual sacru va deschide apoi poarta catre intreaga
fenomenologie a supraconttiintei.
lubirea nu ar trebui sa fie niciodata fortatñ. Ea nu ar
trebui sa ia niciodatd forma unei tentative. lubirea nu are
nimic de-a face cu mintea, ea este un dans, un joc, un can-
tec, o bucurie. Dacñ se petrece, atunci este frumoasñ.
Cand
 EA RTEA DESP.RE FE 'vlEI

Acestea sunt a5adar diferen{ele naturale, care nu au

mimic de-a tace cu condi{ionarea. Spre exemplu, o femeie
este mult mai centrata decat un bñrbat. .. Ea este mult mai
senina, mai tñcuta, mai râbditoare, mai dispusa sa a§tepte.
Datoritñ acestor calitñ{i, ea are o rezisten{a mai mare la boli,
ceea ce explica de ce femeile traiesc de regulñ mai mult
decat barba{ii. Datorita seninñta{ii si de1icate{ii ei, femeia
poate implini viata barbatului asa cum nimic altceva nu ar
putea-o face. Ea il poate inconjura pe acesta intr-o
atmosfera placutñ §i feericñ. Dar barbatul se teme, el nu
dore§te sa fie inconjurat de femeie, nu vrea sa o lase sa
creeze aceasta atmosfera calda In jurul lui. Lui ii este
frica de faptul ca va deveni astfel dependent de ea. Timp
de atatea secole, e1 a {inut-o pe femeie la distan{a, iar
acuma se teme, caci in adancurile fiin{ei sale el 5tie ca
femeia este mai puternica decat el. Ea este cea care poate
da na§tere vie{ii. Natura a ales-o pe ea pentru a perpetua
specia, nu pe el.
Func{ia bñrbatului in procesul de reproducere este
aproape nulñ. Vñdita lui inferioritate i-a creat mari probleme,
aha ca barbatul a inceput sa-i taie aripile femeii. El a
urmiirit prin toate mijloacele sa o reduca la tacere, sa o
condamne, astfel incat sa-i rñmanñ iluzia ca el ii este
superior. Bñrba{ii le-au tratat pe femei ca pe ni§te vite,
uneori chiar mai rau. Timp de mii de ani, in China s-a
crezut ca femeile nu an nici mñcar un suflet, astfel incat
so{ii iii puteau ucide sotiile, iar legea nu putea interveni cu
nimic. Femeile erau proprietatea barba{ilor. Daca sotul
dorea sa-#i distruga mobila, autorita{ile nu considerau nimic
ilegal in aceasta. Daca el dorea sñ-§i ucida so{ia, la fel.
Aceasta convingere, ca femeia nu are un suflet, reprezintñ
cea mai mare insulta posibila.
Barba{ii le-an privat pe femei de educa{ie, de inde-
penden{a financiara, de mobilitatea sociala, §i toate acestea
19

numai din teama. Ei §tiu ca femeile le sunt superioare, ca
ele sunt frumoase, §1 ca daca le-ar oferi independen{a, acest
lucru ar fi periculos pentru ei. De aceea, secole la randul,
femeile nu au avut parte de independen}d. Femeile
mahomedane sunt nevoite chiar sa-#i {ink fe{ele acoperite,
astfel incat nimeni sa nu le poatii vedea frumusei•a femei,
profunzimea privirii, cu excep{ia bñrba{ilor lor.
In hinduism, atunci cand soil murea, so{ia era
obligata sa moare 5i ea. CaU gelozie! Ai posedat-o
intreaga via{â, 5i dore#ti sa o posezi chiar §i dupñ
moarte. $i asta pentru câ
{i-e teamñ. Ea este frumoasa, aha ca daca te duct, cine
§tie? Ea §i-ar putea gñsi un alt partener, poate chiar mai
bun decat tine. Aha se face ca sistemul numit sati, cel mai
ingrozitor lucru care poate fi imaginat, a continuat sa
subziste timp de mii de ant.
Barbatul este foarte egoist. Eu 1-a§ numi chiar masculul
#ovin. Bñrbatul este ccl care a creat acest gen de societate,
in care nu existñ loc pentru femeie. lar femeia are atatea
calitñ{i! Spre exemplu, in timp ce bñrbatul are capacitatea
de a fi inteligent, femeia are capacitatea de a iubi. Aceasta
nu inseamnñ cñ femeia nu poate fi inteligentñ; ea poate dis-
pune de inteligen{a, dar trebuie sa i se acorde ocazia sñ o
manifeste. Dar iubirea ii este innascutñ, ea dispune in mod
Natural de compasiune, de bunñtate, de in{elegere. . . Bñrbatul
’§i femeia sunt douñ coarde ale aceleia5i harpe, dar preferñ
sâ stea despñr{iti ii sa sufere. 3i din cauza faptului ca
suferñ 5i nu §tiu de ce, ei incep sa se rñzbune unul pe
celiilalt.
Femeile ar putea fi atat de utile in crearea unei
societiiti organice. Ele sunt diferite de barba{i, dar nu sunt
mai prejos dec4t ei. O femeie ii este egalñ bñrbatului, la
fe1 cum ii este un alt bñrbat. Ea are propriile sale talente,
care sunt absolut necesare. Nu este suficient sa ca}tigi
bani, sa ai succes in
20
CARTBA DESPRE «r/
plan social; mult mai necesar este sa ai un cñmin frumos,
iar femeia are capacitatea de a transforma o casa intr-un
tamin. Ea o poate umple cu iubire, cu sensibilitate. Ea il
poate revigora pe barbat, i1 poate ajuta sa se relaxeze.
in Upanijade existñ o binecuvantare foarte ciudatñ
pen- tru tinerii cñsatori{i. Un cuplu tfinñr se duce la un
clarvazator, iar acesta le ofera binecuvantarea sa. El se
adreseaza indeo- sebi fetei: „Sper ca vei deveni mama a
zece copii, tar in cele din urmñ, barbatul tau va deveni ce1
de-al unsprezecelea copil at tau. Pana cand nu vei deveni
mama barbatului tau, nu te vei sim{i implinitñ ca so{ie“.
Aceastñ afirma{ie suna ciudat, dar reprezintñ o viziune
psihologica de o mare profunzime, lucru atestat 5i de
psihologia modernii, care afirma ca orice barbat i§i cautñ
mama ln so{ia sa §i orice femeie i cauta tatal in bñrbatul
ei.
Aha se explica de ce atatea casnicii reprezintñ
e§ecuri: barba{ii nu i§i regñsesc in so{iile lor mama.
Femeile cu care s-an cñsñtorit nu au venit in casa lor
pentru a le fi mame, ele doresc sa le fie so{ii, iubite.
Binecuvantarea din Upani5ade, texte care au fost scrise
cu 5.000 sau chiar cu 6.000 de ani in urma, oferñ insa o
cheie pentru psihologia modema. Orice femeie este in
esen{a o mamñ. Tatal nu este decat o institu{ie inventatñ,
nu este ceva natural. .. Mama rñmane insa intotdeauna
indispensabila. Oamenii de #tiin{a au Uacut ex- perimente,
le-au oferit copiilor mici toate faci1itñ{ile necesare,
medicamente, hranñ, toate cuno§tin{ele de care aveau nevoie,
dar s-a dovedit in mod ciudat ca ace§tia nu se dezvoltau,
iar dupa trei luni puteau chiar muri. Ei an descoperit apoi
ca trupul 5i caldura mamei sunt absolut necesare pentru ca
via{a sa poata create. Cñldura in acest univers imens }i
rece este absolut necesarñ la inceput; in caz contrar,
copilul se
 OS/-IO

va sim{i abandonat. El va pierde in greutate 5i va muri. ..

Este absurd ca barbatul sa se SllTltñ inferior femeii.
Totul porne te de la faptul ca voi considerati ca barbatul §i
femeia sunt doua specii diferite. In realitate, ei apar{in
ace1eia§i umanitati 5i au ca1itñ{i complementare.
Amandoi an nevoie unul de celñlalt, §i nu se simt intregi
decat atunci cfind sunt impreuna. . Via{a ar trebui luata Capitolul 2
mai u5or. Diferen{ele nu reprezinta neap5rat contradic{ii. POVESTEA LUI
Cei dot se pot ajuta reciproc
5i pot create astfel foarte mult. Femeia care i1 iube§te pe ;
In Profetul fur Kahlil Gibran, o femeie tl roagâ pe
barbat il poate ajuta sâ-§i amplifice creativitatea, il poate ajuta comentezi
Almustafa sâ vorbeascâ despre durere. Vrei sâ
sa atingñ inñl{imi la care nici nu visase, }i asta Para sa-i urmâtorul pasaj?
ceara nimic in schimb. Tot ce dore#te ea este iubirea $i femeia a vorbit, spunând.
barbatului, adicd dreptul ei prin na§tere. Majoritatea „Vorbe(le-ne despre durere“.
aspectelor care ii deosebesc pe barbati de femei sunt lar Almustafa O SpHS.'
condi{ionale. Multe diferen{e ar trebui men{inute, c5ci „Durerea voastrâ este spargerea carapacei
numai astfel bñrbatii se pot sim{i atra5i de femei, §i Care vâ limiteazâ tnJelegerea.
invers, dar ele nu ar trebui s5 fie folosite pentru a se Aha cum coaja fructului trebuie spartâ
condamna reciproc. Cei dot ar trebui sa devinñ un intreg Pentru ca miezul sâu dulce sâ poatâ fi zâril in lumina
organic, ramñnand in acela5i timp absolut liberi, caci soarelui,
adevñrata iubire nu creeazñ niciodatñ 1an{uri, #i nu dñ La fel, Koi trebuie sâ cunoa tefi durerea.
na5tere decat libertñ{ii. Numai astfel lumea in care trñim Dar dacâ inima voastrâ s-ar putea minuna
va putea deveni mai buna. Unei jumata{i din aceasta fume
i s-a negat contribu{ia, iar aceastñ jumñtate, cea feminina,
are o capacitate imensa de a contribui la bunñstarea lumii. De miracolele zilnice ale vie]ii voas!re,
puJin
Ee ar putea transforma aceastl lume intr-un paradis Atunci durerea voastrâ nu vi s-ar pârea mai
terestru. ' Femeia ar trebui sâ caute in sufletul ei minunatâ decât fericirea.
propriul sâu
potential, pentru a #i-1 dezvolta, tar viitorul ei va fi luminos. f!i aJi accepta anotimpurile din inima voastrâ,
Bdrbatul §i femeia nu sunt egali, dar nici inegali; ei sunt La fel de u(or cum acceptali anotimpurile naturii.
unici. far intalnirea dintre dour fiin{e unice aduce intotdeauna Ali trece atunci cu seiiinâiate
cu sine ceva miraculos la niveIu1 existen{ei. Prin iernile durerii voastre.
op iunea
0 mare parte din durerea voastrâ este chiar
voastrâ.
 OSIIO
la este poJiunea amarâ
Co ajutoriil câreia doctoral dinlâuntrul vostru vindecâ
eiil vostru bolnav.
De aceea, aveJi tncredere in acest medic,
Ji beJi remedial in lini te,
Câci, de:fi grea, mana Int
Este ghidatâ de mâna delicatâ a Celui’ Invizibil,
lar cupa lui,
Deli vâ arde buzele,
A fost creatâ din lutul
Pe care Marele Olar 1-a umezit
Cu lacrimile Sale sacre.”
Pare foarte dificil, chiar §i pentru un bñrbat de talia
lui Kahlil Gibran, sa uite de atitudinea tovin-masculinñ
adanc inrñdacinatñ in el. Spun asta deoarece deli sunt
adevñrate dintr-o anumitñ perspectiva, afirma{iilor lui
Almustafa le lipse§te ceva esen{ial. El uita ca intrebarea a
fost pusa de cñtre o femeie, iar raspunsul sau este
extrem de general,
fiind valabil deopotriva pentru bñrba{i §' femei. Adevârul
este ca durerea §i suferin{a prin care au trecut de-a lungul
vremii femeile acestei lumi au fost de mii de ori mai mari
decat cele pe care le-au cunoscut bñrba{ii. De aceea afirm ca
Almustafa raspunde
la intrebare, dar nu §i celei care a pus
intrebarea. 5i pana cand ii va rñspunde acesteia,
va ramane superficial, oricat de profund ar putearaspunsul
p5rea. ..
Raspunsul lui pare academic, filosofic. Lui ii lipsette
perspec- tiva rdului pe care barba{ii l-au fâcut femeilor,
caci aceasta nu ester o intrebare de o zi, ci de mii de ant.
El nici m5car
nu aminte#te de acest lUcfll.
Dimpotrivi, el face ceea ce
au fâcut dintotdeauna preo{ii §i politicienii: ofera consolari.
24
CARTEA DESPRE FEMEI
Dincolo de cuvintele sale frumoase nu existñ nimic altceva
decat consolñri. lar consolarea nu poate inlocui adevñrul.
$i femefa a vorbit...
Nu este ciudat ca din intreaga mul{ime prezentñ
acolo, nici un barbat nu a intrebat despre durere? Sa fie un
sim- plu accident? Nici vorba. Este extrem de relevant
faptul c5 intrebarea a fost pusa de o femeie, „Vorbe3te-ne
despi'e durere“, caci numai femeia #tie cate rñni poarta
sufletul ei, cat de mult a suferit, din punct de vedere fizic,
mental ti spiritual, 5i inca mai sufera.
Atunci cand suferñ, femeia suferñ cu partea cea mai
profunde din fiin}a ei. Nici un bñrbat nu cunoa§te
profunzi- mea la care poate ajunge durerea, distrugandu-{i
demnitatea, mandria, insa§i umanitatea ta.
Almustafa a spus: ,Durerea voastrâ este spargerea
carapacei care vâ limiteazâ infelegerea“. 0 afirma{ie
foarte slaba, atat de superficialñ incat uneori mâ simt de-a
dreptul ru#inat pentru Kahlil Gibran. Orice idiot ar putea-o
spune. Nu este deloc demna de Kahlil Gibran. ,durerea
voastrâ este spargerea carapacei care vâ limiteazâ
inJelegerea“. Este o afirma{ie pe cat de simplñ, pe atat de
generalñ. „La fel cum coaja fructului trebuie spartâ,
pentru ca miezul .sfiu dulce sâ poatâ cunoa5te lumina
soarelui, la fel, voi trebuie
sâ cunoa5teJi durerea“. Urasc acest gen de afirma{ii. Almus-
tafa sus{ine ideea ca voi trebuie sa experimenta}i durerea.
Acesta este un truism, dar nu un adevñr. Este ceva factual.
O sâman)a trebuie s5 treaca intr-adevñr prin mari suferin{e,
ccci numai dacb ea moare in suferin{a se poate na§te copacul;
in caz contrar, el nu se va na§te niciodata, tar frumusetea
florilor sale nu va fi manifestatñ niciodata. Dar cine tit mai
t aminte}te de saman{a §i de curajul ei de a-§i da via{a
pentru ca necunoscutul sa se poata na#te?
 — - OSHO
Ace1a#i lucru ar fi valabil §i in cazul in care. .. cara-
pacea care vâ lirniteazâ i“nJelegerea... ar suferi, s-ar sparge,
ar elibera in{e1egerea voastrñ, suportand o anumitñ durere.
Dar ce este carapacea? Aha se explici de ce poe{ii scapñ
intotdeauna de crucificari. Almustafa ar fi trebuit sa explice
ce este carapacea. Intreaga cunoa§tere, toate condi{ionarile
voastre, intregul proces al educa{iei noastre, al felului in care
sunte{i crescu{i, societatea #i civiliza{ia voastrñ— toate
acestea alcatuiesc carapacea care vñ men{ine pe voi ti
in{elegerea noastra in inchisoare. Dar el nu spune nici macar
un singur cuvant despre toate acestea!
Gautama Buddha a fost bñrbat; marii sai discipoli,
Mahakashyap, Sariputta, Moggalayan, to{i au fost barba{i.
Sa nu fi fost oare nici macar o singuri femeie care sa se
fi putut inai{a panñ la acela§i nivel de con#tiin{5? Gautama
Buddha insu#i le interzicea femeilor ini{ierea, ca §i cum ar
fi apartinut unei specii subumane, nu umanitñ{ii, la fel ca
§i barba{ii. De ce sa ne mai ostenim cu ele? Mai intai sa
atinga starea de umanitate!
In vi ziunea lui Gautama Buddha, bñrbatul este
intersec{ia de unde o poli lua pe orice drum, inclusiv catre
)1uminare, câtre eliberarea supremñ. Despre femeie el nu
spune insa nici un cuvant. Ea nu este o intersec{ie, ci o
funditura intunecoasâ, pe care municipalitatea nu s-a mai
ostenit sâ o ilumineze; ea nu duce nic5ieri. Barbatul este
in schimb o super-autostrada. De aceea, l5sa{i femeia s5
ajungb mai intai pe autostradâ, sb devind un bdrbat, sâ se
nascâ in trupul unui bbrbat, abia apoi va avea o #ans5
#i
sd se apropie de iluminare.
CARTEA DESPRE FEMEI
Almustafa spune: „De aceea, voi trebuie sâ cunoa teJi
durerea“, dar de ce? Daca femeia tot nu poate fi iluminata,
de ce trebuie sa treacñ prin dureri? Ea nu este Pacutñ din
aur, astfel incat s5 devinñ purñ dacñ trece prin foc.
Dar dacâ inima voastrâ s-ar putea minuna de
miracolele zilnice ale viefii voastre, atunci, durerea voastrâ
nu vi s-ar pârea mai puJin minunatâ decât fericirea... Este
adevarat, dar uneori, adevarul poate fi extrem de periculos, o
sabre cu doua tai5uri. Pe de o parte protejeaza, pe de alta
distruga. Este adevñrat ca daca v-a{i putea minuna de tot
ceea ce vede{i, a{i descoperi ca chiar 5i durerea are
propria ei fiumuse{e, ca ea este un miracol, o formñ de
bucurie. Ea nu este cu nimic mai putin minunati decat
fericirea insñ§i. Ciudat este insa ca femeia este aproape
intotdeauna precum un copil, aha ca ea se minuneazñ mult
mai unor decat bñrbatul. Barbatul alearga intotdeauna dupa
cunoa§tere, §i in fond, ce este cunoa§terea? Cunoa5terea
este doar un instrument pentru a scapa de minunare.
Intreaga #tiin{ñ nu face altceva decat sa demistifice
existenJa, iar cuvantul „#tiin{ñ“ inseamnñ cunoa§tere. Este
o realitate binecunoscutñ aceea ca cu cat
§tii mai mult, cu atat te minunezi mai pu{in. ..
Pe masura ce imbâtrane5te, omul tit pierde sensibilitatea
faca de arta de a se minuna, devenind din ce in ce mai
inchistat. Motivul este simplu: acum el tie totul. In realitate,
el nu }tie nimic, dar mintea sa este in{esatd de cuno5tint•
lmprumutate, iar e1 nu realizeazâ cd dincolo de ele nu exista
altceva decat intuneric #i ignoran{a. . .
Almustafa nu men{ioneazâ faptul câ femeile sunt mult
mai apropiate de starea de copil decat barba{ii. Acest lucru
face parte din frumuse{ea lor: e1e sunt inocente, ele nu 5tiu.
Bârba{ii nu le-au permis niciodaH sd afle ceva. Tot ce #tiu ele
sunt lucruri mârunte, cum sd {ink o cash, cum st gâteasca,
2 f
 CARTEA tESPR £ I- EMEI

intrebñrile ar fi puse la modul general, de cñtre X, Y sau

Z. Riispunsul lui nu se adreseazñ direct celei care a pus
intrebarea. In viziunea mea, adevñrata intrebare este cea
care pune tntrebarea...
De ce a apñrut aceastñ intrebare in mintea unei
femei, §i nu in cea a unui barbat? Deoarece femeia a
suferit dintotdeauna de sclavie, de umilire, de dependenta
economics, iar mai presus de toate, a suferit de o sarcina
permanenta. Timp de secole, ea a trait numai in durere.
Copilul care create in ea nu ii permite sa manance: ea simte
intotdeauna greturi, dorinta de a vomita. Atunci cñnd copilul
ajunge la noua luni, na§terea lui aproape ca o omoara pe
femeie. $i nici nu a scapat bine de sarcina ca barbatul este
din nou gata sa o lase insarcinatñ. Ai zice ca unica func{ie
a femeii este aceea de a da na§tere pe banda rulanta la
adevarate multimi de copii.
$i care este func{ia barbatului? El nu participa la durerea
ei. Femeia suferñ timp de nouñ luni, sufera la na§terea
copilului ei, iar barbatul? Tot ce face e1 este sa se foloseasca
de femeie pentru a-#i satisface pofte • st sexualitatea. El nu
este deloc interesat de consecin{ele acJiunilor sale pentru
femeie, dar continuñ sa-i spuna: „Te iubesc“. Dacñ ar fi
iubit-o cu adevñrat, lumea nu ar fi astazi suprapopulata.
Cuvantul „iubire“ este pur §i simplu lipsit de con{inut ln
cazul lui. El a tratat femeia aproape ca pe o vitñ. Ji afi
accepta anofimpuri/e din inima voastrâ, la fel de u5or cuiri
acceptafi anotitnpurile nalurii. E adevñrat, ii totu5i nu prea.
Este adevarat numai daca uitñm de cea care a pus intrebarea,
dar nu §i daca ne amintim de ea. Daca o considerim o simplñ
afirma{ie filosoficñ, este adevñrata.
}i aJi accepta anotimpurile din ininna voastrâ ...
Uneori, in inima omului apare plñcerea, alteori durerea, sau
indiferen{a; in fond, first durere nu poate exista placerea.
c9
 OSHO
Autorul afirmñ: „Daca am accepta anotimpurile din inima
noastra, la fe1 de u§or cum accepta{i anotimpurile naturii. .
.“. Dintr-o perspectiva superficialñ este adevñrat. Accep-
tarea oricarui lucru conferñ o stare de pace, o stare de calm
interior. Nu mai etti atat de ingrijorat, cñci §tii ca va trece
§i asta. In ceea ce prive#te insd femeia apare o diferentñ:
ea tr5ie§te constant intr-un singur anotimp — acela al
dure- rii. In cazul ei, anotimpurile nu se schimbñ de la varñ
la iarna, in via{a ei nu ploua niciodatñ. Via{a femeii este
cu adevarat grea.
In zilele noastre nu mai este atat de grea, dar acest
lucru este valabil numai in {arile dezvoltate. 80% din
popu1a{ia Indiei traie#te la sate, §i acolo poli vedea
adevñratele greutñ{i prin care tree femeile. Ele au cunoscut
aceste greutñ{i de secole, iar anotimpurile nu se schimba
pentru ele. Daca privim lucrurile din aceasta perspectivñ,
atunci aceastñ afirma{ie devine anti-revolu{ionara, devine
pur 5i simplu o consolare: „Accepta{i sclavia in care va {in
bñrba{ii, accepta{i tortura barba{i1or“.. .
Femeia a trait dintotdeauna intr-o durere atñt de mare.. .
$i totu§i, Almustafa uitñ complet cine este cea care pune
intrebarea. Da, este posibil sa accep{i schimbarea ano-timpu-
rilor, dar nu #i zece milenii de sclavie. Atunci, anotimpurile
,nu se mai schimba.. .
Femeia simte nevoia de revoltñ, nu de acceptare.
Barbatul este animalul ccl mai desfranat de pe aceasta
planets. Orice animal are un anotimp, o perioadñ de rut
care nu dureaza decñt cfiteva sñptñmani, eel mult o luna
sau doua, dupñ care uitñ de sex tot restul anului, uitñ
complet de reproducere. Aha se explica de ce la animale
nu apare tendinta suprapopulñrii. Singur omul este sexual
de-a lungul
— CARTEA DESFRE FEMEI
intregului an, iar daca este american, este sexual diminea{a,
la pranz §i seara. 5i ii mai cere{i femeii sa accepte
durerea? Eu nu v-a5 putea cere sa acceptati o asemenea
durere,
mai ales o durere pe care v-o impun a1{ii. Oamenii au nevoie
de o revolu{ie.
]i aJi trece atunci cu seninâtate prin iernile durerii
noastre. De ce? Daca putem schimba lucrurile, de ce sa le
acceptam cu seninñtate? Not contemplam senini numai ceea
ce nu putem schimba. Contempla{i ceea ce este natural, flit
martorii acestor lucruri. fn cazul de fa{ñ avem insa de-a face
cu un true poetic. Suna frumos sa spur: treceJi cu seninâtate...
Accepta{i tot ceea ce este natural cu seninatate, dar
revolta{i-va impotriva suferin{ei care va este impusa de al{ii,
indiferent daca este vorba de un barbat sau de o femeie, de
tatñl sau de mama noastra, de preot sau de un profesor, de
guvem sau de societate! Daca nu ave{i un spirit rebel, nu
se poate spune ca trñiti, in adevñratul in{e1es al cuvantului.
0 mare parle din durerea voastrâ este chiar opJiunea
voastrâ. Acest lucru este adevarat. Cea mai mare parte din
suferin{a voastrñ, din durerea voastrñ. . . nu vñ sunt
impuse de ceilal{i. Revolta{i-vñ impotriva acelor lucruri care
vñ sunt impuse de a1{ii, dar dacñ a{i ales singuri suferin{a,
atunci renun{a{i la ea. Nu este nevoie sñ o accepta{i cu
seninñtate. Este suficient sa in{elege{i faptul ca voi singuri
sunte{i cei care am optat pentru suferin{a voastrñ. Renun{ati la
ea. Lñsa{i-i pe al{ii sñ accepte cu seninatate faptul ca voi
renun{a{i la suferin{ñ! Vñzñnd acest lucru, poate ca vor
intelege §i ei.
„De ce sa suferim dacñ acest lucru nu este necesar? lata,
vecinul a renun{at la suferin{a lui“. Gelozia, mfinia, lacomia
noastra, toate acestea aduc dupñ sine durerea. Toate ambi{iile
noastre aduc cu ele suferin{a. Voi singuri a{i optat pentru ele.
 OSHO
EN este poJiunea amarâ cu ajutorul câreia doctoral
dinlâuntrul vostru vindecâ eulface
vostru bolnav. Aceasta este tot
nu o distinc{ie clara. Exista
o consolare. Almustafa
dureri impuse de altii; revo1ta{i-vñ impotriva acestora. Dar
existñ #i dureri naturale; acestea trebuie acceptate cu
seninatate, caci ele sunt remediile amare ale naturii, pe
care medicul
dinlantrul vostru ie folose§te pentru a vd vindeca eul bolnav.
De aceea, aveJi incredere in acest medic §i beJi remedial
in Irritate. Dar aminti{i-va ca sfatul se refera la medic, nu
la so{ul vostru, nu la guvern. Ace#tia din urma vñ impun
durerea nu pentru a vñ vindeca, ci pentru a va distruge,
astfel incat ei sa va poata domina mai u#or. Atunci, ei nu se
vCir mai teme de o rebeliune din partea voastra. Amintiii-vñ
deci intotdeauna cine este medicul. Natura vindeca, timpul
vindeca. .. Tot ce ave{i de Uacut este sa attepta{i, sa fi{i
martorii evenimentelor. Trebuie sa vâ fie insa foarte clar ce
anume este natural §i ce este artificial.
Câci, deli grea, mâna lui este ghidatâ de mâna
delicatâ a Celui Invizibil, iar cupa lui, deli vâ arde buzele,
a fost creatâ din lutul pe care Marele Olar 1-a umezit cu
lacrimile Sale sacre.
In cazul in care cauza durerii noastre este naturalñ, daca
nu vñ pute{i revolta impotriva ei, nu vñ sim{i{i tri5ti;
accepta)i Ju recuno§tin)a aceasta durere. Ea este mana
invizibila a Divinului care dore§te sa va vindece, pentru a
va aduce pe un nivel superior de con5tiin{ñ. Dar ceea ce
nu este natu- ral. .. Acceptarea oricñrei forme de sclavie
este similarñ cu distrugerea propriului suflet. Este mai bine
sâ mori decat sa traie#ti ca un sclavi!
' Mesia: Comentarii la „Profetul“ lui Kahlil Gibran, Vol. 2, Cap. 1.
CARTEA DES/'RE FEMEI
Am simJit In interior o furie rece, o dorinfâ de râzbunare
adânc ingropatâ in sufletul men, i'mpotriva tuturor bârbafilor
care an or at vreodatâ o femeie, care an violat-o, an rânit-
o, sau chiar an ucts-o. Mi se pare câ am purtaf cu mine
acest sentiment timp de mai multe vieJi. Te rog, ajutâ-mâ
ski scot la luminâ (i sâ imblânzesc aceastâ vréjitoare care
mâ urmâreye de atâta timp.
Primul lucru pe care trebuie sb-1 in{elege{i este acela câ
vrâjitoarele au fost condamnate numai de cittre cre5tinism;
altminteri, cfc au fost la fel de respectate ca ti „misticii“
— care inseamn5 „b5rba{i in{ele ti“. Cuvantul
„vr5jitoare“ inseamna „femeie in{eleapta“, echivalentul
feminin al barbatului in{elept.
In Evu1 Mediu, cre#tinismul s-a sim{it insa
ameninJat. Existau mii de femei care erau cu mult mai
inJelepte decat episcopii, cardinalii §i papii. Ele cuno§teau
arta de a transfor- ma vie{ile barba{ilor lor.
1 Intreaga lor filoso fie era bazati pe iubire #i pe
transformarea energiei sexuale, tar o femeie poate face
acest lucru mult mai unor decat un barbat. fn fond, ea este
intotdeauna o mama. Chiar 5i o feti{a cat de mica
manifestñ deja calitatea materna.
Aceasta calitate materna nu are nimic de-a face cu
varsta, ci este o parte intrinseca a feminita{ii. lar transfor-
marea are nevoie de o atmosfera plina de iubire, de un
transfer energetic matern. Pentru cres‹inism, femeile erau
un competitor. Prin compara{ie cu ele, cre#tinismu1 nu
are nimic de oferit, dar el se afla pe atunci la putere.
Puterea apartinea pe atunci bñrbatilor; aha ca ace#tia
s-au decis sit distrugñ toate vrñjitoarele. Dar cum ar fi
putut sa le distruga? Nu se punea problema sa omoare o
singurii femeie, ci mii de femei. De aceea, inchizi{ia a
creat un
 OSHO —
tribunal special, care sa stabileascñ cine este vrñjitoare 5i
cine nu.
Toate femeile denun{afe ca ar fi avut o influen{ñ asupra
celor din jur, #i pe care ace§tia le respectau, au fost prinse 5i
torturate, atat de mult, incat au fost nevoite sit recunoasca.
lnchizitorii nu se opreau din torturi pana cand femeia nu
mirturisea câ este o vriijitoare. Conform min{ii cre#tine,
conform teologiei cre#tine, semnifica{ia realii a cuvantului
„vrñjitoare“ a fost schimbata: ea a devenit cineva care
intre{ine relaJii sexuale cu diavolul.
Astazi nu mai auzim de diavoli care intre{in rela{ii
sexuale cu femeile. Fie ca diavolul s-a convertit §i a devenit
un calugiir cre§tin, un practicant at celibatului, fie. .. fn
fond, ce s-o fi intamplat cu diavolul? Cine avea in realitate
rela{ii sexuale cu mii de femei? Ca sit nu mai vorbim ca
aceste femei erau in marea lor majoritate feme› bñtrâne.
Nu pare deloc rational. De vreme ce existau atatea femei
tinere §i frumoase disponibile, de ce sa se duct diavolul
la cele bñtrâne?
Dar ca sa devii o vrajitoare este nevoie de un antre-
nament indelungat, de multa discipline #i de numeroase
experience. De aceea, atunci cand o femeie ajungea o
’Jriijitoare, adica o femeie inJeleapta, ea era deja batrana;
ea sacrificase totul pentru a ajunge la intelepciune, la acea
alchimie interioara.
Inchizitorii fortau deci aceste sñrmane femei batrine sit
afirme cd intre{ineau re1a{ii sexuale cu diavolul. Multe dintre
ele incercau sa reziste, dar tortura se dovedea prea dura.
Inchizitorii le torturau pe batrane in cele mai ingrozitoare
feluri, pentru un singur scop, sit mñrturiseascd. Femeile
continuau sa afirme ca nu avuseseri nimic de-a face cu
diavolul, câ nu era nimic de mârturlsit. Dar nimeni nu ie
asculta; barba{ii continuau sa le tortureze. }i vine
intotdeauna
un moment in care sim{i ca este mai bine sñ mñrturisetti
decat sñ continui sa suferi aceea i tortura la infinit. De indata
ce o femeie marturisea ca era o vr5jitoare si ca intre{inus
e
relat i sexuale cu diavolul, tortura ei inceta imediat, tar ea
era prezentata tribunalului, un tribunal special constituit de
papa; aici, femeia era silita st repete confesiunea ei. Auzind
aceastñ confesiune, tribunalul putea sa-i dea o pedeapsñ,
caci acest pacat este considerzt capital de cñtre cre§tinism.
ln realitate, chiar daca femeia ar intre{ine reIa{ii sexuale cu
diavolul, aceasta nu ar fi treaba nimñnui 5i nu ar constitui
o crima, cñci ea nu ar face râu nimñnui, tar diavolul nu s-a
plans vreodatñ la poli{ie. „Aceastñ femeie este periculoasa
.
Cu ce drept 5i din ce autoritate i§i permitea Biserica sñ arda
pe rug aceste femei?
Singura pedeapsñ care era aplicatii era arderea pe rug,
astfel lncat nici o femeie sa nu mai indrâzneasca s5 faca pe
vrñjitoarea. Au ars astfel mii de femei, eliminand complet o
parte semnificativñ a umanitii{ii. Au eliminat astfel inclusiv
in{elepciunea acelor femei, cartile for, metodele lor, tehnicile for
de transformare a barbatului, de transformare a energiei sale.
A#adar, este vorba de o sinipla asociere de idei,
dar trebuie sa renun{ñm la aceastñ asociere. Ea nu a fost
practicatâ de tofi bârba{ii, ci numai de cre#tini. far cre5tinii
au savar5it atat de multe crime, §i continuñ s5 o faca }i
astizi. Este de necrezut. . . lar ei continue sa vorbeasca despre
adevar, despre Dumnezeu... #i orice ar spune, mint... Exista
nenumara{i asemenea oameni „re1igio#i“ care incearca prin
foate mijloacele sa-i in#ele pe cei1al{i, sa pacaleBSCa mintea
umana, sa o polueze cu minciuni ingrozitoare.
35
 OSHO
De aceea, nu trebuie sa va impotrivi{i tuturor bñrbaiilor;
este suficient sa o face{i impotriva atrocitñtilor cre5tine. ..
Timp de 2.000 de ani, crettinismul a ucts oameni in
numele religiei, in numele lui Dumnezeu, in numele lui
Christos, in numele na{iunii, aha ca este normal ca ace}ti
oameni sâ fie condamna{i. Dar nu orice barbat este un
cre§tin. Dacd dori{i insa mai multe clarificari, ar fi bine
sa ape1a{i la hipnozl. Poate câ vb vent aminti care erau
tehnicile vrbjitoarelor, cum functionau ele, cum reu#eau
ele sb-i
" transforme pe oameni, cbci dace nu ar fi reprezentat un
pericol pentru cre#tinism, acesta nu Ie-ar fi ucis.
Ele reprezentau cu adevarat un pericol, caci cre#tinismul
nu are nimic de oferit prin compara{ie cu elez.
a lâmpii, Cap. 2.
Capitolul 3
ELIBERAREA FEMEII
Care crezi câ este cea mai mare necesitate pentru
femeia conlemporanâ?
Intrucfit au fost dominate, torturate 5i reduse la simple
entita{i lipsite de suflet, femeile s-au urñtit. Atunci cfind
naturii nu i se permite sa func{ioneze in conformitate eu
nevoile sale interioare, ea se acre5te, se otrñve#te, devine
mutilate, paralizata, pervertitñ. Femeile pe care le vedem
astazi in lume nu sunt femei adevñrate, cñci au fost corupte
de secole. lar atunci cand femeia este corupta, nici bñrbatul
nu poate rñmane intr-o stare naturalñ, cñci la urma urmei,
#i el s-a nascut tot dintr-o femeie. Daca ea nu este naturala,
nici copiii ei nu vor fi naturali. Dacti ea nu este naturala, ea
va da na§tere unui copil, fie e1 de sex masculin sau
feminin, care va fi la fel de nenatural ca 5i mama.
Femeile au cu adevarat nevoie de o mare eliberare,
dar ceea ce se petrece astazi in numele acestei eliberari este
stupid. Este o imita{ie, nu o eliberare.
Exista alaturi de noi numeroase femei care au Uacut
parte din mi§carea de eliberare a femeilor, iar prima oarii
cñnd vin aici ele sunt foarte agresive. lar eu in{eleg
agresivitatea lor: secole intregi de domina{ie masculinii le-
au transformat
s7
 CART 'A DESPRE FEMEI —

prin care opereaza ea sunt intotdeauna subtile. Ea nu se va

lupta direct cu bñrbatul, ci indirect, intr-o maniera
feminina. Va plange §i se va jeli. Nu il va lovi pe el, ci se
va lovi singura, §i astfel, chiar §i ce1 mai dur dintre
bñrba{i va fi fâcut ktiock-out. O femeie foarte slaba poate
domina chiar
§i pe ccl mai puternic barbat. .. A§adar, femeia are nevoie
de o libertate totala pentru a-i putea dñrui aceasta libertate
#i barbatului.
Un adevar fundamental pe care nu ar trebui sa-1 uita{i
niciodatñ este acesta: daca reduce{i pe altcineva la
condi{ia de sclav, mai devreme sau mai tarziu ve{i deveni
sclavi voi in§iva; nu ave{i cum sa vñ pñstra{i libertatea.
Daca dori{i sñ ramane{i liberi, ajuta{i-i pe cei1a1{i sa se
elibereze. Aceasta
este singura cafe pentru a deveni libel.

E ti impotriva Mi cârii de Eliberare a Femeilor?

Mi#carea de Eliberare a Femeilor este ceva urat, dar
eu §tiu ca responsabilitatea pentru acest lucru le apar{ine
barba{ilor §ovini. Ei le-au fiacut atat de mult ran femeilor
timp de secole intregi, incat acum femeile doresc sa se
razbune. Din pacate, rñzbunarea nu poate aduce dupii sine
decat distrugere. De aceea, nu are rost sa scormoniJi rñnile
trecutului. Nu are rost sa va razbuna{i din cauza gre5elilor
trecute. Cel mai bine este sñ inva{a{i sa ierta{i §i sa uita{i.
Da, s-au Uacut gre5eli mari. Tot ce li s-a Uacut femeilor timp
de secole de-a randul a fost gre#it. Bñrba{ii le-an redus la
statutul de sclave, sau chiar mai rhu, de posesiuni ale lor,
de obiecte. Dar ce rost are rñzbunarea? Ea nu poate decfit
sa vh transforme pe voi in urmaritoare #i pe barba{i in
urmari{i. Va apitrea astfel — }i deja a inceput sâ apara —
doar o alta

" Dhammapade: Calea lui Buddha, Vol. 7, Ca . 10.

39
 OSHO
forma de 5ovinism. Se va na§te astfel femeia-#ovinñ, care nu
va putea indrepta in nici un caz lucrurile. Ea va incepe sa-l
raneasca pe bñrbat, iar mai devreme sau mai ta”rziu, acesta
se va riizbuna la rñndul lui. Unde s-ar putea opri lucrurile?
Este un cerc vicios.
In viziunea mea, femeilor ie este mult mai u§or sa puna
capat acestui cerc vicios decat barba)ilor, cñci e1e cunosc
ce este iubirea, compasiunea. Bñrba{ii sunt mai agresivi,
mai violen{i. Nu am mari speran{e in ceea ce ii prive5te
pe bñrbati, dar am mari speran{e in ceea ce le prive#te pe
femei. De aceea, eu nu sunt in favoarea atitudinii agresive
din Mi§carea pentru Eliberarea Femeii.
Toate problemele vie{ii pot fi rezolvate prin iubire, dar
ele nu pot fi rezolvate printr-o abordare violenta.
Biirbatul #i femeia sunt douñ lumi diferite, de aceea, le
este dificil sa se in{e1eaga unii pe al{ii. Trecutul a fost plin
de nein{e1egeri, dar aceasta nu inseamnñ câ viitorul trebuie
sa fie la fe1. Putem inva{a cu to{ii aceasta 1ec{ie a trecutului,
§i de fapt singura lec{ie pe care ne inva{5 trecutul este ca
barbatul §i femeia trebuie sa fie mai in{elegiitori unul cu
celñlalt 5i sa-#i accepte diferen{ele. Aceste diferen{e sunt
foarte valoroase, aha ca nu ar trebui sa creeze conflicte. Ele
sunt chiar premisele pentru care bñrba{ii se simt atra§i de
femei, 5i invers.
Daca toate diferen{ele dintre bñrba{i §i femei ar
dispârea, daca ei ar avea psihologii identice, iubirea ar
dispârea la randul ei, cñci nu ar mai exista polaritatea care
sa-i dea na§tere. Bñrbatul #i femeia sunt precum polul pozi-
tiv §i polul negativ din electricitate; ei se atrag magnetic
unul pe celiilalt. Ei sunt doi poli opu§i, de aceea, conflictele
sunt naturale. Dar prin in{elegere, prin compasiune, prin
contemplarea empaticñ a lumii celuilalt, toate problemele
CARTEA DESPRE FEMEI
pot fi rezolvate. Nu mai este nevoie de noi conflicte. Ce-i
prea mult nu-i sanñtos.
Barbati au tot atata nevoie de eliberare ca #i femeile.
eliberarea in
A andoua sexele au nevoie de eliberare,sade coopereze §i sa
faca tiraniei min{ii. De aceea, ele ar trebui
sta va fi adevñrata
se ajute reciproc in aceastñ direc{ie. Acea
Mi#care de Eliberare . 4
Crezi câ numai femeile sunt responsabile penfru apariJia
Mi5cârii de Eliberare?
Mi§carea de Eliberare care existñ astñzi este crea{ia
barbatului. Ve{i fi surprin#i, dar este o alta conspira{ie
masculina. Acum barba{ii doresc sa scape de tot de femei.
Doresc in
Ei doresc sa nu mai aibñ nici o responsabilitate.
continuare sa se bucure de femei, dar numai ca distrac{ie.
care derivi
Ei nu doresc sa tit asume #i responsabi1ita)ile
din aceasta bucurie.
Aceastñ conspira{ie este lnsa extrem de subtilñ. Barba{ii
incearca sa le convinga pe femeile din toata lumea ca ele
trebuie sa devinñ independente. Este o capcana subtila.
Mintea masculina este vicleana §i orientata cñtre succes.
far acum, foarte multe femei an cñzut in capcana intinsñ
de bârba{i.
$tia{i ca primele persoane care an xorbit vreodatii despre
egalitatea dintre femei §i bârba{i au fost de sex masculin, nu
feminin? Primii care au inceput sa vorbeasca despre acest
subiect, despre egalitatea dintre sexe, au fost barba)ii, nu
femeile. Saman{a se na§te intotdeauna din mintea masculina.
un
lar lucrurile au stat dintotdeauna astfel. Ori de cate ori
barbat simte ca ceva este in favoarea sa, el reu§e5te sa-1
Dhammapada: Calea lui Buddha, Vol. 10, Cap. 2.
 OSHO —
ob{ina. Viclenia sa este foarte subtilñ. lar uneori el
reu5e§te atat de bine, lncat femeia crede ca a fost ideea
ei.
$i in trecut lucrurile au stat la fe1. Bñrba{ii din trecut
le-au convins pe femei ca ele sunt fiin{e pure, ingeri. Bñrba{ii
sunt impuri, baietii sunt baie{i, dar femeile? Ele sunt
divine. Barba{ii acelor vremuri au inñl{at femeile pe un
piedestal foarte lnalt, dar acesta nu era decat un alt truc
pentru a ie controla. Barba{ii le-au adorat, §i in acest fe1
le-au controlat pe femei. 5i evident, vñzandu-se puse pe un
piedestal atfit de inalt, femeile au crezut ca ele reprezinta
ceva divin 5i nu au mai Uacut ceea ce féceau barba{ii; nici
nu ar fi putut, caci ar fi fost impotriva egoului lor. fnaltul
piedestal pe care fuseserñ a#ezate era foarte satisUacator
pentru egoul lor. Femeia era mama, era divinñ, avea mai
multe calita{i divine decat bñrbatul. Bñrbatul este urat,
imoral, etc. De aceea, barbatul trebuie iertat.
5i uite aha, de-a lungul secolelor, barba{ii au continuat
sa ie domine pe femei. $i culmea este ca femeile se
sim{eau bine. Dar totul nu era decat o capcanñ, un true.
Egoul fe- meilor era convins, #i daca egoul tau este prins, ai
cñzut in capcana. §i atunci, nu te mai poli misca. In acele
vremuri, discu{iile despre egalitate ar fi fost un fel de
câdere de pe piedestal. Nu poli deveni egal decat dacñ te
dai jos de pe el. A fost o strategie, iar femeile au urmat-o. $i
aha, ele au Jrñmas pure, au rñmas virgine pana la
casatorie.
in Occident, barba{ii au trecut la alta strategie: „Acum
trebuie sa va eliberari, trebuie sa deveni{i egalele noastre“.
Caci acum lucrurile s-au schimbat, timpurile s-au
schimbat. Barba{ii doresc sâ se bucure de mai multe femei
decat de o singura so{ie. Ei doresc acum libertatea
absolute. $i singura cale de a ob{ine aceasta libertate este sâ
le elibereze pe femei. Aha cv ie-au convins din nou. Aha se
face câ astazi femeile
CARTEA DESPRE FEMEI
{jpa in gura mare despre eliberare #i egalitate, dar nu-§i
dau seama ca au cazut din nou in aceea5i capcana:
barba{ii sunt cei care le-au convins 5i de aceasta data.
Acum, bñrba{ii
doresc sa se foloseasca de ele §i sa le arunce, Para sa mai
aiba nici cea mai mica responsabilitate.
Daca privi{i cu cea mai mare aten{ie aceasta
chestiune, vent ramane uimi{i. Mintea masculina este o
minte vicleana. Femeia este mai inocenta, ea nu poate fi la
fel de strategica, de politica precum barbatul. Ea a
crezut intotdeauna in
barbat. i nu o sa vñ vinñ sa crede{i: toate aceste femei din
Mi5carea de Eliberare ii cred din nou pe bñrba{i! Nimic nu
s-a schimbat cu adevñrat. Astazi, bñrbai'i sunt avantaja}i de
eliberarea femeilor, caci nu li se mai cere sa se angajeze in
mod serios. Ei vor sa aiba parte de intreaga libertate. Nu
mai doresc sa-#i asume responsabilitatea pentru copiii lor.
Nu mai doresc sa trñiasca impreunñ cu ele o via{a
intreaga. Daca s-ar putea, ar dori sa schimbe femeile in
fiecare zi.
$i pentru asta, ei creeazñ din non tot felul de cuvinte
frumoase: omul ar trebui sa traiasca Para angajamente,
fiara implicare. Nimeni nu ar trebui sa fie posesiv, gelos.
Ei creeaza din nou o filosofie frumoasa. Au Uacut-o de
atatea ori inainte, iar femeile s-au lasat intotdeauna
in5elate, aha ca la fel se vor petrece lucrurile §i de aceastñ
data. Femeile
au incredere in bñrba{i.
Este unor ca ele sa aiba incredere, caci iubirea le
este mai accesibilâ decñt logica. In plus, ele sunt mult
mai preocupate de ceea ce este imediat. Barbatul se
gñnde#te intotdeauna la strategii, la tactici, la ceea ce se
va intampla, la felul cum se va intampla, el se gande5te
la viitor, face planuri. .. Asthzi, interesele ii cer ca femeia
sâ fie egali cu bdrbatul, sâ nu mai fie atat de interesate
de câmin, de familie, de copii, de maternitate. Ea trebuie

sa devinii interesatñ de poezie, de literaturñ, de picture,
de §tiinta, de tehnologie, de cutare sau cutare subiecte.
Femeile moderne se asociazñ in grupuri pentru a-§i ridica
nivelul de con§tiin{ñ. Dar tot ceea ce fac ele in 5edin{e1e
for este st distrugi ceva adanc inradñcinat in feminitatea
lor. Numai astfel pot concura ele cu bñrba{ii. Prin natura
lor, e1e sunt blande, ginga§e in mod natural. Ele nu pot
concura cu bñrbatii. Dac5 doresc sa concureze cu barba{ii,
ele trebuie sñ devinñ dure. Ori de cate ori te intalne5ti cu
o femeie din Mi§carea pentru Eliberare, vei constata ca
faca ei tit pierde ginga§ia §i blandeJea. Este foarte greu
sa-i spui unei femei din Mi§care „scumpo“; de altfel, nici
ei nu-i place acest lucru, aha ca se va infuria pe tine. In
fond, este egalñ cu tine. Jr uite aha se na te duritatea.
Orice fel de luptd dñ na§tere la duritate. Mai mult,
interesul pentru cñmin dispare, cñci daca e§ti interesatñ de
cñmin nu mai poli concura cu nimeni. Dacñ e5ti interesata
de copii, nu mai poli fi un competitor adevñrat in lumea
exterioarñ; copiii i{i distrag aten{ia. Pe de altñ parte, dacii
1up{i in lumea exterioar5 §i incerci sa demonstrezi ca e#ti la
fe1 de puternicñ precum un bñrbat, trebuie sa te §i eoinpo3i
ca atare.
1ar acest lucru este o pierdere, cñci singura speran{5
,Ape care o mai are uinanitatea este gingñ§ia femeilor, nu
' duritatea bñrba{ilor. Am suferit cu to{ii destul din cauza
durita{ii barbatilor. Astñzi este mai mare nevoie ca bñrba{ii
sa devinñ mai apropia{i de femei, decfit invers.
Femeile fac mari eforturi, urmñrind sa faca faca noilor
cerin{e. Dar acest lucru nu este natural. Cu adevñrat natural
este pantecul femeii, care are nevoie de un copil, care
ta‘njegte dupñ in camin. Cñminul este aspectul exterior a1
pantecului femeii, este o proiec{ie a pantecului interior.
— CA RTEA DESPRE F'EMEI
Cand femeia nu mai este interesatñ de camin, ea nu
mai este interesatñ nici de pantecu1 ei. §i totu§i, acesta
exista, nu dispare. Cat despre egalitatea dintre femei
ti barba{i, aceasta on exists, caci bñrbatului li lipse#te
pantecul. Cum ar putea fi el egal cu femeia? En nu spun
ca cei doi sunt inegali, dar afirm cu toata puterea ca
nu sunt egali. Ei sunt atat de diferi{i, cum ar putea fi
egali? Polarit4Jile lor sunt diametral opuse. Sunt atit de
difer‹ti, incat nu pot fi comparati in termini de egalitate
sau inegalitate. O femeie este o femeie, iar un barbat
este un barbat. §i aha ar trebui ei sâ râmânâ: o femeie
5i un barbat. Femeia ar trebui sa ramana interesatñ de
camin, caci in caz contras ea nu va mai fi interesata de
pantecul ei, de copilul ei. }i atunci, ea se transforma in
mod natural intr-o lesbianñ.
In viziunea mea, barbatul este cel care ar trebui sit
devina ceva mai feminin. El a mers mult prea departe cu
bârba{ia lui, pierzand astfel orice urmñ de umanitate. Nu-1
urma{i, nu intra{i in concurentñ cu e1, caci ve{i parcurge
acela#i drum grey it. V5 vent transforma in razboinice. De
altfel, toate protestele §i {ipetele §i urletele de pe strñzi ale
femeilor din Mi§carea pentru Eliberare sunt cat se poate de
ingrozitoare. Ele nu fac altceva decat sa demonstreze cele
mai urate trasâturi ale min{ii masculine’.
Pur (i simple nu pot sâ infeleg generalizârile pe cai'e
le faci in legâturâ cu arhetipul bârhatului 5i cu cel al
femeii. Uneori vorbe ti despre principiul feminin § i
principiul niasculin, indferenl de sex. Dar de cele mai multe
ori, vorbe§ti
despre femeie ca despre cineva „primitiv“, iar desyre bârbaf
ca despre un „lup“ care este vânat de aceasta. Ce se poate
5
Lua{i-o u#or, Vol. 2, Cap. 2.
 OSHO — ——
spune despre femeile care sunt dominance yr care vâd in
bârbaJii lor o „pisicâ “, nu un „lup“? Existâ bârbali care
i5i doresc cu adevârat sâ fie pasivi. La fel, existâ femei care
doresc sâ se afirme, pentru a putea create. De ce trans/ormi
totul intr-o chestiune de Eliberare a Femeilor, datoritâ
câreia acestea ar deveni prea „sofisticate “ yf
suprarafionale?
Afirma{ia mea potrivit careia femeile sunt mai primitive
decat barba{ii nu inseamna o condamnare a lor, ci o
condamnare a bârba{11or. Prin „primitiv“ en in}e1eg ceva
mai natural, mai in acord cu existen{a. Civiliza{ia este o
falsificare, o indepartare de natur5. Cu cat omul s-a
indepartat mai mult de natura, cu atat mai concentrat a
devenit e1 in mintea sa. El a pierdut contactul cu inima sa.
Inima este inca primitivñ. Slavñ ceiului ca universita{ile nu
au descoperit inca o metoda de predare pentru inimñ,
pentru a o civiliza. Ea a ramas singura speran{a pentru
supra-vie{uirea umanita{ii.
Renun{a{i la toate aceste idei despre femei #i bârba{i.
Suntem cu to{ii fiin{e umane. Faptul ca suntem femeie sau
bñrbat reprezintii doar un aspect superficial al nostru. Nu
trebuie sa face{i atata caz de acest lucru, caci nu este ceva
foarte important.
Uneori, ceea ce spun eu poate pñrea o generalizare,
caci nu am cum sit ma refer intotdeauna la toate
,§osibili taxi le par ticulare. In caz contrar, discursu1
meu ar deveni in{esat de note de subsol. lar eu urâsc
car{ile cu note de subsol! Pur ti simplu nu le citesc.
Daca vñd intr-o carte note de subsol, renun{ imediat
la ea, caci este limpede pentru mine ca ea a fost
scrisa de un pundit, de un teoretician, de un prost.
Spunem in bilet: „Pur (i simplu nu pot sâ infeleg
generalizârile tale referitoare la arhetipul mascnlin (i la
cel feniinin“.
CARTEA DE,SPRE FEMEI
Eu vorbesc intotdeauna despre tipologiile generale, tar
acestea nu au legatura cu sexul. Atunci cand spun „bñrbat“
ma refer la arhetipul biirbatului, tar atunci cand spun
„femeie“ tna refer la arhetipul femeii. Dar nu pot sa spun de
fiecare data „arhetipul bñrbatului“ sau „arhetipul femeii“. Da,
ave{i dreptate atunci cand spunem ca existñ femei care nu
sunt femei, care sunt lupoaice, #i cñ sunt barba{i care nu
sunt lupi, ci pisici. Dar #i atunci, ceea ce afirm eu In legaturñ
cu arhetipul bñrbatului va fi valabil pentru femeile-lupoaice,
iar ceea ce afirm in legiitura cu arhetipul femeii rñmane
valabil pentru barba{ii-pisici.
Eu nu vorbesc aici despre distincJia biologica dintre
barbat }i femeie, ci despre cea psihologica. Da, exista barba{i
care sunt mai feminini decat orice femeie, §i femei care sunt
mai masculine decat orice barbat. Dar aceasta nu este ceva
frumos; este ceva urat, cñci creeaza in respectivele fringe o
dualitate. Dacii at corpul unui bñrbat §i mintea unei femei,
va apñrea un conflict, o lupta interioarñ, un veritabil rizboi
civil. Un asemenea om se va afla intr-un conflict interior
perpetuu, ve#nic tensionat §i pe picior de razboi.
Cat despre Mi5carea pentru Eliberarea Femeii, aceasta
nu face decat sa creeze tensiuni care nu sunt necesare.
Ea transfomiñ femeile in lupoaice, ie inva{5 cum sñ se
lupte. Bñrbatul este dus<anul; cum ai putea sa-{i mai
iubetti dus>anul? Cum poli intra intr-o rela{ie intima cu
du}tnanul tau? De fapt, barbatul nu este du#manul. Ca
sa devina cu adevarat femeie, femeia trebuie sa devina
din ce in ce mai feminina, st atingñ culmea absoluta a
gingñ§iei §i vu1nerabilitñ{ii. La fel, ca s6 devinii cu adevñrat
bñrbat, bñrbatul trebuie sa se scufunde cat mai adanc in
masculinitatea sa. Atunci cand un bñrbat adevarat intra in
contact cu o femeie adevñrata, ei reprezintñ doua extreme
 OSIIO CA RTEA DEST'RE FEMEI

polar opuse. Dar numai extremele se pot indragosti, numai
ele pot crea o rela{ie intimñ. Numai extremele se atrag.
Ceea ce se petrece astiizi este un fel de unisex:
bñrba)ii devin din ce in ce mai feminini, in timp ce femeile
devin din ce in ce mai masculine. Mai devreme sau mai
tarziu, toate distinc{iile se vor pierde, ti nu va mai rñmane
decat o societate incolorâ, o plictiseald generalizatd.
Personal, mi-ar pllcea sâ vitd câ femeile devin din ce
in ce mai feminine, citci numai atunci pot infiori ele. lar
bârba)ii ar trebui st devinb cfit mai masculini cu putinJt,
ccci numai astfel se pot simti implini{i. Cand doub fiinJe
de sex opus se afla la antipozi, intre ele apare o mare
atrac{ie, un adevñrat magnetism. lar atunci cand eIe se
apropie una de alta, cand stabilesc o rela{ie de cuplu,
fiecare aduce en sine o lume diferitâ de a celuilalt, o altâ
dimensiune, o altfel de bogñ{ie, astfel incat intalnirea
dintre ei devine o adevarata binecuvñntare‘.
tendin{a naturalñ de a se certa intre ei. Ei creeazñ partide
politice, ideologii religioase, grupuri de tot felul, cu privire
la cele mai minore §i mai triviale lucruri.
De aceea, in timp ce femeile din parlament vor alcñtui
in mod natural o unitate, cealalta jumatate, cea alcñtuitñ
din barbati, va fi divizata in ccl pu{in opt sau zece grupuri.
fn- treaga lume ar trece astfel in mainile femeilor. lar
femeile nu sunt interesate de râzboaie, de armele nucleare, de
comunism sau de capitalism.
Toate aceste „isme“ se nasc in mintea omului.
Femeile sunt interesate de fericire, de micile bucurii ale
vie{ii: o casa frumoasa, o gradina, o piscina.
Via)a poate fi un paradis, dar va ramñne un iad atata
vreme cat barba{ii vor rñmane la putere. $i vat, ei pot fi
elimina{i atat de u}or de la putere’!

Care crezi câ va fi urmâtorul pas pe care vor trebui

sâ-1 facâ femeile?
Eu a# dori sa le spun femeilor din intreaga lume ca
Mi#carea lor de Eliberare nu a realizat nimic bun, caci ea
este condusa de cele mai proaste dintre femei. Ele sunt
mite eac{ionare, nu ni#te evolu{ioniste. Cat despre parti
care ar trebui Uacu{i, prima #i cea mai importantñ
prioritate mi se pare aceea ca femeile sa cearñ un drept de
vot separat, astfel incat sâ poatâ vota numai pentru femei, iar
barba{ii sa voteze numai pentru barbati. Este un pas simplu,
dar prin el toate parlamentele lumii ar fi alcatuite pe
jumatate din femei. far femeile vor dobandi in mod natural
puterea, caci barba{ii au
’ Splendoarea ascunsii, Cap. 22,
' Cartea intelepciunii, Cap. 7.
49
48
 Capitolul 4
SEXUALITATEA
Mâ simt atât de i'ncâtu5atâ de teatna de a deveni cu
adevârat intimâ ii a-mi pierde aslfel controlul alâturi de un
bârbat. Existâ tn inleriorul men o femeie teribilâ, care esle
blocatñ inlâuntrul men. Atunci când reu5esc sâ o deblochez
din când in când, bârbaJii o iau la goanâ, aha câ revin la
hibernarea in care mâ simt sigurâ, dar complet frustratâ.
Vrei sâ ne vorbe5ti despre aceastâ teamâ de intimidate?
Oamenii, dar mai ales femeile, sufera de foarte multe
boli. Toate aha-zisele civiliza{ii 5i culturi care an existat
pant acum au fost bolnave din punct de vedere psihologic.
Nici una dintre ele nu a indrñznit mñcar sa-#i recunoascd
boala, tar primul pas cdtre tratament consta in a recunoa te
ca e#ti bolnav. Indeosebi rela{iile dintre bârba{i #i femei an
fost nenaturale.
Ca sa in{elege{i mai bine, sa amintim mai intai cateva
fapte. In primul rand, acela ca barbatul nu are capacitatea
de a avea decñt un singur orgasm, in timp ce femeia are
capacitatea de a fi multi-orgasmica. Aceastñ dualitate a creat
probleme imense. Aceste probleme nu ar fi aparut dacñ
bñrba{ilor §i femeilor nu li s-ar fi impus ideea de cñsnicie
monogama; e greu de crezut ca aceasta a fost inten{ia naturii.
Bñrbatul se teme de femeie deoarece daca ii dec1an§eazñ un

singur orgasm, ea este gata pentru cel pii{in inca base, iar
el este incapabil sa o satisfaca.
So1u{ia pe care au descoperit-o barbatii a fost simplñ:
sa nu le ofere femeilor nici mñcar un orgasm. Ba chiar s5
le faca sa ignore faptul ca ar putea avea orgasm.
In a1 doilea rand, sexualitatea masculina este locala,
genitala. Acest lucru nu este insa valabil §i pentru femeie.
Sexualitatea ei ii acopera intregul corp. Ea are nevoie de mult
timp pentru a se incalzi, iar barbatul termini de regula cu
mult timp inainte, dupñ care se intoarce pe partea cealaltñ §i
incepe sa sforaie. Timp de mii de ani, milioane de femei din
fiJtreaga lume au friit 5i au murit Para sa cunoasca unul din
cele mai mari daruri cu care Ie-a inzestrat natura: fericirea
orgasmica. In acest fe1, barbat' §i-au protejat egoul. Femeia
are nevoie de un preludiu indelungat, asffel incat intregul ei
corp sa se umple de senzualitate, dar aici apare un pericol:
ce sa faca barbatul cu capacitatea ei multi-orgasmica?
Dacii am privi problema strict §tiin{ific, chestiunea
aceasta a sexului nu ar trebui luatñ atat de mult in serios,
iar prietenii familiei ar trebui invita{i sa-i dbruiasca femeii
intreaga gamñ de orgasme de care are nevoie, sau ar trebui
lâsata sit foloseasca un vibrator. Ambele situa{ii prezinta
insa probleme. Un singur vibrator este suficient pentru a-i
oferi femeii oricate orgasme dore§te, dar daca femeia ajunge
s1 cunoasca acest lucru. .. organul masculin devine atat de
insignifiant, tar ea poate prefera mai degraba tin instrument
decat un iubit. Cealalta situa{ie, de a invita la tine ca{iva
prieteni, ar starni un imens scandal social, caci inseamnñ ca
cei dot se complac in orgii.
De aceea, so1u{ia cea mai simplñ pe care a descoperit-o
bilrbatul a fost {inerea femeii in ignoran{ii; atunci cand e1
CARTEA DESPRE FEMEI
fiicea dragoste cu ea, ea nu trebuia s5 se minte deloc, trebuia
sa stea ca un cadavru. lar ejacularea barbatului este extrem
de rapidh: doua minute, cel mult trei. Dupa un asemenea
interval de timp, femeia nici macar nu are cum sa-§i dea
seama ce a pierdut.
Din perspectiva reproducerii biologice, orgasmul
nu reprezintñ o necesitate. Dar din perspectiva cre§terii
spirituale, el este o necesitate.
In viziunea mea, prima idee despre meditatie care a
apñrut cu multe mileni i ln urmñ in randurile umanitñ{ii a
fost generata chiar de experien}a beatificñ a orgasmului;
oamenii acelor timpuri au cñutat apoi ceva mai bun, mai
intens, mai vital. Orgasmul este indica{ia naturii ca in
interiorul nostru existñ o beatitudine infinita. Ea ne lasa sa
gustñm astfel pu{in din aceastñ beatitudine, pentru ca apoi
sa incepem sa cautñm mai mult.
Starea orgasmica, chiar §i simpla ei recunoa5tere, este
de datñ recenta. Abia in secolul nostru au devenit psihologii
con§tien{i de problemele cu care se confruntñ femeile.
Psihanaliza §i celelalte §coli de psihologie au ajuns toate la
aceea§i concluzie, potrivit careia femeia este impiedicatñ sa
creasca din punct de vedere spiritual, ca ea este men{inutñ
la statutul de servitoare.
In ceea ce prive§te reproducerea speciei, ejacularea
masculinñ este suficientti, aha ca biologia nu are probleme.
Dar psihologia are. Femeile sunt mai iritabi ie, ma i
cicalitoare #i mai rele, tar motivul este ca lor li s-a interzis
un drept pe care il aveau prin na#tere; iar ele nici macar
nu §tiu ca au acest drept. Genera{iile mai tinere an devenit
astazi con§tiente de existen{a orgasmului, dar numai in
societñ[ile occidentale. 3i nu este deloc o coincidentñ faptul
5
 OSHO —
ca tocmai atunci s-a produs la nivelul tinerei genera{ii o
adevñratñ revolu|ie, o goanñ dupa adevñr, dupñ extaz, cñci
orgasmul este ceva trecñtor, dar el ofera o licarire a unui
aspect transcendent.
fn timpul orgasmului se petrec doua lucruri: pe de
o parte, mintea i§i opre§te ve§nicul dialog interior, §i se
transformñ pentru o clipa in non-minte. Pe de altñ parte,
timpul insult pare ca se opre§te. Momentul fericirii orgas-
mice este atat de intens #i atat de plenar incat devine egal
cu etemitatea.
In timpurile de demult, oamenii au realizat ca acestea
sunt cele douñ lucruri care ie ofera cea mai mare plñcere
posibila, din perspectiva naturii lor. far concluzia lor a fost
simplñ §i logic5: dacñ puteai opri dialogul mental,
devenind atat de tñcut incat totul in jur se oprea, inclusiv
timpul, atunci era limpede ca erai eliberat de sexualitate.
Pentru aceasta, nu trebuie sa mai depinzi de altcineva,
bñrbat sau femeie; poli atinge starea respectiva numai prin
medita{ie. tar in timp ce orgasmul este temporar, startle
trñite in meditatie pot dura chiar §i peste 24 de ore.
Un om ca 5i Gautama Buddha traie5te in fiecare clipñ
a vie{ii sale o fericire orgasmica, iar aceasta nu are nimic
de-a face cu sexul.
S-a pus de nenumarate ori intrebarea de ce atat de
pu{ine femei an atins iluminarea. Intre alte motive, eel mai
important este urmatorul: ele nu au sim{it niciodatñ gustul
orgasmului. Fereastra catre cerul ce1 vast nu s-a deschis
niciodata pentru ele. Ele au trñit, au nascut copii §i au
murit. Au fost folosite la niodul biologic de catre barba{i,
ca mite fabrici de Uacut copii.
fn Orient, chiar #i acum este extrem de greu sa
gase5ti o femeie care 5tie ce este orgasmul. Am intrebat
femei foarte
CARTEA DESPRE FEMEI
inteligente, educate, cu o vasta culturi generals, dar nu
aveau nici cea mai vaga idee despre orgasm. De fapt, in
limbile din Orient nici macar nu exista un cuvant pentru
orgasm. Nu a fost necesar, aha ca nu a fost inventat
niciodata.
Barba{ii Ie-au invii{at pe femei cii numai prostituatele se
bucure de sexualitate. Ele gem §i {ipa, de parci
innebunesc. Daca dore#ti sâ fii o femeie respectabilñ nu
trebuie sa faci asemenea lucruri. Aha cñ femeile §i-au
pastrat tensiunile ii au contiiiuat sit râmâna frustrate, ba
chiar umilite de faptul ca sunt folosite in continuare. Atat
de multe femei mi-au povestit c5 dup4 ce actul sexual se
termini, tar birbatul incepe sa sforaie, ele plang.
O femeie este aproape la fel ca un instrument muzi-
cal; lntregul ei corp are o imensa sensibilitate, dar aceasta
trebuie trezita. De aceea, ea are nevoie de preludiu. Mai
mult, dupa ce face dragoste, bñrbatul nu ar trebui sa
adoarmii imediat; acest lucru este groaznic, necivilizat,
lipsit de rafinament. Dacd o femeie {i-a dñruit atat de
multd fericire, ea meritñ ti un postludiu, mñcar in semn
de recuno5tin{ii.
intrebarea dumneavoastra este foarte imponanta, 5i
va deveni din ce in ce mai importanta in viitor. Aceastñ
problema trebuie sa fie rezolvata, dar cñsnicia reprezintñ
o barters, religia alta bariera, xechile idei preconcepute tot
atatea bariere. Ele impiedica jumatate din umanitate sa fie
fericiti, §i intreaga ei energie, care ar fi putut inflori de
fericire, se transformii in acreala, in cicaleala, in mutate.
Ar fi atat de simple ca aceastñ acrealñ sa dispara.
BArba}ii 5i femeile nu ar trebui sa se angajeze
reciproc printr-un contract, aha cum se intampld in cazul
câsniciei. Ei ar trebui s5 fie indrâgosti{i, dar sâ-5i p5streze
libertatea. Ei nu-§i datoreazâ nimic unii altora.
55

In plus, via{a lor ar trebui sa fie mai mobilñ. Regula
jocului ar trebui sa fie intrarea in contact cu cat mai multi
parteneri sau partenere. Dar acest lucru ar fi posibil numai
daca sexul ar fi privit ca un joc, ca ceva amuzant, nu ca un
p5cat. Cat despre teama de sarcini nedorite, de la inventarea
pilulei contraceptive, aceasta nu mai reprezintñ un motiv de
ingrijorare.
In viziunea mea, pilula contraceptiva a adus cu sine cea
mai mare revoIu{ie din istorie. Totalitatea implica{iilor sale
nu a fost inca pe deplin revelata pana acum. In trecut,
lucrurile erau mult mai dificile, cñci actul amoros insemna sa
faci din ce in ce mai multi copii. Acest lucru distrugea
femeia, care era mai tot timpul insarcinatñ. Sa ramai
insarcinata #i sa dat na§tere la 12 sau la 20 de copii este o
torture. Femeile erau folosite ca ni§te vite.
Viitorul poate fi insa complet diferit, iar diferen{a nu
ar proveni de la barbat, aha cum spunea Marx despre pro-
letariat: „Proletari din toate tarile, uni{i-vñ, caci nu ave{i
nimic de pierdut, ci numai de ca§tigat“.. . in viziunea lui
Marx, societatea era impkrtita in doua clase, cei sñraci §i
cei boga{i.
Personal, consider ca societatea este impar{ita in alte
douñ clase, in barba{i 5i femei. Bñrbatul a rñmas stapñnul
' timp de secole la rindul, in timp ce femeia i-a fost sclava.
Ea a fost scoasii la licita{ie, a fost vandutñ, a fost arsa de
vie. Tot ce a putut fi mai inuman li s-a aplicat femeilor, tar
ele reprezintâ jumatate din umanitate. . .
Spune{i: „Mâ simt atât de i"ricâtu atâ de teama de a
deveni intimâ §i de a-mi pierde complet conlrolul“. Orice
femeie se teme, caci dacñ i5i pierde controlul in faca unui
barbat, acesta o ia la goana. El nu-i poate face fa{ii, cñci
S6
— CARTEA DESPRE FEMEI
sexualitatea lui este prea mica. Fiind un donator, el i#i
pierde energia atunci cand face dragoste. Femeia nu i§i
pierde energia atunci cand face dragoste, dimpotriva, se
simte hranita.
Acestea sunt deci faptele de care trebuie sa {inem seama.
Timp de secole la randul, barbatul a format femeia sñ se
controleze #i a {iniit-o la distan{a, nepermi{andu-i sa devina
prea intimii cu el. }i toate vorbaria lui despre dragoste nu
reprezinta decit vorbe goale.
„Exislâ i‘n interiorul meu o femeie teribilâ, care este
blocatâ fnlâuriti'ul new. Dacâ reu(esc sâ o deblochez din
când in când, bârbaJii o iau la goanâ, aha câ revin la
hibernarea i‘n care mâ simt sigurâ, dat- atât de frustrate“.
Povestea aceasta nu este numai povestea dumneavoastra, ci
a tuturor femeilor. Toate traiesc intr-o frustrare profunda.
Negasind nici o cale de retire, ne5tiind nimic despre
ceea ce li s-a furat, ele nu au decat o singura poartñ: pot fi
adeseori vñzute prin biserici, temple, sinagogi, rugandu-se
lui Dumnezeu. Dar §i Dumnezeu este tot un mascul 5ovin.
In SUanta Treime crettinii nu exista loc pentru nici o
femeie. Nu existii decat trei bñrbaii: Tatal, Fiul §i Sfantul
Duh. Este ca un club de homosexuali.
Dar cel mai mare rñu care i s-a putut face femeii a fost
institu{ia casniciei, cñci nici biirbatul §i nici femeia nu sunt
monogami; din punct de vedere psihologic, ei sunt poligami.
De aceea, intreaga for psihologie a fost fo9atd impotriva
naturii. $i fiind dependenta de barbat, femeia a trebui sa
sufere tot felul de insulte, cici el era st5panul, proprietarul,
posesorul banilor.
Pentru a-#i satisface natura poligama, barbatul a creat
prostituiia. Prostituatele nu sunt decat produsul secundar a1
 OSHO
cñsniciei. lar aceastñ institu{ie ingrozitoare a prostitu{iei nu
va dispñrea din lume panii cand nu va dispiirea cñsnicia. Ea
este ca o umbrñ, caci barba{ii nu doresc sa fie lega{i de o
rela{ie monogama, #i ct au libertatea de > care, au banii, au
educa{ie, au iiitreaga putere. De aceea, ei an inventat pros-
tituatele. }i sa distrugi o femeie Pacand din ea o prostituata
este cea mai ingrozitoare crime posibila.
Ciudat este ca toate religiile se opun prostitu)iei, deli
chiar ele sunt cauza acestui fenomen. Toate sunt in favoa-
rea casniciei, dar nu pot in{elege acest adevñr simplu, ca
prostitu{ia a aparut ca rezultat al casniciei.
Acuin, Mi§carea de Eliberare a Femeilor nu face al-
tceva decat sa imite toate aberatiile pe care barba{ii le-au
aplicat de-a lungul timpului femeilor. La Londra, la New
York, la San Francisco, poli gasi prostituate masculine.
Este un fenomen nou, dar nu este un pas revolu{ionar, ci
unul reac{ionar.
Problema este ca daca nu vñ pierde{i controlul atunci
cand face{i dragoste, nu avert cum sa trdi{i o experien[a
orgasmicii. Cel pu{in barba{ii de fa{ii ar trebui sa in{eleaga
cñ dacñ femeia geme 5i Ripa, acest lucru se datoreazñ
faptului ca intregul ei corp este implicat in actul sexual.
Implicarea femeii este totala.
Nu trebuie sit vñ fie teama de acest lucru. El are un
imens efect vindecñtor: femeia nu va mai fi cicñlitoare
Cu voi, nu vâ va mai bate la cap, cici intreaga ei ener-
gie malefica a fost transformatñ intr-o imensa bucurie.
$i nu trebuie sa vñ fie teamii nici de vecini. Dacñ nu Ie
convine sa asculte gemetele §i }ipetele, e problema 1or,
nu a dumneavoastra. Grija dumneavoastrd nu trebuie sa
se indrepte cñtre ei...
5$
CARTEA DESPRE FEMEI
Face{i din iubirea dumneavoastra o afacere festivñ, nu
un tun, dupa care o 1ua{i la goanñ. Dansati, canta{i,
bucura{i- va ti nu mai transforma{i sexul intr-un act cerebral.
Sexul cerebral nu este autentic; el trebuie sa fie spontan.
Crea{i situa{ii not. Dormitorul vostru ar trebui sâ fie la fe1
de sfânt ca un templu. Nu face{i nimic altceva In dormitor
decat sa canta{i §i sñ dansa{i, iar daca iubirea se manifestii,
lasa{i-o sa fie spontana, §i in felul acesta ve{i descoperi in
actul biologic sâman{a medita{iei.
Daca femeia pare ca innebun•ste, nu trebuie sa vñ
teme{i. Ea chiar trebuie sñ innebuneasca, intregul ei corp este
un spa{iu complet diferit. Ea nu i§i poate menJine controlul;
daca s-ar controla, ea nu ar mai fi decat un cadavru.
Milioane de oameni fac dragoste cu un cadavru. Am
auZit o poveste despre Cleopatra, cea mai frumoasa femeie a
timpului ei. Cand a murit, corpul ei nu a fost ingropat timp
de trei zile, conform vechilor rittialuri egiptene. Se spune
ca in timpul acelor trei zile ea a fost violatñ. Un cadavru!
Cand am aflat pentru prima datñ de acest lucru, am ramas
surprins: ce fel de barbat ar fi putut sa o violeze? Dar apoi
m-am gandit ca poate lucrul acesta nu este atat de ciudat. In
fond, barba{ii le-au redus pe femei la conditia de cadavru,
ce1 pu{in pe perioada cfit fac dragoste.
Cel mai vechi tratat despre iubire §i sex este Kama
Sutra lui Vatsyayana, care cuprinde o serie de aforisme
referitoare la sexualitate. El descrie 84 de pozi{ii pentru
actul amoros. Cand misionarii cre§tini au ajuns in Orient, au
mrnas surprin5i sñ realizeze ca ei nu 5tiau decat o singura
pozi)ie, aceea in care barbatul se afla deasupra femeii. In
ea, barbatul are o mai mare mobilitate, dar femeia zace
precum un cadavru.
 CARTEA DESPRE FEMEI

gasmica
timpul Part un partener, sa vñ bucura{i de fericirea or
ricand dormi, pe cont propriu. Eu numesc acest
tnedita{ie autentica. ..
Nu mai fi{i ingrijoratñ, savura{i acest joc. Chiar dacñ
n barbat sau altul se sperie, exists milioane de barba{i. Mai
devreme sau mai tarziu ve{i gasi un nebun care sa nu se
sperie de dumneavoastra'.

As auzit câ ai afirmat oâ 98% dintre femeile din Ori-

ele atât
ent nu an cunoscut orgasmul. Aiunci de ce aratâ
occi-
de gra/ioase, nepârând deloc frustrate, aha cum par
dentalele?
Pare o logica ciudatii a vie{ii, dar este foarte simpla. 98%
dintre femeile din Orient nu au cunoscut orgasmul. Intrebarea
dumneavoastrñ este: „De ce aratâ ele atât de grafioase,
nepârând deloc frustrate, aha cum par occidentalele?“ Iata
de ce:
Ca sa apart frustrarea, trebuie mai intai sa experi-
mentezi ceva care apoi sâ-{i fie luat. Daca nici macar nu
Stir ca exista orgasmul, este imposibil sa te sim{i frustratñ.
Nici in Occident, inainte de acest secol, femeile nu erau
frustrate, cñci situatia era intru totul similarâ. Psihanaliza
ti cercetarile aprofundate ale energiilor umane sunt cele
care au Pacut posibila descoperirea ca timp de un mileniu
umanitatea a trait in minciuna. Aceasta minciuna afirma ca
femeia are un orgasm vaginal, lucru care nu s-a dovedit
adevhrat. Nici o femeie nu are vreun orgasm vaginal.
Mai mult, vaginul femeii este complet insensibil, e1 nu
simte nimic. Orgasmul ei este clitoridian, iar aceastñ parte
fiziologicâ este complet diferita de vagin. Femeia poate
• Pe muche de cutit, Cap. 26.
 CARTEA DESr E rElvlEi

face copii, la fel cum poate face dragoste, Para sa cunoasca

Orient cat §i in
tar ea a fost {inuta in ignoran{a. .. Pe vremea cand nu ex-
mp de secole, atat In eta institu{ia ciisatoriei, tar barba{ii #i femeile erau la fel
orgasmul. De aceea, ti sa devina o mama.
O ccident, femeia a fost satisUacuta de liberi ca ti pasarile cerului, trebuie ca barba{ii (dar §i
Ifltr- fost impotriva sexului, femeile) §i-au dat seama de capacitatea multi-orgasmicd a
un fel, s-ar putea spune ca ea a
caci femeilor.
ii oferea nici o bucurie, cifemeile
nusarcinata.
acesta in
ii Pacea doar necazuri:
au trñit ca ni te Pentru so{ ar fi un semnal extrem de periculos sñ-i
! oabrici
lasa de Timp de secole,
f ca re le-au folosit declan§eze so}iei sale un orgasm multiplu, adica energiile ei
Uacut copii. Barbatii sunt cei
in acest fe1, ca ni#te fabrici, nu ca ni5te fiinte umane, caci cosmice. Nici un bñrbat nu tit poate satisface femeia. Pare
din zece copii, noul
mureau; de aceea, daca doreai doi si fie o disparitate, o g«seala a naturii, faptul ca femeia
sau trei copii, trebuia poate avea orgasme multiple, iar bñrbatul numai unul. De
sa faci doud sau trei duzini. De-a
lungul lntregii lor vieti aceea, barbatul a incercat sa evite chiar 5i ideea ca femeia
sexuale, cat timp erau capabile sa
poate avea macar un singur orgasm. fn Orient aceasta este
faca copii, ele ramaneau in continuu insñrcinate; iar
sarcina

este situa{ia chiar gi in prezent, indeosebi in regiunile rurale.

o suferin{a.
Femeia nu a fost niciodata in favoarea sexului. Ea In ora#ele mari, datorita educa{iei moderne, este posibil sa
a
suferit din a era datoria ei
cauza lui, dar 1-a tolerat. Aceast existe cateva femei care sa fi auzit de Masters 5i Johnson,
de so{ie, dar in cei care au descoperit capacitatea multiorgasmicñ a femeii.
adancurile fiin{ei ei ii-a urat barbatul, caci
femeile i-au slavit
acesta era ca un animal. De ce credeti ca In Occident a aparut insa o problemñ, caci descoperi-
dintotdeauna pe sfin{ii celibatari? In viziunea lor, celibatul rea orgasmului multiplu nu putea trece atfit de unor peste
femeie nu i§i poate respecta secolele de amagire. Aparuse Mi§carea de Eliberare a Fe-
este o dovada a sfin{eniei. Nici o meilor, prin care femeile incercau sa afle toate relele la care
barbatul in ace1a§i fel.
Daca un barbat avea o experien{a sexuala cu o femeie, le-au supus barba{ii de-a lungul secolelor. Aflñnd de noul
aceasta i§i pierdea respectu l faca de el. Acesta era costul, fenomen, de noua descoperire stiin{ifica, cele mai fanatice
caci ea §tia ca e1 doar a folosit-o.
dintre femeile din Miscarea de Eliberare au devenit lesbiene,
expresiei a face
In orice limba de pe glob, semnifica{ia ccci in viziunea lor, numai o femeie o poate ajuta pe o alta
dragoste se refera la barba{i; ei fac dragoste cu femeile, femeie sâ trhiascl orgasme multiple, intrucat ea nu este deloc
nu invers. Pare ciudat.. . in fond, cei doi fac dragoste preocupatd de vagin.
CaCi este
:mpreuna, dar in toate mobile se considera ca barbatul Corpurile bhrba{ilor ii femeilor sunt similare, cu
excep{ia
ce1 care face dragoste; femeia
este doar un obiect. Femeia faptului ca sanii barba{ilor nu sunt dezvolta{i. Chiar 5i aha,
acceptñ deoarece mintea ei
doar tolereaza actul sexual §i il exista totu#i ni§te urme ale lor pe trupul masculin. La fel,
se ca aceasta este datoria
a fost condi{ionatñ, spunandu-i- ea ar e datoria sa-i facñ viata clitorisul este o rama5i{a a penisului, o mica excrescen{ñ,
ei: bñrbatul ei este un zeu, iar in exteriorul vaginului. Copiii se nasc insa din vagin, aha
ca
cat mai placuta. Dar sexul nu i-a adus nimic bun femeii, bñrbatul nu are nevoie sa atinga clitorisul, iar Para jocul cu
6J
62
 OSHO
face copii, la fel cum poate face dragoste, ara sa cunoasca
orgasmul. De aceea, timp de secole, atat in Orient cat 5i i n
Occident, femeia a fost satisUacuta sa devina o mama.
Intr- un fel, s-ar putea spune c5 ea a fost impotriva sexului,
caci acesta nu ii oferea nici o bucurie, ci ii fâcea doar
necazuri: o lasa ins5rcinata. Timp de secole, femeile au
trait ca mite
, fabrici de fâcut copii. Bñrba{ii sunt cei care ie-au folosit
in acest fel, ca mite fabrici, nu ca mite fiin{e umane, caci
din zece copii, nouñ mureau; de aceea, daca doreai doi
sau trei copii, trebuia sa faci douñ sau trei duzini. De-a
lungul intregii lor vie{i sexuale, cat timp erau capabile sa
faca copii, ele ramaneau in continuu insñrcinate; iar
sarcina este o suferin{ñ.
Femeia nu a fost niciodata in favoarea sexului. Ea a
suferit din cauza lui, dar 1-a tolerat. Aceasta era datoria ei
de so{ie, dar in adancurile firmer ei #i-a urat bñrbatul, cñci
acesta era ca un animal. De ce crede{i ca femeile i-au
slavit dintotdeauna pe sfin{ii celibatari? In viziunea lor,
celibatul este o dovada a sfin{eniei. Nici o femeie nu i5i
poate respecta bñrbatul in acela§i fe1.
Daca un barbat avea o experien{ñ sexuale cu o
femeie, aceasta tit pierdea respectul fa{â de el. Acesta era
costul, caci ea #tia ca el doar a folosit-o.
In orice limbs de pe glob, semnifica{ia expresiei a
face d{'agoste se referñ la bñrba{i; ei fac dragoste cu
femeile, nu invers. Pare ciudat. .. caci in fond, cei doi fac
dragoste impreunñ, dar in toate limbile se considera ca
bñrbatul este eel care face dragoste; femeia este doar un
obiect. Femeia doar tolereaza actul sexual #i il accepta
deoarece mintea ei
a fost condi{ionatñ, spunfindu-i-se ca aceasta este datoria
ei: birbatul ei este un zeu, iar ea are datoria sa-i faca via{a
cñt mai pliicutñ. Dar sexul nu i-a adus nimic bun femeii,
62
— CARTEA DESRRE FEMEI
iar ea a fost {inuti in ignoran{a. .. Pe vremea cand nu ex-
ista institu{ia casatoriei, iar barba{ii 5i femeile erau la fel
de liberi ca ti pasarile cerului, trebuie ca bñrba{ii (dar 5i
femeile) §i-au dat seama de capacitatea multi-orgasmica a
femeilor.
Pentru so{ ar fi un semnal extrem de periculos sa-i
declan#eze sotiei sale un orgasm multiplu, adica energiile ei
cosmice. Nici un bdrbat nu i#i poate satisface femeia. Pare
sâ fie o disparitate, o gre5eala a naturii, faptul ca femeia
poate avea orgasme multiple, iar barbatul numai unul. De
aceea, barbatul a incercat sa evite chiar }i ideea ca femeia
poate avea macar un singur orgasm. in Orient aceasta este
situa{ia chiar §i in prezent, indeosebi in regiunile rurale.
In ora}ele mari, datoritñ educa{iei moderne, este posibil sa
existe cateva femei care sa fi auzit de Masters §i Johnson,
cei care au descoperit capacitatea multiorgasmicâ a femeii.
fn Occident a aparut insa o problema, caci descoperi-
rea orgasmului multiplu nu putea trece atat de u#or peste
secolele de amâgire. Aparuse Mi#carea de Eliberare a Fe-
meilor, prin care femeile incercau sa afle toate relele la
care le-au supus bñrba{ii de-a lungul secolelor. Afland de
noul fenomen, de noua descoperire #tiin{ifica, cele mai
fanatice dintre femeile din Mi#carea de Eliberare au devenit
lesbiene, caci in viziunea lor, numai o femeie o poate ajuta
pe o alta femeie sa traiasca orgasme multiple, intrucat ea nu
este deloc preocupata de vagin.
Corpurile barba)ilor 5i femeilor sunt similare, cu
excep{ia faptului ca sanii barba{i1or nu sunt dezvolta{i.
Chiar 5i aha, existii totu#i ni§te urme ale lor pe trupul
masculin. La fe1, clitorisul este o rama#ita a penisului, o
mica excrescen{ñ, in exteriorul vaginului. Copiii se nasc
insa din vagin, aha ca barbatul nu are nevoie st atinga
clitorisul, iar Para jocul cu
63
 OSHO
al homosexualitâtii, care afirm5 cd femeile ar trebui sâ se
iubeascâ numai cu femei, boicotandu-i pe bdrba{i. Aceasta
este pur #i simplu perversiune. Ca o contrareac{ie, Mi#carea
sus{ine ca femeile ar trebui sa ie faca bñrbaiilor tot ce le-
au fâcut ace5tia de-a lungul timpului: s5-i trateze ca pe
ni#te sclavi, sâ le adreseze cuvinte urate, sâ fumeze.
Este normal ca in aceste condi{ii femeile sd-#i piardâ
gra)ia lor naturala, frumuse{ea. .. Ele se imbracâ la fe1 ca
b5rba{ii. lii Orient, imbr5c5mintea femeilor are ea ins5#i o
anumita gratie, care se transfera asupra femeilor. Femeile
occidentale incearca sñ semene cu cowboy-ii, poarta blugi
alba#tri, imbracâ cele mai stupide haine, poartâ p5lârii
aberante. Ele ered ca se rñzbunâ astfel, dar de fapt nu fac
altceva decat sa se autodistiuga. Le-ar placea ca bñrba{ii sa
creada ca sunt ni§te rebele’.
Personal, sunt foarte mult atrasâ de femei, }f foarte
rar de bârbaJi. Acest lucru mâ stân’ene te oarecum. Ce
poJi sâ-mi spui in legâturâ cu acest lucru?
Sexul a fost numit pacatul originar. fn realitate, el nu
este nici originar, nici un pacat. Chiar #i inainte ca Adam ti
Eva sâ fi mancat din fructele copacului cunoa#terii ei
fiiceau sex, §i toate celelalte animale din Gradina Edenului
ntceau set. Singurul lucni nou care a aparut dupñ mancarea
fructelor din copacul cunoa}terii a fost congtiin|a faptelor
lor. Cen doi au devenit con§tien{i de sex 5i s-au ru§inat.
De ce s-au ru§inat? De unde a aparut aceastii ru§ine?
S-au §'nat fiindcñ au vazut câ se comporta la fe1 ca
animalele. Dar de ce este gre§it sa te comporti la fel
ca animalele? Omu1 este §i e1 un animal. Dar atunci a
Rebelul, Cap. 29.
66
CA RTEA DESPRE FEMEI
aparut egoul: fructul cunoa#terii a creat egoul. El a creat
superioritatea, ideea de superioritate. „Noi suntem fiin{e
superioare. Animalele nu au minte, aha ca dacd fac lucruri
gre5ite, ele pot fi iertate. Dar noi nu putem fi ierta{i, ar fi
sub demnitatea noastra“.
Sexul este o activitate a cârei natura este atat de
fundamentala incat egoul omului a lncercat sa scape de e1.
Primul lucru pe care at dori sé vi-1 reamintesc: sexul
este natural. Nu trebuie sa face{i eforturi pentru a scapa de
el, deli poate apñrea un moment in care sâ-1 transcendeti,
dar asta este cu totul altceva. Nu este vorba aici de un efort
pentru a scâpa de el. Dace ve{i incerca sa scapa{i de el,
vent cñdea victimñ perversiunilor. Intrucat a incercat timp
de secole la rand sa scape de sex, omul a creat tot felul de
perversiuni. Homosexualitatea a aparut tocmai pentru ca el
a incercat sa scape de heterosexualitate. Homosexualitatea
a aparut ca un fenomen religios, in manastiri, deoarece
calugñrii au fost forta{i sa traiascñ impreuna intr-un loc,
iar calugari{ele in cu totul alt loc, cele douñ categorii fiind
separate de ziduri inalte.
Chiar }i astazi exista in Europa mfinastiri catolice in
care nu a intrat de 1.200 de ant nici o femeie, nici macar
un copil de sex feminin de base luni. Ce fe1 de oameni
sunt aceia care se tern de un copil de base luni? Ei trebuie
sâ fi devenit foarte perver#i; probabil ca le este
extraordinar de teams sa nu fac5 anumite lucruri. Ei nu au
incredere in ei
Homosexualitatea trebuia sâ se intâmple. Ea apare
numai in manastiri }i in armatñ, cñci acestea sunt cele
doua locuri in care bñrba{ii §i femeile nu au voie sa stea
impreuna. Sau mai poate apñrea in cñminele de baie{i ii de
fete, in care sexul opus nu are voie sa intre. Intregul
fenomen al
67

homosexualita{ii este un produs secundar al acestei educa{ii
gre5ite. Homosexualitatea va disparea din aceastñ lume atunci
cand le vom permite fetelor §i baietilor sa se intalneascâ in
mod natural.
Noi ii separam inca din copilarie. Daca un bâiat se
joaca cu fetele, noi il condamnam, spunandu-i: „Ce facl?
Ce, e ti poponar? Tu e#ti bñiat, o sa devii un barbat! Fii
barbat, nu te mai juca cu fetele!“ Daca un baiat se joaca cu
papu5ile, not il repezim imediat: „Astea sunt pentru
fete!“
Daca o fata incearca sa se urce intr-un copac, noi o
oprim imediat: „Nu e bine ce faci. Nu ai nici un pic de
gra{ie feminina“. Dacñ fata insista #i se revoltii, ea este
condamnat5; tit pierde respectul celor din jur. Noi cream
singuri aceste diviziuni ingrozitoare. Fetelor Ie place sa se
urce in copaci. Este o experien{a atat de frumoasa. $i ce
este atat de rñu sa te joci cu papu#ile? Un biiat ar trebui
sa se joace cu paputile, caci in via{ñ se va intalni cu multe
papu5i, §i nu va #ti ce sa faca cu ele!
A#adar, acest fenomen nu are nimic de-a face cu
dumneavoastra personal. El este o boalñ sociala râspfindita
in intreaga lume.
Se spune ca dot gentlemeni englezi care au urmat
aceea§i #coala discutau intr-o searñ de vechile lor cuno#tin{e,
ip clubul lor din Londra.
Ce s-o mai fi intamplat cu Cholmondeley? a intre-
bat unul.
— Cum, n-ai auzit? Cholmondeley s-a dus in Africa la
o vanâtoare, §i, Dumnezeule mare, s-a insurat cu o
maimu{a! i-a rñspuns celdlalt.
— Var de mine! Cu o maimu{a? Da ce, baiatul
era ho- mosexual?
— Nici vorba! Maimu{a era o femelñ.
68
CARTEA DESPRE FEMEI
Dacñ era femelñ, deli era maimu{a, atunci totul este
in ordine.
Noi cream aceste condi{ionari la un nivel atat de
profund, incat uneori, din prea multe condi{ionñri, oamenii
incep sa se revolte impotriva lor. Sexul ar trebui sa fie
considerat ceva extrem de natural; not 1-am luat mult prea
in serios. Fie iI condamnam #i spunem ca este ceva
groaznic, ceva animalic, fie i1 ridicam la statutul de
aspect divin, dar nu i1 acceptiim niciodata ca fiind pur 5i
simplu uman, sau ca un joc amuzant. fn realitate chiar asta
este, un joc amuzant, §i un sport excelent! lar umanitatea
nu va reu5i sa i#i depa5easca prejudecii{ile §i prostiile ei
daca nu ii va accepta frumuse{ea ca sport. In plus, este gi o
activitate fizica dintre cele mai bune, un exerci{iu fizic
ideal.
fntreba{i-i pe speciali§tii cardiaci. Astñzi ei afirmñ ca
activitatea sexualñ previne atacurile de cord. Cert este cñ
nimeni nu a suferit vreodatñ de un atac de cord in timp ce
Macca dragoste. Atacurile de cord s-au petrecut in timpul
oricñror alte activita{i, dar niciodata in timp ce omul Pacea
dragoste. Ali auzit vreodata de cineva care a Pacut un in-
farct in timp ce fâcea dragoste? Nu, niciodata. Sexul este
o excelentii activitate naturalñ, un joc amuzant 5i un sport
minunat.
Daca nu il ve{i mai lua atat de mult in serios, nu vent
mai fi ingrijoratii chiar daca sunte{i atrasa de femei. Nu
trebuie st fi{i ingrijoratñ, ccci grijile dumneavoastrñ nu vii
ajutñ cu nimic. Totul este in regula. fntr-o lume cu
adevñrat libera, care sa nu fie condi{ionatâ de trecutul
primitiv §i ignorant, intr-o lume cu adevarat iluminatñ, noi
am accepta toate aceste lucruri. Da, din cand in cand
pute{i face dragoste cu un barbat sau cu o femeie. Nu este
nimic riiu in asta, cñci in interior dumneavoastra suntem §i
barbat }i femeie. Orice
g9
 OSHO
CARTEA DESPM FEMEI
bñrbat este simultan un bñrbat §i o femeie, la fel
Cum orice patrunde{i adanc in rela{ia cu alte femei. Pe de altñ parte,
femeie este simultan o femeie 5i un barbat, cñci omul se
na§te daca pñtrunde{i foarte adanc in re1a{iile cu alte femei, mai
din fuziunea dintre un bñrbat §i o femeie. De aceea, devreme sau mai tarziu vent ajunge sa realiza{i ca acestea
jumatate
din dumneavoastra provine de la tatal dumneavoastrñ, iar nu vñ implinesc pe deplin, caci doua femei sunt la fel. lar
cealalta jumñtate de la mama dumneavoastra; pentru ca o rela{ie de cuplu sâ fie plenara este nevoie de
masculinñ §i cealalti jumñtate este feminini.jumñtate este o anumita tensiune, de o anumiti polaritate. Douñ femei
De aceea, nu avert de ce sa va face{i griji. indragostite, sau doi bñrba{i indrñgostiti. pot avea o re1a{ie
Este posibil
ca jumatatea dumneavoastra masculina s5 fie atrasñ de alte buna, dar ii va lipsi sarea #i piperul. Va fi pumn cam plic-
femei, dar vñ este team5 din cauza c5 — blologfc — suntem tisitoare, cam monotona.
femeie. Nu trebuie sa vi fie teama! Lua{i lucrurile Jai Nu ve{i putea insa deveni con5tientñ de aceste lucruri
unor; aceasta este viziunea mea. Nu fi{i atat de crispata. decat daca ve{i merge pana la capat, daca ve{i aprofunda
Cu cat ve{i lua lucrurile mai u or, cu atat mai rapid §i la maximum o iela{ie cu o alta femeie. Anxietatea nu xñ
s mai
confortabil va va fi sa le transcendent, sa le depati)i. va permite in nici un caz sa merge{i prea departe, astfel
Dac5
ie lua{i prea in serios, va ve{i pierde in ele, iar ele vñ vor incat ve{i continua sa riimane{i interesate 5i atrasa
Stfivi sub povara for. intreaga dumneavoastrd via{a numai de femei.
)i met macar nu este o problem5 Vi ziunea mea asupra tuturor probleme for este
alte probleme cu mult mai serioase. ..atat de mare. Exists
Spunem". „Mâ simt atrasâ indeosebi de femei, ii foarle urmatoarea: dacb exista ceva, aprofundafi acel ceva,
intra{i adanc in e1, pana cfind ii ve{i g5si miezul. Fie ve{i
descoperi
rar de bârbah“. Foarte bine, eel pumn suntem atrasa de atunci o comoara, fie veti constata ca nu exista nimic. fn
cineva. Existñ deer posibilitatea de a iubi. Nu uita{i ca ambele cazuri se poate spune ca v-a{i imboga{it cu ceva.
existñ oameni care sunt atat de morti, de nesimtitofi, de Daca a{i descoperit o comoarñ, boga{ia este evidenta. Dacñ
insensibili, incat nu sunt atras' decat de bani, de puterea nu a{i gasit nimic, ccl pumn nu mai sunte{i interesat de ceea
Olitica sau de faima. 5i ce nu meritñ.
totu§i, nimeni nu ii considers
pe erm. In realitate, ei sunt perver#ii: banii sunt intreaga Douil femei aflate intr-o rela{ie de cuplu nu pot triii o
lof via)d. Intreaga for devo{iune se indreaptâ numai poveste de iubire fantastic5. Ele vor r5mane prin fora lucru-
câtre
banii lor. Banii sunt Dumnezeul rilor in campie; nu pot cunoa#te marile in5l{imi, nici
lor. Dumneavoastra va
afla{i intr-o situa{ig cu mUlt marile prhpâstii. Cei citrora le este fricâ de inh timi #i de
mai bunk; eel po{in nu v-am
indr4gostit de bani. prâpilstii considerit cit o relaJie homosexuali este foarte
confonabilâ.
atunciSunte m atras
relaJiile
e de alte femei. Foarte bine. Cu1tiva{i
cu alte femei
De aceea 1i se #i spune gay, „veseli“. Ei aratt impitcati, mult
ii pttrunde)i adanc in ele. Daca rnai senini dec4t heterosexualii. Hetero-sexualii se alia mult
Vâ lâsa i
t cuprinsa de anxietate, mai des in conflict, se lupta, se cionditnesc. Este firesc ed
nu veti putea niciodata sa lie aha, ccci douh femei se int• «g mult mai bine decat un
70
 i!
barbat 5i o femeie. La fe1, dot barba{i se pot in{elege mult
mai bine, intrucat au aceea#i nature, dar scanteia va lipsi.
Da, intre ei poate exista o anumit5 seninâtate, dar nu va
exista marea poezie, lntregul romantism. Rela{ia lor va fi
mediocrñ, homeopaticñ. Va fi lipsitñ de aventurñ, de surprize.
Va fi mai sigura, bazatñ pe mai multa in{elegere, cu mai
i pu}ine conflicte, cu mai pu}ina cicâleala. ..
O relatie homosexuala seaman5 intrucatva cu zaharina,
este prea dulce #i i{i lasa o u#oara senzatie de grea{a. Pe
de altñ parte, o re1a{ie de tip birbat-femeie este intotdeauna
la limita. Nu poli dormi lini§tit, cñci cel5lalt nu te va Ilsa.
Cei doi se scot din fire unul pe celñlalt. Fiecare reprezintñ
o lume atât de diferita fa{ñ de a celuilalt; aha se #i explica
atrac{ia dintre ei. De aceea, nu va fie team5, aprofunda{i
cat de mult putem iela{ia cu alte femei. Cat de curand va
ve{i da seama ca ea este diferitñ de cea care apare intre
doua polaritñ{i opuse. Aprofunda{i apoi o re1a{ie en un
bñrbat; vent constata astfel ca nici aceasta nu se apropie de
perfec{iune, ca nici ea nu vñ aduce fericirea promisñ.
$i astfel, va veni o zi in care vñ vent da seama din
propria dumneavoastra experien{a — nu din ceea ce spune
Buddha, nu din ceea ce spun eu — cñ putem transcende
orice fe1 de rela{ie de cup!u. Numai atunci ve{i cunoa§te cu
adevñrat fericirea. $i numai acela sau aceea care este
fericit(ñ) poate fi numit un individ. Daca fericirea
dumneavoastrñ depinde de altcineva, atunci sunte{i inca o
sclavñ; nu suntem liberñ, sunte{i inlanJitâ.
Numai cand e#ti fericit poli trñi cu tine insu{i; atunci
dispare necesitatea de a trñi in cuplu. Asta nu inseamnd ca
trebuie sa te izolezi de restul oamenilor, ca nu poli stabili
re1a{ii de cuplu. Dar a stabili o rela{ie sufleteasca cu a1{i
oameni este una, §i a trñi in cuplu este cu totul altceva.
CARTEA DESPRE FEMEI —
9elatia de cuplu este cu totul altceva decñt re1a{ia sufleteasca.
Relatia de cuplu este o forma de inIan{uire, rela{ia
sufleteasca este o fofmâ de impartâ#ire reciproca. Pute{i
stabili rela{ii suftete§ti cu foarte multi oameni, va pute{i
impñrta5i ferici-
rea cu multi dintre ei, dar nu ve{i depinde de nimeni in
partic»iar ii nimeni nu va depinde de dumneavoastra. Nu
ve{i mai fi dependentñ }i nu vent mai permite nimanpi sa
depindd de dumneavoastrñ. Abia atunci ve{i trai in libertate,
in fericire, in iubire.
Spune{i: „Acest lucru mâ stânjene;te oarecutn“. Nu
trebuie sa fi{i deloc stanjenita, catu§i de pu{in. Bucura{i-vñ
de aceasta stare. Nu este vina duinneavoastrñ. Daca a{i fost
crescuta de cre5tini, de jaini5ti, de buditti sau hindust, nu
este vina dumneavoastra. Ce pute{i face? Voi va na#te{i intr-o
lume care este deja condi)ionata, iar atunci cand va na§tep,
suntem atat de inocen{i, atfit de curati, complet incon§tienti de
ceea ce vi se intamplñ. far pñrin{ii vo§tri incep sa vñ
impuna tot felul de lucruri, societatea la tel. Nu este vfna
voastiñ, este doar simptomul unei societñ{i bolnave. Nol
trebuie sa transformñm societatea. Dar singura cale de a
transforma societatea este sa transformam indivizii. Nu
existñ nici o alta cale, nici o scurtaturd. De aceea, bucura{i-
va de ceea ce sunte{i, nu sunte{i rea, sunte{i buna; s-ar
putea §i mai bine, dar asta e. Aprofundarea rela{iei
homosexuale vñ va conduce la o re1a{ie heterosexuala;
atunci va fi §i mai bine. Dar nici acea stare nu vñ va
satisface pe deplin. Ea va va conduce inst catre medita{ie,
catre izolare, catre solitudine, catre acea frumuse{e, catre
acea binecuvantare care apare i
numai atunci cñnd sunte{i singura
'° Ramai lini§tit §i cunoa§te, Cap. I
 Capitolul 5
CASNICIA
De ce este atât de dificilâ prietenia dintre bârbaJi )i
femei? Pare ceva atât de firesc, dar se dovede te i"ntotdeauna
apmape imposibilâ. Un bârbat (i o femeie nu pot decât fie
sâ facâ un compromis ingrozitor — st devinâ sof (i sofie —,
fie sâ facâ o pasiune unul pentru celâlalt, care se va
transform a mai devreme sau mai târziu in urâ. De ce
existâ aceasta ielaJie urâlâ intre un Air a/ }f o femeie?
Rñspunsul este foarte simplu. Clsnicia este cea mai
uratâ institu{ie inventata de om. Ea nu este ceva natural;
a fost inventata de bñrba{i pentru a putea pune monopol
pe o femeie. Bñrba{ii au tratat dintotdeauna femeile ca pe
o bucatl de pamant, ca pe o proprietate. Ei ie-au redus la
statutul de simple obiecte.
Nu trebuie sa uita{i insa c5 daca reduce{i pe altcineva la
statutul de obiect, fie ti incon§tient, sunte}i la randul
vostru redu#i la ace1a#i statut. In caz contrar, nu a{i putea
comunica unii cu a1{ii. Dace po{i vorbi cu un scaun,
inseamnl cl 5i

Ctsbtoria este impotriva naturii.

Voi nu puteti fi siguri dec$t pe momentul prezent.
Orice promisiune pentru ziua de mâ ine este o minciunt,
iar clsttoria reprezintt o promisiune pentru o via{â, câ ve)i
 OSHO
ramane impreunñ, ca vñ ve{i iubi, ca vñ ve{i respecta
reciproc pana la ultima suflare.
lar preoi'i, cei care au inventat atatea lucruri ingrozi-
toare, vñ spun ca orice cñsatorie este legata in cer. Nimic
nu este legat in cer, caci nu existñ cer.
Daca asculta{i de naturñ, problemele noastre vor
disparea pur §i simplu. Problema este simplit: barba{ii sunt
atra#i de femei, femeile sunt atrase de barba{i, dar atrac{ia
nu poate ramane de-a pururi aceea§i. In general, omul este
atras de ceea ce reprezinta o provocare, de ceea ce nu a
ob{inut inca. Vezi un barbat frumos, sau o femeie
frumoasñ, }i te sim{i atras de el sau de ea. Nu este nimic râu
in asta. Sim{i ca inima i{i bate mai repede. Ai vrea sñ fii
alaturi de respectivul barbat sau de respectiva femeie,
atrac{ia este uria§a, iar in momentul acela e#ti convins ca
ai putea triii alaturi de el sau de ea de-a pururi.
Indrñgosti{ii nu se amagesc reciproc, ei i#i spun
adevñrul, dar acest adevar apar{ine clipei prezente. Atunci
cand un indrâgostit ii spune iubitei sale: „Nu pot trñi Para
tine“, el nu tit propune neapñrat sa o amâgeasca, ci este cat
se poate de sincer. Dar el nu cunoa#te natura vie{ii. Maine
aceea#i femeie nu i se va mai piirea la fel de frumoasii.
Pe masura ce va trece timpul, via{a aliituri de ea i se va
piirea o inchisoare.
Cei doi ajung sa i§i cunoascñ perfect intreaga ge-
ografie. La inceput totul era doar un teritoriu necunoscut
care se cerea descoperit; acum nu a mai rñmas nimic care
st fie descoperit. lar repeti{ia mecanicâ a acelora§i ac{iuni
§i a acelora§i cuvinte pare ceva urat. Aha se explicñ de ce
pasiunea se transformer in ura. Femeia ajunge sit il urascâ
pe biirbat, caci el face acelea#i lucruri mereu §i mereu.
76
CARTEA DESPRE FEMEI —
Cand el intra in cash, ea se retrage in pat, sub pretextul cii
are o migrenâ. Acesta este un avertisment, un semn ca nu
mai are chef de aceea#i rutina. Pe de alta parte, barbatul
flirteaza cu secretara sa la birou; acum se aflñ iarñ#i pe un
teritoriu necunoscut.
In viziunea mea, totul {ine de câile naturii. Ceea ce este
nenatural ii leagd pe oameni, in numele religiei, in numele
lui Dumnezeu, pentru intreaga lor viata.
Intr-o lume mai bund gi mai inteligenta, oamenii se
vor iubi, dar nu vor mai face contracte. lubirea nu este o
afacere! Ei se vor in{elege reciproc, 5i vor in{elege curgerea
neintreruptñ a vie{ii. Ei vor fi sinceri unii cu alert. fn mo-
mentul in care barbatul va sinner ca iubita lui nu mai este
interesate de el, ii va spune ca a sosit timpul despar{irii.
Nefiind nevoie de casnicie, nu va fi nevoie nici de divort.
Abia atunci va fi posibilñ prietenia.
Ma intrebaii de ce nu este posibila prietenia intre bñrba{i
}i femei.. . Prietenia nu poate fi posibila intre un prizonier
ti temnicerul sau. Ea este posibila numai intre fiin{e umane
egale intre eIe, complet eliberare de limitiirile societa{ii,
culturii, civilizatiei, care traiesc in conformitate cu adevarata
lor natura.
Nu este o insultii pentru o femeie daca bñrbatul ii
spune: „Dragñ, luna de miere s-a terminat“. Nu este o
insulta pentru un bñrbat daca femeia ii spune: „Rela)ia
noastre §i-a pierdut frumuse{ea. Vantul care sufla inainte
nu mai adie. Anotimpul s-a schimbat. Intre noi nu mai
exists primâvara; florile nu mai infloresc, mireasma lor nu
mai existñ. A sosit timpul sa ne despâ9im“. $i daca nu va
mai exista institu{ia legalâ a câsniciei, nu va exista nici
instituifa divor{ului.
 Cu adevdrat urat mi se pare ca un tribunal, un
judecdtor sau statul sd intervinâ in via{a voastre private.
Ca sâ divor-
{am, voi trebuie sâ le cereg permisiunea. De ce? Cine sunt
ct? Toata problema {ine de cci doi indivizi, este afacerea
lor privata.
In societatea perfectñ a viitorului nu vor mai exista
decat prieteni, nu so{i §i so{ii. Evident, daca existñ doar
prietenie, pasiunea nu se va mai transforma niciodatii in
urb. In momentul in care sim{i cb prietenia a dispbrut, i{i
iei rdmas bun, iar celalalt va in{elege. Chiar dacd doare,
nu se mai poate face nimic, este o lege a xie{ii.
Dar omul a preferat sa creeze societa{i, culturi, civili-
za{ii, reguli, care au transformat intreaga umanitate in
ceva nenatural. Aha se explica de ce bñrba{ii §i femeile nu
pot ñ prieteni. Ei pot fi numai so{i #i so{ii, lucru care este
absolut ingrozitor, caci asta inseamnd ca ei pun stñpanire
unii pe alert. ..
Oamenii nu sunt obiecte, nimeni nu poate pune stapanire
pe ei. Daca mie mi se pare ca nevasta ta este frumoasa 5i
o abordez, tu te enervezi pe mine u e}ti gata sa ma ter la
bñtaie, caci am indrñznit sâ ma ating de proprietatea ta.
Nici o so{ie nu este proprietatea nimanui. La tel, nici un
sot. Ce fel de lume am creat? Oamenii sunt redu#i la
proprieta{i; intre voi exista gelozie, url.
Daca tu insu{i e§ti atras de nevasta vecinului, ti se pare
firesc sâ i{i banuie5ti propria nevasta. Sofia ta §tie perfect
ca este atrasa de altcineva, dar nu se poate apropia de e1
din cauza ta. Este firesc ca iubirea sa se transforme astfel
in ura, iar aceasta va continua sa se acumuleze o via|i
intreagâ. 5i cum crede{i ca se pot na§te copii frumo#i din
aceasñ ura? Ei nu se nasc din iubire, ci din datorie. Este de
datoria femeii sâ il lase pe bñrbatul ei sa o foloseasca.
Daca e sâ spunem lucrurilor pe nume, nu existfi nici
o diferen{â intre so{ii 5i prostituate. Singura diferentâ este
c §i aceea dintre a merge cu marina personald §i a merge
c« taxiul.
O prostituata este cumparatd pentru numai cateva ore;
soliile sunt afaceri pe termen lung, deci sunt mai
economice. Membrilor famiilor regale nu Ii se permite nici
macar s5 se cGsâtoreascâ in afara sangelui regal; totul este
o afacere de statut, de bani, de putere.. . Nimeni nu poate
iubi pe nimeni in asemenea conditii, cand rela{iile de
cuplu sunt de naturñ financiara.
Femeia este dependenta de barbat deoarece acesta
ca5tiga bani. Timp de secole, barba}ii nu ie-an permis fe-
meilor sa fie educate, sa intre in afaceri, sa-5i ia slujbe,
pentru simplul motiv ct daca femeia ar avea un statut
finan- ciar independent, un cont bancar numai al ei, ea nu
ar mai putea fi redusd la statutul de simplu obiect. Ea
trebuie sa lie dependentñ de eI. Cum crede{i inst ca cineva
dependent de voi v-ar putea iubi vreodath?
Orice femeie dore§te sa-§i ucide so{u1. Faptul ca nu o
face este o cu totul alte chestiune, cñci daca l-ar ucide, ce s-ar
face ea? Ii 1ipse§te educa{ia, nu are experien{a in
societate, nu are nici un mijloc financiar. La randul lui,
soil orice sob, eu nu fac nici o excep{ie — dore5te sa
scape de so{ie, dar nu poate. Au copii lmpreun5, ca sâ nu
mai vorbim de faptul câ e1 insult i-a spus de atatea ori ca o
iube§te. Cñnd pleaca la slujbe, el o sârutd. Nu exista nici
un pic de iubire in acest act, parca ar fi doua schelete care
se ating. Nimeni nu este cu adevarat prezent.
Omul a creat o societate in care prietenia dintre femei
§i barba{i este imposibilñ. Prietenia este atfit de valoroasa
tocmai pentru ca ii permite celuilalt o libertate deplinñ,
 OSHO — — CARTEA DESPRE FEMEI —
indiferent de consecin{e. Personal, nu vad nici o problema
in asta. Daca iubesc o femeie, §i intr-o buna zi ea vine 5i
imi spune ca s-a indrñgostit de altcineva #i ca este fericita
alaturi de e1, ma simt §i eu la fel de fericit. O iubesc, deck
ii doresc sa fie fericitñ. §i atunci, care-i problema? O voi
face
ajuta chiar din toate puterile mele sa i§i atingñ fericirea. Daca
ea este mai fericitâ alaturi de altcineva, de ce ar trebui eu
sa ma simt ranit?
Singurul care se simte rñnit este egoul vostru: ea #i-a
gñsit pe altcineva, mai bun decat voi. Nici macar nu
trebuie sa fie mai bun, poate fi propriul vostru #ofer, dar
este vorba de schimbare. Daca i-a{i putea acorda celuilalt
o libertate
totala, a{i putea probabil sa rñmane{i impreuna intrea a via)a,
sau chiar o eternitate, caci atunci nu vent mai nevoia
sim{ sa scapa{i de e1 (ea).
Cñsñtoria creeaza nevoia de a scapa de celalalt, caci ea
inseamnñ o pierdere a libertñ{ii, iar libertatea este valoarea
cea mai inaltñ a vie{ii umane. Lasa{i toate cuplurile sa fie
libere, §i ve{i fi uimi|i sa constata{i ca aceastñ lume se va
transforma intr-un paradis terestru.
Exists insa #i alte probleme. Ce trebuie fâcut cu copiii?
Raspunsul meu este urmatorul: copiii nu trebuie sa le
apartinñ pñrin{ilor lor, ei ar trebui sa apar{inñ comunita{ii.
Atunci, aceasta problema ar dispñrea. Evident, pñrin{ii se
pot intalni cu copiii lor, ei pot invita copiii la ei acasa,
pot deveni prietenii copiilor lor. Dar copiii nu vor mai fi
dependen{i de ei, caci vor apar{ine comunitñ{ii. In acest feI,
multe probleme psihologice ale lumii de azi vor disparea.
Daca un baiat i§i cunoa5te numai mama,
personalitatea ei se va imprima asupra lui. El va cñuta
apoi toatñ via{a o femeie care sa semene cu mama sa, dar
nu o va gasi niciodatñ. La fe1, nici o fata nu va gasi
vreodatñ un barbat
80
care sa fie replica perfecta a tatdlui sau. In acest fel, este
imposibil sa satisfaci vreo femeie sau vreun bñrbat.
In cazul in care copiii apartin insa comunita{ii, ei vor
intra in contact cu atat de multi unchi §i mñtu#i incat nu
vor mai purta in minte o singura imagine. Ei i§i vor
de mici o idee vagd in legatura cu arhetipul barbatului 5i cu
eel al femeii, la care vor contribui to{i membrii comunitatii;
aceasta imagine va fi multidimensionala. Imaginea
nemaifiind precise, va exista oricand posibilitatea ca ei s6-
#i gâseascâ mai tarziu un partener sau o partenera de
cuplu. In acest fel, ideea vagâ din min{ile lor va prinde
contur, va deveni
o realitate. Acum lucrurile stau invers: ideile din min{ile
copiilor sunt foarte solide, iar partenerii cu care se
lntalnesc li se par foarte vagi. Mai devreme sau mai
tarziu ei (ele) ii dezamñgesc.
Orice copil care va apar{ine comunitñ{ii va invñ{a
mai multe, va fi mai prietenos, mai deschis la tot felul de
influence. Experien{a sa va fi mai bogata. Un copil crescut
de un cuplu devine foarte sarac. El habar nu are ca in afara
lui mai exista milioane de oameni cu min{i diferite, tot
felul de frumuseti de care el nici macar nu a auzit. Trâind
in comun, copilul se va imbogâ{i lñuntric in mod natural.
lnainte de a stabili o rela{ie de cuplu cu altcineva, el va
cunoa§te deja atat de multe experience, incat va exista in
mod natural posibilitatea unei prietenii indelungate.
Cum stau lucrurile astazi? Vezi o fata pe plajñ ii te
indragoste#ti de ea. Nu cuno§ti nimic despre fatñ, decat
fa}ada. Maine diminea{ñ, dupa ce te treze§ti #i machiajul
ei s-a dus, i{i spui: „Doamne Dumnezeule! Ce am Uacut?
Nu asta e femeia cu care m-am insurat, asta e altcineva!“
Dar nu mai poli da inapoi. i-at dat cuvantul. Daca
totu§i o
 OSIIO
faci, guvemul, tribunalul, societatea vor avea grijl sâ regre{i.
Aceastñ situa{ie este cu adevarat bolnavâ.
Oamenii ar trebui sa aiba libertatea de a se cunoa#te unii
pe alert, de a cunoa§te cat mai multe persoane cu putin{d,
cñci fiecare om este unic, nu poate fi comparat cu al{ii.
Lasa{i copiii sâ suga de la mai multe surse, #i ei vor
ajunge
la momentul potrivit sâ-#i dea seama cine li se potrive#te
eel mai bine ca partener.
Nimeni nu se va mai indragosti atunci; toatñ lumea va
decide in mod con§tient cii „Acesta este alesul (sau aceasta
este aleasa)“. Copilul a cunoscut atat de multi oameni incat
a in{eles singur cine este persoana care dispune de
caracter- isticile, de lnsu§irile pe care ie iube§te. Atunci,
intre cei doi
va exista §i prietenie. Teama in schimb va disparea. Daca
maine lucrurile se vor schimba, nu va fi nici o paguba.
Societatea nu ar trebui sâ tr5iascâ in aceasta maniera
rutiniera, staticâ, latentâ, fixâ, ea ar trebui sâ fie un flux in
continue mitcare. O femeie tit poate oferi un anumit fel de
bucurie, o alta i{i va oferi un alt fel de fericire. Cea de-a
treia va fi o surpriZ§. Atunci de ce sâ ramai siirac? Numai
pentru ca lisus a spus „Binecuvântati cci sarmani (cu duhul)“?
Fiji boga{i pe toate planurile, dar mai ales *i' deschi5i
#i disponibili. §i oricare ar fi persoana care va sta alaturi,
las${i-o sa in eleaga cu claiitate ca „Intre noi exista libertate,
nu un contract de casñtorie. Ne-am intalnit liberi §i vom
ramane liberi, fira promisiuni de viitor, cñci cine stie ce va
aduce viiiorul?“
Pe cand eram student la universitate in ultimul an, era
o fata care p5rea foarte interesata de persoana mea. Era o
fatd frumoasñ, dar la vremea respectiva eu nu eram interesat
de femei. Eram un nebun in cautarea lui Dumnezeu!
CARTEA DESRRE FEMEI —
Dup â exame ne, era pe p un ctu1 de a p drñs i
quivers itate a . .. tiam c h m-a a Pte pt at, 5 i m-a
tot
teptat sa o abordez. Aha se procedeaza de regula,
birbatu1 este pr inn u1 c abo r deazâ feme1a. D e
are
o in{e1eg. Oricine
altfel, o idee ciudata, pe care nu
Mr face primul pas, mie mi se pane la let de fiiesc,
ba chiar se poate spune ca da d ovadâ de c uraj.
cand paraseam universitatea, fata mi-a spus: „Acum
Pe
continuat:
nu mai at nici o §ansa . M-a privit in ochi §i a
„Te-am asteptat continuu timp de doi ani. Nu vrei sa ramanein
tmpreunñ pentru tot restul vie{ilor noastre? Te iubesc“.
I-am raspuns: „Daca ma iube§ti cu adevñrat, atunci, te
Egg, 1asl-ma in pace. $i eu te iubesc, tocmai de aceea te
las in pace, caci eu }tiu ce s-a petrecut in istorie in numele
iubirii. Oamenii devin inlan{ui{i, captivi; ei tit pierd toatii
bucuria, via{a define o povara pentru ei. De aceea, iata
sfatul meu final pentru tine: nu incerca niciodata sa te aga{l
de cineva pentru tot restul vie{ii“.
Daca dot oameni sunt impreunâ astazi, din propria for
vointâ, acest lucru ar trebui sa fie de ajuns. Daca maine vor
dori st mai stea impreuna, foarte bine. Daca nu vor dor ,
asta este treaba lor; nimeni nu ar trebui sit se bage peste
decizia for.
Problema copiilor a fost ridicati de multe ori pñna acum.
Raspunsul meu a fost de fiecare data acela5i: copiii trebuie
sa apartina comunitñ}ii. Desigur, ei i5i pot vizita pñrintii,
indiferent daca ace§tia continuñ sa traiasca impreuna sau
sunt separa{i. Primul lucru pe care ar trebui sa-1 invete ei
de la pñrinti lor ar trebui sa fie acela ca iubirea nu
inseamna
82 sclavie, ci libertate. $i ei
ar
comunitate, sa guste
totul, sâ ale unor oameni diferi{i. trebui sa se minte liberi prin
se bucure de diferite calitñ{i

In acest fe1, cand va sosi vremea sa ia decizii ei
in5i5i, decizfile lor nu vor mai fi aberatii de tipul
„dragostei la prima vedere“, ci o reflec{ie cumpñnita, dupa
o medita{ie aprofundata. Va apñrea astfel pentru prima
oara #ansa reala ca cei dot parteneri de cuplu sa ramana
impreuna, din proprie voin{a, pana la sfar§itul vie{ii. De
fapt, acolo unde exists libertate exista #i mai multe
Manse; tocmai de aceea, este
probabil ca vor fi mai multi cei care vor ramane impreunâ.
In cazul in care câsnicia dispare, divortul va dispdrea
ti e1 automat. El nu este altceva decat un produs secundar
a1
casatoriei. Nimeni nu-§i da seama de un adevar simplu: de
ce au existat timp de secole la randul prostituate? Cine le-a
creat? Cine este responsabil pentru soarta acestor
nefericite? Raspunsul este limpede: institutia casatoriei.
Te p1ictise§ti de so{ia ta; pentru varia{ie, te duci la o
alta femeie, care nu se va aga{a de tine, cñci este ceva
temporar, o intalnire de cfiteva ore. Ce bine! Una este deja
prea mult, douñ ar fi fost imposibil! Dar timp de cateva
ore, este plñcut sa ii sim{i iubirea. In fond, ai platit
pentru serviciile ei.
Milioane de femei din intreaga lume sunt reduse la
statutul umilitor de a-§i vinde trupurile. Cine este respon-
sabil? Liderii vo§tri politici, liderii vo§tri re1igio§i. Eu ii
consider pe ace5ti oameni ni§te criminali. $i nu criminali
de yand, ccci timp de atatea secole umanitatea a suferit din
caifza acestor idio{i.
Trebuie insa sa incepe{i cu voi in5iva, nu existñ o
altñ cale. Dacñ iubi{i pe cineva, legñtura dintre voi trebuie
sa fie libertatea deplinñ. lar daca vedet' ca iubita noastra
sarutâ maine pe altcineva, nu ave{i nici un motiv sa lili
ge1o#i. Ea nu face altceva decat sa se imboga{eascñ, sa
guste ceva in plus, sa savureze o noutate, la fel cum face{i
dumneavoastrd atunci cand vñ duce{i uneori la restaurantul
84
- CARTEA DESPRE FEMEI
thinezesc. Mancarea de acolo este buna. Veti reveni apoi
la modul dumneavoastra obi§nuit de alimenta{ie, dar
mancarea chinezeasca v-a ajutat. Acum putem savura din
nou vechile bucate preferate.
Dupa cfiteva zile iara5i... aha func{ioneazñ mintea...
va duce{i la un restaurant italian, caci vi s-a Uacut poltñ de
spaghetti!
Viata este atat de simpla 5i de frumoasa; nu ii
lipse§te decat un singur lucru: libertatea. Daca SO{)D
dumneavoastrñ se inta1ne§te cu al{i barba{i, ea se va
intoarce in curand la dumneavoastra, imboga{ita, cu
perspectivñ mai ampld. Ea va descoperi atuncgi in
dumneavoastra ceva ce nu descoperise pana atunci. Intre
tjmp, nu este deloc necesar sa ramane{i acasa §i sa va dali
pumni in cap. Pute{i ca5tiga #i dumneavoastrñ experien{a,
astfel lncat pana se intoarce so{ia sa va imboga{i{i la
randul dumneavoastrñ. Duce{i-vñ ii dumneavoastra la
restaurantul chinezesc.
Viata ar trebui sa fie o bucurie, o desUatare. Numai
atunci se va putea vorbi de prietenie lntre barbati 5i femei.
In caz contrar, barba{ii §i femeile vor rñmane aceia5i
du5mani
intimi''.
Dacâ iubirea este distrusâ de câsâtorie, ce putem
fa‹'c dacâ dorim sâ ne impârtâ im iubirea tf g6fndurtl€ Joe
G bazâ zilnicâ, ii dacâ dorim sâ ne cre fern copiii i“n
maniera
clasicâ, avârid un tatâ 5i o mamâ?
Eu nu am spus ca iubirea este distrusa de
cñ satorie. Cum ar putea cñsñtoria sa distrugñ iubirea? Da,
ea este distrusa in timpul casñtoriei, dar este distrusa de
voi, nu
" De la falsitate la adeviir, Cap. 1.
 OSHO
de cñsñtoria ca atare. Ea este distrusa de cei doi parteneri.
Cum ar putea casnicia sñ distrugñ iubirea? Voi suntem cei
care o distruge{i, caci nici macar nu #ti{i ce este iubirea.
Voi pretinde{i ca 5ti{i, spera{i câ tti|i, visati ca 5ti{i, dar nu
§ti{i ce este iubirea. Iubirea trebuie invñ|atñ; ea este cea
mai mare arta intre toate.
Daca toata lumea danseaza in jurul vostru, iar cineva
vine ti va invitñ sa dansa|i alaturi de ei, asta nu inseamna
ca o sa sari{i imediat in mijlocul lor 5i le vent dovedi tu-
turor ca suntem'un mare dansator. Tot ce a{i reu#i ar fi sa
le demonstra{i ca sunte{i un bufon. Dansul trebuie
invñ{at, gra{ia lui trebuie deprinsa, mi5carile sale la fel.
Corpul trebuie antrenat in acest scop.
Nu este suficient sa ave{i la dispozi{ie o panzñ §i o
pensulñ pentru a incepe sñ picta{i. Nimeni nu spune: „Am
tot ceea ce imi este necesar, aha ca o sa incep sa pictez“.
Ma rog, pute{i picta, dar asta nu inseamnñ ca ve{i deveni
cu adevarat un pictor.
Metaforic vorbind, daca inta1ni{i o femeie, s-ar putea
spune ca ave{i la dispozi{ie panza. Daca ii deveni{i imediat
amant, s-ar putea spune ca a{i inceput sâ picta{i. lar ea in-
cepe sa picteze alñturi de dumneavoastra. Evident, picturile
nici unuia dintre voi nu vor fi prea reunite, tar mai
devreme sau mai tarziu va trebui sa in{elege{i ce se
intamplñ. Nimeni nu se na}te artist de-a gata; arta nu are
nimic de-a face cu erea. Ea trebuie inva{ata. Indeosebi
iubirea, care este cea
mai subtili dintre arte.
Voi sunte{i nascu}i numai cu poten{ia1ul de a iubi. Evi-
dent, avert inca de la na5tere un trup; putem fi un dansator,
cñci ave{i un trup. Va putem mi§ca trupul §i putem deveni
un dansator, dar dansul ca atare trebuie inva)at. far dansul
nici macar nu este prea dificil, caci el nu va implica decat
pe dumneavoastr5.
86
CA RTEA DESPRE FEMEI
Iubirea este mult mai dificilñ. Este ca atunci cand
dansezi cu altcineva. Este necesar ca §i partenerul
dumneavoastra sa ttie ce este dansul. Este o mare artâ sa
va gasi{i un partener de dans potrivit, sa crea{i o armonie
intre doua persoane.. .
:ntre doua lumi diferite. Cand douñ lumi se apropie una de
cealaltñ, se poate produce o explozie. Iubirea inseamnñ ar-
monie. Orice forma de fericire, sanatatea, armonia, toate se
nasc din iubire. Inva{a{i sa iubi{i. Nu va grabi{i cu casatoria,
lnvñ{a{i mai intai sa iubi{i. Deveniti mai intai un mare amant.
Dar care este premisa unui mare amant? Premisa
constñ in faptul ca un mare amant este oricand gata sa tit
ofere iubirea, Para sit-i pese dacii iubirea ii este retumata
sau nu. De fapt, ea este intotdeauna returnata, acest lucru
face parte din ordinea lucrurilor. Este ca §i cum v-a{i duce
in mun{i 5i ati incepe sa cantaJi; vñile vñ vor raspunde cu
ecoul lor. Ali ascultat vreodatñ ecoul in mun{i* Tipa{i, iar
vñile tipñ 5i ele; canta{i, iar vaile canta ti ele. Fiecare inimñ
este o vale. Daca tuma{i in ea iubire, ea vñ va rñspunde.
Prima 1ec{ie a iubirii consta in a nu solicita iubire,
ci in a o darui. Fiji dumneavoastrii cel care dñruie§te.
De regula, oamenii fac exact invers. Chiar 5i atunci
cand dñruiesc, o fac numai cu speran{a ca iubirea for
le va fi returnata. Ei nu dñruiesc de bunavoie, ci doar
condi{ionat. Ei dñruiesc, dar privesc cu coada ochilor
sâ vadâ daca primesc ceva inapoi. Ei nu cunosc legea
naturale de func{ionare a iubirii. Este suficient sa turna{i,
sa vâ revdrsa}i, iar iubirea va vent.
5i chiar daca nu vine, nu este nevoie sa va ingrijora{i,
caci adevñratul indrdgostit §tie ca a iubi inseamnñ a fi fericit.
Daca iubirea vine inapoi, foarte bine; atunci fericirea va fi
cu atat mai mare. Dar chiar daca ea nu se intoarce inapoi,
 OSHO
actul iubirii v-a facut ferici{i, de-a dreptul extatici; atunci,
de ce sa mai fiti ingrijora{i in legaturii cu intoarcerea ei?
Iubirea confine In ea insd5i o fericire intrinseca. Orice
indragostit §tie acest lucru. Nu este necesar sa a#teptati
rezultatele iubirii. Ajunge daca incepe{i sa iubiti. In timp,
vent constata cñ o iubire mult mai mare se intoarce la
dumneavoastrd. Nimeni nu poate intelege ce este iubirea
decat iubind, la fe1 cum nimeni nu poate in{elege ce este
inotul decat daca este aruncat in apa.
Oamenii sunt foarte neferici{i. Ei a#teaptâ sa apara
marea iubire, tar in a§teptarea ei rñman inchi#i, inchista{i
in ei in#iti. Ei nu fac altceva decat sa a§tepte. Poate va
apñrea de undeva vreo Cleopatra, iar atunci ei i5i vor
deschide inimile. Dar pana apare ea, ei uitñ complet ce
inseamna sa-{i deschizi inima.
Nu rata{i nici o ocazie de a iubi. Putem iubi chiar #i
atunci cand merge{i pe stradâ. Va pute{i manifesta iubirea
chiar §i fata de un cer§etor. Nici macar nu trebuie sa-i dari
ceva de pomanñ. Este suficient sa-i zambiti. Un zambet nu
costa nimic, dar el va poate deschide inima, vii poate aduce
inima la viaJñ. Tine{i pe cineva de mfini, un prieten sau un
strñin. Nu a§tepta{i sa vñ oferi{i iubirea numai atunci cand
apare ccl potrivit pentru ea, ccci atunci nu va aparea
nimeni niciodata. Iubi{i continuu. Cu cfit iubi{i mai mult,
cu atat mai mare este posibilitatea ca persoana potrivitd sa
apara in via{a voastrñ, cñci inima voastrñ incepe sa
infloreascâ. far o inimñ ca o floare atrage multe albine,
multi indragosti{i.
Ali fost educa{i in mod gre§it. Mai inter, toata lumea
trñie#te cu impresia eronata ca toat5 lumea s-a nñscut deja
indriigostit. Pentru simplul fapt ca te-at nâscut, asta face
din tine un indrñgostit. Lucrurile nu stau insa chiar aha.
88
CARTEA DESPRE FEMEI
Iubirea este o poten{ialitate, dar aceasta trebuie antrenata,
disciplinata. Saman)a exista, dar ea trebuie transformatñ in
ftoare.
Degeaba purta{i sñ man{a la sanul vostru, nici o albinñ
nu va fi atrasa de ea. Ali vazut vreodata vreo albinñ
atrasñ de o Sâman{5? Bine, dar nu §tiu albinele ca §i
semin{ele se vor transforma candva in flori? Cert este ca
albinele nu trag decat la flori. Deveni{i #i dumneavoastra
o floare, nu
râmane{i la stadiul de saman{ñ.
Doi oameni care sunt neferici{i, fiecare separat de
celalalt, i§i amplifica reciproc nefericirea daca sunt reuni{i.
Este ceva matematic. Tu e#ti nefericit, so{ia ta este nefericitñ,
3i spera{i amandoi ct daca xâ aduna{i laolalta vent putea
de- veni mai ferici)i? Este o aritmeticñ simplñ, la fel ca in
ecua{ia: doi #i cu doi fac patru. Nici macar nu este o
matematicâ superioara, poate fi numarata pe degete. Este
limpede ca ve{i deveni amandoi inca §i mai nefericiti.
— Nu ma mai iube}ti? l-a intrebat pe Mulla
Nasruddin so{ia lui. Nu-mi mai spui niciodatd ceva
frumos, aha cum Paceai pe vremea cand imi Paceai curte. 5i
#i-a 5ters o lacrima
din coada ochiului cu prosopul.
— Te iubesc, te iubesc, i-a raspuns Mulla. Ei, acuma
vrei sa taci dracului §i sa ma la#i sa-mi beau lini§tit berea?
A face curte este una. Nu trebuie sa fi{i dependen{i de
curtea celuilalt. De fapt, inainte de a va cñsâtori, ar trebui
chiar sa renunta{i complet la actul de a face curte. Sugestia
mea ar fi ca orice cñsatorie sa se incheie dupa luna de
miere, niciodatâ inainte. Daca totul merge aha cum trebuie,
atunci
câsatoria se poate incheia.
8v
 OSHO
Luna de miere dupa câsatorie este foarte periculoas5.
Din cate §tiu en, 99% dintre casnicii se destramñ la
sffirtitul lumi de miere. Dar atunci este prea tarziu, cei dot
parteneri sunt prin#i in capcanñ §i nu mai au nici o cale de
scapare. Atunci intreaga societate, tribunalul, legea,
moralitatea,
religia, toata lumea se opune ca bñrbatul sa tit pâraseascñ
so{ia, sau invers. De fapt, societatea ar trebui sa procedeze
pe dos: sa punñ toate barierele posibile ln calea casñtoriei
#i nici una in calea divor|ului.
Societatea nu ar trebui sa le permits oamenilor sa se
casñtoreasca atat de unor. Tribunalele ar trebui sa creeze
obstacole juridice, sa-i oblige pe parteneri sa traiasca
impreunñ timp de cel pumn doi ani, inainte sa le permita
c5sñtoria. Lucrurile se petrec din pacate invers. Daca vrei
sa te casatore§ti, nimeni nu te intreaba daca este ceva
serios sau doar un moft, sa spunem pentru ca-{i place
nasul femeii pe care vrei sâ o iei de so{ie. Ce prostie!
Nimeni nu poate trñi alñturi de altcineva numai din cauza
nasului. Dupa doua zile, el va uita de nas. Cine se mai uita
la nasul so{iei sale?
Am auzit de un salon de spital care era in{esat de
infirmiere care toate arñtau de parca ar fi fost finaliste la
concursul pentru Miss World. Unul dintre pacienti le
privea cu aten{ie, dar Ie spunea de fiecare data:
„Groaznic!“
, Bñrbatul din patul aldturat nu putea sâ in{eleaga. El
1-a intrebat:
— E#ti ingrijit de infirmiere atat de frumoase, #i tot ce
ai de spus este: „Groaznic!“ De ce?
— Var, dar nu ma gandeam la infirmiere, md gandeam
la nevasta mea.
Sofia nu pare niciodatii frumoase, nici soil. Dupa ce
apare obi#nuin)a, frumus•i•£l dispare.
CARTEA DESPRE FEMEI
Doua persoane ar trebui mai intai sa trdiascñ impreunñ
o vreme, pentru a se obi§nui una cu cealaltii, pentru a se
familiariza reciproc. Chiar daca ele ar dori sa se casatoreasca,
societatea ar trebui sa le interzica acest lucru. In acest fe1,
divorturile ar disparea din aceastñ lume. Divorturile nu
exists decat atunci cand casiitoriile sunt tor{ate sau gre§ite.
Divorturile nu apar decat din cauza casñtoriilor romantice.
Este bine sâ fii romantic daca e#ti un poet, §i se 5tie
despre poe{i ca nu sunt cei mai buni so{i din lume (sau
so{ii). De fapt, majoritatea poe{i1or sunt celibatari. Ei culeg
mierea de pe unde pot, dar nu se lasa niciodatii prin§i in
capcana, aha cd starea lor romantica nu dispare. $i uite aha,
ei continuñ sa scrie poezii minunate.
Nici un om nu ar trebui sa se casatoreasca dacñ se
afla intr-o dispozi{ie poetica. Attepta{i mai intñi dispozi{ia
prozaica, 5i abia apoi stabili{i-vii la casa voastra. Viata de
zi cu zi seamñnñ mult mai mult cu proza decfit cu poezia.
Pentru a-i putea face faca, omul trebuie sa fie matur.
Maturitatea inseamna o depa§ire a romantismului naiv.
Omul in)elege acum via{a, responsabilitii{ile ei, problemele
pe care le implica traiul in cuplu. El accepts acum deliberat
dificu1ta{ile care vor urma, caci decide cñ doie#te cu
adevarat sa i§i imparta via{a cu persoana in cauza. El nu mai
crede acum in prostiile cu paradisul etern, ci }tie ca
realitatea este durñ. Exista §i ca}iva tiandafiri, dar sunt
pumni §i plini de spini.
Daca suntem con5tien{i de toate aceste probleme §i
sunte{i deci§i ca meiitii totu§i sa risca}i §i sit vâ impñ9i}i
via{a alaturi de o alta persoanñ, mai degraba decat sa *ti
singuri, atunci cñsatori{i-vñ. Atunci, casatoria nu va mai
ucide iubirea, caci iubirea va fi realista. Casiitoria nu poate
ucide decat iubirea romantice. far iubirea romanticb este
ceea ce
 OSHO
oamenii numesc „iubire de copii“. Nimeni nu ar trebui sâ
depindñ de ea. Nimeni nii ar trebui sa creada ca ea
reprezintñ o hranâ adevarata. Poate eel mult o inghe{atd.
Pute{i manca uneori din ea, dar nu vñ pute{i hrâni cu ea.
Via{a este mai realista, mai prozaicñ.
De altfel, cñsñtoria insa#i nu poate distruge nimic.
Casatoria nu face decat sa scoata la iveala ceea ce era as-
cuns in voi. Daca in interiorul vostru exista multa iubire,
cñsnicia o va scoate la iveala. Daca iubirea voastrñ nu a
fost altceva decat un capriciu, un moft, atunci mai devreme
sau mai tarziu ea va disparea. $i atunci va ie§i la lumina
adevñrata dumneavoastra personalitate, adevarul ascuns in
spatele aparen{e1or. Casatoria nu este decat ocazia ca ceea
ce era ascuns sd iasa la iveala.
Eu nu afirm cd iubirea este distrusa de cñsñtorie. Iubi-
rea nu poate fi distrust decat de catre aceia care nu §tiu sa
iubeascñ. Ea este distrusa pur #i simplu pentru ca nu a existat
de la bun inceput. Totul a fost un vis. Realitatea distruga
visul res ectiv. Altminteri, iubirea este ceva etern, o parte a
eternitñ{11. Daca ve{i create, dacñ invñ)a{i arta, daca
acceptati realitatea iubirii ti a vie{ii, atunci ea va create
inlauntrul vostru cu fiecare zi. fn acest fel, casatoria poate
deveni o excelentñ ocazie pentru a create intru iubire.
, De fapt, nimic nu poate distruge iubirea. Daca exista,
ea va continua sa creasca. Dar senzatia mea este ca ea nu
exista de la bun inceput. Probabil ca a{i in{eles gre§it.
Exista ceva, dar nu iubirea. Poate era vorba de sex, de
atraciia sexualñ. Aceasta poate fi cu u§urin{a distrusa, cdci
dupa ce a{i Pacut dragoste cu o femeie, atrac{ia sexuala
dispare, caci ea nu apare decat odata cu misterul, cu
dorin{a de a explora necunoscutul. Dupa ce a{i gustat din
trupul unei femei sau
92
CARTEA DESr E rE EI
al unui barbat, atrac{ia dispare. Daca iubirea
dumneavoastra nu a fost altceva decat o simpla atrac{ie
sexualñ, atunci ea nu are altñ §ansa decat sit dispara.
De aceea, avert grijâ sâ nu confunda{i niciodata
iubirea cu altceva. Dacl iubirea ar fi cu adevarat iubire. . .
Ce in{eleg eu atunci cand spun „cu adevarat iubire“?
fn{eleg ca simpla prezent a celuilalt este suficient5 pentru
a va face fericit, de-a dreptul extatic, cd ea este suficientâ
pentru a va sim}i jmplinit in profunzimile inimii
dumneavoastra, câ ceva incepe st cante in inima
dumneavoastra, câ intra{i intr-o armonie celestâ. Simpla
prezen{5 a celuilalt este suficientñ pentru a §ti ca sunte{i
una. Prezenta sa va face sa va sim{i{i mai individual, mai
centrat, mai putemic. Atunci se poate spune ca este vorba
de iubire.
Iubirea nu este o pasiune, o emo{ie. Ea este in{e1egerea
extrem de profunda cñ undeva, pe un anumit nivel, fiin{a
celuilalt vñ impline#te. Undeva se inchide un circuit. Prezenta
sa vâ face sa vii con#tientiza{i mai bine propria prezenta,
Iubirea confera intotdeauna libertatea de a fi tu insult, ea
nu are nimic de-a face cu posesivitatea.
De aceea, privi{i cu aten{ie. Nu confunda{i niciodata
iubirea cu sexul, chci nu ve{i face decat sa va amñgiti singur.
Fiti constient, tar atunci cand vent sim{i ca simpla prezenta
a celuilalt — nimic altceva, simplul fapt cii celñlalt existñ
este suficientñ pentru a va face cu adevarat fericit, cñ ceva
inflore§te undeva in interiorul fiin{ei noastre, ca un lotus
cu o mie §i una de petale, atunci se poate spune ca suntem
indragostit, iar atunci ve{i putea trece peste toate
dificu1tñ{ile pe care le va crea realitatea. Ve{i putea trece
peste toate angoasele, peste toate anxietñ{ile, iar iubirea
voastrñ nu va face altceva decat sit creasca §i sa
infloreasca tot mai tare,
93
 ' OSHO
cdci atunci, toate acele dificu1tâ {i nu vor mai insemna
altceva decat ni§te simple provocâ ri. Depâ #indu-le, iubirea
noastra va deveni astfel din ce in ce mai puternic5.
Iubirea este etemitatea. Daca este prezenta, ea nu
poate decat sa creasca. Iubirea cunoa#te inceputul, dar nu
Este in regulâ sâ te câsâtore ti :fi sâ faci copii?
Va recomand cateva din legile lui Murphy.
Prima: Este bine sa fii casatorit, din cand in cñ nd.
A doua: Un om de#tept ii spune unei femei ca o in{elege;
unul prost incearcñ s5 i-o demonstreze.
A treia: Casnicia este un inel cu trei cercuri: inelul de
logodna, inelul de casatorie, §i inelul suferin{ei".
A patra: Casatoria poate face lumea sa se invarteasca,
dar ace1a#i lucru se poate spune #i despre un pumn in nas.
A cincea: Singura cale de a-{i salva câ snicia de la divor{
i
consta in a nu te prezenta la nuntd.
A #asea: Femeia este cea de-a doua gre5eala a lui
Dumnezeu; bbrbatul a fost prima. Evident, din doua
gre#eli nu poate ie§i ceva bun.
$i ultima: Femeia are dreptul la via{a, la libertate, #i
la fugñ rirea bñ rbatului.
De aceea, fi{i atentñ ! Daca dorim sa v5 casatori[i, cine
srtnt eu sa ma opun? Tot ce pot face en este sa vii atrag
aten{ia. Gandi{i-vñ inainte de a sñ ri in gon14 !
" Disciplina ttanscendentei, Vol. 1, Cap. 2.
N.T. Joe de cuvinte ln limba englezi: inel - ring, suferin{â = suffer-ring.
" Zen: Zest, Zip, Zap §i Zing, Cap. 5.
94
Capitolul 6
IUBIREA
Ce este iubirea?
Depinde. Existat tot atatea tipuri de iubire ca{i
oameni. Iubirea este o ierarhie, care merge de la eel mai
inferior nivel pant la eel mai inalt, de la sex la
supracon#tiin{i. Existñ multe straturi, multe planuri ale
iubirii. Totul depinde de voi, daca nivelul vostru
existential se plaseaza pe un nivel inferior, ve{i avea o
idee complet diferita despre iubire faJa de o persoand
care exists pe un nivel superior.
Adolf Hitler avea o anumite idee despre iubire, Gautama
Buddha cu totul alta. Aceste idei sunt diametral opuse, evict
cei doi reprezinta doua extreme.
Pe nivelul cel mai de jos, iubirea reprezinta un fel de
politics, o politics a puterii. Cand iubirea este contaminata de
ideea de dominare, ea devine politica. Daca voi o considera{i
sau nu politica nu are nici o importanta, ea r5mane astfel.
Milioane de oameni nu cunosc absolut nimic despre
iubire cu excep{ia politicii care se manifestñ intre soft 5i
sosit, intre iubi{i §i iubite. Toata afacerea este politicd;
unul dintre ei vrea sa-l domine pe celalalt.
Voua vñ place sa dominant, iar iubirea voastrñ nu
este altceva decat o politic5 indulcitñ , o pastilñ dulce-
amara. Voi vorbiii despre iubire, dar dorin{a voastrii
profundñ este
95
 OSHO
de a-1 exploata pe celñlalt. Nu vreau sa spun ca o faceJi
deliberat sau con§tient, nu sunte{i voi atat de constien{i. $i
nu o pute{i face deliberat; este un mecanism incon#tient.
Aha se explicit de ce iubirea voastra este dublata de
atata posesivitate, de atata gelozie din partea voastra. Aha
se explicit de ce iubirea va aduce mai multa suferin{ii
decat bucurie. 99% din ea este partea amara; exists numai
un singur procent dulce, pe care 1-am ingr4mâdJt la
suprafa{5. Dar mai devreme sau mai tarziu, zahhrul se
topette.
La inceputul unei pove#ti de iubire, in luna de miere,
voi dari de gustul dulce al iubirii. Foarte curând insd, zahdrul
dispare, iar realitatea apare in toatii goliciunea ei hadit.
Milioane de oameni s-au decis sa nu mai iubeasca al{i
oameni. Ei prefera sa-#i acorde dragostea unui caine, unei
pisici, unui papagal; este mai unor sa iube§ti o marina,
caci o poli domina Para probleme, in timp ce ea nu va
incerca niciodata sa te domine pe tine. Apoi, lucrurile sunt
mult mai simple decat cu o fiin{a umana.
Se spune ca la o petrecere, gazda a auzit din gre#ealâ
conversa{ia dintre dot domni invita{i.
— Oh, o ador, a declarat unul dintre ei.
— §i eu as adora-o, daca ar fi a mea, a spus celalalt.
— Gra{ia cu care merge §i felul in care i§i {ine capul.
Minuna{ii ei ochi caprui, nasul acela, atat de mandru #i
de drept. ..
— E§ti foarte norocos, a comentat prietenul.
—Dar §tii ce imi dñ cel mai tare flori? Felul in care
tit freacñ gura de urechea mea.
—Domnule, a intervenit gazda, am ascultat din g •s
ala aceste cuvinte pline de afec{iune. In vremurile astea, in
care
96
CARTEA DESPRE FEMEI
s• produc atat de multe divo9uri, vñ mñrturisesc ca admir
un bñrbat care i§i iube#te cu atata pasiune so{ia.
— Sofia mea? a raspuns domnul in cauzñ, suprins. Nu,
vorbeam de calul meu de rasa, de campionul meu.
Oamenii se indrâgostesc de cai, de caini, de animale,
de ma#ini, de lucruri. De ce? Deoarece sa iube§ti o fiinJa
umane a devenit un iad, un conflict perpetuu, o continua
cicâleala, un ve#nic sarit la gatul celuilalt.
Aceasta este forma cea mai inferioara de iubire. Nu
este gre#ita nici aceasta, daca o folosi{i doar ca trambulina
pentru a atinge un nivel superior, daca o fo1osi{i in
medita{ie. O putem contempla, o pute{i in{elege, tar aceasta
in{elegere v5 va arunca pe un alt nivel existential, ve{i
incepe sâ ascensiona{i.
Doar pe culmea ei cea mai inaltii, cand nu mai este
rela{ionala deloc, iubirea devine o stare existen{iala, numa
atunci se deschide total lotusul, dand na#tere unui parfum
minunat. Pe nivelul cel mai de jos, iubirea nu este altceva
decat o relatie politica. Pe nivelul cel mai inalt, ea este o
stare religioasa de con#tiin{a.
Eu vñ iubesc pe voi, Buddha a iubit §i e1, lisus a iu-
bit, dar iubirea lor nu cerea nimic in schimb. Iubirea lor
era dâruitâ din pura plâcere de a darui; ea nu avea nimic
de-a face cu târguiala. De aceea era atat de frumoasa, de
strñlucitoare, de transcendentñ. Acest gen de iubire depñ5e5te
orice alte bucurie pe care a{i cunoscut-o vreodatâ.
Atunci cand vorbesc despre iubire, eu vorbesc despre
o anumite stare fdrl obiect. Nu vorbesc despre o iubire
adresata unui om sau altul, ci despre iubirea pur §i simplu.
Atunci, voi suntem iubirea. Nu mai pute|i spune c5 iubi}i
pe cineva, ci mai degraba ca voi sunte{i iubirea. De aceea,
dacñ sunte{i
q
,1
capabili de acest lucru, imparta}i{i, sorbi{i din sursa
infinitâ a firmer, fi{i disponibili necondi{ionat.
Acest lucru devine posibil numai daca vent incepe sâ
iubi{i intr-o stare din ce in ce mai meditativa. Cuvintele
„medicina“ §i „medita{ie“ provin de la aceea§i rñdacind.
Aha cum o cunoa§te{i voi, iubirea este un fel de boala,
care trebuie tratata prin remediul medita{iei. Daca trece prin
focul medita{iei, iubirea este purificata. 5i cu cat devine
mai pure, cu atat mai extatica devine ea.
Am sa va spun o anecdota. Nancy a invitat-o pe Helen
la o cafea. Nancy a intrebat:
— De unde Stir ca sotal tau te iube}te?
— Pai, scoate afarñ gunoiul in fiecare
diminea}a.
— Asta nu este iubire. Inseamnâ doar câ este
un bun gospodar.
— So{u1 meu imi da to{i banii de care am nevoie
pentru cumparaturi.
— Asta nu e iubire. Este generozitate.
— Sotul meu nu se uitâ niciodatñ la alte femei.
— Asta nu-i iubire. Este autolimitare.
—John imi deschide intotdeauna u§a #i ma lasa sâ
intru prima.
Asta nu-i iubire, ci doar bune maniere.
John ma sarutâ chiar dach am mancat usturoi 5i chiar
daca am pñrul pus pe bigudiuri.
— Mda, asta este iubirea adevarat5!
Fiecare om are propria sa p5rere despre iubire. §i nu
ve{i cunoa#te libertatea decat atunci cand veii jllflge la o
stare in care toate ideile despre iubire au dispdrut, in care
iubirea nu mai este o idee sau alta, ci pur #i simplu o stare
98
de fiin{a. Numai atunci iubirea va deveni Dumnezeu. Numai
Atunci ea va deveni adevñrul vostru suprem.
Lasa{i iubirea voastra sa creasca prin procesul de
medita{ie. Contemp1a{i-o; privi{i in faca felul ipocrit in care
gande§te mintea voastrñ, privi{i in fa{ñ politicile de putere
pe care ie aplicati permanent. Doar aceastñ contemplate §i
observare continua va mai poate ajuta. Ori de cate ori ii
spune{i ceva so{u1ui sau • i ei dumneavoastrñ, urmñri{i sa
in{elege{i care este motivul subcon§tient care a stat la baza
@rma{iei pe care am acut-o. De ce am spus acel lucru?
Exista oare vreo motiva{ie ascunsa? Daca da, care este ea?
Con5tientiza{i motivul respectiv, aduce{i-1 In lumina con§ti-
inlet, caci aceasta este una din cheile secrete prin care va
putem transforma via{a: tot ceea ce devine con§tient dispare.
Motivele noastre reale vñ raman necunoscute, caci nu
suntem con§tien{i de ele. Aduce{i-le in lumina con§tiin{ei,
5i ele vor dispñrea. Este ca 5i cum ai trage de un copac §i
i-ai scoate radacinile la lumina soarelui: ele vor muri, caci
nu pot exista decat in intunericul solului. Motiva{iile noas-
tre trñiesc 5i ele in intuneric, in bezna con#tiin{ei voastre.
De aceea, singura cale prin care va pute{i transforma iu-
birea consta in aducerea tuturor motiva{iilor din regiunea
subcon§tientului in lumina con§tiin{ei. Incetul cu incetul,
aceste motiva{ii vor muri.
lar atunci cand iubirea devine nemotivata, necondi-
{ionata, ea devine lucrul cel mai mñret care se poate
petrece vreodata in via{a cuiva. Ea devine ceva din lumea de
dincolo, din transcenden{a.
Asta a vrut lisus sa spuna atunci cand a afirmat ca
„Dui- nezeu este iubire“. En spun invers: „Iubirea este
Dumnezeu“. Pute{i uita de Dumnezeu, dar nu uita{i de iubire,
caci nu puteti
99

ajunge cu adevñrat la Dumnezeu decat prin purificarea iubirii
noastre. Chiar dacñ uita{i complet de Dumnezeu, nu a{i pierdut
nimic. Dar nu uita{i de iubire, caci iubirea este puntea. Ea
este procesul transformarii alchimice a con5tiin{ei voastrei .
Putem noi iubi cu adevârat pe altcineva atâta vreme
cât avem un ego?
Iubirea are nevoie de un mare curaj, pentru simplul
motiv c5 premisa de baza a iubirii este renun{area la
ego. lar omul se teme de aceasta renun{are mai presus
de orice. Pentru el, ea este ceva aproape echivalent cu
o sinucidere. $i pare aha pentru ca noi nu cunoa5tem
altceva decat egoul.
Egoul a devenit identitatea noastrñ, tar renun{area la
e1 inseamna renun{area la propria noastrñ individualitate.
Acest lucru nu este adevarat; de fapt, adevñrul se afla chiar
la extrema opusa. Nu va ve{i putea cunoa§te adevñrata
indi- vidualitate panñ cand nu ve{i renun{a la egoul vostru.
Egoul este un ipocrit, ceva fals, o imita{ie, o inven{ie. Nu
pute{i
vedea realitatea decat in momentul in care renun{a{i la el.
fn caz contrar, ceea ce este nereal acoperñ ceea ce este real
cu un val, la fe1 cum norii acoperñ soarele.
Iubirea presupune renun{area la ego. Aha se explicñ de
ce jubirea poate deveni poarta cñtre divin. Incepe{i sâ iubi{i
o persoana, dar sUar§i{i prin a iubi impersonalul. Persoana
devine un fel de fereastrâ deschisa catre cerul infinit. Trebuie
sa va fie insa absolut clar cb egoul trebuie sacrificat.
Oamenii tanjesc dupa iubire, dar se cramponeazd in
ace1a§i timp de egoul lor. De aceea, iubirea nu devine
niciodatñ o realitate pentru ei. Ei vin §i pleaca din aceasta
" Unio Mystica, Vol. 2, Cap. 4.
100
C.ARTEA DESRRE FEMEI
lume Para a fi gustat din nectarul iubirii. }i pana cand nu ve{i
experimenta iubirea nu ve{i putea spune ca a{i experimentat
viata. Ali ratat tot ce era mai important in ea".
De-a lungul intregii mele viefi, am crezyt intotdeauna
câ am iubit in permanenJâ pe cineva. Acum, alâturi de tine,
zâ tntreb dacâ am iubit vreodatâ cu adevârat. Oare sunt
capabilâ sâ iubesc? Sunt oare in stare sâ te iubesc pe line?
Principala idee gre§itñ pe care a{i dus-o permanent cu
dumneavoastra a fost aceea ca am iubit intotdeauna pe cineva.
Acesta este unul din aspectele cele mai semniñcative
in legatura cu fiin{ele umane: iubirea lor se adreseaza
intot- deauna cuiva, iar atunci cfind i{i adresezi iubirea, o
distruga. Este ca §i cum ai spune: „Voi respira numai
pentru tine, dar daca tu nu e§ti de faca, cum at mai putea
respira?“
Iubirea ar trebui sa fie la fel ca respira{ia. Ea ar trebui
sa lie o calitate a dumneavoastra, care sa existe oriunde
v-a{i afla. Indiferent alñturi de cine a{i fi, chiar §i singur,
ea ar trebui sa curgñ in valuri din fiin|a dumneavoastra.
Nu se pune problema sa iubi{i pe cineva, ci sa fi\i chiar
dumneavoastra iubirea. experien{ele lor de iubire,
Oamenii se simt frustra}i inrefit sa iube§ti. Ei reduc
dar nu pentru ca ar fi ceva g
iubirea la un punct atat de mic incat oceanul
poatedeincapea
iubire
nu mai poate incâpea in e1. Oceanul nu
intr-un vas, caci nu confine doar cateva picdturi. Iubirea
este intreaga dumnea-voastra fiin{ñ, ea este starea voastrñ
de divinitate. iube§te sau
Omul ar trebui sa-ii puna problema daca
nu, la modul general, nu sa fie preocupat de obiectul iu-
" Sunetul bfitaii dintr-o singuri palma.
 CARTEA DESPRE FEMEI
OSHO
deveni{i iubire, atunci nu a{i
birii sale. Cand este alituri de so{ia lui, el ar trebui sa-ti clips, Odata cu ultima suflare,
de iubire este egal cu
iubeasca so{ia. Cand este alñturi de copiii sai, e1 ar trebui ratat nimic, cñci un singur moment
sa-§i iubeascâ copiii. Cmnd este impreuna cu servitorii sai, Intreaga etcunitate a iubirii".
e1 ar trebui sa-#i iubeascâ servitorii. Cand este cu prietenii, trâim singuri (i murim
sa-ti iubeascñ prietenii. Cand vede un copac, sa iubeasci Spuneai ieri câ ne na tern singuri, care ne nag tern,
z/nguri. Mie mi se pare insâ câ din ziua tn
copacul. Daca vede oceanul, sa iubeasca oceanul. ricine am fi, not incercâm !“8 permanen!â so
€t
Voi suntem iubirea. de o
Iubirea nu depinde de un obiect, ci este o strñlucire pz apropiem de ceilalJi. In plus, Suntem atrag i
s0Stl0l
comentezi?
a subiectivitâ{ii voastre, a sufletului vostru. Cu cat aceasta pppzitâ persoanâ in particular. trei sâ
stralucire este mai putemicñ, cu atat mai mare este sufletul intrebarea pe care a{i pus-o este intrebarea oricâtei
vostru. Cu cfit mai ample sunt aripile intinse ale iubirii, cu muriin
singuri, trñim singuri §i
atat mai mare este cerul fiintei voastre. fiin{e u.mane. Noi ne nagtern
singuri Solitudinea este natura noastra, dar not nu suntem
noi ramanem
Ali trñit pant acum in gre#eala comuna a tuturor con tien{i de acest lucru. Neflind con§tien{i,
fiin{elor umane. Acum a{i ajuns sa va lntieba}i: „Sua/ w a, ii in Doc sa vedem intreaga
strâini de propria noastra
oare in stare
ei
sâ te iubesc pe tine?“. FaceJi din nou aceea§i gre§eala. Mai fni muse{e ii beatitudine a solitudinii noastre, intrea6a
tacere §i pace, u§urin{a cu care se lmpaca ea cu existen{a,
bine intreba{i-vñ: „Sunt oare in stare sâ devfn iubire?’ noi o confundñm ctl singuratatea.
Nu trebuie sa crede{i ca ma iubi{1 numai pentru ca vñ in{eleasa gre5it. in cazul
Singuratatea este o solitudine
cu singuratatea, lntregul con-
afla{i in prezent mea; in caz contrar, nu face}i decñt sit in care confunda{i solitudinea
perpetua|i vechea eroare. Trebuie s5 inva{a{i s5 fi{i iubire. are o mare{ie 5i o frumuse{e
text se schimba. Solitudinea
In
acest caz, iubirea dumneavoastr5 ma va atinge #i pe mine, este sarmana, negativa.
dar ii pe cei1al}i. Va fi ca un halou care vñ inconjoarñ, ei, e ste ceva pozitiv. Singurâtatea
a
raspéndindu-se pretutindeni. lar daca mai mu ti oameni §i-ar intunecati, t£lStA.
Toata lumea fuge de sin gurñtate. Aceasta este ca o rana:
transmite astfel intregii lumi iubirea lor, cantecul lor, extazul de a scapa de ea este sa te amesteci ln
lor, acest loc ar deveni un templu. De altfel, aceasta este doare. Singurul mOd
integrantâ din societate, sa at prieteni,
singiara maniera de a construi un templu. Atunci, locul se mllltime, sa dgvii parte
faci copii.
umple cu o energie noua, #i nimeni nu iese in pierdere, caci ai un so{ sau o So{ie, sa
sa-{i faci o familie, sâ fort consta
asupra dumneavoastra se va revñrsa iubirea unui numdr atfit Atunci cand te amesteCi in mu1{ime, principalul e
de mare de oameni. in uitarea singuratâ{ii. insa vreodatñ sâ uite de singurâtate.
Renun{aii dcci la eroare. Via{a nu este altceva decat o daci v-am ratat panñ acum intreaga via{a, dacñ in ultima
ocazie pentru ca iubirea sa infloreascñ. Daca sunte{i vie,
avert aceasta dansa, panñ la ultima dumneavoastra suflare.
Chiar
 Nimeni nu a ieu5it
natural, dar nu {i ceea ce este
puteti Pute)i incerca sâ ignora

s iñ ebel C -5
 OSHO
uita; ceea ce este natural va reveni mereu §i mereu. 1ar
problema devine cu atat mai complicatii cu cat voi nil
in{e1ege{i despre ce este vorba. Confunda{i cuvantul solitudine
cu singurñtatea, dar nu in{elege{i care este semnifica{ia celor
doua cuvinte.
In orice dic{ionar, semnifica{ia este aceea#i; acest
lucru
arata ca mintea celor care creeazñ dic{ionare este limitatâ.
Ei nu in{eleg diferen{a dintre solitudine 5i singuratate.
Singuratatea este un gol interior. Ceva 1ipse§te, §i deci
trebuie umplut. Dar nimic nu poate umple acest go1,
tocmai pentru
c5 el are la baza o nein|elegere. Pe m5suri ce imb5traniti,
golul se adance#te. Oamenii au ajuns sâ se teama atat de
tare de singuratate meat fac tot felul de prostii. Am
cunoscut
oameni care obi#nuiesc sa joace singuri cñrti, neavand albi
parteneri de joc. Ei au inventat jocul in care aceea5i persoani
joacñ pentru mai mu1{1 parteneri.
Orice oin dore§te sñ simtñ un angajament. Unii
Se
atra§i de albi oameni, altii se limiteazñ la munca lor..
simt .
Ei devin obseda{i de munca, iar atunci cñnd se apropie
week- end-u1 se simt inspñimñnta{i, caci nu vor mai avea
de ce sâ se aga{e. Dacñ nu mai au nimic de fâcut vor fi
1asa{i singuri,
tar aceasta este cea mai dureroasa experien{ñ.
Nu o sa va vinñ sa crede{i, dar cele mai
cide'(ite se petrec in week-end-uri. Oamenii se multe ac-
ma§inile lor cñtre sta{iunile de vacan{a, catre reped cu
plajele de
pe malul oceanului, catre sta{iunile montane, se agita, se
grñbesc ingrozitor. Aceste drumuri le iau opt-zece ore, #i
nu se poate face nimic, ccci toata lumea se inghesuie cbtre
aceleati locuri. fn acest fel, ora§ul lor, mediul lor, casa lor,
raman mai lini#tite decat sta|iunea de odihni, cdci
toati
CARTEA DESPRE FEMEI
Oamenii joaca Wah, cârti, privesc la televizor cu orele.
qmericanul mediu prive#te circa cinci ore la televizor in
fiecarezi; oamenii asculte radioul. .. numai pentru a se
evita pe ei in§i§i. Singura ra{iune a tuturor acestor
activitii{i este sa nu râmanii singuri. Singurñ tatea este
inspaimantñ toare.
far aceasta idee este furata de la al{ii. Cine v-a spus voua
ca este ceva ingrozitor sa fii singur?
Cei care au cunoscut solitudinea susJin ca este ceva
diferit. Ei afirmâ cii nu existil nimic mai frumos, mai senin,
care sâ Ie ofere mai multa fericire decat aceasta stare.
Dar voi asculta{i de mul{ime. Cei care traiesc in
nein)e1egere alcñ tuiesc o majoritate atat de zdrobitoare,
incat cui i-ar mai putea pasa de ce spunea Zarathustra
san Buddha? Ace§tia sunt doar ca{iva indivizi, aha ca ar
putea halucina, s-ar putea amñ gi pe ei in§i5i sau v-ar putea
amagi pe voi, in timp ce milioane de oameni nu pot great.
$i toate aceste milioane de oameni sunt unanim de acord
câ a rñ mane singur este ceva inspâimantñ tor, este iadul pe
pamant.
Din pacate, orice relaiie nascutâ din teama, din
cauza iadului interior, din cauza fricii de singuratate, nu
poate aduce implinirea. fnsa§i râdiicina ei este otravitâ.
Voi nu va
iubim so{iile, ci doar va folosi{i de ele pentru a nu ramane
singuri. De altfel, nici e1e nu vh iubesc, ccci triiiesc aceeaqi
paranoia colectivi. Se folosesc de voi pentru a nu ramane
singure.
Evident, orice se poate petrece in numele iubirii .. cu
exce tia iubirii. Pot apârea lupte, certuri, dar chiar §i aces-
tea sunt de preferat decit st ramii singur; cel puJin exista
cineva alaturi de care po)i uita de singurdtate. Dar iubirea nu
lumea s-a dus acolo. este posibil5, caci nu exist5 o baza pentru ca ea st creasci.
Iubirea nu poate create niciodata pe baza fricii.
i 05

Zfce{i atei: „Spuneai ieri câ ne na§tem singuri, trâim
singuri yr murim singuri. Mie mi se pare tnsâ câ din ziua
ion
care ne na5tein, orice am face, oricine am fi, rioi incercâm
in permanenJâ sâ ne apropiem de ceilalfi“.
Aceastñ incercare de a vi apropia de al{ii nu inseamna
altceva decat o forma de escapism. Chiar §i eel mai mic
copilat inceaica sa gaseasca ceva de Uacut; daca nu are nimic
altceva de Uacut, e1 i§i va suge degetele de la picioare. Este
o actiune absolut inutila, care nu poate duce la nimic, dar
cel pumn are ceva de tacut. Veni vedea prin aeroporturi
sau gari feti{e ii bñie{i ducandu-#i cu ei ursule{ii de plug;
ei nu pot dormi Para aceste jucñrii. Intunericul face ca
singuratatea
sa para §i mai periculoasñ. Ursule{u1 pare atunci o mare
protec{ie: cineva este alñturi de ei. lar Dumnezeul vostru nu
este altceva decfit un ursule{ de plug pentru adul{i.
Voi nu puteti trai aha cum sunte{i. Rela|iile voastre nu
sunt re1a{ii adevarate. Ele sunt ingrozitoare. Voi va
fo1osi{i de cealaltñ persoanñ, §i stint foarte bine ca §i ea
se folose§te de voi. Sa te folose§ti de altcineva inseamnâ
sa-I transformi
intr-un obiect, intr-o marea. Nu ai cum sa respect' be
cineva
de care te folose5ti.
„In plus, adâugaJi dumneavoastrâ, suntem alra5i sexual
de o anumitâ persoanâ in particular“.
Existñ o explica{ie psihologica pentru acest lucru. Voi
a{i fbst crescu{i de un parinte, de mama sau de tatñ. Daca
suntem bñiat, incepe{i prin a va iubi mama, iar in curand
deveni{i gelos pe tatal dumneavoastra, caci acesta este un
concurent. Daca sunte{i fata, incepe{i prin a va iubi tatal, iar
in curand deveni{i geloasa pe mama dumneavoastra, care este
o concurentñ. Aceste lucruri sunt fapte acceptate #tiin{ific, nu
ipoteze, iar rezultatul este ca intreaga voastra vial devine o
CARTEA DESPRE TEMEI
ca model pentru orice femeie. Este o condi{ionare de care
nu va mai scñpa niciodatñ. Mama sa a fost singura femeie
pg care a cunoscut-o perfect, intim. Faca ei, parul ei, caldura
subcon§tientul lui. Acesta este chiar
Hi, toate se imprima in
cuvantul folosit de psihologie: se imprimñ in psihologia lui.
Acela#i lucru se petrece intre fete ii tatii.
Dupñ ce a{i crescut, vñ indragosti{i de o femeie sau
de un barbat §i vñ gandi{i: „Poate câ suntem acu{i unul
pentru celâlalt“. Nimeni nu este Pacut pentru altcineva. De
ce va Sim{i{i insa atra5i numai de cñtre o anumita persoanñ?
Barbatul trebuie
Din cauza imprimñrii de care a{i suferit.
sa
semene cat de cat cu tatñl dumneavoastra; ferneia trebuie
sa
semene cu mama dumneavoastrñ.
Evident, nici o alta femeie nu poate fi replica exacta a
mamei dumneavoastrñ, ii oricum, dumneavoastra nu
sunte{i in câutarea unei mame, ci a unei so{ii. Dar cea care
decide
cine este persoana potrivita pentru dumneavoastrñ
este am- prenta dumneavoastra psihologica. In momentul in
care vede{i o femeie care seamñnñ cu cea imprimatñ in
subcon#tientu1
imediat atras
dumneavoastra, nu mai sta{i pe ganduri. Sunte{i
de ea. Amprenta se activeaza pe loc: iata femeia potrivitâ.
Ea pare potrivitâ atata vreme cat va afla{i pe plaja, la
cinematograf, in parc, pentru câ nu am ajuns sâ va cunoa§te{i
complet. Dar amñndoi xâ dori\i deja sa trai{i impreunii.
Dorim sa vñ Câsatorii'. tar acesta reprezinta unul din cei mai
periculo§i pa§i pe care ii pot face dot indragosti{i.
In momentul in care v-ati casatorit, incepe{i sa deveni{i
cu adevarat con#tient de totalitatea celuilalt, }i orice noua
descoperire va surprinde. „Ceva nu este in regula, nu
aceasta este femeia (sau nu acesta este barbatul) cu care
m-am câsatorit“, cñci dintr-o datñ, ei nu se mai potrivD8c
 .
continuñ suferin{ñ. Baiatul duce cu el imaginea manner sale cu idealul pe care i1 purta{i in interiorul dumneavoastra lar
/06 107
' OSHO -
necazul este cu atat mai mare cu cat §i femeia poartñ in ea
arhetipul tatalui ei, cu care dumneavoastra nu va mai
potrivi{i. Dumneavoastra purta{i arhetipul manner
dumneavoastrñ, iar ea nu se mai potrive}te cu el. Aha se
explica toate e§ecurile in cñsnicie.
Foarte pu{ine cñsnicii nu reprezinta e#ecuri, §i sper
din toata inima ca Dumnezeu sa va fereasca de acest gen
de casnicii, caci ele sunt bolnave din punct de vedere
psihologic. Exista oameni sadici, care se simt bine cand
ii tortureaza pe al{ii, §i existñ oameni masochi§ti, care se
simt bine cand sunt tortura)i. Daca doi so{i apartin acestor
categorii, casnicia lor va fi una de succes. Unul dintre
so{i este sadic, tar celalalt masochist. Rezulta o ciisnicie
perfecta, caci unuia ii place sa tortureze, iar celuilalt sa
fie torturat.
De regula este insa foarte dificil sa afli de la bun in-
ceput daca e#ti masochist ori sadic, #i abia apoi sa-{i cau{i
perechea potrivita. .. Daca e5ti suficient de in{elept, poli
merge la psihiatru pentru a-1 intreba din care categorie faci
parte, rugandu-1 chiar sa-{i dea cateva referin{e care {i se
potrivesc.
Uneori, cu totul accidental, un sadic se ciisñtore§te cu
o masochista (sau invers). Ei sunt cci mai ferici)i oameni
dig lume, caci i#i implinesc reciproc necesita)ile. Dar ce
fel de’ necesitñ{i sunt acestea? Amandoi sunt ni§te
psihopa)i, iar via{a pe care o trñiesc este o via{a de
tortura. In afara acestui caz, orice casnicie este sortita
etecului. Pentru un singur motiv, foarte simplu: amprenta
psihologica.
Chiar #i intr-o casnicie, adev5ratul motiv pentru care
dori{i sa continuaJi relatia flu este implinit. De cele mai multe
ori, voi sunte{i mai singuri atunci cand sunte{i cu partenerul
vostru decat atunci cfind sunte{i cu adevdrat singuri. Sd-i la§i
108
CARTEA DESrsE rE>ri
pe so{ §i pe so{ie singuri in aceea§i camera inseamnñ sa-i
condamni la o suferin{a atroce.
$i tot acest efort, de a face faca unei rela{ii sau de a
tq implica in o mie }i una de treburi, are drept unic scop
dorin{;t de a scâpa de ideea ca sunte{i singuri. $i a§ dori
sa va fie cat se poate de clar ca exact aceasta este grani{a
care i] separ5 pe un om care mediteazñ de unul obi#nuit.
Omul obi5nuit continua s5 incerce sâ uite de singuritatea
lui, in timp ce meditatorul se familiarizeaza din ce in ce
mai tare cu solitudinea 1ui. In vremurile de altñdata e1
parhsea lumea exterioara #i se retragea intr-o padure, in
mun{i, intr-o pe§tera, numai de dragul de a ramane singur.
El dorea sa afle cine este el. Acest lucru se dovede5te mult
mai dificil atunci cand e#ti amestecat in mul{ime, caci
acolo exista prea multe turbulence. lar cci care §i-au
cunoscut propria solitudine afirma ca an cunoscut cea mai
mare beatitudine pe care o poate trii o fiin{â umanñ, caci
solitudinea este chiar propria ta fiin{a.
Daca intri in rezonan{â cu propria ta solitudine, poli
in sPar§it sa intri in rela{ie cu al{ii; atunci, rela|ia ta ‹ii va
aduce o mare satisfac{ie, caci ea nu mai are la baza teama.
Dupa ce ii-ai descoperit solitudinea, poli crea, poli fi
implicat in oricat de multe lucruri dore#ti, caci implicarea
ta nu va mai insemna o fugâ de tine insult. Ea va fi acum
expresia ta, manifestarea poten{iaIului tau.
Indiferent daca traie5te singur sau in societate, dacñ este
cashtorit sau nu, un asemenea om va fi intotdeauna
beatific, imp5cat, tacut\ Via{a sa va fi in permanentñ un
dans, un cantec, o floare, o mireasma. Orice ar face, el va
duce cu sine aceastd mireasma.
Dar mai intii de toate, trebuie st ajunge{i sd vñ
cunoa#te{i perfect solitudinea.
109
 — OSHO —- COfMOf.

Escapismul de propria fiin{a se inva{a de la al{ii. ££0

Intrucat toatñ lumea incearca sa scape de sine, incepe{i }i
voi sâ urmñri{i ace1a§i lucru. Orice copil se na§te intr-o
mul{ime, aha ca incepe sa-i imite pe ceilal{i. El face ceea
ce ii vede pe ceila1{i ca fac, aha ct sfar#e#te in aceea#i
stare disperatâ in care se gasesc ei, #i ajunge sa creadâ c5
aha trebuie sâ fie via{a. Dar via{a i-a scbpat complet
printre degete.
De aceea, insist: nu confunda{i singuratatea cu soli-
tudinea. Singuratatea este ceva bolnav; solitudinea este
sanatatea perfects.

O anecdota: Ginsberg ii face o vizita doctorului Golds-

berg.
— la, e5ti bolnav.
— Nu mi se pare suficient, mai doresc §i o alta
opinie.
— Bine, ii spune dr. Goldsberg, nu numai ca e#ti
bolnav, dar mai e}ti }i urfit.

Toji oamenii se preteaza la acest gen de nein{elegeri,

in permanen{a.
Mai doresc sa vñ spun ca primul pas pe care ar trebui
sa-l face{i dacñ dori{i sa descoperi{i semnifica{ia vie{ii
dumneavoastra consta tocmai in descoperirea 5i savurarea
s9litudinii dumneavoastra. Ea este adevñratul dumneavoastra
templu; acolo trñie§te Dumnezeul dumneavoastrñ, §i nu veni
putea gasi acest templu in alta parte. Pute{i sa merge
Marte. . .
Prima oarñ cand pñtrunde{i In esen{a ultima a fi1•t°i
voastre nu va vine sa va crede{i ochilor: a{i purtat tot
timpul in voi in§ivñ atat de multi fericire, atatea
binecuvanthri,
; atata iubire... dar a{i continuat sâ fugi{i de propriile
voastre
 CARTEA DESPRE FEMEI-

Daca ajunge{i sa cunoa§te{i toate aceste comori §i faptul ca

sunt inepuizabile, puteti trece la stabilirea unor re1a{ii, va
pute{i manifesta creativitatea. Ii pute{i ajuta pe cei1a1}i
inpartñ§indu-le iubirea dumneavoastra, nu folosindu-vñ de ei.
Le veni reda demnitatea prin iubirea dumneavoastra, nu le
veni distruge respectul de sine. fi veni deveni, bra nici cel
mai mic efort, o sursa de inspira{ie pentru ca #i ei sa-5i
descopere propriile comori ascunse inlñuntrul lor. orice a{i
face, veni raspandi tacerea dumneavoastra, pacea
dumneavoastra, binecuvantarile dumneavoastrñ asupra tu-
turor celor din jur.
Dar nu veni descoperi acest aspect esen{ia1 nici in fa-
milia dumneavoastra, nici in societate, nici la universitate.
Oamenii continue sa traiasca in suferin{ñ, #i considera ca
acest lucru este firesc. Toata lumea se simte groaznic, aha ct
nu e mare lucru daca ma simt §i eu la fel; doar n-o sa flu eu
o excep{ie.
Dar eu vâ spun: dumneavoastra pute{i fi excep{ia. Pui #i
simplu nu a{i acut efortul corect".

Dictonul cre§tin spune. Iube(Ie-Ji aproapele la fel de

mult ca pe tine insuJi. Dar cum i-a( putea iubi en pe alJii
dacâ nu mâ iubesc pe mine?
Primul §i eel mai important aspect al iubirii este iubi- rea
de sine. Nu fi{i prea durñ cu fiin{a dumneavoastra. Fiji mai
blñndñ. Trata{i-va cu mai multa gingñ5ie. Inva{a{i sa › ñ
autoierta{i din nou #i din nou §i din nou de 7 ori, de 77
de ori, de 777 de ori.
Invñt•ii cum sa vâ autoierta{i. Nu fi{i prea dura cu
dumneavoastra. Nu va diviza{i in doud lucruri antagoniste.
" Viitorul de aur, Cap. 6.
 OSHO
Abia atunci ve{i inflori. §i inflorind, ve)i atrage chtre
dumneavoastra #i alte flori. Acest lucru este natural. Pietrele
atrag pietre; florile atrag flori. Ve{i putea stabili apoi un
alt fel de rela{ii, mai pline de gra)ie, mai frumoase, mai
binecuvantate. }i daca vent putea stabili o asemenea
rela)ie, ea se va transforma in curand intr-o rugaciune,
iubirea dumneavoastra se va transforma in extaz, iar prin
iubire i1 vent putea cunoa5te pe Dumnezeui’.
" Extazul: Limbajul pierdut, Cap. 2.
112
Capitolul 7
RELATIA DE CUPLU
De ce este atât de greu sâ stabile ti o relafie de
cuplu? Deoarece voi inca nu exista{i. Exista in voi un
gol interior #i teama câ daca ve{i stabili o rela)ie de
cuplu cu altcineva, mai devreme sau mai tarziu ve{i fi
nevoi{i sa va expune{i aceasta goliciune interioarñ. De
aceea, vi se pare mai sigur sa pastra{i distan{a fa)a de
cei1a1{i oameni; in acest
fe1, cel pu{in pute{i pretinde ca suntem cineva.
Ei bine, nu sunte{i. Nici macar nu v-a{i nascut inca;
sunte{i doar o pote•iialitate. Nu sunte{i inca o implinire,
}i numai doua persoane implinite pot stabili o rela{ie de
cuplu. A stabili o rela{ie de cuplu reprezintñ unul din cele
mai mare)e lucruri in via{ñ. A stabili o rela{ie inseamna sa
iube#ti, sa impârta§e§ti ceva cu altcineva. Dar inainte de a
putea imparts i, trebuie sa ave{i ceva de imparta§it. 5i inainte
de a putea iubi trebuie sa fi{i plini de iubire, sa deborda{i
de iubire.
Doua semin{e nu pot intra intr-o re1a{ie una cu cealaltñ;
ele sunt inchise. Doug flori pot intra in rela{ie, caci ele
sunt deschise, i#i pot impñrtii§i reciproc miresmele, pot
dansa purtate de acela#i vant, in lumina aceluia§i soare, i§i
pot #opti goapte de amor. Acest lucru nu este insa posibil
pentru
 OSHO
doua semin{e. Semin{ele sunt complet inchise, nu au nici
o fereastrâ catre exterior; cum ar putea ele sa comunice?
5i exact aceasta este situa{ia voastra. Omul se na#te
ca o saman{a; e1 poate sa devina o floare, dar poate §i sa
nu devinâ. Totul depinde numai de voi, ce face{i cu pro-
pria voastrii via}a. Totul depinde de cresterea voastra. Este
o optiune personala, §i trebuie sa privi{i in fata aceasta
op{iune in fiecare clipa. Fiecare moment reprezintñ pentru
voi o intersec{ie.
Milioane de oameni iau decizia sa nu creasca. Ei
rñman la stadiul de semin{e, de poten{ialita{i. Ei nu devin
niciodata o realitate propriu-zisa, nu cunosc ce este
realizarea de sine, ce este actualizarea de sine, nu cunosc
absolut nimic despre fiinta lor. Continuii sa traiasca got, #i
mor la fel de goi. Cum ar putea doua goluri sa stabileasca
o rela{ie?
O rela{ie va expune in toatii goliciunea voastra, in
toata nuditatea, in toata ura{enia pe care o ave{i. Pare mai
sigur sa pastra{i distan{a. Chiar ti cei indragosti{i pastreaza
de multe ori distan{a, nu depa#esc anumite granite pe care #i
Ie impun reciproc #i sunt foarte aten{i sit nu-#i intoarca
spatele, caci nu se #tie ce se poate intampla. Ei sunt plini
de granite, pe care nu le incalca niciodatñ, cñci in
interiorul lor se simt mai siguri. Da, §i aceasta este tot un
fel de rela{ie, dar nu dq cuplu, ci de posesiune.
' So{u1 i§i poseda so{ia, so{ia i§i poseda soul, pñrin{ii
i§i posedii copiii, 5i aha mai departe. Dar a poseda nu
inseamnâ a fi intr-o rela{ie. De fapt, posesiunea distruge
orice posi- bilitate de a stabili o relatie.
Dacñ vii afla{i intr-o rela{ie, il respecta{i pe celdlalt, nu
il poseda|i. Re1a{ia presupune un mare respect reciproc, o
mare apropiere de intimitatea celuilalt, pana la
suprapunerea totalii. 5i totu§i, libertatea celuilalt nu este
incalcatñ, astfel
114
CARTEA DESPRE FEMEI
;ncat el sau ea poate ramane un individ perfect
independent. Rela{ia este intre „eu“ ii „tu“, nu intre „eu“
Hi „cutare“, este o suprapunere, o intrepñtrundere, dar fiara
ca cele doua parti tj-§i piardii independen{a.
Kahlil Gibran spune: „Fiji ca doi piloni care sus{in
a cela#i acoperi#; dar nu incepe{i sa-1 poseda{i pe celalalt,
1asa{i-1 sa-§i pastreze independen{a. Sus{ine{i insa
acelaU acoperi#, caci acoperi§ul este dragostea“.
Dot indrñgosti{i sus{in impreuna ceva invizibil, dar de o
jmensa valoare: un fel de poezie a fiin{ei, un fe1 de muzic a
auzitâ in cele mai profunde ascunzi§uri ale existen{ei. Ei
su•tin impreunâ acest ceva, aceasta armonie, dar continuñ
sa ramana independen{i. Ei se expun reciproc, caci nu le
este
teamñ. Ei #tiu cine sunt. Ei i}i cunosc frumuse}ea interioara,
parfumul interior. Nu an de ce sa se teamñ.
Dar de regula teama exista, cñci oamenii nu au nlci
un parfum. Daca ei s-ar expune in toata goliciunea lor, mi-
rosul 1or ar fi pestilen{ial, din cauza geloziei, maniei, urii,
desfranarii lor. Voua va lipse§te parfumul iubirii, rugaciunii,
compasiunii.
Milioane de oameni s-au decis sit ramana la stadiul de
semin{e. De ce? De vreme ce se pot transforma in flori 5i
pot dansa in vant, sub soare §i sub luna, de ce prefera ei
sa riimanñ ni§te biete semin{e? Decizia lor nu este lipsita
de temei. Saman{a este mai sigura decat floarea. Floarea
poate fi distrusa foarte unor; este suficientii o pala mai
putemica de vant, tar petalele ei au zburat. Saman{a nu
poate fi distrusa la fe1 de unor de cñtre vant, ea este mai
protejatñ. Floarea este expusii, este un lucru delicat, §i i se
pot intampla atatea lucruri: poate veni o fuituna, poate ploua
cu galeata, soarele o poate usca, sau poate fi culeasñ de
primul vagabond. Floarea este intr-un permanent pericol, ei
i se pot intampla tot felul
// 5
 — OSHO
de lucruri rele. In schimb, saman{a este protejata; de
aceea, milioane de oameni prefera sa rñmanñ la stadiul de
saman@. Da, dar sâ ramai o saman{ñ inseamna sa rñmai
mort, inseamna
s5 nu tra1e#ti deloc. Ea este intr-adev5r protejatñ, dar este
lipsitâ de via{a. Moartea inseamnâ siguran{5, via{a inseamna
nesiguran{â. Ce1 care dore#te sa trñiasca cu adevarat trebuie
sa traiasca in mijlocul pericolului, al unui pericol constant.
Cel care dore5te sa cucereasca cele mai inalte piscuri trebuie
s5-#i asume riscul de a câdea, sau de a aluneca in jos.
Cu cat este mai mare dorin{a de a create, cu atat este
mai puternic pericolul asumat. Omul adevarat accepts peri-
colul ca pe un stil de viata, ca pe aerul pe care i1 respira,
pentru a putea create.
Ma intreba|i: „De ce este atât de dificil sâ stabile5ti
o relafie de cuplu?“ Este dificil deoarece pur 5i simplu nu
exista{i inca. Mai intai trebuie sa exista{i. Tot restul devine
posibil abia mai apoi. Incepe{i prin a fi cineva.
lisus a spus acela#i lucru, in felul sñu: „Cautai' mai
intai Impñra{ia lui Dumnezeu, ii tot restul va veni de la
sine“. Aceasta este o expresie invechita care afirma acela§i
lucru: mai intai exista{i, §i tot restul va veni de la sine.
Premisa de baza este a#adar existen{a. Daca exista{i,
curajul devine o consecin{a. Daca exista{i, apare in mod
fjresc dorin)a de aventurd, dorin}a de a explora, iar atunci
cñnd sunte{i gata sa explora{i, pute{i inclusiv s5 stabili{i o
re1a{ie de cuplu. Re1a{ia de cuplu este o formñ de explorare,
explorarea con§tiin{ei celuilalt, explorarea teritoriului sau.
Dar daca dori{i sa explora{i teritoriul altcuiva, va trebui
sa-i permite{i sa faca acela5i lucru cu teritoriul
dumneavoastra. Nu poate fi vorba de un singur sens. De
atunci, teama dispare. Atunci, invita{ia oaspe{i1or se face
din toate inima, atunci ii imbra{i§a{i, ii chema{i, ii dori{i
in t#minul dumneavoastra. Doriti ca ei sâ vada ce a{i
descoperit interiorul dumneavoastra, dori{i sa imparta§i{i
in
cu ei aceasta
tomoard.
A5adar, incepe{i prin a exista, §i apoi veni putea stabili
rela)ie de cuplu. $i nu uita{i, rela{ia de suflet este ceva
minunat. Ea reprezinta un fenomen complet diferit de o
rela{ie de cuplu. Aceasta din urmñ este ceva mort, ceva
px, ceva care nu mai poate fi schimbat. Te casatore5ti en
o femeie §i atingi un punct de sa}ietate. In continuare,
lucrurile nu fac altceva decat sa degenereze. Daca {i-at
atins limita, nimic nu mai create. Raul a fost blocat §i s-a
transformat intr-un lac de acumulare. Re1a{ia de cuplu este
ceva deja complet. rela{iile de
Rela{ia de suflet este un proces. Evita{i
cuplu, dar patrunde{i tot mai adanc in rela{iile de evitaJi
suflet.
Eu pun accentul pe verbe, nu pe substantive;
cat mai mult cu putin{ñ substantivele. Atunci cand vorb
i{i, acest lucru este imposibil; dar atunci cand Va tra i i via
a, evitati-le, caci viata este ea insa§' un verb. Via{a nu
este
un substantiv, ci inseamna de fapt „traire“. La fe1 iubirea
inseamna de fapt „iubire (actul de a iubi)°'“, tar rela{ia
2
de suflet inseamna „actul de a stabili o rela{ie ' “. Can-
tecul nu este cintec, este cantare. Dansul nu este dans,
este dansare.
Constata{i aceasta diferen{a }i savura{i-o. Un dans este
altfel, il putem lasa pe celalalt sa va exploreze numai
atunci cand ave{i ceva de oferit, vreo comoara in
interiorul fiintei dumneavoastra.
ceva complet, incheiat; ultimele atingeri s-au incheiat, acum nu
mai este nimic de fdcut. Orice este complet este mort. 2° fn original, love §i loving.
z ' In original, relationship §i relating.
116

Via{a nu cunoa§te un asemenea punct mort, de sa{ietate.
accepta virgulele, dar nu §i punctele. Accepta popasurile,
Ea
dar nu 5i oestina rue finale.
In loc sa vd mai gandi{i cum sa stabili{i o rela{ie,
impIini{i prima premis$: meditaJi, fi{i, tar apoi rela{iile vor
apñrea de lfi SlflS. Cind cinesa devine tacut, beatific, cind
energiile se revarsa in afara lui, cand el devine o floare,
rela{iile apar in mod natural. Nu este ceva
ceva care se petrece. El se leagâ suflete care se inva{a, ci
oameni, Pte de albi
de animale, de pomi, chiar 5i de pietre.
De fapt, un asemenea om se aflâ in rela{ii cu ceilal{i
timp de 24 de ore pe zi. Daca pa#e§te pe pamant, e1 se
afla lntr-o relatie intima CU @mafltUl;daci inoat5
se aflñ intr-o rela{ie intima cu apa raului, dacñ privette
tar
stelele, el se aflñ lntr-o rela{ie intima cu stelele ti cu cerul.
Nu este corect pus5 problema unei
in particular. Daca incepe}i sd lxista{i, rela{ii cu cineva
dumneavoastra via{ñ va deveni o perpetu5 atunci intreaga
rela{ie, un cantec
permanent, un dans continuu, o curgere
neintrerupta.
De aceea, medita|i, descoperiJi mai
care este centrul dumneavoastra.
bllf o re1a{ie cu altcineva, stabiliti Dacñ nu pute{i sta-
dumneavoastra in§ivñ. Aceasta este cel pu{in o rela{ie cu
premisa de baza. Fñrñ
ea, nimic nu poate fi boslbil. Prin ea, nimic nu
im osibil2° poate
fi
Vorbe te-ne de partenerii no tri in viaJâ, de soJii, soJiile
(i cei pe care-i iubim. Când trebuie sâ perseverâm alâturi
de un partener, §i când trebuie sâ abandonâm o relaJie,
considerând-o psita de orice speranJe, chfar distivctivâ?
22
Cartea intelepciunii, Cap. 27.
CARTEA DESPRE FEM£I
Rela{ia de cuplu este unul din misterele lumii. $i intrucat
nu poate exista decat intre doua persoane, ea depinde de
amandoua.
Ori de cate ori se intalnesc dot oameni, este creata
o noua lume. Prin simpla lor intalnire, un nou fenomen
pâtrunde in existen{5, un fenomen care nu a existat niciodata
inainte, §i care ii va transforma §i ii va schimba pe cei dot.
Omul este una daca nu se aflb intr-o rela{ie de cuplu,
§i cu totul altceva daca intra intr-o rela{ie de cuplu. Ceva
non s-a petrecut. Atunci cand devine iubitei, o femeie se
transforma imediat. Atunci cand devine iubit, un barbat
nu mai este acela§i. Cand se na§te un copil, pu{ini oameni
realizeaza câ nu numai el s-a nascut, ci simultan s-a nñscut
ti o mama. Mama nu a existat inainte. Femeia a existat, dat
nu mama. far o mama este ceva complet nou.
Relaiia este creatd de voi, dar pe de alta parte, ea va
creeazñ la randul ei pe voi. Se intalnesc doua persoane,
ceea ce inseamna ca se intalnesc douii lumi. Nu este ceva
simplu, ci ceva extrem de complex, poate eel mai complex
lucru posibil. Fiecare persoanñ reprezintñ o lume in sine, un
mister complex, cu un trecut indelungat 5i un viitor etern.
La inceput, singurele care se intalesc sunt periferiile
celor doi. Dar pe masurñ ce rela{ia devine mai profundñ,
mai intima, mai apropiata, centrele celor dot ajung sa se
intalneascii. Atunci cand centrele se intñlnesc, putem vorbi
de iubire.
Cand se intalnesc doar periferiile, nu putem vorbi decat
de ni#te cuno§tin{e. Atingi persoana din exterior, ii atingi
limita, deci nu poate fi mai mult decat o cuno5tin{5. Foarte
multi oameni i5i numesc cuno#tin)ele iubim/iubite. Ei gre5esc
amarnic. Iubirea nu poate fi o cuno#tin{a.
 OSHO
Iubirea este ceva extrem de rar. Ca sa intñ1ne§ti cen-
trul unei persoane este necesar sa treci tu insu{i printr-o
revolu{ie, pentru ca daca dore#ti s5 intalne§ti o persoane
in centrul ei, va trebui sa-i permi{i ei in5iti sâ i{i
intalneasca centrul. Va trebui sa devii extrem de
vulnerabil, sa fii complet deschis.
Este riscant. Sa-i permi{i altcuiva sa-{i atinga centrul
este ceva riscant, periculos, caci nu poli Qtr dinainte ce iti
va face acea persoanñ. $i nu poli §ti cum va reac)iona ea
daca i{i va cunoa§te toate secretele, tot ce era ascuns, dupa
ce te vei expune complet. Ti-e teamñ. Aha se explic5 de ce
oamenii nu se deschid niciodata.
Not avem parte doar de cuno§tin{e, dar de multe ori
credem ca am atins iubirea. Periferiile noastre se intalnesc,
tar noi credem ca ne-am intalnit cu adevñrat. Voi nu
suntem tot una cu periferia voastra. De fapt, aceasta nu
este altceva decat limita de la care vñ termina{i, doar
gardul din jurul fiintei voastre. Nu este tot una cu voi!
Periferia este locul in care voi va terminati §i unde
incepe lumea exterioara.
Chiar §i so{ii §i sotiile care au trait impreunâ foarte
multi ani pot fi simple cuno#tin{e. Este posibil ca ei sa nu
se fi intalnit niciodata. $i cu cat trâie#ti mai mult alaturi de
altcineva, cu atat mai tare ui{i de faptul câ centrele voastre
nu g-au intalnit inca.
De aceea, primul lucru pe care trebuie sa-1 in{e1ege{i
este urmatorul: nu confiinda{i iubirea cu o simple cuno#tin)â.
Putem face dragoste cu altcineva, pute{i stabili o rela)ie
sexualñ, dar pant §i sexul este periferic. Pana cand centrele
voastre se vor intalni, sexul nu va fi altceva decat o
intalnire intre douñ trupuri. lar intalnirea dintre douñ
trupuri nu poate fi o intfilnire intre doua suflete. Sexul
ramâne §i e1 la nivel
120
CARTEA DES s E rE>EI
de cuno5tin{e, de cunoa§terea corporalñ, fizicñ, a celuilalt,
dv nimic mai mult.
Voi nu-i pute{i permite altcuiva sâ intre ln centrul vos-
ty decat daca nu vâ este teamñ, daca nu suntem infrico#a{i.
De aceea, eu afirm ca exista doua feluri de a trai.
Una este orientata catre teamñ, cealalta catre iubire. Via{a
orientata câtre teama nu poate conduce niciodata la re1a{ii
profunde. Va este teama, aha ca nu-i pute{i permite
celuilalt té intre inlâuntrul vostru, sa pñtrunda in esen{a
voastra cea mai intimñ. Ii permite{i intrarea, dar numai pana
la un punct, dincolo de care ati pus ziduri groase.
Fiin{a orientat5 cñtre iubire este o persoana religioasñ.
Ea nu se teme de viitor, nici de rezultate sau de consecinte,
care trñie#te aici §i acum.
Rezultatele nu ar trebui sa vi preocupe atat de mult.
Aceasta este gandirea orientatñ cñtre teama. Nu vñ mai
gandi}i la ce va ieri din asta. Limitati-va la momentul
prezent §i ac{iona{i cu totalitatea fiin{ei voastre. Nu ca1cula{i.
Cei orientati catre teamñ calculeaza intotdeauna, plaiiifica,
fac aranjamente, i§i iau masuri de precau{ie. Ei tit risipeS0
astfel intreaga via)d.
Se spune câ un cñlugñr zen se aha pe patul de moarte.
Cand a sim{it câ i-a sosit ceasul, el le-a spus celor din jur
ca aceea era ultima sa zi de via{a. Auzind acest lucru, dis-
cipolii ii prietenii sai an inceput sa soseasca de
pietutindeni. Avusese multe iubite, aha ca au venit §i
acestea. Oamenii
se adunau de departe.
Auzind câ maestrul sau se afla pe moarte, unul dintre
discipolii sai mai varstnici a fugit la pia{a. Un altul l-a
intrebat: „Maestrul tau moare in coliba sa, tar tu te duci la
pray?“ Discipolul mai varstnic i-a raspuns: „5tiu ca maes-

trului 1i place o anumita prñjiturñ, aha ca ma duc sa
cump5r“
Era greu de gasit o asemenea prajitura, caci nu mai
era
la modñ, dar pana la sa Unl serii el a reu#it sd fact COST
de una. S-a intors apoi in tugs la coliba.
Toata lumea era ingrijorat5, ca §i cum maestrul ar II
a#teptat pe cineva. El i§i deschidea ochii #i privea, apoi ii
inchidea la Doc. Cand in sfdr§it, discipolul sdu a sosit, e1 a
spus: „Bravo, at venit. Unde este prajitura? Discipolul i-a
prezentat prñjitura, foarte fericit ca maestrul sau a intrebat
de ea.
Muribund, maestrul a luat in mana prajitura, ii cei de
fa)a au constatat ca mana sa nu tremura deloc. Cineva chiar
1-a lnfrflbat: „E§ti foarte batrin #i e#ti pe punctul de a
muri. Cum se face ca mana nu tit tremurñ deloc?“
Maestrul a raspuns: „Eu nu tremur niciodatñ, caci nu
imi este teama de nimic. Corpul meu a imbatranit, dar eu
am rñmas tanar, ti voi ramñne tfinñr chiar §i atunci cfind
corpul meu nu va mai fi .
Dupa care a mu5cat din prajitura. Altcineva l-a intrebat:
„Care este ultimul tau mesaj, Doamne? Ver pleca in
curand. Ce at dori ca noi sa nu uitam niciodata?“
Maestrul a zambit 5i a spus: „Ah, aceasta prajitura
este deljcioasa!“
lata intr-adevar un om care a trait aici 5i acum.
„Aceastñ prâjiturâ este delicioasa!“ Chiar #i
moartea i se
parea irelevantñ. Momentul care urmeazñ
este lipsit de
semnifica)ie. fn acest moment, aceastd prâjiturl mi se pare
delicioasa. Daca putem trbi chiar in acest
moment, in starea
de prezent, de plenitudine, atunci pute{i iubi.
CARTEA DESPRE FEMEI
lubirea este o floare rarñ. Ea nu inflore§te decfit uneori,
ane §i milioane de oameni traiesc in iluzia ca sunt
indragosti{i. Ei cred ca iubesc, dar asta este doar convingerea
lor. Iubirea este o floare rare. Uneori, ea inflore§te. Este atat
de rare pentru câ nu poate lnflori decat acolo unde nu exista
teamñ, unde nu a existat niciodatñ teama. Asta inseamna ca
iubirea nu poate aparea decat la cineva foarte religios, de
o mare spiritualitate. Sexul este posibil pentru toatd lumea,
a face cuno#tin)â cu altcineva este posibil pentru to{i, dar
nu §i iubirea.
Cand nu-ti e teami, nu ai nimic de ascuns, •s c5 te
poti deschide }i pomi elimina orice ziduri. nc
vita pe ceilal{i sa pbtrunda in inima ta. Dar nu uita{i, daca
"ii permi|i altcuiva sit patrundii in inima ta foarte profund,
celalalt i{i va permite #i e1 sau ea sa patrunzi in inima sa,
ccci deschiderea interioarñ creeazñ incredere. Daca {ie nu
}i-e teams, nici celor din jur nu le va mai fi.
In iubirea voastrñ, teama este intotdeauna prezenta.
So(u1 se teme de so{ie, so{ia se teme de so}. Indragostl{ii
se tern intotdeauna unii de cei1al{i. Aceasta nu este iubire,
este doar un aranjament intre doua persoane care depind
una de cealaltñ, care se lupta, se exploateazñ, se
manipuleaza, se controleaza, se dominñ, se poseda
reciproc — dar nu este iubire.
Daca ii veni permite iu ñ apara in viaia voastra,
atunci nu veni mai avea nevoie de rugaciune, nici de
medita{ie, nici sa merge{i la bisericâ sau la templu. Dacñ
iubi{i cu adevñrat, pute{i uita complet de Dumnezeu,
ccci iubirea vd va conduce singura catre medita{ie, cñtre
rugdciune, catre Dumnezeu. Totul se va petrece de la
sine. Asta vroia lisus sñ spuna prin afirma}ia: „Dumnezeu
este iubire“.
 OSHO
Dar iubirea este dificilñ. Trebuie mai intai sa renuntati
la teamñ. 5i eel mai ciudat lucru este ca va este atat de
teamñ, dar nu ave{i nimic de pierdut.
Kabir este eel care a afirmat primul: „Ma uit la oa-
meni. Le este atat de teama, dar nu in{eleg de ce, caci nu
au nimic de pierdut“. Ji tot el a adaugat: „Parcñ ar fi un
om gol, dar care nu se duce niciodata la rau sa faca o baie,
fiindca se teme: unde tit va usca apoi hainele?“ Aceasta
este exact situa{ia in care vñ afla{i. Sunte{i goi, Para
haine, dar nu sunte{i preocupa{i decat de hainele voastre.
Ce avem de pierdut? Nimic. Acest corp va fi luat candva
de moarte. Inainte ca acest lucru sâ se product, darui{i-1
iubirii. Tot ce axe}i vi se xa lua. inainte de a va fi luate,
de ce nu impartñ§i{i toate aceste lucruri? Aceasta este sin-
gura manierñ in care le pute{i poseda. Dacñ pute{i darui #i
impñrtñ§i, deveni{i stapanul lor. Ele vñ vor fi oricum
luate. Nimic nu poate rñmane cu voi de-a pururi. Mai
devreme sau mai tarziu, moartea va distruge totul.
De aceea, daca imi urma{i corect spusele, lupta se va
da intre moarte §i iubire. Dacñ veni inva{a sa dârui{i,
moartea nu va mai exista pentru dumneavoastra. Inainte sa
vi se poatñ lua ceva, 1-a{i daruit, 1-a{i Pacut cadou. In
acest fe1, veni transcende moartea.
Un indrâgostit nu poate cunoaste moartea. Pentru un om
care nu iube#te, fiecare clipa inseamnñ moarte, clci fiecare
moment smulge ceva de la eI. Corpul sñu se degradeaza,
e1 pierde tot timpul cate ceva. far mai devreme sau mai
tarziu moartea i1 va asalta, 5i atunci totul va fi anihilat.
Ce este teama? De ce va temeti atat de tare? Chiar
daca lumea ar §ti totul despre voi §i a{i fi ca o carte
deschisa, de ce sa vñ teme{i? Ce rñu v-ar putea face acest
lucru? Toate acestea nu sunt decat prejudeca{i, condi{ionñri
pe care
124
CARTEA DESRRE FEMEI
tj Ie-a impus societatea, care vñ fac sa va ascunde{i. Sa
ta autoproteja{i, sa fi{i constant in alertñ de gradul zero,
caci toata lumea este un potential du§man §i orice om este
impotriva voastrñ.
Nimeni nu este impotriva voastrñ! Chiar daca simti{i
ca cineva este impotriva voastre, nici chiar acesta nu vi se
impotrive§te cu adevarat, caci toate lumea se gande5te la
sine, nu la voi. Nu ave{i de ce sa va teme}i. Este impor-
tant s5 realiza)i acest lucru inainte sâ pute{i stabili o
rela{ie adevarat. Nu ave{i nimic de care sâ vñ teme{i.
Medita{i asupra acestor cuvinte, tar apoi lasa{i-i pe ceilalti
sa patrundñ in fiind voastra. Nu mai cream bariere,
deveni{i un pasaj ve#nic deschis, nu mai pune{i lacate, nu
mai bloca{i portile. Abia atunci, iubirea va deveni posibilñ
§i pentru voi,
Ori de cate ori se intñlnesc doua centre apare iubirea.
Ea este un fenomen alchimic, la fe1 ca atunci cand se intal-
nesc oxigenul #i hidrogenul, iar din intalnirea lor se na§te
ceva nou, apa. Degeaba ave{i la dispozi{ie numai hidrogen
sau numai oxigen, daca vñ este sete, acestea nu va vor fi de
nici un folos. Puteti avea oricat de mult oxigen, sau oricat
de mult hidrogen, setea voastra nu va dispñrea.
Ori de cate ori se intalnesc douñ centre se natte ceva
nou. In cazul oamenilor, acest lucru nou este iubirea. Ea
este ca 5i apa, satisface setea de care sufera atatea vie{i.
Cand va stinge{i setea, deveni{i subit mul{umit. Acesta
este un semn vizibil de iubire. Deveniti satisPacut, cñci a{i
realizat totul. Nu mai exista nimic altceva care sit vâ
implineascñ; sunte{i deja implinit. Ali atins {elul. Nu mai
existii un alt tel; v-am implinit destinul. Sñman{a s-a
transformat intr-o floare.
Mu1{umirea profunde este semnul vizibil al iubirii.
Ori de cate ori o persoana este cu adevdrat indrñgostitii,
ea
 OSHO
simte o mul{umire profunde. Iubirea nu poate fi vazutñ, dar
mulJmirea, satisfac{ia profundñ din jurul indragostitului,
din privirea lui, din respira{ia lui, din insa§i fiin)a lui, da.
O sâ rñmane)i poate surprin}i, dar iubirea eliminâ
dorin{ele, ccci acestea sunt un semn al nemulJmirii. Nu
poli dori decat ceea ce nu ai. Dorin{a apare din credin{a cl
daca veni avea ceva, va ve)i gdsi mu1{umirea. Ea se na5te
din nemulpimire.
Acolo unde existñ iubire, iar cele doua centre s-au
intalnit #i au fuzionat, se na#te o noua calitate alchimica:
mul{umirea. Este ca #i cum intreaga existen{ñ s-ar fi oprit,
nu mai exista nici o mi§care. Momentul prezent devine
atunci unicul moment care conteaza. $i atunci, veni ajunge
#i voi sa spune{i: „Ah, aceasta prñjiturñ este delicioasa!“
Nici chiar moartea nu mai inseamna nimic pentru eel care
iube5te.
De aceea afirm eu ca iubirea vñ va face 1ipsi{i de dorinte'
Renun{ati la teamñ, fi{i deschi§i. Lasa{i un alt centru sñ se
intalneascñ cu centrul vostru. Acest lucru va va permite sa
rena§te{i pe o altñ vibra{ie existen{iala. Aceasta vibra{ie noua
vñ va spune: „Iata-L pe Dumnezeu“. Dumnezeu nu este un
motiv de cearta, eI este un motiv de implinire, un
sentiment de plenitudine.
; Multi dintre voi au observat probabil ca ori de cate ori
orhul este nemulJmit, el simte nevoia sa-I conteste pe
Dum- nezeu. Ori de cate ori el este nemul{umit, intreaga
lui fiin{a simte nevoia sa spuna: „Nu existñ Dumnezeu“.
Ateismul nu s-a nascut din logica, ci din nemul{umire.
Evident, pot fi emise §i ra{ionamente pe aceasta temñ, asta
este altceva. Multi nu vor spune ca sunt atei fiindcñ sunt
nemul{umi{i. Ei vor spune: „Nu existñ Dumnezeu, tar eu
am dovezi in acest sens“. Dar adevñrul este altul.
126
CARTEA DESPRE FEMEI
Daca e§ti mul{umit, intreaga ta fiin{ñ simte nevoia sa
spune: „Dumnezeu existñ“. Subit, sim{i acest lucru! Intreaga
existen{ñse transfigureaza, devine divina. Dacñ apare iubi-
rea, pentru prima oara apare #i sentimentul ca existen{a
este divina §i cd totul in jur este o binecuvantare. Dar
pentru ca acest lucru sa devinñ posibil, multe lucruri
trebuie mai inta i distruse. Este necesar sa distruge{i toate
barierele pe care Ie-a{i creat in jurul vostru.
Face{i din iubire sadhana voastra, disciplina voasti a
interioarñ. Nu va gandi{i la ea ca la ceva frivol. Nu
ingadui{i ca ea sa devind doar o preocupare a min{ii, sau
doar o satisfac{ie a trupului. Transforma{i-o in cñutarea
dumneavoastrñ interioara. si lasa{i-va ajuta{i de partenenil
sau de partenera dumneavoastra.
Cei care au auzit despre Tantra §tiu ca aceasta afirmñ:
„Dacii i{i poli gñsi un partener de cuplu, un prieten, barbat
sau femeie, dispus sa cñlñtoreasca impreunñ cu tine cñtre
central interior, sñ urce impreunii cu tine catre cea mai inaltñ
culme a rela{iei, atunci aceasta re1a{ie va deveni meditativa.
Atunci, ea va va permite amandurora sa atingeri rela{ia de
cuplu suprema. Atunci, celuilalt devine o simple poartñ“.
Lasa{i-ma sa va explic. Daca iube5ti o persoana, primul
lucru care dispare este periferia ei, forma sa. Intri atunci intr-
un contact din ce in ce mai intim cu ceea ce este Para
forma, cu interiorul ei. Forma devine ceva vag, iar mai
devreme sau mai tarziu dispare. Dacii patrunzi §i mai mult in
profunzimile ei, chiar §i acest individ lipsit de forma incepe
sa dispara 5i sa se topeasca. Atunci, pentru tine se
deschide poarta catre lumea de dincolo. Acel individ
particular s-a dovedit astfel a fi doar o poarta, o
deschidere. $i astfel, prin iubitul sau
iubita ta, tu poli descoperi divinul.
y
 OSHO
Omul are nevoie de atatea ritualuri religioase tocmai
pentru ca este incapabil de iubire. Ritualurile sunt doar
ni§te substitute, §i nici acestea prea reunite.. .
Prima lumina va veni insñ intotdeauna de la un
individ, nu de la un ritual exterior. Este dificil sa intri in
contact cu ceea ce este universal. Acesta este atat de mare,
de vast, de nesfâr#it. De unde sa incepi? Prin ce poartâ ai
putea patrunde in interiorul lui? Poarta este individul, dar
pentru a o deschide, trebuie sa vñ indrdgosti{i de el.
Nu transformari aceasta rela{ie intr-o lupta. Ea
nu trebuie sb fie decat o invita{ie. Lâsa{i-1 pe celblalt
sa patrunda in interiorul fiin{ei voastre, firñ nici o
condi tie. Sub it, e1 (sau ea) va disparea, iar Dum-
nezeu vi se va revel a. Dacd nici iubitul sau iubita
dumneavoastrñ nu poate deveni divin, atunci nimic
altceva din aceastñ lume nu va putea. §i atunci, toata
aceastñ vorbñrie despre religie devine un nonsens.
Acela5i lucru se poate petrece cu un copil, chiar #i cu
un animal, cu cainele dumneavoastrl. Daca pute{i intra
intr- o rela{ie profunda cu un caine, minunea se poate
produce, cainele poate deveni divin! Deci nu este doar un
proces care se poate petrece intre un barbat §i o femeie.
Aceasta este una din cele mai profunde surse ale
divinitd{ii, la care pute{i avea acces natural, §i ea poate
veni de pretutindeni. Secretul cohstñ in a-i permite celuilalt
sa patrunda in interiorul fiin{ei voastre pana la esen{a
ultimñ a acesteia.
Dar voi continua{i sa va amagi{i. Voi crede{i ca iubi{i,
§i atunci, iubirea nu mai poate apñrea, caci oriunde existat
iubire, toate celelalte porni sunt inchise. Face{i eforturi
suplimentare. Urmâri{i sa descoperi{i in celuilalt adevñrata
fiintâ, cea care se ascunde. Nu fi{i naivi. Un individ este un
mister atât de profund incat oricat de adanc a{i pñtrunde in
interiorul lui,
128
CARTEA DESPRE FEMEI
#1 se va dovedi nesfâr#it.
Dar noi ne plictisim repede unii de altii, caci ne
limitam la contactul dintre periferii.
Citeam odata o anecdota: cica un bñrbat era foarte
bolnav #i a incercat tot felul de „patii“, dar nimic nu 1-a
ajutat. Atunci, el s-a dus la un hipnotist, tar acesta i-a dat
un fe1 de mantra, i-a spus sâ repete continuu: „Nu sunt
bolnav“. Timp de cel pu{in 15 minute in fiecare diminea{a
#i 15 minute in fiecare seara el trebuia sa repete: „Nu sunt
bolnav, sunt sanatos“. Chiar §i in timpul zilei, ori de cate
ori i#i amintea de ea, el trebuia sa repete mantra. Dupa
cateva zile, omul a inceput intr-adevar sâ se simtñ mai
bine. Dupa cateva saptiimani, el s-a vindecat complet.
Atunci, i-a spus soviet sale: „E un miracol! Ma intreb
daca nu ar trebui sa ma duc la hipnotist sa ii solicit sa
mai facb un miracol. .. Câci in ultima xreme nu am mai
avut aproape deloc apetit sexual, iar re1a{ia noastra sexualñ
aproape cd a incetat. Nu mai am deloc dorin{a“. Fericitñ,
so{ia i-a raspuns: „Du-te!“, caci se simt•a foarte frustratñ.
Bñrbatul s-a dus a#adar din nou la hipnotist. Cand
s-a intors acasb, so{ia 1-a intrebat: „Ce mantra, ce suges-
tie {i-a dat de aceastd data?“ Dar barbatul nu a vrut sa-i
spune. Duph cfiteva saptiimani, apetitul sexual i-a revenit
intr-adevlr. El a inceput sa simta din nou dorin)a sexualñ.
Sot'a Int era foarte uimitâ. Ea a continuat sa insiste sa afle
care era sugestia, dar barbatul ei se limita sa radâ #i nu-i
spunea nimic. De aceea, intr-o diminea{â, pe cñnd barbatul
ei se afla in baie #i th fâcea medita{ia, ea a tras cu
urechea, incercand sa auda ce spunea. 5i iatñ ce a auzit:
„Ea nu este so{ia mea. Ea nu este sotia mea. Ea nu este
so{ia mea“.
 OSHO
Noi considerâm intotdeauna câ persoanele de langa not
ni se cuvin. Dacñ so{ia ni se cuvine, gata, reIa{ia s-a sfâr}it.
Daca so{ul ni se cuvine, rela{ia dispare. Aventura dispare.
Celñlalt devine un simplu obiect, o marfd. El nu mai este
un mister care trebuie cercetat, nu ne mai ofera nimic nou.
Totul moare odata cu varsta. Periferia este intotdeauna
bdtrand, iar centrul este intotdeauna tanar. Periferia nu
poate ramane noua, caci ea imbatran•ste in permanen{a,
se inveche§te. Centrul ramane inst de-a pururi proaspat
5i tanar. Sufletul nu poate fi un copil, apoi un adult, }i in
sfar§it un bñtrfin.
El ramane vetnic proaspat. El nu are varsta. Nu ave{i
decat sa experimenta{i, indiferent daca sunte{i tanar sau
batrin. 1nchide{i ochii §i incerca{i sa sim{i{i cum este
central vostru: tanar sau batran? Vent descoperi ca centrul
nu este nici una nici alta. El este intotdeauna nou, nu se
inveche#te niciodata. De ce? Simplu: pentru câ centrul nu
apartine dimensiunii temporale.
In timp, totul imbatrane#te. Nici nu s-a nascut bine omul
cd trupul lui incepe deja sd imb5traneascd. Copilul a fitcut
deja o s4ptâmanâ. .. Asta inseamn5 c5 el este mai batran
cu o saptâmânâ. Au trecut deja fapte zile, iar el s-a mai
apropiat cu un pas de moarte. Mi§carea omului se face
intotdeauna c§tre moarte, mai devreme sau mai tñrziu el
va muri.
Tot ceea ce apare in timp imbatrane#te. Chiar in clipa
in care a patruns in dimensiunea temporala, el a imbatranit
deja. Corpul vostru este batran, periferia voastra este
veche. Cum ar putea fi ea ve#nic indr5gostitñ? Centrul
vostru este insa ve#nic tanñr, mereu proaspat. Daca veni
putea intra in contact cu el, iubirea va deveni pentru voi o
descoperire de fiecare clipñ. lar atunci, luna de miere
nu se va mai
130
-- CA RTEA DESPRE FEMEI
t vina niciodata. Atunci cand se termina, nici macar nu se
poate vorbi de o luna de miere; a{i avut ccl mult parte de
o aventura, de o cuno§tin{i oarecare.
$i un alt lucru pe care nu ar trebui sa-1 uitati: atunci cand
ceva nu merge bine intr-o rela{ie de cuplu, voi il invinovñ{i{i
intotdeauna pe celñlalt. El este unicul responsabil. Aceasta
atitudine distruge orice posibilitate a unei cre5teri ulterioare.
Aminti{i-va in permanen{ñ ca voi suntem unicii respon-
sabili. Schimba{i-va pe voi in#iva. Elimina{i din fiin{a voastra
acele ca1itñ{i care creeaza necazuri. Face{i din iubire o cale
cñtre autotransformare.
La cursurile pentru agen{i de vanzare, ace tia sunt
invñ{a{i un lucru: „Clientul are intotdeauna dreptate“. La fe1
ar trebui sa gandi}i §i voi: „Celñlalt are intotdeauna dreptate,
eu sunt intotdeauna eel care gre5e#te“.
Aha simt adevara{ii indragosti{i. Daca ceva nu este
in regulñ in re1a{ia lor, ei se gandesc cl ei in5i#i sunt de
vind. $i fiecare dintre ei gande5te la fel. $i astfel, lucrurile
evolueazâ, centrele lor se deschid, tar hotarele fuzioneaza.
Daca sunte{i insa convin§i câ celalalt este de vina,
atunci vd inchideti faca de el. lar el crede la randul lui e5
dumneavoastra sunte{i de vina. Gandurile sunt
contagioase. Daca vâ gandi{i ca celdlalt este de vina, chiar
daca nu o spune{i cu voce tare, chiar dach ii zambi{i §i li
demonstra{i declarativ c$ nu crede{i aha ceva. .. e1 simte,
din gesturile dumneavoastra, din ochii dumneavoastra, din
fat dumnea- voastra. Chiar daca sunte{i un mare actor §i
pute{i lua orice expresie facial5 dorim, subcon#tientul
dumneavoastr5 va continua sd trimita semnale: „Tu e5ti de
vina!“ lar daca ii transmite{i celuilalt ca el este de vinñ, e1
va incepe sa simtñ ca dumneavoastra sunte{i de vina.
 — OSHO
Pe aceasta baza, relatia este distrusa, tar oamenii se
inchid unii fata de ceilaI{i. Dacñ dumneavoastrñ afirma{i
ca celalalt este de vina, el va incepe sa se apere, §i astfel
apare blocajul.
Nu uita{i: in iubire, voi sunte{i intotdeauna vinovaji.
In acest fe1, relatia se poate deschide, iar celalalt va incepe
sa simta la fe1. Noi suntem cei care creeaza sentimentele
in ceilalti. Cand doi indr5gosti{i sunt aproape unul de
celñlalt, gandurile lor trec de la unul la altul. Chiar dacñ nu
spun nimic, chiar daca stau in tacere, ei comunicâ.
Limbajul a fost creat pentru cei care nu iubesc; in
cazul celor care iubesc, adevâratul limbaj este tacerea. Ei
comunica Para sa-gi spuna nimic.
Dacñ adopta{i iubirea ca sadhana, nu mai afirmati
nicJodatii ca celalalt este de vina. Gfindi{i-va mai bine ca
undeva, ceva este gre#it in dumneavoastra, #i incerca{i sa
renun{a{i la acel ceva.
Nu va fi deloc unor, caci egoul se va opune cu
vehemen)a. Va fi dificil, cñci vñ va rñni mandria. In acest
fel, nu iI veni mai putea domina pe celalalt, nu i1 veni mai
putea poseda. Nu va veni mai sim{i puternic posedandu-1.
Acest procedeu vñ va distruge egoul; de aceea este atat
de dificil.
Dar distrugerea egoului este chiar obiectivul, telul final.
Pe /orice cale a{i dori sa va apropia{i de lumea interioara
— lie ca este vorba de iubire, de medita{ie, de Yoga, de
rugaciune — {elul este intotdeauna acela§i: distrugerea egoului,
renun{area la e1.
Iubirea permite acest lucru foarte unor. 5i totul este
atât de natural! lubirea este religia naturala°’.
z
" Calea mea: Calea norilor albi, Cap. 7,
’!’
- CARTEA DES/'RE FEMEI
Atunci cânJ mâ aflu intr-o relafie, simt adeseori câ mâ
f6/# }f incep sâ met SfW/ t“HChisâ. Ce a:f putea face?
Aceasta este una dintre problemele fundamentale ale
iubirii. Orice indragostit trebuie sa se confrunte cu ea; nimeni
nu cunoa#te rñspunsul la aceasta intrebare de la na5terea
sa. Problema apare lent, foarte gradat, dar cu cat apare mai
repede, cu atat mai bine, caci fiecare om are nevoie de
propriul s5u spa{iu, de propria sa intimitate. In cazul celor
indragostiti, câlcarea acestei teritoriu pare foarte naturalñ,
caci ei nu se mai simt separati, nu mai gandesc ln termeni
de „eu“ #i „tu“, ci in ferment de „noi“...
Din pacate, acest „noi“ este un fenomen foarte rar
intal- nit. Din cand in cand, pentru cateva momente,
indrñgosti{ii ajung la acel punct in care cuvantul cap5ta o
semniflca{ie reala, in care se poate spune „noi“, in care
„en“ 5i „tu“ dispar cu desñvfir#ire, se topesc unul in
celalalt, in care grani{ele se suprapun. Dar aceste momente
sunt foarte rare, 5i nimeni nu ar trebui sa creadñ ca li
se cuvin de la sine. Nici un cuplu nu poate ramane „noi“
timp de 24 de ore pe zi, dar orice indragostit are aceastñ
preten{ie, dind astfel na5tere la foarte multe suferin{e care
nu sunt neapñrat necesare.
Atunci cand va apropia{i cu adevñrat, voi deveniti
una, dar aceste momente sunt foarte rare t1 foarte
pre{ioase; ele ar trebui pre{uite ca atare, dar nimeni nu ar
trebui sa incerce sa le transforme intr-o continuitate
absoluta. In acest fel, ele ilu pot fi decit distruse, ii intreaga
lor frumuse{e se pierde. Dupa ce momentul magic dispare,
gata! Ali devenit din nou
„eu“ ti „tu“.
Dumneavoastrñ ave{i propriul dumneavoastrñ spa{iu.
lubitul sau iubita dumneavoastrñ are spa{iu1 lui/ei.
Fiecare ar trebui sit respecte spa{iul intim al celuilalt, fér5
sa incerce
 OSHO
CARTEA DESPRE FEMEI
sa calce in el. Daca il 1nca1ca{i, il ve{i rñni pe cel5lalt, ii Daca el este fericit, bucura{i-vâ, doar este fericit.
veti distruge individualitatea. $i atata timp cat va iube§te, Daca pute{i participa #i dumneavoastra la fericirea lui, foarte
el va va tolera in spa|iul lui. Dar toleran{a nu este ceva bine. Daca nu, lâsa{i-1 in pace. Daca e1 este trist #i pute{i
foarte frumos. Daca totul ajunge sit se rezume la toleran)a,
participa la triste)ea lui, foarte bine. Dacb nu puteti participa
mai devreme sau mat tarziu celñlalt va ajunge sñ doieascâ
sa se râzbune pe dumneavoastrñ. E1 nu vñ va putea ierta, 5i vñ vine
tar resentimentele sale se vor acumula — astazi, maine, sa canta}i, atunci 1asa)i-1 in pace. Nu incerca{i sa-1
poimaine. . . I-a{i incñlcat intimitatea de o mie §i una de trageti dupa dumneavoastrd. Acorda{i-i spa{iul de care are
ori, dar §i cand va exploda. .. nevoie.
Aha se explica de ce partenerii de cuplu se cearta mereu. In acest fe1, intre voi se va na§te treptat un anumit respect
reciproc. Aceasta formñ de respect reprezinta intotdeauna
Certurile for au la baza aceasta incñlcare continuñ a terito-
riului lor secret. lar daca dumneavoastra inteifera{i cu spa{iul fundamentul templului iubiriiz4
lui, va incerca §i e1 sñ interfereze cu spa|iu1 dumneavoastra,
§i amandoi va ve{i sim{i mizerabil.
Spre exemplu, el se simte foarte fericit, iar
dumneavoastrñ vñ sim{i{i foarte singura, pentru ca nu-i
puteti impartñ§i fericirea. Vñ sim{iti atunci ca §i cum a{i
fi in§elatñ. „El de ce este fericit?“ fn viziunea
dumneavoastrñ, amñndoi ar trebui sit fi{i ferici{i, sau nici
unul. Uneori, este posibil ca acest lucru sa se product, dar
alteori, este la fe1 de posi- bil ca el sâ fie fericit, iar
dumneavoastrñ nu, sau invers. Trebuie sa in|elege{i ca
celñlalt are tot dreptul sñ fie fericit pe cont propriu,
independent de fericirea dumneavoastra, oricat de mult v-
ar durea acest lucru. Ali vrea sa participant la fericirea lui,
dar nu putem. Daca insista{i, nu ve{i reu§i decat sit-i
distruge{i §i lui fericirea.. . astfel incit vent pierde
amandoi, cdci daca i-a{i distrus odata fericirea, atunci cand
dumnea-voastrñ ve{i fi fericitñ va avea §i e1 grija sa faca la
' fel. §i astfel, incetul cu incetul, in loc sa deveni{i prieteni,
vâ transforma{i in du§mani.. .
Premisa de baza a iubirii este libertatea absolute acordat5
celuilalt.
'4 Nu privi inainte de a face saltul, Cap. 22.
 Capitolul 8
MATERNITATEA
Vrei sâ ne vorbe(ti despre responsabilitatea de u h
pârinte, in cazul unei femei?
Sa devii mama este una din cele mai mari responsabilita{i
din lume. Lumea este plina de nebuni, pe bancile psihiatrilor,
in spitalele de nebuni, sau in afara spitalelor de nebuni.
Dac4 veti pâ trunde aditnc in nevrozele umanitñ {ii o veti
descoperi intotdeauna pe mama, cñ ci sunt prea multe femei
care doresc sa fie mame, dar nu §tiu cum sa o faca. Daca
rela{ia dintre mama §i copil este gre§ita, Intreaga viatñ a
copilului va merge pe un curs gre}it, cñ ci ea reprezinta
primul sau contact cu lumea, prima sa rela{ie. Tot ceea
ce urmeazñ se sprijinñ pe acest fundament. Dacñ primul
pas este gre5it, tot restul va fi un continuu Air de gre5e li.
O femeie ar trebui sa devinii mama in cuno#tin{a de
cauzñ . Nu existñ responsabilitate mai mare decat statutul
de mama.
Din aceastñ perspectiva, bdrba{ii sunt mai pumn afecta{i,
caci ei nu tit pot asuma responsabilitatea de a fi mame.
Numai femeile o pot face. De aceea, deveni{i mame, dar
nu câ de{i in iluzia ca pute{i fi cu u5urin}ñ o mamñ numai
pentni câ sunte{i femeie. Aceasta este o gre#ealñ cumplitñ !

sa fii mamii este o mare arts, §i ea trebuie inva{atâ.
De aceea, incepeti sa invâ{a{i despre ea! Sunt cateva lucruri
pe care a§ dori sa v1 le comunic §i eu in aceasta direc{ie:
Mai intai de toate, nu-1 trata{i niciodata pe copil ca
5i cum v-ar apa5ine, ca 5i cum 1-am poseda. Gandi{i-vd ca
Dumnezeu s-a folosit de dumneavoastra ca de un vehicul,
astfel incat copilul a putut veni pe lume, dar e1 nu este
proprietatea dumneavoastra. Iubi{i-1, dar nu-1 posedati
niciodata. Daca o mame incepe sâ-ii posede copilul, ea ii
distruge via|a. Copilul incepe sa se simt5 ca un prizonier.
Mai uIt, ea istruge personalitatea §i caracterul, i1
transform5 intr-un obiect. Numai un obiect poate fi posedat:
pute}i poseda o casa, dar nu o persoand. A§adar, aceasta este
prima lectie, ii trebuie sa fi{i pregatita pentru ea. Atunci
cand copilul vine pe lume, trebuie sa il putem saluta ca pe
o fiinJ5 independentñ, ca pe o persoana cu drepturi depline,
nu ca pe un copil care va apar{ine.
In al doilea rand, trata|i intotdeauna copilul ca §i cum
ar fi un om mare. Nu-1 trata{i niciodatñ ca pe un copil.
Aiata}i-i ce1 mai profund respect. Dumnezeu v-a ales sa-i
fi{i gazdii. El a intrat in fiinta dumneavoastrñ in calitate
de
oaspete. Copilul este foarte fragil, neajutorat. Este foarte
greu sa respectati un copil. Este in schimb foarte usor sa-1
umili{i. Umilirea lui derive din faptul câ fiind neajutorat,
eI nJ poate face nimic impotriva dumneavoastra, nu poate
reac{iona.
Trata}i copilul cu ccl mai mare respect, ca pe un
adult. Daca il veni respecta, nu veni mai incerca sa-i
impune{i propriile dumneavoastrñ idei. In general, nu
trebuie sa-i
impune{i nimic. Acorda{i-i toatñ libertatea, indeosebi
libertatea de a explora lumea exterioar5. Ajuta)i-1 sa devina
din ce in ce mai puternic in explorarea acestei lumi, dar
CART£A DESPRE FEM£I
nu-i dari directive. Dârui{i-i energie, protec{ie, securitate,
itnplini{i-i nevoile, dar ajuta{i-1 sa piece tot mai departe de
exterioara.
dumneavoastra #i sa exploieze lumea
Evident, atunci cand vorbim de libertate, aceasta include
#i dreptul de a great. EStS foarte greu pentru o mamd sa
in{eleaga ca libertatea acordata copilului nu trebuie sa se
rezume numai la libertatea de a face bine. El are nevoie #i
de libertatea de a face prostii, de a gre§i. Pentni ca sa
devina
dari copilului porunci;
con§tient, inteligent, nu trebuie sa-i
in fond, nimeni nu le respecta, dar copilul va invñ{a sâ lie
ipocrit. De aceea, daca va iubi{i cu adexñiat copilul, nu-1
vinii un ipocrit.
fortati niciodata, in nici un fe1, sa de
in a1 treilea rand, nu vñ 1ua{i dupa moralitatea oficialñ,
dupa religia, dupñ cultura, ascultati numai de glasul naturii.
Tot ce este natural este bun, chiar daca uneori vi se pare
va este atat de greu
foarte greu sa accepta{i acest lucru. $i
voastra nu a{i fost
sa accepta{i tocmai pentru câ dumneaPñrin{ii dumneavoastra nu
crescutñ dupa principiile naturale.
v-an crescut cu iubire, cu arts. Ali ciescut cum ati apucat.
fi de multe oii
Nu fepeta{i aceea§i gre§eala. A§adar, va va
greu sa acceptati anumite lucruri. ..
Spre exemplu, orice copil mlC incepe la un moment
dat sa se joace cu organele sale sexuale. Tendin{a naturala
a ta ca acest
mamei este sñ-1 impiedice, caci a fost invñ{a
lucru
este gre§it. Chiar daca simte ca nimic nu este grey it
in asta,
daca de fa)tt mai este cineva prezent ea se simte
stanjenitâ.
N-ave{i decat Sñ va sim}i}i stanjenitñ! Aceasta
este p roblema
. Copilul nu are nici o vina. Chiar daca ar fi
pierde{i-o, dar
sa mneavoastra
du va pierde{i respectabilitatea in societate,
nu interfera{i cu naturale}ea copilului. Lâsa{i natura sa-5i
exclusiv de
urmeze cursul firesc. Rolul dumneavoastra este
l3 9

a facilita planul naturii, In nici un caz de a direc liona natura.
Dumneavoastra avem rostul de a fi de ajutor.
Acestea sunt cele trei aspecte asupra cñrora am dorit
sa insist. Medita{i asupra lor. inainte de na5terea copilului,
medita{i cat de mult pute{i asupra acestor lucruri.
Atata vreme cat copilul se aflñ in pantecul dumnea-
voastra, orice aii face, vibia}ia dumneavoastrñ il va afecta.
Daca sunte{i manioasñ, stomacul dumneavoastra va incepe
s5 emita pe vibra{ia maniei; copilul va sim{i imediat. Daca
suntem tristñ, stomacul dumneavoastrñ va emana o vibra{ie
trista; copilul se va deprima §i e1.
Copilul dep inde in totalitate de dumneavoastra.
Starea fur este tot una cu starea dumneavoastrñ de spirit.
Deocamdata, el nu are nici cea mai mica independen{a.
Atitudinea dumneavoastra este atitudinea lui. De aceea,
inceta{i certurile, nu mai fi{i manioasa. Tocmai de aceea
spuneam ca sa fii o mami este cea mai mare responsabilitate
intre toate. Este nevoie de multe sacrificii.
ln timpul lunilor de sarcinii trebuie sa fi{i foarte, foarte
atentii. Copilul dumneavoastrñ este mai important decat orice
altceva. Dacii cineva vâ insultñ, accepta}i insulta, dar nu vat
infuria{i. Mai bine spune{i-vñ In sinea dumneavoastra: „Sunt
insñrcinata, tar copilul meu este mai important decat sa mii
infurii pe tine. Acest episod va trece, iar dupa cateva zile
nici macar nu-mi voi mai aminti cine m-a insultat ti ce
am Pacut. in schimb, copilul meu va trñi in aceastñ lume
ce1 pu{in 70-80 de ani. El este un proiect cu adevñrat im-
portant“. Daca va ajuta, puteii nota aceste lucruri intr-un
jurnal. Dup5 ce copilul se va na§te, va veli putea infuria,
dar nu acum. Deocamdatâ, repeta{i-va tot timpul in minte:
„Sunt insñrcinatñ, nu pot sa mii enervez; acest lucru nu imi
este permis“. Este ceea ce eu numesc in{elegere senzorialñ.
CARTE A DESP RE TEMEI— ——
Gata cu triste{ea, cu ura, cu certurile cu partenerul de
ctl
plu. Amandoi trebuie sa vb gandili la copil. Dacñ a aparut
un copil, nici unul dintre voi nu mai conteaza atat de mult;
e1 capatñ lntñietate. Caci se va na§te o noua viata. . ., #i ea
va fi fructul produs de voi.
Daca mania, ura, conflictele patrund in mintea copilului
;ncâ de la inceput, ii veni face din via{a un iad, un infern. El
va suferi intens. In acest caz, ar fi mai bine sa nu aduce{i
pe lume copii. De ce sa aduceti pe cineva intr-o lume a
suferin{ei? $i aha exists mult prea multa suferin{â in acea t’
lume. . .
Mai intai de toate, aducerea pe lume a unui copil este
sa
o afacere extrem de riscantd. Dar daca dori{i cu adevarat
va asumati acest lucru, cel putin aduce{i pe lume un copil
complet diferit de restul lumii, care s5 nu se simtñ din start
mizerabil, care, dimpotriva, sa ajute aceastñ lume sñ se bu-
cure pumn mai mult, sa devina pumn mai buna. Dali na5tere
unui copil care sa-i dâruiasca lumii rasul sau, iubirea lui, o
viati frumoasa.
De aceea, in toata perioada cat suntem insdrcinatñ,
adopta{i o atitudine de sarbatoare. Dansa{i, canta{i, asculta{i
muzica, meditati, iubit' iti cat mai blanda. N u face{i
nimic in pripa, in tensiune. Incetini{i complet ritinul. In casa
dumneavoastra va veni un mare oaspete, aha ca pregati\i-va
z
sa-1 intampina{i cum se cuvine ’
Cum sâ fac sâ-mi indeplinesc cât mai bine indatoririle
de mamâ?
Nu va gñndi{i la statutul de mamñ ca la o indatorire.
Mai devreme sau mai târziu, orice femeie are tendir}a de a
z^ Binele nu este de vanzare, Cap. 6.
', OSHO
se gñndi ca are o datorie, dar atunci dispare ceva de o
imense valoare. Rela{ia s-a rupt. Gandi{i-vñ la statutul de
mame ca la o sarbitoare. Copilul este un cadou de la
Dumnezeu, Respecta{i-vñ copilul, nu va limita{i doar la
afec{iune. Daca nu exista respect, iubirea devine posesivñ.
Daca exists insa respect, cum 1-a{i mai putea poseda?
Nimeni nu poate poseda ceva ce respectii. lnsa5i ideea
de posesiune este ireverent'oasS, uraté. A poseda o
persoane inseamna a o reduce la statutul de obiect. lar dacñ
un copil devine posesiunea dumneavoastra, atunci el se
transforme intr-o povara, intr-o indatorire care trebuie
implinitñ, tar mama i1 va teroriza toatñ via{a pe copil
spunandu-i cat de multe a Uacut ea pentru e1.
O mami adevaratñ nu va vorbi niciodatñ despre cfit de
multe a Uacut ea pentru copilul ei; mai mult, ea nici macar
nu va sim{i ca face ceva. Pentru ea, ingrijirea copilului este
o bucurie, 5i ii este chiar iecunoscâtoare pentru acest lucru.
Aha cum spuneam, odata cu na#terea copilului se na5te 5i
mama. Pe de o parte, putem vorbi de o na#tere a copilului,
pe de alta parte, de nasterea unei calit8{i not, aceea de mama.
Copilul o transforma enorm pe femeie. El ii ditruie#te ceva
prin chiar na#terea lui. Femeia nu mai este aceea#i odata ce
a nascut. Exist o imense diferen)d intre o femeie #i o
mama. De aceea, fi{i plina de iubire, plina de respect,
ajuta
{i-yé copilul sa creasca ara sâ deveni{i un obstacol in
calea dezvoltñrii lui. Trebuie sa fi{i con§tientñ de importanta
aces- tui lucru inca de la inceput. Nu repeta{i gre§elile
pârin{i1or dumneavoastra numai pentru c$ aha am inva@t
de la mama
dumneavoastrñ. Este foarte unor sâ repeta{i acelea5i gre§eli,
pentru ca singura surse de la care am invñ{at cum sâ fi{i
mama a fost chiar mama dumneavoastra. §' e{i avea tendinta
de a-i repeta comportamentul. Nu o face{i. Uita{i tot ce as
CARTEA DESRR£ TEMEI
ipv5{at de la mama dumneavoastra. Fiji absolut originala.
qsculta{i de nevoile copilului ii raspunde{i-i cu o viziune
noua, nu cu prejudeca{i.
Darui{i-i iubire, dar nu-1 constrange{i la o anumitñ
structurñ prestabilitñ. Dârui{i-i iubire, dar nu 5i un
caracter. oan»ti-i iubire, dar Part sa-i afecta{i in vreun fe1
libertatea. Nimeni nu pare sa se gandeasca la faptul ca un
copila§ atat de mic are totu§i dreptul la libertate; daca nu o
face{i acum, hand o veni face? Maine va fi inch prea mic,
poimaine. . ,? De fapt, majoritatea mamelor nu cred
niciodata ca pruncul for este suficient de mare pentru a fi
complet liber. Abso- lut niciodata. Caci distan{a dintre ele
§i copilul lor rñmane intotdeauna aceea#i. Daca 1-au Uacut
la varsta de 20 de ant, orice varsta ar atinge copilul,
diferen{a dintre e1 }i mame va fi intotdeauna de 20 de ani.
De aceea, urmñri{i sa-i acorda{i copilului dumneavoastra
chiar din acest moment libertatea
#i respectul pe care ie merits.
Chiar daca plange uneori, nu trebuie sâ vh ingrijorati.
Ldsa{i-1 sd plange pu)in, sd vadâ cum este. Nu trebuie sa
vâ repeziti imediat §i st-1 ridicati in brake, la fe1 cum nu
trebuie s5-1 râsf5)a{i §i sâ-i faceti orice pe plac. Aceasta
atitudine de râs*t este frecvent confundatâ cu iubirea, dar
de fapt ea interfereazb cu libertatea copilului. Este posibil
pur
ca el sa nu aiba nevoie de lapte; uneori, copiii plang este
§i simplu. Lor le place sa planga, caci deocamdata
singura cale prin care se pot exprima. Ei nu au :nca un alt
limbaj decat pe acesta: plansul. Lasaii-i sa plangñ, nu este
nimic rau in asta. Plansul este maniera prin care ei
incearca
sa stabileasca o punte de comunicare cu lumea exterioara.
Nu incerca{i imediat sâ-i consola{i, sa-i alaptaii. In cazul
in care copilului nu-i este foame, alaptatul este ca un fe1
de drog pentru el.
 OSHO
Mamele se folosesc adeseori de sanii lor ca de un
drog. Mm? Copilul incepe sa suga, uita de plans 5i
adoarme. Pare confortabil, dar i-a{i incalcat in acest fel
teritoriul. Dacd vedet' ca nu vrea lapte, ca nu-i este foame,
lâsa)i-1 in pace, nu insista{i. In acest fel, mai tarziu el nu
va avea nevoie de o terapie primala. Adul{ii care apeleaza
la terapia primalâ sunt cei care nu an fost 1asa{i sâ plange
atunci cand erau copii mici.
Permiteti-i totul copilului #i lasa{i-1 sa simtii ca este
e1 insu§i. Interveni{i din ce in ce mai pumn peste el §i
l5sa{i-1 sa devinñ din ce in ce mai mult el insult. Ajuta{i-1,
hrani{i-1, dar 1ñsa{i-1 sa creasca singur. Chiar daca sim{i{i
ca gre#e#te, nu sunte{i dumneavoastrñ cea chematñ sâ-1
judece. Asta este opinia mea. Cine #tie, poate ca nu
gre#e#te decat in viziunea dumneavoastrñ plini de
prejudeca)i.
Copilul nu se na§te in aceasta lume pentru a urma opi-
mile dumneavoastra. $i este foarte unor sâ-i impune)i
aceste opinii, caci e1 este neajutorat. Supravietuirea lui
depinde de dumneavoastra; e1 este nevoit sa va asculte.
Daca ii spunem:
„Nu la asta“, el va trebui sa se opreasca, chiar daca sim{ea
ca nu Macca ceva rau #i chiar daca ii placea ceea ce fiacea,
cñci ar fi prea riscant pentru el sa se opunñ.
O mama adevarata ii permite copilului ei atat de multa
liberate incat chiar daca el dore#te sa treaca peste pñrerea
ei, ea ii permite acest lucru. Este suficient daca ii explica{i:
„Uite, aceasta este parerea mea; nu este bine ce faci, dar
poli sa faci ceea ce vrei!“ Lasa{i-1 sa inve{e din propria sa
experien{ii. Numai in acest fe1 se va putea maturiza; in caz
contrar, eI va ramane copilñros, aha cum sunt atâ{ia adulti
astiizi. Ei cresc ca varsta, dar nu §i in planul con§tiin{ei.
Ei pot ajunge la varsta de 50 de ani, dar mintea lor
rlmane la stadiul de 10-11 ani. Varsta mentalâ medie a
celor mai
i 4
CARTEA DESPRE FEMEI
multi dintre oameni este de 13 ani. Cre#terea lor se opre5te
la aceastñ varstñ, 5i sa nu uitñm ca aceasta este doar o medie
' ponderata, care ii include in calculul ei #i pe cei ca Albert
Einstein, lisus, Buddha. Rezulti ca exista foarte multi oa-
meni care nu depa#esc varste mentale de 7-8 ani.
Asemenea oameni nu mai cresc niciodata, ei nu sunt in
stare decat sâ-i urmeze pe a1{ii.
Darui{i-Ie copiilor iubirea dumneavoastra, imparta§i{i-
le experien{a dumneavoastra, dar nu le impune)i niciodata
nimic. In acest fel, ei vor create #i se vor transforma in
adulii frumo§iz6
Cârid am nâscut primul men copil, am simfit câ parcâ
m-ay fi nâscut din non. Ce ne pofi spune despre nayerea
unei mame?
Ori de cate ori se na§te un copil, odata cu el se na§te
#i o mama. Inainte ea nu era decat o femeie obi5nuita; prin
na#tere, ea a devenit o mamii. Pe de o parte se na#te
copilul, pe de alte parte se nas‹e mama. lar o mama este
ceva com- plet diferit de o femeie. Existâ intre ele o
deosebire, intreaga lor existentâ capata o calitate diferitii.
Inainte, femeia a fost o so{ie, o iubitei, dar dintr-o data,
acest lucru nu mai este deloc important. Dupa ce a nñscut
un copil, in via{a ei a intrat ceva nou. Ea a devenit o
mamñ.
Aha se explica de ce ataxia biirba{i se tern de copii.
Lor nu le plac copiii, cici odata cu ei in relaJia for de
cuplu apare un al treilea element; el nu numai ca apare,
dar devine rapid elementul central. Dupa ce nas te, femeia
nu mai este niciodata la fel ca inainte, cea pe care o §tia;
devine cineva diferit. Dacii ii mai dore§te iubirea, biirbatul
trebuie sa devina la fel ca un fiu pentru ea, cñci femeia
" Nu privi inainte de a face saltul, Cap. 30.
145
 — OSHO - — CARTEA DESPRE I-'F.MF.I
care a devenit mamñ nu mai poate fi niciodata femeia de
dinainte. Ea s-a transformat, nu mai at ce sa-i faci.
Singurul lucru pe care il mai poate face bñrbatul este
sa-i devinñ
un fel de fiu. Este singura manierd in care el ti mai poate
capta iubirea, caci aceasta este orientata acum numai cñtre
copilul ei°'.
Atunci cand o femeie devine mama, in viata ei se
intamplñ ceva de o semnifica{ie covar#itoare. Pentru ea, este
ceva aproape similar cu o rena#tere. Dacñ nu are o imagina{ie
foarte vie, bñrbatului ii este aproape imposibil sa in{eleaga
ce se petrece. El i#i poate face o idee vagâ numai daca a
creat el insu5i ceva, o poezie, o pictura, sau altceva. Dupa
ce creeaza un poem, poetul devine subit foarte fericit.
Nimeni altcineva decat el nu poate in{elege ce s-a
intamplat prin actul s5u de crea{ie. Pentru e1, poemul nu
este un simplu poem. El s-a nascut dupa o mare agita{ie
interioarñ, §i a pus la punct multe lucruri in interiorul
lui.
$i totu§i, un poem nu inseamna aproape nimic prin
compara{ie cu na§terea unui copil de catre o femeie. Din
aceasta perspectiva, poemul este doar un poem. Dupa ce
s-a nascut, gata, a murit. Atata vreme cat s-a aflat in interi-
orul poetului, el a fost viu; in momentul in care expresia sa
a luat forma, e1 devine precum o piesâ de mobilier. II
pomi atata de un perete. II pomi arunca la gunoi, sau pomi
face orice cu el, caci e1 nu mai traiette.
Cand femeia dñ insa na§tere unui copil, ea dñ na tere
unei vie{i. Atunci cand prive§te in ochii copilului, ea prive}te
in propria ei fiin{ñ. Cand copilul incepe sa creascñ, ea create
impreuna cu el2‘.
z
’ Sâmanta de mu§tar: Evanghelia mea preferata despre lisus, Cap. 18.
" Ie5i{i de pe calea pe care mergeti, Cap. 3.
146
Of, acest maraton nebun, dulce, complet solicitant ii
epuizant din punct de vedere fizic, dar incântâtor totu:fi,
numi/ maternitate... De când acest Doc de arlificii a venit
printre no acum aproape doi an nu am mai avut parte
—i —t
de o singurâ noapte de somn neintrerupl, nici mâcar de o
singuri zi de odihnâ. Nimic nu mi se pare mai imporfanf
decât sâ fiu prezentâ pentru el, deli uneori sunt atât de
nei"ndemânaticâ, 3i totul este atât de tensionat ii de
ohositor. Ce gâsiJi amuzant in acest lucru? Ajuror!
Sa dai na5tere unui copil este una, §i sa fii o mamñ este
cu totul altceva. Orice femeie poate da na§tere unui copil;
fenomenul este destul de simplu. Dar sa fii mama este o
mare arta, este ceva care necesita o mare in{e1egere.
Dat na§tere unei fiin{e umane: iatñ cel mai mare{ act
de crea{ie intre toate!
Femeia trece prin cele noua luni de agonie §i extaz.
Cand scapñ de sarcina, munca ei nu s-a terminat! De fapt, ea
abia a inceput; abia dupa ce copilul se na#te incepe adevaratul
efort. Cand se na§te, orice copil este un om primitiv, un
barbar; el este un animal, o salbñticiune. Mama este cea
chemata sa-1 civilizeze, sa-i ofere culturñ, o educatie, sa-1
inve{e cum sa traiasca, cum sa devinñ un om adevñrat.
Aceasta este intr- adevar o mare opera.
Nu uita{i a#adar ca munca dumneavoastra nu s-a
incheiat odatii cu na§terea, ci dimpotriva, abia a inceput.
Bucura{i- vñ! Ali creat ceva de o imensa valoare, a{i dat
naptere unei vicar, acum trebuie sa o protejati. Nici un
sacrificiu nu este suficient de mare pentru o asemenea
opera.
In al doilea rand, nu vñ 1ua{i rolul de mamñ prea in
serios, caci pute{i distruge copilul. Seriozitatea dumnea-
voastrñ poate fi distructivi. Considerati totul un joc.
Aceasta nu vñ diminueaza cu nimic responsabilitatea, dar
yi7

OSHO
ea nu trebuie sa se transforme in rigiditate. Juca{i-vñ cu
copilul dumneavoastrñ ca ti cum am canta la un instru-
ment musical. Respecta{i partitura cu toata seriozitatea,
dar ldsa{i-va imbdtatñ de muzica. Nu uitati de partea
personala a interpretarii. Daca deveni{i prea serioasa,
copilul va fi afectat de seriozitatea dumneavoastrñ §i va
deveni rigid, va fi schilodit. Nu-1 impovara{i prea tare;
nu va gandi{i sa face{i din e1 un om mâret. Atunci cand
spun ca realiza{i o mare opera, mâ refer la dumneavoastra,
nu la copil. Ajutand copilul sa creascñ frumos, sa devina
un buddha, veti deveni dumneavoastrñ in#ivñ mama unui
buddha. Copilul nu va va datora nimic, dar vâ veni face
dumneavoastra in§ivñ o mare bucurie. Prin intermediul
copilului, via{a dumneavoastrñ va capata un parfum
anume.
Copilul este o #ansñ pentru dumneavoastra, o dansa
datâ de Dumnezeu.
Cele doua capcane in care pute{i ca dea sunt
urmatoarele: fie sa neglija{i copilul, obositñ de e1, fie sâ va
luat' rolul prea in serios, sa plasa{i asupra lui o povarñ prea
mare, sa-i cream o obliga{ie. Ambele variante sunt
gre§ite. Ajuta{i copilul, dar pentru propria dumneavoastrñ
bucurie sufleteasca. $i nu va gñndi{i niciodata ca el vñ
datoreaza
ceya. Dimpotrivd, fi{i recunoscñtoare ca e1 v-a ales pe
du'mneavoastra sd-i fi{i mama. Lasa{i spiritul dumneavoastra
matern sa infloreascñ prin e1.
Daca spiritul matern va inflori in dumneavoastra, ii veni
fi de-a pururi recunoscñtoare copilului.
Evident, vor fi sacrificii, dar ele trebuie fdcute. . .
cu
CAR AEA DESPRE FEMEI
« bucurie, e1 devine sacru. Cand este comis Para bucurie,
§i orice datorie este ceva urat,
este doar o datorie implinita,
nu are .nimic sacru in ea.
Copilul este o mare §ansñ pentru dumneavoastra.
Medita{i asupra ei, patrunde{i adanc in ea. Nu veni mai gasi
niciodata dansa unei implicari atat de profunde, de altfel,
nici nu existii o re1a{ie mai profundñ decat cea dintre
copil mama lui. Nici chiar cea dintre so{ }i so)ie, dintre
#i
iubit 5i iubitñ... Nimic nu se poate compara cu rel tia dintre
mame §i copilul ei, caci copilul a trait noua luni in
pñntecele mamei
sale, fiind una cu ea.
Mai devreme sau mai tarziu, copilul va deveni un individ
subcon tient,
separat de mama sa, dar la un nivel profund
cei doi rñman profund lega{i.
In cazul in care copilul dumneavoastra va deveni un bud-
dha, dumneavoastra veni fi cea care va beneficia de pe urma
lui; daca el va create 5i va deveni un om frumos suflete§te,
de pe urma lui,
dumneavoastrñ veni fi cea care va beneficia
caci copilul va ramane intotdeauna legat de dumneavoastra.
Separa{ia nu se produce decat la nivel fizic, cea spirituala
nu se rupe niciodata.
Mul{umi{i-i lui Dumnezeu! Maternitatea este o bine-
cuvantare°’
ale unei
Ce ne pomi spune despre calitâJile materne
femei? mama . De ce? Sa
_
Buddha spunea: „Ce dulce e sa fii
dai na}tere unui copil nu inseamna sa fii mama. De altfel,
exista milioane de mame pe pamant, dar prea ei
pu{ina blande{e.
va vor spune
seninñtate. Numai atunci se poate vorbi de sacrificiu. fn caz De fapt, daca ii veni intreba pe psihologi,
contrar, nu poate fi vorba de nici un sacrificiu. Cuvñntul
„sacrificiu“ provine de la „sacru“. Cand un act este comis
 OSHO
contrariuL Ei vor spune ca singura problema
de pe pamant
care trebuie rezolvatñ este cea a manner.
Singura patologie de care sufera milioanele de
oameni este rela{ia for cu mama. Aceast$ afirma{ie no
este gratuita, ea a fost Uacutñ de psihologi dupa 50-60 d
ani de cercetari pe zeci de mii de pacien{i. Toate bolile
an un singur element comun: ele au fost transmise de
la
mama la copil.
Existñ oameni care se tern de femei, §i daca te temi
de femei nu ie poti ieri. Cum s-ar putea na§te iubirea din
teama? Dar de ce vi teme{i de femei? Deoarece v-a{i trait
intreaga copilñrie temandu-va de mama voastra. Ea
v-a
supravegheat in permanen{5, v-a har{uit adeseori. V-a spus
tot timpul sa faceti cutare, dar sa nu face{i cutare, evident,
pentru FOpriul dumneavoastra bine. V-a schilodit, a distrus
o sumedenie de lucruri care v5 apartineau. A
Ident din voi
ni§te clovni, caci v-a spus tot timplil ce ave{i
de acut. In-
diferent daca v-a plaeut sau nu, daca am fost
de acord sau
nu, a{i fost nevoi{i sâ face{i ce spunea ea. $i eram atat de
neajutora{i.. . supravie{i1irea voastra depindea de ea, aha câ
trebuia s5 o ascuIta{i. fn acest fe1, ea v-a condi{ionat. lar
acum, pornind de la frica de mama voastrñ, aJi ajuns sâ v5
teme{i de femei.
Milioane de soft sunt {inu{i sub papuc pentru simplul
motiv câ in copilârie, mamele lor erau prea putemice pentru
ei. Situa{ia prezente nu are nimic de-a face cu so{ia
bbrbatului;
el nu face altceva decat sd i#i prolecteze mama
soviet asupra
sale. Sofia nu este decat o edi{ie revizuitâ a mamei. El nu
se atteaptâ la altceva din partea soviet decat
a avut parte din
partea mamei. Pe de o parte, se simte
terorizat de ea; pe de
alte parte, a}teapt5 de la some lucruri
imposibile pentru ea,
150
CA RTEA DESIRE rE i
cñci so{ia nu este tot una en mama sa. 5i astfel, el se simte
frustrat. 5' cum ar mai putea sa faca dragoste cu so{ia sa?
Un biiiat care a fost intr-adevar dominat de mama sa,
care a fost redus la o obedien{i totala, nu va putea face
niciodatii dragoste cu o femeie, ciici de indatñ ce se va
apropia de ea, va deveni impotent din punct de vedere
psihologic. Cum at putea face dragoste cu mama ta? Este
imposibil.
Aha se explica de ce ataxia bârba{i devin impoten{i faca
de so{iiIe lor, dar numai fata de ele. Aliituri de prostituate
ei nu se simt deloc impoten{i. Pare ciudat: de ce nu se simt
ei impoten{i §i fata de prostituate? Pentru simplul motiv ca
ei nu se pot gandi la mama for ca la o prostituatñ; acest
lucru este imposibil. Mama 1or, o prostituata? Prostitu{ia este
o lume aparte. In schimb ei i5i proiecteaz5 mama asupra
so{iilor lor. Sofia devine astfel doar un ecran. Ei ar vrea ca
sotia sd aiba grijii de ei ca de un copila , iar daca ea refuzâ,
se simt ofensa{i.
In lume exista mii de oameni nevrotici 5i psihopa{i din
cauza mamelor lor.
lar Buddha spunea. „Ce dulce e sâ fii mame“. Probabil
câ se referea la altceva. In nici un caz nu putea avea in vedere
o mame evreicâ! Desigur, nu se referea nici la simplul act
al na#terii, ccci prin eI o femeie nu devine automat o mame
dulce. Spiritul matern este un fenomen complet diferit. El
este ceva absolut uman, care transcende total animalitatea.
El nu are nimic de-a face cu biologia. El este iubire, iubire
purb, iubire neconditionat5.
Atunci cand o mame iube5te necondi{ionat — #i numai o
mam4 poate iubi necondi{ionat — copilul inva{â fericirea de
a fi iubit necondi{ionat. El devine astfel capabil sh iubeascâ
151
 el insult necondi{ionat. far a iubi necondi{ionat inseamnñ
ti religios. a
Pentru o femeie, acest lucru este cel mai unor lucru din
lume, pentru ca ea este fflgatit5 in mod natural pentru el.
Devenind mama, ea se aflñ la limita transcenderii biologiei.
Posi fi o mama chiar §i fârñ sa dat na#tere unui copil. P {j
fi o mame pentru toata lumea. Hi poti manifesta spiritul Capitolul 9
matern fata de un copac, fa)i de un animal. El este
o
calitate innascuta (dar poten{iala) a femeii. DESPRE FAMILIE §I DESPRE
Spiritul matern inseamna sa fi i sa iubetti CONTROLUL NA TERILOR
capabil
necondi{ionat, sa iube§ti pe cineva pentru simpla bucurie a
iubirii, sd ajuti pe cineva sa creasca pentru simpla fericire Dp aft de ant, familia a fosl unitatea socialâ de bazâ,
de a §ti ca 1-at ajutat sâ creascñ.
yr totu:fi, atunci când vorbe5ti de lumea cea nouâ, tu te
De pildñ, un terapeut autentic este o mamñ. Daca nu i"ndoie5ti de valabilitatea ei. Ce propui in locul ei?
dispune de spirit matern, atunci nu este un terapeut adevñrat, Omul a depñ§it necesitatea familiei. Utilitatea familiei
ci doar un profesionist care exploateaza oamenii, profitand nu mai este de actualitate, ea §i-a trait traial. Familia este
de suferin{a lor. Un terapeut autentic este o mama. El este una din cele mai vechi institu{ii, astfel incat numai oamenii
ca un pantec pentru pacientul sñu. Salvandu-I, el ii ofere cei mai sensibili tit pot da seama de faptul ca ea a murit
acestuia o noua na§tere, o noua fila,
curatñ, pe care acesta deja. In ceea ce ii prive#te pe ceila1{i, va mai trece mult timp
i§i poate rescrie via{a de la inceput. inainte ca ei sa-§i dea seama ca familia a murit.
Asta in{eleg eu atunci cand vorbesc despre „psihologia Familia §i-a fiacut datoria. In noul context, ea nu mai
unui buddha“. Aceast a este adev5rata terapie. Un maestru
este un terapeut adevñrat; insñ§i prezenta lui este terapeutica. este relevantii, indeosebi pentru umanitatea care tocmai s-a
nascut.
El te inconjoara cu iubirea #i cu sfaturile lui ln)elepte la Familia a fost o institu{ie deopotriva buna #i rea. Ea a
tel oa o mami. El este ca up nor care te inconjoarñ de
fost de folos — omul a supravietuit gra}ie ei — dar a Pacut
pretutindeni, din toate partile, in toate dimensiunile,
la fel 5i foarte mult rau, caci a corupt mintea umana. In trecut
ca o mama*.
nu exista inst alternativa, omul nu avea de ales. Familia a
fost un run necesar. Nu ace1a#i lucru va fi insa valabil #i
in viitor. Viitorul va putea adopta stiluri alternative.
In viziunea mea, viitorul nu se va derula in structuri
fixe; vor exista mereu mai multe stiluri alternative. Dacb
” D6rllmapadha: Calea lui Buddha: Vol. 9,
Cap. 7. vor exista oameni care vor prefera sa alcatuiasca impreunâ
M2
 OSHO
o familie, nimeni nu li se va opune. Dar procentul acestora
va fi foarte mic.
Exista #i la ora actuala pe pñmfint familii — foarte rare,
nu mai mult de 1% - care sunt foarte armonioase, extrem
de benefice pentru cei care le alcñtuiesc, care favorizeazii
cre#teiea, in care nu exista nici o autoritate, nici o
capcanñ, nici un fel de posesivitate; In care copiii nu
sunt distrust,
in care so{uI nu incearca sa-§i distrugñ sotia, in care so{ia
nu incearca sâ-5i distruga soul; in care existi iubire ti
exists libertate; familii alcñtuite de oameni care se simt
bine impreunñ, care sunt uniti de fericirea lor, nu de alte
motiva{ii, in care nu existñ nici un fe1 de politica. Da,
asemenea familii au existat dintotdeauna pe pamant, 5i
mai exists 5i astñzi. Pentru ace#ti oameni nu este necesara
nici un fel de schimbare. Ei vor putea trdi §i in viitor in
familii clasice.
Dar in ceea ce prive§te marea majoritate a oamenilor,
familia este mai degrabñ ceva ingrozitor. Intreba{i-i pe
psihana1i§ti, tar ei vâ vor spune câ: „Toate tipurile de boli
mentale apar ca urmare a existen{ei familiilor. Toate tipurile
de psihoze, de nevroze, apar ca urmare a existen{ei famili-
ilor. Familiile sunt cele care dau na§tere unor fiin}e umane
extrem de bolnave““
Familia este r5dâcina tuturor nevrozelor. Este important
sâ ip{elegem structura psihologic5 a familiei, #i ce se
intâmplâ cu 'con#tiin{a umand din cauza ei.
Mai intai, familia condi}ioneazâ copilul sb accepte o
anumitb ideologie religioas5, anumite dogme politice, o
anumite filosofie de via)â, o anumite teologie. lar copilul
este atat de inocent, atat de vulnerabil, astfel incat poate fl
cu u#urin{â exploatat. El nu poate spune nu, nici m5car nu
"' Sufitii: poporul aflat pe cale, Vol. 2, Cap. 12.
CARTEA DESPRE FEMEI —
ttie ca ar putea spune nu, #i chiar dac5 ar putea spune nu,
e1 nu ar face-o, caci este mult prea dependent de familia
sa, dependent la modul absolut. El este atat de neajutorat
meat este nexoit sa fie de acord cu dogmele impuse de
familia sa, oricat de proste}ti ar fi acestea. Familia nu-1 ajutñ
pe copil sa cerceteze el insu§i, sa lvi puna lntrebñri; ea ii
ofera credin{e de-a gata, iar aceste credin{e sunt sinonime
cu otrava pentru mintea sa. Dupd ce copilul este sufocat
rcetare este
de credin{e 5i prejudeca}i, capacitatea sa de ce
devine
paralizata, aripile sale sunt taiate. La varsta cand
capabil sa cerceteze singur cum stau lucrurile, mintea sa
este atat de condi}ionatb incat nu ma mai putea scapa de
prejudecâ{ile sale, astfel incat cercetarile pe care le va face
nu vor putea fi autentice. Orice lucru nou ar cauta, e1 va
porni intotdeauna de la o concluzie a priori. El nu va mai
cauta decat dovezi pentru a demonstra concluzia la care a
ajuns deja, subcon§tient. In acest fe1, e1 xa deveni incapabil
sa descopere adevarul.
Acesta este unul din motivele pentru care exista atñt
de pu{ini buddha in aceasta lume. Principala cauza este
familia. De altfel, orice copil se na§te ca un buddha, e1 vine
pe pamant cu poten{ia1u1 de a atinge con§tiin{a suprema, de
a descoperi adevarul, de a trdi o via{â in beatitudine. Dar
familia distruge aceste trei dimensiuni, fiicand din existen}a
sa ceva extrem de plat.
Orice copil se natte pe pamant cu inteligen{â
o
prodigioasb, dar familia sa face din e1 un om mediocru,
inteli-
ccci nu este deloc u#or sb trâie#ti alaturi de un copil
gent. El se indoiette, este sceptic, incearcâ s5 afle singur
cum stau lucrurile, este neascultâtor i rebel. §i orice
familie tit dore#te un copil tsctlltitor, gata sâ-§i urmeze
pârintii, gata sâ-i imite. De aceea, sâman{a inte1igen{ei
154 trebuie distrust
chiar de la bun inceput, tribute arsa
/55
 OSHO
complet, astfel incat sa nu existe nici o posibilitate ca
din ea sa rasarñ ceva.
Este de-a dreptul un miracol faptul ca au existat ca{iva
o a m e n—i precum Zarathustra, lisus, Lao Tse, Buddha —
care an reu§it sa scape de condi{ionarea familiala. Ei
reprezintñ marile culmi ale con5tiin{ei, dar de fapt orice
copil se na#te cu aceea#i calitate poten{iala.
99% din oameni ar putea deveni la fe1 ca Buddha,
daca nu ar fi condi{iona{i de familiile lor. Familiile permit
cretterea unor cre§tini, mahomedani, hindu§i, jaini#ti sau
budi§ti, dar nu a unor Buddha, Mahavira, Mohamed, sau
lisus. Acest lucru nu este posibil intr-o familie. Mohamed
s-a revoltat impotriva mediului in care a crescut e1, Buddha
s-a revoltat impotriva mediului in care a crescut e1, lisus s-a
revoltat impotriva mediului in care a crescut el. Toji ace#tia
au fost mari rebeli, iar familia este institu{ia care se opune
cel mai tare spiritului rebel.
Umanitatea trece astñzi printr-una din cele mai dificile
etape. Va trebui sa ne decidem dacñ dorim sa triiim in con-
formitate cu trecutul, sau dacñ dorim sâ traim un nou stil
de via{ñ. Eu cred cñ ce a fost, a fost de ajuns! Am incercat
structurile trecutului, iar acestea au dat grey. A venit timpul
sa depa§im acest trecut §i sa creñm un nou stil de via{ñ pe
pamant'2
.In ceea ce ma prive5te, eu cred ca eel mai bun dintre
stilurile alternative de via{a este via{a in comun.
ViaJa in comun inseamna sa traie§ti intr-o familie
lichidñ. Copiii apar{in comunita{ii, adica tuturor. Intr-o
asemenea societate, proprietatea personalñ nu mai existñ,
deci nici egoul personal. Un barbat poate trii alaturi de o
femeie, dar
’2 PhiloSophia Ultima, Cap. 3.
156
— - CARTEA DESPRE FEMEI
numai pentru ca amandoi au ales acest stil de via{ñ, pentru
ca se simt bine impreunñ. In momentul in care ei simt ca
iubirea a disparut, nu se aga{a unul de celalalt, ci i#i iau
ramas bun cu recuno5tin{a, ramanand de-a pururi prieteni.
Apoi se apropie de alte persoane. fn trecut, singura problema
mai serioasa erau copiii.
In via}a in comun, copiii apartin comunita{ii, ceea ce
schimba radical lucrurile in bine. Ei vor avea astfel ocazia
sâ trâiascii alaturi de tot felul de oameni. La ora actuala,
copilul traie#te numai alñturi de mama sa §i de tatal sñu.
Timp de multi ani de zile, mama sa §i tatal sñu sunt singurele
arhetipuri umane pentru el. Nu este de mirare ca el incepe
sa-#i imite parin{ii.
Imitandu-#i parin{ii, copiii continua sa perpetueze
acelea§i boli de care au suferit 5i pñrin{ii lor. Ei devin mite
copii la indigo. Acest proces este extrem de distructiv, dar
copiii nu au ce altceva sa faca; ei nu au nici o altñ sursa
de informa{ie.
Daca o suta de oameni triiesc in comun, membrii de
sex masculin ai comunita{ii vor fi mult mai multi, la fe1 ca
}i membrii de sex feminin; copilul va avea astfel mult mai
multe posibilitati, tit va putea imboga{i mult mai mult fiinJa,
De pilda, e1 va vedea mult mai multe tipuri de femei, nu
doar unul singur. Este extrem de distructiv sa-{i faci o
singura idee despre arhetipul feminin, caci de-a lungul
intregii tale vieti nu vei mai cñuta decat acest arhetip
unic, intruchipat de mama ta. Daca te-ai indragostit de o
femeie, fii atent! Exists toate #ansele sa fi gasit pe cineva
apropiat de mama ta, #i exact de acest lucru ar trebui sa te
feretti eel mai tare! Orice copil este suparat pe mama sa.
Mama trebuie sa-i interzica multe lucruri, ea trebuie sa
spunñ nu— acest lucru nu poate fi evitat. Chiar u o mamñ
buna trebuie uneori sa
l57
 02//O ———
spuna nu, sa-i interzica anumite lucruri. De aceea, copilul
este manios. El iti ura#te mama, dar in acela#i timp o 5i
iube§te, cdci ea reprezinta supravie{uirea 1ui, sursa lui de
via{a }i de energie. El tit urñtte #i i}i iube#te mama
simultan. Acest tipar se imprima astfel in subcon§tientul
lui.
Barbatul care iube§te o femeie, o va uri in acela§i timp. El
nu are de ales, caci igi va cauta intotdeauna, subcon#tient,
mama. Acelasi lucru se petrece #i intre femei #i tatñ. Intreaga
lor via{a este o continua cautare a unui so{ care sit semene
cu tatal lor.
Tatñl nu este insa singura persoanñ din lume; lumea
este mult mai amplñ. De fapt, chiar daca femeia §i-ar regasi
tatal, ea nu va fi mai fericita. Ea nu poate fi fericitâ decat
cu un iubit, nu cu tatal ei. Nici bñrbatul nu poate fi fericit
cu mama lui, pe care o cunoa#te deja, la care nu mai are
nimic de explorat. Orice forma de familiaritate aduce cu sine
plictiseala. Oamenii cautñ intotdeauna ceva nou, dar nu au
nici un tipar a1 noului.
Dacñ ar trai la comun, copilul §i-ar imboga{i mult suf-
letul. El ar cunoa#te mult mai multe femei, mult mai multi
barba{i, §i nu ar mai fi dependent de douñ persoane.
Familia creeazñ in voi o obsesie, 5i orice obsesie se
impotrive#te umanitñ{ii voastre. Chiar daca tatal tau se ceartâ
cu pltcineva ti consta{i imediat ca nu are dreptate, nu ai ce
face, trebuie sa fii de partea lui. La fe1 cum oamenii spun:
„Buna-rea, {ara mea e {ara mea!“, voi afirma{i acela§i lucm
despre familia voastrñ: „Bun sau rñu, e tatal meu. Mama mea
e mama mea, trebuie sa fiu de partea ei“. fn caz contrar, ar
insemna sa-{i trñdezi familia.
Familia va inva{ñ deci sa fi{i nedrep{i, sñ ac{ionati cu
dubla masura. Vezi ca mama ta gre#e§te atunci cand se
cearta cu o vecinñ, dar nu ai ce face, trebuie sit-i {ii partea.
Acest
158
CARTEA DESPRE FEMEI
lucru te inva{a sa fli nedrept in via{a. Traiul in comun nu
ata#eaza copilul de o singura familie; el va fi mai liber, mai
cinstit, mai pu{in obsedat. In plus, va primi iubirea din mai
multe surse. El va sim{i astfel ca via{a inseamnñ sa iube5ti.
Familia vâ inva{â mai degraba sâ fi{i in conflict cu
societatea, cu celelalte familii. Familia vñ impune monopo-
lul sentimentelor. Ea va cere sit fi{i pentru ea #i impotriva
tuturor. Trebuie sa fi{i in serviciul familiei, sa lupta{i pentru
numele §i faima ei. Ea va inva{a ce este ambi{ia, conflictul,
agresiunea. Traiul in comun v-ar fi inva{at sa fiti mai pumn
agresivi, sa va in{elege{i mai bine cu lumea, tocmai pentru
câ a{i fi cunoscut ataxia oameni.
Tocmai de aceea, mi-am propus sa creez aici o
asemenea comunitate, in care to{i sa fie prieteni cu cei1al{i.
Nici chiar so{ii #i so{iile nu ar trebui sa fie decat prieteni.
Casnicia lor ar trebui sa fie o simpla in{e1egere intre cei
dot parteneri, o decizie de a trñi impreunâ pentru ca se simt
ferici{i impreunb. In clipa in care cel pu{in unul dintre ei
crede ca fericirea a disparut, ei se pot separa. Neexistand
nici o casatorie, divor{ul nu va fi necesar. Oamenii vor
trai spontan.
Traind in suferin{a, omul se obi5nuie#te treptat cu
aceas- ta. Nu tolera{i niciodatñ, nici miicar pentru o singura
clipñ, nici o forms de suferin)a. Poate ca in trecut v-a{i
sim{it bine traind alaturi de un anumit bñrbat, poate ca a fost
plñcut, dar dacii fericirea a dispñrut, atunci trebuie sa-1
pñrñsi{i. Pentru aceasta nu este deloc nevoie sa fi{i
distructivñ gi mñnioasa, nici sit purta ti povara remu5ciirilor,
cñci in ceea ce prive#te iubirea nu se poate face nimic
altceva.
Iubirea este precum o briza. Ea vine. .. Daca este
prezentii, este prezenta. Apoi dispare, tar daca a disparut, a
dispñrut, nu mai ai ce-i face.
159
 OSHO
Iubirea este un mister, nu poate fi manipulata. Ea nici
nu ar trebui sa fie manipulatii, legalizalii, fortatâ, in nici un
fe1 de circumstance.
La comun, oamenii vor trñi impreuna din simpla dorin{ii
de a se bucura reciproc unii de aI{ii, fdra alte motiva{ii. Cand
aceast4 bucurie dispare, ei se despart. E putin trist, dar nu
au ce face. Nostalgia trecutului va mai dainui o vreme in
mintea lor, dar trebuie sa se despartii. Au aceastâ datorie,
unul fa)a de celalalt, sit nu trdiascd in suferin{â, ccci foarte
unor suferin{a poate deveni o obi$nuin{ii. Ei se despart cu
inima grea, dar Para resentimente, §i i§i caute un alt partener.
In viitor, casatoria va dispñrea, dar odatii cu ea va
disparea 5i divortul. Via{a va deveni astfel mai curgatoare,
oamenii vor avea mai multii incredere in ea. Credinta lor
in misterele vie{ii va fi mai mare decat cea in claritatea legii,
ei vor crede mai mult in via{a decat intr-un tribunal, in
po1i{ie,
in preot, in biserica.
lar copiii le vor apartine tuturor, ei nu vor mai trebui
sa poarte insigna familiei. Comunitatea va avea grijñ de ei.
Acesta va fi cel mai revolu{ionar pas in istoria umanitñ{ii,
traiul in comune care sa aiba la baza adevarul, cinstea, in-
crederea reciproca, §i renun{area gradata la lege.
Intr-o familie, iubirea dispare mai devreme sau mai
tarziu. De multe ori, ea nu existñ nici mâcar la inceput.
Multe câsñtorii sunt aranjate, pentru cu totul alte motive
decat iubirea, de pilda banii, puterea, prestigiul. Copiii care
se nasc dintr-o asemenea casnicie nu se nasc din iubire,
ci din ob1iga)ie. Ei nu se nasc ca o oazâ, ci ca un de§ert.
Aceastñ atmosfera de lipsâ de iubire care existñ in casa ii
impietre§te, ii face sb fie lipsi{i de iubire. Ei invatil
primele lec)ii despre via{a de la pbrin{ii lor, tar cum
ace#tia sunt lipsi{i de iubire §i se ceartñ tot timpul, ei
inva{â ce este
i s0
CARTEA DESPRE FEMEI -
pa, gelozia §i mania. $i astfel, ei nu vñd decat faca uratñ
a pñrin{ilor lor.
Speran{ele lor sunt distruse de la bun inceput. Ei nu
pot crede ca iubirea va aparea in via{a lor, de vreme ce
nu a aparut in viaia parin{i1or lor. In plus, mai vad #i alte
familii, parin{ii prietenilor lor. Copiii sunt foarte receptivi;
ei vdd tot ceea ce ii inconjoara, tot ceea ce se petrece in
jurul for. Vdz$nd c5 nu exista nici o posibilitate de iubire,
ei incep sa creadd cd iubirea nu este altceva decat poezie,
câ ea nu exists decat in mintea poeiilor, a vizionarilor, ca
iubirea este imposibila in via{a de zi cu zi. $i daca apuci
st-)i bagi aceasta idee in subconstient, atunci iubirea nu
mai are cum sa apara in via{a ta.
Pentru ca iubirea sa poatii apñrea mai tarziu in via{a
ta, este nevoie sa o vezi cu ochii tñi petrecandu-se. Daca de
mic copil iti vezi parin{ii intr-o rela)ie de iubire profunda,
de compasiune, de pre{uire reciprocñ, atunci existñ o
speran{a
ca mai tarziu, iubirea va putea aparea r in via{a ta. In
inima ta s-a sadit o saman{ñ, care va putea incepe candva
sa creasca, daca va gasi condi{iile necesare. Tu 5tii atunci
ct ti se poate intampla #i {ie.
Daca nu ai vdzut niciodata nimic, cum ai putea crede
i
ca i se va intampla tocmai {ie? Daca iubirea nu a apiirut
in via{a p5rin{i1or tai, de ce ar aparea in via}a ta? Mai
mult, vei face totul sa preintampini apari{ia ei, ca sa nu-{i
tradezi pârin{ii.
latii ce am observat eu contempland oamenii: femeile
afirma la un nivel subcon§tient: „Uite, mamñ, sugar }i eu
la fel cum ai suferit tu!“. Bñrba{ii ajung #i ei sâ i§i spuna:
„Tata, nu fii ingrijorat, viata mea e la fel de mizerabila
cum a fost a ta. Nu te-am tradat, nu te-am depâ5it. Sunt la
fel de nefericit cum ai fost tu. Port mai departe tradi{ia
noastra
161
 OSHO
de familie. Sunt onorat sa fiu reprezentantul tau, tatñ, nu
te- am tradat. fata, 5i eu fac cu so{ia mea ce obi#nuiai sa
faci tu cu mama, ma cert 5i eu cu mama copiilor mei. in
acest fel, imi cresc copiii la fe1 cum m-a{i crescut voi pe
mine“.
InsaU ideea de a-{i create copiii este un nonsens. Ii
poli eel mult ajuta, dar nu ii poli create. Insa§i ideea de cre
tere a copiilor este o absurditate, §i este §i extrem de
periculoasâ. Un copil nu este un obiect pe care I-ai creat
tu.
Un copil este ca un copac. Da, il poli ajuta sa creased,
il poli uda la rddhcinâ, poli pune ingrb§bmant in pamant,
poli veghea ca soarele sâ-1 incalzeasca, dar el create
singur. Nu tu e§ti ccl care il create.
Copiii sunt mistere desavar§ite. In momentul in care
incepi sa ie modelezi caracterul, sa ii cre§ti in conformitate
cu anumite structuri, cu prejudeca{ile tale, tu ii deformezi,
ii lnchizi intr-o inchisoare. lar ei nu te vor ierta niciodati.
Pe de alta parte, ct nu pot invap (atunci cand sunt foarte
mici) decat de la tine, §i mai tarziu, vor face acela#i lucru
cu copiii lor, #i aha mai departe.
Fiecare genera{ie i§i transmite nevroza genera{iei
urmatoare. In acest fe1, societatea continua sa persiste in
nebunia ei.
Astñzi este nevoie de o saman{a noua. Omul s-a ma-
tudzat, tar familia apartine trecutului san; ea nu are nici un
viitor. Traiul in comun poate inlocui astñzi familia, #i va fi
mult mai benefic pentru genera{iile urmatoare.
Dar nu oricine poate trñi in comun. Numai cei medita-
tivi pot reu#i acest lucru. Nu poli trdi alaturi de albi
oameni decat daca Stir sa celebrezi via{a, daca cuno#ti
acel spa{iu intim numit medita{ie, daca §tii sâ iube#ti.
Omul nu poate fi fericit daca nu dispune de libertate,
iar vechile structuri familiale au distrus libertatea. fn acest
i6c
— CARTEA DESPRE FEMEI
fel, e1e au distrus inclusiv fericirea, au distrus iubirea. Fa-
milia a fost doar un instrument pentru supravie{uire. Da,
ea v-a protejat trupul, dar a distrus sufletul. Astñzi ea nu
mai reprezinta un imperativ. Trebuie sñ invñ{ñm sñ ne
protejam #i sufletele. Acest lucru este mult mai important
5i mai esen{ial decat protec{ia trupului. Familia nu mai
are nici un viitor, cel putin nu in sensul in care a fost
ln{e1easa ea pana acum. Exista insa un viitor pentru iubire
5i pentru re1a{iile de suflet. Candva, cuvinte precum „so{“
sau „so{ie“ vor deveni scabroase.
Daca pui monopol pe o femeie sau pe un barbat, tu
pui implicit monopol 5i pe copii. Eu sunt intru totul de
acord cu Thomas Gordon atunci cand afirma: „Eu cred ca
to{i parintii ‹}i abuzeaza potential copiii, cñci principala
metoda de cre#tere a copiilor este aceea dominatii de
putere ti de autoritate. Convingerea majorita{ii parin{i1or,
potrivit cñreia
„Este copilul meu §i pot face ce vreau cu el“, este profund
distructiva. Este o convingere extrem de violenta“. Un
copil nu este un obiect, nu este un scaun sau o marina. Nu
pomi sa faci cu el ce vrei tu. El a venit pe lume prin tine,
dar nu i{i apa9ine {ie. Ca orice suflet, el ii apartine lui
Dumnezeu, existen{ei. In eel mai bun caz tu e§ti
ingrijitorul fur, un baby-sitter. De aceea, nu deveni{i
posesivi.
In familiile moderne, totul se invarte#te in jurul idei i
de posesiune: posedarea proprieta{ii, a femeii, a
barbatului, a copiilor. lar posesivitatea este o otrava.
De aceea, eu sunt impotriva familiei. Evident, nu spun
ca cei care se simt ferici{i in familiile lor, care infloresc,
care se simt vii §i plini de iubire, trebuie sa i§i distruga
familiile. Acest lucru nu este deloc necesar. Familia lor
este deja o comunñ, chiar daca in miniatura.

OSHO
Desigur, o comuna mai mare va fi §i mai buna, caci
va dispune de mai multe posibi1itñ{i, de mai mu1{i
oameni. Oamenii diferi{i pot aduce comunita{ii mai multe
tradi{ii culturale, mai multe stiluri de via{ñ, mai multe
respira{ii, un suflu nou, mai multe raze de lumina, - iar
copiii vor avea de unde alege, vor avea o libertate
deplina in acest sens.
Ei trebuie sa cunoasca atat de multe femei incat sa nu
devina obseda{i de faca unei singure mame, sau de stilul ei
de via{â. In acest fel, ei vor putea iubi mult mai multe
femei, dar #i mult mai multi barba)i. Via{a lor va parea
intr-o mai mare mâsurâ o aventurñ, nu va fi ceva
plictisitor.
Sa va spun o anecdota:
O mama se afla intr-un magazin §i §i-a dus copilul la
departamentul de jucarii. Ochind un cñlu{ uria#, copilul s-
a urcat pe el #i a inceput str-1 cñlñreasca. A trecut o ora, #i
el nu se mai dadea jos de pe ciilu{. „Haide, fiule, 1-a rugat
mama, trebuie sa mergem acasñ, sñ-i pregatesc cina lui
tata“. Micu{ul a refuzat insa sñ se dea jos, §i orice efort s-a
dovedit in zadar. A incercat §i directorul magazinului, dar
fâri mai mult succes. In sUar#it, din disperare, au chemat
cu to{ii psihiatrul magazinului.
Acesta s-a apropiat de micu{ #i i-a 5optit cateva cuvinte
la ureche, dupii care copilul a sarit imediat de pe cal 5i s-a
rejiezit la mama sa.
— Cum a{i reu5it, a intrebat mama, nevenindu-i sa-§i
creada ochilor. Ce i-am spus?
Psihiatrul a ezitat un moment, dupa care i-a raspuns:
— Tot ce i-am spus a fost: „Dacii nu te dai imediat jos
de pe calul, am sa-{i dau o mamii de bataie sora cu moartea!“
Oamenii inva{â rapid ca teama este eficientd, ca puterea
§i autoritatea an efect asupra copiilor. far ace§tia din urmñ
164
CARTEA DESPRE FEMEI ——
sunt atat de neajutora{i ii atñt de dependen{i de pñrin{ii
lor incat sunt foarte unor de speriat. Orice pñrinte inva{ñ
tehnica de a-5i exploata #i de a-}i oprima copiii, caci
ace#tia nu au cum sa li se opuna.
fntr-o comuna, ei s-ar putea duce in multe locuri. Ar
avea atat de multi unchi §i atat de multe matu i unde sa
se duca; nu ar mai fi atat de neajutora{i. Ei nu ar mai fi la
mana parin{i1or lor, aha cum se intampla astazi. Ar fi mai
independen{i, tar parin{ii nu i-ar mai putea supune la fel
de unor.
Astazi, tot ce vñd copiii in familiile lor este suferin{a.
5tiu, sunt momente cñnd so{u1 §i so{ia se iubesc, dar e
i
{in acest lucru numai pentru ei. Copiii nu au voie sa 5tie
nimic despre asemenea lucruri. Tot ce vad ei este faca
uratñ a parin{ilor lor. Cand mama §i tata se iubesc, ei
inchid cu grija ma de la dormitor §i au grija sa nu faca
prea mult
zgomot, pentru ca cei mici sa nu afle ce este iubirea.
Astfel, copiii nu asista decat la conflictele de familie, la
certuri, la lovituri, fie ele directe sau subtile, la insulte,
umilin{e, #i aha mai departe. Acestea sunt lucrurile la
care asistñ de
reguld copiii.
Un bñrbat statea in fotoliu #i citea ziarul, cand so{ia
sa a intrat in camera §i i-a tras o palmñ.
— De ce ai facut asta? a intrebat indignat bñrbatul.
— Pentru ca e}ti un amant mizerabil.
Ceva mai tarziu, so{ul s-a indreptat catre canapeaua
pe care statea so}ia sa, uitandu-se la televizor, §i i-a tras o
palma zgomotoasa.
— De ce at Uacut asta? I-a intrebat manioasa so{ia.
— Ca sa vad care este diferen{a, i-a raspuns e1.
5i acela#i lucru continua la infinit, iar copilul asista
la el. Asta-i via{a? Sa fie acesta scopul vie{ii? Copiii incep

sa-ti piarda speran{a. Ei sunt deja rata{i, chiar inainte de a
incepe sa traiasca, caci au cunoscut deja e5ecul. Daca
loz, care sunt atat de puternici §i de in{elep{i, nu parintii
reusesc sa
traiasca in pace, ce speraii{e ar mai putea exista pentru
ei?
tare inn oS bll.
Mai mult, ei 1nva{a d0 timpuriu toate trucurile: cum
sa te simti prost, cum sa devii agresiv. , . Copiii asista
nu
niciodata la actele de iubire. Intr-o comuna ar exista mai
lTltlltD g0Sibi}i{ñ{i. Ei s-ar putea confrunta
din cand in cand
cu iubirea. Oamenii ar trebui st afle ca
iubirea exista. Ei ar
trebui sa afle acest lucru incd de Citi,
ar trebui sa-i vadi
pe adulti mangaindu-se.
Intr-o lume mai bun5 §i mai in{e1egatoare, iubirea va fi
afi#atâ pretutindeni. Copiii vor vedea de mici ce inseamna
s5 fii iubit, CaU bucurie i{i aduce acest lucru Privind, ei
. vor
invb9. in acest feI, poarta lUbirii se va deschide cindva
ti
pentru ei.
Iubirea ar trebui sd fie acceptate intr-o mai mare
iar vio1en{a ar trebui respinsa mai mult. Iubirea ar mhsurâ,
trebui sâ
ie fie disponibil5 tuturor. Daca doi oameni fac dragoste, ei
nu ar trebui s5 se aScUnd5 atat de mult. Ar trebui s5
râdâ, ss
cante, sâ pipe de bucurie, astfel incat tour vecinii ss
cileva face dragoste cu altcineva, cl dot oameni
se iubesc.
Iubirea este un asemenea dar. Toate lumea
S-0 considere ca pe ceva divin, ca pe ceva ar trebui
sacru.
Via{a poate deveni un paradis
atei }i acum. Pentru asta,
barierele vor trebui inst inl5turate,
tar una dintre cele mai
mari bariere este familia".
CARTEA DE$PRE FEMEI
De ce se tmpolrivesc toate religiile contracepfiei?
Astiizi, Papa se impotrive§te contracep{iei, 3i nu are
ce face, caci toate religiile sunt impotriva metodelor
contraceptive, pentru un motiv foarte simplu: prin aceste
metode, numarul
credincio#i1or for se va diminua. Totul este un simplu joc
politic: cine are cei mai multi credincio#i, catolicii sau
protestan)ii, hindugii sau jaini#tii, ori mahomedanii?
Toata politica are leg5turñ cu cifrele, indeosebi din
cauza democra{iei. Orice individ reprezintñ un vot: cu cat
ai mai multi copii, cu atat reprezin{i mai multe voturi.
i
cine are cele mai multe voturi va conduce {ara, sau chiar
inEeaga lume. De aceea, to{i #efii reIigio5i, toate institu{iile
religioase, tour propagandi#tii ericii se opun contracep{iei.
In realitate, contracep{ia reprezinta una din cele mai
mari binecuvantñri din intreaga istorie a umanitâ}ii. Ea a
insemnat o mare revolu{ie. Nici o alte revo1u{ie nu a fost
atat de mare ca #i inventarea contraceptivelor, ccci aceastd
inventie a permis in sfiqit egalitatea dintre femei 5i
bârba{i. Femeia nu poate avea aceleati drepturi cu cele
pe care ti
le-a arogat bbrbatul decat cu ajutorul contraceptivelor. In caz
contrar, ea ar ramane mereu gravidâ.
De-a lungul timpului, femeile nu au putut lucra in
fabrici, la birouri, ca medici ori ca profesoare. Tot ce an putut
face ele a fost sâ fie gospodine, adicâ un fel de servitoare
litre platit. §i intreaga lor via)b s-a risipit dand na#tere la
nenumitra{i copii. Ele nu au putut face nimic altceva, nu au
putut picta, nu au putut scrie poezie, nu au putut compune
muzicd, nu au putut dansa. Cum at putea dansa dacb e}ti
tot timpul gravidit? Tot timpul {i-e râu, tot timpul ai greJi.
 Pam recent, femeia era re dusb la rolul de fabrics de
" Sufi}ii. poponil aflat pe cale, Vol.
2, Cep 12 fdcut copii. Ele incepeau la varsta de 14 ant #i continuau
166
 OSHO
atata vreme cat bñrbatul rñmanea suficient de potent pentru
a procrea. Sa ai 24 de copii nu erau excep{ii chiar atat de
rare, iar 12 copii reprezenta regula. Ce femeie care are
o duzina sau douñ de copii mai poate face altceva decat
sa-i creasca?
Aceasta a fost principala cauza a sclaviei femeilor.
Ramfinftnd tot timpul gravida, sim{indu-se rau din cauza
sarcinei, femeia depinde in totalitate de barbatul ei, indeosebi
economic. $i daca depinzi economic de altcineva, nu ai cum
sa Hi liber. Factorul economic are o mare importanta Daca
banii vin de la barbat, acesta nu ii va da Para anumite
condi}ii.
Daca avem nevoie de o umanitate in care barbatul sa
fie egal cu femeia, contraceptivele trebuie folosite pe o scara
cat mai large cu piitin}a; ele trebuie st devinii ceva normal
in viaJa femeilor. . .
Mai mult, contraceptivele an transformat ins5§i via{a
sexual5. Sexul a devenit dintr-o data amuzant. El nu mai
este astazi la fel de serios cum era altñdatñ. A ajuns un
joc, doua corpuri care se joacñ unul cu celalalt. Nu este
nimic rñu in asta. Ce este rau daca joci fotbal? Ce este
rau daca joci volei? Orice joc implica energiile a eel pu{in
doua corpuri.
Sexul este 5i el un joc, dar multa vreme nu a fost
privit astfel. Inainte, contracep{iile erau privite cu multa
grJ9itate. Contraceptivele au eliminat aceasti seriozitate.
Este firesc ca religiile sa se teamñ, ccci intregul lor
edificiu se poate prñbu#i din cauza contraceptivelor. Ce
nu au putut face ateii timp de secole la randul, au Uacut
contraceptivele in numai cateva decenii: ele 1-au eliberat
pe om de tirania preotilor.
Contraceptivele sunt o binecuvfintare, dar Papa nu poate
fi in favoarea lor, caci insñ§i puterea lui se afla in joc, }i
CARTEA DESPRE FEMEI
efi re1igio#i, a tuturor
nu doar cea a Papei, ci §i a altor s
or qi ayatollah-ilor §i imam-ilor din lume.
Shankaracharya-Ril
Cu to{ii se vor opune contraceptivelor, caci afacerea lor poate
g mult afectata de acestea.
En sent lntru totul pentru contraceptive. Dupa pñrerea
iii ar ttebui
mea, ele ar trebui folosite pe seara largñ, cop
pñrin{ii lor, cum sa
st inve{e inca de mici, din §coli, de la
foloseascâ contraceptivele pentru ca sexul sa devina ceva
eriozitate. Abia atunci
amuzant, sa i#i piarda caracterul de s
vor fi eliberate cu adevñrat femeile.
Fora contraceptive, femeia nu are ce face; ea trebuie
ta ramane o sclavâ, tar jumatate din umanitate care trñie§te
in sclavie nu este un tablou prea frumos.
Papa se opune §i avorturilor. De ce se opun tour
Sa
ace§ti oameni avorturilor? Pe de o parte, ei continuñ
vorbeasca despre nemurirea sufietului. Atunci de ce se tern
de avorturi? De vreme ce sufletul este nemuritor §i nu a
apucat sâ pñcñtuiasca, de ce sa nu-1 impiedici sa pñtrunda
in acest corp? Oricum, el va gñsi un alt corp, dacñ nu in
aceasta lume, atunci in alta, caci oamenii de #tiin{a sustin
via{a.
câ exists eel pu{in 50.000 de planete pe care existñ
Probabil ca in realitate exista mult mai multe. A§adar,
daca nu se poate incarna pe aceasta planeta, sufletul se va
ceva râu sa faci schimb.
incarna pe o alta. .. $i nu
este prea aglomeratñ, hardest sa
Daca planeta aceasta a devenit alta planeta. .. Acesta este
schimbam cateva suflete cu o
,
scopul avortului. Sufletul spune: „Pot veni, doamna?“ tar
dumneavoastrd ii râspunde{i: ,in, imi pare ran, dar este
prea aglomerat. Bate la a1t1 poarta“.
De vreme ce exista alte posibilita}i, nimeni nu distruge
nimic. Pe de o parte, ace§ti oameni sus{in ca sufletul este
i t9
 OSHO
nemuritor, iar pe de alta parte vii sperie spunandu-va ca
a{i ucts un suflet, ca a{i ucis o via{a, va fac sa vii sim{i{i
vinovate.
Nu exista decat doua posibi1ita{i: ori sufletul este
nemuritor, #i atunci nu poate fi ucis, ori este muritor, §j
nici atunci nu poate fi ucis, ciici nu existñ suflet, ci numai
trup. Asa ca trebuie sa decidem cat de multi oameni pot
trai ferici{i pe acest pamfint. Exista insa o strategie
ascunsñ in spatele acestei politici: preo{ii, papii #i to)i
ceilal{i nu doresc ca omul sa traiasca fericit pe pdmant, caci
daca oamenii ar incepe sa fie ferici{i, cui i-ar mai pasa de
paradisurile 5i de cerurile pe care le propovâ duiesc ei?
Numai daca oamenii traiesc intr-o suferin)â continue le
pomi propovâ dui: „Uite, aceasta via)a este cumplitd. Cautd
cealalta via{a, via{a de apoi. Aceastñ via{a este un iad, aha
ch nu-{i mai pierde timpul trâ ind-o. Mai bine folose#te-ti
timpul pentru a gasi cealaltii via)â , cea divine“.
Este in avantajul lor ca lumea sd râ manâ in suferinta
lar dacd din punct de vedere psihologic ei au reu#it sâ v5
men{ind in suferin{d, ei incearcâ acela§i lucru #i din punct de
vedere fiziologic, biologic, in toate felurile posibile, pentru
ca voi sh continua{i sh merge{i sb le cere{i sfaturile, sh ii
considerati mantuitorii vo#tri.
Viziunea mea asupra lucrurilor este complet diferitd.
,’ Eu sus{in ideea potrivit clreia aceasta via)â, cea de aici
#i acum, poate deveni paradisiacâ . Nu mai trebuie s5 câ uta{i
nici un cer, nici un paradis. Noi putem transforma aceastit
via{â in ceva atat de frumos’4
" Philosophia Ultima, Cap. 3.
CARTEA DESPRE FEMEI
Care este punctul tâu de vedere cu privire la avort?
Avortul nu este un pñ cat; in aceastñ lume supra-populata,
avortul este o virtute. lar daca totu}i avortul este un pacat,
atunci cei responsabili de el sunt polonezul Papa, Maica
Tereza 5i cei ca ei, caci ei se opun contraceptivelor 5i
metodelor de control al na#terii. Acest gen de oameni
sunt cauza tuturor avorturilor, ei sunt cei responsabili. In
viziunea mea, ei sunt ni§te mari criminali!
In aceasta lume suprapopulata, in care lumea moare
de foame, este de neiertat sit te opui pilulei contraceptive!
Pilula este una din cele mai mari contribu{ii pe care
le-a adus #tiin{a moderna la dezvoltarea umanitñ {ii; ea
poate transforma acest pamant intr-un paradis.
Evident, in acest paradis nu vor mai fi orfani, 5i atuncl
ce se va intampla cu Maica Tereza §i cu to{i ace5ti
misionari ai carita{ii? }i cine va mai asculte in acest
paradis de polonezul Papa? Oamenii vor fi atat de ferici{i,
de ce s-ar mai gandi ei la un paradis dupa moarte? Daca
traiesc acum in paradis, de ce ar mai trebui ei sâ inventeze,
sa proiecte ze, sâ viseze la un paradis in lumea de dincolo?
Paradisul de dincolo a fost inventat tocmai pentru ca
oamenii au fâ cut din aceasta planeta un iad. lar acest iad Ie
este foarte util preo{ilor, aha-zi#ilor oameni religio i,
sfin{i1or, papilor, tuturor ayatollah-ilor #i
shankaracharya-Rilor, tuturor acestor clovni. Ei se opun
pilulei contraceptive; daca au ceva cu pilula, atunci sit o
fiirami)eze, sâ o transforme in pulbere! Daca pilula este
problema, sâ o macine! Ace5tia sunt oamenii responsabili
pentru toate avorturile, pentru
ti orfanii din lume, dar tot ei vin sh-i serveascâ . $i ce
lucruri minunate fac!
Am auzit de doi frati, care aveau impreunit o afacere.
Unul dintre ei se furi#a noaptea prin sat §i colora
ferestrele #i utile oamenilor cu praf de cbrbune, tar apoi
pleca.
 OSHO
Diminea}a venea celalalt frate, strigand pe u1i{ele satului:
„Curat gudronul! Daca dore§te cineva sa-#i cureie ferestrele
§i utile, en ma ocup de aha ceva!“ $i evident, avea mult
de lucru, toata lumea avea nevoie de e1. Pana cñnd
termina, fratele sñu distrugea ferestrele §i utile caselor
dintr-un alt sat, dupa care avea din nou de lucru. Cei doi
aveau astfel mult de lucru 5i ca§tigau multi bani.
Ace1a#i lucru il fac acetti oameni. Ei se opun pilulei
contraceptive, sterilizarii, tehnicilor de control a1 na}terilor,
dupa care se mirñ ca femeile fac avorturi sau ca se nasc o
grñmada de orfani, pe care ii servesc de altfel cu o mare
virtute, caci Para servicii nu pot ajunge in cer. Ei au nevoie
de sarmani ca de ni§te trepte pentru a ajunge in cer.
Eu prefer sa distrug sñrñcia, nu sa-i servesc pe cei sñraci.
Ce-i prea mult nu-i sñnñtos! Timp de zece mii de ani,
prostii i-au servit pe cei saraci, dar nimic nu s-a schimbat.
Astazi exista insa suficientñ tehnologie pentru a putea
distruge complet saracia.
De aceea, dacñ este cineva care trebuie iertat, ace#tia
sunt Papa, Maica Tereza etc. Ei sunt criminalii, dar crima
lor este suficient de subtilñ pentru a nu putea fi inteleasa
decfit dacñ dispui de o mare inteligen{ñ!3’
Am fost ocatâ sâ te aud spunând câ susJii concepJia
CO iilOr tn condiJii de laborator; spuneai câ ace(tia ar putea
fi ni te genii, mai frumof:i :fi mai sânâto:fi decât fiinfele
umane obi:fnuite. Nu frumuseJea fiinJei noastre interioare
este cea care conteazâ? San poate câ glumeai...
Nu, nu glumeam. Foarte rar sunt complet serios, dar la
vremea cñnd am Uacut aceastñ afirma{ie eram cat se poate de
” Zen: Zest, Zip, Zap 5i Zing, Cap. 13.
CARTEA DESPRE TEMEI —
serios. Eu cred cu adevarat in acest lucru, cñci oamenii
care sunt crea{i de catre natura oarba, de cñtre biologia
oarba, nu prea par Sa fi contribuit la cre§terea umanita{ii.
Putem constata acest lucru cu ochiul liber.
Charles Darwin spunea ca omul s-a nascut din maimu{a.
Acest lucru s-ar fi petrecut cu un milion de ant in urma, dar
se pare ca in timpul acestui milion de ani omul nu a creat
nimic bun. As zice chiar c5 maimutele au fost mult mai
inteligente: ccl pu{in ele au dat nattere umanita{ii. Fiin{ele
umane par sâ fie complet impotente in ceea ce prive5te
creativitatea. Ele nu creeazii decñt copii la indigo dupa ele
insele. Acest proces trebuie sa inceteze.
Am citit undeva cñ la un birou au venit ordine de sus,
in care se spunea ca biroul respectiv este prea sufocat de
dosaie vechi — de 30 de ani, chiar de 50 de ani —, aha ca
acestea trebuiau distruse. Dar, recomanda acela§i ordin, ar
fi bine ca dupa fiecare dosar ars sâ fie fâcutñ o copie la
indigo. Atunci care mai era sensul ac{iunii? De ce sñ mai
fie distruse originalele?
Este firesc sa va sim{i{i #ocata, in{eleg perfect acest
lucru; cand te gande#ti ca copilul nu va avea parte de pan-
tecul matern, de cñldura mamei, de ingrijirea ei, de iubirea
materna.. . Pe de alta parte, mama reprezintñ multe alte lu-
cruri: cicaleala, ura, gelozia, prostia. Copilul lnvaJñ §i aceste
lucruri de la mama.
$i putem vedea cu ochii liberi ce fe1 de specimene
exista astñzi in lume. Ele s-au niiscut din aha-zisele
voastre rela{ii. Adolf Hitler s-a nñscut dintr-o re1a{ie umana,
dintr-un pantec matern. losif Visarionovici Stalin s-a nascut
in acela5i fe1. Toji marii criminali, Alexandru cel Mare,
Napoleon Bonaparte, Mussolini, Mao Zedong, Nadir Shah,
Tamerlan,
 OSHO
Gingis Han. . . Istoria este plina de asemenea mon§tri, care
s-au nñscut tot din femei iubitoare.
En unul mi-am pierdut increderea in biologia oarba.
Am mai multa incredere in fiin{a umanñ con5tientñ. Este
mai bine sa creezi un copil in condi{ii de laborator, unde
pot fi selectate cea mai buna saman{ñ #i ceI mai bun ovul.
Nu conteaza câ ace#tia sunt anonimi. De fapt, orice spital
ar trebui s5 aib5 propria sa banes de sperm5 #i de ovule,
la fel cum au banci de sange. Dupa care ar trebui sa caute
perechile ideale de sâman{â §i ovule, care sâ se
potriveascâ perfect din punct de vedere clinic, intr-o
eprubetñ.
Copiii concepu{i in eprubeth nu vor mo5teni trecutul
nostru cumplit. Ei vor fi ni#te fiin)e umane not, tar
oamenii de §tiin{a vor putea programa celulele
spermatozoizilor 5i ale ovulelor astfel incat noir nascu{i sa
fie mai inteligenti, mai sñnñtosi, mai vitali. In orice act
amoros bñrbatul elibereaza milioane de celule vii, din care
numai una va atinge ovulul femeii. Ce pierdere! Milioane
de fiin{e vii. Chiar daca sunt atat de mici incat nu le pute{i
vedea cu ochii, din ele a refit o rasa mare, mai mare decat
oricare altñ rasa de pe acest
pamant.
Raportat la dimensiunile 1or, la o seara proportionalñ,
distqn{a pe care trebuie sa o parcurga spermatozoidul pana la
ovu este de douñ mile lungime. O cñlatorie atat de lungñ. . .
§i to{i se luptii pentru supravieJire, caci nu au prea mult
timp la dispozi{ie. Nu se #tie niciodatii cand se va
declanta a1 treilea razboi mondial. Este posibil sa nu traiasca
mai mult de doua ore.. . 5i numai o singura celulñ ajunge la
ovul, dupa care ovulul se inchide. Rareori se intampla ca
doua celule sa ajungi simultan, caz in care se vor na#te
gemeni. Rabindranath Tagore, unul din marii poem at
Indiei, a fost
CARTEA DCs xr FEMEI
eel de-al treisprezecelea copil la parin{i. Ceilal{i 12 s-au
dovedit a fi niste idio{i, nimeni nu le-a re{inut nici mñcar
numele. Pare absurd acest joc al hazardului orb. Dacñ tatal
lui Rabindranath s-ar fi oprit la eel de-al 12-lea copil (care
este o cifra rotunda; pare mai mult decat suficient sa ai o
duzina de copii), lumea ar fi pierdut una dintre cele mai
minunate fiinte care s-au nascut pe aceasta planeta, un
mare poet, un mare pietor §i un mare om... frumos din
toate punctele de vedere.
In condi{ii de laborator, totul este insa mult mai
simplu. Un om de 5tiintâ ar fi renun{at fiara prea multe
complexe la primii 12 copii. El 1-ar fi ales pe
Rabindranath ca pe primul copil, #i cine #tie dacl
poten{ialul sau nu ar fi fost mult superior daca ar fi avut
parte de eel mai bun ovul. Nimeni nu poate Qtr.
Noi nu cunoa#tem adevaratul potential al umanitñ{ii.
Asta afirm eu: haide{i sa-i acordâm o dansa. La inceput
pare inuman. Orice lucru nemaivñzut pana atunci pare inu-
man la inceput.
Cand primul tren s-a deplasat intre Londra st un sat
din apropiere, pe o distan{ñ de numai opt mile, nimeni nu
a dorit sa urce in e1. .. nici chiar pe gratis. Oamenilor li s-a
spus ca li se va servi pranzul gratis, dar nimeni nu a dorit
sa urce in tren, caci in diminea)a respectivh, preotul a spus
de la amvonul bisericii câ Dumnezeu nu a creat vreodatñ
un tren. „Este nenatural, este periculos, este inuman! Nu
urca{i in e1!“
Ce crede{i ca s-ar fi intamplat daca oamenii nu ar fi
creat nimic nou? Astazi nu ar exista trenuri, maxim,
avioane, rachete care sa ajunga pant la luna.
§i ne mai dorim sa ajungem la stele! Pentru asta, avem
nevoie de trupuri mai puternice, de oameni mai inteIigen{i,
, OSHO
de min{i proaspete, golite de toate aceste prostii. §i acest
lucru ar putea deveni posibil daca na#terea omului ar putea
fi conceputa in condi{ii clinice, de laborator.
Da, eu sus{in cu toata taria aceast5 afirma{ie".
Teama mea legatâ de viziunea ta legalâ de na terea
omului nou in condiJii de laborator i de inginerie geneticâ
nu este legatâ de lehnologia propriu-zisâ, ci de cei care ar
putea controla aceastâ iehnologie. Cine ne-ar putea garanta
câ aceastâ cunoa5tere va fi folositâ de fiinfe umane conyiente,
i nu de politicieni idioJi, care ar transforma lumea noastrâ
in romanul lui Orwell, „1984“?
Cine sunt cei care controleaza astñzi tehnologia?
Cine controleaza armele nucleare? Cine controleaza toate
descoperirile voastre #tiin{ifice? V-a{i ridicat vreodata
vocile impotriva lor? V-a{i gandit vreodata câ intreaga
via{a de pe pamant se afla in mainile unor politicieni
idiom?
Lucrurile au stat intotdeauna astfel. Orice noua
descoperire a fost imediat capturata de guveme, aha ca nu
trebuie sa fi{i preocupa{i numai de ingineria genetica. Nu
vi este teama de faptul ca politicienii devin in mainile lor
arme nucleare care v-ar putea distruge de 700 de ori? Deli
dccii ve)i fi distrust o data, nu ve)i mai avea nevoie sit *ii
dstru#i a doua oarñ, caci voi nu sunte{i precum Fiul lui
Dumnezeu §i nu veni invia din morti; iar in jurul vostru nu
sunt mantuitori care sa va readuca la via)â.
In schimb vâ teme{i — iar eu in{e1eg foarte bine acest
lucru — ca daca ingineria geneticii se afld in mainile po-
liticienilor, ace§tia nu se vor grabi sa creeze oameni mai
" Ultimul testament, Vol. 1, Cap. 3.
176
CARTEA DESPRE FEMEI
frumo#i, mai buni, mai inteligen{i, mai plini de iubire §i de
gra{ie. Ei vor crea mai degraba robo{i de odel, pentru a face
din ei solda{i gata oricand sa ucida. $tiu. Tocmai de aceea
am propus candva sa nu mai existe o lume a na{iunilor, ci
un singur guvern executiv. Toate hotarele trebuie eliminate,
toate pa#apoartele #i cdr;ile verzi trebuie arse. Oricine are
dreptul sit intre in orice tard, pentru simplul motiv câ este
o fiintb uman5.
De aceea, atunci cand afirm ceva, urmâri{i sb vb
aminti{i lntregul context in care am fitcut afirma|ia
respective. In caz contrar, m5 veni in{e1ege gre#it. Eu a5
dori sâ existe o singuri lume, in care sa nu mai apara
rñzboaie, iar solda{ii sa nu mai fie necesari. Aceasta lume ar
trebui sa fie guvemata de un guvem unic, al cârui pre§edinte
sa nu aiba decat un singur mandat, nu mai lung de base luni,
astfel lncat sit nu poata deveni corupt. Aceste precau{ii ar
trebui sa fie suficiente.
Pentru a putea crea copii in laboratoarele §tiin{ifice,
ingineria genetica ar trebui sa fie exclusiv in mainile oa-
menilor de §tiin{ñ.
Umanitatea a incercat diferite religii, ii toate au e#uat.
A incercat diferite politici, §i toate au e5uat. A sosit acum
randul #tiint•i. Trebuie sâ-i acordam o dansa, caci timp de
300 de ani ea a realizat mai multe progrese decat a reu5it
omul in milioane de ant de existenJñ.
Am mai propus ca lumea sa nu aibñ decat o singura
academie §tiin{ificii, astfel incat sa nu mai existe oameni
de #tiin@ rugi, americani, hindu i sau cre tint. fn ea sa fie
adunate toate gentile #tiin{ifice. $tiin{ei ar trebui sa-i fie
acordatii o a doua dansa. Nimic rau nu se poate intampla,
cel mult sit e§ueze 5i ea, dar eu nu cred cñ va e#ua.
Not avem datoria sa pregñtim apariJia unui om nou.
Oamenii de §tiin{â de maine se vor na§te din acest om nou:
meditativ, tiicut, plin de iubire.
I7i
 Viziunea mea legat5 de omul nou este foarte ample:
nu vor mai exista religii, na{iuni, guveme; vor exista doar
un singur guvern executiv }i o putemica academie
tiin{ificâ. far factorul dflCiSiv trebuie sâ devina §tiin{a.
Nu trebuie sa vâ fie teams. Oamenii de gtiin{i1 nu sunt
ni§te mon#tri, ei sunt de regula cat se poate de umani.
far daca meditatia va infiori, #i tot mai mu ti oameni vor
simti ten dia sa devina sannyasin-i, oamenii de #tiinth vor fi
primii oameni interesa{i sa parcurgâ c5litoria interioar5. Ei an
nevoie de ea, caci in caz contrar, via{a lor ar fi
dezechilibrat6. Ei nu fac altceva decat sâ studieze lumea
exterioara, din ce in ce mai profund. De aceea, au nevoie de
metode care sâ-i ajute st se retrage §i in interior, astfel
incat sb se reechilibreze. lar un om de #tiin{h meditativ
nu va putea crea niciodaH
mon#tri sau criminali.
$tiinJa a fost o binecuvantare pentru om. Dacii ar exista
o singuri lume, ea ar putea deveni o binecuvantare inca #i
mai mare3’
” De la falsitate la adevbr, Cap. 31.
Capitolul 10
CREATIVITATEA
Ce ne poli spune despre femeia creativâ? En sunt fe-
meie, 5i simt câ in mine arde intens un spirit creativ. Sum
convinsâ câ femeile ar putea oferi fomfi artistice o viziune,
o abordare plinâ de gingâ§ie, aha cum nu s-a mai vâzut
pânâ acum. Baza de la care ar porni femeia este diferilâ,
Poate locmai pentru câ arta se na te din iubire, aha câ nii
mai trebuie cuceritâ.
Creativitatea nu are nimic de-a face cu sexul. Daca
sim{i{i ca sunte{i creativñ, atunci manifesta{i-va ca atare.
Dar nu trebuie sa crede{i ca veni reu#i sa eleva{i
dumneavoastra creativitatea pe un palier la care bñrba{ii nu
au avut niciodata acces, numai pentru ca sunteJi femeie.
De ce trebuie sâ pune{i intotdeauna o lime de
demarca{ie intre femei §i bdrba{i? Adevarul este ca orice
barbat are in interior o femeie, #i orice femeie are in
interior un bdrbat. 5i este normal s5 fie aha, c5ci indiferent
dac5 sunte{i barbat sau femeie, am fost creat(â) prin
fuziunea dintre un bñrbat #i o femeie. Fiecare a contribuit
cu jumñtate la fiin{a dumneavoastrñ. Tatñl #i mama
dumneavoastrd traiesc deopotriva in dumneavoastrñ.
Singura deosebire intre sexe
{ine numai de aspectul care a ie5it la suprafa@ §i aspectul
care a ramas ascuns.

OSHO
Evident, arta nu ar avea decat de ca#tigat daca
bñrba{ii ii femeile ar crea-o fiecare din unghiurile lor
diferite. Dar din ceea ce spune{i, se pare ca dumneavoastrñ
nu in{elege{i deloc ce este creativitatea. Dumneavoastra
spune{i ca arta se na5te din iubire, deci nit mai trebuie
cuceritii. Exists insa o probabilitate de 99% ca iubirea
dumneavoastra sd fie atat de plenard incat sd nu mai
simti{i nevoia sâ picta{i. Cine se simte plenar implicit nu
iti mai pierde timpul sculptand o statuie.
Iubirea te impline§te atat de mult incat nu-{i mai arde
st scrii poezie. Poezia este scrisa de cei care au pierdut
trenul iubirii. Ei se consoleaza acum scriind poezii despre
iubire, dar nu cunosc iubirea propriu-zisa.
Este foarte dificil sa fii creativ din iubire. Exista
intr-adevar un anumit fe1 de creativitate 5i in iubire. Daca
iube§ti un bñrbat, buc5tñria ar putea deveni un camp al
creativitñ{ii tale. Hi doretti ca bñrbatul tau sa aibñ parte de
cea mai buna mancare. Ai dori ca el sa aiba parte de cele
mai frumoase haine. Privi{i hainele mele! Aceasta este o
creativitate rezultata din iubire.
Foarte rar este posibil ca unei femei indragostite sa-i
mai arda de picturñ, poezie, dans, etc. In realitate,
complexul de ,i'nferioritate al barbatului — faptul ca e1 nu
poate iubi la fel' de profund, ca nu poate da na§tere la copii
— il face pe acesta sa gaseasca anumite substitute pentru a
concura cu femeia. El creeaza astfel picturi, sculpturi,
devine arhitect de case sau de gradini. Din punct de vedere
psihologic, femeia ajunge sâ se simta astfel inferioara, caci
barbatul poate picta, poate compune, poate dansa. Uneori,
ea renun{a sa mai dea na5tere la copii, astfel incat
creativitatea ei sa poati fi orientatñ catre asemenea
domenii artistice.
/80
1
CARTEA DESr r rE>EI
Vreau sa v5 spun insa ca veni pierde. Va afia{i in
concuren{a cu bñrbatul, #i nu ave{i nevoie de aha ceva:
dumneavoastra sunte{i deja superioara. Nu ave{i nevoie sa
scrie{i poezie, dumneavoastra suntem deja o poezie.
Iubirea dumneavoastra este insa5i muzica. Inima
dumneavoastra, care bate plina de iubire, este insu§i
dansul.
Daca dori{i sa crea{i poezii, muzica §i dans, va veni
priva astfel de iubire. Veni pâtrunde astfel in spa{iu1 ln
care se aflñ bñrbatul: va veni sim{i inferioarñ §i veni gasi
substitute prin creativitate. Nu este nimic de admirat in
asta. Eu nu am cum sa va aprob. Femeia este deja sexul
superior; ea nu mai are nevoie sa demonstreze acest
lucru.
Daca sim{i{i insa ca nu dori{i sa ave{i copii, in
schimb dori{i sa picta{i §i sa compune{i muzica, este
foarte bine.
De fapt, sunt destule femei care fac acest lucru,
caci pimantul este suprapopulat. Veni face un serviciu
umanita{ii daca va veni muta aten{ia de la copii la picture,
ccci picturile nu cer de mancare. Dansul este perfect ln
acest sens. Dansa{i cat de mult dorim, caci nu veni crea
astfel o Etiopie. Scrie{i poezie. Poate ca din cauza poezi
ilor dumneavoastra, ca{iva oameni vor suferi ascultandu-
vñ, se vor plictisi, dar acest lucru nu conteazñ prea mult.
Ei nu au decat sa va evite.
Daca nu aveti dorinta de a face copii, este perfect. Cu
siguran{a veni dori sa cream altceva in schimb. Face{i
acest lucru, dar nu cade{i in iluzia potrivit careia
creativitatea dumneavoastra va fi superioara celei a unui
barbat. Ea nu are cum sa fie, pentru simplul motiv ca
dumneavoastra suntem sexul superior, deci nu sunte{i deja
marcata de inferioritatea care i1 stimuleazñ pe barbat sa i#i
puna intreaga via{a intr-un tablou.
El nu face altceva decat sa concureze cu copilul
 OSHO
dumneavoastrñ. $i chiar daca este un Picasso, el moare
disperat. A incercat intreaga sa via{a sa picteze ceva, dar
nici o pictura nu poate fi vie, nici o poezie nu are via{a.
A§adar, nu uita{i: o femeie poate crea, dar de cele mai
multe ori creativitatea ei va fi de mana a treia. fn schimb,
acest lucru se dovede#te util pentru umanitate. Aceasta
este deja suprapopulata, iar numarul ei ar trebui redus la
un sfert din cel actual. Veni pune deci umarul la un mare
proiect. Nedand na#tere unui copil, veni fi o binecuvfintare
pentru umanitate.
Renun{a{i insa la ideea ca pute{i crea ceva din prea
multa iubire. Daca dorim sa crea{i ceva, nu vñ mai gandi{i la
iubire, caci iubirea va va da o implinire prea mare pentru a
mai putea crea ceva. Ea este un miracol atat de mare; cine
#i-ar mai dori sa scrie poezie?
Personal, nu am intalnit niciodatii un indragostit, bñrbat
sau femeie, care sa fi creat poezii, picturi, sculpturi, pentru
simplul motiv ca era foarte mu1{umit. Ca sa creezi, ai nevoie
de nemu1{umire, de o rana pe care dore#ti sa o ascunzi.
Eu sunt fericit de ideea dumneavoastra; face{i ceea
ce va mana impulsul dumneavoastrñ creativ. Dar nu
uita{i: dumneavoastra nu ave{i complexul de inferioritate
aI barbatului, dcci nu ave{i cum sa-1 concuraii. Vâ afla{i
deja pe o pozi{ie mai bund. Bdrbatul este smac; fie-vd
' mild de el" !
Ieri spuneai câ femeile creeazâ copii, iar bârbaJii
creeasâ artâ yr tot felul de lucruri materiale. Crezi câ esie
nefiresc sau neurotic pentru o femeie sâ nu-ii doreascâ
un
copil §i sâ prefere sâ fie artistâ? En nu mi-am dorit niciodatâ
" De la moarte la nemurire, Cap. 1.
182
CARTEA DESPRE FEMEI
un copil. Dansul, pictura, poezia, muzica §i teatrul an fost
dintotdeauna pasiunea (i maniera mea de expresie. Vrei sâ
comentezi?
Nu este nimic nefiresc in asta. Daca nu vñ doriJi
un copil, ave{i tot dreptul sa nu il face{i. Dacii dori{i sa
va exprima{i creativitatea prin artii, pictura, muzica, este
foarte bine, mult mai bine decat sâ dari nagtere unei guri
in plus pe pamant. $i cine §tie ce fel de copil veni aduce
pe lume?. ..
O pictura nu poate face nici un rau. Muzica este
fiumoasii, la fel §i dansul. Nu. Nu este nimic nefiresc in
asta. B5rba{ii au afirmat secole la randul ca femeia are
datoria sñ dea na#tere la copii. Ei an {inut astfel femeia in
sclavie, caci daca face intr-una copii, cum ar mai putea fi
ea preocupatñ de pictura, muzicii, poezie, teatru?
Astfel, pe de o parte ei au fortat femeia sa ramana tot
timpul gravidh. Cu numai o sutii de ani in urmñ, orice femeie
de pe glob râmanea tot timpul gravida. Un copil ii rapette
noul luni din vial, duph care ea trebuie sa-1 creasca. lar
cand copilul nici nu a atins varsta de base luni, ea a ramas
din nou gravida. Este ca un cerc vicios. $i chiar §i un
singur copil poate fi uneori o teroare.. .
Sunt de acord cu dumneavoastra. Multa lume m-a
intrebat: „Tu nu vrei sd ai un copil?“ „Eu? Ori a§ ucide
copilul, ori m-a# sinucide, dar nu am putea trbi impreuna!
Un copil in camera mea? Imposibil!“ Din precau{ie, nu
m-am insurat niciodata, cdci cine #tie? Femeia cu care
m-a5 insura §i-ar putea dori un copil. $i astfel, ar apârea
necazurile.
Nu exists deci nici o problemb, daca aha simti{i. Nu
ascultati de ce vt spun alte femei: cum câ ar fi ceva
nefiresc. Poate ct este nefiresc pentru cfc, pentru ca ele
sb poate da
183
 OSHO —
na§tere la cñt de multi copii doresc. Daca vd sim{i{i bine
pictand, scriind poezie, compunand muzicd, veti darui
astfel lumii copii mai buni, copii care nu vor face r5u
nimdnui, dar care vor bucura multe suflete3’.
Este adevârat câ In cons ideri sexul in vederea re-
producerii drepl un pâcat? Pe de altâ parte, am citit câ
at afirmat câ existâ o diferenfâ uria â intre o femeie i o
mamâ, câ cel mai mare act creator al unei femei este sâ
dea na:ftere unui copil. Dacâ aha stau lucrurile, atunci de
ce este un pâcat sâ faci sex in speranla de a crea un copil,
experimentând simultan bucuria creaJiei :fi a energiei crea-
toare a universului?
Da, pana acum ce1 mai mare act creativ a1 unei femei
a fost sa dea na§tere unui copil, dar ea nu mai este nevoitñ
sa faca acest lucru. In trecut, lumea nu era populate
suficient; era nevoie de mai multi oameni pe pamant, tar
femeia im- plinea aceastñ nevoie. Astazi, femeia trebuie sa
descopere #i alte dimensiuni ale creativita{ii, ciici numai
astfel va putea deveni ea cu adevarat egala cu bñrbatul. fn
trecut, ea nu a fost altceva decat o fabricii de fiacut copii,
iar bñrbatul nu a folosit-o decñt in acest scop. Fabrica de
Pacut copii era o afacere foarte buna din punct de vedere
economic, caci CO )11 te puteau ajuta in atatea feluri; in
trecut, copiii nu reprezentau o povara.
fn {arile sñrace ale lumii chiar #i astazi mai existñ
ideea ca cu cat ai mai multi copii, cu atñt mai bine i}i xa
merge din punct de vedere economic. Altadata, acest lucru
era adevñrat. Astñzi a devenit un neadevñr. Mahomed s-a
insu-rat cu noua so{ii #i le-a permis mahomedanilor sâ se
" De la falsitate la adev$r, Cap. 34.
CARTEA DESRRE FEMEI
insoare cu patru femei, pur ii simplu pentru a crea mai
multi mahomedani, ciici a existat un rñzboi continuu Intre
musul-mani #i ghiauri, aha ca totul se reducea la o politica
a cifrelor. Era deci important — din punct de vedere politic
ti economic — ca barbatul sa se insoare cu mai multe
femei, aha ca barba{ii au ajuns sa ture femeile din triburile
altora. Era mult mai important sâ furi o femeie decat un
bñrbat, caci barbatul nu are o capacitate de reproducere la
fe1 de mare ca femeia. Un singur barbat este suficient
pentru a servi rnai multe femei #i poate crea astfel o
grñmada de copii.
Astazi lucrurile s-au schimbat; lumea este supra-
populata. A aparut o alta nevoie, aceea de a direc{iona
creativitatea femeilor catre not dimensiuni: cñtre poezie.
literaturñ, muzicâ, arhitecturñ, sculptura, dans. Femeii trebuie
sa i se permita astazi accesul la lntregul spectra al
creativita{ii. Sa creezi copii noi in aceste trupuri este ceva
pericvilos.
Continuarea suprapopul5rii pamantului a devenit o sinucidere
curate; deja suntem mai multi decat este nevoie pe aceasta
planeta.
Sa dat na§tere la copii nu mai este un act creativ, ci
unul distnictix! lntregul context s-a schitnbat, iar noi
trebuie sa descoperim mijloace de a ne adapta la noul
context. Pana astazi, femeia nu a putut crea poezii sublime,
o mare artñ, nu a putut compune muzica sau literaturñ, nu a
putut fi un mare om de §tiin{a sau un mare mistic, nu a
putut face nimic, ccci a fost mult prea ocupata sa ramana
gravidâ. Ea a fost subnutritd, torturata din cauza numñrului
prea mare de copii, de ordinul duzinilor, a fost mereu
bolnava §i in greturi. Ea nu a putut trai total, nu a avut
timpul necesar
ca sâ traiasca plenar.
Pentru prima oara in istorie, datoritñ contraceptivelor »
 O31fO
metodelor de control a1 na#terii, a devenit posibil ca
femeia sa se elibereze de ve#nicele sarcini §i de povara
na§terii §i ingrijirii a nenumara{i copii.
Energiile ei pot fi astazi eliberate. Acum, femeia poate
deveni §i ea un Buddha, un Zarathustra, un lisus, un Krishna,
poate crea §i ea la fel ca Mozart, Wagner, Leonardo da Vinci,
Michelangelo, Shakespeare, Kalidas, Rabindranath,
Cehov, Gorki, Dostoievski.
lar convingerea mea este câ odata ce energiile femeii
vor fi eliberate total de povara na§terii, ea va putea ajunge
un buddha chiar mai mare decat barbatul. De ce? Deoarece
forma ei creatoare este mult mai mare decat cea a bñrbatului.
Pana acum, creativitatea ei a fost reduse la actul na§terii,
care este un proces biologic, nu unul pe deplin creator.
Animalele il realizeazñ perfect. Na§terea unui copil nu este
ceva con§tient, deliberat, meditativ. Femeia nu este decat
un canal de care se folose§te natura, biological, pentru a
propaga mai departe rasa, specia.
Aha se explici de ce exista intr-adevñr un curent
subcon#tient de vinova{ie in orice om, chiar barb ajutorul
preo{ilor. Preo{ii s-au folosit de acest curent, 1-au exploatat,
dar nu ei au fost cei care 1-au creat. Existñ o senza{ie
subcon§tientâ de vinovd{ie in legatura cu sexul; preoJii au
lificat-o foarte mult, c5ci ea le-a permis perfect sd ex-
ploateze omul. Este mult mai unor sd exploatezi pe cineva
dacb il faci st se simtd vinovat.
Trebuie sâ existe ins4 #i o cauzd in Interiorul omului,
ccci thru o asemenea temelie, nimeni nu ar reu#i sit-i impune
o stare de vinovâ{ie atat de mare. Omul o resimte deja in
sinea lui; subconttient, el gtie ct sexul nu este un act
conttient, ct el este ceva mecanic, cit natura se folose#te
de el ca de
/86
CAR AEA DESPR E FEMEI
un instrument, ca nu el define controlul. Sexul este o forta
biologica. Nu ni e#ti cel care dore§te cu adevñ rat o femeie
(sau un barbat), ci hormonii din tine.
far atunci cand Stir cñ e#ti folosit §i cñ e§ti incapabil
sa scapi de aceastñ stare de sclavie, in tine se na5te
vinova{ia ca nu •s ‹ suficient de putemic, c5 nu de{ii
controlul, ca e5ti un animal, nu un om superior.
Asta doream sit spun atunci cand afirmam c5 sexul
in vederea reproducerii este un piicat. Cuvantul „pacat“ nu
are aici o conota{ie moralistñ , ci se referñ numai la faptul
ca nu este un act sacru, con§tient, meditativ. Nu voi suntem
cei care practica{i sexul; voi sunte)i doar fo9ati sa o face{i
de anumite force misterioase. Asta doream sa spun atunci
cand afirmam ca sexul in vederea reproducerii este un papal.
Astiizi, piimantul nu mai are nevoie de noi oameni.
Putem continua sa ne reproducem, dar numai dacñ
suntem de acord sñ transformam acest pamant intr-un
infern. Atunci ii putem asculta pe Papa }i pe Maica Tereza,
pe to{i acer iubi stupizi care vñ spun sâ nu mai folosi{i
contraceptive, sa evitaJi metodele de control al na#terii,
sterilizarea, caci acestea sunt ac{iuni nereligioase; sa evita{i
avortul, cñ ci este imoral.
Da, dar daca veni evita avortul, contraceptivele, steri-
lizarea, veni deveni responsabili pentru sinuciderea globala,
iar acesta este un act de violen{a cu mult mai mare, de
care ne apropiem tot mai mult cu fiecare zi care trece.
Acesta este primul motiv pentru care afirm c4 sexul in
vederea reproducerii este un pâcat.
Pe de altit parte, Papa, Mahatma Gandhi #i albi aha-
zI§i sfinti afirmb câ sexul nu este moral decat dacit este
practicat intr-un scop reproductiv. Ei afirma de fapt c6
sexul nu este bun decat daca este animalic, ccci numai
animalele fac sex doar din motive biologice.
187
,' OSHO
— — CARTEA DESPRE FEMEI
In viziunea mea, sexul pentru scopuri de reproducere sinonime. Creativitatea este un act con§tient, reproducerea
este un pacat, caci este ceva animalic, ceva incon#tient, este incon§tienta. Creativitatea este ceva meditativ, reprodu-
ceva biologic. cerea nu are nimic de-a face cu medita{ia.
Atunci cand faci dragoste cu cineva pentru simpla Pana acum, barbatul s-a folosit de femeie aproape ca
plñcere de a impñrtñ5i energia cu ccl pe care i1 iube}ti este
de o vita. El s-a folosit de ea pentru a-i cr•s‹e copiii, ca si
o cale de comuniune, de transfer energetic, de fuziune a
inimilor. Inseamna sa te tope#ti in celalalt. .. Part sa ai alt cum femeia ar fi fost o fermd. Nu intamplbtor, semnifica{ia
cuvantului „sot“ este exact aceasta: de „fermier“. Agricul-
scop in minte decat fericirea pe care {i-o oferi acest act.
tura inseamnd meseria de so{; soiia este campul, sotul este
Daca exista un scop, daca dore§ti sa creezi un copil,
fermierul, iar unica fun tie a s tiei este aceea de a da o
atunci este vorba de o afacere. Daca nu exista nici un scop,
recoltâ bogatd in fiecare an.
daca sexul nu este decat un amuzament Para scop, atunci el
Femeia nu va putea fi niciodatd eliberata pana cand
devine frumos §i nu mai creeaza in1an{uire. Atunci sunte{i
umanitatea nu va in{elege câ trebuie sâ puna capat actualei
eliberari de biologic, vñ ridica{i deasupra animalelor, pute{i
stiiri de lucruri. Barbatul i-a spus intotdeauna: „Tu e5ti
atinge culmile umanita{ii.
mare tocmai pentru ca poli sa na#ti copii!“ Aceasta este
De aceea, pentru mine sexul nu este ceva frumos decat
doar o ra{ionalizare a problemei, un premiu de consolare.
daca este lipsit de scop, daca este doar un joc, practicat
IncetaJi sa mai crede{i in aceasta piicñlealñ. Biirbatul a
numai pentru a imparta§i reciproc bucuria fuziunii amoroase.
exploatat femeia in toate felurile posibile, §i a sosit timpul
Numai astfel pute{i transcende via{a animalica inferioara
sit se renun{e la aceastñ exploatare”.
§i pute{i patrunde intr-o dimensiune superioarñ. $i nu uita{i:
reproducerea nu inseamnñ crea{ie.
Ce impact va produce asupra femeii eliberarea ei de
Cand femeia va fi eliberata de povara inutilñ a repro-
factorul biologic?
ducerii, ea va putea crea cu mai multâ fortñ decat orice
Aceasta eliberare reprezintii o mare dansa. Bñrba{ii
barbat, cñci daca poate da na#tere unui copil, de ce nu ar
au laudat intotdeauna femeile pentru marea for creativitate
putea ea sa creeze o muzicñ sublimñ? Pana acum acest
in producerea copiilor. Dar ce fe1 de copii au creat ele?
lucru nu h fost cu putintñ, iar bñrbatul nu a fiacut altceva
Privi{i aceastii lume: ace#tia sunt copiii vottri! Halal
decat sa ra{ionalizeze arta. ..
creativitate! Animalele o pot face la fel de bine, poate
De indatñ ce energiile femeii vor fi eliberate, ea va
chiar mai bine decfit voi!
deveni foarte creativñ. Eu cred insa ca barbatul se teme de
Da, barba{ii s-au grabit sa le laude pe femei: „Voi
creativitatea ei. Ea poate depa§i cu siguran}a creativitatea
sunte)i mari creatoare, caci voi dari na#tere copiilor“. Este
barbatului, cñci este inzestrata in mod natural pentru aceasta.
o mare pacalealñ, o capcanñ pentru ca femeile sa continue
Eu sunt in favoarea creativita{ii, dar nu uita}i: repro-
ducerea nu inseamna creativitate; cele doua cuvinte nu sunt
" Philosophia Ultima, Cap. 16.
.' 188
189

sa conceapñ copii. In {arile sñrace acest lucru continuñ §i
astazi; o duzina de copii nu este deloc o raritate prin acele
locuri. Sunt §i femei cu mai mult de 12 copii. ..
Toate religiile din lume se opun metodelor de control at
na§terii, pilulei contraceptive. Ele se opun avortului. AceasH
opozi}ie conduce la men{inerea in1ñn},uirii femeii, iar energi-
ile ei epuizate continue sa creeze oameni mediocri, mu1}imi
necesare pentru a servi in armate, gata s5 ucida sau sa se
lase ucise, ori in ce1 mai bun caz gata sa devina func{ionari,
infirmiere, hamali. Ce creativitate este asta? Tot ce a)i creat
sunt ni#te hamali. Suntet‹ >andre? Cat de mindre v-au
fdcut
câ suntet' mame? Fiecare pbrinte ar trebui sâ fie ru inat.
Voi
a{i (pro)creat la fel ca animalele.
$tiin)a v-a daruit astñzi dansa de a scapa de lan(urile
biologicului — o mare libertate, gra{ie careia sexul devine
pentru prima oara un joc, o bucurie purñ, nu o metoda pentru
reproducerea biologica.
M-a|i intrebat ce se va intampla cu energiile femeii
daca ele nu vor mai fi folosite pentru procrea{ie. Exists
mii de feluri in care aceastñ lume ar putea fi ficuta mai
foimoasa. Orice lucru care face ca lumea sit fie mai
frumoasa este ceva creator. Pute{i aranja griidina in jurul
casei dumneavoastrñ. Putem incruci§a plante, pute{i crea
flori not care nu au mai existat niciodati. Evident, acestea
vor aduce cu sine miresme care nu au mai fost mirosite
pe pamant.
ConcuraJi-i pe barba{i in toate domeniile. Dovedi{i-le
câ
le
Eliberare egale, dar nu prin Mi§cari de tipul celei de
sunte{i
a Femeii. Dovedi{i-le prin faptele voastre ca le suntem egale,
poate chiar superioare.. . Aceastâ Misfire pentru Eliberarea
CARTEA DESpRE FEMEI
vâ mandri{i. Egalitatea trebuie realizat prin efort personal,
income mentala.
Acum ch pilula contraceptivb v-a eliberat de limitarile
factorului biologic, v5 pute)i folosi energia in orice fe1
dori{i. Femeile au un corp mai delicat, mai flexibil. Nici
«
bdrbat nu va reu§i sâ danseze la fel de bine ea o femeie,
daca aceasta dore#te. Oricat de mult s-ar antrena, tmpUl
bbrbatului este mai rigid. Nu este vina lui, este o problema
de fiziologie. Femeile pot deveni cele mai bune dansatoare
de pe pamant.
Orice femeie are o mare imagiriatie, dar pana astazi,
imagina)ia ei a fost limitat la câminul ei. Motivul au fost
Copiii, care au {inut-o in ease, timp de milioane de ant,
ceea ce a filcut din casa a doua ei naturñ. Altminteri, eu nu
cred câ imagina{ia femeii ar trebui sa se limiteze exclusiv
la câminul ei.
Stelele ii apar{in femeii la fel de mult ca §i bñrbatului.
Rashritul #i apusul soarelui nu i-au apartinut niciodata
exclusiv birbatului. Tot Ce trebuie sa faca femeia este s5-#i
intindâ aripile conttiin{ei #i sâ-Hi ia zborul. Ea trebuie sa-#i
ldrgeasca viziunea, imagina{ia, #i sa viseze la ceva mai mult
decat numai la azi, femeile viseaza la viitorul
copiilor lor: „Fiul meu va deveni un doctor, un inginer,
cutare §i cutare“.
A sosit timpul ca femeia s4 devini ea ins5§i ceea ce
proiecta prin intermediul copilului sau. Ea poate sa devina
doctor, inginer, pilot de avioane. Orice i-a imaginat prin
intermediul copilului. .. De ce n-ar face fat5 realita{ii, de-
venind ea insa§i ceea ce proiecta inainte asupra copilului ei?
Nu cred c5 ar avea nici cea mai mica problems.
Femeii nu a creat decat url fa{5 de barba{i, dar ura nu v6 Femeile sunt in multe privin}e superioare barba{ilor,
iar superioritatea lor poate fi folositñ in orice dimensiune
va face egalele lor; ea nu este o insu5ire pozitivâ, cu care
s5
a creativitñ{ii.. .
 OSHO
Tot ce a creat pane acum barbatul este nimic prin
compara{ie cu ceea ce poate crea femeia, dach ea intra in
competi{ie cu el, aducand cu sine spiritul ei centrat, nedivizat,
iubirea #i mul{umirea ei. De aceea, orienta}i-vh catre directia
care crede{i ca v-ar implini cel mai tare.
In momentul in care femeile vor incepe st creeze toate
acele lucruri de care panel acum s-au ocupat bbrbati •›
spun, ele nu vor mai avea nevoie sâ pretindit egalitatea
in drepturi, ccci femeile sunt in mod natural sexul superior.
Nu intamplbtor, natura le-a inzestrat cu capacitatea de a
crea copii.
far pentru simplul motiv ca factorul biologic nu mai
are putere asupra femeilor, nu trebuie sa vd risipi{i
energiile devenind lesbiene. A sosit timpul sa fi{i creative
in toate do- meniile de activitate, sa dari lumii not Picasso,
noi Mozart, noi van Gogh, noi Shakespeare, din randurile
voastre. Nu ave{i nici un motiv sit nu o face{i. Crea{iile
voastre vor fi pu{in mai bune, pumn mai ginga5e, #i cu
sigurantii mult mai vii decat cele ale biirba{ilor.
Existñ un singur domeniu in care nu veni putea fi
niciodatñ egale cu biirba{ii — §i nici nu meritd sa
incerca{i sa deveni{i egale cu ei in acest domeniu— §i
anume, ccl al mu§chilor. Lasa{i-i pe barba{i sâ vii fie
superiori in domeniul m*sculaturii, cñci in ziua in care
femeile vor intra in sñlile de for{ñ ii vor incepe sa i#i
creeze trupuri musculoase, aceea va fi cea mai rea zi din
istoria umanitâ{ii.
Imi #i imaginez.. . Daca va veni ziua in care voi ve-
dea mii de femei musculoase stând in faca mea la aceste
conferin{e, eu nu voi mai veni niciodatti’' !
•' De la moarte la nemurire, Cap. 4.
j9y
CARTEA DESPRE TEMEI
Daca femeile vor ajunge lideri in politicñ, in poezie,
in picturñ, ele vor aduce o perspectiva complet noua asupra
tuturor acestor domenii. Femeile ar trebui sñ fie
profesoare, educatoare, sâ activeze in toate domeniile.
Ele reprezinta jumatate din umanitate, deci au dreptul la
jumdtate din aceastb lume. far experien{a mi-a demonstrat câ
sunt cat se poate de capabile, câ te pomi baza pe ele in
orice domeniu. Posi avea chiar mai mult incredere sn ele
decat in bârb•ti. ccci ele stabilesc legbtura cu tine prin
intermediul inimii, nu al capului‘2.
lata care ar putea fi una din cauzele pentru care
femeile nu au fost niciodata creative: ele nu §i-au putut
permite sa traiascñ vreodatii singure in aceasta societate
creata de bñrba{i, pentru barba{i. O femeie care traie§te
singura este intotdeauna in pericol. Abia recent, cateva femei
5i-au permis sa inceapa o cariera de artist, in literaturñ,
picturñ, poezie. . .
$i asta pentru ca pentru prima oarñ, flumai in anti din
urme — chiar §i aha, numai in domeniile cele mai
avansate, mai progresiste, mai avangardiste — femeile au
putut trei independent, la fel ca b5rba{ii. In mod firesc, ele
an inceput atunci sa picteze, sa compunñ poezii, muzic5
etc. ..
Femeile au la fe1 de multe talente ca #i barba{ii, dar
timp de milioane de ant unica forma de expresie a
creativitñ{ii lor a fost sexul, iar dacñ energia for sexuala
era implicate in Uacut copii.. . Nu cred ca va pute{i imagina
o femeie care are
o duzin5 de copii si care compune muzica, nu-i aha? Cele
12 instrumente muzicale sunt tot timpul in jurul ei, fâcand
tot felul de prostii. .., tar femeia sa stea sñ picteze sau
sa
compunñ muzicñ? Crede{i ca cei 12 pictori mititei vor sta
" De la moarte la nemurire, Cap. 4.
193
 OSHO 194

1ini5ti{i in timp ce ea picteazñ? Ei nor ajunge sâ pictDze

inainte ca ea sâ-5i intindâ panza"!

Mie mi se pare câ femeile i-an ascuns darurile cu

care Ie-a inzestrat Dumnezeu pentru ca sâ menajeze orgoliul
bârbatului. Am dreptate?
Aceasta a fost una din cele mai mari calamitñ{i din
istoria umanitdi i. Femeile nu au fost niciodata apreciate
pentru talentele lor, motiv pentru care ele au inceput st §i
ie ascundñ, pana cand au uitat chiar ele cl le au. $i asta
pentru
ca femeile retardate erau mai apreciate decat cele
inteligente. Tot ce trebuia sâ faca o femeie era sâ fie
frumoase, sit aiba forme bine proportionate, dar nici un pie
de minte. In caz contrar, barba{ii s-ar fi sim{it stanjeni{i,
chiar rhni{i.
Aha se face ca de-a lungul timpului, femeile au
inv5tat o serie de trucuri, §tiind ca regula jocului era ca ele
sa-#i ascunda talentele. Chiar daca este inteligenta, femeia
trebuie
sa pretinda câ este proastb. Daca este talentatâ, ea trebuie
sa-§i ascunda talentele, focalizandu-§i creativitatea
exclusiv asupra caminului ei, asupra sufrageriei, bucñt6riei,
etc. Ea nu trebuie sa fact nimic care ar putea rim egoul
barbatului ei: nu trebuie sa scrie poezie, nu trebuie sâ
picteze, nu trebuie
sa sculpteze, caci in caz contrar, barbatul s-ar putea sim{i
in rior.
Acest orgoliu masculin nu ii permite femeii sa aiba
ceva de spus. $i totu#i, ea are o serie de ca1itâ{i pe care
barbatul nu le are, sau pe care nu le poate avea in aceea#i
propo9ie. Tot ceea ce {ine de domeniul intuitiei ie este mai
accesibil femeilor decat bârbaiilor, la fel cum tot ceea ce
{ine de domeniul intelectului Ie este mai accesibil barba{i1or
4" De la ignoran{5 la inocen{a, Cap. 6.
 CARTEA DESPRE FEMEI

decat femeilor. B5rba{ii apreciazñ in mod natural intelectul. Hi

dispun de intelect, aha ca i1 apreciaza, condamnand in schimb
intui{ia, pe care o numesc credin{5 oarbñ, nonsens, prostie,
supersti{ie. Ei o condamnâ pentru ca nu o au.
Femeile care erau arse pe rug in Evu1 Mediu 5i care erau
numite vrajitoare erau in realitate femei foarte intuitive. Bârba{ii
nu le-au putut tolera acest lucru, indeosebi preo{ii. Intreaga
Biserica a rñmas pana astñzi dominata de bñrba{i, intreaga
comunitate cre#tina este de sex masculin. Nici o femeie nu
este implicata in Sfânta Treime cre§tinñ, deci este normal ca
intreaga ierarhie religioasa sa fie de sex masculin. Inchizi)ia nu
s-a opus atat de mult vrajitoriei, cfit feminita{ii. Mai
devreme sau mai tfirziu, cand istoria se va scrie corect,
istoricii vor demonstra ca inchizi{ia nu s-a opus cu adevñrat
vrhjitoriei. Mai degraba se poate spune c5 barba{ii li s-au opus
femeilor, inte1igen{a s-a opus intui{iei, ra{iunea s-a opus
for{e1or ira{ionale, dar foarte puternice. Vrâjitoarele din acele
timpuri au fost arse pe rug, ucise, asasinate, torturate, pana
cand, terorizate, femeile au renun{at la lumea exterioarñ ti s-au
refugiat in propriul lor sine. Ele au inceput sa se teama! Daca
demonstrau un talent oarecare, ar fi putut fi acuzate de
vrajitoare. Dacii un barbat demonstra un talent oarecare, el era
transformat intr-un sfânt! Barba{ii erau adora{i ca fiicatori de
miracole, iar femeile care demonstrau ace1ea§i ca1ita{i deveneau
vrajitoare. Ele erau in mainile diavolului, in timp ce bñrba{ii
erau intr-o legñturd speciala cu Dumnezeu. .. Dar era vorba de
ace1ea§i calita{i•4 !

“ Mult dincolo de stele, Cap. 4.

195
 Capitolul 11
CORPUL
Ce trebuie sâ fac pentru a experimenta serizaJia de
bunâstare interioarâ?
Primul lucru de care trebuie sa {inem seama este
trupul. Corpul fizic este baza dumneavoastra, temelia
fiin{ei dumneavoastrñ, punctul in care sunte{i ancoratii.
Opozi{ia dintre minte §i corp vâ poate distruge, va poate
conduce la schizofrenie, vñ poate face sit v6 sim{i{i
mizerabil, vñ poate transforma via{a intr-un iad. Voi
sunte{i corpul. Desigur, sunteti mai mult decat corpul, dar
acel „mai mult“ va veni mai tarziu. Mai intai de toate,
suntem corpul fizic.
Corpul este adevarul vostru de baza, aha ca nu va
impotrivi{i niciodat de cate ori vñ impotrivi}i
corpului fizic, voi va impotrivi{i lui Dumnezeu. Ori de
cate ori ac}iona|i Para respect fa{ii de corpul fizic, voi
pierde{i contactul cu realitatea, cñci acest contact se
realizeazb prin corpul vostru. Corpul esfe puntea care vñ
leaga de realitate, este templul fiin{ei voastre.
Tantra vorbe5te despre reveren{a care trebuie arñtata
corpului fizic, despre iubirea §i respectul faca de trup, despre
recuno§tin)a faca de acesta. Corpul este o minune a
naturii. El este ce1 mai mare dintre mistere.
Dar voi a{i fost inv5{a{i s5 v5 impotrivi{i trupului.
Va lâsa{i uneori cople§i{i de un copac mare{, de soare 3i
de
/9z
 — OSHO
inainte de aceasta. Beatitudinea nu este posibila decat daca
traim intens. Dar cum a{i putea trai intens daca suntem ip.
potriva corpului?
Voi va afla{i intotdeauna intr-o stare cñldiita. Focul vos-
tru s-a rñcit. De-a lungul secolelor, focul s-a stins. AcUm, el
trebuie reaprins. Tantra afirma: mai intai, purifica{i-vñ truptl],
purifica{i-1 de Not ceea ce am reprimat atata timp. PermIteJi
energiei sa curga liber, eliminati blocajele.
Este foarte dificil sâ gñse5ti astñzi o persoanñ care sa
nu aiba blocaje, al carei corp sa nu fie incordat. Renun{a{i
la aceasta incordare, caci ea va blocheaza energia. hnergia
voastrñ nu poate curge liber din cauza acestei tensiuni.
De ce este toatñ lumea atat de incordata? De ce nu va
putem relaxa? Ali vñzut vreodata o pisicñ dormind, mo{ñind
dupa-amiaza? Cat de simplu §i de frumos se relaxeazñ ea!
De ce nu v5 putem relaxa §i voi la fe1 ca o pisic5? Voi vñ
agita{i in pat, va intoarce{i pe o parte §i pe alta, dar nu vâ
pute|i relaxa. lar cel mai frumos lucru in ceea ce prive§te
relaxarea pisicii consta in faptul ca deli se relaxeaza per-
fect, ea este intru totul alertñ. La cea mai mica mi#care din
camera, ea deschide ochii }i sare in picioare, gata la orice.
Trupul ei este adormit, dar nu §i spiritul ei. Omul a uitat
acest tip de somn §i trebuie sa-1 inve{e din nou.
Tantra spune: invaJaJi de la pisici, felul cum dorm
ele, cum se relaxeazñ, cum trñiesc tot timpul fârñ tensiuni.
§i intreaga lume animala trñie§te la fel, intr-o maniera ne-
tensionati. Omul este singurul animal care trebuie sa inve{e
acest mod de via{â, caci el a fost condi{ionat gre§it. El a
fost programat eronat.
Voi a{i fost programa{i inca din copilñrie sa fi)i incorda{i.
Teama va face sa va tine{i respira{ia. Datorita fricii de
200
CARTEA DESPRE FEMEI
sexualitate, oamenii nu mai respirñ aproape deloc, cñci
atunci cand respira corect, suflul merge exact in centrul
sexualita{ii, il treze5te, i1 maseazâ din interior 5i il excite.
Fiind invii{at ca sexul este ceva periculos, copilul incepe sa
respire superficial, numai la nivelul pieptului. El nu coboara
niciodata mai jos de piept, cñci daca ar face-o, s-ar simti
subit excitat; sexualitatea lui s-ar trezi 5i luJ i s-ar face teama.
Atunci cand respira{i profund, energia sexuala se treze#te.
Ea chiar trebuie sñ se trezeascii, sa fie eliberata. Energia
sexuala trebuie sa curge liber prin lntregul corp. In acest
fe1, lntregul corp va deveni orgasmic. Dar voi vii teme{i sa
respira{i, va teme{i atat de mult incat jumñtate din plñmanii
vo tri sunt plini cu dioxid de carbon. . . In plâmani
exista
6.000 de alveole (sñcule{i goi care se umplu cu aer), din
care circa 3.000 nu sunt cura{ate niciodata. Ele rñmfin
intotdeauna pline cu dioxid de carbon. De aceea va sim{i{
atat de amo9i{i, de aceea nu sunte{i plini de via{ñ, de aceea
este atat de dificil sa fi{i lucizi. Nu este deloc accidental
fapnl cii atat Tantra cat 5i Yoga predau tiin{a respira{iei
profunde, pranayama, cu scopul de a va goli plñmanii de
dioxidul de carbon. Acesta este uii gaz toxic, care trebuie
eliminat continuu §i in totalitate. In locul lui, omul trebuie sa
inspire oxigen proaspat, cñci acesta aprinde focul interior, e1
vñ treze5te la via{ii. Pe de alta parte, oxigenul va va inflama
}i sexualitatea. De aceea, numai Tantra permite cu adevarat
respira{ia profunde, nici chiar Yoga nu poate face acest
lucru.
Singura Tantra va permite sa fi{i o fiin{a totalii }i
o curgere totalb. Numai ea va poate dirui libertatea
necondi{ionata, indiferent cine sunte{i #i cine pute{i deveni.
Tantra nu va impune limitâri, ea nu vi define#te; pur #i
simplu va dâruie te libertatea totala. Atunci cand omul este
liber, el poate face foarte multe. ,
 OSHO
fata ce am remarcat eu de-a lungul timpului: oamenii
care 5i-au reprimat sexul devin cu timpul lipsi{i de inte1igen{ñ.
Numai cei foarte activi din punct de vedere sexual sunt
oameni inteligen{i. Este de presupus ca ideea potrivit
careia sexul este un pacat a afectat inte1igen{a, ii Inca
foarte mult. Atunci cfind energiile fiin{ei curg cu adevñrat,
cand nu exista un conflict intre sexualitate 5i minte, cand
mintea coopereazâ cu sexualitatea, ea ajunge st func}ioneze
intr-o maniera optima. In acest fel, omul devine
inteligent, lucid, viu.
Tantra afirma ca trebuie sa ne facem din corp un prieten.
Va atingeri vreodati corpul? Va sim{i{i vreodatñ propriul
trup, sau il purta{i ca pe un inveli§ mort? Asta se intamplâ
adeseori: oamenii devin aproape inghe{a{i, i§i poarta
trupu- rile ca pe o caschetñ militara. Ele sunt grele, ii
deranjeaza, nu ii ajuta sâ comunice cu realitatea. Daca ii
veni permite electricitii{ii corporale sa urce de la degetele
picioarelor pand in cre#tetu1 capului, daca veni permite
libertatea totala a energiei voastre — aha-numita bioenergie
— veni deveni un rau §i nu vâ veni mai sim{i deloc corpul
fizic. Veni deveni aproape necorporali. Cand mintea nu se
mai lupta cu corpul, fiin{a devine necorporalâ. Cand
mintea se lupth cu corpul, acesta devine o povara care
trage in jos fling, astfel incat aceasta nu mai poate ajunge
la Dumnezeu.
/ Corpul trebuie sa devina lipsit de greutate, iar voi
trebuie sa sim{i)i ca pluti{i pe deasupra pamantului. Asta
afirma Tantra. Cand nu mai exists nici un fel de greutate,
nici un fel de gravita{ie, sim)i ct i{i iei zborul. Dar pentru
asta este necesarñ o mare acceptare.
, Nu este deloc unor sa 'ii accep{i corpul fizic. Voi il
condamna{i, ii gñsi{i intotdeauna gre#eli, nu il aprecia{i
niciodatñ, nu il iubi)i niciodata, dar pe de altb parte, a§tepta{i
CARTEA DESRRE FEMEI
ca altcineva sa vina ›i sa va iubeasca trupul. Dacñ voi
in§ivñ nu il pute{i iubi, cum ar putea altcineva sa va iubeascñ
trupul? Daca voi in#iva nu va iubim corpul fizic, nimeni
altcineva nu il va iubi, ccci vibra{ia voastre de respingere
ii va {ine pe ceilal{i la distan{ñ.
Oamenii se indrñgostesc Intotdeauna de persoane care
i#i iubesc trupurile. Altminteri nu se poate. Prima formñ de
iubire trebuie sa fie aceea de sine; numai din acest centru
se pot na#te celelalte feluri de iubire. Voi nu va iubi{i tru-
purile. Le ascunde{i in o mie §i unul de feluri. Va
ascunde{i mirosul corporal, va ascunde{i forma sub tot
felul de haine, de bijuterii, prin care incerca{i sa crea{i
ceva frumos, ceva care simti{i ca va lipse5te, dar chiar
acest efort vñ face sa fi{i artificiali.
Sa luam o femeie care poartâ ruj pe buze. Nu este
nimic frumos in asta. .. este ura{enie purñ. Buzele ar trebui
sa fie ro§ii datorita sangelui care curge prin ele, nu vopsite.
Ele ar trebui sa fie vii, datoritii iubirii voastre, datoritii
faptului ca fiin{a voastra este vie. Voi prefera{i insa sa va
vopsi{i buzele,
}i crede{i ca deveni{i astfel mai frumoase. Numai femeile
care sunt con#tiente de ura)enia lor se duc la saloanele de
cosmetlca; in caz contrar, acestea nu ar fi necesare. Ali
vâzut vreodata o pas5re care sâ fie uratd? Ali vâzut vreodatñ
o câprioara urfitñ? Este imposibil. 5i totu§i, ele nu se duc la
saloane de cosmetica, nu apeleazâ la esteticieni. Ele se
acceptñ pur §i simplu pe sine
}i devin frumoase prin chiar aceasiii acceptare. Acceptarea lor
este cea care revarsa toatii frumuse{ea asupra lor.
In clipa in care va veni accepta aha cum sunte{i, veni de-
veni frumoase. Atunci cand propriul vostru corp vñ va lncan-
ta, e1 ii va incanta #i pe a1{ii. Mu1{i barba{i se vor
indragosti de dumneavoastrñ, pentru simplul motiv ca
dumneavoastrñ
 OSHO
suntem indragostitñ de dumneavoastrñ. Acum sunte{i
furioasâ pe propriul corp. $ti[i ca sunte)i uratñ, respingâtoare,
oribila. Aceasta idee ii respinge insa #i pe ceilal{i, ea nu ii
ajuta sa se indrñgosteasca de dumneavoastra; ii {ine la
distan{a. Chiar daca ar dori sa vinñ mai aproape, in clipa
in care va vor si@i vibra{ia, se vor indeparta rapid.
Nu este necesar sa ii vana{i pe barba{i. Cautarea altor
persoane apare numai din cauza faptului ca nu ne iubim pe
noi inline. Altminteri, oamenii vin singuri la not. Dacñ va
iubi{i singuri, ceilal{i va vor iubi la randul lor.
De ce s-au dus atat de multi oameni la Buddha, sau la
lisus? Ace#ti oameni se iubeau pe ei in§i§i. lubirea lor de
sine era atñt de mare, #i ei erau atat de incanta{i de propria
lor fiin{ñ, lncat cei din jurul for erau atra#i in mod natural
cñtre ei. Ei atrñgeau oamenii la fel ca un magnet. Simpla
lor existen{a era o beatitudine atat de mare.
Acesta este a#adar primul lucru pe care il sustine Tantra:
iubi{i-va corpul, imprieteni{i-va cu el, respecta{i-1, ingriji{i-1,
caci el este un dar de la Dumnezeu. Trata{i-1 frumos, iar el
vñ va revela marile sale mistere. Orice cre§tere depinde de
felul in care sunte{i legat de corpul vostru.
Al doilea aspect de care vorbe§te Tantra este legat de
sim{uri. Religiile nu se opun numai corpului fizic, ci §i
’tim{uri1or. Ele incearca sa amorteasca sim{urile #i sensi-
bilitatea omului. lar sim{urile sunt portile percep{iei,
ferestrele voastre cñtre realitate. Ce sunt ochii? Ce sunt
urechile? Ce este nasul? Toate sunt ferestre catre realitate,
ferestre catre Dumnezeu. Daca §ti{i cum sa privi{i, il veni
vedea pe Dumnezeu pretutindeni. De aceea, ochii nu
trebuie inchi#i,
. ei trebuie sa fie larg deschi§i. La fel, urechile nu trebuie
as- tupate, caci ele va permit sa auzi{i toate aceste sunete
divine.
204
— CAR TEA DESKS t rE>EI
Ciripitul pasarelelor nu este altceva decat o mantra. Ace§ti
copaci {in predict in tñcere. Toate sunetele sunt ale Lui, la fe1
cum toate formele sunt ale Lui. )i atunci, daca nu mai ave{i
nici un pic de sensibilitate, cum il veni mai putea cunoa5te pe
Dumnezeu? Atunci, va trebui sa merge{i la templu sau la biserica
pentru a-L cunoa#te pe El.. . deli El este pretutindeni. Cum
L-a{i putea gasi pe Dumnezeu intr-un templu Pacut de mana
omului, intr-o bisericâ constniitii de om? Oamenii sunt atât de
stupizi. Dumnezeu este pretutindeni, oriunde exist vial. Ca
sd-L vede{i ave{i inst nevoie de simturi vii, de simt
purificate. A#adar, Tantra sus{ine ca sim{urile sunt
portile per- cep{iei. Ele au devenit amortite. Este necesar
sa renun{ati la aceasta amo9eala, iar sim{urile voastre
trebuie purificate.
Sim{urile sunt ca o oglinda prin care nu se mai vede nimic
din cauza prafiilui depus pe ea. Acest praf trebuie cura{at.
Privi{i felul in care abordeaza Tantra realitatea. Ceila1{i
spun: „Ucide{i simturile. Ucide{i gustul!“ Dar Tantra spune:
„Descoperi{i-L pe Dumnezeu in orice gust“. Cei1al{i afirma:
„Ucide{i sim{ul pipaitului!“ Dar Tantra spune: „Atunci cand
atingeri pe cineva, atingeri-1 cu toata fiin{a voastrñ, cñci
Dumnezeu se afla in eel pe care-1 atingeri“. Tantra este
o inversare totala a aha-numitelor religii. Ea reprezinta o
revolu{ie radicala, care pome§te chiar de la radacini.
Atingeri, mirosi{i, gusta{i, priviti 5i asculta{i cu toata
fiinJa voastrñ. Va trebui sa reinvii{ati imbajul sim{uri1or,
caci societatea v-a pñcñlit, v-a Uacut sa-1 uita}i.
Orice copil se na§te cu sim{urile treze. Privi{i copiii
mici. Atunci cand privesc ceva, ei sunt complet absorbi{i;
ei devin una cu ochii lor. Cand se joaca cu jucariile lor, ei
sunt complet absorbi{i. Privi{i ochii unui copil atunci cand
prive§te. Cand copilul ascultñ, e1 devine una cu urechile sale.
205
 OSHO 206

Cand mânanca, e1 devine una cu limba sa, cu gustul pe care-]

simte. Privi{i felul in care mdnñnca copilul un miir. Cu
cap savoare o face! Cu ce energie! Cu ce incantare! Privi)i
felul in care alearga copilul dupd un fluture. .., atat de
absorbit, incat chiar daca Dumnezeu ar fi prin preajmd, el
nu L-ar observa. Aceasta stare este put meditativa, 3i asta
lit nici un efort. Privi{i un copil care adunñ scoici pe
plaja; este ca #i cum ar culege diamante. Cand sim{urile sunt
trezite, totul
{i se pare pre{ios, totul devine clar §i frumos.
Cand va deveni adult, acela5i copil va incepe sa
priveasca realitatea din spatele unor ochelari de soare. Pe
langñ ca au lentilele intunecate, e1e mai sunt §i acoperite
de praf, iar voi privi{i realitatea din spatele lor. Nu este
de mirare ca totul vi se pare urat 5i mort. Voi privi{i un
copac, #i copacul vi se pare mort, pentru ca ochii vo#tri
sunt morti. Auzi{i un cantec, dar acesta nu va spune nimic,
pentru ca urechile voastre sunt amo9ite. Pute{i sâ-1 asculta{i
§i pe Buddha, cuvintele 1ui nu vâ vor spune mare lucru,
ccci inte1igen{a voastra este amortitñ.
Redescoperi{i limbajul pierdut. Ori de cate ori avem
timp, practica{i trezirea sim{uri1or. Atunci cand mancati, nu
va grabiti; incerca{i sd redescoperi{i limbajul pierdut a1 gus-
tului. Atingeri painea, sim{i{i-i textura. Sim{i{i-o mai intai
cu ochii deschtsi. apoi inchide{i ochii. In timp ce o
mesteca{i, mésteca{i de parca am gusta o Uarama din
Dumnezeu. Ar fi
lipsit de respect sa nu mesteca{i bine, sa nu sesiza{i toate
savorile. Transformati actul de a manca lntr-o rugñciune,
§i veni incepe astfel sa vñ ridica{i pe un nivel de
con#tiin{a superior. Veni invata astfel calea alchimiei
tantrice.
Atingeri mai mult oamenii. Koi am devenit foarte sen-
sibili §i iritabili atunci cand suntem atingi. Daca vorbi{i cu
cineva §i acesta face un pas catre voi, voi va retrage{i imediat
 CARTBA DESPRE FEMEI

cu doi pa#i inapoi. Vd proteja{i astfel teritoriul. Am uitat s5-i

atingem pe al{ii #i nu le mai permitem nici lor sa ne atingi. Nu
ne mai strangem mainile, nu ne mai imbrl{i}âm. Nu mai
savuram prezenta celorla1)i.
Duce{i-va la un copac #i atingeri-1. Atingeri o piatra.
DuceJi-vb la râu ti lasati-i apa sâ curga printre degetele voastre.
Sim{i{i-o! Inota{i in apa raului #i sim{ii'-' apa la fel cum o
simte un peste. Nu rata{i nici o posibilitate sa va trezi{i
sim{urile. In cursul unei singure zile avem o mie 5i una de
posibi1itd{i de a va trezi sim(urile. Nu este necesar s5 acorda{i
o perioada separate acestei proces. Va puteJi antrena intreaga
zi. Folosi{i toate ocaziile care vâ ies in cale. Atunci cand vâ
afla{i sub dub, folosi{i aceasta ocazie; sim{i{i atingerea apei care
curge pe trupul vostru. A#eza{i-va la sol, goi, 5i sim{i{i
atingerea pamantului. A5eza{i-va pe o plaja
§i sim{i{i atingerea nisipului. Ascu1ta{i zgomotele nisipului,
ascultaii zgomotul valurilor. Folosi{i fiecare ocazie, 5i veni
ajunge sh invd{a{i din nou limbajul simturilor. lar Tantra
nu poate fi in{eleasa decat atunci cand corpul este viu, iar
sim{urile sunt trezite.
Eliberari-vii simJrile de obi§nuin{e. Obi§nuintele sunt una
din principalele cauze ale amortelii. Descoperi{i cai not de a
ac{iona. Inventa{i cai noi de a iubi. Oamenii se tern. Ei au
obiceiuri fixe. Chiar #i atunci cand fac dragoste, ei prefera
aceea§i pozi{ie, „pozi{ia misionarului“. Descoperi{i maniere
noi de a sim{i.
Orice experien{a trebuie simtita cu o mare sensibilitate.
Atunci cand face{i dragoste cu o femeie sau cu un barbat,
face{i din acest act o sarb5toare. §i odata cu fiecare act nou,
inventa}i lucruri not. Uneori putem dansa inainte de a face
dragoste. Alteori vñ pute{i ruga inainte. Uneori, putem alerga prin
pñdure, pentru a face apoi dragoste. Alteori, pute{i inota
20 Z
 OSHO
inainte. In acest fel, fiecare experien{a amoroasa va aduce
tar
in f1in{a dumneavoastra un plus de sensibilitate,
iubirea nu va parea niciodata plictisitoare.
Descoperi)i noi car de explorare a partenerului dumnea-
voastra. Nu vñ fixa{i in rutine. Orice rutin5 este un act
impotriva vieJii. Rutinele sunt servitorii mor{ii. Pute{i in-
venta tot timpul, nu existb limite pentru creativitate. Uneori
este suficientb o mica schimbare pentru a beneficia enorm
de pe urma ei. Voi manca{i intotdeauna la mask. Mergeti
cateodatit pe peluzâ #i manca{i pe iarba verde. Veti triti o
surprinza enorma, va fi o experien{â complet diferite. Mi-
rosul ierbii proaspñt tñiate, ciripitul pñsarelelor, aerul curat,
razele soarelui §i umezeala plantelor.. . Nu are cum sa fie
aceea§i experien@ ca atunci cand star' la masa, pe scaunul
umneavoastra. Este o experien a complet diferitii. Toate
dingredientele
ei sunt diferite.
fncerca{i odata sa manca{i in pielea goala. Veni ramane
surprin}i. Este o schimbare mici, nu inseamna mare
doar ca nu purta{i hainele pe dumneavoastra, lucru, dar
experien{a complet diferitñ, caci a aparut ceva va fi o
nou. Daca
obi sa manca{i cu furculi{a #i cu)itul, incerca{i odata
sa snui{i
manca{i cu mainile goale, §i veni trai o experien@ deosebitñ.
Atingerea mainii va aduce o savoare noul mancarii. Lingura
‹yte un obiect mort. Cand manca{i cu lingura sau en furcu1i)a,
voi sunte{i departe de actul ropriu-zis. Este aceea§i teama
de a atinge ceva. Voi nu pute atinge nici chiar mancarea. In
acest fel, pierde{i experienta texturii alimentelor, a atingerii
nu Un aliment poate fi sim{it ii prin sim{u1 atingerii,
lor.
numai prin ce1 al gustului.
in Occident s-an Uacut multe experience care au demon-
lucruri
strat ca atunci cand ne bucurñm de ceva, existâ multe
care contribuie la experien{a desPatârii, dar de care noi nu
CARTEA DESPRE FEMEI
suntem conttien{i. Spre exemplu, atunci cfind manca{i o
ceapl, inchide{i ochii #i apropia{i-va nasul de ea. Ruga{i
pe cineva sa va dea un aliment, fiirñ sa 5ti{i dinainte ce
este, o ceapa sau un mñr. Daca veni sta cu ochii inchi#i §i
cu narile astupate, va fi greu sa va dari seama ce este. Va
va fi imposibil sâ v6 decide{i daca este vorba de un mñr
sau de o ceapa. Experien{a gustativa nu se limiteazâ numai
la simtul gustului; o mare parte din ea deriva din simJl mi-
rosului #i din cel al vâzului. Toate simJrile contribuie mai
mult sau mai pumn la experien{a unuia dintre e1e. Atunci
cand mancaii cu mainile goale, adauga{i 5i simtul atingerii
la experien{a gustativa. Mancarea vi se va parea astfel mai
savuroasa, mai naturala.
Descoperi{i cii noi in tot ce face{i.
Tantra afirma ca dacñ veni descoperi cñi noi in fiecare
zi, via{a voastra va deveni o aventura captivanta, un roman.
Nu va veni mai plictisi niciodata, §i trebuie sa spunem ca o
persoanñ plictisitñ este o persoana nereligioasñ. Veni fi intot-
deauna curio#i sa afla{i, veni cauta in orice misterul §i necu-
noscutul. Ochii vo#tri vor ramane puri 5i sim{urile voastre
vor fi mereu alerte, cñci atunci cand i{i propui sa explorezi
in permanen)â, cand cau{i, cand dore#ti sa desco-pert, nu
at cum sâ ramai amortit, nu at cum sa nu te de#tep{i.
Psihologii afirma ca prostia apare numai de la varsta
de lapte ani. De fapt, ea apare pe la varsta de patru anl,
dar la lapte ani devine cu adevarat manifesta. Copilul in-
cepe sa se prosteasca la varsta de lapte ani. Oamenii de
}tiin{a afirma câ 50% din tot ce afla copilul intr-o via{a de
om inva{â pant la lapte ani. Chiar daca va trai pana la 70
de ani, in restul de 63 de ani eI nu va inva{a decat 50%
din tot ceea ce va #ti la sfar§itu1 vie{ii. Ce s-a petrecut?
209
 OSHO
El s-a prostit, a renun{at sd mai inve{e. Din perspectiva
inteIigen{ei, la varsta de lapte ant copilul este deja bhtran.
Din punct de vedere fizic el nu va imbâtrani decat mai
tarziu, dupa varsta de 35 de ant, dar din punct de vedere
mental e1 este deja in declin.
Mu t› dintre voi vor fi surprin#i s5 afle ca varsta
mentala medie a adultului uman este de 12 ant. Din
perspectiva inteligen{ei, oamenii nu mai cresc dincolo de
aceasta varsta,
ei rñman bloca{i la acest niYel mental. Insulta{i o persoana
de 60 de ant, #i intr-o secunda ea se va transforma intr-un
copil de 12 ant. Ea se va comporta in aha fe1 incat v5 va
fi greu sâ crede{i ca o persoana atat de varsmica poate fi
atat de copilaroasa.
Oamenii nu se grabesc sâ evolueze. Varsta lor mentala
este adanc inradiicinatii in ei. Este suficient s5 zgariati pumn
suprafa)a, §i varsta lor mentala va ieri imediat la luminâ.
Varsta fizica nu are o importan{ñ prea mare. Oamenii mor
intr-o stare de copii; ei nu se maturizeaz4 niciodata.
Tantra mai spune: inva{a{i car not de a ac{iona;
elibera-ti-va cat mai mult de vechile voastre obi§nuin{e.
$i tot ea completeazâ: nu-i imitat pe al{iI, caci atunci
sim{urile voastre vor deveni amor{ite. Nu imitati pe ni-
meni. Descoperi{i acele car prin care s5 ac{ionati singuri,
)n maniera voastrh. Lasa-ti-v4 semnatura in tot ceea ce
face{i.
Am auzit o anecdote:
Mulla Nastuddin avea un papagal in câlduri. El spunea
tot felul de prostii, indeosebi atunci cand avea oaspe{i.
Mulla era foarte ingrijorat: papagalul devenea din ce in ce
mai nestiipanit. Cineva i-a sugerat atunci sd duct animalul
la veterinar.
— CA RTEA DESPRE' TEMEI
Ajuns la veterinar, acesta a examinat papagalul 5i a
spus:
— Ei bine, Nasruddin, tu ai un papagal in calduri, tar eu
am o femelñ tanara §i ginga#a. Pentru 50 de rupii, pasñrea
ta poate sa stea in aceea#i colivie cu pasñrea mea.
Papagalul lui Mulla statea in colivia sa si asculta. Mulla
a raspuns:
—
Doamne, 5tiu §i eu... 50 de rupii?
La care, papagalul a spus: „Haide, haide, Nasruddin, ce
naiba!“ In sfar#it, Mulla s-a decis: „Bine“, §i a platit cele
50 de rupii.
Veterinarul a luat pasñrea, a pus-o in colivie cu femeia
sa §i a tras perdelu{a. Dupa un moment de tacere, s-au auzit
subit {ipete: „Cra! Cra! Cra!“, iar penele zburau In toate
pd9ile de dincolo de perdelu{ñ.
Veterinarul a exclamat: „Sfinte Sisoie!“, dupñ care a
fugit 5i a tras perde1u{a. Masculul lui Mulla o {inea pe
femeia cu o ghearñ, tar cu cealalta ii smulgea penele,
strigand:
„Pentru 50 de rupii, am preten{ia sa fii goala!“
Vazandu-i apoi pe veterinar §i pe stapanul sau, eI a
strigat fericit: „Hei, Nasruddin, {ie nu aha i{i plac femeile?“
Chiar §i un papagal poate inva{a sñ imite un om,
devenind astfel nevrotic. Orice imitare inseamnñ un act
neurotic. Singura manierñ in care pomi ramane s5natos
in aceastñ lume constñ in a-{i piistra individualitatea,
autenticitatea. Fiji voi in#ivâ, nu-i imita{i pe at{ii.
A#adar, primul lucru pe care il afirma Tantra este acela
Câ trupul trebuie purificat de reprimñrile de tot felul. In at
doilea rand, sim{urile trebuie readuse la via{4. fn al treilea
rand, mintea trebuie sa renun{e la gandirea de tip neurotic,
obsesie, inva{and calea cea noua a tacerii.
 OSHO
Ori de cate ori este posibil, relaxa{i-va. Ori de cate
ori este posibil, reduce{i-va mintea la tñcere. Ma veni
intreba: „Este unor de spus, dar cum sa-{i reduci mintea
la tñcere? Mecanismul ei nu inceteaza niciodata“. Exista
totu§i o cale.
Tantra mai spune: contempla{i cele trei nivele ale
aten{iei. Primul nivel al aten{iei: lñsa{i mintea sâ zburde,
sa se umple de ganduri, 5i contemp1a{i-o cu detasare. Nu
lili ingrijora{i de agita{ia ei; limita{i-vd la a o privi.
Deveni)i un observator, §i treptat, veni remarca faptul ca
apar din ce in ce mai multe momente de tacere. Este
momentul pentru cel de-al doilea nivel al aten{iei: cand
au inceput sa apara momentele de tacere, deveni{i aten{i la
eel care contempla, la observator. Privi{i-1 pe acesta, tar
momen- tele de tacere vor deveni din ce in ce mai dese
#i mai
profunde. Observatorul va incepe sa dispara, la fel ca 5i
‘
gandurile. Intr-o bunñ zi, cel care gande#te (ganditorul) va
incepe §i el sa disparñ. Abia atunci va aparea adevarata
tñcere. Acesta este ce1 de-al treilea nivel al aten{iei, in
care nu mai existñ nici obiectul nici subiectul. Cand veni
ajunge pe acest nivel, se va putea spune ca a{i patruns
in lumea de dincolo.
Abia cand veni atinge aceste trei aspecte: un corp pu-
ri{1cat de reprimari, sim{uri eliberate de amortealâ §i o minte
eliberata de gandirea obsesiva, in voi se va na§te o viziune
eliberatñ de orice iluzii. Aceasta este viziunea tantricñ4’.
En nu mâ plac pe mine insâmi, in special corpul meu.
Voi ave{i idei preconcepute in leglturñ cu felul in
care ar trebui sa arate corpul vostru, §i orice idee
preconceputii
” Transformarea tantricg, Cap. 7.
— CARTEA DESPRE FEMEI
nu poate conduce decfit la suferin{ñ. Corpul este cel care
trebuie sa fie. Daca ave{i deja o idee despre cum ar trebui
sâ arate el, veni suferi; de aceea, renunta{i la asemenea idei.
Acesta este corpul pe care il ave{i, corpul pe care vi
l-a dat Dumnezeu. Fo1osi{i-1, bucurati-va de el. Dacñ veni
incepe sa-1 iubi{i, veni descoperi cu uimire ca el incepe sa
se schimbe, pentru câ atunci cand cineva tit iube#te corpul,
e1 incepe sa aiba grija de el. El nu-1 mai indoapa cu
alimente care nu-i sunt necesare, pentru ca ii pasa de el.
Nici nu-1 infometeaza, caci {inc la el. El asculta de
cerin{ele trupului, de impulsurile sale, de dorin{ele sale,
de momentul in care apar aceste dorin{e.
Cand i{i pasa, cand iube#ti, te put practic in
rezonanJa cu trupul tau, iar acesta se armonizeaza
automat.
Daca nu-{i tube ti corpul, acest lace va crea o problemñ,
caci atunci devii indiferent fa{ñ de corpul tau, devii neglijent
cu el. Cui ii pasa de du5manul sñu? Nu i1 vei mai privi in
faca; vei ajunge chiar sa-1 evi{i. Nu-i vei mai asculta
mesa- jele, §i atunci vei ajunge sa-1 urñ§ti §i mai mult.
$i in realitate, ni e§ti cel care a creat intreaga
problema. Corpul nu creeazi niciodatñ nici un fe1 de
probleme; mintea este cea care creeaza probleme. Ideea
ca nu va place propriul corp este o idee mentala. N ici
un animal nu sufera din cauza vreunei idei cñ nu-i place
propriul corp. .. nici macar hipopotamul! Nimeni nu
sufera
— ele sunt perfect mu1{umite, caci mintea lor nu le
creeaza asemenea probleme artificiale. Altminteri,
hipopotamul ar ajunge sa gandeasca: „De ce or fi aratand
eu astfel?“ Dar lui nu-i pasii.
Renun{a{i la idealul abstract. Iubi{i-vñ corpul aha
cum este, considera{i-1 un cadou de la Dumnezeu.
Bucura{i-va
 OS//0
de e1 §' ingriji{i-1 aha cum meritñ . Face{i exerci{ii fizice,
manca{i atat cñ t trebuie, dormi{i atfit cat trebuie. LuaJi
toate precau{iile necesare, caci acesta este instrumentul
dumneavoastrñ , la fel ca 5i marina pe care o cura{a{i, la
ale carei semnale sunte{i aten{i tot timpul, ca sa vede{i
daca nu este ceva in neregulñ . Ave{i grijñ de corp, chiar
daca este afectat de o singura zgarieturñ . Ave{i grijii de
corpul dumneavoastra, #i e1 va deveni frumos; chiar este!
Este un mecanism atat de superb, atñ t de complex, dar
care lucreazñ totusi cu atata eficien{a timp de 70 de ani
sau mai bine. Indiferent dacñ dumneavoastra dormi{i sau
sunte{i treaza, daca sunte{i con#tienta sau nu de el, e1
continua sâ func{ioneze in tñ cere. Chiar daca nu ave{i
grijñ de el, e1 tot func)ioneazñ , avand grijd de
dumneavoastrii. Orice om ar trebui sâ fie recunoscñ tor
corpului sau.
Schimba{i-va atitudinea #i veni constata ca in base
luni corpul dumneavoastrb i5i va schimba forma. Este
aproape la fel ca atunci cand un bdrbat se indrâgoste§te de
o femeie: ea devine imediat mai frumoase. Pam acum poate
nu s-a ingrijit de corpul ei, dar din clipa in care un barbat se
indrâgoste#te de ea, ea incepe sd aiba grija de el. Hi
petrece ore intregi in faca oglinzii. . . cdci cineva o
iube§te! Acelati lucru se va petrece #i cu dumneavoastra:
iubi)i-v5 corpul §i veni vedea cd e[ incepe sâ se schimbe. Se
simte iubit, ingrijit, util. Corpul este un instrument foarte
delicat, iar oamenii se folosesc de e1 in mod violent, thru
menajamente. Schimba{i-vâ atitudinea #i veni vedea ce se
intamplâ !4^
Sunt ingrozitor de urâtâ i am suferit foarte mult din
aceastâ cauzâ. Ce ar trebui sâ fac?
“ Aleluia, Cap. 31.
214
CARTEA DESPRE FEMEI
Uratenia nu are nimic de-a face en trupul dumneavoastra.
De altfel, nici frumuse{ea nu are prea mult de-a face cu
corpul fizic. Frumuse{ea §i ura{enia corpului fizic sunt
aspecte superficiale; adev5rul vine din interior. Daca va
veni transforma, devenind frumoasñ in interior, veni incepe
sa strñ luci{i. S-a intamplat de multe ori: atunci cand devine
meditativa, chiar si cea mai uratti persoanñ pare mai frumoasa.
Am vazut de multe ori acest lucru intamplâ ndu-se,
an dupa an. Atunci cand vin aici, oamenii au fete complet
diferite. Cand incep sI mediteze, sa cante, sa danseze,
fe{ele lor se relaxeaza. Tensiunile lor dispar. Incetul cu
incetul, durerea 1or, care Pacea parte integrantñ din
expresia femei lor, dispare. Ei devin la fe1 de relaxat' ca #i
copiii. Fe{ele lor incep sâ strâ luceasca de o bucurie
interioarñ noua; ele devin luminoase.
Frumuse{ea §i ura{enia fizicd nu sunt foarte impor-
tante. Adevarul nu poate proveni decat din interior. eu
v5 pot invâ {a cum sâ deveni{i frumoase in interior, ti
aceasta este frumuse{ea realh. De indat5 ce aceasta va ieri
la luminb, aspectul corpului nu va mai conta prea mult.
Ochii dumneavoastrb vor incepe s5 strdluceascd de bucurie;
fata dumneavoastra xa avea intipbritâ pe ea o
luminozitate aparte. Forma fizich va tinde sâ devinh
imaterial5. Atunci cand gratia incepe s5 curgñ in
interiorul fiin{ei, forma sa exterioara i5i pierde
semnifica{ia. De aceea, nu fiJi ingrijoratâ.
Medita{i, iubi{i, dansa{i, câ nta{i, faceti din viaJâ o
sérbâ toare, #i uraJenia dumneavoastrñ va disparea. Inâ l{a{i-
vit fiinta pe un plan superior, #i ceea ce este inferior in
ea va fi uitat, ccci nu este decat ceva relativ. Dacd pute)i
aduce in fiint• dumneavoastra o vibratie superioare, este
ca #i cum a{i aduce intr-o camera in care arde o lumanare
215
 OSHO
o luminñ mai putemica: lumina lumanarii va trece pur §i
simplu neobservata.
Aduce{i la suprafa{ñ frumuse{ea din interior. Acest
lu-
cru nu este nici m5car prea dificil. In ceea ce prive#te
aspec- tul fizic, eu nu pot face prea multe pentru
dumneavoastra; en nu sunt chirurg plastician. Poate ca
pute{i gasi vreun
chirurg plastician care sa va ajute, dar nu veni realiza
mare
lucru. Poate ca veni avea un nas mai scurt, CU 0 fora
mai frumoasa, dar acest lucru nu va va face mult mai
fericitñ. Daci ramane{i neschimbatñ in interior, frumuse{ea
dumneavoastra exterioara nu va face altceva decfit sa
#i mai tare in relief uri{enia dumneavoastrñ
scoate
interioarñ, prin contrast.
Trezi{i-va frumuse{ea interioara4}
O anecdotñ: Denise §i-a conttientizat
dltitr-o dat5
fata. „Sunt uratñ, }i -a spus ea, dupñ ce s-a privit in
oglinda. Nasul meu este coroiat, bârbia nu are fermitate,
urechile imi sunt clñpauge, §i mai am #i
sub ochi“. pungile astea
Disperata, ea s-a dus la un chirurg plastician #i 5i -
a
ficut un lifting facial. Chlrurgul i-a indreptat bñrbia,
i-a remodelat nasul, i-a modificat forma urechilor §i i-a
el}Rinat pungile de SUb ochi. In sfar§it, Denise putea
st se simia bine intre prieteni. Dar fa{a ei §i-a
pistrat
tFistetea.
Intr-o zi, buna ei prieteni Joan a intrebat-o uimiti:
Nu in{eleg de ce e#ti
de stea de cinema. atat de trista. Acum ai o fa)5
” Unio Mystica, Vol. 1, Cap. 4.
CARTEA DESPRE PEMEI
— $tiu, i-a rñspuns Denise. Din pacate, noua mea fata
nu se in{elege deloc cu vechiul men corp4'.
O fatñ foarte urâta statea odatñ pe malul oceanu-
lui, cand xalurile au adus la picioarele ei o sticlñ. Ea a
deschis sticla, 5i din ea a refit un gin uria§, cu un trup
ca de fum.
— Am fost inchis in aceastd sticla timp de 5.000 de ani,
a strigat gin-ul, tar tu m-at eliberat. Drept rasplata, i{i voi
indeplini orice dorin{a.
Fericitñ la culme, fata cea uratñ a spus:
— Doresc o figura la fe1 ca cea a Sophiei Loren, o
fata la fel ca cea a lui Elizabeth Taylor §i picioare la fe1 ca
ale lui Ginger Rogers.
Prin-u1 a privit-o cu aten{ie, dupa care a on i:
— Scumpo, inchide-ma inapoi in sticla•
Ce rie pomi spune despre vanitate?
Femeile sunt cunoscute in intreaga lume pentru faptul
ca se uite foarte des in oglindñ. Dar ce vad ele ln oglinda?
Oglinda nu poate reflecta individualitatea voastra — pentru
aceasta ave{i nevoie de un maestru. Oglinda nu poate reflecta
decat personalitatea voastrñ. Ea nu va reflecta niciodata fiin{a,
centrul, ci numai circumferin{a.
§i totu#i, femeile continua sa se uite in oglinda. Odatñ
este de ajuns, dar cum sa fie sigure? Undeva, in adincul firmer
lor, ele §tiu foarte bine ca ceea ce se reflecta in oglindñ nu
este esenJa lor, dar incearcâ sâ se autoconvinga ca ceea ce
vâd sunt chiar ele. $i pentru asta, continue sd tit decoreze
personalitatea, prin farduri, rujuri etc. Este ciudat.
“ Unio Mystica, Vol. 2, Cap. 4.
‘" £xtazul: iimbaju] uitat, Caf›. 3.

Sa ai buzele ro#ii de sanatate este cu totul altceva
decat sa {i le pictezi en ruj. Pe cine vre{i sa plea
vi putem pacali decat pe voi in#ivñ. §i acest lucru nii
este valabil nmai pentru adolescente §i pentru tinere. Vtd
adeseori femei bñtrane, cu un picior in groapñ, care i§i
pun gene false ti i§i picteaza buzele. Personalitatea este
crea{ia voastra. .. Daca ma leg de personalitatea voastri,
eg
nu incerc decat sa vâ distrag aten{ia dinspre personalitat e
catre individualitate'o.
Este atâi de neplâcut faptul câ existenJa i-a dâruit
femeii acel dar numit menstruaJie lunarâ. fftii câ vine 5i
cunof:ti dinainte toate emoJiile f:i toatâ nebunia care vor
urma. ffi totu5i, este de-a dreptul imposibil sâ o contempli
cu deta are yr sâ nu te identifici cu ea; cel pufln mie mi-e
imposibil. Amuzant este câ pânâ i bârbaJii par sâ se implice
ti sâ se identiftce cu acest fenomen atunci când rioi
suntem afeciate de el. Cum am putea contempla cu
deta:fare ceva care reprezintâ o parte atât de intimâ din
biologia noastrâ? Arta contempldrii este aceea#i
indiferent daca ceea ce contempla{i se aflh in exteriorul
sau in interiorul biologiei voastre. Oricare ar fi, obiectul
contemplârii este exterior
fiintei.
$tiu cl este dificil, chci voi sunteti extrem de identificate
oii acest fenomen; el este atat de aproape. Dar adevdrata
problems nu este contemplarea, ci identificarea cu e1. La
aceasta trebuie sb renun{a{i.
Atunci cand sim{i{i câ menstruatia se apropie, urmdri{i
sd o contempla{i, sâ sesiza{i ce aduce en ea: manie, depresie,
url, tendin{a de a vb certa, de a avea toane. Privit' toate
" De la falsitate la adevltr, Cap. 13.
CARTEA DE$PRE FEMEI
aceste fenomene, §i spunem-i 5i bñrbatului: „Toate acestea
se vor intampla. En voi face toate eforturile pentru a le
con}tientiza, dar chiar daca ma voi identiñca cu ele, nu
este necesar sa te implici }i tu. Deta#eazâ-te, caci tu e§ti in
afara 1or, departe de ele“.
La randul lui, barbatul trebuie sa §tie ca femeia aflatñ
la menstrua{ie se afla in dificultate. Ea are nevoie de toata
compasiunea 1ui.
Ace1a§i lucru este valabil §1 invers, caci poate nu §ti{i,
dar barbatul are §i el un ciclu lunar. Neavand o expresie
fizica, timp de secole la randul nimeni nu §i-a dat seama ca
bñrbatul trece prin aceea i ciclicitate. Nu s-ar putea altfel,
caci cei dot fac parte din aceea i totalitate. Timp de 4-5
zile pe luna, §i barba{ii trec printr-o perioada neagrñ. Koi
(femeile) ce1 pu)in putem arunca toate responsabilitatea pe
menstrua{ie. Ei nu pot face la fel, pentru cd menstruatia
lor este exclusiv emo{ionalâ. Barba{ii trec prin acelea5i
emoiii ca §i femeile, dar intrucat nu exists o expresie fizica
a acestei perioade, nimeni nu s-a gandit la ea. Astazi este
inst un fapt stabilit #tiin{ific câ in fiecare luni barbatul
trece prin aceea§i situa{ie ca §i femeia. Din acest punct
de vedere, cl nu vñ este superior, iar dumneavoastra nu
sunte{i mai nefericitñ decat e1.
Dificultatea apare datorita faptului ca trâind alaturi de
un barbat o vreme atat de indelungata, ritmurile voastre
corporale se armonizeazâ gradat. Astfel, atunci cand vâ
vine menstruatia, ii vine #i bdrbatului ciclul. Acest lucru
creeaza
probleme serioase: amandoi sunte{i deprima{i, tri5ti, dispera}i.
§i arunca}i responsabilitatea unul asupra celuilalt.
De aceea, barbatul trebuie sâ alte cand ii vine ciclul.
O cale de a afla consta in a scrie intr-un jurnal cum se
simte in fiecare zi. El va descoperi astfel cinci zile in care
 — OSHO
se simte continuu deprimat, prost dispus, certare{. Dacil yq
continua sa noteze aceste lucruri in jurnal timp de 2-3 luni,
e1 va putea trage o concluzie ferma in legdturñ cu cele cinci
zile. Va trebui sa-i spunb apoi iubitei lui: „latii, acestea sunt
cele cinci zile rile mele“.
Daca ciclul b5rbatului diferñ de ciclul femeii, este bine,
este o situa{ie fericita, caci necazurile vor fi injumñtitite.
In acest fe1, bñrbatul va putea contempla deta§at toanele
femeii #i perioadele cñnd aceasta face tot felul de prostii. El
nu trebuie sa participe la e1e, nici sa-i rñspundii femeii sau
st rec{ioneze in vreun fel. El trebuie sit ramana deta§at #i
sa-i ofere femeii dansa sa vadñ ca el este deta§at, ceea ce o
va putea inspira sâ i§i con5tientizeze drama.
Daca cele doua perioade coincid insñ, este o adevarat
calamitate. Dar chiar ii atunci va trebui sa con§ ientiza{i ce
se petrece. Veni vedea ca #i el sufera din cauza ciclului lui,
aha ca nu va fi cazul sa ii mai mñriti povara bietului om,
iar el va vedea ca dumneavoastri suferi{i, aha cii „eel mai
bine este sa-mi {in nervii“.
Limita{i-va deci la contemplare.
Cat de curñnd va apñrea o posibilitate noua... Ea a
fost impiedicata pfinñ acum de religii. Perioada menstruala
poate dispñrea, in cazul femeilor chiar mai unor decat
tn ccl a1 bñrbatilor. Daca lua{i pastile contracep{ionale,
menstrua{ia poate dispñrea. In cazul multor femei acest lucm
se intamplñ. Nu este nimic rñu in asta: lua{i pastilele. De
curand am auzit ca au inventat o pilula §i pentru barba{i.
Dar pilula nu va schimba insa decat situa{ia biologicd.
Cel mai important lucru este sa congtientiza}i. Daca puteti
con§tientiza situa{ia, Para sa vd identifica{i cu ea, veni
avansa mult mai rapid.
220
— CARTEA DESKS t rE EI —
Oricum, pilula poate indeparta durerea fizicñ. Eu sunt
intri' totul de acord cu acest lucru. Nu este deloc necesar sa
suferiii fizic, daca acest lucru poate fi eliminat. De aceea,
1ua}i pastile ti uita}i de suferin{a biologica.. . Cat prive§te
con§tientizarea, aceasta poate fi practicata in o mie de alte
feluri. Nu este necesar sa men)ine{i durerea fizicâ, trupeasca.
Poate ca pastila va va u§ura perioada de ciclu. Ea
blocheaza cu siguran{a posibilitatea de a ramane
insarcinata, ceea ce
este o binecuvantare, caci lumea nu mai are nevoie de o
popula{ie suplimentara.
s
intre timp inst, incerca{i sa con#tientiza{i '
Atunci când imi vine oiclul, parcâ innebunesc.
Ultima oarâ am spart câteva lucruri prin casâ. De ce mâ
simt atât de distructivâ in timpul ciclului?
Sa sim{i ca o iei razna nu este ceva riu, dar sa spargi
lucrurile nu este ceva bun. Ori de cate ori sim{i{i ca o
lua{i razna, dansa{i un dans salbatic, dar nu mai distruge{i
lucrurile. Nu spargerea in sine a unui vas este problema, cat
ideea de distrugere. Ea vñ poate induce o atitudine
distructiva faca de via{a. Poate ca vasul este doar un
pretext. Poate ca in realitate doriii sa distruge{i lucruri
mult mai pre{ioase, cum ar fi o relaiie, un om... Dar
intrucât nu avem inca o forta
distructiva atat de mare, vñ limita{i la un vas, tar acesta nu
v-a Uacut nimic!
Sunt foarte multe femei pentru care perioada ciclului
este ceva distructiv, iar motivul este de natura biologica.
Este important sa in{e1ege)i §i sa con5tientiza{i, astfel
incat sa va putem ridica ceva mai sus de biologia
dumneavoastra; in caz contrar, se poate spune ca va
afla{i sub domina{ia
ei totala.
•' Transmisia l6mpii, Cap. 8.

In timpul sarcinii, ciclul se opre5te, caci energia care
i1 dec1an§eaza capñta o turnurñ creatoare: ea dâ na§tere
unei copil. Cand nu suntem insârcinatñ, energia se
acumuleaz6 iq
fiecare luna, ii neputand fi creatoare, devine distructiva. D
aceea, cand femeia se aflñ la ciclu, timp de 4 sau 5 zile, ea
capata o atitudine extrem de distructiva, caci nu #tie ce s#
fact cu energia respectiva. lar energia vibreazâ, ii tulbutb
esen{a cea mai intima a fiin{ei ei, tar ea nu ii poate da nici
o turnurâ creative.
Orice ei:ergie creatoare poate deveni distructiva ii orice
energie distructivñ poate deveni creatoare. Sa-1 lUñm, spre
exemplu, pe Hitler. El }i-a dorit sa devinñ un pictor, dar nu i
s-a permis acest lucru. Nu a putut trece de examene §i nu a
putut intra la 5coala de artñ. $i astfel, omul care ar fi putut
deveni un pictor s-a transformat in ccl mai distructiv om din
lume. Cu aceeasi energie ar fi putut dexeni un Picasso. Un
lucru este insa cert: omul avea energie, nu gluma! Aceea5i
energie ar fi putut deveni infinit creatoare.
De iegulñ, femeile nu sunt distructive. In trecut, ele
nu erau niciodata distructive, caci ramaneau tot timpul
insdrcinate. De-abia se nñ5tea un copil ca rñmaneau din nou.
De-abia se nñ§tea a1 doilea copil, ca ramaneau iara§i. Ele i#i
foloseau energia creatoare intreaga via{a.
, Astazi, pentru prima oara in istoria umanitñ{ii a
apatut un nou pericol, acela ca femeile sa devinñ distruc-
tive. Astazi ele nu mai sunt nevoile sa rñman4 tot timpul
gravide. De fapt, moda sarcinilor a trecut. Dar energia
continuñ sa existe.
Dupa parerea mea, exista o conexiune profunde
intre metodele de control a1 na#terii §i aparitia Mi§cdrii
de Eliberare a Femeilor. Femeile tind sa devina foarte
distructive, ele i5i distrug via{a de familie, rela{iile. Dept
CARTEA DECPRE FEMEI
ipceaicñ Sâ âseasca tot felul de explica{ii rationale, ele
nu fac altceva decat sa incerce sâ se elibereze din sclavie.
Aceasta faza este insa distructiva. Ele au aceastii energie
3i
Metodele de control a1 na}terii au
nu §tiu ce sâ fact cu ea.
energiei. Daca nu dispun de
blocat canalizarea creatoare a
' alte canale deschise in fiin{a lor, ele vor deveni extrem de
destructive. oate vorbi de o viata
fn Occident aproape ca nu se mai p
de familie. Nu exista decat un conflict continuu, o ve}nica
‹•ua, repro#uri peste repro#uri. $i nimeni nu in{elege ca
problema are o cauzñ biologica.
De aceea, atunci cand simti{i ca se apropie ciclul,
deveni{i mai con#tienta, iar atunci cand a sosit, executa{i
un dans sâlbatic.
Vâ putem depa§i natura biologica, pentru ca in interiorul
om ar
dumneavoastr a exists §i o natura superioara. Orice
trebui sa-§i transceanda aspectul biologic, caci in caz contrar
e1 va ramane prizonierul hormonilor sai. De aceea, ori de cate
ori sim{i{i câ tindeii sa deveni{i distructivñ, dansaJi sñlbatic.
Dansul va va absorbi energia. La ora actuala proceda{i
invers. Spunem câ dori{i sa vâ odihni{i §i sa nu face{i nimic
in timpul acestor zile. Gre§it! Face{i ceva, orice, face{i o
plimbare lunga, ccci energia trebuie eliberatd intr-un fe1.
Daca veti in{elege secretul, daca vâ veni relaxa tprin dans
sau prin orice alte activitate), celelalte patru zile ale
etclului
vor deveni o pldcere, cdci in nici o alte perioada a
lunii nu veni mai avea atata energie 2
Ce ne pofi spune despre menopauza femeii?
In viaJa oricârui om apar perioade ale unor mari
schimbâri, §i unul din cele mai importante lucruri de care
‘z Ciocanul §i stânca, Cap. 4.
 OSHO
trebuie sa va aminti{i este acela ca ori de cate ori schlmbati
un anumit mod de via{a, trebuie s5 o face{i natural.
Acest gen de schimbñri nu {in de controlul
dumneavoastra.
Biologia va face sa fi{i apoi pentru sex la varsta d
13-14 ani; aceasta schimbare nu t'1le de controlul Omului.
La o anumitñ varsH, pe la 40-42 de ani, scopul pe care tj
1-a propus principiul biologic s-a incheiat. Toji acei
hormoni care v-au manat de la spate dispar. Este foarte greu sa
accep{i aceasta schimbare; este ca 5i cum ai sim{i dintr-o
data c$ nu mai etti frumoase, ca ai nevoie de un lifting
facial.
Cies o femeie s-a dus la un chirurg plastician ti
i-a spus:
Am nevoie de un lifting facial.
Chirurgul a privit-o §i i-a raspuns:
— Nu este nimic in neregulñ cu dumneavoastra,
este pur 5i simplu varsta, nu trebuie sâ va face{i
probleme. De ce sa va chinui{i inutil?
Dar femeia a insistat, aha ca doctorul i-a spus:
— Bine. Dar va va costa 5.000 de dolari.
Femeia i-a spus:
—Nu am ataxia bani. Nu-mi pute}i sugera ceva
mai ieftin?
— Ba da, i-a rñspuns doctorul, sa purta{i un vol.
Aceasta este una din problemele occidentalilor. In
Orient, nici o femeie nu i#i face griji, lucrurile sunt acceptate
aha cum sunt. Acceptarea a fost dintotdeauna temelia care a
stat la baza vie{ii orientalilor. Occidentalii fac intotdeauna
presiuni asupra naturii, cerñndu-i sa schimbe lucrurile.
Nimeni nu vrea sa imbatraneasca. De aceea, atunci cand vine
momentul tranzi{iei de la o anumitñ etapa a vieiii la alta,
c2i
CARTEA DESIRE rEM i
se petrece un fenomen ciudat, ’care seamñnii cu lumanarea
care aproape c5 s-a sfar§it, dar inainte de a-§i da duhul, tit
mare§te subit flacara, fo9and nota intr-un ultim cantec de
lebada. Nimeni nu vrea sa dispara.
$tiin{a medicala a stabilit ca inaintea mo9ii, oamenii
devin subit perfect sanato#i. Toate bolile lor dispar. Acesta
este ultimul efort a1 vieiii de a rezista in faca mor{ii. Rudele
lor sunt foarte fericite, caci toate bolile au disparut, iar cel
in cauz$ a redevenit calm §i lini§tit; ei nu-§i dau seama ca
acest lucru prevestegte moartea. Bolile dispar pentru ca ele
5i-au indeplinit func{ia: I-au ucts pe om. Via{a are dreptul
acum la un ultim asalt.
Acela#i lucru se intampla cu fiecare modificare
biologica din timpul vie{ii. Atunci cand sexul devine
irelevant, oamenii se gandesc la el mai mult ca oricand,
ceea ce conduce la o inflorire aparentii! Fiind cople5ita
de atat de multa sexualitate, mintea incearca sa in{e1eagâ
fenomenul cu ajutorul ra{iunii— singurul pe care i1
cunoaste. De unde vine toata aceastñ sexualitate? Ea nu
poate veni decat dintr-un subcon5tient reprimat. Aha au
sus)inut Sigmund Freud §i adep{ii sai, convingand intreaga
lume. Ei aveau dreptate din multe puncte de vedere.
Existñ insii alte aspecte in care s-au in}elat, indeosebi in
ceea ce prive§te tranzi{ia de la tinere{e la bdtrane{e, cand
hormonii sunt pe punctul de a dispñrea, §i odata en ei }i
interesul legat de sexualitate. inainte de a muri, acesta
va mai exploda odata cu toatñ forma sa, iar daca te vei
duce la psihanalist, acesta i{i va spune ca e§ti reprimat
din punct de vedere sexual.
Eu nu sunt de acord, caci ttiu ca toatñ aceasta sexuali-
tate cople#itoare va disparea de la sine, tar omul nu mai are
225
 OSHO
ce face. Este semnalul ca via{a intra intr-o altâ etapa. mai
calma }i mai lini5titii. fn realitate, omul trece intr-o etape
mai buna a view"sale.
Sexul are intotdeauna ceva adolescentin in el. Cu
cat omul devine mai matur, cu ata“t i§i pierde sexul din
importan{ii. El oferit fericire, dar nu reprezintâ o problems
care trebuie rezolvatd; este o sârbatoare.
Nici o femeie din Orient nu se simte vreodatit
tulburaR de tranzitia de la tinerete la bâtrane{e.
Dimpotrivâ, ea simte o fericire imense, caci acum
vechiul demon a dispdrut,
iar via{a ei poate redeveni 1ini§titd. Occidentul a trait inst
intotdeauna cu multe iluzii. Una este iluzia cd nu exist
decat o singura via{a, ceea ce creeaza mari probleme.
Dacii nu exista decat o singura via)a, iar sexul dispare,
inseainna ca e#ti terminat. Nu mai ai nici o dansa;
inseamna ca pen- tru tine, distractia a disparut. Nimeni
nu- i va mai s une
de acum incolo: „E#ti frumoasa. Te iubesc, §i te voi iubi
de-a pururi“.
Deci, qmai inta“i de toate, iluzia vie{ii unice creeazâ
probleme. In al doilea rand, psihanali§tii #i ceilal{i
terapeuj au creat o altii iluzie, potrivit careia sexul este
aproape sinonim cu via{a. Cu cñt te manife§ti mai tare din
punct de vedere sexual, en atât e§ti mai viu. De aceea,
cand sexul ipcepe sa dispara, omul incepe sa se simtñ ca un
cartuq de cemealñ folosit. El nu mai are nici un scop in
via{i; viaJn lui se termina odatii cu dispari{ia sexului. 5i
atunci, oamenii fac tot felul de lucruri bizare: liftinguri
faciale, chirurgie plastica, sani fal§i. .. Este stupid, pur §i
simplu stupid. Oamenii incep sa poarte peruci, sa imbrace
haine provocatoare din punct de vedere sexual.
Aproape toate femeile din Occident se autoinfometeazd;
ele numesc acest lucru diets, cñci in Occident exists ideea
226
CARTEA DESPRE FEIvIE1
ca o femeie nu este frumoasa decat dacñ nu este grasñ.
Natura nu este intru totul de acord. Femeia trebuie sa fie
pu{in grñsu{ñ, caci din perspectiva naturii, femeia este mama.
o mama are nevoie de pu{ina grasime suplimentara pentru
copilul ei, caci atunci cand copilul se aflb in pantecul ei, el
are nevoie de hrana. si tocmai atunci mama are gre{uri, nu
poate sâ mânance prea mult 5i vomitâ ceea ce mdnanca. Ea
are nevoie de un strat adipos de rezerva, caci copilul create
repede. §tiin{a afirma ca in timpul celor noul luni de sarcinñ,
copilul va create mai rapid decat in tot restul celor 70 de
ant de vial. Atât de rapid. .. incat in numai noua luni el
trece prin aproape toatâ evolu{ia, incepand cu stadiul de
peste #i pana la eel de om. Nevoile sale trebuie indeplinite
de mama,
#i tocmai atunci ea nu poate manca. Va puteJi imagina. ..
nu este ceva placut sa ai in pantec un copil. Nu cred ca
existñ vreun bñrbat pregñtit sa râmñnñ insarcinat. El s-ar
sinucide, fdra nici o indoiala! Ar sñri de pe acoperi§ul unei
cladiri cu 50 de etaje, strigñnd: „fnsarcinat? Sunt terminat!“
Gandi{i-va numai la ideea de a purta in pantec un copil #i
veti innebuni. Dar cum ar putea o mama sa scape de el? Ea
este nevoitñ sa treacñ prin mari suferin{e, sa fact mari
sacrificii.
De aceea, in Orient nu a aparut ideea de femeie slaba.
Evident, o femeie slaba aratii mai atragatoare din punct de
vedere sexual, mai tânñra. Femeia grasa nu este la fel de
atragatoare, caci tit pierde proportiile. Talia ei se ingroa5a.
Corpul ei devine atât de mare incat nici un bñrbat nu mai
este atras sexual de ea. Aceastii atrac{ie se petrece insa
exclusiv la nivelul min{ii barbatului.
Cineva mi-a adus ieri o carte cu fotografii fâcute de
un fotograf celebru. Pe coperta albumului se afla poza unei
actri{e celebre. fn Orient ea nu ar fi consideratii o mare
frumuse{e.
227
 — OSHG
’!
Bdnuiesc ca ea {ine regim, tar regimul alimentar nu insea j
altceva decat ideea omului bogat despre infometare. Oamenii
saraci fac foamea lntr-un mod natural; cci boga{i preferñ tj
plñteasca pentru aceasta, sub indrumarea profesioni5tilor.
Femeile se tern ca i}i vor pierde atractivitatea, ca bârba)ii
nu se vor mai uita la ele, ca vor trece pe stradñ §i nimeni
nu va intoarce capul dupa e1e: „Var! Cine este ea?“ Oame-
nii simt o mare nevoie de a atrage aten{ia altora, §i acest
lucru este valabil indeosebi pentru femei. Aten{ia altora
este ca o hrana pentru ele. Femeia sufera cumplit atunci
cand nimeni nu ii acorda aten{ie. $i ea nu are altceva cu
care sa poata atrage aten{ia decat corpul ei. Barbatul nu i-a
permis niciodata sa-§i dezvolte celelalte dimensiuni, aha ca
ea nu poate deveni o pictori{a celebra, o dansatoare, o
cantñrea{â sau o profesoara respectatñ. Barbatul i-a taiat
accesul la celelalte dimensiuni ale vie{ii, care i-ar fi permis
sa rñmanâ atractivñ §i sa ajungñ respectata la batrane{e.
Semnifica{ia cuvantului „respect“ este aceea de a te uita
in urma. Cand trece cineva, el este respectat. Cuvantul nu
are nimic de-a face cu actul de onorare, ci mai degrabñ cu
faptul ca ai devenit subit con§tient ca pe langa tine a trecut
cineva fiumos.
Barbatul nu i-a lasat femeii decat trupul sau, aha ca
' este firesc ca ea sa fie foarte preocupatñ de acesta. Aceasta
preocupare excesiva di insa na#tere ata§amentului, posesi-
vitatii, fricii ca daca este parasita de cel care o iube§te, ea
nu va mai gasi pe altcineva. Daca nu dispune de aten{ia
celor din jur, femeia incepe sñ se simtñ aproape moarta; ce
rost mai are sñ trñietti, dacñ nimeni nu te mai baga in
seama?
Ea nu are o via|d a ei, numai a ei. Birbatul a invatat-o c5
viata ei depinde de parerea celorlal{i despre ea.
228
-— CARTEA DESPRE FEMEI
In toatñ lumea, concursurile de frumuse{e sunt
organizate numai pentru femei, #i culmea este ca ele nu se
revolta impotriva acestei fapt. De ce nu se organizeazâ
asemenea
concursuri 5i pentru barba{i'? La fel cum alege{i o Miss
Univers, de ce nu a1ege{i §i un Mr. Univers? Nimanui nu-
i pasa de corpul bñrbatului. El se poate ingra§a Para
probleme, poate ajunge la fel ca Winston Churchill; va
continua oricum sa atragñ aten{ia, caci define puterea. Multi
barba{i se ura{esc, se ingra#ñ dincolo de orice limite, faca
Ie atamñ; ei sunt cei care ar avea nevoie de un lifting!
Dar nimanui nu-i pasa.
Barbatul poate define puterea, poate fi prim-ministru, poate
face orice dore#te.
De-a lungul timpului, barbatul a reu5it sa atinga toate
elelalte dimensiuni prin care poate atrage ateni'a celor din
C
jur. El nu i-a lasat insa femeii decat o singura dimensiune:
trupul. El a Uacut din femeie o legumñ, ii evident, orice
legumñ va incepe sa se ingrijoreze daca nu are clien{i! Nu
este deloc o coinciden{ñ faptul ca in tara cea mai pervertita
din punct de vedere sexual, Franca, barba{ii indrñgosti{i de o
femeie spun: „At vrea sa te mñnñnc!“ Ce-i cu oamenii
ñ#tia? Sunt canibali? Este femeia o leguma? Aceastñ
afirma{ie: „A§ vrea sñ te mñnanc!“ aratñ o mare admira{ie
pentru femei! Daca nimeni nu-i mai spune: „A# vrea sa te
mñnanc!“, ea incepe sa creada ca e terminata, ca viata ei
s-a sñr§it.
Atadar, mai intai de toate voi trebuie sa inva{a{i sa
accepta{i din toatñ inima acele schimbari pe care vi ie
impune natura. Tinere{ea i§i are propria sa frumuse{e, la
fel ca §i batrane{ea. Poate ca batrane}ea nu este la fel de
sexualñ ca tinere{ea, dar daca omul a trñit la modul meditativ,
impñcat, lini§tit, batrfine{ea capata o mñre{ie numai a ei.
Aha cum culmile acoperite cu zñpada ale mun{i1or sunt
atat de frumoase, la fel, pñrul alb a1 omului in varstñ are
229
 CARTEA DESPRf FETEI

propria sa frumuse{e. Cel varsmic nu este numai frumos, by (Miliarde de dolari sunt chelfuiJi pe ehirurgia
plasticâ...)
este gi in{elept, preten{ie pe care cei tineri nu o pot emits,
Chiar astazi Ini sha spus câ In America sunt cheltu-
cñ ci lntregul lor comportament este prostesc. Ei alearga
ite mfliarde de dolari pe chirurgia plastica. fn fiecare an,
dupa femei, #i alearga... Bñ tranii s-au oprit din aceasg
aproape o jumdtate de milion de oameni se supun unor
alergare tant noimñ . Ei s-au stabilit in sine, nu mai depind La inceput, grupa de vñrstii a
perat" de chirurgie
persoanelor plasticd.
care fâceau asemenea opera{ii se limita la
de altcineva. Femeia ar trebui sa faca acela§i lucru atunci femeile
cand imbâ trane}te. Din aceastii perspectiva, nu ar trebui sj care imbñtraneau. Ele erau cele care i§i Uaceau opera{ii de
existe nici o diferen{i intre barbati §i femei. disperatñ de a-§i mai pastra
qpinirgie plastics, in incercarea
Iubirea nu poate aparea dec$t atunci cand omul a cateva zile tinere{ea, atractivitatea. majoritatea
transcens pragul sclaviei biologice. Rela{ia biologica este Lucrurile au evoluat insa, astfel incat astazi,
atâ t de uratii, incat timp de secole la randul oamenii an estetice sunt barba{ii, nu femeile,
care tit fac
celorccci ei opera{ii
sunt cei care doresC Sâ i§i prelungeasca
preferat sa faca dragoste in intuneric, fâ rñ luminñ , ca s5 acum tinere{ea.
nu vada ce fac. arati ca aceea a unui
Fiin{a lor imbatrane§te, dar pielea lor
Cand via{a trece printr-o schimbare biologica, aceasta nu p
ta”ndr. $i culmea grittier, raportul aratii ca pana §i un •s*l
numai ca trebuie acceptatii, dar trebuie chiar sa vñ bucura{i cd pentru a arata
de 23 de ani s-a SU US la o operaiie esteti
de ea, caci dupa ce a{i trecitt prin toatâ acea perioada aiuritâ, indoiala, America este era '°'
mai ta"nâ r. Fora nici o
a{i scapat acum de limitarea biologica. Totul este o simpla de ant dore§te sa
nebunilor. Daca panii #i un pu§ti de 23
chestiune de condiJionare. . . arate mai ta”nar. . . DtmQO-
Omul ar trebui sâ -3i accepte xia@ a3a cum este. Dar Sâ te impotrive§ti naturii nu este ceva frumOS.indiferent
subcon§tientul lui nu-i permite sit-§i accepte via{a aha cum triva, este minunat Sa Hi in armonie cu natura,
este, el vrea altceva. tinere{e sau batranete. Daca e#ti
Nu este nimic rñ u atunci cñ nd sexul dispare. Vent ce-ti oferi ea: copilarie,
Ilatura are o frumuse{e a
deveni atunci mai capabili sa ramanem singuri, cu voi pregñtit pentru ea, tot ce-{i ofera
sa, personala. i clarvazatorii
in#iva. Veni putea deveni mai beatifici, sâ nu mai suferiti inutâ de altfel de tot
fn viziunea mea — sus{ adevbrat frumOs #i plin gra{ie
ate de mult, cñci toate sexualitatea nu este altceva decfit o de Orient — omul devine cu
din
suferin{a prelungitd, o ve#nicâ cearti, ura, gelozie, invidie. abia la apogeul varstei sale, cand toate prostiile tinere{ii au
Sexul nu aduce pacea in viata nimânui. Bbtrane{ea aduce Via{a5fl
in schimb aceasta pace, lini§tea, beatitudinea, singurdtatea,
libertatea, #i abia acum pute{i afla ce gust are cu adevarat ” InvitaJia, Cap. 24.
230 mai exist, cand omul
dispbrut, cand ignoranta copilariei nur a atins
a transcens toate gijj1t eXperienle1o lume§ti §i
pragul dincolo de care poate deveni martorul ttlttlfo£
inhl{imilor pe
in timp ce lumea continue sâ
trâiascâ — In care ie-a urcat,
oibirea sa — in vtile intunecate.
 — OSHO
CARTEA DESIRE rE>EI
Insap ideea de a rñmane ve§nic tanñr este mata.
Tinere{ea este o boala de care omul se vindeca cate
Oamenii ar trebui sa §tie ca daca se forteaza sa ramana pu)in in fiecare zi. Remediul ct este bâtrane{ea. Ai trecut
tineri, ei nu fac altceva decat sâ deviné mai tensiona{i. Ei prin testul de foe al vie)ii, §i ai ajuns la punctul in care pomi
nu se vor putea relaxa niciodata. In cazul in care chirurgia 9 mai deta#at, mai linistit, mai indiferent.
plastici va avea succes, §i ea tinde deja sa devina una dintre Occidentalii nu au in{eles insa niciodata frumuse{ea
profesiunile cele mai importante in Intreaga lume, se va
batrñne{ii. Eu ii inteleg, dar nu pot Hi de acord cu ei. Ideea
petrece ceva ciudat: toata lumea va incepe sa arate la fel. este ca sunt atat de
for este urmdtoarea: in via)a, necazul
aceea nici
Toata lumea va avea aceea#i forma a nasului, care va fi multe femei frumoase, i atat de pu\in timp. De
stabilitii de computer; toate lumea va avea aceea§i forms un bñrbat nu vrea sa imbâtraneasca, tragfind de timp inca
a femei, acela#i oval. Lumea isi va pierde astfel varietatea, pumn. Dar eu va spun: necazul ar fi mult mai mare daca
gi implicit frumuse{ea. Oamenii vor deveni la fel ca ni#te gr fi mult mai pu{ine femei frumoase §i mult mai mult
este aproape
ma#ini, uniformi, ca §i cum ar fi ie5it de pe liniile de timp la dispoz
54
itia voastra. sa cum e, lumea
asamblare, unul dupa altul. Se spune ca intr-o fabricii a perfecta!
lui Ford, la fiecare minut iese de pe linia de asamblare
o ma§ind, care seamiina perfect cu cea de dinaintea ei
#i cu cea care va urma. fntr-o ora ies 60 de ma5ini. $i
acela§i proces continuñ timp de 24 de ore. Schimburile
de muncitori se rotesc, dar linia de asamblare continua sa
produca acelea§i ma#ini.
Dori{i cumva ca §i umanitatea sa fie creatk pe bandit
rulanta, pe o linie de asamblare, la fel ca 5i ma§inile ei,
astfel incfit oriunde v-a{i intoarce sa dari numai de Sophia
Loren? Ar fi cumplit de plictisitor.
Toata lumea vrea sa trñiasca mult, dar nimeni nu dore#te
imbatraneascâ. De ce? Din cauza etapei care urmeaz5.
Nimeni nu se teme en adevñrat de bâtrane{e, dar se §tie
câ dupñ ea nu mai urmeaza decat moartea. A§adar, toatii
lumea vrea sa traiasca cat mai mult timp cu putin{a, dar
sa nu imbatrñneascñ, caci a imbatrani inseamna a Intra in
anticamera mortii. In profunzimi, teama de batrane{e este
teama de moarte, #i numai cei care nu 5tiu sa traiasca se
tern de moarte. 5‘ Marele pelerinaj: de aici pfin5 Aici, Cap. 19.
 Capitolul 12
MINTEA
In esen{ii, ce inseamnñ sa fii bñrbat sau femeie?
SI fii barbat sau femeie este mai degraba o chestiune
de psihologie decat de fiziologie. Un barbat din punct de
vedere fiziologic poate sa fie o femeie din punct de vedere
psihologic, §i invers. Existñ femei agresive — ti din pacate
numñrul lor este tot mai mare astñzi —, femei extrem de
agresive. Intreaga Mi§care de Eliberare a Femeilor este
inrñdñcinati in aceste min{i ale femeilor agresive. Cand o
femeie este agresiva, ea i#i pierde feminitatea.
Din aceastii perspectiva, loana d'Arc nu a fost o
femeie, in timp ce lisus a fost o femeie. Din punct de
vedere psihologic, loana d'Arc a fost un barbat, caci
principala ei maniera de a aborda viaJn a fost una agresiva.
lisus Christos nu este deloc agresiv. El spune: „Daca
cineva te loveqte pe obraz, intoarce-i §i obrazul celâlalt“.
Aceasta este o non-agresivitate psihologica. El mai spune:
„Nu opuneJi rezistentâ in fata riului“ Nici chiar in faca
rdului nu trebuie sâ opui rezisten}d! Neopunerea rezisten{ei
este inséqi esenta grat'ei feminine. ..
$tiin{a este de sex masculin, religia este de sex femi-
nin. §tiinta reprezinta un efort de a cuceri natura; religia
inseamnd renun{are, dizolvarea in nature. Femeia §tie st
 — OSHO
fuzioneze, §tie cum sa devinñ una, 5i orice câutator a1
adevñrului ar trebui sa §tie cum sa se dizolve in natura, cum
sa devina una cu ea, cum sa curga cu valul, ara sâ opuna
rezisten{a, fart sa lupte. .. Cu cat devii mai meditativ, cq
atñt mai non-agresiva devin energiile tale. Violen{a dispare;
in locul ei apare iubirea. Nu mai e§ti interesat sñ domini,
ci e§ti tot mai atras de arta de a te abandona. Aceasta este
psihologia feminina.
In{e1egerea psihologiei feminine inseamnñ sa in{e1egi
psihologia omului religios. Din pacate, panñ astazi #tiin|a nu
a fâcut eforturi in acest sens, §i tot ceea ce se cunoaste in
legñtura cu psihologia este psihologia masculina. De aceea
se studiazñ cobai, tar concluziile le sunt aplicate oamenilor.
Daca dori{i sa studia{i psihologia feminini, cele mai
bune exemple sunt cele ale misticilor. Ei reprezinta cele
mai pure exemple de psihologie feminina. Va trebui sa
inva{a{i deci despre Basho, Buddha, Rinzai, lisus, Lao Tse.
Va trebui sñ inva{a}i despre to{i ace5ti oameni, cñci numai
in{e1egandu-i pe ei veni putea ajunge sa in{elege{i culmea
absolutñ a expresiei feminine’5.
Care este diferenJa dintre mintea masculinâ (i mintea
feminini?
Cercetñrile recente au demonstrat un aspect extrem de
semnificativ, unul dintre cele mai semnificative din acest
secol, §i anume faptul ca omul nu are o singura minte, ci
doua. Creierul uman este divizat in doua emisfere: emisfera
dreapta si emisfera stanga. Emisfera dreapta este asociata cu
partea stanga a corpului, iar emisfera stangñ este asociata cu
partea dreapta a corpului, adica sunt incruci#ate.
” Dhammapada, Vol. 7, Cap. 20.
236
CARTEA DESRRE FEMEI —
Emisfera dreaptñ este intuitivñ, ilogica, ira{ionalñ,
poetica, platonicñ, romantica, mistica, religioasñ. Emisfera
stanga este logica, ra{ionala, matematica, aristoteliana,
#tiin{ifica, predispusé cñtre calcule.
Cele doua emisfere se afla intr-un conflict permanent.
Fundamentele politicii mondiale sunt in interiorul omului.
De reguld, oamenii nu con#tientizeaza acest lucru, dar daca
ajung sa il realizeze, ei trebuie sa atinga un echilibru intre
aceste doua minor.
Partea stangñ a corpului este asociata cu emisfera
dreaptd, cu intui{ia, imagina{ia, miturile, religia, poezi a,
§i tocmai aceasta parte este puternic condamnata astñzi.
Societatea a fost construita de oamenii la care predomina
emisfera stñngñ, sau partea dreaptñ a corpului. 10% dintre
copii se nasc stangaci, dar ei sunt forta{i sa fie dreptaci.
Copiii care se nasc stñngaci sunt in esenta ira{ionali,
intuitivi, non-matematicieni, non-euclidieni... Ei sunt
periculo5i pentru societate, aha ca aceasta ii for{eaza prin
toate mijloacele sd devinñ dreptaci. Nu este o s implñ
problemii legata de maini; este o chestiune de politica
internñ. Copilul stangaci func{ioneaza prin emisfera dreapta,
lucru pe care societatea nu-1 poate permite, cñci este prea
periculos. De aceea, e1 trebuie oprit inainte de a ajunge
prea departe.
Este de bânuit ca la inceputurile umanita}ii, propo9ia
dintre stangaci §i dreptaci era de jumñtate-jumitate, dar
partidul dreptacilor a domnit o vreme atat de indelungata
incfit proportia s-a redus in timp la 10/90. Chiar §i printre
voi au existat probabil multi stangaci, dar a{i uitat acest
lucru. Chiar dacii acum scrie{i §i face{i orice lucru cu mñna
dreaptd, nu este exclus ca in copilñrie sit fi fost for{aJi sa vâ
folosi{i mana dreaptit in locul celei stangi. Acesta este trucul,
ccci de indatñ ce devii dreptaci, emisfera stâ nga incepe
st functioneze. Emisfera sta”nga este cea ra{ionala; cea
dreaptii este intuitivñ . Ea transcende ra{iunea, func{ia ei
este non- matematica. Ea func{ioneazñ in flash-uri (aha se
manifestj intui{iile), este plina de gra{ie, dar ira{iona14.
Minoritatea sta“ngace este cea mai oprimatd minoritate
din lume, chiar mai mult dec$t negfii, chiar mai mult decat
oamenii saraci. Daca veti in{elege aceasta diviziune,
ve{; in{elege multe lucruri. Intre burghezie §i proletariat,
pro- letariatul functioneaza intotdeauna intr-o mai mare
mâsurx prin emisfera dreapta a creierului: oamenii saraci
sunt mai intuitivi. Privi{i oamenii simpli; ace§tia sunt mai
intuitivi. Cu
cat o persoana este mai saracñ , cu atât mai pu{in intelectuala
este ea, ceea ce ar putea fl de altfel cauza sârñ ciei sale.
Avñ nd un intelect mai slab dezvoltat, ea nu poate concura
in lumea ra{iunii. Ea este mai pu{in articulate, deopotriva
in ceea ce prive5te limbajul, ra{iunea, calculele. Aproape
ca ai putea spune cñ este un prost. Poate cii asta este cauza
saraciei sale. Boga{ii func{ioneazii prin emisfera stânga: ei
sunt mai calcula{i, fac aritmeticâ din orice, sunt mai
vicleni, mai de§tep{i, mai logici, gi mai presus de toate, fac
planuri. Poate ca asta este cauza bog t'ei lor.
Ace1a§i principiu se aplica §i bñ rba{ilor 5i
femeilor. emeile func{ioneazñ prin emisfera dreapta,
bdrba{ii prin emisfera stângii. Secole la rñ ndul, barba{ii au
condus femeile. Astñ zi, cñ teva femei se revoltii, dar
uimitor este faptul ca ele sunt tocmai cele care
func{ioneazñ tot prin emisfera stângñ , la fe1 ca #i
bdrba{ii. De fapt, ele seamiina intru totul cu bñ rba{ii, sunt
rationale, argumentative, aristoteliene. Nu este exclus ca
intr-o buna zi, aha cum revoluti I omunistii a invins in târi
precum China sau Rusia, undeva, poate chiar in America,
femeile sa reu#easca sa-i invinga pe barbaJi.
p;;r la acea vreme, femeile nu vor mai fi femei, ci se vor fi
transformat in bârbati, in fringe cu emisfera sta“ngb activate.
Loci pentru a lupta trebuie sa faci planuri, sa-ti calculezi
fiecare pas, iar pentru a lupta cu bhrba{ii trebuie sa fii la
fel ca ei: agresiv. Aceastñ agresivitate este perfect ilusttatii
pretutindeni in lume de Migcarea de Eliberare a Femeii.
Femeile care au aderat la Mi#carea de Eliberare sunt
foarte agresive; ele qi-au pierdut complet gra{ia, care derive
ip principal din intuit'e. Daca vrei st te lunti cu bârba{ii
trebuie sâ inve{i sâ o faci cu armele for. Lupta cu cineva
este foarte periculoasâ, ccci te face sâ devii la fel ca
du5manul
Ru. Aceasta este una din marile probleme ale umanitâtii. De
indatd ce incepi sâ lup{i cu altcineva, e$ti nevoit sa adop{i
treptat acelea§i metode qi acel i tel de a fi ca #i e1. iti
pomi invinge atunci du§manul, dar la momentul in care 1-ai
invins, tu ai devenit la fel ca el, propriul tdu du#man. ..
Lucrurile nu se schimba decat la nivel superficial, in
profunzime va
rdmiine acela i conflict.
Confiictul este in interiorul omului. Piing nu il va
rezolva la acest nivel, el nu-1 va putea rezolva nici la alt
nivel. Politica este in interiorul vostru; lupta se da intre
cele
doud emisfere ale creierului.
Existii totu§i gi o punte, chiar daca este foarte mica.
Dacñ aceastd punte este ruptñ printr-un accident oarecare,
printr-un defect fiziologic sau din alte cauze, persoana
devine divizata, se imparte in doua persoane, §i apare astfel
fenomenul schizofreniei sau al dedublarii personalitâtii. Daca
puntea s-a rupt — qi trebuie sa men{ionhm cd este o punte
foarte fragile — omul devine doi, e1 se comportd ca gi cum
ar fi doua persoane. Dimineata este plin de iubire, un om
minunat; seara devine manios, un om complet schimbat. El
uitd ceea ce a fost diminea{a, cum §i-ar putea aminti?
Acum
 OSHO
func{ioneaza o alta minte. Dimpotrivñ, daca puntea este
intñrita atat de mult incat cele doua min{i fuzioneaza ti devin
una, apare un alt fenomen, acela a1 cristalizarii, al integrñnj
Ceea ce Gurdjieff obi#nuia sa numeascâ „cristalizarea fiin{ei'
nu era altceva decat acest fenomen a1 fuziunii celor doua
min)i, aI intalnirii dintre barbatul #i femeia din interior,
dintre principiile Y1N #i YANG, dintre emisfera stângb §i
cea dreapta, dintre logic #i ilogic, dintre Aristotel #i
Platon.
Dacñ pute{i in{elege aceasta bifurcatie elementara, atunci
veti in{e1ege toate conflictele care se petrec in interiorul ti
in exteriorul vostru.
Mintea feminina are o anumitñ gra{ie, cea masculine
are eficien@. Evident, pe termen lung, datoritñ certurilor,
gra{ia va fi. invinsa iar mintea eficientâ va ca#tiga, ccci
lumea in{elege limbajul matematicii, nu pe cel aI iubirii.
Dar in clipa in care eficien{a dumneavoastra a invins
gra{ia dumneavoastra, am pierdut ceva extrem de valoros:
am pierdut contactul cu propria dumneavoastrñ fiin{a.
Putem deveni extrem de eficient, dar nu veni mai fi o
persoana adevdrata. Veni deveni o ma§inñ, un fe1 de
robot.
Aha se explica ve5nicul conflict dintre bñrbat 5i fe-
meie. Ei nu pot rñmane separa{i, sunt nevoi{i sa intre din
nou ii din nou in rela{ii de cuplu, dar nici nu pot rñmane
i@preunñ. Adevñrata lupta nu se da insa in exterior, ci in
interiorul lor. In viziunea mea, pana cand nu vñ veni
rezolva conflictul interior dintre emisfera dreaptñ §i cea
stangñ a creierului, nu veni putea atinge niciodatii pacea
intr-o relaii• amoroasb — niciodata — caci lupta interioara
se va reflecta in exteriorul vostru. Daca sunteti angrenat in
aceasta lupH 5i va identifica{i cu emisfera stangñ,
emisfera ra{iunii, #i daca incerca{i continuu sa domina{i
emisfera dreapta, atunci veni incerca sa face)i acela§i lucru
cu femeia de care sunte{i
240
CARTEA DESPITE FEMEI
indragostit. Daca femeia se aflii intr-o luptñ continuii cu
propria ei ra{iune, ea se va lupta deopotriva ii cu barbatul
pe care i1 iube§te.
Toate re1a{iile de cuplu sunt urate; excep{iile sunt
atat de neglijabile incat pot fi lasate deoparte. La inceput
ele sunt frumoase, caci nu reflectñ realitatea. Exista foarte
multa falsitate la inceput, pana cand va re1axa{i 5i conflictul
vostru interior iese la suprafaJd, oglindindu-se in rela{ia de
cuplu. Astfel apare lupta, cele o mie #i una de feluri de a
va agasa reciproc, de a va distruge reciproc. De aici #i
atrac{ia pentru homosexualitate.
Ori de cate ori diviziunea dintre barba{i 5i femei se
adance5te intr-o societate, homosexualitatea erupe imediat.
Cel pu{in un barbat care iube§te un alt barbat nu se afla
intr-un astfel de conflict. Este posibil ca re1a{ia de iubire
sa nu fie la fel de satisUacatoare, poate st nu conducii la
o beatitudine §i la momente orgasmice atat de profunde,
dar ce1 pumn nu este atat de urñta ca #i rela{ia dintre un
bñrbat 5i o femeie. Ori de cate ori conflictul devine prea
insuportabil, femeile devin lesbiene. Cel pu{in rela{ia de
iubire dintre douñ femei nu aduce en sine un conflict atat
de profund. Similaritñ{ile se atrag; ele se pot in}e1ege
reciproc. Da, in{e1egerea este posibila, dar atrac{ia se
pierde, polaritatea dispare, deci costul plñtit este foarte
mare. In{e1egerea este posibila, dar tensiunea, provocarea
nu mai existñ. Pe de altii parte, dacñ prefera{i provocarea,
atunci apare conflictul, caci adevñrata problema se afl6 in
interiorul vostru. Pana cand nu veni rezolva acest conflict
interior, pana cand nu veni armoniza mintea
dumneavoastra masculina cu mintea dumneavoastrñ
feminina, nu veni putea iubi cu adevarat. ..
Aceasta este marea dificultate a min{ii moderne: rela{iile
yet

de cuplu devin din ce in ce mai intamplatoare. Oamenii st
tern de angajamente, cñci au invñ{at din experien{a for amara
ca ori de cate ori te implici prea tare, realitatea erupe la
suprafata, iar conflictul tiiu interior se reflecta asupra celuilalt,
tar via{a devine uratñ, groaznica, intolerabilâ. ..
Voi suntem exteriori iu de departe, aceasta pare o
oaza minunatd intr-un desert, dar de indatñ ce vd apropiati,
ea se usucâ #i dispare. Daca vâ lâsaii primi intr-o rela{ie
de cuplu, aceasta poate parea o inchisoare, dar {ine{i
minte: aceasta inchisoare nu se na#te din cauza celuilalt,
ci din
interiorul fiin{ei voastre.
In cazul in care sunte{i dominat de emisfera stângd,
putem trai o vial de succes; veni cunoaste un succes atat
de mare incat la varsta de 40 de ani veni avea cu siguran9
ulcer, la 45 ve)i trai ccl pu{in un atac de cord, la 50 veni fi
aproape mort. .. Ce-i drept, un mort de succes. Pute{i
deveni eventual un mare om de §tiin{â, dar nu veni deveni
niciodatit un mare om. Pute{i acumula o boga{ie enorma, dar
veni pierde tot ceea ce este de valoare. Pute{i cuceri
intreaga lume, la fel ca Alexandru eel Mare, dar propriul
dumneavoastra teritoriu interior va rñmñne necucerit.
Exista multe atrac{ii care deriva din emisfera stangñ.
Acesta este creierul lumesc, preocupat de lucruri, de
maxim, e bani, de case, de putere, de prestigiu. Aceasta
este orientarea celui pe care iI numim, in India, un
grustha, un gospodar.
Emisfera dreaptii reprezinta orientarea catre ceea ce
se nume§te un sarmyasin, adica o persoana mai interesatii
de propria sa fiin{ñ interioara, de pacea sa launtricâ, de
beati- tudinea sa, decñt de lucrurile lumii exterioare. Daca
aceste lucruri vin de la sine, foarte bine, daca nu, este la
fel de
CARTEA DESPRE FEMEI
bine. Asemenea oameni sunt preocupa{i mai degrabñ de
momentul prezent #i mai pumn de viitor, prefera
calculelor poezia vietii. ..
Exista un fe1 matematic de a trece prin viata §i existñ un
alt fel de a fi, mai visator, mai vizionar. Cele douñ stiluri sunt
complet diferite. Ieri m-a intrebat cineva: „Existñ fantome,
zane, #i alte asemenea fiin{e?“ Da, exista, dar numai daca
at emisfera dreaptñ activata. Daca ai emisfera stanga
activata, atunci nu exista.
Toji copiii au activatñ emisfera dreapta. Ei vad fan-
tome §i zane pretutindeni, dar voi continua{i sa-i pune{i
la punct, spunandu-le: „Prostii! Unde vezi tu zane? Nu
e decat o umbrñ“. Treptat, ii convinge{i, caci ei sunt
neajutorati. In acest fel, ei tree treptat de la emisfera
dreapta la cea stangñ; nu au ce face. Sunt nevoi{i sa
traiasca in lumea voastra. Sunt nevoi{i sa tit uite visele,
povettile, toata poezi a, inva{and in schimb matematicñ.
Evident, treptat, ei devin eficien{i la matematica, dar
ajung aproape para liza{i in ceea ce prive Pte viata.
Existen{a se indeparteaza tot mai mult de ei, #i ei ajung
sd fie la fel ca mñrfurile expuse in standuri. Viata lor
devine o adunatura de prostii. . . evident, foarte valoroase
in ochii acestei lumi.
Un sannyasin este o persoana care traie5te in
imaginatia sa, care se folose§te de calitatea de a visa a mintii
sale, care lsi transformñ viata intr-o poezie, care vede prin
oc
Copacii ii par mai verzi decat va apar voui, pñsarelele mai
frumoase, totul tinde sa devina luminos. Pietricelele cele
mai obi§nuite i se par ni5te nestemate, nimic nu mai este
comun. Daca privi{i prin emisfera dreaptñ, totul vi se va
parea divin, sacru. Religia s-a nascut exclusiv in emisfera
dreapta a omului.
 OSHO
Un barbat statea intr-o cafenea §i bea ceai, alaturi de
un prieten. El §i-a studiat o vreme cea#ca, dupa care a
oftat
§i a spus:
Of, prietene, viata este la fel ca o cea5ca de ceâi.
— De ce? 1-a intrebat uimit amicul sau.
— De unde sa §tiu eu? Doar nu sunt filosof.
Emisfera dreapta a creierului nu poate decat sa afirme
faptele, ea nu poate da explicatii. Daca o intreba{i: „De
ce?“, ea nu poate decat sa ramana tacuta, §i nu veni ob{ine
un rñspuns de la ea. Daca vezi o floare de lotus 5i exclami:
„Ce frumuse{e!“, iar altcineva vñ intreaba: „De ce?“, ce ii
pute{i raspunde? Este o simpla afirma{ie, completa in
sine. Nu mai at ce sa adaugi la ea. Nu exists nici o
motiva{ie la baza ei §i nici un rezultat dincolo de ea, este
doar o simpla afirma{ie, un fapt. .. Emisfera dreapta este
emisfera poeziei
§i iubirii. Umanitatea are nevoie de o mare schimbare,
tar aceasta nu se poate produce decat prin transformarea
interioara".
Vrei sâ dezvolJi subiectul referitor la mintea feminini?
Mintea feminina are deopotriva calitd)i positive ti
negative. Iubirea este pozitiva, gelozia este negative;
iytparta§irea este pozitivñ, posesivitatea este negative;
a§teptarea este pozitiva, letargia este negativñ. Uneori,
a§teptarea poate pñrea a§teptare, dar poate fi in realitate o
simplñ letargie.
Acela§i lucru este valabil §i in ceea ce prive#te
mintea masculinñ. Cautarea, cercetarea necunoscutului este o
calitate pozitivñ, dar ve#nica indoialñ este o calitate
negativa. Posi fi
'• Muzica antica a pinilor, Cap. 1.
CA RTEA Dzsrxr rE i
un cñutator Para sa te indoie§ti? Atunci inseamnñ ca at
ales partea pozitiva. Posi fi insa la fe1 de bine un om care
sta }i nu cauth nimic, dar care se indoie§te de orice.
O alta calitate pozitiva a bñrbatului este cñutarea
odihnei; contraponderea negativa este ve§nica agita{ie. El
nu ar trebui sa se identifice cu aceasta agita{ie, care face
parte din natura lui. Ea reprezinta o energie pe care o poate
folosi ca o trambulina pentru a atinge o stare de odihnñ
activñ. Sim{i nevoia de a face ceva; pomi folosi aceastñ
energie pentru a practica non-actiunea, pentru a medita.
Toate aspectele negative trebuie folosite in serviciul
celor pozitive. Oriunde existñ o calitate pozitiva, chiar
alñturi de ea exista cu siguran{a un echivalent negativ. Daca
va pierde{i prea mult timpul cu calita{ile negative, nu veni
avea decat de pierdut; daca veni acorda o mai mare aten{ie
calita{ilor positive, veni ajunge la realizare.
Atat barba{ii cat #i femeile ar trebui sa faca acest
lucru. Numai aha poate aparea ce1 mai frumos fenomen
din lume: omul indivizibil, unitatea, fuziunea, cosmosul
interior, o simfonie in care toate notele se armonizeazñ
reciproc; ele nu reprezintñ simple zgomote, ci sunete care
au un ritm, care dau culoare ansamblului. Ele creeazñ
impreuna o unitate, nu se opun totalitñ{ii, nu mai sunt
fragmentate, ci s-au integrat intr-un tot unitar”.
Cine este erai prost, bârbalul sau /emeia?
Va voi raspunde printr-o anecdotñ:
Un barbat i-a spus sotiei sale:
— De ce v-o fi acut Dumnezeu pe voi, femeile, atat
de frumoase?
244 ”
Saman{a de mu5tar: Evanghelia
mea preferate despre lisus, Cap.
18. 245

Femeia i-a raspuns:
— Pentru ca bñrba{ii sñ se indragosteasci de not.
— Atunci
de ce v-a fâcut E1 atat de proaste?
— Pentru
ca §i noi sa ne putem indrñgosti de voi!
In realitate,
prostia nu are sex. O p ltteti g5si la toate
raioanele, pentru
toate numerele #i za i ile.
Sunte femeile mai curajoase decât bârbaJii?
Indubitabil. Tot ce simt bñrba{ii este un fel de
Ei nu sunt deloc curajo#i. Femeia este mai iubitoare gelozie. .
deoarece
ea nu trñie te prin logica §i ra{iune, ci prin emotiile
ie inimli. pure
Calea inimii este frumoasñ dar periculoasñ
, . Calea
mintii este comuna, dar siguri. Barbatul a ales calea cea
mai sigura, dar §i cea mai comun4. Femeia a ales calea
cea mai frumoase, dar extrem de periculoasâ, a
emo{iilor,
sentimentelor, stbrilor sufletetti. $i cum panb acum lumea
condus5 de bdrba{i, femeile au suferit enorm.
s-au putut integra In societatea create de Ele nu
bIrba{i, ccci aceasta
este modelath dupa tiparul logicii #i al ra iUnii.
Femeia tit dore#te o lume a inlmi i.t
In societatea create de bbrbat nu exists lOc pentru
Bbfbdtul trebuie sb inve{e Sâ iti deschidb inima,
ratiunea a condus umanitatea apro8pe de o sinucidere
globall. Ra{iunea a distrus armonia naturii, ecologia. Ea
a
creat ma#ini minunate, dar a distrus partea cea mai frumoass
a omului. Este nevoie de ceva mai mult Suflet in toate.
In viziunea mea, calea cdtre fiin{a interioara este mai
rapidi daca pome§te din inima
Mintea este o cale scurtd pentrudecat daca incepe din minte.
cei care se orienteazâ cñlre
exterior, caz in care inima nu este de mare folos.
Daca
246
cAx rzA DESrer TEMEI
dori{i insii sd va orienta{i catre interior, atunci lucrurile
se inverseazñ: inima este calea cea scurtñ, iar mintea vh
conduce pe o cale mai lungii decat v-a{i putea imagina.
De aceea, eu sus)in intru totul iubirea, cbci ea conduce
foarte rapid c5tre meditat'e, cñtre etemitatea vie[ii, ciitre
divinitatea dinlauntrul vostru. Este foarte greu sa realizezi
toate aceste lucruri cu ajutorul min{ii. Omul trebuie sa
ajunga mai intai in inima sa, 5i abia apoi se va putea
orienta cbtre fiin}a.
Accentul pe care il pun pe iubire are o ra{iune spirituala.
Femeia poate pomi direct din inimñ, iar bdrbatul se poate
orienta §i el rapid ciitre inima. El a fost antrenat gre#it, dar
totul nu este decat o chestiune de condi{ionare. I s-a spus
s5 fie dur, s5 fie putemic, s5 fie barbat, dar toate acestea
sunt prostii. n barbat nu i#i manifesta tristetea sau
bucuria prin lacrimi, chci de mic copil a fost invâ{at cl
numai femeile plang, cd este ceva feminin. B5rba{ii on plang
#i nu se plang niciodata.
Daca privim natura, ni se reveleazâ câ aceasta atitudine
este absurdb. Dacd aceasta ar fi fost intenJia naturii, ochii
barbatului ar fi fost alcb*'t' altfel, limb glandele lacrimogene.
Dar ct au acelea#i glande ca #i femeile.
Care este scopul acestor lacrimi? Ele sunt necesare
#i reprezinth un limbaj de o semnifica{ie uria#â. Exists
momente in care nu pomi vorbi altfel decat prin lacrimi.
Inima ta poate fi inundate de at$ta fericire incat ochii }i
se umplu de lacrimi. Lacrimile sunt simbolul experientelor
cople§itoare. Uneori pomi fi atat de trist incat cuvintele devin
inutile; atunci, lacrimile ie pot ajuta. Acesta este unul din
motivele pentru care femeile nu se enerveaza la fel de tare
ca bñrba{ii, cñci e1e plang §i se lamenteazâ mult mai unor,
 OSHO
astfel incat nu acumuleazâ aceasta tristete. Ele explodeaza
cate pu{in in fiecare zi.
Bârba{ii acumuleaza mereu, pant cand explodeazâ, ti
atunci dau totul afara. Femeile tit manifesta tristetea pumn
cate pu{in, §i aceastñ manierñ este mai in{e1eaptñ.
Bñrba{ii se sinucid mai frecvent decfit femeile. Acest
lucru este foarte ciudat. Femeile vorbesc mult mai mult
despre sinucidere decat barba|ii, dar nu o fac aproape
niciodata. Bñrba{ii nu vorbesc niciodata despre sinucidere,
dar totu#i o fac. Depresiile for se acumuleaza cu fiecare zi,
dar ei ascund totul sub aceea#i masca falsa. Dar existñ o
limitñ in toate, aha ca vine o zi cand nu mai pot controla
energia depresiei, care a devenit uria5ñ, aha ca balonul se
sparge.
Barbatul trebuie invñ{at sa fie mai inimos, caci
calea cñtre fiin{ñ trece prin inima. Nu ai cum sa ocole5ti
inima. Femeia este mai bine situata; ea poate trece direct
in fiin{ñ, plecand din inimñ. Dar in loc sa recunoasca
aceasta imensñ calitate a femeii, barbatul a condamnat-o
intotdeauna. Poate ca exista o ra{iune: poate ca el s-a
temut de superioritatea ei, de superioritatea iubirii ei.
Nici o logicñ nu poate fi superioarñ iubirii, la fe1 cum
mintea nu poate fi superioara inimii. Dar mintea poate fi
o asasinâ; ea poate fi extrem de xiolenta, lucru pe care
I-a §i dovedit de-a lungul secolelor.
Barba{ii le-au bñtut pe femei, le-au reprimat, le-au
condamnat. Jumatate din umanitate a fost impiedicatñ sa-
lt ridice nivelul de con§tiin{ñ de catre cealaltñ jumatate,
aceasta din urmñ n•stiind ca in acest fe1 devine ea ins5ti
inferioara. Barba{ii au fost §i ei priva{i, caci ar fi putut
inva}a arta ascensiunii constiin{ei de la cealaltâ jumatate
a lumii.
Cele doua jumñtñ{i s-ar fi putut deplasa pe aceea§i cale. Nu
248
CARTEA DESPRE FE1vtE1
intamplator, eu repet mereu ca eliberarea femeii inseamna
gi eliberarea barbatului. Ea este chiar intr-o mai mare
masura eliberarea barbatului decat eliberarea femeii.
Da, femeile au mai multa iubire, dar ele trebuie sa
con§tientizeze }i faca cealalta a monedei. Bñrbatul
dispune de logica. Cealaltñ fa{etñ este ilogica. Nu este ceva
periculos, este doar o gre§eala care poate fi corectatâ. De
aceea spuneam ca drumul inimii este minunat, dar
periculos.
Cealalti fa{etñ a iubirii este ura, sau gelozia. Daca femeia
cade in capcana urii sau a geloziei, toata frumuse{ea iubirii
moare §i se transformñ in otrava. Ea se va otravi pe sine #i
ii va otrñvi pe to{i cei din jur.
Pentru a putea iubi, trebuie sa fi{i foarte aten{i sa nu
cade{i in capcana urii, care se aflñ in imediata apropiere. Var-
ful iubirii este inconjurat din toate pñr{ile de valea intunecatâ
a urii, #i este foarte unor sa cazi in ea.
Poate aha se explica de ce atñtea femei se decid sa nu
iubeasca. Poate aha se explica de ce birba{ii s-au decis candva
sa traiasca numai in minte #i sa uite de tot de inimñ. .. Caci
inima este atat de sensibi1a, atat de unor de rñnit; starile ei
se schimba mai des decat vremea.
Cel care dores‹e sa invete cu adevñrat arta iubirii trebuie
sa §tie toate aceste lucruri. El trebuie sa-ii salveze iubirea
de capcana urii i a geloziei. In caz contrar, e1 nu va putea
parcurge calea catre fiin{ñ.
Femeia trebuie sa renun{e la gelozie, la ura. La randul
lui, barbatul trebuie sa renun{e uneori la logicñ §i sa fie
mai plin de iubire.
Asta nu inseamna ca logica nu mai trebuie folosilñ
niciodata; ea este ceva pragmatic. Ea poate fi folosita in
lumea 5tiin{ifica, dar nu §i in re1a{iile interumane. Bñrbatul
trebuie sa fie atent ca logica sa nu devinñ singura cale pe
y49
 OSHO
care merge, pistrand-o doar ca pe un instrument pe care
il poate pune deoparte dupa ce 1-a folosit. Femeia trebuie
sa fie atentñ sa nu cadd in capcana urii, geloziei, maniei,
cñci acestea ii vor distruge pre{ioasa comoard a iubirii.
§i amandoi ar trebui sa patrundñ mai adanc in iubire. Cu
cat vor pñtrunde mai danc, cu atat mai aproape vor fi de
fiin{a lor.
Fiin{a nu este prea departe; ea este partea cea mai
profunda a iubirii, este iubirea absolut puri, necondi{ionau.
O iubire care este perfect con5tienta, lucida, seninâ,
conduce rapid la o uria§a revolu{ie: ea deschide poarta
ciitre esen{a ultima a fiin{ei.
Atingerea centrului inseamna dobandirea tuturor
frumuse{ilor pe care {i le poate oferi viata, a tuturor
miresmelor, a intregii fericiri, a tuturor binecuvantârilor.. .
Femeile sunt incontestabil mai curajoase. fn toate cul-
turile lumii, femeia este cea care i#i pârâsegte familia #i se
mute in familia bbrbatului. Ea i5i pdrbse#te mama, tatal,
pri- etenii, ora#ul natal, tot ce a iubit vreodatt, mediul in
care a crescut. Ea sacrifice toate acestea de dragul iubirii.
Bhrbatul nu ar fi fost niciodaH capabil de aha ceva.
Intrucat a pretins intotdeauna cb este superior,
barbatul ar fi trebuit sb faci acest lucru; e1 ar fi trebuit sI
se mute ip casa femeii, in loc sb o aducit pe ea in casa
sa. Dar in n ci o culturb din intreaga istorie a umani*tii
barbatul nu a fdcut acest pas, sâ renu•t• la familia sa, la
mediul in care a crescut, la atmosfera pe care a cunoscut-o,
sâ sacrifice totul #i sb plece pentru a se integra intr-o
atmosferh noul, intr-un
{inut nou, pentru a fi replantat intr-o grddinb noul, intr-un
so1 nou, §i a infiori acolo. Femeia este cea care a fâcut-o,
gi a fñcut-o cu gra{ie.
Ea este incontestabil mai curajoasa.
CARTEA DESPRE FEMEI
Iubirea are diferite faze. Femeia poate iubi ca o mame,
lucru pe care tatñ l nu-1 poate face. Ea poate iubi ca o sotie,
lucru pe care nici un so{ nu-l poate face. Chiar §i atunci
cand este micu{ñ , ea iube te ca o feti{ñ , lucru pe care
nici un baiat nu-1 poate face.
Intreaga via{ñ a femeii este iubire.
Pentru barbat, viata este ceva mare{, din care iubirea
nu reprezinta decat o mica particica. El va sacrifica
oricand iubirea de dragul banilor, a1 puterii, a1 prestigiului.
Aproape ca nu exista obiect pentru care sa nu-§i
sacrifice imediat iubirea. Femeia nu-#i va sacrifica
iubirea pentru nimic in lume; pentru ea, tot restul se
aflâ sub pragul iubirii. Orice poate fi sacrificat, dar nu
iubirea. Evident ca femeia are curaj, iar barbatul ar avea
multe de invñ {at de la ea.
Daca noi ne-am transforma re1a}iile de cuplu intr-un act
de in k rare, de experimentare empatic5 a celuilalt
partener, fitrb sit ne limitâm doar la o rela{ie sexualit
superficialh, daca am face din ele ceva profund, intim, dacit
ne-am propune sâ invâ{âm misterele celuilalt, - atunci
fiecare relatie ar deveni un fenomen spiritual. Barbatul #i
femeia s-ar imbogd{i deopotrivb din rela)ia lor, #i implicit,
societatea ar avea de
ca#tigat".
De ce nu sunt incâ eliberate femeile?
Unul din motivele pentru care femeile nu sunt inch
eliberate consta in faptul c5 ele nu pot deveni o fortd
impreund; e1e simpatizeazb cu bñrba{ii, nu cu celelalte
femei. Singura for re1a{ie cu celelalte femei este de gelozie,
in cazul in care cealaltñ are haine mai scumpe, bijuterii mai
frumoase,
" Reluarea otravirii lui Socrate dupa 25 de secole, Cap. 21.
' OSHO
o ma§inñ mai sofisticatñ, o casa mai mare. . . Singura lor
relatie cu alte femei este de invidie.
Aceasta gelozie este una din cauzele fundamentale
ale sclaviei in care sunt {inute femeile. Ele nu se pot
uni pentru a deveni o forta. Ele reprezinti jumatate din
popu1a{ia lumii, deci dacñ s-ar fi unit, s-ar fi putut elibera
cu multa vreme in urm5. Daca ar fi dorit cu adevarat sj
se elibereze, nimic nu ie-ar fi putut sta impotrivd. Femeile
sunt proprii for du#mani.
Bñrba{ii au avut grija sa le invrñjbeasca intr-o
maniera atat de vicleana, incat ele sa nu devinñ
niciodata o forta.
Femeile sunt geloase una pe cealaltñ, nu au nici o simpatie
reciprocñ, preferñ oricand sa simpatizeze cu barba{ii —
evident, nu propriii 1or bdrba{i! Trebuie neaparat sa fie vorba
de barba{ii altor femei”!
de invâJat din aceastâ experienJâ §i ce trebuie sâ fac pentru
Ce este gelozia §i de ce doare ea atât de tare?
Gelozia este unul din simptomele cele mai clasice ale
ignorantei psihologice legatñ de sine, de cei din jur, dar
mai ales de rela{iile interumane.
Oamenii cred ca 5tiu ce este iubirea, dar sunt departe
de ea. lar lipsa lor de in{e1egere a iubirii da na§tere geloziei.
Prin „iubire“ oamenii i»teleg de regula un fel de monopol,
o formñ de posesivitate, Para sa in{e1eagñ o realitate simpla
a vietii: din clipa in care posezi pe cineva, l-ai omorat!
ViaJa nu poate fi posedata. Nimeni nu o poate {ine in
pumnul sau. Dacñ dorim sa avem parte de ea, trebuie sa
{inem
palmele deschise.
Dar lucrurile s-au derulat gre#it secole la randul; ele ni
s-au intipârit atat de tare in subcon tient incat noi nu mai
i !
•’ Joshu: R5getul leului, Cap. 2.
!. 252
CARTEA DESPRE FEMEI
putem separa iubirea de gelozie. Cele doua s-au identificat
aproape complet, devenind aceea§i energie. Spre exemplu,
o femeie este geloasa daca iubitul ei se duce la o altñ
femeie. Ea se simte tulburata, tar daca nu se simte, atunci
este chiar mai rbu, caci este convinsd ca nu-1 iube5te, ccci
daca 1-ar fi iubit ar fi fost geloasa pe el.
Gelozia §i iubirea au devenit aproape unul #i ace1a#i
lucru, deli ele reprezinta doi poli opu5i. O minte care poate
fi geloasa nu poate iubi, §i viceversa: o minte plina de
iubire nu poate fi geloasâ•0.
Cu câteva zile in urmâ am avut ocazia sâ mâ confrunt
cu du manul meu numârul unu. gelozia. As acceptat-o din
ioalâ inima, iar rezultatul a /ost câ m-am sim]it euforicâ,
/oarte recunoscâtoare aft pliriâ de energie. Ce anume am avut
a nu mai câdea din non in capcana geloziei?
Ali trñit o experien{ñ extrem de semnificativâ, una
din acele experience cheie care ii permit omului sa isi
sublimeze in totalitate energiile.
George Gurdjieff obi5nuia sa caute de la bun inceput
acea caracteristicñ distinctivñ a discipolilor sai care
reprezenta du#manul 1or numñrul unu. El spunea cd
aceasta insu#ire cheie este singura care ii poate distruge —
daca nu este in)eleasñ, sau care ii poate transforma —
dacñ este in{eleasa.
Dumneavoastra v-a{i confruntat cu gelozia. Gelozia este
unul din cele mai periculoase aspecte ale con5tiin{ei
umane, indeosebi ale min{ii feminine. Confruntarea cu
du§manul numñrul unu inseamna sa nu-{i mai {ii
ascunsa gelozia,
• Predici pe pietre, Cap. 13.
253
 OSHO
sa nu-Ji cau{i singur scuze, sit nu incerci sa interpr•i••i
favorabil situa{ia, spunand cñ tu ai dreptate, ca in asemenea
circumstance nu ai cum sñ nu fii gelos, sit nu incerci in nici
un fel sa-{i gase5ti satisfac{ia prin explica{ii care sa justifice
gelozia.
Daca v-a{i fi amñgit singura, spunandu-va ca gelozie
este fireasca, atunci ea ar fi ramas cu dumneavoastra ti
ar fi devenit inch §i mai putemica; atunci, nu am mai fj
sim{it aceasta energie pe care o sim{i{i acum, caci ea ar
fi fost absorbit5 de gelozie, pe care ar fi poten{at-o §i mai
mult, a§teptand primul moment favorabil pentru a exploda.
Dumneavoastra am privit-o insa in fata, fira sa-i gasiJi
explica{ii #i scuze, a{i privit-o ca pe un simplu fapt, aJi
acceptat-o, recunoscand câ va apartine dumneavoastrñ, nu
altcuiva, ca nimeni in lume nu este responsabil pentru ea
decat numai dumneavoastra.
Ali fâcut o treabñ buna, iar rezultatul a fost ca privind-o,
gelozia a disparut.
Este exact ceea ce v-am spus mereu, de ani de zile: nu
trebuie sa face{i nimic. Privi{i pur §i simplu in faca
problema
cu care vñ confrunta{i, ca #i cum ar fi reflectatñ intr-o oglinda,
fârñ sa o judeca{i in nici un fel.
Fiind du§manul dumneavoastrñ numarul unu, gelozia
djspune in mod firesc de foarte multa energie. Acum, gelozia
d dispñrut, iar energia ei a fost eliberatñ. Aha se explicñ de
ce vñ sim{iti mai plina de via{ñ, de iubire, de senzualitate.
Ali procedat cat se poate de bine cu gelozia dumneavoastra.
In acest fe1, i-a{i eliberat energia. V-a{i luptat cu gelozia ani
de zile; acum a{i gasit cheia.
Data viitoare cand gelozia tit va mai face sim{itñ
prezenta, tñia}i-i imediat aripile. }i la fel cum a|i procedat
cu du5manul dumneavoastrñ numarul unu pute{i proceda
§i
254
CARTEA DESPRE FEMEI
cu ceila1{i du#mani care va asalteazñ mintea. Ace§tia nu vor
avea la fel de multa energie ca §i „numñrul unu , aha ca
vor disparea chiar mai repede.
Ramane totu§i o problema de rezolvat: ce este de Uacut
cu aceasta energie proaspat eliberatñ. Pana acum, ea era
aspiratâ de gelozie. Acum ea a ramas la nivelul intregului
corp. lntregul dumneavoastra corp se simte mai sensual,
mai plin de iubire.
Exprima{i aceasta stare: dansa{i, canta{i, iubim, face{i
tot ceea ce va trece prin minte‘i
Nu existii nimic mai rau decat sâ reduci o fiinta
vie la statutul de obiect. lar aceasta este chiar definiJia
posesiunii. Numai lucrurile pot fi posedate; fiintele nu
pot fi posedate. Cu o fiin)a putem avea ce1 mult o stare
de comuniune. Pute{i impâ rt5#i cu ea iubirea voastrñ ,
poezia voastrb, frumuse)ea voastra, corpul vostru, mintea
voastra. Puteii impâ rtd i, dar nu pute{i face afaceri.
Nu va pute targui. Nu pute{i poseda un barbat sau
o femeie. totu§i, toata lumea incearca sâ faca acest
lucru, pretutindeni in lume.
Rezultatul este aceasti casa de nebuni pe care o
numim planeta Pamant. Voi incercati sa ii poseda{i pe al{ii,
iar acest lucru este absolut imposibil, prin insâ §i natura
lucrurilor. De aceea, tentativa de posesiune nu poate aduce
decat suferin{ñ , Cu cat incerca{i sa poseda{i mai mult o altii
persoana, cu atfit mai independenti de dumneavoastra va
incerca sa devinñ ea, caci orice om are prin na#tere dreptul
la libertate, dreptul de a fi el insu§i.
Voi inchlcaii intimitatea celuilalt, singurul loc cu
adevdrat sacru din lume. Nici Israelul, nici Kashi, nici
" Transmisia l6mpii, Cap. 17.
 OSHO
Mecca nu sunt sacre. Singurul spa)iu cu adevarat sacru
este intimitatea persoanei, independen{a ei, fiin{a ei.
Cand iube§ti cu adevarat o fiin{a, nu-i incalci
niciodatâ teritoriul intim. Nu incerci sa te transform lntr-un
detectiv, scormonind in intimitatea sa. Privi{i-i insa pe
aha-ziiii indrdgosti{i de astazi — so{i §i so{ii, iubi{i §i
iubite. Tot timpul, ei nu incearca altceva decat sâ incalce,
sa intre in lumea privatd a celuilalt. Ei nu vor ca celdlalt st
aiba parte de momentele lui de intimitate. De ce?
Daca celalalt are parte de independen{a, de intimitate,
de individualitate, ei se tern. Poate ca maine, celalalt nu-i
va mai iubi, caci iubirea nu este ceva care stagneaza. Ea
este doar un moment, nu are nimic de-a face cu
permanen{a. Evident, ea poate continua o eternitate, dar de
cele mai multe ori iubirea este doar un fenomen de
moment. Dacñ se repeta §i in momentul urmator, atunci
suntem binecuvinta|i. Daca nu se repetñ, ar trebui sa fi{i
recunoscñtori pentru ca s-a petrecut pana acum.
Ramane{i deschi§i; poate ca se va mai repeta, daca nu
cu aceasta persoanñ, poate cu o alta. Adevarata problema
nu este persoana, ci iubirea. Ea ar trebui sa ramana un flux
continuu, sa nu fie intrerupta.
Din pacate, in prostia lor, oamenii gandesc altfel:
„Dacñ aceasta persoanñ imi scapñ din maini, atunci am sa
postesc intreaga via{ñ, fâra sa mai am parte de iubire“. Ei nu
realizeazñ ca incercand sa-1 {inñ permanent captiv pe
celalalt, ei nu fac altceva decat sa posteascñ. Ei nu
primesc inapoi iubire. Nu pomi primi iubirea unui sclav. O
posesiune— un scaun, o masa, o casa, o pies5 de mobilier —
nu te poate iubi. Nu oti fi iubit decat de catre un om
liber, cdruia ii respec|i unicitatea, libertatea. Actualul
moment de iubire se
— —— CAR TEA DESPRE TEMEI
na§te din acest respect reciproc. Nu-1 distruge{i incercfind
sa-1 poseda{i pe celalalt, sa-l men{ine{i captiv, sa crea{i o
inchisoare legalñ, o cñsnicie. Lasa{i-1 sa fie liber, §i ramfine|i
liberi la randul vostru. Nu lasa{i nici voi pe altcineva sit
va posede.
Este la fe1 de urat sa posezi }i sa fii posedat. Atunci
cand e#ti posedat, i{i pierzi chiar sufletul.
fndragosti{ii se iubesc numai atata timp cat nu se
stabilesc intr-o re1a{ie fixñ. Pe masurii ce rela{ia lor se
stabilizeaza, iubirea dispare. Dupa ce rela{ia s-a fixat, in
loc de iubire apare altceva: posesivitatea.
Ei continua sa o numeascñ iubire, dar nimeni nu poate
in#ela existenJa. Faptul ca-i spune{i iubire nu ii schimbñ
natura. Este vorba de frica, nu de iubire. Este o adaptare,
nu o stare de iubire. Este un compromis, nu iubire. Poate
fi orice altceva, dar nu iubire.
Cu cat veni incerca sa in{e1ege{i mai profund aceste
lcururi, cu atat mai clar vñ va deveni faptul ca ura 5i
iubirea nu sunt douñ lucruri diferite. Este o simplñ gre ealñ
lingvisticñ. fn viitor, ccl pumn in tratatele de psihologie, se
va renun{a la conjunc{ia „§i“ intre ace#ti doi termeni. Sau
#i mai bine, ar trebui sa cream din ei un singur cuvant:
„uraiubire“. Ele sunt cele doua fete ale aceleia§i monede.‘°
De un an, trâiesc alâturi de un bârbat câruia ti place
sâ se tntâlneascâ 5i cu alte femei, §i nu :ftiu cum sâ fac ca
sâ scap de gelozie.
Pentru o femeie, acest lucru se dovede§te intotdeauna
dificil, pana cand incepe §i ea sa iubeasca alte persoane. In
caz contrar, va rñmane ceva dificil pentru ea. Nu-1 pute{i
impiedica
‘z De la intuneric la lumina, Cap. 20.
 O$HO 258

pe bñrbat sa faca ce simte, #i de altfel, daca 1-a{i impiedica

nii a{i face ceva frumos. I-am distruge fericirea, §i atunci el
se vg razbuna pe dumneavoastra. Dacñ incercati sit-1
domina{i, st-i impiedica{i sa meargii la cine vrea el, se va
sim{i sufocat.
Timp de secole de-a randul, aceasta este maniera in cate
au trdit barba{ii. Femeile nu au putut face acela§i lucru,
din cateva motive. Mai intâi, a existat problema copiilor -
data riimaneau gravide, ar fi fost in pericol — de aceea,
totul se reducea la o chestiune de securitate, de finance etc. In
al doilea rand, barbatul insu#i a invñ{at femeia sa fie pura,
sa râmanl virgina, sa iubeasca intotdeauna aceea i persoane. El
a folosit un dublu standard: un standard pentru femeie #i altul
pentru sine. Femeia trebuie sa ramana pura, devotatii, sa se
abandoneze. lar e1? }tiJ cum spun bérba{ii: „Barbatul e
bdrbat!“.
Barbatul §i-a pastrat toata libertatea pentru el insu§i.
In trecut nu i-a fost prea greu, ccci finan{ele erau in mainile
sale. Era putemic din punct de vedere financiar, era educat,
avea o slujbe. Femeia nu avea o slujba, ii lipsea educa{ia.
Intreaga ei lume se reducea la caminul ei. Ea nu avea
contacte in afara ciiminului, aha ca ii era imposibil sa se
indr5gosteascd. Nu te pomi indragosti de altcineva daca nu
ai contacte in lumea exterioare. lar barbatul a creat un
adevñrat Zid Chinezesc in jurul femeii. . . Timp de secole
la randul, mahomedanii
nu le-au permis femeilor sa-#i arate fe{ele altor bârba{i. Mai
mult, ele nu trebuiau sa vorbeasca cu albi biirba{i. Dupa o
represiune atat de indelungata, se poate spune câ ea le-a
intrat in subcon5tient femeilor.
Acum lucrurile au inceput sit se schimbe. Astñzi
femeia este educatñ, ea i§i poate lua o slujbe. Ea este la fel
de liberñ ca barbatul. Se poate intalni cu albi oameni, se
poate indriigosti, se poate bucura de via{â. Chestiunea
sarcinii a
 CARTEA DESPRE FEMEI

devenit irelevantñ, caci pastila contraceptivñ i-a adus o mare

libertate. A rñmas insa problema min{ii, tar aici lucrurile nu se
schimbñ la fe1 de unor, caci este vorba de mii de ant de
condi{ionare. Mama ta, mama mamei tale, §i toate femeile care
ie-an precedat, toate au fost condi{ionate, iar aceasta
condi{ionare {i-a intrat in sange.
Deci problema nu va dispñrea prea unor, daca nu o veni
con§tientiza profund, pentru a putea renun{a singura la ea. Nu ave{i
decat doua posibilitñ{i: una constñ in a continua sa-1 cicali{i pe
iubitul dumneavoastrñ, adica sa face{i ce au fâcut femeile de mii
de ani; acest lucru nu va va ajuta cu nimic,
caci nu-1 veni face pe barbatul dumneavoastra decñt sa va
respinga §i mai tare. Cu cat suntem mai cicalitoare, cu atat mai
repede il veni arunca in bra{ele altei femei, clci il veni obosi, 11
veni plictisi, iar e1 va dori sa meargñ altundeva, sa se intalneasca
cu cineva care st nu-l bata la cap. Ce u5urare
va fi atunci pentru el! A#adar, aceasta metoda nu va va ajuta,
#i in plus, este §i distructiva.
Cea de-a doua posibilitate pe care o ave{i este sa fi{i
curajoasa, sa-i spune{i ca daca e1 simte aha, veni face §i
dumneavoastra acela5i lucru. Intr-o rela{ie de cuplu nu ar trebui
sâ existe standarde duble. Daca lui ii place sa iubeasca alte femei,
atunci veni iubi §i dumneavoastra albi bñrba{i. Veni continua sa-1
iubi{i §i pe el, dar veni mai iubi 5i pe al{ii. Spune{i-i toate acestea,
§i imediat i se va face teamñ, caci de regula §i bârba{ii sunt la fel
de gelo§i. Ori va spune: „Gata! Ma voi opri aici.“ — dar eel pu{in
atunci se va opri singur — ori
nu o va face, §i atunci nu veni mai avea motive de ingrijorare,
cñci veni putea face acela§i lucru. Nu este nimic rñu in asta!
Oricum, eu nu afirm ca el face ceva rau. Singurul lucru pe
care doresc sa-1 subliniez este ca nu trebuie sa existe
259
 OSHO
standarde duble, ci un singur standard pentru amandoi. }i
fiecare cuplu are datoria sa decida ce standard prefera; aceasta
inseamnñ sa-{i iei un angajament. Fie decide{i amandoi sa
va pastra{i numai pentru celalalt, adica sa ave{i o rela{ie
monogami, fie decideii — de comun acord — sa va pâstra{i
toatd libertatea. De ce sa suferi{i? Suferin{a apare numai
pentru ca el se distreaza, iar dumneavoastra start singuri #i
v5 gandi{i numai la el. Distra{i-vñ 5i dumneavoastra!
Problema aceasta nu este numai a dumneavoastra. In
viitor, toate femeile vor trebui sa #i-o puna. Aduna{i-va
curajul §i spuneti-i in faca: „Iata cum vor sta lucrurile de
acum inainte; nu trebuie sa fii gelos pe mine!“ De multe
ori, barba{ii sunt chiar mai ge1o#i decat femeile. Egoul lor
§ovin-masculin se simte chiar mai ranit: „Femeia mea sa
faca dragoste cu altcineva?“ Ei incep sa se simtñ de parea
nu ar fi suficient de bñrba{i. Dar asta e problema lor. Mai
lntai, spune{i-i clar cñ veni urma un anumit standard.
Atunci cand doua persoane se decid sa trñiascñ impreunñ, ele
trebuie sa stabileascñ anumite reguli de comportament in
comun. Cand etti singur, nu trebuie sa-{i pui asemenea
probleme. Stabili{i a§adar regulile jocului, dar acestea
trebuie sa se aplice ambelor parti.
Deci, oricare ar fi decizia luatñ. .. fie e1 se decide
sj nu mai meargñ la alte femei foarte bine fie se
décide sa-#i pastreze libertatea, caz in care va reca5tigati #i
dumneavoastrñ propria libertate. Fiji curajoasa; face{i ceva!
Exista atñ{ia barba{i frumo§i. De ce sa va Iimita{i la unul
singur? Fiecare dintre ei vñ poate darui ceva nou, ceva care
ii apar{ine numai 1ui. Fiecare om are propria sa unicitate.
De ce nu a{i iubi mai multi bñrba{i, imboga{indu-va
astfel experien{a amoroas5? In fond, nu ii veni face
barbatului pe care i1 iubi{i nici un rau. Din observa{iile
mele a rezultat
260
— CAT TEA DESRRE FEMEI
ca cu cfit femeia iube§te mai multi bñrba{i, cu atat mai
tare tit iube}te ea §i partenerul de cuplu— este o simpla
aritmetica
— pentru cii devine mai priceputâ in arta de a iubi. Ea ›§'
imbogaI•ste experien{a amoroasa, pe care o aplicñ apoi
iubitului ei. fn acest fel, ea se maturizeazñ.
Acest ata5ament faca de o singura persoanñ este un
fel de imaturitate. De ce sñ te aga{i de cineva? Iubirea este
frumoasa, este divina, §i tour bñrbatii sunt ipostaze ale lui
Dumnezeu; atunci de ce sa te aga{i de o singura ipostazñ,
mai ales dacñ ea nu este la fe1 de obsedatñ de tine? Dacñ
sunte{i obseda{i reciproc, foarte bine.
Aceasta prejudecata veche nu este adevñratñ din punct
de vedere §tiin{ific; femeile cred ca daca bñrba{ii an din cand
in cand aventuri cu alte femei, ele trebuie sa sufere, cñci au
parte de mai pu{ina iubire. Este grey it. Ele au in final
parte de mai multa iubire. in plus, tot intalnindu-se cu alte
femei, barbatul ajunge sa-§i spunñ: „Ce rost are? Propria
mea sotie imi poate darui toate aceste lucruri, §i Inca mult
mai intim, cu mult mai multa devo{iune. De ce sa ma tot
duc incolo #i incoace, ca un vagabond?“ El se va intoarce
acasñ tanjind dupñ dumneavoastrñ.
Psihologia modernñ sugereazñ chiar ca pentru ca o
casnicie sa poatñ continua, este nevoie de cñteva aventuri
in exterior. Altminteri, casnicia risca sa devinñ extrem
de plictisitoare. Este sufocant: acela5 i barbat, aceea5i
femeie, aceea§i conversa{ie, aceea5i iubire. In curand,
totul devine o rutinñ. Fiorul dispare §i totul devine
repetitiv, monoton.
ARadar, vorbiii cu el §i spune{i-i ca daca lui ii place sa
se distreze, veni proceda la fel §i dumneavoastrñ. 5i
sim[i{i- va libera sa faceti ace1a§i lucru!
261

Ca sâ fli liber at nevoie de pu{in curaj, dar merita. in
p]us, libertatea nu va va afecta reIa{ia actualñ , dimpotrivñ , o
va intñ ri. Dumneavoastrñ veni inceta sa-1 mai bate{i la cap.
Daca veni ieri ti dumneavoastrñ cu albi barba{i, cu siguran{a
no-1 veni mai bate la cap pe al dumneavoastrñ . De fapt,
multe femei nu ies cu albi bñ rba{i tocmai din cauza
cicalelii, pe care o adora, caci le da un sentiment de
putere.
Daca ar iesi #i ele cu al{ii, nu §i-ar mai putea face
btirbatul sâ se simtâ vinovat. $i sâ -{i faci barbatul sit se
simtñ vinovat i{i da aha o putere imensa. fn relatitate,
acest sentiment este grey it. Nu ac{iona{i niciodatñ astfel
incat altcineva sa se simte vinovat. Dacñ i1 iubiti cu
adevarat, atunci de ce sa-1 face{i sa se simta vinovat? Daca
aha ii place lui, lasa{i-1 sa fact ce-i place! Incerca{i #i
dumneavoastra c$teva aventuri. In acest fel, veni deveni
la fel de libera ca #i ct. Atunci cand iubirea devine liberi,
cand este dbruit5 litre nici o ob1iga{ie, ea capdtd o
calitate cu totul diferite. Ea devine ceva cu adevbrat
frumos.
fn acest fel, dispar conflictele, certurile, gelozia, toate
aceste lucruri urate. Relatia devine calms #i lini#titâ. Când
vâ veni intalni, fiecare intre doub iubiri, vâ veni sim{i ca
in luna de miere. Relaiia dumneavoastrd nu va mai pbrea
invechitl 5i plicticoasb.
Putin curaj . . . #i lucrurile se vor schimba6’ !
; poate fi o continub suferin{i1, sau poate fi o sârbatoare.
’ Vorbe5te-ne puJin despre fenomenul bâtrânefii.
Orice om va imbâtrani mai devreme sau mai tarziu.
Este important sâ in{elegem frumuse)ea varstei a treia, §i
libertatea pe care o confers ea. Este important sâ
in{elegem in{elepciunea pe care o aduce bâtrane{ea,
deta#area profundit de toate prostiile pe care ie fac sau le
cred tinerii.
,, ^' Nu priviti inainte de a face saltul, Cap, 1.
y62
CARTEA DESPRE FEMEI
Batrane)ea contera un anumit statut mai inalt; daca
bâtriinii ar medita asupra lui, ei s-ar minuna. .. De ce 5i-au
pierdut tinere{ea cu atatea prostii? De ce le-au distrus piirin{ii
copildria? De ce nu li s-a dat minunatul dar al medita{iei
de la bun inceput, din prima zi de via{ñ? Oricñnd primetti
acest dar, nu este lnsa prea tarziu. Daca in{e1egi semnifica{ia
fiin)ei tale, Ghiar ii numai cu cateva clipe inainte de a
muri, viata ta nu a fost in zadar.
In Orient, varsta a treia a fost dintotdeauna foarte mult
respectatâ. In trecut, se considera aproape o neru§inare sa
atingi varsta senecwiii — cand copiii s-au dus la casele lor,
fitcand la randul lor copii — ramanand tot imatur, fitrâ sit fi
scâpat de inlhn{uirea factorului biologic. De la bltrani se
a#tepta ceva mai mult... Bâtrane{ea este momentul in care
te retragi, litsand terenul liber, pentru ca a/tti sâ vina §1 Sâ
joace fotbal. In eel mai bun caz pomi fi un arbitru, dar nu
un jucbtor. ..
Daca nu ajunge{i sit acceptati ceea ce vh oferi viata
cu recuno#tint*, nu a{i inteles nimic. Copilâria a fost
frumoas5, tinere{ea este ca un camp cu flori, dar
bâtrane{ea este o
culme a con#tiintei. Drama este câ in timp ce copilâria
vine de la sine, sâ fii batran este o arts, i}i trebuie multi
creativitate. ..
Varsta senectu{ii este propria voastre crea{ie. Ea
Poate fi o disperare neintrerupta, sau poate fi un dans. Totul
depinde de capacitatea dumneavoastra de a accepta
existent, indiferent ce vâ aduce ea. Va veni #i ziua cand vâ
va aduce moartea;
accepta{i-o ti pe aceasta cu recuno§tintâ".
•• Marele pelerinaj de aici §i pânâ Aici, Cap. 13.
263
 OSHO
CARTEA DEs i‹r FE i
Voi nu va putem maturiza pentru ca acel altcineva nu Panñ atunci, veni continua sa vñ teme{i de bñtrfine{e,
are cum sit se maturizeze. Este ceva fals. O mascñ nu se
caci nu putet' evita sa nu observant ca vñ risipi{i inutil
poate maturiza — ea este ceva mort. Fata se poate maturiza,
dar nu #i masca. lar in cazul vostru, masca este cea care via{a, iar batrane{ea se apropie, 5i atunci, cfind veni mai
imbatrane#te, nu cel din spatele ei. Nu pute{i create decat trai cu adevñrat? Moartea vñ a§teaptñ la col{, 5i fiecare zi
daca va accepta{i aha cum sunte{i, dacñ renun{a{i la ipocrizie. va apropie tot mai mult de ea, #i dumneavoastrñ inca nu
Trandafirul a acceptat sa devina un elefant; elefantul a{i apucat sñ trñi{i. Este normal sa fi{i terorizatñ. De
a acceptat sit fie un trandafir. Acvila este ingrijoratii, se aceea, daca ma intreba{i ce este de Pacut, eu va sugerez sa
gande#te chiar sa consulte un psihiatru, caci dore#te sâ fie incepe{i cu inceputul.^‘
un caine, tar cainele se afla la spital pentru ca a incercat
s5 zboare ca o acvila. Asta s-a intamplat cu umanitatea. Nu
exists nenorocire mai mare decat sâ dore#ti sâ fii
altcineva. In acest fel, nu te vei putea maturiza niciodata.
Nu ave{i cum sâ vd maturiza{i, fiind altcineva. Nu vâ
pute{i maturiza decat dac5 sunteti voi in5ivd. Renun{at/ la
„ar trebui“ #i la „ce gandesc ceilalti“. Cine sunt ei† De ce
conteazb atat de mult opinia lor pentru voi? Voi sunteJi aici
pentru a fi voi in#ivb, nu sb implin/ti a#teptbrile altora,
dar toate lumea procedeazâ invers. Chiar dacb tatdl vostru
a murit, voi incercat' inch sâ implinit' o promisiune pe care
i-•ti fitcut-o candva. La randul lui, e1 a implinit
promisiunea pe care i-a filcut-o tatâlui slu, #i aha mai
departe. Prostia merge astfel pane la inceputurile arborelui
genealogic, panb
la tnceputurile umanitâ t'i.
Incerca{i sâ in{elegeti. #i Hceti-vh curaj. Lua{i-vb
via{a in propriile m$ini. Veti sesiza atunci, cénd vb a#tep
t' mai put'n, un aflux de energie. In clipa in care o s6 lua{i
decizia:
„Voi fi eu insumi, #i nimeni altcineva, indiferent de
pret. voi fi eu insumi“, in acel moment se va produce o
mare " Yoga: Alfa & Omega, Vol. 9, Cap. 4.
schimbare. Veni simt' un val uriag de energie pulsând in 267
tnteriorul fiin{ei voastre.
266
 Capitolul 13
MEDITATIA
Ce este meditaJia?
Ce este medita{ia? Este oare o tehnica ce trebuie
practicatii? Un efort care trebuie fâcut? Un obiectiv pe care
trebuie sâ-l atinga mintea? Nu. Nu este nimic din toate
acestea.
Orice ar face mintea, aceasta nu poate fi medita{ie,
caci medita{ia este ceva care transcende mintea. Mintea
este un instrument nefolositor in ceea ce prive§te
medita{ia. Ea nu poate pñtrunde in medita{ie. Medita{ia
incepe acolo unde se termina mintea.
Este important sa {ine{i minte acest lucru, caci tot
ceea ce face{i in via{a, voi face{i prin intermediul min{ii
voastre. De aceea, atunci cand va intoarce{i catre interior,
voi ave{i tendin{a sa continua{i sa gandi{i in termeni
tehnici, metode #i instrumente, cdci intreaga voastre
experien{d de via{ñ v-a arâtat ca mintea poate realiza orice.
Da, ea poate realiza orice, cu excep{ia meditati•i, cñci
medita{ia nu este o realizare, nu este ceva ce poate fi Uacut,
este deja acolo, este natura voastra. Ea nu trebuie realizata,
ci doar recunoscuta. Este suficient sa vâ aminti{i de ea. Ea
se aflâ deja in voi §i a§teaptñ sa vâ intoarce{i catre ea, sa
o recunoa#te{i.
Medita{ia este natura voastrd intrinsecñ. Voi sunte{i
ea, ea este fiin)a voastra, 5i nu are nimic de-a face cu
269

ac{iunea. N vi o putem avea, nu o putem fabrica, nu o
pute{i poseda. Ea nu este un lucru. Suntem chiar voi.
Este fiinta voastra.
De indata ce veni in{e1ege ce este medita{ia, totul va va
deveni clar. in caz contrar, veni continua sâ rataci{i in bezna.
Medita{ia este o stare de luciditate, nu o stare mentala.
Mintea inseamna confuzie. Ea nu este niciodata lucida.
Nici nu are cum sa fie. Gandurile creeaza in jurul vostru
o cea{a, uneori foarte subtila, iar claritatea se pierde.
Cand gandurile dispar, tot ceea ce ramane este starea
de fiin{a, luciditatea, claritatea. Atunci pute{i vedea pana
foarte departe. Puteti ajunge cu privirea pana la capatul
existen{ei. Mai mult, privirea voastre devine atunci foarte
penetrantâ, ea poate patrunde pana in miezul lucrurilor,
pana in esen{a lor ultima.
Ea
Meditatla este claritate, claritatea supremñ a viziunii.
nu poate fi gandita. Este necesar sa renun{a{i la gandire. Nu
va grabi}i inst sâ trage{i concluzii pripite auzind câ trebuie
st renun{a{i la gandire, caci eu ml folosesc inca de
cuvinte. En afirm: „Renun{a{i la gandire“, dar nici chiar
aceasñ afirma{ie nu este corecta, ccci 5i ea inseamnâ tot
un fe1 de
ac{iune, tar medita{ia nu este o ac{iune.
„Renun{•ii la gandire“ inseamna de fapt sa renun{a{i la
“orice fel de ac{iune, sa sta{i pur §i simplu. Lñsa{i
gandurile voastre sa se 1ini§teasca singure. Lâsa{i mintea
voastra sâ
se calmeze de la sine. Ramanem astfel, complet re1axa{i,
perfect lini§ti{i, fñrd sâ face{i nimic. Daca sesiza{i ca avem
tendinta sa adormi{i, trezi{i-va. Con§tientiza{i faptul ca suntem
complet treji, chiar dacñ va re1axa}i, chiar daca trupul vostru
a adormit. Pastra{i-vñ luciditatea interioara, in timp ce corpul
fizic pñtrunde intr-o stare de relaxare totala.
— CARTEA DESPRE FEMEI
Gandurile se lini§tesc singure, nu trebuie sa sñri{i pe
ele, nu trebuie sb ie puneti la punct. Este ca §i un canal
care s-a colmatat. Ce face{i? Sâri{i in e1 #i face{i valuri? Nu
veti reu§i decat sb aduce{i §i mai mult noroi la suprafa{ñ.
Cel mai bine este sâ start pe ma1 §i sa a5tepta{i. Malul se
va depunde de la sine. Nu trebuie decat sa sta{i lini§ti{i pe
margine. Nu este nimic de fitcut. Orice aciiune nu face
decat s5 tulbure 5i mai mult noroiul. Fluxul de apa va
continua astfel st curga, malul se va depune, frunzele
moarte de la suprafa{a vor fi duse de curent, iar apa se va
limpezi.
§i astfel, dupd o vreme, veni deveni brusc con§tien{i.
Apa va deveni clam ca §i cristalul.
Ori de cate ori vd trece o dorin{5 prin minte, curentul
se tulburd. De aceea, a#tepta)i. Nu face{i nimic. fn
Japonia, aceastit a5teptare Hra sb faci nimic se nume5te
zazen. §i
intr-o bund zi, medita{ia apare. Nu dumneavoastra a{i ajuns
la ea; ea vine la dumneavoastra. lar atunci cand apare, o
recunoa#te)i imediat. A fost intotdeauna acolo, dar voi nu
privea{i in direc}ia justd. Comoara a fost intotdeauna in
voi, dar voi erati pteocupa{i de altceva, de ganduri, de
dorin{e, de o mie #i una de treburi. Singurul lucru care nu
v-a interesat a fost. .. chiar fiin{a voastra.
Cand energia se intoarce catre interior, cand ea revine
la sursd, claritatea apare subit. Atunci puteti vedea norii la
o mie de mile distan{â, #i pute{i auzi muzica pinilor din
vechime. Atunci, totul devine cu putinta“.
Medita}ia va ajuta sa deveni{i con5tien{i de potentialul
270
vostru, de ceea ce pute{i fi, de ceea ce pute{i face, de ceea ce nu a{i
fdcut, de calitii{ile de care nu v-ati folosit. Psihologii

* Strâvechea muzicâ a pinilor, Cap. 7.

 — OSHO
afirma ca omul nu i§i folose§te decat 5% din potentialul
san. 95% se pierde prin nefolosire, iar oamenii tit doresc
sa traiascñ foarte mult. Pentru ce?
Daca v-am folosi 100% poten{ia1ul, a{i putea trai atat
de intens in aceastñ viata scurtñ! Ar fi oricum o via{ñ mai
i buna decat 10.000 de vie{i in care nu vâ folosi{i decat de
5% din poten{ialul vostru. 70 de ani de viata ar fi suficien{i
daca v-a{i folosi poten{ia1ul la capacitatea lui maxima. Viata
voastra ar deveni atunci o flacara, o fericire intensa•'.
Atunci cand nu faci nimic, pe nici un nivel nici
corporal, nici mental, etc. — cand intreaga ta activitate a
incetat, iar tu exi#ti pur 5i simplu, atunci te afli in medita{ie.
Medita{ia nu este ceva care poate fi practicat; ea nu poate
fi decat in{eleasa.
Ori de cate ori ave{i timp pentru existen{ñ, renun{a{i
la orice ac{iune. Gandirea este §i ea o forma de ac{iune,
concentrarea la fel, chiar 5i contemplarea este o ac{iune, deli
foarte subtilñ. Daca nu face{i absolut nimic, chiar gi
numai pentru o singura clipñ, daca va situaii chiar in
centrul fiin{ei
voastre, complet relaxa{i, atunci vñ afla{i in medita{ie. Dupa
ce ii veni prinde gustul, veni putea ramane in aceastñ stare
oricat de mult veni dori. In cele din urma, veni putea r5mane
ip medita{ie 24 de ore pe zi.
Dupñ ce a{i inceput sa in{elege{i maniera in care fiin{a
voastrñ nu mai poate fi tulburatñ de nimic, veni putea
reincepe
— treptat — sa ac{iona{i, Para sâ mai pierde|i din vedere
con§tientizarea fiin{ei dumneavoastrñ. Aceasta este cea de-a
doua faza a medita{iei. fn prima faza trebuie s5 inv5{at‹ •*
fiti. fn cea de-a doua pute{i trece la mici ac{iuni: sa curata{i
•'Alelu ia! Cap. 3 I.
CARTEA DESP.JE I- EME f .
podeaua, sa face{i un dub, pastrandu-vñ iasa autocentra{i.
PtltD)i trece apoi la lucruri mai complicate.
Spre exemplu, eu va vorbesc, dar medita{ia mea nu este
tulburatñ. Eu continui sa vorbesc, dar centrul meu nu este
tulburat de nici un va1, cat de mic.
A§adar, medita{ia nu se opune ac{iunii. Nu este o forma
de escapism fa{â de viata. ea va inva{a pur §i simplu
un nou
fel de a trai. Va plaseazñ in centrul ciclonului.
Viata continua, chiar cu o intensitate mai mare, cu mai
bucurie, cu mai mu1tii claritate, cu o creativitate mai
mare, dar voi ramane{i singuri, un simplu privitor pe varful
colinei, care contempla ce se petrece in jurul lui. Nu mai
sunte{i acum cel care face, ci eel care contemplñ.
Acesta este secretul medita{iei: transformarea celui care
ac{ioneaza in ce1 care contemplñ. Ac{iunea continua firñ
probleme, nivelul ei; puteti tata lemne, puteti extrage
pe
apa din fântfinñ. Putem face tot felul de lucruri, mai mari
sau mai mici. Singurul lucru care conteazñ este sa nu mai
pierde{i din vedere centrul.
Aceastñ con§tientizare, aceastñ contemplativitate, nu mai
trebuie sa fie niciodata tulburata, ocultati, uitatñ. Medita{ia
este in realitate ceva foarte simplu“.
Ne pomi explica principalii pa i care trebuie fâcuJi pentru
a ajunge la starea supremâ de con(tiinJâ meditativâ?
Primul pas constñ in con5tientizarea propriuliji corp.
Treptat, omul devine din ce in ce mai con§tient de fiecare
gest a1 sñu, de fiecare mitcare. Pe mñsura ce devine tot
mai con5tient, lncep sb se petreacñ adevârate miracole:
multe lucruri pe care obi#nuia sa le faca inainte dispar
pur 5i
s8
De la suferinta la iluminare, Cap. 2.

273
simplu. Corpul devine mai relaxat, prin e1 incepe sâ pulseze
o muzicâ interioarit, #i o pace profundh coboarb asupra lui.
Al doilea pas constd in con§tientizarea propriei min{i,
a gandurilor. Acestea sunt mai subtile decat corpul, dcci
mai periculoase.
Cand veti deveni con}tien{i de gandurile voastre, veni
ramane surprin§i de ceea ce se petrece in interiorul vostru.
Daca ati nota in scris tot ceea ce va trece prin minte, clips
de clipa, a}i ramane en gura cascaH. Nu v-ar veni sâ
credeti ca aceste lucruri se petrec in interiorul fiint•i
voastre. Este suficient s1 nota{i timp de zece minute
Randurile care va trec prin minte. Inchideti utile #i
ferestrele, astfel incat nimeni sâ nu poate intra, pentru a
putea fi absolut sinceri cu voi in#ivâ. La start it, ardet
hartia, pentru ca nimeni sâ nu alte
ce ati scris pe ea. Singurul lucfu can vâ mai ramane de
fiicut este sb fi{i absolut sinceri, sit scriet tot ceea ce va
trece prin minte.
Dupa zece minute, citi{i cele scrise #i veni face cunottin9
cu nebunia din interiorul vostru! Nefiind con#tien{i de ea,
aceasta nebunie continue st curge ca un curent subteran
prin mintea voastrb. Ea vb influenJeazb in tot ceea ce
face{i, vI afecteazâ chiar daca nu facel‹ nimic; ea afecteazâ
totul. lar totalitatea ei va reprezenta viata voastre! De
aceea, acest nebun trebuie transformat. lar miracolul
con#tiintei constil i$ faptul cut nu trebuie sb faces nimic
altceva decat sb fit'
con#tien{i.
Fenomenul contemplârii este atiit de puternic, incat
poate schimba totul. Incetul cu incetul, nebunul dispare.
Treptat. 8ândurile intri pe un niga$ nominal, se structureazâ;
ele nu mai sunt haotice, ci tind sâ devint un cosmos. $i
astfel epare pacea. C£nd corpul #i mintea sunt imptcate;
ele incep s£ comunice, intre ele apare o punte. Ele nu mai
aleargt in direcbl diferite, nu mai câlâresc pe cai ritrtva#i,
care nu pot fi condu#i in aceeati direc{ie. Pentru prima oarh,
in interior apare o anumite armonie, pe baza careia pute}i
face cel de-al treilea pas necesar: cotl5tientizarea
emo{iilor, a sentimentelor, a st5rilor l5untrice.
Acesta este palierul cel mai subtil, 5i implicit ce1 mai
dificil de controlat, dar daca a{i reu#it sa deveni{i con#tienJi
de gandurile voastre, a{i fiicut deja un mare pas inainte.
Pentru emo{ii, sentimente, stari, este nevoie doar de o
conttientizare ceva mai intense.
Daca deveni{i con#tien{i de toate aceste trei paliere, ele
se unifica intr-un fenomen comun. lar cand ele devin una,
func{ionand impreunâ, la unison, ele se transforme intr-un fel
de orchestrb, intr-o armonie simfonicâ. Atunci se
manifesta cea de-a patra stare, care nu poate fi
controlatâ. Ea apare
intotdeauna de la sine. Este un dar al tota1itit{ii, o râsplatâ
pentru cei care au atins primele trei nivele.
Cea de-a patra stare este con#tiin{a ultimd, trezirea
sau iluminarea spirituale. Fiin)a devine atunci conttientâ
de propria sa con#tiinJâ pur5, devine un buddha, o fiint
trezite. Abia atunci ally ea ce inseamn4 beatitudinea.
Corpul experimenteaz5 placerea, mintea experimenteaz5
fericirea, inima trâie#te bucuria, tar cea de-a patra stare
reprezinta beatitudinea. Beatitudinea este scopul tuturor
sannya-Rilor, al tuturor câutñtorilor, iar modalitatea de a
atinge acest scop este con§tientizarea••.
An femeile nevoie de o meditaffe specialâ?
Nu. Medita{ia are legtturâ numai cu conttiin{a
voastrl, iar conttiin{a nu este nici masculine, nici feminini.
Aceasta este una din premisele fundamentale care trebuie
intelese.
•' Vechiul iaz: pleosc!, Cap. 22,
 - CAR AEA DESPRE FEMEI

Toate religiile i-au contestat femeii posibilitatea cre§terii intima a fiin{ei noastre, care nu poate fi divizata intr-o
spirituale, pomind de la ideea ca trupul ei este diferit, ca jumatate masculina §i alta feminina.
biologia ei este altfel decat cea a bñrbatului. De aceea, ea cea mai
nu ar putea — chipurile — sa atinga inflorirea suprema a 276
con#tiin{ei. Ciudat este insa faptul ca nimeni nu #i-a pus
problema: cine atinge infiorirea suprema, trupul, mintea
sau con#tiin{a?
Corpul femeilor difera de ce1 a1 b5rba{i1or. Daca trupul ar
fi cel care intra in medita{ie, atunci cu siguran{â ar fi
nevoie de medita{ii diferite pentru femei #i pentru barba{i.
Corpul nefiind implicat insñ in medita{ie, nu se pune
problema vreunei diferen{e. Spre exemplu, in Yoga, unde
corpul fizic este foarte important — ccci toate posturile
yoghine au fost create pomind de la fiziologie — exista
numeroase posturi care nu sunt potrivite pentru trupul
feminin, §i existñ altele
care sunt mult mai potrivite pentru femei decat pentru barba{i,
din cauza flexibilitñ{ii sporite a trupului feminin. De
aceea, in Yoga s-ar putea face o distinc{ie: Yoga pentru
femei 5i
Yoga pentru barba{i.
Mintea celor douñ sexe este ti ea diferita. Barbatul
gande}te logic, linguistic. Femeia este afectata in mai mare
mâsurñ de emo{ii, de sentimente, care sunt non-verbale. Aha
e explica de ce femeile nu sunt inclinate catre
argumenta{ie, preferand sa {ipe, sa se certe #i sa planga.
Aha au stat dintotdeauna lucrurile, §i femeia ca#tiga
intotdeauna in faca
barbatului, care se simte stanjenit de acest fel de manifestare.
El poate avea dreptate din punct de vedere logic, dar
mintea femeii nu functioneazñ in termenii logicii.
A#adar, dacñ medita{ia ar avea ceva de-a face cu
mintea, am putea vorbi de o medita}ie pentru femei ti alta
pentru bñrba|i. Dar meditatia nu se refera decat la esent
 Con5tiin{a nu este altceva decat con§tiintfi. Oglinda nu
este decat o oglinda. Ea nu are sex, sau gen". Rolul ei este pur
#i simplu sâ reflecte.
Con§tiin{a este exact ca o oglindñ care reflecta obiectele.
far medita{ia nu inseamnñ altceva decat aceasta reflectare, a
min|ii in ac{June, sau a corpului in ac{iune. Nu conteazñ daca
trupul celui care mediteaza este al unui bñrbat sau a1 unei
femei, nu conteaza felul in care func{ioneazñ mintea sa,
emotional sau logic. Indiferent care este cazul, con5tiin{a nu
trebuie decat sa fie atentd. Aceasta aten{ie, dceasti luciditate,
este medita}ia.
De aceea, nu se poate face vreo diferen{iere intre
medita{ia pentru barba{i §i medita{ia pentru femei".

Se poate spune câ meditaJ ia este un proces de

„purificare“?
Medita{ia este un proces de eliminare a intregului trecut, cu
toate bolile sale, cu tot acel puroi care s-a adunat de-a lungul
timpului in voi.
Procesul este dureros, dar e1 este purificator, §i nu exista o
alta cale pentru a va purifica"

Orice medita{ie este un instrument de purificare a hinder

interioare. Intreaga §tiin{a a religiei tinde catre acela§i scop:
purificarea fiin)ei interioare a omului, renun}area la trecut, la
povara, la ceea ce este mort in el, la ceea ce este inert,
transformarea omului intr-o fiin{ñ vie. Cu cat el devine mai
sensibil, cu atat mai profund va putea patrunde el in
’0 N.T. In limba englezi, majoritatea substantivelor nu an gen. "
Lumina pe cale, Cap. 35.
” Cum sâ mer6i in Zen, cum sñ stai in Zen, Cap. 14.
277
miezul existen{ei. lar Dumnezeu se aflâ chiar in centrul
ultim al existen{ei. P$nd cand nu vom reu§i s5 pâtrundem
in propriul nostru centru, va fi imposibil st putem contacta
sursa intregii view”
Primul lucru care este necesar este un catharsis, o
eliberare a tuturor acelor lucruri din interiorul vostru care sunt
gre§ite, care sunt reprimate acolo. Este necesar sa
elimina{i tot ce a{i reprimat de-a lungul timpului, sd
eliberari aceste energii. Metodele tradi{ionale sunt bune,
dar ele au fost inventate cu mii de ani in urmd, aha cd a
apitrut un decalaj, #i ele trebuie completate cu multe altele.
lar din perspectiva
mea, ccl mai important lucru care trebuie adbugat este
acest catharsis. In cazul occidentalilor sunt necesare inch ti
mai multe lucruri, tot felul de experience noi. Eu insumi
incerc tot felul de lucruri'•.
De ce put un accent mai mare pe meditaJia haoticâ
decât pe cea sistematicâ?
Eu prefer metodele haotice mai degrabb decat pe
cele sistematice pentru cb o metoda haotict este extrem
de utile pentru a impinge centrul fiintei dinspre creier in
jos. Centrul nu poate fi impins in jos prin nici o metoda
sijtematicl, pentru ct sistematizarea este o activitate a
creierului. Aplicarea unei metode sistematice nu face decat
st inttreascâ pozitia creierului, sâ trimitl mai multi energie
la acest nivel.
Metodele haotice permit anularea creierultii, Acesta
nu mai poate face nimic. Metoda este atat de haotiCh incit
centrul
”D8{i•v8 drumull, Cep, 6,
"Etema cautare, Cap. 4.
este automat impins dinspre creier in jos, catre inimfi.
Dacb veli aplica viguros, nesistematic, haotic, Medita{ia
Dinamicâ pe care v-am recomandat-o, centrul vostru se va
deplasa in inimb. Atunc'i se va produce un catharsis.
Cat/iarsis-ul este necesar deoarece inima voastrii este
ingrozitor de reprimatii, din cauza creierului vostru.
Creierul a preluat controlul intr-o masura atat de mare incat
a ajuns sit vit domine complet. In fiinta voastre nu mai
exista loc pentru inimit; de aceea, aspira{iile ei sunt
reprimate. Voi nu
•ii ras niciodata din inima, nu a{i trbit niciodata din toata
inima, nu «t' f5cut niciodatit nimic din inima. Creierul s-a
impus intotdeauna, sistematizând lucrurile, ordonandu-le
intr-o maniera matematieh. §i astfel, inima a fost reprimate.
De aceea, voi aveti nevoie mai intai de toate de o
metoda haoticâ, pentru a impinge centrul con#tii•tei dinspre
creier cttre inimit. Avet' apoi nevoie de un catharsis pentru
a despovbra inima, pentru a o deschide. Cand inima devine
u#oarit, centrul de conttiin{â coboarb incl #i mai jos; el
ajunge la nivelul ombilicului. Ombilicul este sursa voastre
de vitalitate, samâni• din care s-a ntscut intreaga voastrt
fiina, inclusiv trupul #i mintea.
Am motive serioase sb aplic aceast8 metoda haotict.
Metodologia sistematicfl nu vh poate ajuta prea mult la ore
actuals, ccci creierul vostru o va folosi ca un instrument
personal. Nici incantarea f›hsyan-urilor nu vd poate ajuta
prea mult la ora actuals, ccci inima voastrb este atat de
impietritl incit nu se va deschide la auzul unei simple
inca» ti1 lncantatiile, rugtciunile, nu pot fi decat o formt
de escapism pentni ca. Inima voastrt nu poate incl inftori
in rugaciune, c£ci este copletit£ de reprimlri do tot felul.
Personal, nu am cunoscut nici mtcar o singuri persoanl
care
 OSHO
sa poata pdtrunde adanc in rugaciune. Rugaciunea a
devenit imposibila, deoarece iubirea insâ#i a devenit
imposibila.
A5adar, con§tiin{a trebuie impinsa in jos, catre sursa
ei, cdtre radñcini. Numai in acest fe1 poate aparea
posibilitatea unei transformñri. De aceea, eu folosesc
metodele haotice, pentru a impinge in jos constiin{a,
pentru a o scoate de sub influen{a creierului.
Ori de cate ori va aflaJi in haos, mintea voastra se
oprette. Spre exemplu, in cazul in care conduce{i o marina
#i cineva va sare in fatñ, reacJia voastrd este atat de brusca
incfit nu poate fi pusñ pe seama min{ii. Mintea are nevoie
de timp. Ea se gande§te ce trebuie sa facii 5i ce nu trebuie
sa fact, ia in considera{ie diferite argumente. De aceea,
atunci cñnd apare posibilitatea unui accident, senzatia pe
care o sim{i{i este in apropierea abdomenului, ca §i cum
stomacul vostru ar fi ceI care reactioneaza. Din cauza
accidentului, con§tiin}a voastrñ este impinsa in jos, catre
ombilic. Daca
accidentul ar putea fi calculat dinainte, creierul ar putea
sa-1 previna, dar atunci cand se petrece, el apare fortuit. Ori
de cate ori in viata noastra se petrece ceva neobi§nuit, ceva
necunoscut, con#tiin{a se deplaseazñ in zona ombilicului.
Daca intrebati un cñlugñr Zen: „Cu ce parte a corpului
gande5ti?“, el iii va ateza mainile pe burtñ. Cand occidentalii
a intrat pentru prima oara in contact cu cñlugarii Zen, ei
nu au in{eles nimic: „Ce nonsens! Cum pomi gandi cu
burta?“ Dar raspunsul Zenului este cat se poate de
semnificativ:
con§tiin{a se poate folosi de orice centru al corpului, iar
centrul cel mai apropiat de sursa ei este ombilicul. Creierul
este centrul eel mai indepartat de sursa con§tiin{ei, ceea ce
explica de ce e1 devine centrul de manifestare a con§tiin{ei
atunci cand energia vie{ii este orientata catre exterior. Cand
. CARTEA DESkRE FEMEI —
energia vie{ii curge cñtre interior, centrul con§tiintei va
cobori pana la nivelul ombilicului.
Metodele haotice sunt necesare pentru a putea impinge
con§tiin{a cétre radacinile ei, cñci transformarea nu este
posibila decat de la acest nivel. fn caz contrar, omul nu
face altceva decat sa teoretizeze §i nu se produce nici o
transformare. Nu este suficient sa §tii ce at de Uacut. Ca sa
te schimbi cu adevarat, este necesar sa umbli la rñdacini...
In viziunea mea, omul modern s-a schimbat atat de
mult faca de stramo§ii sai incat are nevoie de metode noi,
de tehnici noi. Metodele haotice pot ajuta mintea moderna,
ccci aceasta este ea insa§i haotica. Acest haos din
interiorul omului modern se explica prin revolta corpului
impotriva min{ii §i a represiunii sale. In termeni yoghini,
am putea vorbi de revolta centrului inimii §i al centrului
ombilicului
impotriva creierului.
Ace5ti centri se impotrivesc creierului deoarece creierul
Situa{ia
a monopolizat lntregul teritoriu al sufletului uman.
a ajuns atat de departe incit nu mai poate fi toleratñ. Nu
este deloc intampldtor faptul ca universitñ{ile au devenit
de atatea ori centre ale revoltelor studen{e§ti. Daca privim
intreaga societate ca pe un tot organic, capul ei, creierul,
va
fi — desigur — universitatea.
Datorita inc1ina{iei cñtre revolta a minlii moderne,
omul este predispus astñzi cñtre metodele haotice. Medlta{ia
Dinamica va poate ajuta sa va deplasa{i centrul de con§tiin{ñ
mai jos de creier. Persoana care o aplica i#i va astfel
pierde a fost
predispozitia cñtre revoltñ, caci insa§i cauza revoltei
satisPacutâ. Ea va cunoaste astfel o u§urare.
280
 De aceea, eu cred ca medita{ia nu este utila numai
ea
pentru mantuirea individului, pentru transformarea lui;
 OSHO
poate fi folosit §i ca temelie pentru transformarea intregii
societ*ti, a tuturor fiin{elor umane. Umanitatea nu mai poate
continua astfel; ea va trebui fie sâ se sinucid5, fie sâ iti
transforme energiile".
Am auzit vorbindu-se despre meditafie ca fiind ba o
artâ, ba o tiinfâ. Tu cum o prive(ti?
Medita{ia este o capacitate; ea nu este o arid, nu este
o #tiin}it, nu este un me#te#ug; ea este o capacitate.
Pentru a medita, este necesar s5 ai capacitatea de a intra intr-
o titcere spontand. T5cerea poate fi cultivaH, dar o tacere
cultivate nu este o titcere adevitratd; ea inseamnâ doar
reprimarea gandurilor, a agitai'ei tale, o tinere a lor sub
presiune. Vulcanul ramane insit activ, chiar daca reu#e#ti
sâ-1 tii cfit de cat sub control. Acest gen de medi tie nu este
foarte profun‹f1, nu are cum sâ fie. Multi oameni practice
rugâciunea, dar o numesc medi t e; ei iti reprimh procesul
gGndirii, care continual, dar in subteran. Gandurile dispar
de la suprafag #i continut in subteran, dar sunt inch
prezente. Este suficient un moment de uitare ti ele revin.
Este nevoie de o energie uriatâ pentru a le reprima, ti
lntregul proces se dovedette inutil.
Adevarata medit•tie reprezinta o capacitate, nu o
arts: capacitatea de a intra intr-o tilcere spontanit. Daca ai
puterea de $ contempla 24 de ore pe zi, apar câteva
momente in care intri automat in starea de tacere de care
vorbesc eu. Ele apar singure, #i in aceste momente, eel care
contempla dispare. A#adar, primul lucru la care trebuie sh
finn con#tienJi este aparitia acestor momente. .. iar când
apar, este important st ne oprim complet din ceea ce
facem, s6 rlm$nem lini titi.
” Psihologia eiotericului, Cap. 4.
CARTEA DESPRE FEMEI
sd curgem cu ele. Procesul se petrece natural, nu poate fi
fortat, aha câ nu poate fi vorba de nici un fel de reprimate.
Lâsati aceasta stare sa vâ invdluie. Aceste momente apar
in mod natural; ele reprezinta ferestre chtre Realitate, care
se deschid singure in viata fiecarui om, dar noi suntem de
regula prea ocupa{i pentru a fi aten{i la ele #i la briza
proaspatâ care patrunde in noi, la soarele care ne
lumineaza fiin{a. Noi avem alte lucruri de fdcut.
Aceste deschideri nu pot fi fortate sa se petreacâ
atunci cand vrem noi. Oamenii incearcâ sâ mediteze in
anumite perioade, aha câ uneori, foarte rar, se pot produce
coincidence; in caz contrar, aceste stâri nu apar, iar
„meditatia“ continue ca un fel de ritual.
De aceea, tot ce a••ti de fltcut este sb contempla{i.. .
Diminea{a devreme, dupt un somn lung #i odihnitor, când
intreaga naturh se treze§te, pfisitrelele incep st cante, iar soarele
se ridicb pe cer. .. daca simJi{i atunci un moment special,
un spa{iu care se deschide in voi, lâs•t'-•b atra#i tn el.
Râman•t' tilcuti sub un copac, pe malul unui r$u, sau pur #i
simplu in camera voastrh, #i. . . exi t' Nu trebuie sb faceJi
nimic special. Savura{i spat'ul respectiv, dar nu incerca{i sâ
prelunglti momentul dincolo de durata sa naturalb. Dupa ce
dispare, ridicat'-•* ti continua{i-vt activitatea; nu mai e nimic
de ntcut.
$i nu tânjit' dupa e1; cftnd va veni clipa, e1 se va intoarce
de la sine. El Yine intotdeauna neinvitat. Este foarte sfios.
Daca
il invi b. nu vine niciodath. Dact il Yâllatl, dispare complet.
Aceasta stare pe care o numim medit•tie este foarte
delicatl ti foarte sfioast; este extrem de feminini. Dacl #tib
sfl a teptati cu rtbd8fc, ea V8 Yflfli, #i incl de mai multe ori
pe zi.
 ———— OSHO
Uneori, noaptea, cand toatñ lumea tace, veni constata
subit ca ea este prezentñ. Scufunda{i-vñ in ea. Alteori poate
aparea chiar cand sunte{i la pia{ii, inconjura{i de zgomote
de pretutindeni. Va sim{i{i dintr-o data transporta{i. In voi
se lasii o tacere divina. Nu voi sunte{i cei care a{i creat-o,
ci este un dar de la Dumnezeu, prasad; este gra[ia divina.
Dupa ce a{i cunoscut aceasta capacitate, veni constata
ca ea apare din ce in ce mai des. Intrati atunci intr-un fel
de armonie cu ea. fntre voi U acest spa{iu numit tñcere,
seninñtate, 1ini§te, pace, se na5te un fel de poveste de iubire.
lar legñtura dintre voi devine din ce in ce mai putemica.
In final, ea devine suprema, iar starea de medita{ie nu mai
dispare niciodata. Va veti putea inchide atunci oricand
dori{i ochii, pentru a o privi. O veni putea aproape atinge;
va deveni tangibilñ. Dar este o capacitate, nu o arta. Nu o
pute{i invaJa. Trebuie doar st fuziona{i cu ea".
Care este maniera corectâ de meditaJie?
Primul §i cel mai important pas consta in cura{area
fiintei voastre interioare de ganduri. Nu se pune problema
sa pñstrati gandurile bune 5i sa elimina{i gandurile rele. In
cazul celui care mediteaza, toate gandurile sunt un balast;
el nu i5i mai pune problema de bine sau rau. Gandurile
ocupñ spa{iul din interiorul fiin{ei voastre, #i din cauza lor,
Koi nu pute{i cunoaste tñcerea absolutñ. A§adar, gandurile
bune sunt la fel de nepotrivite ca §i cele rele; nu trebuie sa
face{i nici o discriminare intre ele. Nu goli{i cada numai de
apa; arunca{i #i copilul!
Medita{ia are nevoie de o limite perfectñ, de o tñcere
atat de profundii incat nimic sa nu mai minte in interiorul
" Tao poate fi gustat cu varful limbii, Cap. 17
284
CARTEA DESFRE TEMEI
fiin{ei voastre. Dupa ce veni ajunge sa in{elege{i exact ce
este medita{ia, nu vñ va mai fi greu sit o atingeri. Ea este
dreptul vostru prin na#tere. Orice om are capacitatea de a
o atinge. Dar nu le putem avea simultan pe amfindouñ: §i
mintea st medita{ia.
Mintea este o turbulen{â. Ea nu este altceva decat o
nebunie normalâ.
Este necesar sa patrunde}i dincolo de minte, intr-un
spa)iu in care niciodatd nu a patruns vreun gand, in care
imagina{ia nu func{ioneaza, in care nu se nasc vise, in care
pur §i simplu sunte{i, dar fira sa fi{i cineva anume.
Medita{ia este mai degraba o in{elegere decat o
disciplina. Nu trebuie sa face{i absolut nimic, doar sa
in{elege{i cu claritate ce este medita{ia. Aceasta in{elegere
va opri singura func{ionarea min{ii. Ea este ca un stapfin
la apari{ia cñruia servitorii tit inceteaza certurile, nu mai
indrñznesc nici macar sa-#i vorbeasca. Subit, stñpanul intra
in casa #i toata lumea tace. Dintr-o data, to{i servitorii incep
sa-5i vada de treburi. Cu numai o clipñ inainte, ei se certau
#i argumentau, §i nimeni nu Pacea nimic.
In{e1egand ce este medita{ia, voi invita{i stapanul in
casa. Mintea este servitorul. In momentul in care stiipanul
intra, mintea tace, iar casa se umple de o fericire tñcuta
#i distinsa.
Daca a{i cunoscut odata spa{iul meditativ, iluminarea
nu mai este decat o chestiune de timp. Nu o pute{i insa forta.
Trebuie sa deveni{i o asteptare continua, intensa, aproape la
fel ca foamea sau ca setea, nu un simplu cuvñnt. . .
fn medita{ie, aspira{ia devine doar o sete de iluminare
#i o a5teptare plina de rabdare, caci ea este un fenomen atat
de mire{, tar voi sunte{i atat de mici. Mñinile voastre nu
o pot cuprinde; nimeni }i nimic nu o poate poseda. Ea va
285
veni §i vâ va copleqi, dar voi nu pute{i face nimic pentru a
o aduce la voi. Sunte{i prea mici, energiile voastre sunt
prea neinsemnate. Ori de cite ori o • t‹ a}tepta insb cu
rhbdare, cu dor §i pasiune, ea va veni. La momentul
potrivit, va sosi. Intotdeauna a procedat astfel”

DESPRE AUTOR

Invâtbturile lui Osho sfideazâ incercarea de a le include

intr-o categorie, e1e acoperind totul de la cdutarea individuals
a sensului vielii pant la problemele sociala #i politice cele mai
urgente cu care se confruntd societatea de azi. C5r{ile sale nu
au fost scrise de el, ci reprezinta transcrierea inregistr5rilor
video #i audio ale discursurilor la care au asistat, de-a 1u^8U1
a 35 de ani, oameni veniti din toat4 lumea. Osho a fost
descris de Sunday Times din Londra ca fiind unul dintre
„Cei 1000 care au fâ unt secolul X de catre
autorul american Tom Robbins ca fiind „omul eel mai
periculos de la Isus Christos tncoace“.
” Noul rgsRit, Cap. 16.
 — OSHO —-
Osho insusi a spus câ ceea ce face e1 ajuta la
crearea condi{iilor natterii unui nou tip de fiin{â umana.
Adesea a caracterizat aceastii fiinta umani noul ca „Zorba
Buddha” — o fiintñ capabila sa se bucure atñt de plñcerile
pamante§ti ale unui Zorba Grecul, cat ti de seninatatea
tacuta a unui Gautama Buddha. Elementul comun care
se regase§te in toate lucrarile lui Osho este o viziune
cuprinzatoare ce incorporeaza atat in{elepciunea atemporala
a orientului cat #i cele mai avansate descoperiri ale §tiin{ei
ti tehnologiei occidentale. Osho este de asemenea cunoscut
pentru contribu{ia revo1u{ionara adusa §tiintei transformarii
interioare, printr-o abordare a medita{iei care tine cont de
ritmul accelerat aI vie{ii contemporane. „Meditatiile active”
create de el au ca efect mai intai eliberarea stresului acumulat
de corp §i de minte, pentru a facilita intrarea lntr-o stare de
meditatie relaxata §i fora ganduri.
Sunt disponib ile doua lucrdri autobiografice ale
autorului:
* Autobiography of a Spiritually Incorrect Mystic
(Autobiografia unui mistic nonconformist, aparuta la
Editura Mix)
* Glimp,ses of a Golden Childhood
@mintiri dintr-o copilârie de aur, urmeazñ sa apart la
Editura Mix)
! din punct de vedere calitativ, care sa aiba capacitatea atat
— CARTEA DEST RE T EMEI
CENTRUL RECREATIONAL
INTERNAT, IONAL DE MEDITATIE
OSHO
Centrul recreational international de medita{ie OSHO
este locul in care va pute{i petrece o vacan{ñ minunate §i
in care cei veniti pot avea experien{a personala directa a
unui nou mod de a trai, caracterizat de un grad mai ridicat
de aten{ie, relaxare §i amuzament. Situat la aproximativ
100 de mile sud-est de Mumbai, in Puna, India, centrul
recreational ofera un program diversificat miilor de
vizitatori care vin anual din peste o sutii de {5ri din
toata lumea. Candva
retedin{ñ de vara pentru maharajahi §i coloni}tii britanici
bogati, Puna este acum un ora§ modern ii prosper, care
gñzduiette universita{i §i industrii high-tech.
Centrul recreational de medita{ie se intinde pe o
suprafa{ñ de 40 de acri, intr-o suburbie marginitñ de
copaci, cunoscutñ sub numele de Koregaon Park. Centrul
recreational ofera cazare pentru un numñr limitat de
oaspe{i, in noua
„Guesthouse” (casa de oaspe{i), iar in apropiere se afla
numeroase hoteluri §i apartamente private disponibile pentru
o Vedere pe o durata de timp de la cjteva zile pana la mai
multe luni.
Programele centrului recreational de medita{ie au
toate la baza viziunea lui Osho cu privire la o fiin{a
umana noua
de a lua parte in mod creativ la via{a de fiecare zi, cat }i
sâ se relaxeze in tñcere 5i edita{ie. Majoritatea
programelor se desUa#oarâ in sñli moderne, dotate cu aer
condi{ionat §i
28B
289
includ 5edinte individuale, cursuri §i ateliere care acoperb
orice incepand de la arte creative pñnâ la tratamente holistice
pentru sânbtate, terapie #i transformare personald, §tiin{e
ezoterlce, abordarea sporturilor §i recrebrii in maniera „zen”,
probleme survenite in cadrul rela iilor 5i momente importante
de tranzi{ie din via)a femeilor # bârba{ilor.
Pe tot parcursul anului sunt oferite 5edin}e individuale
§i ateliere de grup, alaturi de un program zilnic diversificat
de medita{ii. Cafenelele #i restaurantele situate in aer
liber, in incinta centrului recreational servesc atât mancare
tradi{ionala indiana, cat 5i meniuri internaiionale, toate av$nd
ca ingrediente legume crescute organic in ferma proprie.
Campusul are sursa sa privat de alimentare cu apt sigura,
filtratd.
Pentru mai multe informa{ii vizita{i: www.OSHO.Com
un website cuprinzbtor, in mai multe limbi, care include o
revistâ, cârti de OSHO, discursuri ale lui OSHO in format
video #i audio, Biblioteca OSHO cu arhiva scrisb in limba
englezi #i in limba hindusb #i informa{ii detaliate despre
medita{iile oferite de OSHO. Veni gasi, de asemenea,
programul pentru OSHO Multiversity §i informa{ii despre
Centrul recreational international de medita{ie OSHO.
290
NOTA EDITORULUI
Osho este un vorbitor, e1 nu a scris nicio carte.
C5rtile aparute sub semnbtura lui sunt de fapt discursuri (sau
fragmente de discursuri) inregistrate 5i transcrise de
discipolii lui. Este
necesar s5 ave)i in vedere acest fapt §i sâ nu 1ua{i ad litteram
sfaturile date de Osho, deoarece toate afirma{iile lui au sens
in contextul in care au fost spuse, iar rolul acestor afirma{ii
este, in primul rand, acela de a trezi con§tiin{ele celor ce ii
recepteaza mesajul.
„Trebuie sa mâ adresez unei mul{imi, asa câ trebuie
sa generalizes, or adevarul generalizat devine fals. EI are
sens intotdeauna numai in cazul unei persoane anume. Eu
ma confrunt ln fiecare zi cu dificultatea aceasta. Daca vii la
mine si mâ intrebi ceva, i{i raspund {ie st nimânui altcuiva.
Altb data, altcineva vine st mâ intreabñ ceva, tar eu ii
raspund lui si nimânui altcuiva. lar aceste doud râspunsuri pot
sâ fie chiar contradictorii, din cauza cit aceste doud persoane
care au inttebat pot sit lie contradictorii.”
(spune Osho In cartea „Psihologia ezotericului”)
“Ceea ce rostesc eu poate s4 nu reprezinta ceea ce
vreau sâ spun.Iar ceea ce vreau st spun poate sâ nu fie ceea
ce este rostit. A§adar nu confunda{i spusele mele cu mesajul
meu. Citi}i mereu printre randuri, urmâri{i intotdeauna nu ceea
ce s-a spus, ci ceea ce a fost indicat. Existd lucruri care nu
pot fi spuse, dar pot fi arâtate, indicate. Tot ceea ce este
profund #i tot ceea ce este fundamental poate fi doar arittat,
niciodata rostit. lar eu spun lucruri care nu pot fi spuse, prin
urmare nu vâ agb)a)i de cuvintele mele. Dati totdeauna
cuvintele deoparte, ca §i cum ar fi nesemnificative, ti
pâtrunde{i adfinc câutand in{e1esul fârâ de cuvinte, in{elesu1
titcut. Acesta se aflñ intotdeauna acolo, in spatele cuvintelor.”
(spune Osho in cartea „Eu sunt poarta”)
 Alte cârJi de Osho, apârute la Edituf a
Mix.
• MESIA. PROFETUL DE KAHLIL GIBRAN REFLECTAT DE
OSHO (VOL. 1)
• MESIA. PROFETUL DE KAHLIL GIBRAN REFLECTAT DE
osiio tvoc. s
• CARTEA DESPRE BARBATI
• CARTEA DESPRE FEMEI
• CARTEA DESPRE COPII
• AUTOBIOGRAFIA UNUI MISTIC NONCONFORMIST
• EMOTIILE
• FARMACIE PENTRU SUFLET
• OSHO-ZEN-TAROT
• CARTEA DESPRE ECO
• CARTEA DESPRE SEX
• CARTEA DESPRE TAO
• CALEA SPIRITUALA YOGA
• IUBIRE, LIBERTATE §I SOLITUDINE
• SAMAN A DE MU§TAR (VOL. 1)
• SAMAN A DE MU§TAR (VOL. 2)
Vâ rugâm sâ completati (cu majuscule) acest talon
yi sâ-I trimite(i in plic timbrat, la adresa'
George C. 24 d. 8
Primim comenzile dumneavoastra §i:
• teletonic la numârul: 0720 499 494
• prin /'ax: ozs8 zsr a 1
• prin sms: 0722 370 057
• primi e-mail lv udreua: comeri•!‘e• ituraitiiy.re
• ps internet la adresa: two'.edituramix.ro
Completa\i citet TOA7E rubricile acestui talon dacg este prima comandâ pe care
o faceti cltre Editura Mix. Conform Ordinului nr. 29 din 14.01.2003 publicat in
Nonitorul Oficial nr. 48 din 28.0t.2003, orice fartur4 fiscalâ emisâ gentru persoa-
nele fizice trebuie sâ continâ §i codul numeric personal (CNP) de aceea vâ rugâm sâ
compIeta(i §i rubrics CNP din talonul de comandâ §i vâ muI\umim pentru in(eIegere!
Nu
Prenu
CNP

• CALEA ZEN Et Sector.........Co

• CARTEA DESPRE NIMIC
• EU SUNT POARTA
• CALEA MEA, CALEA NORILOR
ALBf
• CALEA PERFECTA
• PSIHOLOGIA EZOTERICULUI
• CAND PANTOFII TI SE POTRIVESC
Data comple mna
• IN CAUTAREA MIRACULOSU LUI
• ADEVARATUL INTELEPT

Care este motivul pentru care cumpâra|i câgi/e aparute la Editura /Uix2

• AMINTIRI DlNTR-0 COPILARIE DE AUR

• SPLENDOAREA ASCUNSA
• INDREPTAR SPIRITUAL
 Colec}ie / Titlu / Autor Prep Nr. buc. Valoare
Colec\ie /Iitlu / Autor
' OSHO ALTERNATWE 8PIWTUALE
TANtRA - CALEA EXTAZULU1 de Gear FEUERStElN 24 00
TAf'ITRA. UN DOD DE A Tp i T A i BI de Radha C. Lu lio 25 00
ME5IA- PROFE7UL DE KAHLIL GIB9AN REFLECTAT de OSHO yoi.2zs oo SECRETELE ARTtLOR M R IALE de John STEVENS JS 00
CARTEA DESPAE FEMEI de OSHO y$ AUTOBlOgRAfiiA UNUI \OGHIN de Paramahansa YOGANANDA 50 00
CARTEA DESPRE BARBA i de OSHO j g 0p CELE DOUASPREZECE ARHETIPURI de Bri itte HAMANN Z9
€ é 8TEL DfSPfif COP If de OSHO 25 00 00 CA4T5A CAPT70tEfiOfi MTSfTC5 se ie deJ. A. McGUCKTN 19
AUfOBlOGRAFlA UNUI MYSTIC NONCONF pIvI|ST de OSHO g$ 00
EMO llLE de OSHO s oo 00
F ARMACIE PENTRU SUFLEt de OSHO q$ Of REIK| - MANLIAL DE iN IERE de Waiter L BEC+I J 9 00
TAROTUL ZEN de OSHO $g 0p MANUALUL NLP-ULUT SPIRITUAL de Walter LU8ECtt 25 00
CARTEA DESPRE EGO de OSHO 2g pp LEPCIUNEA ENEAGRAMEI de D n flichard RISO i Russ HUDSON 45 00
CARikA DESPhE SET de OSHO $$ p CALE ZECE MAHAYIDFA de Oayid KINSLEY 30 00
IUBIfIE LIBERTATE I 5OLI7UDINE de OSHO g$ ggO
CARTEA OESPRE PAO de OSHO j g Up HAGAKURE de Yamamoto TSUNETOMO 19 00
NVA ATURILE LUi RAMANA Mé'HARSHi de Anhur Osb me 30 00

CALEA SPIRITUAL A ’YOGA de OSHO 2 qg N C UTAREA iNSP)fiA lE1 de 0. P. GHAI 4 3 00

OMUL CARE lUBfA PESCGRU II de OSHO 29 00 N C UTAREA REALI Rli de 0. P. GHAi 17 00
SO 00 ! N TAA£A ILUMIN II)) de 0. P. GHAT 22 00
S M N A DE MU FAR vol.2
CALEA ZEN de OSH N LIT REV PERFE I Nli de 0. P. GHAI
J 9 00 N UTAgEA EX ELEN El de 0. P. GHAi j Up
CARTEA DESPRE NlMiC de OSHO 2 00 N U7AREA UNIT ii e 0. P. GHAi 17 00
ru sumeoARrA a osuo 2 00
CAt.EA M A CALEA OR|LOR ALB| de Sq 2S p0 #AKTERI'4ATIVETAMADUITOARII
CALEA PE FECT de osHo
+'sirioLo in £zoTERicutui d osno 4 00 LA NTIEg LE S N y de Dr. hrtstt e R. PAGE 3S 00
C ND PANT FIT 15 POTRIVE € d O5Ho
AI ENTA I M PRA A YOG e Dan 8 2ARU
N C UTA9EA MIgA ULOSULU| d 0
2 K 8UCHA i fiER iRACU AS de N rald W, TI TZA
ADP\/ RATUL L PT de O5Ho
A. APA I NT d ar Id TiET28
2 ERIC Here) . TTETZ
8! ROMANU* ***T+^*I0 lv SLA T DICIN E de H W. II ZE 4 0
P IIL DE LA ELE i de James R Dfii iClN T lTly fr McC TNEY
9 00 A I N ’TA I nY I n I El e hH
8 8 E M CGL WnE ractlc d J. R n I C. Adrlennn gp
zr rz JuNf de jsmei sr rirto h

UN A E N$, $$Cg A ALEI de m

P A de Aim n ME ON
*88 * 8 I MNEZG
An LG A
L Ij A L p{ P i
LUMEADINNOI

A A nh n
An h n
n de MtLL
L
sscicrorEnia os aixino
£LLi;•l GN PG AIKI I I• A de rn iON 5
M LLO SUFLET DE COPII
HUBR&RD IM A MG D . RI
AZ£LE 0 ANIz Rii L.R. HU88ARD 2
RONE T LV- N E E DII d L.8. HU g Total ml la) de Path
MUL ACI PENT LOCUL D MUNC de R HUB8ARD
C UzA El ESI II de L.R. H BOARD s oo Pentru comenzI mai mmI de t00 Tel adâu a i taxele a tale 7 lel
Penvu comenzl mad mari de 100 lel texele o tale sun! su ortate de edlturd
COPilI de K R. HU8BARD Penlru comenzl mal mari de 100 iel vâ oferlm O REDUCERE DC t096
TOTAL FINAL DI PLATA
Editura Mix exista pentru a aduce valoare
in viata dumneavoastra.