Note de curs

pentru

Aplicații ale hidrokinetoterapiei în stațiuni balneoclimaterice

Titlul cursului
Hidrokinetoterapia aplicată în afectiuni pediatrice

lect. univ. dr. Andrei Dumitru

 Noțiuni practice de hidroterapie pediatrica

Introducere
Copilul nenăscut ocupa un mediu lichid si după naștere nu pare sa se teama de apa. Copii
găsesc plăcere in senzația data de apa precum si căldura acesteia. Mai târziu, pe măsura
ce abilitatea de mișcare activa se dezvolta, lovitul apei cu picioarele si bălăceala fac din
îmbaiere o activitate plăcuta in rutina zilnica. Jocul cu jucării in apa e deasemenea o
sursa de plăcere, activitate si invatare in viața copilului. Înotul însa, e o abilitate care
trebuie sa fie invatata.
Invatarea înotului se începe acum de la o vârsta frageda,nu doar pentru protecția
împotriva inecului .Beneficiile dobândite in urma înotului au natura fiziologica, psihologica
, recreaționala si sociala.
Bucuria data de apa si invatatul înotului fac parte atât din viața copilului sănătos precum
si din viața copilului cu dizabilitati. Apa permite o mai mare libertate de mișcare si
realizarea unor miscari de a dreptul imposibile ori greu de realizat pe sol.
Pentru copilul cu dizabilitati apa poate fi singurul mediu in care independent totala poate
fi obținuta.
Toți copii au nevoie de mișcare active pentru a se dezvolta. Lipsa acestui tip de mișcare
la copii cu dizabilitati poate reprezenta un factor important in întârzierea dezvoltării
acestora. Apa,ca mediu de activitate reprezintă unul dintre cele mai folositoare mijloace
de lărgire a experienței acestor copii.
Hidroterapia,in sensul strict acceptat de exercițiu in apa,isi poate pierde valoarea
terapeutica de remediu ,daca copii supuși acestui tratament percep exercițiile drept acte
plictisitoare. Totuși, daca exercițiile pot fi incorporate in activitati distractive, programul
terapeutic capata interesul copilului, si atât aspectul terapeutic cat si cel recreational sunt
incorporate in activitate.
Pornind de la aceste idei,următoarele capitole au fost scrise. Speram ca se vor dovedi
utile atât fizioterapeuților cat si profesorilor de înot care lucrează cu copii cu dizabilitati,
astfel incit si aceștia precum copii sanatosi , sa poată face fata riscurilor inerente de a fi
in apa,si sa beneficieze de aspectele fiziologice,psihologice, sociale si recreaționale ale
acestui tratament care le poate extinde orizonturile către o întreaga serie de sporturi
acvatice adaptate persoanelor cu dizabilitati care si au însușit capacitatea de a înota in
siguranța in orice condiții.
Capitolele sunt bazate pe ideile si tehnicile metodei Halliwick, metoda inventata si
dezvoltata de James McMillan. Valoarea funcționala a multora dintre activitati si jocuri
este evidenta,însa nici valoarea recreaționala a acestora nu trebuie trecuta cu vederea in
efortul de a promova funcționalitatea.
Promovarea activitati funcționale reprezintă esența reabilitării si o trăsătura importanta a
terapiei “Conductive Education”. Aceasta metoda globala creata si dezvoltata de către
profesor Peto in Ungaria are unele similitudini cu metoda Halliwick. Ambele metode sunt
folosite in reabilitarea copiilor si adulților cu tulburări motorii si un capitol ce compara
cele doua metode a fost inclus in acest text,acest capitol urmărește crearea unei legături
intre secțiunea pediatrica si cea adulta a cartii si încurajează fizioterapeuții sa aprecieze
cum aceste activitati pot fi adaptate pentru a fi folosite de toate grupele de vârsta.

Activitatea in apa – cai si mijloace

Principii generale
Activitatea in apa este de regula folosita in doua situații : exercițiul si înotul. După cum
se menționa mai devreme,exercițiul simplu se poate dovedi plictisitor pentru copii,care
depun mai puțin efort si determina o scădere a rezultatelor terapiei.
Jocurile si activitățile distractive ce captează interesul copiilor sunt mai eficiente in
dezvoltarea capacitaților urmărite. Ingeniozitatea si imaginația fizioterapeutului vor fi
necesare pentru elaborarea programelor ce îndeplinesc obiectivele urmărite de exercițiul
in apa precum si pentru combinarea eficienta a aspectului terapeutic cu cel recreațional.

Relația copil-terapeut
Progresul unui copil in activitatea acvatica se datorează intr-o anumita măsura relației
dintre fizioterapeut si copil. De aceea,e important ca anumite aspect ale acestei relații sa
fie interese.
Pentru mulți copii,contactul inițial cu apa e un act ce generează anxietate. Un
fizioterapeut nesigur de proprietățile si caracteristicile apei, căruia ii lipsesc stabilitatea si
echilibrul si evita sa se scufunde,e improbabil sa poate asigura liniștea si încrederea
copilului. Neîndemânarea si o priza greșita pot deasemenea sa afecteze experiența
inițiala pentru copil.
Astfel prizele ferme, o îndemânare precauta si abilitatea terapeutului de a si controla
propriul trup sunt aspecte de prima importanta in stabilirea unei interacțiuni bune in apa.
Inventivitatea si creativitatea in dezvoltarea jocurilor si activităților,folosirea ritmului,vocii
si altor factori descriși in dezvoltarea jocurilor contribuie deasemenea la ușurarea unei
situații tensionate.
Exista posibilitatea ca un copil sa devina prea atașat si dependent de un singur
terapeut,si in cele mai multe cazuri aceasta situație trebuie evitata. Schimbarea
terapeutului se poate realiza cu ușurința in grupurile unde activitățile întreprinse
determina copii sa se miște de la un terapeut la altul.
In anumite condiții,,totuși,e recomandat ca același fizioterapeut sa lucreze in continuare
cu un anumit pacient. De exemplu,acolo unde exista problem de comunicare iar
fizioterapeutul a stabilit un raport si o metoda eficienta de comunicare cu copilul, aceasta
relație ar trebui păstrata de-a lungul tratamentului.
Realizările trebuie întotdeauna recunoscute. Obținerea unei abilitați,fie ca e vorba de
suflarea unui balon sau de recuperarea unui obiect scufundat, trebuie recunoscuta si
lăudata daca a fost realizata correct. In felul acesta se dezvolta o relație fericita intre
terapeut si copil .
Activitati individuale si de grup
Avantaje
In cazul in care situațiile descrise mai sus au loc in cadrul unui grup,beneficiile apărute
sporesc. Munca in grup a fost discutata deasemenea mai devreme; însa, exista anumite
aspect valabile in mod particular pentru copiii implicați in aceasta forma de organizare.

Oportunitatea de a lucra in regim individual cu un terapeut in cadrul unui grup,oferă o

pregătire optima pentru fiecare copil implicat.
Multe din activitățile descrise in acest text pot fi invitate atât individual cat si in cadrul
unui grup,si in cazurile unde o anume activitate necesita atenție si pregătire particulara,
munca individuala poate fi folosita avantajos. Deasemenea,intr-o relație copil-terapeut de
tip 1 la 1 in cadrul unui grup,acest tip de antrenament poate fi la fel de bine pus in
practica. Copilul beneficiază in același timp atât de restul avantajelor date de lucrul
împreuna cu ceilalți având însa si posibilitatea de a –si dezvolta abilitatule necesare fara
ca absenta sa afecteze grupul.
In timp ce avantajele activităților de grup - motivare,socializare, durate mai lungi de
antrenament si concentrare sporita, raman neschimbate atât la adulți cat si la copii,
aceștia din urma sunt afectați si de alți factori.
In cazul copilului,aceasta poate fi prima oara când traieste experiența unei comunitati.
Sunt necesare oportunitati de a-si dezvolta inițiativa,,sa găsească securitate,sa invete
deprinderi motorii si comportamentale si repetarea si întărirea acestor deprinderi
dobândite.
Spre deosebire de adulți,copii,îndeosebi cei mai mici,nu isi asuma responsabilitatea
propriului tratament si nu impun standarde celorlalți membrii din grup.
Un grup e dezavantajat atunci când toți copii din grup au aceeași dizabilitate. Progresul
este încetinit, stimulentele isi pierd influenta si motivația e mai greu de stabilit.
Socializarea e redusa atunci când copiii nu au oportunitatea sa cunoască persoane din
afara mediului cu care s-au obișnuit.
Dimensiunea Grupului
O discrepanta prea mare intre vârsta copiilor din grup duce la apariția unui dezavantaj
pentru copii mai tineri si mai mici, cu precădere in timpul activităților mai energice.
Numărul de membrii cel mai potrivit pentru un grup este de șase pana la opt notatori.
Dimensiunea grupului depinde intr-o anumita măsura de dimensiunile,adâncimea si
forma piscinei. De reținut ca șase sau opt notatori necesita prezenta a șase sau opt
fizioterapeuți si ajutoare,existând posibilitatea ca dimensiunile piscinei sa nu permită mai
mult de 12 ori 16 persoane. Pentru a controla un grup de asemenea dimensiuni in
decursul activitati e nevoie de o abilitate considerabila, mai ales pentru a ridica vocea
peste nivelul de zgomot general corespunzător activitati unui asemenea grup si
menținerea coeziunii grupului.
Funcționalitatea in grup
Mulți copii cu dizabilitati au parte,din necesitate,de un volum considerabil de atenție si
grija ,acest fapt ii detasaza de ceilalți din anumite privințe,fiind izolați si protejați de
experiențe si activitati pe care copii sanatosi le dezvolta natural si le accepta ca atare.
Intr-un grup aceasta situație se schimba. Copilul cu dizabilitati nu mai este considerat
special ci devine parte a unui grup implicat in activitati cu ceilalți.
De fapt,acest grup reprezintă de obicei prima comunitate pe care o experimentează
copilul. Exista posibilitatea ca inițial, acesta sa nu poată contribuii pe de-a întregul la
grup însa îndemânarea si aprecierea celorlalți membrii ai grupului constituie un factor ce
stimulează copilul si va determina creșterea participării in activitățile de grup.
Oportunitățile pentru dezvoltarea inițiativei,pentru căutarea siguranței,pentru Invatarea
deprinderilor motorii si comportamentale si repetarea si întărirea sporita sunt cruciale.
Motivarea si socializarea reprezintă elemente importante ale grupurilor,iar abilitatea de a
se concentra si de a lucra pe durate mai lungi de timp sunt imbunatatite de apartenenta
la grup.
Grupurile oferă un mediu sigur pentru întreprinderea activităților,aceasta securitate poate
fi crescuta enorm de către personalitatea si îndemânarea liderului de grup si de
planificarea activităților in avans. O atmosfera vesela contribuie la bunăstarea tuturor si
promovează condițiile corespunzătoare îndeplinirii scopurilor terapeutice si recreaționale.
Îndemânarea in apa a copiilor ar trebui sa fie similara, dar diferențele contribuie la
crearea motivației si la evoluția notatorului de la dependenta la independenta in apa.
Activitatea in apa la copilul mic, 0-4 ani
Ca metoda pentru stimularea dezvoltării si lărgirea experienței miscarii, activitatea in apa
la copilul mic fie el abil,suspect sau cu dizabilitati,este o metoda valoroasa. Ideile
discutate au in vedere copilul sănătos; modificări pentru copiii cu dizabilitati sunt puse la
dispoziție daca acestea sunt necesare. Nou născuții si copii mici trăiesc experiența apei in
timpul băii,insa tranziția la un bazin si la o zona mai larga, pot genera cu
siguranța,apariția anxietății.
Prematurul si cei cu risc crescut pentru dizabilitati de natura neurologica ori întârzieri de
dezvoltare pot sa fi avut parte de hidroterapie in cadrul unei unitati de terapie intensiva.
Pot sa fi fost aplicate tehnici de plutire pe patul cu apa ori imersia in bai calde; cea din
urma putând fi fie numai imersie simpla ori imersie insotita de tehnici de hidroterapie.
Programele de intervenție precoce la prematuri au fost recomandate pe scara larga si
urmând un program de intervenție pentru facilitarea motorie si senzitiva la cei foarte slab
dezvoltați,cu o greutate corporala foarte redusa, copiii au putut face parte din grupuri
pentru activitati in apa destinate celor cu întârzieri de dezvoltare si dizabilitate marcata.
Copii cu vârste foarte fragede,începând de la 2 sau 3 luni participa împreuna cu mamele
la programele terapeutice desfășurate in apa.
Autoritățile considera ca vârsta cea mai potrivita pentru Invatarea înotului este cea de 4
ani. La aceasta vârsta copilul isi dezvolta capacitatea de a raționa si e pregătit sa fie
înscris intr-o unitate de invatamant. Insa acesta nu înseamnă ca cei sub 4 ani nu au voie
in apa. Multi oameni au formulat diverse programe de familiarizare cu apa drept
pregătire pentru începerea înotului. Din cercetările lui piaget in domeniul dezvoltării
copilului,se știe ca stadiul senzorio-motor ii oferă copilului capacitatea sa experimenteze
mult mai mult decât o face in mediul sau de joaca.
Joaca are un rol major in dezvoltarea copilului.Inca din primele zile de naștere copilul
interacționează si se atașează de parinti sau de îngrijitori,observând si imitând
comportamentul acestora. Astfel oferirea oportunităților si echipamentului potrivit este o
parte esențiala in îngrijirea si creșterea copilului fie el sănătos ori cu dizabilitati. Dealtfel
activitățile de grup efectuate cu cei cu vârste intre 0 si 4 ani sunt folositoare atât
părintelui cat si copilului. Un element esențial in ceea ce privește activitatea in apa îl
reprezintă sentimentul de siguranta.Copii regăsesc sentimentul de siguranța in brațele
părintelui si in contactul cu trupul acestuia,precum si in senzația mediului lichid,trăita
inițial intrauterin,apoi retrăita in contactul cu apa călduța. Siguranța este sporita daca
copilul este inițial ținut in poziție ridicata. Priza se face la nivelul soldurilor copilului,iar
orice mișcare a capului si mișcarea rezultanta a picioarelor poate fi controlata de către
părinte.
Un părinte grijuliu poate ajuta copilul sa aprecieze efectul pe care îl au mișcările capului
asupra corpului permițând corpului si picioarelor copilului sa se duca intr-o direcție ori
alta atunci când copilul isi duce capul înainte ori înapoi,si sa faciliteze revenirea la poziția
ridicata. In acest fel,nevoia controlării muscarilor capului ii este insuflata copilului de la
bun început.
Copii de 2 si 3 luni sunt ținuți de către părinte in așa fel incit sa ofere sprijin capului si
trupului. Atunci când copilul sta cu fata către părinte, capul copilului este ținut cu o mana
in timp ce brațul si antebrațul oferă sprijin trupului si membrelor inferioare.
Când este necesara mai multa flotabilitate, capul copilului poate fi așezat in causul cotului
părintelui in timp ce antebrațul si mana pot fi folosite pentru sprijin suplimentar in caz de
necesitate. Din aceasta poziție, partea inferioara a trunchiului si membrele vor pluti si
permite mișcarea activa a membrelor inferioare.
Alternativ, părintele poate tine capul copilului pe umăr si sprijinii corpul acestuia cu
ajutorul antebrațelor, putând utiliza mâinile pentru a facilita mișcările membrelor
inferioare.
Având copilul strâns ca o minge,cu membrele flectate,acesta poate fi legănat înainte
,înapoi si lateral pentru a-si dezvolta controlul capului.
Așezarea copilului in decubit ventral poate facilita extensia trunchiului si capului la copilul
sănătos ,in timp ce la un copil cu dizabilitati,in special atunci când este prezenta si
sinergia flexorilor,aceasta poziție nu va fi potrivita deoarece flexia va predomina in
aceasta postura,iar extensia capului si trunchiului nu vor fi facilitate.
Când copilul începe sa –si controleze mișcările capului,el poate fi apucat de la nivelul
soldului si legănat intr-o maniera asemănătoare
Când familiarizam copilul mic cu activitățile in apa, părintele, ținând copilul in manierele
descrise mai sus,îl va mișca ușor prin apa in variate poziții in ritmul muzicii sau cântatului
ritmic. Pe măsura ce copilul invita sa-si controleze capul si mișcările
membrelor,activitățile pot fi extinse si dezvoltate.Pe langa siguranța oferita de brațele
părintelui,pot fi folosite jucării plutitoare colorate si obiecte care atrag atenția si interesul
copilului,nu numai pentru a deranja suprafața apei si a reduce lărgimea aparenta a
întinderii de apa, ci si ca metoda de a introduce noi activitati. Ratuste,pești barcute, inele
de plastic sunt de regula interesante pentru copil,care isi va aduce mâinile spre linia
mediana si va încerca sa se întindă după ele si sa le apuce.
Activitățile ce implica aducerea mâinilor împreuna spre linia mediana au o importanta
vitala fiind o abilitate ce poate fi afectata la copilul prematur si la cel cu întârziere de
dezvoltare. Tinerea unui cerc de plastic cu ambele mâini,e o metoda de a aduce mâinile
împreuna si,deoarece de regula copilul privește obiectul si deseori îl baga in gura, se
obține si o mișcare spre înainte a capului.
O minge plutind spre apa către copil dezvolta de asemenea controlul miscarii capului si
mâinilor in apucare,deschiderea mâinii si prinderea obiectelor.
Invatandu-l sa împingă mingea înapoi spre terapeut, copilul isi va dezvolta atât abilitatile
motorii cat si comportamentul social.
Prin încurajarea copilului sa paraseasca brațele părintelui si sa vina spre terapeut se
promovează suplimentar întinderea si poziția de decubit ventral. Fizioterapeutul tine
copilul in poziție verticala si,întrebându-l pe acesta „ unde-i mama ?” ori punându-l pe
părinte sa l strige pe nume,asigura mișcarea capului determinând rotația
corpului.Asezand copilul din nou in decubit ventral,fizioterapeutul aduce copilul înapoi
către părinte,in același timp încurajând mișcarea membrelor.Iarasi comportamentul este
influențat.
In jocuri precum, trecutul jucăriilor prin cercuri,întinsul după obiecte,apucarea si controlul
miscarilor capului sunt intensificate iar copilul invata sa se despartă de jucarii. Muzica si
ritmul joaca un rol important.
Deși copiilor sub 12 luni le sunt puțin probabile executarea activităților precum suflatul in
si pe suprafața apei,imitarea sunetelor făcute de către adulți apare inca de la 9 luni.
Părintele poate demonstra suflatul intr-o maniera zgomotoasa pentru a atrage atenția
copilului si pentru a încuraja imitarea. In acest fel se pune accentul pe abilitatea esențiala
a controlului respirației. Jucării care pot fi împinse pe apa cu ajutorul suflului se pot
dovedii folositoare,si prin aducerea capului spre obiect,controlul miscarilor capului e din
nou promovat. Când un copil are contact vizual slab cu obiectul in cauza, concentrându-si
atenția asupra vocii părintelui poate sa si imbunatateasca contactul vizual si controlul
capului.
Timpul petrecut explicându-le parintilor diversele aspecte referitoare la activitatea in apa
nu este niciodată un timp pierdut. Daca parintii înțeleg motivele diverselor prize si de ce
se încurajează anumite miscarii, atunci si răspunsul copiilor va fi imbunatatit.
Explicațiile oferite vor acoperii următoarele aspecte :
1. De ce plutește corpul unui copil mic.
2. De ce e capabil copilul sub 5 luni sa înoate.
3. Importanta controlului respirației.
4. Importanta miscarii capului înainte către apa.
5. Importanta unei tineri corecte si detașării treptate.
6. Necesitatea contorului membrelor.
7. Necesitatea deprinderii miscarii de rotație.
8. Necesitatea miscarii active.
Informarea parintilor are o importanta vitala. Inarmati cu aceste cunoștințe parintii devin
foarte eficienți in manevrarea copiilor si acest fapt influențează evoluția activității
copilului in apa.
De ce plutește corpul unui copil mic
Densitatea relativa a corpului unui nou născut si al unui copil e de aproximativ 0.86 si
astfel in raport cu densitatea apei care are o valoare egala cu 1,copilul va plutii.
Flotabilitatea are loc indiferent daca copilul se afla in decubit dorsal ori ventral. Dar cea
din urma fiind complet nesigura. Copilul isi schimba instinctiv poziția,rotindu-se cu fata in
sus in unele cazuri, dar acest lucru nu se va întâmpla automat pana ce copilul nu isi va fi
dezvoltat capacitatea de a rationa.De aceea atenția permanenta este foarte
importanta,atunci când copilul se afla in apa sau in apropierea apei.
De ce e capabil copilul sub 5 luni sa înoate
Diverse persoane autorizate descriu prezenta miscarilor reflexe de înot la copii cu vârsta
de 11 zile ,când aceștia sunt ținuți in ori deasupra apei. Fiindcă copilul la aceasta vârsta
nu are inca controlul capului, capul trebuie sprijinit altfel va fi scufundat. Mișcările sunt
mai ritmice decât cele din modelul taratului rezultate de declanșarea reflexului de tarare.
Mișcările reflexe de înot dispar de regula după vârsta de 5 luni.
Aceste acțiuni reflexe nu trebuie interpretate drept dovada pentru abilitatea de a înota, si
nu dovedesc astfel ca,copilul ar fi in stare sa înoate suficient de bine incit sa previna
înecul,daca ar suferii o cădere in apa.
Importanta controlului respirației
Importanta controlului respirației a mai fost discutata in acest text dar este întărita de
includerea activității de suflat baloane in apa in programele pentru familiarizarea cu apa.
Abilitatea de a-si controla respirația este vitala in Invatarea inotului.Suflatul baloanelor
forțează ieșirea apei din nas si din gura si ajuta evitarea ajungerii apei in plamani ori in
trompele lui Eustache si in sinusurile faciale.
Mulți autori, au ajuns la concluzia ca suflatul baloanelor este o abilitate de prima
importanta si poate fi privita drept un exercițiu ce duce la submersiva progresiva.
Valoarea demonstrației personale a părintelui către copil este evidenta,si poate fi
începuta acasă,in baie.Jucarii corespunzătoare precum ratuste,pești, bărci si bile care pot
fi suflate pe suprafața apei se dovedesc folositoare. Turnatul apei din ceainice si ulcioare
in alte vase e folositor pentru educarea manipulării pe sol. Astfel de obiecte nu sunt însa
folositoare intr-un bazin,unde copilul ar putea bea din ele.
Importanta miscarii capului înainte către apa.
Doua aspecte intervin in relație cu mișcarea capului inainte.In primul rând,daca capul
este in extensie atunci când este scufundat,apa poate fi forțata in cavitatea nazala daca
copilul nu sufla. Copilul care nu si-a dezvoltat abilitatea de a sufla este in mare risc mai
ales daca acesta cade in apa sau copilul este aruncat in aer apoi i se permite
scufundarea.Un studiu al anatomiei capului si gatului arata cum meningele creierului
ajung pana la lama ciuruita a etmoidului de la baza craniului pana deasupra parții
superioare a nasului. Apa împinsa in cavitatea nazala poate ajunge in contact cu
meningele-o posibila cauza de infecție. Apa forțata in nas poate cauza de asemenea
infecții la nivelul trompei lui eustachio si urechii medii. In plus, la nou născut si la copilul
mic,membrana timpanului e aproape de suprafața,creșterea meatului auditiv extern
conferindu-i protecție pe măsura ce copilul se dezvolta. Acest proces,nu este însa
complet pana in cel de al cincilea an de viața. Deoarece presiunea asupra urechii este
mai mare in apa decât in aer, submersiva prelungita trebuie evitata la copilul mic.
Al doilea aspect tratează postura capului si echilibrul. Daca capul este adus
înainte,echilibrul vertical poate fi păstrat din aceasta cauza aceasta acțiune este
importanta in controlul capului.
Importanta unei pozitii corecte si detașării treptate.
Acest aspect poate fi cel mai bine explicat parintilor folosindu-i chiar pe aceștia drept
modele.Parintele este încurajat sa se așeze cu spatele pe brațele terapeutului,acesta
apucându-i spatele.Parintele este apoi instruit cum sa se așeze cu spatele si sa se întindă
înainte ca pentru rotația verticala.Parintele nu este asistat fizic de terapeut in execuția
acestei miscari,si după câteva repetări,terapeutul isi transfera prizele sprijinind scapulele
părintelui. Așezarea pe spate si revenirea sunt repetate. Pe langa gradul redus de control
dat de aceasta pozitie se mai poate observa si poziția corpului in decubit dorsal. Când
susținerea se face la nivelul scapulei si corpul se afla in decubit dorsal,membrele
inferioare au tendința sa cada iar corpul sa stea la un unghi de 40°-45°.Parintele face
apoi schimb de locuri cu terapeutul si îl sprijină pe acesta ca astfel sa realizeze diferența
dintre cele doua prize din punct de vedere al gradului de control asupra corpului.
Aspectul detașării a mai fost discutat dar e important sa ne asiguram ca parintii înțeleg
nevoia detașării treptate pe măsura ce copilul dezvolta noi abilitați.
Necesitatea contorului membrelor.
Controlul membrelor e important in apa,nu numai pentru înotul cu miscari ritmice ale
mâinilor si picioarelor ,dar si in relație cu efectele sale metacentrice.Parintii inteleg aceste
aspecte mai usor daca sunt incurajati sa experimenteze efectele.Acestea pot fi
demonstrate mergand dinspre apa putin adanca spre cea adanca avand mainile stranse
la spate. Cand se vor scufunda suficient incat sa ajunga cu narile la nivelul apei,parintii
se vor intoarce si vor incerca sa revina la apa putin adanca.Acest lucru este aproape
imposibil pana ce mainile nu sunt ridicate deasupra capului.Efectele gravitationale vor
depasii in acel moment intr-o oarecare masura flotabilitatea.Calcaiele vor atinge fundul
bazinului,si prin generarea unor forte de frecare intre planta si fundul bazinului,vor putea
sa mearga inapoi spre apa putin adanca.Alternativ,parintilor li se poate cere sa tina
gleznele genunchii si soldurile astfel incat sa descrie un unghi drept,avand picioarele
departate la nivelul soldurilor si asezate ferm pe podeaua piscinei.Umerii ar trebui sa fie
la nivelul apei. O mana ori ambele maini p[ot fi apoi ridicate deasupra apei si efectul
acestei actiuni poate fi apreciat.O alta cale prin care efectele metacentrice pot fi
experimentate este prin abordarea pozitiei de decubit dorsal, ca un „bat” si apoi ridicarea
unei maini spre tavan.Corpul se va rostogolii spre partea mainii ridicate,rotindu-se pana
cand isi va gasii punctul de echilibru.Daca sunt ridicate simultan ambele maini,corpul se
va scufunda,apoi se va rostogolii spre partea mai densa ori mai scurta.
Aceste experimente denota nevoia evidenta a mentinerii corpului sub apa,si astfel
necesitatea controlului membrelor este evidenta.
Necesitatea deprinderii miscarii de rotație.
In apa sunt posibile doua planuri de rotatie.Majoritatea parintilor apreciaza necesitatea
regasirii unei pozitii sigure pentru respiratie, dar realizarea acestei actiuni in lipsa
punctelor de sprijin existente pe sol ramane sa fie explicata si demonstrata. Cand copii
sunt introdusi in apa, se dovedeste ca rotatia face parte din modelul normal de
dezvoltare.Parintele ar trebui incurajat sa permita atat rotatia verticala cat si cea
laterala,facilitata si controlata de acesta.
Necesitatea miscarii active.
Motivele pentru care se prefera miscarea activa celei pasive,trebuie explicate parintilor. O
oarecare prezenta a miscarii pasive poate fi necesara pentru a-i arata copilului miscarea
care trebuie executata,dar miscarea pasiva trebuie oprita imediat ce copilul reuseste sa
faca miscarea sau incearca acest lucru.
Programul pentru copil include activitati precum suflatul baloanelor,suflatul obiectelor pe
suprafata apei, mersul cu bicicleta, balansatul ,lovirea apei cu degetele,mainile bratele si
picioarele, copilul poate fi incurajat sa faca valuri si ia apa in pumni.
Obiectele mai usoare ca apa,pot fi impinse in apa si lasate astfel incat copilul sa
urmareasca cum acestea se ridica la suprafata.In acest fel efectul de plutire este
prezentat copilului si mai tarziu,acesta poate fi legat de efectul pe care il are asupra
corpului uman. Cu grupele de varsta si cu acei copii la care controlul capului si contactul
vizual sunt mai slabe, parintii sunt incurajati sa danseze in apa,tinand copilul in brate cu
fata spre ei si in contact cu trupul,oferindu-le astfel incredere,stimulare tactila, facandu-i
constienti pe acestia de propriul lor trup si imbunatatindu-le controlul capului.In plus
prezenta muzicii,ofera un mijloc pentru a incuraja aprecierea ritmului.
Pe masura ce copilul progreseaza,extinderea programului se face folosind activitati si
jocuri pentru copii mai mari si de trecerea de la jocuri simple la cele complicate.
Activitati si jocuri.
Intratul si iesitul
Printre cei ce lucreaza cu copii cu dizabilitati exista tendinta marcata de a folosii
chingi,rampe si scaune cu rotile pentru a baga si a scoate din apa inotatorii cu dizabilitati
. S-a demonstrat ca aceste mijloace pot fi evitate intrucat,in majoritatea cazurilor,chiar si
cel mai sever dizabilitat pacient poate fi bagat in apa peste marginea bazinului.
Toate mijloacele mecanice de intrare si iesire plaseaza dizabilitatul intr-o pozitite
insidioasa : cu toate ca au o dizabilitate,aceasta e transformata intr-un handicap. In locul
acestor mijloace,celui cu dizabilitati ar trebui sa i se permita o participare cat mai
normala cu putinta astfel incat integrarea participarea si reabilitarea sa, sa devina o
realitate. Cu cat aceste aspecte sunt integrate mai timpuriu in activitatea in apa, cu atat
mai puternica va fi realizarea acestor scopuri.
Pentru intrarea si iesitul din bazin trebuie adoptata o metoda care sa ii asigure copilului
independenta iesirii si intrarii cat mai curand posibil. Pentru integrarea celor cu dizabilitati
in activitatea normala-fie ei copii ori adulti-aceste metode sunt esentiale.
Desi trebuie luat in considerare faptul ca in unele cazuri extreme exista posibilitatea ca
copilul sa nu capete independenta, urmatoarele metode de intare si iesire in bazin sunt
recomandate ca fiind potrivite in marea majoritate a cazurilor. Cei mai sever dizabilitati
pot sa nu treaca de primul si al doilea stadiu de intrare si exista posibilitatea sa nu fie
niciodata capabili sa iasa din bazin neasistati.In pofida acestei posibilitati,trebuie facute
toate eforturile pentru ca pacientul sa dobandeasca un grad cat mai mare de
independenta. Aceste metode pentru intrare si iesire pot fi invatate de oricine,astfel ca
participarea persoanelor dizabilitate in cluburile locale de inot si strandurile publice nu
trebuie sa reprezinte un impediment. Membrii sanatosi pot asigura asistenta persoanelor
dizabilitate pentru intrarea in bazin si parasirea acestuia,si trebuie sa inteleaga natura
dizabilitatii si cum sa o depaseasca. Din pacate, majoritatea literaturii de specialitate
pune acentul pe folosirea mijloacelor mecanice de asistenta in loc sa incurajeze folosirea
mobilitatii si motivarea persoanelor dizabilitate.
Punct de atentie
O multime de factori aditionali,trebuie luati in evidenta atunci cand se are in vedere
prima experienta a copilului cu apa.
Chiar si o mica intidere de apa poate parea intinsa si infricosatoare unui copil.Pentru a
evita nelinistea, fizioterapeutul trebuie sa se afle mereu la marginea apei,la o adancime
corespunzatoare asteptand sa primeasca copilul.Terapeutul are apoi rolul unui punct spre
care copilul isi va focaliza atentia atunci cand e asezat pe marginea bazinului inainte sa
intre in apa.Fizioterapeutul si copilul pot comunica usor, iar incurajarea si instructiunile
pot fi oferite copilului ca si suportul fizic.Atunci cand distanta dintre marginea bazinului si
suprafata apei pare mare pentru copil,prezenta terapeutului in apa poate reduce aceasta
impresie.
Intrarea
La intrarea in apa,terapeutul ar trebui sa se miste usor si sa evite stropirea,Scufundandu-
se,udandu-se si facand baloane,ii poate demonstra copilului ca apa este un mediu placut
si distractiv. Chiar daca apa este mai rece decat se doreste ,copilul nu trebuie sa
realizeze acest lucru. Fiecare copil este probabil temator la intrarea in apa,asa ca e
important ca fizioterapeutul sa nu fie anxios iar apa nu trebuie sa fie rece.
Terapeutul poate lucra intr-un colt sau poate folosi cea mai ingusta parte a bazinului
pentru a oferii un punct de atentie,iar suprafata apei va fi franta de prezenta unor jucarii
interesante.In aceste feluri anxietatea este redusa si participarea activa incurajata.
Pozitia sezanda este o pozitie stabila in apa,si astfel o intrare laterala din sezand,asigura
o intrare stabila in apa.
Copilul este incurajat sa se intinda inainte si-si puna mainile pe umerii
terapuetului.Terapeutul prinde apoi copilul,punand painile pe spatele acestuia chiar sub
scapule.Postura terapeutului este importanta.Punand un picioar in fata celuilalt,cu piciorul
dinainte atingand peretele,il asigura ca poate face un pas inapoi cand copilul intra in
apa.Vorbindu-i copilului,punandu-l sa sufle cand intra in apa,reduce anxietatea si asista
aducerea capului inainte spre apa.
In nici un caz, nu ii este permis copilului sa puna picioarele pe zid ori pe o sina,si nici sa
extinda capul si trunchiul cand intra in apa.Pentru a se asigura ca nici una din aceste
activitati nu se intampla,terapeutul poate sa puna presiune pe maini ,aducand copilul in
piscina,tragandu-l spre el.
Odata ce copilul se afla in apa,e avantajos ca activitatea sa se inceapa imediat.,
distragand copilul de la gandurile negative si evitand aparitia anxietatii in legatura cu
faptul ca se afla in apa,ori cu temperatura acesteia. Cele mai potrivite activitati sunt cele
care promoveaza postura de „minge” precum „ bicicletele” ori „ clopotele” facute
individual, sau sarituri ce permit o extensie partiala in pozitia de „ bat”.In toate cazurile
actiunea suflarii este foarte importanta si aceasta trebuie introdusa ritmic,inca de la
inceput.
Pe masura ce copilul progreseaza si este increzator la intrarea in apa, priza se poate
schimba si copilul este introdus in apa tinandu-l de maini.Postura fizioterapeutului este
similara cu cea precedenta,dar copilul plaseaza mainile in pronatie,cu palmele intoarse in
jos in mainile terapeutului care vor avea palmele in sus.Mai tarziu, un spatiu poate fi
lasat intre mainile copilului si ale terapeutului.Cel din urma prinde mainile copilului atunci
cand acest intra in apa.
Urmatoarea progresie este intrarea independenta,initial folosindu-se de rotatia frontala si
apoi rotatia laterala in pozitia de decubit dorsal fie revenind la marginea bazinului fie
inotand mai departe.Rotatia frontala si cea laterala pot fi combinate rezultand o metoda
mai avansata de intrare.Copilul sta la marginea bazinului in timp ce terapeutul adopta
prima postura in lateralul copilului.Terapeutul prinde copilul de mana opusa lui,priza se
face pe partea posterioara a bratului,copilul prinzand la randul sau bratul
terapeutului.Daca este necesar, picioarele copilului pot fi sprijinite de catre terapeut care
le va tine cu mana ramasa libera, ori acesta poate folosii mana libera pentru a sustine
spatele copilului dupa ce acesta intra in apa.Copilul isi va aseza mana ramasa libera in
poala.Pentru a obtine rotatia combinata,copilul va trebui sa priveasca terapeutul de a
lungul manevrei.Pe masura ce corpul copilului vine inainte si se roteste spre
spate,terapeutul „ matura” copilul in apa asigurandu-se ca picioarele acestuia nu fac
contact cu peretele bazinului.
Aspectele ce trebuie urmarite in intrarile descrise sunt urmatoarele :
1. Copilul vine inaintre spre apa si nu face niciodata extensia capului si trunchiului
2. Copilul sufla intotdeauna,atunci cand are loc miscarea sa inainte spre apa,astfel
incat apa sa nu ii intre niciodata in gura.
3. Picioarele copilului atarna libere la marginea bazinului.
Este folositor ca,in timpul intrarii in bazin, copilul sa cante sau sa vorbeasca.Aerul este
expirat si astfel scade posibilitatea sa fie inghitita apa.Deasemenea acesta poate fi si un
mijloc folositor pentru a distrage copilul,mai ales daca folosim unul dintre cantecele sale
preferate.
Intrarile prezentate mai sus pot fi modificate in unele cazuri particulare insa trebuie
retinut ca scopul principal e alegerea unei metode care in cele din urma sa poata fi
folosita independent de catre copil.
Metode de intrare pentru cei cu dizabilitati severe.
Daca cel dizabilitat poate sta, chiar daca necesita asistenta, urmatoarea metoda poate fi
folosita. Terapeutul se afla in apa in pozitia de fandare. Acesta isi lasa greutatea pe
piciorul din fata,care se va afla in apropierea peretelui. Copilul este adus spre marginea
bazinului cu ajutorul unei miscari de leganare in care greutatea corpului este transferata
de o parte si de alta. Cand greutatea se muta de pe o parte, terapeutul faciliteaza
mutarea membrului de pe partea respectiva mai in fata. Din momentul in care copilul se
afla la marginea apei,genunchii sai sunt asezati pe umerii terapeutului. Copilul este
incurajat sa treaca mainile peste umerii terapeutului pe spatele acestuia, cu mainile,in
asa fel incat vor fi asezate peste scapulele terapeutului.Copilul este instruit sa si lase
capul pe una din parti sprijinindu-l de capul terapeutului.Pentru a-i asigura intrarea in
bazin,terapeutul continua miscarea de leganare usoara pana cand soldurile copilului
parasesc peretele bazinului, sprijinind corpul copilului la nivelul soldului terapeutul il
ridica si il lasa in apa pe masura ce face un pas inapoi,indoind genunchii astfel incat
copilul sa ajunga in apa cat mai repede astfel ca greutatea sa, sa fie in mare parte
sustinuta de apa.Terapeutul sustine pe umeri intreaga greutate a copilului doar
momentan, si intrucat greutatea copilului cade exact deasupra centrului de greutate al
terapeutului, aceasta este translatata corect si intrarea in bazin se face cu minimum de
efort.
Iesirea
Multi copii cu dizabilitati pot iesii din apa pe margine si aceasta maniera ar trebui
incurajata pentru promovarea independentei. Bazele iesirii descrise mai jos sunt
conectate cu teoria stratului limita.
Copilul isi aseaza ,sau este ajutat sa puna,ambele maini pe perete.Fizioterapeutul tine
copilul de partea laterala a copaselor dedesubt de marele trohanter al femurului si ajuta
copilul sa se miste pe perete astfel incat sa aiba corpul lipit de acesta.Soldurile raman
flectate,astfel tinand picioarele aproape de marginea bazinului.Acesta e un aspect
important pe care copilul il remarca, daca picioarele si soldurile s-ar afla in extensie
plutind in apa, iar apa ar fi turbulenta ori s-ar misca cu viteza, aceasta ar putea trage
copilul inapoi in bazin.
Terapeutul ajuta apoi copilul sa –si ridice picioarele din apa in timp ce copilul se trage
folosindu-si mainile.Odata ce soldurile sunt peste marginea bazinului,copilul initiaza o
miscare de rulare,aceasta poate fi ajutata de catre terapeut daca incrucisaza membrele
inferioare ale copilului la nivelul gleznei si asista ridicarea prin rotire luand unul din
bratele copilului si deplasandu-l in directia opusa.
Mobilitatea copilului va trebui promovata progresiv pana ce iesirea va deveni un act
independent.
Copii cu dizabilitati severe avand un control slab al capului si membrelor superioare pot
folosii aceasta metoda de iesire.In cazul in care copilul trebuie asistat, o alta persoana
prezenta in afara bazinului,poate ajuta copilul sa si foloseasca mainile si sa si controleze
capul.In cazul copiilor mici, terapeutul ii poate controla si asista singur,fara sa aiba
nevoie de o alta persoana.
Iesirea pentru copilul cu dizabilitati severe
Pentru o parte din copii cu dizabilitati severe exista posibilitatea sa nu poata iesi din bazin
pe margine,in maniera descrisa anterior si necesita sa fie ridicati din apa. Doua sau trei
persoane,in functie de dimensiunile si greutatea copilului,vor trebui sa fie in apa iar alta
persoana pe marginea bazinului. Copii mici pot fi ridicati de o singura persoana dar si
acestia necesita prezenta unei alte persoane la marginea bazinului.
Cei care se ocupa cu ridicarea se vor alinia umar la umar cu fata spre marginea bazinului
sprijinind copilul pe bratele extinse avand palmele in jos. Daca se folosesc trei persoane
pentru ridicare, persoana care va sta la capul copilului, va aseza o mana sub gat,iar
cealalta pe spate sub scapula.persoana din mijloc isi va aseza o mana pe spatele copilului
peste mana primei persoane,iar cu cealalta mana va sprijinii coapsele copilului, cea de-a
treia persoana aseaza o mana pe coapsa,peste mana persoanei precedente,iar cealalta
mana la nivelul gleznelor copilului.
Este important ca copilul sa ramana nemiscat,cu mainile incrucisate la nivelul
incheieturilor.Lucrand in unison, stand in pozitia fandat, toti avand acelasi picior inainte,
comanda „sus” este data si astfel greutatea copilului e preluata de bratele ridicatorilor.
Greutatea copilului e preluata de apa atunci cand persoanele coboara corpul acestuia in
apa la comanda „ jos”. Actiunea „ sus-jos” se repeta de trei ori, iar la cel de-al patrulea
„sus”, ridicatorii fac un pas inainte si ridica copilul pe marginea bazinului,tinandu-i corpul
in continuare pe brate. Persoana ce controleaza capul si partea superioara a
trunchiului,incepe sa miste umerii dincolo si in sus de marginea bazinului,asistentul de pe
margine preluand corpul pentru a facilita ridicarea. Persoana ce controleaza pelvisul
roteste soldurile spre apa,in acelasi tip facilitand pozitia sezanda. Picioarele si gambele
sunt mutate catre apa de cel de-al treilea ridicator,astfel incat rezultatul final consta in
asezarea copilului intr-o pozitie sezanda asistata la marginea bazinului,copilul avand
picioarele in apa.
Cand se foloseste aceasta ridicare,urmatoarele aspecte trebuie retinute :
1. Forma si densitatea corpului ce trebuie ridicat si pozitia corespunzatoare a
persoanelor care executa ridicarea in functie de forta si capacitatea de ridicare. De
exemplu,atunci cand soldurile si pelvisul copilului reprezinta cea mai mare si cea
mai densa parte a corpului, cea mai puternica persoana trebuie sa ocupe pozitia
mijlocie in apa.
2. Toti cei care ridica trebuie sa faca fandarea avand acelasi picior inainte
3. Mainile ce sustin copilul trebuie asezate cu palmele in jos si in extensie.Degetele
trebuie de asemenea sa fie extinse,cu varfurile abia atingand marginea
bazinului.Degetele nu se tin de bara ori de vreo alta suprafata.
4. Ridicatul se va face la unison,de aceea numai una din persoane va face
comenzile.
5. Copilul ridicat trebuie sa ramana nemiscat cu mainile tinute pe corp.Atunci cand
mainile nu pot fi asezate astfel din cauza dizabilitatii, asistentul de la marginea
bazinului,va controla mana cea mai aproape de margine pentru a se asigura ca nu
apare frictiune in timpul ridicarii.
Folosirea cantecelor pentru intratul in apa
Multe cantece si poezii sunt potrivite pentru intrarea in apa.Aceastea pot fi folosite pentru
a incuraja copii sa intre in apa si sa faca anumite actiuni precum sariturile si suflatul.
Copii pot folosii si numaratul,caz in care fiecarui copil ii este atribuit un numar,si intra in
apa atunci cand numarul ii este strigat.Aceasta este o metoda folositoare pentru intrari,in
grupurile in care unii copii sunt mai enuziasmati decat altii sa intre in apa.
Indiferent de cantecul sau poezia folosita,scopul urmarit este de a incuraja o intrare
frontala libera si increzatoare.Terapeutul se preocupa sa dezvolte o miscare de inaintare
corecta si deprinderea suflatului.
Unii inotatori prefera sa intre si sa iese din apa folosindu-se de scari ori de rampa,atunci
cand acestea fac parte din constructia bazinului. Aceasta preferinta poate fi permisa, dar
terapeutul trebuie sa retina ca inotatorul,la un moment dat, va trebui sa faca activitati in
apa intr-un bazin sau loc unde scarile ori rampa nu sunt disponibile. Atunci cand intrarea
se face in acesta maniera,terapeutul va trebui sa mearga inapoi cu fata spre inotator si
sa ii asigure acestuia asistenta cuvenita. Atunci cand iesirea se face folosind rampa ori
treptele,terapeutul va sta in spatele inotatorului pentru a-i oferii sprijin atunci cand este
nevoie, si nu va parasii persoana pana ce aceasta nu se afla in siguranta la marginea
bazinului.
Principiile tinerii copilului.
Felul in care copilul e tinut contribuie la increderea acestuia si la gradul de activitate si
progresele facute de acesta. Este esential ca prizele sa fie precise, si observate in
permanenta,astfel incat modificarea prizelor si tinerii copilului sa fie facuta corespunzator
evolutiei copilului . Tinerea corespunzatoare asigura de asemenea stimulare tactila si
imbunatatirea constientizarii propriului trup. Punctele de rezistenta care afecteaza corpul
uman pe sol,nu mai sunt prezente in apa.Noul punct de rezistenta este centrul de
echilibru al corpului. Acesta se afla sub nivelul taliei si de aceea prizele ar trebui facute
pe acest punct sau in jurul sau. Astfel se obtine controlul eficient al corpului si copilului ii
este asigurat sentimentul de siguranta. Indiferent de pozitia adoptata de terapeut in
relatie cu copilul,acest principiu ramane mereu valabil.
Nivelul de sprijin oferit ar trebui sa fie minim in asa fel incat copilul sa aiba un control
maxim al miscarilor trupului. Capul ar trebui sa fie relaxat si stransorile trebuie evitate.
Stransorile pot provoca disconfort, cresterea tensiunii si poate induce modificari ale
formei ce vor afecta echilibrul.Stabilitatea terapeutului ce ofera sprijin copilului este
vitala. Indiferent de tipul prizei folosite, fizioterapeutul trebuie sa aiba o baza de
sustinere larga,sa fie bine echilibrat si sa aiba umerii la nivelul apei Stabilitatea unei
astfel de pozitii ofera sprijinul stabil al copilului si asigura de asemenea ca activitatile
intreprinse au loc la acelasi nivel cu cel al copilului.Astfel echilibrul nu este perturbat si
comunicarea se face usor.
In cazul dizabilitatilor severe,unde sunt prezente alterari marcate ale formei si densitatii
corpului,ori unde una din partile corpului e afectata considerabil in comparatie cu partea
opusa, pot fi necesare modificari ale modului in care este tinut copilul. In orice
caz,trebuie retinut mereu ca scopul principal este independenta copilului,iar modificarile
facute trebuie reduse treptat odata cu introducerea prizelor ideale astfel incat eliminarea
eventuala a sprijinului poate fi posibila.
Tinerea capului copilului nu este recomandata. Din moment ce capul controleaza corpul si
picioarele,tinerea acestuia de catre alta persoana elimina posibilitatea dezvoltarii
controlului independent.Este de asemenea alarmant pentru copil,sa fie apucat de cap si
tras prin apa.Aceasta se intampla deoarece copilul e privat de senzatia controlarii
propriului trup prin miscarea capului. O exceptie de la acest caz o reprezinta paralizia
cerebrala.
Modele de sprijin – cu fata
Atunci cand intrarea in apa se face cu terapeutul si copilul stand fata in fata,e simplu sa
se inceapa activitatile din aceasta pozitie.
Daca intrarea in apa se face cu copilul tinand mainile pe umerii terapeutului,
interactiunea initiala din pozitia fata-in fata este indeplinita.
1. Copilul sta cu fata catre terapeut ale carui maini sunt asezate pe talia copilului,cu
degetele in afara.Copilul este apoi incurajat sa intinda membrele superioare si sa
si aseze mainile pe umerii terapeutului.
Modificari la aceasta pozitie pot fi facute in cazul in care copilul este incapabil sa si
intinda mainile. Sprijinul se face in acest caz sub axila,permitand mainilor copilului sa
stea asezate peste cele ale terapeutului.
2. Pozitia „mana in mana” se obtine atunci cand copilul isi pune mainile cu palmele
privind in jos peste palmele terapeutului. Bratele trebuie extinse cat de mult
posibil, aceasta pozitie poate progresa la nivelul in care este facuta doar cu una
din maini,ori numai cu varfurile degetelor.
Daca activitatea are loc intr-un bazin unde copilul nu poate atinge fundul acestuia cu
picioarele, ori copilul este prea scund, picioarele pot fi sprijinite pe copasele terapeutului.
3. Daca copilul are hipotonie marcata,poate fi folosita urmatoarea pozitie, ce asigura
sprijinul corespunzator si permite participarea in diverse activitati,
Picioarele copilului incaleca picioarele terapeutului care va sta in pozitie sezanda. Mainile
terapeutului sprijina coloana lombara, gatul si zona occipitala inferioara,acestea trec pe
sub mainile copilului care fie plutesc libere,pot fi asezate pe umerii terapeutului ori,atunci
cand au loc activitati in cerc, sunt tinute de persoanele aflate de o parte si de alta a
copilului.Atunci cand se foloseste aceasta pozitie in activitatile de grup, terapeutul va sta
cu spatele in interiorul cercului,astfel incat copilul sa poata observa si participa la
activitate. Cand copntrolul capului e posibil intr-o anumita masura prizele terapeutului se
pot modifica,acesta sprijinind copilul intre scapule cu o mana ori cu ambele maini,una pe
fiecare scapula.
Metode de sprijin- cu spatele
Terapeutul lucreaza din spatele copilului in pozitiile urmatoare.
1. Atunci cand copilul are o dizabilitate severa urmatoarea pozitie poate fi folosita.
Copilul sta pe coapsele terapeutului, cu bratele intinse inainte sprijinindu-se pe
cele ale terapeutului. Coatele copilului sunt in afara coatelor terapeutului, si
mainile sale sunt peste mainile terapeutului. Progresia acestei pozitii se face prin
punerea coatelor copilului intre bratele terapeutului. Uneori terapeutul va trebui sa
tina antebratele copilului in loc de maini pentru a facilita extensia bratelor si a le
mentine pe acestea la suprafata apei
2. Atunci cand se necesita stabilizarea in pozitie verticala,terapeutul sprijina copilul
la nivelul soldului,cu degetele inainte.
3. La trecerea din pozitie verticala la cea orizontala in decubit dorsal, terapeutul va
sprijinii copilul ridicat punandu-si baza mainii pe soldul copilului, avand degetele
spre fesele acestuia. Copilul se poate apoi intinde pe spate pe mainile
terapeutului. Pentru a obtine pozitia verticala ,copilul se ridica inainte si mainile
terapeutului nu ii vor modifica pozitia. Inc cazul in care copilul se apleaca prea
mult inainte in incercarea sa de a se ridica in pozitia verticala, terapeutul poate
schimba imediat pozitia degetelor echilibrand copilul cu varful degetelor pe spina
iliaca anterosuperioara.
4. Pentru activitatile ce necesita inotul in linie alternativa cu terapeutul in spatele
copilului,sprijinul se va face in una din urmatoarele doua modalitati :
a) Inainte sub bratele inotatorului,in jurul taliei terapeutului din fata.Atunci cand
inotatorul are dificultati in intinderea bratelor inainte.Terapeutul ii poate tine
bratele si le poate pune in jurul taliei terapeutului din fata.
b) In jurul taliei inotatorului ce se tine de talia terapeutului din fata sa.
In timp, pe masura ce indemanarea inotatorului creste,acesta poate fi pus in spatele
terapeutului. Fermitatea prizelor si efectele turbulentelor trebuie intotdeauna intelese si
apreciate.
Pozitia „ bicicletei” are cateva progresii.In cazul copiilor cu dizabilitati severe poate fi
folosit sprijinul din spate descris anterior.Pe masura ce acestia progreseaza,pozitia
normala va fi adoptata.
1. Copilul sta cu spatele catre terapeut ,care sprijina antebratele copilului avand
mainile in exteriorul acestuia.
2. Pentru a reduce sprijinul, copilul isi va aseza palmele cu fata in jos in pumnii
stransii ai terapeutului, copilul avand coatele intre bratele terapeutului.
3. Policele extins al terapeutului asigura un sprijin si mai redus . Din nou ,copilul se
afla cu coatele intre bratele terapeutului.
4. In timpul dezvoltarii controlului rotatiei laterale din pozitia verticala unele activitati
necesita o prindere care sa ofere un grad de independenta dar in acelasi timp sa
asigure echilibrul. Bratele terapeutului vor forma un cerc in jurul copilului trecand
pe sub bratele acestuia.Aceasta permite libertatea de miscare in interiorul cercului
si bratele terapeutului vor putea asigura sprijinul si facilita rotatia laterala.
Pozitii folosite pentru activitatile in linie ori in cerc.
1. Terapeutul prinde copilul din spate plasandu l pe acesta de o parte a sa si
luandu-i mana cea mai apropiata cu mana opusa i-o duce la nivelul
soldului.Mana terapeutului va fi pozitionata la nivelul bazinului,deasupra
articulatiei soldului si copilul va fi tinut in contact cu trupul terapeutului.
Acesasta prindere este folosita atunci cand dizabilitatea copilului nu permite
folosirea uneia dintre maini.
 Atunci cand se folosesc ambele maini,terapeutii de o parte si de alta a copilului
ii prind manile in aceasi maniera. Antebratele si coatele pot fi folosite pentru
pastrarea pozitiei adecvate a copilului in timpul activitatilor si pot facilita ori
controla miscarile de laganare ale copilului.
2. Prinderea scurta esta aceea in care bratul terapeutului este asezat sub cel al
copilului,iar antebratul celui din urma va sta in mana terapeutului care va fi cu
palma intoarsa in sus.Astfel se evita intrepatrunderea degetelor ce poate
rezulta in strangere, disconfort si tensiune.Pozitia corecta a copilului si
actiunile de leganare inainte si inapoi, pot fi facilitate si controlate de catre
bratele si antebratele terapeutului.
3. Prinderea lunga implica o situatie „ mana in mana”. Bratele copilului si cele ale
terapeutului sunt abduse.Pentru a-i asigura copilului un sprijin pe care se
poate impinge, terapeutul va avea antebratele in supinatie cu palmele privind
in sus iar copilul isi va pune palmele peste cele ale terapeutului. Aceasta
pozitie este o dezvolare a celei precedente si se foloseste atunci cand copilul
capata un grad mai mare de control asupra membrelor.
Pozitii pentru rotirea orizontala.
Rotirea se poate invata in mai multe feluri. Cand se dezvolta rotirea pe o bara, cea de a
treia pozitie descrisa in „Metode de sprijin- cu spatele” poate fi folosita.
1. Pozitia rotirii „ mana in mana”. Copilul este asezat in decubit dorsal pe o parte
a terapeutului in unghi drept,care prinde copilul la nivelul crestei scapulare
folosind mana de acea parte.Pentru a crea o rotatie de 360° in fata
terapeutului, copilul intoarce capul spre terapeut si aduce trece mana si
piciorul din exterior peste corp.Pe masura ce mana este adusa spre
corp,terapeutul isi va folosi mana libera pentru a o sustine si ghida,fara a
atinge toracele copilului. Cand rotatia este completa copilul se va afla din nou
la un unghi drept fata de terapeut,sustinut ca in descrierea de mai sus dar de
parte opusa celei de pe care s-a inceput rotatia.
2. Ca progresie spre rotatia independenta,pozitia urmatoare se foloseste.
Terapeutul sta cu fata spre copil avand mainile la nivelul taliei copilului.Se face
un pas lateral si copilul se aseaza in decubit dorsal.Terapeutul isi aseaza apoi
piciorul cel mai apropiatde capoi direct sub centrul sau de greutate si
flecteaza genunchiul,tinand piciorul pe fundul bazinului. Piciorul din afara este
in extensie si abductie.Terapeutul se afla acum in pozitia de fandare. Singura
actiune ulterioara a terapeutului in timp ce copilul se roteste,este sa il sustina
mainile sale ramanand la nivelul soldurilor. Dinj motive de siguranta,rotirea se
va face inspre terapeut. Pentru a se rotii in directia opusa,terapeutul muta
capul copilului spre partea respectiva.In timpul acestei manevre,mainile
terapeutului sustin copilul la nivelul centrului de greutate.
Potitia folosita pentru activitatile unde copilul necesita sprijin,dar se poate intoarce in
jurul mainilor terapeutului,este folosita de asemenea si pentru dezvoltarea rotatiei
lateralei in plan vertical.
Modificarea pozitiiilor
Modificarea pozitiilor este necesara pentru unii copii,aceste modificari sunt acceptate, dar
pozitiile ideale descrise si principiile de sprijin, particularitatile tinerii cat mai aproape de
centrul de greutate,trebuie considerate intotdeauna.
Urmeaza cateva din cele mai uitle modificari :
1. Prinderea la nivelul coatelor cand se lucreaza in cerc cu un grup, in acest
caz copilul poate sa nu fie pregatit sa treaca de la prinderea scurta la
prinderea lunga
2. Daca copilul are un control slab al miscarilor capului si se lucreaza cu un
grup in linie ori in cerc, crearea unei miscari de leganare inainte si inapoi in
 jurul centrului de plutire,poate necesita adaptarea prinderii scurte.In acest
caz bratul terapeutului se afla in rotatie externa,aducand bratul copilului in
rotatie interna,mana va fi pregatita sa sprijine barba copilului atunci cand
capul se misca inainte.Aceasta poate preveni submersia brusca si
infricosatoare a fetei. In cazul in care suflatul nu intervine ca un raspuns
automat,nefiind suficient dezvoltat, aceasta actiune previne inghitirea
apei.Din momentul in care copilul are un anumit grad de control al capului
in decubit ventral, aceasta modificare poate fi abandonata.
Pozitii pentru activitatile individuale.
Pozitia folosita pentru activitatea „ clopotele” atunci cand se lucreaza individual cu
copilul,este urmatoarea. Copilul este tinut in fata terapeutului, sprijinit la nivelul taliei cu
o mana,in timp ce cealalta mana se aseaza dincolo de mainile copilului, care vor sta
peste coapsele flectate , sub genunchi. Este esential ca intre copil si terapeut sa existe
un spatiu asa incat miscarea de leganare sa poata fi apreciata si nevoia folosirii capului
pentru a controla si crea leganatul sa fie dezvoltata.Atunci cand copilul are dificultati in
aducerea mainilor inainte si mentinerea acestei pozitii,terapeutul va asista miscarea
mainilor si va tine ferm mainile copilului fixate pe genunchi. Alternativ, terapeutul poate
pune mainile copilului in spatele genunchilor intre coapsa si gamba, si poate pastra
picioarele copilului flectate,mainile fiind pozitionate la jumatatea distantei dintre genunchi
si glezna.
Pe masura ce copilul recapata controlul rotatiei verticale, se progreseaza catre o leganare
mai ampla insotita de extensia corpului ( ca in activitatea „ papusile „), se foloseste priza
la nivelul soldurilor atunci cand se lucreaza individual. Copilul este plasat pe o parte langa
fizioterapeut, mana cea mai apropiata de copil se pune posterior la nivelul
soldului.Cealalta mana trece prin fata terapeutului, lateral catre copil pe partea cea mai
apropiata tot la nivelul soldului. Pe masura ce fizioterapeutul merge inainte, corpul
copilului se misca in decubit dorsal, Cand terapeutul merge inapoi,copilul flesteaza
intregul corp,face extensia capului si,pe masura ce corpul se roteste inapoi acesta se
extinde in decubit ventral. Atunci cand copilul are dificultati in trecerea din decubit
ventral in decubit dorsal, trapeutul poate facilita miscarea folosindu-si antebratele si cotul
de a lungul spatelui intr-o miscare sus jos pe coloana lombara.
Alte pozitii pentru lucrul individual cu copilul au fost descrise anterior.
Detasarea.
Un scop important in activitatea in apa este dobandirea independentei totale in acest
mediu, iar tinerea corecta reprezinta un factor important in progresul copilului si
invatarea indemanarilor necesare.Insa,pentru dobandirea independentei, sprijinul trebuie
indepartat gradual pe masura ce copilul isi dezvolta indemanare in diversele aptitudini si
e capabil sa le indeplineasca automat si independent.
Arta de a cunoaste cand si in ce masura sustinerea se poate retrage vine odata cu
experienta. Observarea constanta si intuirea corecta a aptitudinilor copilului in fiecare
activitate sunt un ghid pentru detasare. Cel mai dificil punct al detasarii este reprezentat
de separarea totala de la final.Deseori copilul cere sprijinul, fie el doar un singur deget,
aceasta obisnuita pare sa reprezinte un adevarat obstacol pentru unii copii, in pofida
ajustarii psihice si abilitatii de a se scufunda oricand doresc.
Jocuri.
Semnificatia si valoarea jocurilor si invatarii prin joaca sunt binecunoscute si au fost
discutate de multi autori. Cuvantul „ joaca’’ se aplica tuturor activitatilor pe care copii le
fac din placere, si se sugereaza ca, pentru copil, joaca e o activitate serioasa si
importanta. Un copil mic va incepe joaca spontan odata ce dependenta de reflexele
primare a disparut. Integrarea treptata in mediu a copilului si a mediului in copil e
pastorita de nevoia imanenta de a dezvolta relatii cu alte fiinte umane si de a obtine noi
abilitati prin joaca. Sheridan sugereaza de asemenea ca in joaca copilul experimenteaza
tot ce se afla in jurul sau, atat oameni cat si obiecte, si din aceste interactiuni va dezvolta
concepte, limbaj,intelect, comportamentul social si emotional., si va controla si adapta
aceste aspecte la grupuri si societate.Astfel joaca reprezinta un stimulent important al
cresterii si este un factor important in dezvoltarea optima a copilului.
Dizabilitatea afecteaza frecvent obtinerea de noi abilitati deoarece impiedica miscarea
astfel ca dezvoltarea in toate aspectele sale este intarziata, astfel trebuie recunoscuta
necesitatea prezentarii de oportunitati pentru joaca copiilor cu dizabilitati. Terapeutii pot
folosii joaca in tratament pentru a obtine raspunsurile asteptate si joaca mai prezinta si
alte beneficii aditionale precum evitarea lipsei de interes,plictiselii sau refuzarii sedintelor
terapeutice. S-a demonstrat,ca in unele cazuri atitudinea copilului fata de terapie pe sol
si in apa difera radical astfel incat s-a recomandat intreruprerea terapiei la sol in favoarea
activitatilor desfasurate in apa.. In acest mediu copii erau fericiti,interesati si responsivi.
Treptat s-a putut reintroduce terapia la sol.
Aceasta abordare se aplica in cazul terapiei in apa. Apa tinde sa ne aduca pe toti la
acelasi nivel si ofera un mijloc excelent pentru largirea experientei copilului dizabilitat pe
diverse planuri – fizic,intelectual,social si emotional. Joaca ajuta la demontarea senzatiei
de tratament si produce o mai mare responsivitate din partea copilului. Cand jocurile se
desfasoara in grup, copilul e motivat de ceilalti si are oportunitatea de a socializa.
Jocurile trebuie sa includa atat aspecte terapeutice cat si recreationale. Multe dintre
acestea sunt similare si astfel usor de integrat in activitate.
Accentul poate cadea pe un aspect sau pe celalalt pe parcursul activitatii sau programului
sau poate alterna intre cele doua. Daca, din ratiuni terapeutince, trebuie sa ne
concentram pe o articulatie ori mai multe pentru cresterea amplitudinii articulare si
tonifiere musculara a muschilor periarticulari, o activitate ce inglobeaza aspectele
urmarite va fi aleasa sau imaginata de catre terapeut. Deoarece fiecare joc are un scop
particular indreptat spre obtinerea abilitatilor particulare intr-un mod recreational,
acestea nu trebuie alese niciodata la intamplare.
Urmatoarele aspecte se vor urmarii atunci cand se are in vedere imaginarea unei
activitati :
a) Obiectivul sau abilitatea necesara
b) Aprecierea copilului in legatura cu propriile abilitati
c) Pozitiile adoptate in decursul activitatii si trecerea de la o pozitie la alta
d) Organizarea grupului si modificari in organizare
e) Miscarile implicate
f) Controlul rotational
g) Controlul si miscarea membrelor
h) Controlul capului
i) Controlul respiratiei
j) Mijloacele de progres
Dezvoltarea jocurilor ar trebui sa se faca de asa maniera incat abilitatile dezvoltate de
acestea devin treptat automate si sunt realizate corect si independent. Metoda dezvoltarii
jocurilor va fi detaliata in exemplele ce vor urma.
Alti factori psiho-sociali ce trebuie urmariti in elaborarea unei activitati sunt :
a) Gradul de participare,
b) Dezvoltarea increderii si obisnuirea cu apa
c) Promovarea oportunitatilor pentru exprimarea personalitatii si bucurie,
d) Folosirea cantecelor, muzicii si ritmului.
Prezentarea jocului trebuie sa fie scurta si explicita. Poate fi folosit echipament pentru a
incuraja miscarea, face jocul mai distractiv sau pentru a facilita dobandirea abilitatilor de
invatare.Cand este folosit acesta ar trebui sa fie cat mai simplu cu putinta. Atmosfera si
ritmul unei activitati pot fi crescute sau reduse folosind vocea terapeutului,tonul si
purtarea sa si prin alegerea cantecelor si muzicii.Interesul copiilor si cunoasterea lor pot
fi dezvoltate si extinse prin povesti,scenete si folosirea factorilor de mediu.. Dezvoltarea
controlului respiratiei,controlului capului,trunchiului si membrelor, si crarea miscarilor
potrivite pentru aceste parti ale corpului ajuta dezvoltarea inotului si de asemenea
imbunatatesc considerabil imaginea de sine,relatiile spatiale si constiinta propriului trup
ca un tot unitar.
In ceea ce priveste similaritatea scopurilor terapeutice si a celor recreationale, descrierea
unei activitati nu poate include intreaga gama de utilitati posibile in acea
activitate.Terapeutul va fi constient ca incurajarea :
a) Relaxarii
b) Miscarii
c) Controlului miscarilor capului
d) Controlului echilibrului
e) Controlului rotational
f) Cresterii amplitudinii miscarilor
g) Imaginii corporale si constientizarea relatiilor spatiale
h) Controlului respiratiei,
Este prezenta intr-o oarecare masura in fiecare activitate,asa ca poate dezvolta aceste
aspecte,abordandu-le fie recreational fie terapeutic in functie de caz.
Controlul respiratiei reprezinta baza tuturor activitatilorsi este necesar atat activitatii
inotului cat si dezvoltarii capacitatii respiratorii. Strangerea buzelor,tuguierea buzelor si
suflatul pare sa imbunatateasca vorbirea si mancatul.
Obisnuirea psihica cu apa include aspecte legate de abilitati privind perceptia si invatarea
pe langa dezvoltarea controlului motor grosier si fin.
Abilitatea de a recapata echilibrul corpului si de a-l pastra in ciuda tulburarilor are
implicatii in controlul capului, balans si coordonare. Mai mult, controlul rotational ajuta
copilul in terapie si ii permite inotul si toate beneficiile oferite de acesta.
Multe din activitatile descrise in cele ce urmeaza sunt derivate din metoda halliwick.
Jocurile au fost concepute pentru formarea abilitatilor necesare inotului si se imbina cu
programul in 10 pasi al metodei. Acest program de 10 pasi dezvolta urmatoarele abilitati
:
1. Ajustare mentala
2. Detasare
3. Controlul rotatiei verticale
4. Controlul rotatiei laterale
5. Rotatia combinata
6. Impingerea corpului in apa
7. Echilibrul
8. Inotul in apa turbulenta
9. Progresivitate
10. Mobilitate
Programul descrie de asemenea si sarcinile fiecarui stadiu. Din moment ce , in metoda
halliwick, fiecare joc are un punct aflat in legatura cu stadiile urmatoare,se face o
progresie treptata de la dependenta totala la independenta totala a persoanei in apa.
Pentru claritate, jocurile si activitatile sunt incadrate in sectiuni in functie de scopul
acestora. In unele cazuri o activitate implica stapanirea mai multor indemanari.
Sectiunile activitatilor sunt urmatoarele :
1. Familiarizare si detasare
2. Dezvoltarea controlului rotational
3. Dezvoltarea echilibrului si coordonarii
4. Activitate dinamica
Desi activitatile au fost impartite in aceasta maniera, aceasta nu inseamna ca un copil
trebuie sa parcurga toate activitatile incluse intr-o categorie inainte de a putea trece la
alte categorii. De exemplu familiarizarea si detasarea au loc pe toata durata activitatilor
iar nevoia de acomodare scade pe masura ce copilul castiga noi abilitati. Poate fi nevoie
de sustinerea copilului atunci cand acesta incearca sa invete o noua abilitate, dar
detasarea se obtine mai rapid pe masura ce copilul progreseaza.In aceasi maniera,
activitatile ce dezvoilta controlul rotational se suprapun cu cele pentru echilibru si
coordonare si toate aceste activitati duc in cele din urma la activitatea dinamica
independenta.
Activitati de Familiarizare si detasare
Activitatile din aceasta categorie ofera mijloacele prin care copilul poate progresa de la
stadiile initiale de dependenta pana la familiarizarea cu apa si abilitatea de a lucra
independent de terapeut ori cu asistenta minima.
Cand o noua abilitate este prezentata apare nevoia asistentei terapeutului. Insa, durata
in care terapeutul ajuta copilul scade progresiv iar detasarea are loc mai devreme decat
pana atunci.
E foarte important ca activitatea sa inceapa imediat dupa intrarea in apa. De exemplu
cand se foloseste „ hopa mitica „ ca mijloc de intrare, incurajarea copilului sa vina inainte
spre apa,si sa intre in apa cand terapeutul spune strofa urmatoare „Hopa Mitică cade-n
fund” urmatoarele doua strofe se folosesc pentru a incuraja copilul sa sara si sa sufle pe
masura ce terapeutul si copilul se indeparteaza de marginea bazinului. In acest
fel,atentia copilului e distrasa si frica de apa redusa.
Activitati de familiarizare si detasare :
1. Sariturile
2. In jurul tufisului
3. Saritul pe pietre,Pasi de urias,pasi de pitic
4. Ceasuri
5. Trandafirii
6. Cocosatul
7. Inalt sau gras
8. Ram pam pam
9. Ne intindem impreuna
10. Hai cu mine
11. Suflatul obiectelor pe suprafata apei
12. Balonase
13. Mersul in jurul cercului
14. Aplauze
15. Tunetul
16. Marea
17. Trenuletul

Sariturile
O activitate potrivita atat indivitual cat si in grup. Saritul in aceasta forma ar trebui sa
urmeze imediat intrarii in apa.
Actul de a sari duce la independenta in apa si poate fi adaptat si folosit in diverse
activitati ca parte a unui model de miscare. Indiferent ca se sare inainte sau inapoi, capul
trebuie tinut mereu inainte. In stadiile incipiente ale activitatii in apa e mai potrivit pentru
inotator sa sara inainte si terapeutul care il va asista sa se miste inapoi. Mai taziu
sariturile inapoi si in lateral pot fi prezentate inotatorului.
Multe cantecele despre sarituri sunt disponibile in aceasta activitate si incurajeaza
miscarea ritmica si controlul respiratiei.
Obiective:
1. Dezvoltarea controlului miscarilor capului pe directia antero-posterioara.
2. Incurajarea miscarilor corpului, in special flexia si extensia intregului corp.
 3. Incurajarea controlului membrelor superioare
Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
4. Imbunatatirea respiratiei si controlul respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Familiarizare si Ca inainte Ca inainte
controlul rotatiei
verticale
Apreciere Necesitatea Ca inainte Ca inainte
proiectari inainte a
capului pentru
mentinerea
echilibrului in plan
vertical
Formare Inotatorul sta cu Ca inainte, insa se Ca inainte, cu
fata catre terapeut face priza mana in exceptia faptului ca
avand mainile pe mana. nu se ofera nici un
umerii terapeutului ajutor in executia
si fiind sprijinit la miscarii
nivelul taliei
Instructiuni „saritul si „saritul si suflatul- „saritul si suflatul-
suflatul”.Inotatorul sufletul in apa”. cu mainile si capul
este incurajat sa Inotatorul foloseste inainte „. Terapeutul
stranga genunchi la mainile terapeutului merge inapoi in fata
piept atunci cand intoarse cu palma in inotatorului care isi
sare si sa extinda sus drept intinde mainile
picioarele atunci sprijin.Mainile vor inainte catre
cand aterizeaza, dar ramane sub apa, terapeut.La inceput
sa tina capul inainte altfel echilibrul inotatorul sufla pe
si sa sufle pe inotatorului este suprafata apei, la
suprafata apei deranjat nivel intermediar
poate sufla in
apa,iar la nivel
avansat trebui sa fie
capabil sa se
scifunde si sa sufle
puternic mentinandu
si echilibrul Intr-o
maniera
independenta.

„In jurul tufisului”

O activitate ce sa joaca in cerc si este potrivita pentru un grup de copii mici.
Obiective
1. Dezvoltarea controlului capului in toate directiile
2. Dezvoltarea si mentinerea amplitudinii miscarilor coloanei cervicale
3. Dezvoltarea echilibrului si coordonarii
4. Dezvoltarea imaginii corporale si constientizarea corpului
5. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
6. Cresterea amplitudinii articulare in articulatiile soldului si flexia laterala a
trunchiului
7. Imbunatarirea constientizarii abilitatiilor necesare ADL-urilor.
 Primar intermediar Avansat
Scop Familiarizare Ca inainte Ca inainte
Apreciere Greutatea apei si Ca inainte Ca inainte
cum sa se bucure de
activitatile in apa
Formare Se face un cerc de Ca inainte, doar ca Ca in etapa
terapeuti si copii se foloseste intermediara,doar ca
asezati prinderea lunga. ajutorul se
alternativ,folosind reduce,viteza
prinderea scurta activitatii se
intensifica, si
modificari in directia
cercului pot fi
introduse spontan.
Instructiuni (aceasi „ Acum vom merge toti ca racul intr-o parte si o sa ne aplecam
in toate 3 etapele ) capul si umerii in aceeasi directie. Impingeti cu capul si umerii” In
timp ce cantam „in jurul tufisului”, cercul se roteste, cand se
rosteste cuvantul tufis, inotatorii pot sufla. Alte activitati legate de
familiarizare si controlul miscarilor capului pot fi introduse :
1. „Asa suflam balonase”- inotatorii aduc capul inainte si sufla
2. „ Asa ne spalam urechile”- inotatorul apleaca capul pe o
parte apoi pe cealalta,apropiind urechea de suprafata apei.
3. „ Asa ne spalam parul „- inotatorul face extensia capului si
coloanei cervicale si pune regiunea occipitala in apa
intorcand apoi capul de o parte si de alta.
4. „Asa dam din cap”- Inotatorul duce capul inainte si inapoi
incept si ritmic.
Terapeutul poate introduce orice variatii isi poate imagina si
concepe.

Saritul pe pietre.
O activitate intinsa.
Obiective
1. Dezvoltarea miscarilor ritmice in vederea independentei
2. Incurajarea echilibrului, coordonarii si reactiilor posturale.
3. Cresterea si mentinerea amplitudinii miscarilor.
4. Imbunatatirea posturii
5. Cresterea adaptabilitatii psihice la mediul acvatic
6. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Familiarizare si Ca inainte Ca inainte
detasare
Apreciere Efectul proiectari Ca inainte Ca inainte
inainte a capului in
controlul
echilibrului in plan
vertical
Formare Inotatorul sta cu Priza se face mana Terapeutul se afla in
fata catre terapeut in mana. spatele
avand mainile pe inotatorului,sprijinindu-
umerii terapeutului l sau nu la nivelul
si fiind sprijinit la taliei,in functie de
 nivelul taliei indemanarea
inotatorului.Alternativ,
terapeutul poate
ramane in fata
inotatorului fara a-i
acorda sprijin.
Instructiuni „ Vom sarii de pe o Ca inainte Inotatorul este
piatra pe cealalta incurajat sa sara de pe
de-a lungul un picior pe celalalt.
piscinei” Inotatorul
e incurajat sa faca
pasi din ce in ce
mai mari.

Pasi de urias
O activitate intinsa potrivita pentru lucrul individual.Un grup de inotatori si terapeuti pot
folosi aceasta activitate lucrand in perechi.
Obiective
1. Cresterea adaptarii psihice
2. Incurajarea miscarii independente
3. Incurajarea echilibrului si coordonarii
4. Imbunatatirea controlului miscarilor capului.
Pasi de pitic
Aceasta activitate se face in acelasi fel ca si „ pasi de urias”. Scopul,aprecierea si
formularea sunt identice cu cele din „pasi de urias”, dar inotatorul va face pasii cat mai
mici cu putinta.
Un mai mare grad de control al echilibrului e necesar cand se lucreaza cu pasi mici.
Primar Intermediar Avansat
Scop Familiarizare si Ca inainte Ca inainte
detasare
Apreciere Efectul miscarii in Ca inainte Ca inainte
apa asupra trupului.
Formare Inotatorul sta cu Terapeutul sta in La fel ca in stadiul
fata catre spatele inotatorului intermediar,doar ca
terapeut,care va folosind priza la inotatorul nu este
folosi priza la nivelul nivelul soldului sustinut de catre
soldurilor stand in terapeut
fata
inotatorului.Daca
indemanarea
inotatorului
permite,se va folosi
o priza „mana in
mana”.
Instructiuni „ Vom merge ca Ca „ Mergi cu pasi de
uriasii,cu pasi mari inainte.Inotatorului urias de-a lungul
de-a lungul trebuie sa i se bazinului”
bazinului” Inotatorul aminteasca sa tina
e incurajat sa faca mereu mainile in
pasi cat mai mari apa, intinse inainte
posibil. In timp ce
fizioterapeutul va
 merge in spatele lui.

„Ceasurile” sau „ Ceasul Bunicului”

O activitate din pozitie intinsa pentru grupuri sau individual.
Obiective
1. Imbunatatirea si mentinerea controlului miscarilor laterale ale capului.
2. Incurajarea si dezvoltarea echilibrului si coordonarii
3. Dezvoltarea constientizarii relatiilor spatiale
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
5. Cresterea adaptabilitatii psihice
6. Constientizarea abilitatii de a plutii pe apa si folosirea acesteia in activitate.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul lateral al Ca inainte Ca inainte
capului; aprecierea
greutatii apei.
Apreciere Apa are greutate si Ca inainte Ca inainte
te poti sprijinii pe
ea.
Formare Inotatorul sta cu Priza se face mana Inotatorul nu este
fata catre terapeut in mana. sprijinit,iar in cazul
avand mainile pe in care un copil se
umerii terapeutului foloseste de
si fiind sprijinit la coapsele
nivelul taliei terapeutului pentru
a-si sprijinii
picioarele,acesta
poate fri sprijinit cu
un deget.
Instructiuni „Hai sa ticaim de pe Ca inainte, se poate Ca in faza
o parte pe alta,incet varia miscarea intermediara
ca ceasul bunicului” ticaind mai repede.
Inotatorul isi misca
capul pe o parte
pentru a initia
ticaitul iar apoi se
inclina si face un pas
pe partea
opusa.Aceste actiuni
sunt repetate cu o
amplitudine din ce in
ce mai mare a
miscarilor capului si
abductiei
picioarelor.Atunci
cand copilul este
prea scund se poate
sprijinii pe coapsele
terapeutului.

Trandafirii
O activitate intinsa potrivita pentru un grup.
Obiective
1. Imbunatatirea controlului lateral al capului
2. Imbunatatirea abductiei/adductiei soldurilor si flexia laterala a trunchiului.
3. Imbunatatirea si conservarea echilibrului si coordonarii
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
5. Cresterea adaptabilitatii psihice
Multe cantece si versuri se pot folosi intr-o maniera similara pentru dezvoltarea acelorași
abilitati. Variatia directiei de miscare poate fi introdusa la sugestia terapeutului, iar
detasarea si rotatia laterala pe verticala dezvoltata atunci cand inotatorilor li se cere sa
se detaseze si sa intoarca pentru a iesi si intra din nou in cerc. Trebuie sa observe
directia in care se misca cercul, inclinand capul si umerii corect conform pozitiei fie in
interiorul cercului ori in afara lui.
Terapeutul creativ poate varia activitatile descrise pentru a le potrivi copiilor mai mari
adolescentilor ori adultilor- alegand cantece contemporane. Multiple variatii pot fi
introduse in exercitiu, cateva fiind descrise mai jos.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul Ca inainte Ca inainte
capului;apa are
greutate.
Apreciere Greutatea apei si Ca inainte Ca inainte
folosirea acesteia
pentru sprijin.
Formare Se face un cerc de Ca inainte, doar ca La fel ca in stadiul
terapeuti si copii se foloseste intermediar
asezati prinderea lunga.
alternativ,folosind
prinderea scurta
Instructiuni „ Vom merge in Ca inainte, directia La fel ca in stadiul
lateral precum crabii de rotire se poate intermediar,inotatorul
facand un pas apoi schimba.Inotatorii este incurajat sa se
apropiind picioarele” trebui sa si dezvolte scufunde,sufland.In
Inotatorii se invart controlul capului si acest caz,terapeutul
apoi inclinand capul sa se incline spre poate spune „ Acum
si umerii in directia directia noua fara sa ne scufundam cu
miscarii.Se si piarda echilibrul si totii”.
incurajaza suflatul trebuie sa sufle in
pe suprafata apei. continuare pe
suprafata apei.

Cocosatul
O activitate intinsa potrivita in grup.
Obiective
1. Imbunatatirea controlului capului
2. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
3. Cresterea amplitudinii abductiei/adductiei soldului.
4. Cresterea adaptabilitatii psihice
5. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul lateral al Ca inainte Ca inainte
capului
Apreciere Apa are greutate Ca inainte Ca inainte
Formare Se face un cerc de Ca inainte Ca inainte
terapeuti si copii
asezati
alternativ,folosind
prinderea lunga
Instructiuni „ Vom merge in Ca inainte,si atunci La fel ca in stadiul
lateral precum cand liderul grupului intermediar,schimband
crabii” Inotatorii se spune „ schimba” directia atunci cand
invart intr-o singura cercul isi schimba liderul spune
directie. Pe ritmul directia.Terapeutii „schimba” si sarind in
melodiei. trebuie sa se centrul cercului la
asigure ca atunci sfarsitul
cand se striga strofei.Introducand
„schimba”, inotatorii schimbari de miscare
isi inclina capul in atat spre inainte cat si
directia corecta fara lateral,inotatorul va
sa piarda ritmul si avea mai multe
ca suflatul se face activitati de facut iar
automat. in acelasi timp va
trebui sa pastreze
ritmul.Terapeutul
urmareste reactiile
automate ale
miscarilor capului si
suflatul.

Inalt sau lat

O activitate intinsa potrivita in grup si individual
Obiective
1. Dezvoltarea imaginii corporale si constientizarii relatiilor spatiale
2. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
3. Cresterea adaptabilitatii psihice
4. Cresterea si mentinerea amplitudinii de miscare in articulatia umarului si soldului.
Primar Intermediar Avansat
Scop Imaginea Ca inainte Ca inainte
corporala;
constientizarea
relatiilor spatiale si
detasarea.
Apreciere Dimensiunile Ca inainte Ca inainte
trupului
Formare Inotatorul sta cu Ca inainte Ca inainte, dar nu este
fata catre terapeut sustinut.
fiind sprijinit la
nivelul taliei in
picioare.
Instructiuni „Intindeti-va Ca inainte, insa La fel ca in stadiul
mainile pe parti sa copilul e incurajat intermediar,instructiunea
vedeti cat de lati sa departeze si „imbratisati-ma” poate fi
sunteti !” „cat picioarele precum schimbata cu „ pune
sunteti de inalti?” mainile si sa stea mainile pe umerii mei” in
 „intindeti-va pe varfuri atunci cazul in care unui copil ii
mainile deasupra cand isi intinde displace aceea actiune
capului” mainile. ori terapeutul.
„imbratisati-ma!”

Tic tac toc

O activitate intinsa potrivita grupurilor ori lucrului individual cu copii mici.
Obiective
1. Imbunatatirea controlului capului
2. Incurajarea echilibrului si coordonarii.
3. Dezvoltarea miscarii independente
4. Cresterea adaptabilitatii psihice
5. Cresterea amplitudinii miscarilor membrelor superioare si abductiei soldului.
6. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Incurajarea Ca inainte Ca inainte
detasarii,
echilibrului si
controlului capului.
Apreciere Necesitatea Ca inainte Ca inainte
pozitionarii capului
inainte pentru
pastrarea
echilibrului
Formare Inotatorul sta cu fata catre terapeut.In cazul copiilor mici care nu
pot atinge fundul bazinului,acestia isi pot sprijinii picioarele pe
genunchii flectati ai terapeutului.Terapeutul tine inotatorul de la
nivelul centrului de plutire, la nivelul taliei, priza se face pe sold.
Instructiuni „Cantam ”Tic tac Ca inainte. Insa Ca inainte.Pentru a
toc,ticaind ca un inotatorul trebuie asigura stabilitatea
ceas,de o parte si sa se catare si sa laterala,terapeutul poate
de alta. Urca-te pe coboare cu mai impinge inotatorul
ceas uracandu te putin ajutor din usor,dar ferm de o parte
pe terapeut partea si cealalta,in momentul
precum soarecele terapeutului.Cand ticaitului pentru a verifica
se urca pe ceas, „ticaie”, se va daca acesta isi
aplauda cu mainile sprijinii numai la stabilizeaza pozitia si
deasupra capului nivelul revinein pozitia
cand ceasul bate, soldului.Poate triunghiulara
alearga in jurul exista pericolul controlandu-si miscarile
terapeutului si caderii inainte sau anteroposterioare.Urcatul
sufla cand inapoiatunci cand se va face independent
soarecele coboara sta cu picioarele si,atunci cand se sta pe
si apoi repeta departate ceea ce ii genunchii terapeutului
ticaitul,la nivelul ofera stabilitate deasupra apei, inotatorul
primar terapeutul laterala dar nu si ar trebui sa isi poata
va oferii asistenta anteroposterior. controla echilibrul fara a
maxima fi ajutat. In caz
contrar,se ofera ajutor
minim.

Ne intindem impreuna.
Obiective
1. Incurajarea si mentinerea pozitiei capului,trunchiului si membrelor
2. Imbunatatirea imagini corporale si constientizarii spatiale.
3. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
5. Imbunatatirea adaptabilitatii psihice

Primar Intermediar Avansat

Scop Extremele Ca inainte Ca inainte
posturarilor;detasarea,rotatia
verticala;controlul
capului;controlul
miscarii,echilibrul si impinsul
Apreciere Folosirea miscarii capului Ca inainte Ca inainte
pentru controlul corpului;
imaginea corporala.
Formare Terapeutul sprijina inotatorul Inotatorul este Inotatorul
la nivelul taliei ,din spate. sprijinit mai putin primeste
iar in cel de-al asistenta
doilea vers sta cu minima,ori nu
fata spre terapeut este sustinut
si se foloseste o deloc.
priza „mana in
mana”
Instructiuni „intindeti-va mainile deasupra capului”.Inotatorul isi intinde mainile
deasupra capului in timp ce spune:”Ne intindem impreuna, ca
girafele la zoo”.
„Va incolaciti”, inotatorul se strange cat mai mult in timp ce spune:
„ne incolacim impreuna, la fel ca pisica”.
„stai cuminte in apa”. Inotatorul „sta”,extinde capul si permite
corpului sa pluteasca intins,sprijinit de catre terapeut la nivelul taliei
si avand capul pe umarul terapeutului, spunand : „stam cuminti in
apa, ca toti copii buni”.
„dai din picioare”.Inotatorul loveste cu picioarele alternativ din
decubit dorsal,spunand : „ Dam din picioare impreuna, pana incepe
sa ploua”
„Stai in picioare”.Inotatorul isi reia pozitia dreapta,flectand genunchii
la piept, aducand apoi mainile si capul inainte pana ce corpul se
roteste in pozitie verticala apoi ramane echilibrat in aceasta pozitie
spunand : „Stam la soare impreuna.si suflam baloane”
La ultimul vers,inotatorii sufla.

Hai cu mine.
O activitate intinsa potrivita grupurilor si individual.Inotatul,plutitul,rulatul si lovitul cu
picioarele sunt o serie de actiuni ce pot fi executate pe masura ce inotatorul capata
indemanarea necesara.In etapa initiala,inotatorul va fi sprijinit in pozitia de decubit
dorsal,in etapa intermediara,asistenta va fi redusa.La nivel avansat,inotatorul va fi
capabil se se miste independent in apa.Pozitia de decubit dorsal si verticalizarea
reprezinta extremele posturarii si introduc controlul rotatiei verticale.
Obiective
1. Incurajarea si dezvoltarea miscarii si controlului miscarii.
2. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii.
 3. Dezvoltarea constientizarii trupului,relatiilor spatiale si alte abilitati perceptuale.
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respiratiei.
5. Cresterea adaptabilitatii psihice.
Primar Intermediar Avansat
Scop Familiarizarea, Ca inainte Ca inainte
controlul
miscarii,echilibru si
control rotational.
Apreciere Capul controleaza Ca inainte Ca inainte
picioarele,
constientizarea
efectului apei
asupra miscarilor.
Formare Inotatorul sta cu Inotatorul si Inotatorul lucreaza
fata catre terapeut terapeutul stau independent.Terapeutul
avand mainile pe fata in fata folosind va sta in apropiere,la
umerii terapeutului priza „mana in inceput in fata si mai
si fiind sprijinit la mana” tarziu in spatele
nivelul taliei.Se inotatorului.In final
formeaza un rand. inotatorul va fi capabil
sa faca miscarile
singur.
Instructiuni „Haideti cu mine !” Ca inainte, La fel ca in stadiul
Se pot face Terapeutul poate intermediar,sprijin
sarituri,mers pe dezvolta exercitiul minim sau fara sprijin.
varfuri,dans,topait. folosind priza la
nivelul soldului,
stand in spatele
inotatorului.

Suflatul obiectelor pe suprafata apei

O activitate intinsa potrivita pentru grupuri sau munca individuala.Fie ca se foloseste
sprijin anterior ori posterior,copilul trebuie tinut in fata terapeutului deoarece acest
exercitiu va dezvolta si controlul rotatiei verticale.
Obiective
1. Dezvoltarea controlului capului
2. Dezvoltarea si mentinerea controlului respirator.
3. Cresterea echilibrului si coordonarii.
4. Cresterea adaptabilitatii psihice
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul respirator Ca inainte Ca inainte
si al miscarilor
capului.
Apreciere Efectul suflatului Ca inainte Ca inainte
asupra corpului si
capului.
Formare Inotatorul sta cu Inotatorul sta cu La fel ca in stadiul
fata catre terapeut spatele la terpaeut intermediar.
avand mainile pe care il sprijina la
umerii terapeutului nivelul taliei.
 si fiind sprijinit la
nivelul taliei.Se pune
o jucarie intre cei
doi,pe suprafata
apei
Instructiuni „Sufla „Pune rata pe apa in La fel ca in stadiul
rata(pestele,mingea) fata ta; tine-ti intermediar, un
la mine si eu suflu mainile inainte si stimulent precum o
inapoi la sufla rata pe apa” intrecere, vor
tine”.Terapeutul determina cresterea
ramane stationar la vitezei si puterea
inceput pentru ca suflului.Scopul e
orice miscare inapoi trecerea de la
va determina suflatul pe suprafata
indepartarea apei la suflatul in
obiectului fata de apa.
copil datorita
turbulentelor.Insa
pentru a progresa
terapeutul poate
introduce aceasta
miscare, departarea
obiectului in aceasta
maniera determina
copilul sa isi
concentreze atentia
pe aceasta

Balonase
O activitate intinsa potrivita grupurilor.Ca activitate individuala se poate folosi mersul in
lateral de a-lungul bazinului.
Obiective
1. Incurajarea si mentinerea controlului capului pe plan vertical.
2. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
3.Incurajarea miscarilor necesare mersului lateral si inainte
4. Imbunatatirea si mentinerea respiratiei si controlului respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul capului Ca inainte Ca inainte
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului;apa are
greutate
Formare Se face un cerc de Ca inainte, doar ca La fel ca in stadiul
terapeuti si copii se foloseste intermediar,inotatorii
asezati prinderea lunga. se afla in interiorul
alternativ,folosind cercului
prinderea scurta
Instructiuni „ Vom merge in Ca inainte „Mergeti oriunde in
lateral si de fiecare cerc ori de-a lungul
data cand zic lui, sufland”.
„suflati” veti sufla in
apa”
Mersul in jurul cercului
O activitate intinsa potrivita pentru grupuri.
Obiective
1. Imbunatatirea controlului capului
2. Incurajarea miscarii active si cresterea amplitudinii miscarilor.
3. Imbunatatirea adaptabilitatii psihice.
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
5. Imbunatatirea echilibrului, coordonarii si constientizarea relatiilor spatiale.
Primar Intermediar Avansat
Scop Familiarizare si Ca inainte Ca inainte
detasare
Apreciere Imbunatatirea Ca inainte Ca inainte
abilitatii de a se
misca independent in
apa
Formare Inotatorul sta in fata Ca inainte Ca inainte
terapeutului avand
mainile pe umerii
acestuia.Se face un
cerc format din
terapeuti tinandu-se
de mana.
Instructiuni „Noi stam nemiscati „Mergeti in cerc „Mergeti in jurul si
iar voi va plimabti aproape de noi,dar de –a lungul
mainile pe bratele nu va tineti” cercului fara sa va
noastre de-a lungul Alternativa,inotatorii tineti”.Unii inotatori
cercului spre dreapta se pot tine de pot alege sa
(ori bratele terapeutului sara,altii vor
stanga)”.Inotatorii si se pot misca in incerca sa inoate.In
vor merge toti in jurul cercului,in timp cazul copilului care
aceeasi directie,si vor ce cercul insasi se va nu poate atinge
fi incurajati sa treaca misca intr-o directie fundul bazinului,
pe rand de fiecare ori in cealalta. Acest inotul de a lungul
terapeut miscandu-se lucru necesita o bazinului este
in jurul cercului.In abilitate mai mare incurajat. In acest
cazul in care de control din partea caz un terapeut
inotatorii nu ating inotatorilor,impotriva poate veni in
fundul cu picioarele, turbulentelor create centrul cercului
vor folosii bratele si de miscarile pentru a ajuta
mainile iar controlul terapeutilor. inotatorii nesiguri
capului pentru a de abilitatile lor.O
mentine pozitia progresie poate fi
verticala trebuie sa reprezentata de
fie bine determinarea
dezvoltat.Incrucisarea inotatorilor sa
mainilor sau a mearga in
bratelor in timpul exteriorul cercului.
miscarii nu este
recomandata, mai
ales atunc cand
afectiune copilului
 determina flexia
puternica,adductie si
rotatia mediala a
umerilor cu extensia
coatelor.Insa ,in cazul
in care se urmareste
apropierea bratelor
de linia mediana a
corpului,astfel de
actiuni se pot dovedi
folositoare.

Daca esti fericit…

O activitate combinata intinsa si ghemuita potrivita lucrului in grup si induvidual.Orice
activitate terapeutica poate fi introdusa in acest exercitiu.
Obiective
1. Incurajarea controlului capului
2. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
3. Imbunatatirea si conservarea respiratiei si controlului respirator
4. Imbunatatirea imaginii corporale si constientizarea relatiilor spatiale
5. Dezvoltarea controlului membrelor si incurajarea constientizarii rolului capului in
controlarea miscarilor
6. Incurajarea miscarilor active a trunchiului si membrelor.
7. Imbunatatirea adaptabilitatii psihice
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul capului; Ca inainte Ca inainte
Detasarea; controlul
membrelor si
echilibrul
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului si
membrelor asupra
echilibrului corpului.
Formare Poate varia de la un Poate fi modificata Inototorul lucreaza
cerc in care pentru a incuraja independent,fie fara
inotatorii alterneaza detasarea.Cercul se ajutor ori foarte
cu terapeutii ori poate schimba in putin ajutor oferit.
inotatorul stand cu pozitia in care
fata ori cu spatele inotatorul sta cu fata
catre terapeut. spre terapeut
Instructiuni Executarea miscarii Ca inainte Ca inainte.Pot fi
descrise de introduse activitati
terapeut.De avansate,precum
exemplu,”Daca esti scufundatul cand
fericit, indoaie sufla baloane,sau
genunchii” sau plutitul ori rulatul.
„sufla balonase” ori
„fa
valuri”.Terapeutul
va oferii sprijinul
corespunzator
pentru a-i permite
 inotatorului sa
execute miscarea
ceruta.

Tunetul
O activitate intinsa corespunzatoare grupurilor sau activitatii individuale.
Obiective
1. Dezvoltarea miscarilor membrelor
2. Dezvoltarea controlului membrelor
3. Dezvoltarea echilibrului si coordonarii
4. Cresterea si mentinerea controlului capului
5. Imbunartatirea respiratiei si controlului respirator
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale controlului
membrelor si
miscarii acestora.
Apreciere Nevoia controlarii Ca inainte Ca inainte
membrelor si
echilibrului.
Formare Inotatorii stau in Ca inainte,se va La fel ca in stadiul
fata terapeutului cu reduce sprijinul intermediar, se va
fata spre interiorul oferit. reduce sprijinul
cercului, sprijiniti in oferit si vor fi
pozitie verticala din incurajate miscari
posterior.Mainile vor energice pentru
fi intinse inainte. tunet si unele mai
mici pentru stropii
de ploaie,astfel incat
inotatorul apreciaza
diferenta si isi
imbunatateste
controlul
membrelor.
Instructiuni „Eu aud tunete,voi O miscare mai apla Ca in stadiul
nu ?” inotatorii vor a maini va fi folosita initial,dar mai multe
lovii apa cu palmele pentru instructiuni vocale
altervativ de sus in tunet,determinand pentru a incuraja
jos inaintea lor. „pic improscarea cu apa miscarile ample si a
pic picaturi,eu sunt si nevoia de a se le controla pe cele
ud,voi nu ?” acomoda cu efectele fine.
inotatorii vor face propriilor actiuni
mici miscari folosind fara a-si retrage
degetele pentru a capul pentru a se
crea stropii de feri. Inotatorii se
ploaie. lasa apoi pe spate
pe mainile
terapeutului si
repeta aceleasi
actiuni cu membrele
inferioare.
Marea
O activitate intinsa potrivita unui grup.
Obiective
1. Dezvoltarea controlului capului si incurajarea miscarii active
2. Dezvoltarea si mentinerea echilibrului si coordonarii
3. Incurajarea flexiei si extensiei intregului corp
4. Cresterea adaptabilitatii psihice.
5. Imbunartatirea respiratiei si controlului respirator
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale si al
rotatiei laterale in
plan orizontal
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului.
Formare Inotatorii stau in Ca inainte,se va Ca inainte, asistenta
fata terapeutului cu reduce sprijinul se ofera inotatorului
fata spre interiorul oferit. numai pentru
cercului, sprijiniti in abordarea pozitiei
pozitie orizontala din orizontale si
posterior. pastrarea
echilibrului in pozitie
verticala.
Instructiuni „Stai pe scaun,mainile inainte,lasa-ti capul pe spate pana cand
stai intins pe pat”.Terapeutul balanseaza inotatorul de o parte si
cealalta zicand :”Asta e marea”.Terapeutul roteste inotatorul
inclinand corpul acestuia de o parte si de alta zicand : „Asta e o
barca”.La cuvintele „iar acesta sunt eu” terapeutul va ridica
inotatorul in pozitie vertcala.”uita-te la pestii din apa”-inotatorii isi
coboara capetele pentru a se uita la pesti de jucarie tinuti sub
suprafata apei.Cand terapeutul spune :” dau din coada”,inotatorii
vor lovii cu picioarele.Iar cand spune „uite cum se duc”,terapeutul
va rotii copilul in decubit ventral si il va incuraja sa inoate.

Trenuletul
O activitate intinsa potrivita pentru activitatea in grup.
Aceasta activitate trebuie inceputa lent si usor la inceput,mai ales cu copii mai mici,
pentru care este una din activitatile preferate.
Obiective
1. Imbunatatirea adaptabilitatii psihice
2. Imbunatatirea controlului capului
3. Incurajarea echilibrului si coordonarii
4. Imbunatatirea si mentinerea respiratiei si controlului respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Familiarizarea; Ca inainte Ca inainte
controlul miscarilor
capului si echilibrul
Apreciere Apa are greutate si Ca inainte Ca inainte
poate fi folosita ca
sprijin; efectul
turbulent
Formare Inotatorii si Ca inainte,priza se Ca in stadiul
terapeutii sunt va schimba astfel primar,inotatorul se
asezati alternativ incat fiecare inotator va aseza in spatele
intr-o linie unul in se va tine de talia terapeutului.
spatele terapeutului din fata
celuilalt.Primul si fiecare terapeut
terapeut din linie se va tine de talia
poate face un cerc cu inotatorului.
bratele in jurul
inotatorului sau
poate face o priza
„bicicleta” cu
antebratul.Urmatorul
si toti ceilalti
terapeuti isi trec
mainile inainte pe
sub bratele
inotatorului dinaintea
lor si prind
terapeutul urmator
cu mainile in jurul
taliei.Linia este
puternic stransa
laolalta in acest fel
iar fiecare copil este
in siguranta si se
simte protejat.In
cazul in care un copil
are bratele in
extensie si o lipsa
marcata de control a
membrelor
superioare,terapeutul
ii poate prinde
incheieturile si ii
poate trece mainile
inainte si in jurul
taliei terapeutului
dinaintea
sa,sustinandu-le in
aceasta pozitie
Instructiuni In timp ce cantam un Ca inainte.E Ca in stadiul
cantec,linia va merge important ca initial.Turbulentele
inainte in orice terapeutul sa in acesta activitate
directie aleasa de urmareasca priza sunt considerabile si
catre lider.La inotatorului si sa inotatorul poate fi
sfarsitul strofei incurajeze miscarile tras de
liderul liniei va corespunzatoare apa.Terapeutul va
incerca sa prinda intotdeauna. trebui sa se asigure
„coada”.Terapeutii mereu impotriva
din coada vor acestei posibilitati si
incuraja inotatorii sa sa urmareasca atent
 se incline in directia inotatorii.Initial
opusa celei din care mainile inotatorului
se apropie pot fi tinute de un
liderul.Odata ce terapeut astfel incat
coada este prinsa,un celalalt brat si mana
alt inotator va lua terapeutului vor face
conducerea iar legatura cu
activitatea se inotatorul urmator.
repeta.Fiecare
inotator reprezinta
responsabilitatea
unui terapeut si e
esential ca inotatorul
sa fie observat
pentru a se asigura
incurajarea
controlului respirator
si pentru a-i fi
verificate miscarile
pentru a se asigura
ca acesta se inclina
de pe o parte pe alta
in maniera
corespunzatoare

Activitati pentru dezvoltarea controlului rotational

Activitatile pentru dezvoltarea controlului rotational pot fi impartite dupa cum urmeaza :
1. Control rotational vertical
2. Control rotational lateral in planul vertical si orizontal
3. Control rotational combinat
4. Controlul plutirii sau al efectului de ridicare.
Note legate de fiecare din aceste divizii preceda descrierea activitatilor.
Rotatia verticala
Activitatile continute in aceasta sectiune suntconcepute sa ajute copilul sa faca si sa
controleze toate miscarile in jurul centrului de plutire al corpului pe directia antero-
posterioara.Copilul poate mentine pozitia verticala si poate trece din aceasta fie in
decubit dorsal ori ventral si inapoi in pozitie verticala.
Activitati pentru dezvoltarea controlului rotational.
Rotatia verticala
1. Clopote
2. Micul copilas
3. Prinderea unui obiect (rate, pesti, sa se apuce de degetele de la picioare,de bara)
4. Papusi sau pendularea inainte si inapoi
5. Vant, soare si ploaie
6. Biciclete
7. Ion e peste apa
8. Marele duce
9. Hai la drum
10. Rotile autobuzului
11. Pasarea rosie
12. Peste arce,pe sub arce
13. Mers in spatiu
 14. Barcutele sunt pe apa
15. Hop !

Clopote
O activitate din pozitia ghemuit potrivita atat grupurilor cat si lucrului individual.
La acest nivel de activitate,urmatoarea progresie poate fi incurajarea inotatorului sa
extinda coprul in decubit ventral sau dorsal,ghemuindu-se ca sa creeze avantul necesar
sa se roteasca dintr-o pozitie in cealalta.Un bun control al miscarilor capului e necesar in
acest stadiu pentru a asigura miscarea corespunzatoare a picioarelor,ele nu trebuie sa
loveasca in sus.
Cand activitatea e folosita la nivel individual,terapeutul va folosi pozitia descrisa la p
51.Pe masura ce inotatorul progreseaza la nivelul avansat, terapeutul il poate sprijinii la
nivelul soldului.Acest sprijin poate fi apoi redus treptat pana ce inotatorul va executa
activitatea independent.
Obiective
1. Dezvoltarea controlului capului
2. Incurajarea flexiei si extensiei active a corpului.
3. Dezvoltarea constientizarii extremelor posturarii si imaginea corporala.
4. Imbunatatirea coordonarii
5. Cresterea adaptabilitatii psihice
6. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
pozitiei corpului in
apa.
Formare Se face un cerc de Ca inainte Ca inainte, se
terapeuti si copii foloseste prinderea
asezati lunga
alternativ,folosind
prinderea scurta
Instructiuni „Inotatori,trageti „Vom canta un Ca in stadiul
genunchii la cantecel in timp intermediar.
piept,duceti capul ce ne balansam
usor inapoi,acum inainte si
duceti capul inainte inapoi”.Un ritm
si suflati”Atunci cand lent este foarte
este important iar
necesar,terapeutul terapeutul va
poate controla si urmarii controlul
facilita miscarile capului si al
inotatorilor cu respiratiei in tim
bratele. ce va reduce
ajutorul dat
inotatorilor.

Micul copil
O activitate in pozitie intinsa si ghemuita potrivita grupurilor si lucrului individual.
Obiective :
1. Imbunatatirea controlului capului
 2. Imbunatatirea si conservarea echilibrului si coordonarii
3. Incurajarea constientizarii spatiale si a corpului.
4. Cresterea adaptabilitatii mentale.
5. Imbunatatirea respiratiei
6. Incurajarea modelelor de flexie/extensie la nivelul intregului corp.
7. Cresterea amplitudinii abuctiei/adductiei soldului.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale, controlul
capului
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului.
Formare Se face un cerc de Ca inainte Ca inainte, se
terapeuti si copii foloseste prinderea
asezati lunga
alternativ,folosind
prinderea scurta
Instructiuni Se canta un Ca inainte Ca inainte,cercul se
cantecel,iar misca intr-o directie
inotatorii vor apoi cealalta
executa cu schimbari frecvente
miscari,inspirate de de directie.
cantecel.

Prinderea unui obiect

Sub aceasta titulatura sunt incluse activitati precum apucarea degetelor de la
picioare,intinderea dupa bara,etc.
Obiective :
1. Dezvoltarea modelului flexiei/extensiei la nivelul intregului corp
2. Incurajarea si conservarea echilibrului si coordonarii
3. Imbunatatirea controlului rotational pe directia antero- posterioara.
4. Imbunatatirea controlului bratelor, prinderii simetrice si asimetrice.
5. Dezvoltarea imaginii corporale,constientizarii relatiilor spatiale si lateralitatii.
6. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului.
Formare Inotatorul va sta in Ca inainte,se Ca in faza
fata terapeutului cu reduce sprijinul si intermediara,se
spatele catre asistenta oferite ofera sprijin numai
acesta.Va fi sustinut inotatorului pentru plutire,cercul
de la spate. poate fi largit mai
mult,si se poate
introduce un
caracter competitiv
prin scoaterea unui
obiect de fiecare
data cand
 activitatea este
executata.
Instructiuni „stai” in scaunul Ca inainte.Cercul Terapeutul trebuie sa
tau,mainile intinse poate fi largit se asigure ca
inainte,lasi capul astfel incat inotatorul controleaza
usor pe spate pana inotatorul sa miscarea din pozitie
cand stai intins in trebuiasca sa verticala la cea intinsa
pat,cu capul pe parcurga o prin miscarile
umarul meu,si distanta mai mare capului.Aceasta
adormi.Atunci cand in revenire. actiune se desfasoara
suna clopotul,iti lent deoarece plutirea
aduci genunchii la trebuie
piept,intinzi mainile asigurata.Pozitia
si aduci capul corecta de start,cu
inainte,suflii si mainile intinse
primesti un peste. inainte,se poate obtine
Rate,oua,cercuri,bara daca inotatorul pune
ori degetele de la un obiect in centrul
picioarele altor cercului si tine obiectul
inotatori pot fi acolo,pana cand este
folosite ca obiecte de pregatit sa se
prins.Daca se intinde intinda.La revenirea
dupa bara,inotatorul inainte,inotatorul e
si terapeutul trebuie interesat numai sa se
sa stea cu fata spre intinda dupa un
marginea bazinului obiect,in timp ce
iar atunci cand preocuparea
inotatorul sta intins terapeutului va viza
pe spate,degetele asigurarea modelului
sale de la picioare de miscare corect si
trebuie sa atinga corelarea acestuia cu
numai foarte usor controlul respirator.
peretele
bazinului.Inotatorului
nu trebuie sa i se
permita niciodata sa
isi treaca degetele
picioarelor pe dupa
bara incercand sa le
prinda,deoarece
aceasta pozitie se
poate dovedii
periculoasa la
revenire.Odata ce
suna clopotele
inotatorii revin la
pozitia verticala cu
fata inainte si apuca
un obiect.

Papusile
O activitate individuala sau de grup ce implica modele de miscare intalnite in activitatile
intinse ori ghemuite.
Obiective :
1. Incurajarea si mentinerea controlului miscarilor capului in directia antero-
posterioara.
2. Imbunatatirea modelului flexiei si extensiei la nivelul intregului corp intre cele
doua extreme posturale.
3. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul capului pe Ca inainte Ca inainte
directia inainte si
inapoi;extreme
posturale.
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului.Imaginea
corporala.
Formare Activitate de grup Ca inainte,se va Ca in stadiul
:Se face o linie de folosii prinderea intermediar cu
terapeuti si copii lunga sprijin minim sau
asezati sprijin cu varful
alternativ,folosind degetelor si fara a
prinderea scurta.Un facilita miscarile.
terapeut
suplimentar,daca
este
disponibil,trebuie sa
lucreze la sfarsitul
liniei,unde un
inotator ramane fara
sustinere pe o
parte.Daca
terapeutul
suplimentar nu este
disponibil,atunci
terapeutul asezat la
sfarsitul liniei,va
sprijinii copilul
punand o mana de-a
lungul spatelui ,la
nivelul taliei.
Activitate
Individuala
:Terapeutul aseaza
copilul pe o parte
folosind sustinerea
in diagonala din
spate, cu cealalta
mana la nivelul taliei
de partea cea mai
apropiata si
faciliteaza
 leganarea,mergand
inainte si inapoi si
aplicand presiune la
nivelul coloanei
lombare folosind
mana care se afla in
contact cu spatele
copilului.
Instructiuni „Cand mergem inainte,sa suflam cu totii, lasati-va picioarele in
urma voastra.Cand mergem inapoi,aduceti genunchii la
piept,lasati-va capul pe spate si intindeti-va.”Instructiunile se
repeta pe masura ce linia se misca inainte si inapoi.Atunci cand
este necesar,miscarea de leganare a inotatorilor poate fi facilitata
de bratele terapeutilor.

Vant, soare si ploaie

O activitate de grup ce foloseste extremele de postura „ghemuit” si „intins”.
Obiective
1. Imbunatatirea controlului capului
2. Cresterea imaginii corporale si condtientizarii trupului.
3. Cresterea adaptabilitatii psihice
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
5. Incurajarea miscarilor active.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului si
constientizarea
extremelor posturale
Formare Se face un cerc de Ca inainte, se Ca in stadiul
terapeuti si copii foloseste intermediar.
asezati prinderea lunga
alternativ,folosind
prinderea scurta
Instructiuni „Toti suflati precum Ca Ca in stadiul
vantul spre mijlocul inainte.Inotatorul intermediar,se reduce
cercului.” Cercul se trebuie sa facilitarea miscarii de
strange spre interior controleze mai leganare daca
si pe masura ce mult leganarea terapeutii raman
soarele corpului iar stationari.Activitatea si
rasare,inotatorii terapeutul trebuie miscarile inainte si
sunt instruiti „lasati- sa se asigure ca inapoi ale cercului pot
va usor capul pe acest control se fi intensificate,
spate,lasati-va face cu ajutorul impunand astfel si
picioarele sa miscarilor capului, necesitatea controlarii
pluteasca si stati ca miscarea turbulentelor
intinsi la soare.” verticala corecta intensificate.reactiile
Terapeutii se misca este folosita si inotatorilor trebuie sa
inapoi largind suflatul se face cu fie complet automate
 cercul,folosind in ochii deschisi. in acest stadiu.
continuare prinderea
scurta.Suflatul si
plutitul se repeta de
cateva ori pe
masura ce cercul se
strange si se
largeste.In
final,inotatorii,in
decubit dorsal,sunt
incurajati sa „ faca
ploaie” lovind cu
picioarele.Atunci
cand ploua,inotatorii
ar trebui sa sufle
apa,in acelasi timp
ramanand cu ochii
deschisi.Terapeutul
va reprezenta un
exemplu.

Biciclete
O activitate „ghemuita” care poate fi folosita individual ori in grup.
Variatii ale acestei activitati pot fi introduse si se poate folosii o gama larga de
cantece.Miscarea de „pedalare” e indragita de copii si poate fi incorporata in diverse
activitati precum „hai sa mergem” sau „rotile autobuzului”. Alternativ,aceasta poate fi
folosita independent de celelalte activitati si poate fi dezvoltata pana la un nivel
competitiv.
Terapeutul trebuie sa se asigure ca inotatorul nu e ridicat din apa si controlul
miscarilor capului si al respiratiei sunt dezvoltate.Terapeutic,flexia puternica a
corpului se face in corelatie cu controlul miscarilor capului,echilibrul si flexia/extensia
membrelor inferioare.
Obiective
1. Imbunatatirea si conservarea controlului capului pe directia anteroposterioara.
2. Incurajarea miscarilor active de flexie si extensie ale membrelor inferioare.
3. Incurajarea controlului simetric al membrelor superioare.
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
5. Dezvoltarea si mentinerea echilibrului si coordonarii.
6. Dezvoltarea flexiei corpului
7. Cresterea adaptabilitatii psihice.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale
Apreciere Capul controleaza Ca inainte Ca inainte
picioarele
Formare Terapeutul sta in fata Ca inainte,priza Ca
inotatorului,priza se se face pe pumn. inainte,sustinerea
face pe antebrat. se face cu degetul
mare.
Instructiuni „Trageti genunchii la Ca Ca inainte,activitatea
piept si dati din inainte,activitatea se face extrem de
picioare ca si cum ati se face mai energic,poate deveni
 pedala pe bicicleta”. energic. o cursa in jurul
Inotatorii folosesc bazinului.
capul pentru a mentine
corpul ghemuit in
pozitia verticala in timp
ce flecteaza si extind
alternativpicioarele ca
si cum ar fi pe
bicicleta.Facilitare
verbala in ceea ce
priveste controlul
capului poate fi
oferita.Daca picioarele
inotatorului se ridica la
suprafata,atunci
instructiunile vor viza
aducerea capului
inainte.In cazul in care
corpul inotatorului se
duce inainte atunci
instructiunile vor fi sa
extinda capul pana
cand corpul revine in
pozitia
verticala.Facilitare
manuala poate fi
oferita de catre
terapeut prin
sustinerea inotatorului
la nivelul
antebratului.Sustinerea
nu se pierde si nu se
modifica.

Ion e peste apa

O activitate „ghemuita” potrivita pentru grup.Aceasta este o variatie a „bicicletei” si
se joaca pe cuvintele : „Ion e peste apa,Ion e peste mare, Ion prinde o pasare,dar nu
ma prinde pe mine”.
Obiective :
1. Imbunatatirea si pastrarea controlului capului pe directia anteroposterioara.
2. Incurajarea controlului membrelor superioare
3. Dezvoltarea flexiei si extensiei active la membrele inferioare.
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
5. Incurajarea flexiei corpului ca intreg.
6. Cresterea adaptabilitatii psihice
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale
Apreciere Efectul capului Ca inainte Ca inainte
asupra miscarii
corpului
Formare Un terapeut si un Ca inainte,pozitia Ca
 inotator sunt se schimba cu ce inainte,sustinerea se
„ion”,folosind pozitia a de a doua face cu degetul
bicicletei cu pozitie a bicicletei. mare.
sustinere pe
antebrat.Terapeutii
si inotatorii ramasi
,folosind aceeasi
pozitie,fac un cerc in
jurul lui „Ion”.
Instructiuni In timp ce grupul Ca Ca inainte,Viteza
repeta cuvintele, inainte,activitatea activitatii se creste si
cercul se deplaseaza se face mai mai mult.
intr-o directie, si la energic.
ultimul vers „Ion”
merge dupa ceilalti
inotatori,incercand
sa prinda pe
cineva.Inotatorul
prins devine „Ion” si
activitatea se
repeta.

Marele Duce
O activitate „ghemuita” potrivita pentru activitati individuale ori in grup.
Obiective:
1. Imbunatatirea si mentinerea controlului capului in directia anteroposterioara.
2. Incurajarea controlului membrelor superioare.
3. Dezvoltarea flexiei si extensiei active,a membrelor inferioare,si flexia corpului ca
intreg.
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
5. Imbunatatirea constientizarii spatiale
6. Incurajarea adaptabilitatii psihice.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale
Apreciere Capul controleaza Ca inainte Ca inainte
picioarele
Formare Terapeutul sta in Ca inainte,priza se Ca
fata face pe pumn. inainte,sustinerea se
inotatorului,priza se face cu degetul
face pe antebrat. mare.
Instructiuni „Trageti genunchii la Ca Ca inainte,Ridicarile se
piept si dati din inainte,Inotatorul fac din ce in ce mai
picioare ca si cum este ridicat din sus, impunand astfel
ati pedala pe apa si este instruit un control din ce in ce
bicicleta”. Pe sa tina capul mai mare pentru a tine
masura ce inotatorii inainte. corpul vertical si
dau din ghemuit in ambele
picioare,terapeutii situatii- atunci cand
se plimba in jurul lor pluteste si atunci cand
este ridicat din apa.
 Hai sa mergem
O activitate intinsa si ghemuita.
Obiective:
1. Incurajarea si imbunatatirea echilibrului si coordonarii
2. Imbunatatirea imaginii corporale,constientizarea spatiala si lateralitate
3. Dezvoltarea rotatiei capului si trunchiului
4. Imbunatatirea respiratiei si controlul respirator
5. Cresterea adaptabilitatii psihice
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale,rotatia
laterala in plan
vertical,lateralitate
efect turbulent
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului,imaginea
corporala, stanga si
dreapta.
Formare Terapeutul sta in Ca inainte,priza se Ca
fata inotatorului,cu face pe pumn.si inainte,sustinerea se
spatele catre sprijinul se reduce face cu degetul
acesta,sprijinul se la actiunea cu mare.si inotatorul
modifica pe bratele si la nu este deloc asistat
parcursul activitatii. intoarceri in timpul actiunilor
cu bratele si la
intoarceri.
Instructiuni Actiunea variaza.
Folosind pozitia bicicleta cu priza pe antebrat,cercul de inotatori si
terapeuti se roteste intr-o directie,cu inotatori flectand si
extinzand picioarele ca si cum ar pedala,si folosindu-si capul
pentru a mentine pozitia verticala.
Inotatorii si terapeutii stau cu fata spre interiorul cercului si
spriji9nul se face la nivelul taliei.Inotatorii executa diverse
actiuni,intoarcerile vor fi facilitate de terapeuti in functie de
caz.Actiunile executate sunt urmatoarele „intindeti mana dreapta
in cerc”, „intindeti piciorul drept in cerc” „intindeti piciorul stang in
cerc”, „intrati cu totul in cerc”

Rotile autobuzului
O activitate ghemuita si intinsa potrivita activitatii in grup.
Primul vers
Rotile autobuzului se rotesc si se rotesc
Rotile autobuzului se rotesc
Pe strada aglomerata
Al 2 lea vers
Oamenii din autobuz sar sus si jos,sus si jos
Oamenii din autobuz sar sus si jos
Pe strada aglomerata
Al 3 lea vers
Soferul autobuzului face ta ta ta,ta ta ta
Soferul autobuzul face ta ta ta
Pe strada aglomerata
Al 4 lea vers
Stergatoarele parbrizului fac vaj vaj vaj vaj vaj vaj
Stergatoarele parbrizului fac vaj vaj vaj
Pe strada aglomerata
Drept alternativa si pentru a aprecia suplimentar efectul rotatiei verticale si laterale,al
unduirii in lateral si effectului de tarare,urmatoarea forma sa poate folosii.
Se formeaza un cerc din terapeuti si inotatori asezati alternativ folosind priza
scurta.Inotatorii sunt instruiti sa stea pe scaunele lor si sa si lase capetele pe spate pana
ce se intind.Cercul terapeutilor se roteste apoi.Cand versul se termina,inotatorii sunt
instruiti sa se ridice inainte,tragand genunchii la piept aducand capul inainte sa sufle si sa
se ridice la verticala.
Obiective:
1. Imbunatatirea controlului capului in directia anteroposterioara.
2. Incurajarea miscarii active a membrelor,si flexia corpului ca intreg.
3. Dezvoltarea rotatiei capului si trunchiului.
4. Cresterea echilibrului si coordonarii
5. Dezvoltarea controlului membrelor superioare
6. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
7. Cresterea adaptabilitatii psihice
8. Imbunatatirea imaginii corporale si constientizarea relatiilor spatiale.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale,rotatia
laterala in plan
vertical,imagine
corporala ,relatii
spatiale.
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului,constientizarea
partilor corpului si a
corpului in spatiu.
Formare Variaza de la vers la Ca inainte,dar se Ca
vers foloseste pozitia inainte,sustinerea
bicicletei cu priza se face cu degetul
pe pumn si se mare.si inotatorul
reduce asisitenta nu este deloc
oferita. asistat in timpul
actiunilor ,cercul isi
poate schimba
directia si se poate
introduce lovitul cu
picioarele.
Instructiuni Actiunea variaza.
Primul vers : inotatorul este in fata ,sta cu spatele la terapeut, care
foloseste pozitia bicicletei cu priza pe antebrat.Un cerc de inotatori
si terapeuti se rotesc cantand.
Al 2-lea vers : Inotatorii si terapeutii se intorc cu fata spre mijlocul
cercului.Terapeutul sustine inotatorul la nivelul taliei,in timp ce
acesta sare in sus si in jos ritmic,sufland atunci cand cad in apa.
Al 3-lea vers : inotatorii si terapeutii se intorc intr-o directie
 folosind pozitia bicicletei cu priza pe antebrat. Cand sunt cantate
cuvintele „ ta ta ta” inotatorul isi duce capul inainte si sufla in
apa,cercul se roteste.
Al 4-lea vers : inotatorii si terapeutii sunt orientati spre mijlocul
cercului.Inotatorul este instruit sa si prinda impreuna mainile
intinse inainte, in timp ce terapeutii ii sustin la nivelul
taliei.Inotatorii misca apoi mainile dintr-o parte in alta prin apa.
Al 5-lea vers: acesta este o repetitie a primului vers asa ca actiunile
pot fi aceleasi.

Pasarea rosie
O activitate ghemuita si intinsa potrivita activitatii in grup.
Obiective:
1. Dezvoltarea controlului rotatiei pe directia anteroposterioara, inclusiv controlul
miscarilor capului.
2. Imbunatatirea imaginii corporale si constientizarii relatiilor spatiale.
3. Dezvoltarea echilibrului si coordonarii.
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
5. Cresterea adaptabilitatii psihice
6. Cresterea amplitudinii de miscare,in special abductie/adductie.
7. Cresterea flexiei/extensiei active a corpului ca intreg.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului
Formare Se face un cerc de Ca inainte, se Ca in stadiul
terapeuti si copii foloseste intermediar
asezati prinderea lunga
alternativ,folosind
prinderea scurta
Instructiuni „Indoiti Ca inainte Ca inainte, dar „ acum
genunchii,lasati-va vom merge in
capul pe spate si lateral,ne vom lasa
lasati-va picioarele usor pe spate,si ne
sa se ridice si vom ridica precum
intindeti-va,aduceti inainte,apoi vom
genunchii la continua
piept,duceti capul mersul”.Cercul se
inainte,suflati si roteste si inotatorii
ridicati-va.” trebuie sa controleze
rotatia laterala in
timpul miscarii.O
oarecare masura de
control al rotatiei
laterale in plan
orizontal este
introdusa atunci cand
inotatorii stau in
 decubit dorsal si sunt
rotiti in jurul cercului
de catre terapeuti.

Peste arce
O activitate ghemuita si intinsa potrivita activitatii in grup.Poate fi folosita inpreuna cu
„pe sub arce”.
Obiective :
1. Incurajarea miscarii,echilibrului si coordonarii.
2. Dezvoltarea imaginii corporale si constientizarii relatiilor spatiale
3. Dezvoltarea si mentinerea controlului capului.
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
5. Cresterea amplitudinii flexiei si extensiei la nivelul intregului corp.
6. Cresterea adaptabilitatii psihice
7. Imbunatatirea posturii.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
verticale,controlul
capului si extremele
posturale.
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului
Formare Se face un cerc de Ca inainte Ca inainte
terapeuti si copii
asezati
alternativ,folosind
prinderea lunga,ce
trebuie mentinuta
de-a lungul intregii
activitati.
Instructiuni Un inotator cu Ca inainte.pentru a Ca in stadiul
terapeuti pe ambele creste intermediar
parti merge inainte dificultatea,aceasta
in jurul cercului spre activitate se poate
un „arc” format sub face mai rapid si
suprafata apei de cu mai putin ajutor
doi membri ai inotatorului.
grupului.Inotatorul
este instruit :
„stai,lasa-ti capul
usor pe spate,si
intinde-te” este
impins deasupra
arcului si este pus
sa se ghemuiasca
intr-o minge si sa sa
ridice.Activitatile
gemuite si verticale
 sunt repetate pe
masura ce inotatorul
este tras inapoi de
catre terapeuti,toti
revenind la pozitia
initiala.Actiunile
corecte pentru
rotatia verticala
trebuie incurajate pe
parcursul activitatii.
Cand se merge
inapoi in apa
inotatorul este
instruit sa si tina
capul inainte si sa si
impinga fundul in
afara,astfel va
ramane in picioare.

Pe sub arce
O activitate ghemuita si intinsa potrivita activitatii in grup.Poate fi folosita impreuna cu
„peste arce”.
Obiective:
1. Incurajarea miscarii,echilibrului si coordonarii
2. Dezvoltarea imaginii corporale si constientizarea relatiilor spatiale
3. Imbunatatirea si mentinerea controlului capului
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
5. Cresterea flexiei /extensiei active a corpului ca intreg.
6. Cresterea adaptabilitatii psihice
7. Imbunatatirea posturii.
Primar Intermediar Avansat
Scop Ridicarea,controlul Ca inainte Ca inainte
rotational,familiarizarea.
Apreciere Plutirea Ca inainte Ca inainte
Formare Se face un cerc de Ca inainte Ca inainte
terapeuti si copii asezati
alternativ,folosind
prinderea lunga
Instructiuni Fara a rupe cercul,un Ca Ca in stadiul
inotator merge in jurul inainte,progresiile intermediar
cercului pentru a se se fac coborand
scufunda sub arcul facut nivelul arcului,si
de mainile uni inotator in final permitind
si unui inotatorului sa
terapeut.Inotatorul este execute actiune
instruit sa indoaie independent.
genunchii,sa treaca pe
sub arc sufland si
ridicandu-se pe partea
cealalta.terapeutii
continua sa tina mainile
inotatrorului in decursul
 actiunii.Pentru a se
intoarce in
cerc,inotatorul indoaie
genunchii si revine pe
sub arc
sufland,ridicandu-
se,inainte sa mearga
inapoi la pozitia initiala.

Mergand in spatiu
O activitate intinsa potrivita activitatilor de grup sau celor individuale.
Aceasta activitate poate fi dezvoltata suplimentar prin cresterea actiunii de
leganare,viteza acesteia si astfel efectele turbulente.Aceasta necesita un mai bun control
al capului,abilitate crescuta in tinerea terapeutului si/sau miscatul in jurul acestuia fara a
se tine.In ultima instanta, inotatorul se misca independent.
Obiective:
1. Incurajarea si mentinerea controlului capului
2. Incurajarea miscarii capului,trunchiului si membrelor.
3. Cresterea echilibrului si coordonarii
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
5. Cresterea adaptabilitatii psihice
6. Imbunatatirea constientizarii relatiilor spatiale.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul lateral si Ca inainte Ca inainte
vertical in pozitie
verticala
Apreciere Efectul miscarii Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului.
Formare Inotatorul in fata Faza 1 : Ca Ca in faza primara si
terapeutului,cu inainte dar fazele intermediare
spatele la acesta.Se terapeutul se 1 2 si 3,dar
foloseste o pozitie balanseaza de pe terapeutul se
pentru rotatia o parte pe alta. intoarce in aceeasi
laterala in plan Faza 2 :Ca inainte directie ca cea
vertical (sustinere si faza 1 dar facuta de inotator
de la spate ) terapeutul se cand se roteste in
misca si in lateral jurul terapeutului.
Faza 3 : Ca
inainte si faza 1 si
2.Daca copilul se
misca in sensul
acelor de
ceasornic in jurul
terapeutului,atunci
acesta va pivota in
sens antiorar pe
axa longitudinala
a corpului.
Instructiuni „Intoarce-te cu fata Ca inainte Ca inainte
la mine. Atinge-mi
capul pe o parte cu
 o mana pentru a
deschide
usile.Intoarce-te cu
fata la usa.”Mergi”
in jos pe mainile
mele si in jurul meu
pe la spate.
Intoarce-te pe
mainile mele si
inchide usile
atingandu-mi
cealata parte a
capului.Intoarce-te
cu spatele la mine.

Barcutele sunt pe apa

O activitate combinata intinsa si ghemuita potrivita unui grup,dar care poate fi adaptata
lucrului individual
Obiective :
1. Imbunatatirea controlului capului
2. Incurajarea flexiei si extensiei corpului ca un intreg
3. Imbunatatirea si conservarea respiratiei si controlului respirator
4. Constientizarea imaginii corporale,extremelor posturale si corpul in spatiu.
5. Imbunatatirea adaptabilitatii psihice.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
vertical.
Apreciere Efectul miscarii Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului.
Formare Inotatorul sta in fata Se formeaza un Ca inainte,se
terapeutului,sprijinit cerc de inotatori si foloseste prinderea
la spate ca in terapeuti asezati lunga
sustinerea de la alternativ, se
spate din pozitie foloseste
orizontala. prinderea scurta
Instructiuni „stati linistiti si „inotatori,indoiti- Ca in stadiul
relaxati-va pana va va intermediar.Pe masura
zic hai ! apoi trageti genunchii,lasati- ce inotatorul
genunchii la va capetele usor progreseaza,viteza si
piept,mainile si pe spate si miscarile pot fi
capul inainte,suflati intindeti- intensificate.In
si ridicati-va in va”.Terapeuti se permanenta terapeutul
picioare. Dupa aceea misca in cerc ,2 ,3 va observa miscarea
asezati-va iar pe pasi intr-o directie de revenire in pozitie
spate. si apoi in verticala pentru a
cealalta,apoi verifica corectitudinea
inotatorii se ridica componentelor
in pozitie verticala miscarii.
si sufla,asezandu-
se apoi din nou pe
spate si cercul se
 misca din nou.

Hop!
O activitate intinsa si ghemuita potrivita unui grup.
Obiective :
1. Dezvoltarea controlului capului in pozitia verticala
2. Mentinerea si imbunatatirea controlului respirator
3. Dezvoltarea echilibrului si coordonarii
4. Aprecierea extremelor posturale
5. Cresterea adaptabilitatii psihice

Primar Intermediar Avansat

Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
vertical.
Apreciere Efectul miscarii Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului si efectele
turbulentelor.
Formare Inotatorii si Ca inainte,un Ca inainte,se
terapeutii fac un inotator si un foloseste priza pe
cerc.Inotatorul sta in terapeut vor degetul mare.
fata terapeutului, cu trebui sa fie prinsi
spatele la acesta; iar o alta pereche
pozitia bicicletei cu va incerca sa ii
priza pe antebrat. prinda.Se
foloseste pozitia
bicicletei cu priza
pe pumn.
Instructiuni „Pedalati cu „inotatori pedalati „Inotatorii pedalati cu
picioarele si cand zic in timp ce picioarele,miscati-va in
Hop ! sariti si perechile incearca orice directie in jurul
suflati” sa se prinda in bazinului,sariti si
jurul cercului,si suflati la ultimul „hop!”
sariti si suflati ( ”
fiecare pereche,pe
rand, va prinde
sau va trebui sa
fie prinsa)

Rotatia laterala- plan vertical

Urmatoarele activitati sunt axate in principal pe rotatia laterala in plan vertical si sunt
prezentate secvential.Rotatia laterala partiala in plan vertical poate sa fi fost deja
introdusa de catre activitati precum „Rotile autobuzului” in timpul sectiunii stergatorului
si in „hai sa mergem”,de exemplu, are loc o rotatie completa.Acesta actiune de rotire in
pozitia verticala poate fi dezvoltata in continuare cu ajutorul urmatoarelor activitati :
1. Trecerea inelului
2. Mersul in spatiu (vezi rotatia verticala)
3. Rotirea in jurul cercului pe verticala
4. Asa ne rotim !
5. Intoarcerea in cerc
 6. Saritul pe loc.
Trecerea inelului
O activitate intinsa potrivita unui grup si care trebuie jucata atat in sensul orar cat si
antiorar.
Obiecte precum mingile pestii ori ratele pot fi folosite in locul inelului.Cand manipularea
acestuia e dificila sau imposibila,trecerea cercului la urmatorul inotator se poate face cu
ajutorul turbulentelor.In acest caz, inotatorul isi roteste corpul catre inotatorul urmator,si
obiectul care pluteste pe partea opusa va fi tras de catre efectul turbulent.
Pe masura ce controlul rotatiei laterale al inotatorului creste,aceasta activitate se poate
face si din pozitia de decubit dorsal,unde se folosesc aceleasi actiuni ca cele descrise mai
sus.Elementul critic al acestei activitati este reprezentat de abilitatea inotatorului de a-si
rotii corpul in ambele directii folosind capul si membrele.In final inotatorul va putea face
o intoarcere completa de 360° independent,in acest scop se poate folosi aceasta
activitate.
Obiective :
1. Imbunatatirea si pastrarea rotatiei capului si trunchiului
2. Imbunatatirea lateralitatii,imaginii corporale si constientizarii relatiilor spatiale
3. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
4. Imbunatatirea controlului membrelor
5. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
lateral in plan
vertical.
Apreciere Efectul pe care il are Ca inainte Ca inainte
intoarcerea capului
si ducerea mainii
peste corp asupra
pozitiei corpului.
Formare Inotatorul sta in fata Ca inainte,cercul Ca in stadiul
terapeutului,sprijinit se largeste putin intermediar, cercul
la nivelul taliei,cu se largeste mai
fata in interiorul mult.
cercului
Instructiuni „treceti inelul care Ca inainte Ca inainte.Niciodata
este in mana inotatorul nu va muta
dreapta peste corp inelul dintr-o mana in
la inotatorul din alta inaintea
stanga si uitati-va la corpului,aceasta
acesta. Odata ca actiune impiedica
inelul v-a fost luat rotatia si scopul
din mana,intorceti- acestei activitati.
va capul inapoi in
directia opusa pana
ce corpul vostru
revine la pozitia
initiala

Rotirea in jurul cercului pe verticala

O activitate ghemuita potrivita unui grup.
Obiective :
1. Dezvoltarea controlului capului in special a rotatiei
 2. Incurajarea miscarii bratelor si trunchiului.
3. Dezvoltarea echilibrului si coordonarii.
4. Mentinerea controlului respirator.
5. Cresterea adaptabilitatii psihice.
Primar Intermediar Avansat
Scop Rotatia laterala in Ca inainte Ca inainte
plan vertical
Apreciere Efectul miscarii Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului
Formare Un cerc cu inotatorii Ca inainte,cercul Ca inainte,inotatorii
asezati in poala este largit pentru nu mai sunt ajutati.
terapeutilor, privind cresterea rotatiei.
spre interiorul
cercului.
Instructiuni „ Treceti mana Ca inainte Ca inainte
dreapta peste corp si
apucati mana
dreapta a
terapeutului din
stanga, intocandu-va
capetele rotiti-va
corpul si asezati-va
in poala terapeutului
urmator”Inotatorii se
rotesc in continuare
in jurul cercului
atunci cand sunt
instruiti sa evite
orice coliziune si sa
se odihneasca dupa
fiecare rotatie.E
important cantatul
unui cantec pentru a
mentine o miscare
rotatorie ritmica si
continua.
Este esential ca inotatorul sa invete sa se roteasca in ambele
directii.Cand se foloseste o bucla sau un arc un terapeut va sta la
marginea acestuia pentru a asigura rotatia sigura a
inotatorilor.Aceasta activitate se face in mare parte sub apa.

Asa ne rotim
O activitate intinsa potrivita unui grup.
Obiective :
1. Incurajarea controlului capului.
2. Imbunatatirea coordonarii si echilibrului
3. Dezvoltarea rotatiei in jurul axei longitudinale a corpului.
 4. Imbunatatirea imaginii corporale si constientizarea relatiilor spatiale.
5. Cresterea adaptabilitatii psihice
6. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
lateral in plan
vertical si orizontal.
Apreciere Efectul pe care il Ca inainte Ca inainte
are intoarcerea
capului asupra
corpului.
Formare Inotatorul sta in Ca inainte Copilul sta in decubit
fata terapeutului cu dorsal pe mainile
fata in interiorul terapeutului,picioarele
cercului vor fi in mijlocul
cercului.
Instructiuni „Intorceti-va si stati „Sariti si rotitiva „ Rotitiva pe jumatate
cu fata spre in fata spre dreapta si inapoi”
terapeut.Acum terapeutului Repetati spre
intorceti-va cu fata ducand o mana in stanga,cantand ca
spre interiorul jurul corpului si inainte.Aceasta se
cercului cantand : intorcandu-va dezvolta intr-o
asa ne intoarcem, capul” Atunci intoarcere completa in
asa ne intoarcem cand se sare si se fata terapeutului sau
cand in bazin ne roteste spre poate fi folosita pentru a
jucam „”Aceasta se dreapta,mana se rotii de la un
poate dezvolta intr- stanga se duce in terapeut la altul ca in
o intoarcere jurul „rotirea in jurul
completa in fata corpului.Saritura cercului”.
terapeutului. se poate incepe
cu intoarceri mici
si dezvolta intr-o
intoarcere
completa.Se
urmareste ca
inotatorul sa sufle
cantand ca
inainte.

Intoarcerea in cerc
Un joc intinsa potrivit unui grup.
Obiective :
1. Dezvoltarea rotatiei capului si trunchiului.
2. Imbunatatirea controlului membrelor
3. Incurajarea miscarii,echilibrului si coordonarii
4. Cresterea adaptabilitatii psihice
5. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
lateral in plan vertical
Apreciere Efectul pe care il are Ca inainte Ca inainte
intoarcerea capului
 asupra corpului cu
interventia membrelor
superioare.
Formare Inotatorul sta cu fata Ca inainte Ca inainte
catre terapeut avand
mainile pe umerii
terapeutului.Terapeutii
completeaza crcul
folosind prinderea
lunga.
Instructiuni „O sa mergeti cu totii Ca inainte dar „ „ De data asta
si o sa va intoarceti in acum va folositi ridicati-va picioarele
jurul cercului.Luati doar varfurile de la fundul apei in
mana dreapta de pe degetelor pentru timp ce va rotiti in
umar si duceti-o in a atinge umerii.” jurul cercului si tineti-
mijlocul cercului apoi va cat mai usor’. La
continuati sa o duceti acest nivel inotatorii
pe umarul stang al se rotesc la 45°
urmatorului
terapeut.Desprindeti
mana stanga si
duceti-o pe umarul
drept al terapeutului
astfel incat acum sa
stati cu fata spre un
nou terapeut.” Acesta
actiune rotatorie se
repeta in jurul cercului
si in directia opusa.

Saritul pe loc
O activitate intinsa potrivita activitatii individuale sau in grup.
Obiective :
1. Dezvoltarea rotatiei capului si trunchiului si incurajarea miscarii active.
2. Imbunatatirea si mentinerea echilibrului si coordonarii
3. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
4. Incurajarea controlului membrelor
5. Cresterea adaptabilitatii psihice.
Primar Intermediar Avansat
Scop Rotatia laterala in Ca inainte Ca inainte
plan vertical
Apreciere Efectul pe care il are Ca inainte Ca inainte
intoarcerea capului
asupra corpului.
Formare Inotatorul sta cu Ca inainte,dar Ca inainte,nici un
spatele catre inotatorul este sprijin nu este oferit
terapeut avand sustinut la nivelul inotatorului.
mainile terapeutului taliei.
in jurul pieptului.Nu
exista alt contact cu
exceptia mainilor
inotatorului peste
 cele ale
terapeutului.
Instructiuni „Intoarce-te si zi-mi „sari si intoarce-te „ Sariti si rotiti-va din
salut, pti sa mi cu fata spre mine nou cu spatele catre
folosesti mainile apoi sari si mine” Aceleasi actiuni
pentru a te intoarce-te cu ale capului si bratului
intoarce”.Din spatele”Inotatorul sunt necesare iar
moment ce trebuie sa inotatorul trebuie sa si
inotatorul sta cu fata intoarca capul in recapete stabilitatea la
spre terapeut,este directia miscarii si aterizare.
instruit sa se poate duce si
roteasca din nou cu bratul pe partea
spatele la opusa a
acesta.Intoarcerea corpului,de a
in ambele parti lungul pieptului
trebuie dezvoltata pentru a facilita
intrucat reprezinta o saltul.
aptitudine esentiala
pentru siguranta.

Rotatia laterala- plan orizontal

Urmatoarele activitati duc copilul de la intoarcerile verticale la rotatiile in plan
orizontal.Este posibil si un stadiu intermediar,atunci cand acesta este necesar,se obtine
prin rotatia copilului in jurul cercului descris de bratele terapeutului cu picioarele ridicate
de pe fundul bazinului,ca in activitatea „ rotirea in jurul cercului”.
Trebuie retinut ca abilitatea de a face si controla o rotire in jurul axei longitudinale a
corpului depinde de folosirea capului si membrelor.Activitatile descrise in continuare
incurajeaza utilizarea acestor parti ale corpului.In dezvoltarea actiunii de rotire terapeutul
trebuie sa se asigure ca inotatorul e capabil sa se roteasca in ambele directii,spre stanga
si spre dreapta.
Activitati pentru dezvoltarea controlului rotatiei laterale in plan orizontal :
1. Algele
2. Salutul
3. Rostogolirea pe bara
4. Rostogolirea cu rezistenta
5. Roata
6. Trecerea inelului
7. Rostogolirea brat la brat
8. Rostogolirea de 360°
9. Rostogolirea in jurul cercului
10. Rostogolirea de a lungul raului.
Algele
O activitate intinsa potrivita activitatilor individuale si de grup.
Obiective:
1. Incurajarea relaxarii
2. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii pe plan orizontal
3. Incurajarea controlului membrelor
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
lateral in pozitie
orizontala.
Apreciere Efectul pe care il are Ca inainte Ca inainte
 alunecarea si
tractiunea laterala
asupra corpului.
Formare Inotatorul este Ca inainte,dar cu Ca in stadiul
sustinut de catre mai putina intermediar,dar cu
terapeut in decubit sustinere,si daca mai putina sustinere
dorsal,cu sustinerea nu apar iar corpul relaxat al
la nivelul taliei raspunsuri inotatorului este tras
adverse,se poate inapoi de catre
largi actiunea de turbulentele
alunecare. generate de
miscarile
terapeutului
Instructiuni „Stai linistit si Ca inainte Ca inainte
relaxeaza-te; fii ca
algele plutind pe
apa”.Terapeutul
merge inapoi
unduind inotatorul
de pe o parte pe
cealalta astfel incat
picioarele si
trunchiul inferior sa
se relaxeze.

Salut
O activitate „intinsa” potrivita unui grup ori activitatii individuale.E similara cu „algele” ;
diferentele au in vedere leganarea corpului si intoarcerea capului inotatorului.
Obiective :
1. Imbunatatirea si mentinerea controlului capului si rotatiei coloanei cervicale.
2. Imbunatatirea si mentinerea echilibrului si coordonarii
3. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
4. Cresterea constientizarii corpului in special a membrelor inferioare.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
lateral in plan
orizontal.
Apreciere Efectul pe care il are Ca inainte Ca inainte
alunecarea si
tractiunea laterala
asupra
corpului.Efectul
intoarcerii capului
asupra corpului.
Formare Inotatorul este Ca inainte,dar Ca in stadiul
sustinut de catre viteza leganarii de intermediar,dar cu
terapeut in decubit pe o parte pe viteza si leganare
dorsal,cu sustinerea cealalta se creste crescanda.
la nivelul taliei
Instructiuni „Atunci cand esti Ca inainte Ca inainte.Terapeutul
leganat pe o parte necesita dezvoltarea
intoarce capul catre intoarcerii
 mine si zi-mi salut independente a capului
„.Terapeutul merge fata de restul corpului
inapoi,leganand ca metoda de a crea si
inotatorul de pe o controla rotatia
parte pe cealalta laterala.
astfel incat bratele
sunt extinse iar
corpul inotatorului
este la distanta de
un brat de terapeut

Rostogolirea pe bara
O activitate „intinsa” potrivita activitiatii individuale sau in grup.E o progresie a „algelor”
si „salutului” si poate fi incorporata in aceste activitati si in altele ce necesita pozitia de
decubit dorsal si miscari prin apa precum „Barcile”.
Obiective:
1. Incurajarea miscarii in modelele rotatiei capului trunchiului si membrelor,si
controlul capului si membrelor
2. Reducerea spasticitatii trunchiului.
3. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
4. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
5. Cresterea adaptabilitatii psihice
6. Imbunatatirea imaginii corporale si constientizarii relatiilor spatiale.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
lateral in plan
orizontal.
Apreciere Efectul intoarcerii Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului.
Formare Inotatorul este Ca inainte,dar se Ca in stadiul
sustinut de catre reduce ajutorul intermediar,fara
terapeut in decubit oferit inotatorului asistarea
dorsal,cu sustinerea in crearea rostogolirii.
la nivelul taliei rostogolirii pe
bara si se creste
viteza activitatii.
Instructiuni „Relaxeaza-te si Ca inainte Ca inainte
lasa-ma sa te legan
prin apa.Cand
ajungem pe partea
cealalta a
bazinului,intoarce-ti
capul catre
stanga,apuca bara
cu mana dreapta
apoi cu cea
stanga,trage-ti
picioarele sub tine si
ridica-te”.Daca
inotatorul se
rostogoleste spre
 dreapta,capul se va
intoarce in aceasta
directie si mana
stanga prinde bara
intai.

Rostogolirea cu rezistenta
O activitate „intinsa” potrivita grupului sau activitatii individuale.
Obiective
1. Dezvoltarea, mentinerea si imbunatatirea rotatiei cervicale.
2. Schimbarea formei,mai ales atunci cand extensia e necesara pe o parte a corpului.
3. Imbunatatirea coordonarii
4. Incurajarea adaptabilitatii psihice.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
lateral in decubit
dorsal.
Apreciere Efectul miscarii Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului.
Formare Inotatorul sta in fata Ca inainte Ca inainte
terapeutului, cu
spatele la acesta.
Sustinerea de la
spate in pozitie
verticala este
folosita de catre
terapeut.
Instructiuni „Stai pe Ca Ca in stadiul
scaun,mainile inainte.Terapeutul intermediar. Se
intinse inainte,pune- opune rezistentas progreseaza prin
ti capul pe umarul pe partea cresterea rezistentei.
meu si lasa-ti superioara a
picioarele corpului
intinse”.”Atunci cand inotatorului si
esti intors spre previne,intr-o
stanga,intoarce-ti anumita
capul spre dreapta si masura,revenirea
simte cum corpul e la pozitia
din nou plat.” Daca initiala.Inotatorul
esti intors spre trebuie sa lucreze
dreapta,intoarce-ti mai tare pentru
capul spre stanga ca intoarcerea
sa ti indrepti capului si extinde
corpul”.Terapeutul si abduce partea
rostogoleste corpului spre care
inotatorul e intors capul.
manula,intai pe o
parte apoi pe
cealalta,si permite
corpului inotatorului
sa revina in decubit
 dorsal atunci cand
inotatorul intoarce
capul.

Roata
O activitate „intinsa” potrivita grupului.
Obiective :
1. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
2. Cresterea si mentinerea adaptabilitatii psihice.

Primar Intermediar Avansat

Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
lateral in plan
orizontal.
Apreciere Efectul miscarii Ca inainte Ca inainte
capului asupra
pozititei corpului.
Formare Se face un cerc din Ca Ca in stadiul
terapeuti si inotatori inainte,prinderea intermediar
asezati alternativ, scurta e inlocuita
folosind prinderea de prinderea
scurta. lunga
Instructiuni „Inotatori, indoiti-va Ca Ca in stadiul
genunchii si solduril inainte.Progresia intermediar. Cresterea
si asezati-va; lasati- se face prin vitezei si frecventei de
va capetele usor pe schimbarea prizei schimbare a directiei
spate,si intideti- si schimbari mai cercului.
va.”Terapeutii merg dese in directia de
apoi in lateral intr-o miscare a
directie iar inotatorii cercului.
se relaxeaza si
permit sa fie
miscati in
apa..Atunci cand
terapeutii misca
directia
cercului,picioarele
inotatorilor au
tendinta sa se
legene din centrul
„rotii”.Inotatorul
este instruit sa
intoarca capul astfel
incat sa previna
aceasta miscare a
picioarelor.

Rostogolirea brat la brat

O activitate „intinsa” potrivita grupurilor si indivizilor.
Obiective :
1. Dezvoltarea rotatiei capului si trunchiului.
2. Dezvoltarea controlului membrelor
 3. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
4. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
5. Imbunatatirea imagini corporale si constientizarea relatiilor spatiale.

Primar Intermediar Avansat

Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
lateral in plan
orizontal.
Apreciere Efectul rotirii Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului.
Formare Pozitia rotirii „mana Ca inainte Ca inainte
in mana”
Instructiuni „Intoarce-ti capul Ca Ca inainte.Progresia se
spre mine; adu-ti inainte.Progresia face prin permiterea
mana de pe lateral se face prin trecerii
peste mana mea si reducerea naturale,neasistate.Se
piciorul lateral peste asistentei si poate folosii muzica
celalalt; sufle cand efectuarea ritmica pentru
te intorci”.Pozitia intoarcerii la o dezvoltarea actiunii.
inotatorului inaltime mai
deasupra suprafetei mica,in apa.
apei in timpul
intoarcerii poate fi
controlata de catre
terapeut.La inceput
capul si umerii sunt
deasupra
apei.Pozitia finala
dupa intoarcere este
pe partea opusa a
terapeutului.Dupa
fiecare intoarcere
,mana inotatorului
se va afla in spatele
umerilor
terapeutului.

Rostogolirea la 360°
O activitate „intinsa” potrivita lucrului individual, dar se poate forma un grup in care
fiecare terapeut sa lucreze individual cu cate un copil.Miscarea poate fi invatata cu un
model de flexie sau extensie in functie de conditia inotatorului.
Obiective :
1. Imbunatatirea controlului capului
2. Incurajarea miscarii active
3. Cresterea adaptabilitatii psihice
4. Reducerea spasticitatii trunchiului prin actiuni rotative ritmice.
5. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
6. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii.

Primar Intermediar Avansat

Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
 lateral in plan
orizontal.
Apreciere Efectul miscarii Ca inainte Ca inainte
capului mainilor si
picioarelor asupra
corpului.
Formare Inotatorul asezat Ca inainte Ca inainte
orizontal langa
terapeut care
foloseste a doua
pozitie de rotire.
Instructiuni „Adu-ti mana si Ca Ca inainte.Se ofera
piciorul lateral peste inainte.Progresia asistenta redusa sau
corp;intoarce-ti se face prin deloc.Rostogolirea
capul spre reducerea independenta la 360°
mine;sufla cand te asistentei in ambele directii ar
intorci si ridica-te pe trebui sa fie posibila in
umar”. Terapeutul acest stadiu.Este
atinge talia copilului important ca actiunea
pentru a facilita sa se execute ritmic.
actiunea

Rostogolirea in jurul cercului

O activitate „ intinsa” potrivita pentru un grup.
Actiunea de rostogolire trebuie sa fie dezvoltata pe ambele parti,stanga si
dreapta.Majoritatea inotatorilor au o directie preferata,dar,pentru siguranta,trebuie sa
invete sa faca si sa controleze rotatia laterala in ambele directii.
Obiective :
1. Dezvoltarea modelelor rotationale ale capului trunchiului si
membrelor,incurajarea creari si controlului rotatiei.
2. Reducerea spasticitatii trunchiului
3. Incurajarea miscarii active
4. Imbunatatirea si mentinerea respiratiei si controlului respirator.
5. Imbunatatirea imaginii corporale si a constientizarii relatiilor spatiale.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotational Ca inainte Ca inainte
lateral in plan
orizontal.
Apreciere Efectul crearii unei Ca inainte Ca inainte
rotatii si controlul
corpului.
Formare Inotatorul sta in fata Ca inainte,cercul se Ca inainte,cercul se
terapeutului, cu fata largeste. largeste si mai
spre interiorul mult.
cercului.
Instructiuni „Indoaie Ca inainte.Se poate Ca inainte.Se ofera
genunchii,mainile introduce un cantec asistenta doar atunci
intinse inainte,lasa potrivit pentru cand aceasta e
capul usor pe spate dezvoltarea unui necesara.
pana model de miscare
plutesti”.Terapeutul mai ritmic si pentru
sprijina inotatorul la controlul
 nivelul taliei pentru rostogolirii.Terapeutii
a stabiliza pozitia de ofera din ce in ce
plutire a acestuia. mai putin sprijin
„te rostogolesti la inotatorilor.
stanga.Cand se da
instructiunea de
rostogolire,intoarce-
ti capul spre stanga
si du-ti mana
dreapta si piciorul
peste corp,sufla si
roteste-te spre
urmatorul
terapeut.”Pe masura
ce inotatorul
paraseste bratele
terapeutului,se
pregateste sa
primeasca urmatorul
inotator.E
recomandat ca in
aceasta etapa sa
astepte pana ce toti
inotatori si-au
completat rotirea si
stau asezati in
decubit dorsal pe
bratele urmatorului
terapeut

Rostogolirea de a lungul raului.

O activitate „intinsa” si „ghemuita” potrivita grupului.
Obiective :
1. Dezvoltarea controlului capului
2. Dezvoltarea controlului rotational –vertical si lateral.
3. Experimentarea extremelor posturale
4. Dezvoltarea coordonarii si echilibrului
5. Pastrarea controlului respirator
6. Imbunatatirea adaptabilitatii psihice.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
laterale, vertical,
extreme posturale.
Apreciere Efectul miscarii Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului.
Formare Un cerc; inotatorul Ca inainte Ca inainte
si terapeutul stau
fata in fata folosind
pozitia nr 3 din
randul pozitiilor de
sprijin cu fata.Un
 terapeut
suplimentar este
necesar in cerc.
Instructiuni Toti terapeutii se Ca inainte.Se Cand sta pe
intorc in stanga si poate introduce spate,inotatorul se
privesc spre un cantec. rostogoleste catre
exteriorul urmatorul terapeut.
cercului,inotatorii
stau intinsi in
decubit dorsal si
sunt ajutati sa
pluteasca spre
urmatorul terapeut
care ii sprijina la
nivelul centrului de
greutate si
terapeutii continua
sa se intoarca
pentru a permite
inotatorilor sa se
ridice inainte catre
urmatorul
terapeut.Procesul
intoarcerii
instructorilor si
ridicarea inotatorilor
si intinderii continua
in jurul cercului.

Rotatia combinata
Rotatia combinata leaga rotatia verticala si laterala pentru a asigura siguranta
inotatorului.Combinatia celor doua miscari rotationale permite unui inotator sa cada
inainte,sa se rostogoleasca pe spate si sa se ridice in picioare,daca doreste.
Activitati pentru dezvoltarea controlului rotational :
1. Pe fereastra
2. Ciuperca
3. Peste verticala
4. Pesti in plasa
5. Rostogolirea sub un arc ori printr-o bucla.
Pe fereastra
O activitate ghemuita si intinsa potrivita unui grup.
Obiective :
1. Cresterea adaptabilitatii psihice
2. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator
3. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii
4. Incurajarea miscarii active si independente
5. Imbunatatirea constientizarii relatiilor spatiale si directiei.
Primar Intermediar Avansat
Scop Rotatia laterala si Ca inainte Ca inainte
impingerea.
Apreciere Efectul miscarii Ca inainte Ca inainte
capului asupra
 corpului in
producerea efectelor
rotatiei si impingerii.
Formare Inotatorii se tin de Ca inainte Inotatorii nu se tin
maini intr-o linie in de mana.
interiorul cercului
format de terapeuti
care se tin de mana
unul cu celalalt
pentru a forma arce
la suprafata apei.
Instructiuni „Urmati liderul pe Ca inainte,dar Ca inaite dar,”nu va
sub arc;iesiti in „Cercul se va rotii tineti de mana de data
afara cercului si usor asa ca asta”.
treceti la alt atentie la arce”.
arc.Treceti pe sub
arc intrand in cerc.
Miscati-va in jurul
cercului si nu uitati
sa urmati liderul.”

Ciuperca
O activitate ghemuita potrivita activitatii individuale,dar un grup de inotatori si terapeuti
poate fi format.Este necesara in formarea rotatiei combinate si aprecierea impingerii.
Obiective :
1. Imbunatatirea flexiei si extensiei corpului ca intreg.
2. Cresterea respiratiei si controlului respirator
3. Imbunatatirea adaptabilitatii psihice
4. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii.
Primar Intermediar Avansat
Scop Rotatia laterala si Ca inainte Ca inainte
impingerea.
Apreciere Efectul impingerii si Ca inainte Ca inainte
valoarea controlului
rotational.
Formare Inotatorul sta in fata Ca inainte Ca inainte
terapeutului,cu
spatele la
acesta.Este sprijinit
la nivelul taliei de
catre terapeut.
Instructiuni „Trageti genunchii la Ca Ca inainte dar flexia
piept;tineti-va inainte,actiunea genunchilor si soldului
genunchii cu se dezvolta prin se va face usor pentru
mainile,capul inainte reducerea a ajuta
si suflati.”Terapeutul suportului si plutirea.Terapeutul nu
controleaza actiunea controlului oferit ofera asistenta.
corpului in de catre terapeut.
momentul
ghemuirii,astfel
incat corpul
inotatorului sa nu se
 roteasca inainte
prea rapid.

Dincolo de verticala
O activitate intinsa si ghemuita potrivita activitatii individuale care poate fi efectuata in
cadrul unui grup.
Obiective:
1. Imbunatatirea flexiei extensiei si rotatiei corpului ca intreg.
2. Imbunatatirea controlului capului.
3. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
4. Imbunatatirea adaptabilitatii psihice.
5. Cresterea echilibrului si coordonarii.

Primar Intermediar Avansat

Scop Controlul rotatiei Ca inainte Ca inainte
combinate
Apreciere Importanta Ca inainte Ca inainte
controlului
rotational pentru
revenirea la o
pozitie sigura
pentru respiratie si
recapatarea
echilibrului.
Formare Inotatorul sta in Ca inainte Ca inainte
fata terapeutului,cu
spatele la
acesta.este sprijinit
la nivelul taliei de
catre terapeut.
Instructiuni „Stati pe scaun cu Ca inainte, se Ca inainte.Obiecte
mainile intinse reduce suportul si plutind pe apa ori sub
inainte; lasati-va facilitarea.terapeutul apa pot fi recuperate
capetele usor pe trebuie sa fie de catre inotator si
spate si intindeti- punctul focal spre prezentate
va.Duceti genunchii care se ridica terapeutului.Astfel se
la piept, capul si inotatoruldupa ce se va incuraja miscarea
mainile intinse roteste orizontal. si interesul pentru
inainte;suflati si activitate.
duceti-va inainte
dincolo de pozitia
verticala.Apoi
intorceti-va pe
spate si ridicati-va
spre mine”.

Pesti in plasa
O activitate intinsa si ghemuita pentru un grup.
Obiective :
1. Mentinerea controlului rotational,echilibrului si coordonarii.
 2. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
3. Incurajarea miscarii active a corpului in toate directiile.
4. Dezvoltarea imaginii corporale si constientizarea relatiilor spatiale.
5. Cresterea adaptabilitatii psihice.
Primar Intermediar Avansat
Scop Rotatia combinata Ca inainte Ca inainte
Apreciere Efectele Ca inainte Ca inainte
plutirii;controlul
rotational si
combinarea rotatiei
verticale si laterale
necesara pentru
capatarea unei
pozitii sigure pentru
respiratie.
Formare Se face un cerc de Ca inainte Ca inainte
terapeuti folosind
prinderea lunga in
jurul inotatorilor
care stau
independent in
mijlocul cercului.
Instructiuni „Inotatorilor,sunteti Ca inainte,dar Ca inainte,dar cercul
pesti in plasa si inotatori nu se va rotii intr-o
puteti iesi din plasa trebuie sa se directie ori cealalta si
trecand pe sub sprijine de bratele poate schimba directia
maini, si trecand terapeutilor atunci periodic.Aptitudinea de
inapoi peste ele,va cand intra ori ies a tine ochii deschisi
puteti tine de maini din cerc. sub apa e de
ca sa va ajutati daca asemenea incurajata
doriti”.Inotatorii ies deoarece inotatorii
din cerc pe sub trebuie sa urmareasca
bratele spatiile pentru a intra
terapeutilor,si odata si iesi din cerc.
ce acesta e liber,se
rotesc pe spate si
revin la pozitia
ridicata.Acelasi
model se repeta si
cand inotatorii intra
inapoi in cerc.

Rostogolirea sub un arc ori printr-o bucla

O activitate „intinsa” potrivita activitatilor individuale ori de grup.Este esential ca
inota5torul sa invete rotatia in ambele directii.Cand se foloseste o bucla ,ori in stadiul
avansat,un terapeut poate sta pe marginea buclei sau arcului pentru a asigura rotatia
sigura a inotatorilor.Aceasta activitate are loc in mare parte sub apa.
Obiective :
1. Dezvoltarea miscarilor rotationale ale capului trunchiului si membrelor.
2. Dezvoltarea respiratiei si controlului respirator.
3. Dezvoltarea echilibrului si coordonarii.
4. Asigurarea stimularii vestibulare.
 Primar Intermediar Avansat
Scop Rotatia combinata Ca inainte Ca inainte
Apreciere Efectele miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului si
membrelor asupra
corpului;revenirea la
o pozitie sigura
pentru respiratie.
Formare Doi terapeuti Ca inainte,se Ca inainte,nu se
formeaza un arc cu ofera mai putina asista inotatorii.
bratele lor deasupra asistenta.
suprafetei
apei.Inotatorii sunt
sprijiniti de catre
terapeuti in pozitie
verticala pe o parte
a arcului.Se poate
folosii o bucla in
locul arcelor.
Instructiuni Inotatorul sta asezat Ca inainte Ca inainte
in decubit
ventral,sustinut la
nivelul taliei de catre
terapeut.Impreuna
se indreapta spre
arc,intatorul fiind
rotit pe spate cand
trece pe sub arc
acesta rostogolindu-
se din nou in decubit
ventral dupa ce
trece prin arc.

Forta ascensionala
Activitatile din aceasta sectiune sunt destinate sa ajute inotatorul sa aprecieze efectele
plutirii si ale fortei ascensionale.Inotatorul este incurajat sa se lase la fundul bazinului,
actiune dificila datorita rezistentei apei date de efectele de impingere.Adevarata apreciere
a acestor efecte asigura inotatorul si o schimbare de atitudine apare atunci cand intelege
clar faptul ca apa actioneaza ca o forta ce impinge corpul ci nu una care il trage in jos.
Activitati :
1. Vaporul
2. Portocale si lamai
3. 8turi
4. Stand pe fundul bazinului
Vaporul
O activitate „intinsa” si „ghemuita” potrivita pentru activitatile de grup.
„vaporul trece prin alee
Prin alee,prin alee
Vaporul trece prin alee
In ultima zi din septembrie
Capitanul spune „nu mai trec”
Nu mai trec,nu mai trec,
Capitanul spune nu mai trec
In ultima zi din septembrie.
Vaporul s-a scufundat pe fundul marii,
Pe fundul marii,
Vaporul s-a scufundat pe fundul marii
In ultima zi din septembrie
Cu toti ne bagam capul in apa
In apa,in apa,
Cu toti ne bagam capul in apa,
In ultima zi din septembrie.
Obiective :
1. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
2. Cresterea adaptabilitatii psihice
3. Imbunatatirea controlului capului in directia anteroposterioara.
4. Incurajarea flexiei si extensiei corpului ca intreg.
5. Incurajarea mersului independent.
6. Cresterea echilibrului si coordonarii.
Aceasta activitate poate fi folosita si pentru facilitarea „suflarii” si controlului respirator la
fel de devreme precum jocurile folosite pentru familiarizare si detasare in programele
pentru copilul mic.
Se poate forma un arc cu mana terapeutului atingant peretele, deasupra suprafetei
apei,sau prin tinerea unui obiect pe perete pentru a creste largimea arcului, inaltimea
arcului scade odata cu dezvoltarea abilitatilor copilului.
Parintii sau cei ce lucreaza cu copii, folosind o pozitie in care copilul sta cu fata catre
ei,merg inapoi aplecandu-se si demonstrand „suflatul” atunci cand trec pe sub arc.Pentru
progresia activitatii, copii se tin cu spatele la parinte.Treptat,copii sunt incurajati sa se
scufunde mai mult odata ce suflatul devine automat si mai regulat.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul fortei Ca inainte Ca inainte
ascensionale si
rotatia verticala
Apreciere Efectele miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpului si efectele
fortei ascensionale.
Formare Inotatorul in fata Inotatorul sta cu Inotatorul actioneaza
terapeutului,cu fata catre independent.terapeutul
spatele catre terapeut folosind va sta in apropiere in
acesta,priza se face o priza” mana in caz de nevoie.
la nivelul taliei sau mana” ,
in caz de terapeutul merge
dizabilitate severa, inapoi.
copilul sta in poala
terapeutului.
Instructiuni Perechile urmeaza La „ Vaporul s-a Inotatorul trece
liderul pe alee ( un scufundat pe independent pe sub
terapeut ce face un fundul arc.Terapeutul il va
arc cu mainile pe marii”,inotatorul astepta pe partea
marginea bazinului, si terapeutul se cealalta a arcului pentru
 ori doi oameni scufunda si trec a-l primii.
tinandu-se de pe sub
mana,fata in fata.). arc,deasemenea
Inotatorul sufla la cel de-al 4-lea
atunci cand trece vers.
pe sub arc.
Instructiunile se
repeta pentru al
doilea vers.

Portocale si lamai
O activitate „intinsa” si „ghemuita” potrivita unui grup.
Obiective :
1. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
2. Incurajarea relaxarii generale.
3. Incurajarea miscarii,in special flexia si extensia.
4. Imbunatatirea si mentinerea echilibrului si coordonarii.
5. Imbunatatirea controlului capului,in special pe directia anteroposterioara.
O forma modificata a acestei activitati,asemanatoare cu „ Vaporul” poate fi folosita si in
programele de inceput.

Primar Intermediar Avansat

Scop Controlul fortei Ca inainte Ca inainte
ascensionale si
respiratia.
Apreciere Nevoia de a expira Ca inainte Ca inainte
in timpul
scufundarii; plutirea.
Formare Un inotator si un Ca inainte Ca inainte
terapeut fac un arc
cu ambele maini sub
suprafata
apei.Ceilalti inotatori
sunt sprijiniti la
nivelul taliei,stand
cu spatele catre
terapeuti,si trec unul
dupa altul pe sub
arc.
Instructiuni Copii si terapeutii se Ca Nu se asisita
scufunda cu capul inainte.Asistenta activitatea.Inotatorul
inainte si trec pe sub redusa la nivelul trece independent pe
arc iesind la taliei, permitand sub arc.Terapeutul il
suprafata pe partea astfel o mai buna va astepta pe partea
cealalta,si urmeaza apreciere a cealalta a arcului
liderul pentru a efectului fortei pentru a-l primii.
repeta procesul.Un ascensionale;
rol important il are alternativ,
controlul respirator inotatorul poate
si covingerea sta in spatele
copilului sa se terapeutului.
 scufunde cu capul
inainte si nu extins.

Jucarii
O activitate „intinsa” potrivita grupurilor dar care se poate face si in perechi.
Obiective :
1. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
2. Incurajarea si mentinerea echilibrului si controlului rotational.
3. Incurajarea miscarii la suprafata apei si sub apa.
4. Dezvoltarea coordonarii mana-ochi.
5. Stimularea perceptiei auditive.

Primar Intermediar Avansat

Scop Controlul fortei Ca inainte Ca inainte
ascensionale si
respiratia.
Apreciere plutirea. Ca inainte Ca inainte
Formare Se face un cerc Ca Ca inainte,inotatorul
,inotatorul sta in inainte,asistenta lucreaza
fata este redusa. independent.
terapeutului,acesta
il sprijina la nivelul
taliei.
Instructiuni „ cand zic „hai!”, va „asteptati pana zic Ca in stadiul primar si
scufundati toti dupa „hai !”. Obiectele intermediar, acum
obiecte.Nu uitati sa sunt impinse la obiectele se pot
suflati.” Terapeutul distanta inainte scufunda pana
poate asista de a da aproape sau la fundul
scufundarea atunci comanda.daca bazinului.Activitatea se
cand e necesar si obiectele sunt de poate face in echi[pe
controleaza plutirea culori diferite, sau individual.In cel
si efectele rotatiei. fiecare culoare din urma caz,nu se
poate primii un poate introduce
numar si inotatorii competitia.
incurajati sa
prinda obiectele
cu cel mai mare
numar.Terapeutul
tine scorul pentru
fiecare inotator.E
important sa se
urmareasca daca
inotatorul sufla
sub apa si isi tine
ochii deschisi.o
varietate de
obiecte, care se
scufunda mai greu
sau mai
usor,trebuie
folosite.
Stand la fundul apei
O activitate „intinsa” si „ghemuita”.
Obiective :
1. Incurajarea extremelor posturale,imaginii corporale si constientizarii spatiale.
2. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii.
3. Imbunatatirea controlului respirator.
4. Cresterea adptabilitatii psihice.

Primar Intermediar Avansat

Scop Controlul fortei Ca inainte Ca inainte
ascensionale si rotatiei
Apreciere Efectele fortei Ca inainte Ca inainte
ascensionale.
Formare Inotatorul si terapeutul Se foloseste Se formeaza un
stau fata in priza”mana in cerc de inotatori si
fata,mainile mana” terapeuti asezati
inotatorului asezate pe alternativ,se
umerii foloseste prinderea
terapeutului.Terapeutul lunga.
sprijina inotatorul la
nivelul taliei.
Instructiuni „Vom sarii de 3 ori Ca inainte. Inotatorul se
apoi ne vom scufunda scufunda independent
si vom sufla. Vedeti ca in stadiul initial.
daca fac balonase „

Activitati pentru echilibru si coordonare.

Dezvoltarea controlului echilibrului si coordonarii incepe deja in activitatile descrise
anterior.Insa, in activitatile urmatoare pot fi folosite special pentru a creste controlul
echilibrului si coordonarea impotriva miscarilor apei,a inotatorului si a celorlalte persoane
din apa.
In aceste activitati,inotatorul poate obtine un control impotriva factorilor deranjanti fie ca
e in picioare asezat,aplecat sau intins.
Turbulenta-un puternic factor de dezechilibrare- poate fi folosita de catre terapeut in jurul
inotatorului pentru a-l ajuta sa invete sa controleze echilibrul si coordonarea.
Activitati :
1. Steluta
2. Valuri
3. Stele si dungi
4. Barci
5. Caruselul
6. Turbulenta intentionata in jurul inotatorului.
Activitatile 1-5 sunt organizate asemenea unui joc.Activitatea 6 reprezinta o tehnica ce
ajuta dezvoltarea controlului echilibrului.
Steluta
O activitate „intinsa” pentru copii mici in grup ori individual.
Obiective:
1. Incurajarea miscarii active,in special abductia,adductia membrelor,ridicarea
mainilor.
2. Dezvoltarea flexiei si extensiei trupului ca intreg.
3. Imbunatatirea controlului.
 4. Dezvoltarea imaginii corporale.
5. Dezvoltarea echilibrului si coordonarii.
6. Imbunatatirea respiratiei si controlului respirator.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul echilibrului Ca inainte Ca inainte
in decubit dorsal si
ventral.
Apreciere Efectul folosirii Ca inainte Ca inainte
capului pentru a
controla pozitia
capului.
Formare Se formeaza un Ca inainte Ca inainte
cerc,inotatorii in fata
terapeutilor privind
spre interiorul
cercului,sprijiniti la
nivelul taliei in
pozitie verticala.
Instructiuni „Ridicati-va usor „Ridicati-va Ca in stadiul
bratele din apa mainile din intermediar.progresia
deasupra capului, apa.Ghemuiti-va se face crescand viteza
intindeti mainile cat intr-o minge apoi activitatii si prin
mai sus si cat mai lasati-va usor pe reducerea asistentei.
larg cu putinta,dati spate si intindeti-
din maini apoi le va picioarele.
coborati iar in apa „ Intindeti-va
mainile cat mai
mult, ghemuiti-va
apoi ridicati-va in
picioare.”

Valuri
O activitate „intinsa” potrivita grupurilor si activitatii individuale.Poate fi folosita ca atare
ori in componenta altor activitati precum „ Daca esti vesel” sau „ Simon zice”
Obiective :
1. Cresterea amplitudinii de miscare si forta musculara in membre.
2. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii.
3. Imbunatatirea constientizarii imaginii corporale si relatiilor spatiale.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul echilibrului Ca inainte Ca inainte
in pozitia verticala si
orizontala.
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
corpuluisi efectele
turbulente asupra
membrelor in
miscare..
Formare Inotatorul sta in fata Ca inainte Ca inainte
terapeutului,cu
spatele catre acesta,
care il sprijina la
 nivelul taliei.Umerii
inotatorului trebuie
sa fie in apa.
Instructiuni „Intindeti-va mainile „Intindeti-va „Intindeti-va mainile
inainte,si apoi bratele inainte inainte,lasati-va capul
miscati-le ,palmele una spre pe spate pe umar si
lateral,apoi cealalta,duceti-va intindeti-va.faceti
apropiati-le din nou mainile lateral valuri cu mainle si
„ apoi apropiati-le picioarele,ducandu-le
din nou.” in sus si in
jos.Progresia se face
reducand suportul
oferit si crescand
viteza activitatii.

Stele si dungi
O activitate „intinsa”.
Obiective :
1. Imbunatatirea si pastrarea amplitudinii adductiei/abductiei in articulatia soldului si
umarului.
2. Incurajarea controlului membrelor
3. Dezvoltarea controlului rotational,echilibrului si coordonarii.
4. Dezvoltarea imaginii corporale si constientizarea relatiilor spatiale.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul echilibrului Ca inainte Ca inainte
in decubit
dorsal;controlul
rotatiei laterale.
Apreciere Efectul miscarilor Ca inainte Ca inainte
capului asupra
rotatiei;plutirea
Formare Inotatorul sta in fata Ca inainte,se Inotatorul nu este
terapeutului,cu reduce asistenta sprijinit,asezandu-
spatele catre si sustinerea se,plutind si
acesta.Terapeutul oferita la asezare revenind
plaseaza mainile in si independent.
asa fel incat sa revenire.Cresterea
sustina inotatorul in vitezei miscarilor
decubit dorsal. creste gradul de
control necesar.
Instructiuni „Stati pe scaun cu mainile intinse inainte;lasati-va capul usor pe
spate pana cand sunteti asezati pe pat.Despartiti mainile si
picioarele si faceti o stea.Apropiati mainile si picioarele si faceti o
dunga”.

Barci
O activitate „ intinsa”.
Un grad sporit de control rotational poate fi introdus prin incurajarea inotatorului sa se
rostogoleasca pe bara atunci cand ajunge la marginea bazinului.
Obiective :
1. Incurajarea miscarii si controlului membrelor.
2. Incurajarea controlului capului si rotatiei.
 3. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii.
Primar Intermediar Avansat
Scop Miscarea si controlul Ca inainte Ca inainte
picioarelor ducand la
miscare
independenta in
decubit dorsal,
implicand controlul
rotational.
Apreciere Abilitatea de a Ca inainte Ca inainte
controla rotatia in
timpul miscarii in
apa.
Formare Inotatorul sta in fata Ca inainte,se Ca
terapeutului,cu reduce asistenta. inainte.Terapeutul
spatele catre asista miscarea doar
acesta.Inotatorul se in caz de necesitate
lasa pe spate pe pentru plutirea in
mainile terapeutului. decubit
dorsal,inotatorul
continua apoi
independent
actiunea.
Instructiuni „Loveste cu picioarele.”Terapeutul merge inapoi si sustine
inotatorul pe parcursul actiunii de lovire.Daca activitatea se face in
grup, se va forma o linie de inotatori cu fata la perete incurajarea
miscarii active se da prin introducerea unei note competitive prin
comanda : „hai sa veden cine e mai rapid !”

Carusel
O activitate „intinsa” potrivita unui grup care poate fi modificata pentru activitati
individuale.
Obiective :
1. Dezvoltarea si mentinerea controlului echilibrului si coordonarii.
2. Imbunatatirea si mentinerea reactiilor posturale.
3. Dezvoltarea controlului membrelor.
4. Incurajarea dezvoltarii constientizarii imaginii corporale si relatiilor spatiale.
Primar Intermediar Avansat
Scop Dezvoltarea Ca inainte Ca inainte
controlului si
echilibrului; reactiile
posturale si
cresterea
adaptabilitatii
psihice.
Apreciere Efectele turbulente Ca inainte Ca inainte
si pierderea
echilibrului; nevoia
controlului capului.
Formare Inotatorii stau Ca inainte Terapeutii formeaza un
spate la spate in cerc in jurul inotatorilor
mijlocul unui cerc folosind prinderea
 format din lunga.
terapeuti.Se
foloseste priza
„mana in mana”
pentru fiecare
inotator.
Instructiuni Inotatorii raman in Ca inainte,dar Cercul terapeutilor se
picioare in timp ce cercul poate misca in lateral intr-o
terapeutii merg in schimba directia directie si apoi cealalta cu
lateral in jurul de rotire si se viteza din ce in ce mai
cercului, luand reduce sprijinul mare.Fiecare inotator
mainile de pe oferit trebuie sa stabilizeze
primul inotator si inotatorilor. corpul impotriva
prinzand mainile turbulentelor si sa ramana
urmatorului in echilibru, „stand” cu
inotator.miscarea capul si mainile intinse
poate fi ritmica sau inainte, picioarele
se poate numara departate la nivelul
astfel incat toti soldului,soldurile,genunchii
terapeutii trec si gleznele flectate,
simultan de la un picioarele pe fundul
inotator la bazinului.
celalalt,astfel ca
lipsa de sprijin sa
fie doar
momentana.

Turbulenta intentionata in jurul inotatorului

O activitate potrivita lucrului individual; factorii sunt aceiasi pentru toate nivelele
activitatii.
Progresia se face prin cresterea turbulentei din jurul inotatorului.Turbulenta se poate face
in maniera descrisa mai jos sau poate fi sporita de miscarea terapeutului in jurul
inotatorului.Aceasta miscare poate fi lenta si usoara la inceput dar se poate accelera
treptat si astfel poate cauza turbulente mai mari.Pogresia ulterioara se face prin crearea
turbulentelor in jurul inotatorului in pozitiesezanda ,apecat si decubit dorsal.
Obiective :
1. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii.
2. Cresterea adaptabilitatii psihice.
Primar Intermediar Avansat
Scop Controlul echilibrului si coordonarii.
Apreciere Efectele turbulentei asupra corpului si maniera in care se poate
obtine control.
Formare Inotatorul sta cu fata catre terapeut
Instructiuni „Incearca sa ma impiedici sa te dobor”.Terapeutul cu bratele
extinse,creaza turbulente usoare in fata inotatorului.Face acest
lucru tinand un brat deasupra celuilalt,astfle incat mainile sa
treaca una peste cealalta.Mainile se tin la distanta umerilor,si trec
lateral la aceeasi distanta,incrucisandu-se la axa mediana a
corpului si ducandu-se inapoi.Daca actiunea se repeta de cateva
ori,se vor acumula turbulente in fata inotatorului.daca turbulentele
se fac la o inaltime mai muca pe trupul inotatorului,acesta se va
dezechilibra mai usor.Terapeutul va trebui sa instruiasca inotatorul
pentru a-si controla echilibrul.Atunci cand corpul cade
inainte,inotatorul trebuie sa ridice bratele inainte la nivelul
umerilor,sa tina capul inainte si in acelasi timp sa adopte o postura
sezanda prin flexia genunchilor si soldului.Stabilitate aditionala se
obtine atunci cand picioarele sunt abduse mai mult decat latimea
umerilor.Se pot crea turbulente in spatele inotatorului in aceeasi
maniera.In acest caz,tendinta e spre caderea inapoi.Pentru a
contracara aceasta actiune si pentru a stabiliza corpul,inotatorul ar
trebui sa isi flecteze soldurile si genunchii,ducand capul si bratele
inainte.
Daca turbulentele sunt indreptate spre spatele inotatorului sau pe
o parte,corpul inotatorului tinde sa cada inapoi si sa se roteasca pe
partea pe care sunt turbulente.Pentru a evita pierderea echilibrului
si pentru a mentine stabilitatea,inotatorul va adopta pozitia
sezanda,in acelasi timp ducand capul si bratele inainte si in directia
opusa celei spre care corpul tinde sa se roteasca si sa cada.