5 Beneficii curioase ale sportului asupra sanatatii

Sportul ne mentine tineri

Miscarea, in special cea care ne ajuta sa ne punem in actiune cat mai multe grupe de muschi (dans, aerobic, gimnastica etc), ne ajuta sa ne mentinem tineri. Cum aceasta? Atunci cand stam, fie in picioare fie pe scaun sau in pat, grupele musculare pe care nu le punem in actiune sunt mai putin irigate de sange. Aceasta pentru ca muschii nostri au multe vase foarte mici numite capilare care stau inchise atunci cand muschiul nu este "folosit".Daca muschiul nu este folosit pe o perioada mai lunga de timp, de oridinul lunilor, onele pe care aceste capilare ar trebui sa le irige cu sange pentru a le hrani, a le o!igena si a le deto!ifia se atrofia a. Acesta este si motivul pentru care o persoana care a trecut brusc la munca de birou simte dureri puternice in umeri sau pentru care persoanele care stau mult timp pe scaun au dureri de spate. Mai mult decat atat, abdomenul incepe sa se lateasca usor pentru cei care lucrea a mult timp stand pe scaun si pot sa apara colaceii si aripioarele. Multe capilare care depind de miscare sunt inchise" #amenii care fac miscare au mai mult sange care este depo itat in splina si ficat, astfel incat sa asigure o irigare foarte buna a muschilor cand incep miscarea. Acesta este si motivul pentru care o persoana neantrenata care vrea sa faca sport si e!agerea a pentru pregatirea sa simte o durere puternica in abdomen, in spartea stnga sau dreapta care ii taie respiratia $ se contracta capsula hepatica sau splenica pentru a aduce un aport mai mare de sange, aport de care ar avea nevoie persoana respectiva pentru acea activitate, dar pe care nu il are si il va dombandi prin antrenamente repetate. %portul ajuta la eliberarea unor hormoni si sibstante care inhiba procesele de senescenta $ procesele de imbatranire. %i ca sa va convingeti aflati pana la ce varsta a facut sport ilnic cel care a trait 156 de ani& %portul ne face mai destepti %portul ajuta si la o foarte buna irigare a creierului, astfel incat celulele cerebrale sunt mai bine hranite si o!igenate. 'n plus ii revine faptului ca sportul inhiba si imbatranirea acestor celule, astfel neuronii $ celulele nervoase $ nu mai mor la fel de repede ca in ca ul unei persoane sedentare.

Sportul slabeste
%portul este deosebit de util in procesul slabirii, astfel ca in timpul miscarii unele din tesuturile noastre sunt mai intens irigate, astfel organismul se deto!ifica usor, caloriile sunt consumate de muschi si persoana respectiva slabeste.

Sportul previne si amelioreaza bolile cardiovasculare

(u ne referim aici in niciun ca la sportul de performanta, ci la activitatea fi ica moderata. Majoritatea sporturilor de performanta afectea a inima $ hipertrofia cardiaca a sportivului. %portul moderat ajuta inima sa isi mentina sanatatea, stimulea a sistemul cardiovascular si protejea a impotriva infarctelor si a accidentelor cerebrale.

Sportul este necesar si in alte boli

%portul previne bolile prin mentinerea unei bune irigatii la nivelul tuturor organelor)

*ntareste oasele" %portul este util in reglarea clicemiei atat la cei diabetici cat si in ca ul celor care nu sufera de diabet" +revine osteoporo a"%e pare ca sportul joaca un important rol anticancerigen" ,ste util atat in preaging cat si la varste inaintate" %portul este indicat pentru o buna de voltare si crestere a copiilor etc.

Esti responsabil pentru tot ce se intampla in viata ta. Ai mai va ut sau au it aceasta afirmatie pana acum? *a-ti o secunda de raga si intreaba-te) Cum rezoneaza in mine aceste cuvinte? Cum ma simt cand ma gandesc la faptul ca sunt responsabil pentru absolut orice se intampla in viata mea? Cand am au it prima oara aceasta afirmatie, mintea mea a strigat ) .Asta inseamna ca sunt responsabila si pentru anumite accidente sau tragedii care au loc in viata mea, chiar daca eu nu le influente cu nimic?/ *ti spun sincer ca o perioada nu m-am simtit deloc bine cand rosteam aceste cuvinte. # parte din mine se revolta foarte tare. Cautam .vinovati/ pentru esecurile din viata mea si dadeam vina pe Dumne eu atunci cand mi se intamplau accidente sau cand pierdeam pe cineva drag. Ma revoltam si nu intelegeam de ce mi se intampla tocmai mie toate acele .nenorociri/. 0oate astea s-au intamplat pana in momentul in care am acceptat cu adevarat faptul ca doar eu sunt singura persoana responsabila pentru viata mea. (u este nimeni altcineva pe care sa pot da vina atunci cand gresesc si nu e nimeni altcineva care sa ma ajute atunci cand e nevoie sa ma ridic. #amenii dragi din viata mea nu ma pot ajuta si nu imi pot trai viata. Doar eu pot face asta. (imeni altcineva& Am invatat asta destul de tar iu, cand eram adult in toata firea si aveam deja copii. +oate si pentru ca viata mea a fost foarte usoara si frumoasa. Am mers din reusita in reusita si totul a fost minunat. Aveam sustinerea neconditionata a celor dragi si nu puteam concepe faptul ca aceasta sustinere ar putea disparea. %i totusi acest lucru s-a intamplat. Atunci am inteles cu adevarat aceasta afirmatie) Sunt singura responsabila pentru tot ce se intampla in viata mea. Afirmatie pe care, de altfel, o mai au isem de multe ori dar trecuse pe langa mine, ca multe alte lucruri pe care le-am inteles abia atunci cand am fost pregatita sa le inteleg. Cum ar fi daca am reusi sa ne crestem copiii astfel incat sa inteleaga de mici sensul acestei afirmatii? Cat de mare ar fi puterea lor si cat de fericiti ar fi? ,u cred ca ar fi e!traordinar de frumos. Am avea in jurul nostru numai oameni fericiti, care fac ceea ce le place si traiesc fiecare i cu pasiune, incredere si bucurie. Oricat de frumos ar fi, nu poti face asta pentru copilul tau decat dupa ce o faci pentru tine 'ite ce am inteles eu din tot ce am trait) !u pot a"uta un alt om, nici macar pe copilul meu, sa invete ceva, pana ce eu nu traiesc e#act in spiritul acelui lucru pe care vreau sa$l transmit.

Copiii mei invata din ceea ce sunt si fac eu, in fiecare clipa, nu din ceea ce le spun eu ca este bine. %&esponsabilitatea nu poate fi impusa cu forta. Ea poate veni doar din interior, 'ranita si orientata de valorile absorbite acasa si in comunitate.( )r. *aim +innot Multi dintre noi ne dorim copii responsabili si vrem ca responsabilitatea sa i vorasca din valori supreme cum ar fi respectul, increderea, compasiunea, daruirea si iubirea. De obicei vedem responsabilitatea, sau lipsa ei, in lucruri mult mai concrete) in camera de ordonata a copilului, in intar ierea ilnica la scoala, in temele facute prost, in notele mici, in orele de pian facute in sila, in bani cheltuiti fara sens, in neascultare sau impolitete. ,nsa copiii pot fi politicosi, pot pastra curatenia in camera lor, pot sa$si indeplineasca perfect sarcinile, luand cu toate acestea, decizii iresponsabile. 1ucrul acesta este mai ales adevarat pentru copiii carora li se spune intotdeauna ce sa faca si care au, prin urmare, putine sanse sa-si e!ercite discernamantul si sa-si forme e standarde launtrice proprii. +e de alta parte, copiii carora li se ofera sansa de a lua deci ii, ajung adulti .pe propriile lor picioare/, capabili sa-si aleaga un partener si o activitate care sa-i implineasca. Cum se invata responsabilitatea? #ricat de mult am vrea sa e!iste o lectie scurta si usoara pentru asta, pe care sa o spunem si gata, acest lucru nu este posibil. 1ucrurile pur si simplu nu functionea a asa. &eactia emotionala a copilului tau la modul in care tu il educi este decisiva pentru cat invata cu adevarat din ceea ce vrei tu sa stie. .2alorile nu pot fi predate in mod direct. ,le se absorb si devin parte integranta a copilului numai prin identificarea lui cu persoanele care ii castiga iubirea si respectul. Astfel, problema responsabilitatii copiilor are de-a face cu valorile parintelui, asa cum sunt e!primate ele, in acele obiceiuri care intaresc sentimentele de iubire intre parinte si copil./ Dr. 3aim 4innot 5esponsabilitatea este, asa cum ii spune si numele, doar o abilitate. -bilitatea de a raspunde in mod constient la tot ce se intampla in viata noastra. Aceasta abilitate are nevoie sa fie e!ersata, pentru ca este vorba de controlul mintii noastre, care produce milioane de reactii pe secunda. Doar atunci cand avem capacitatea de a raspunde constient, tinand cont de valorile noastre interioare, putem spune ca suntem cu adevarat responsabili. Altfel, doar reactionam in mod inconstient la tot ce se intampla in viata noastra. Cum il poti invata asa ceva pe copilul tau? Doar intr-un singur mod ) Consolidand in permanenta aceasta abilitate in tine si fiind in fiecare clipa un e#emplu pentru copilul tau. %i e!plicandu-i, cat de des poti, modul in care tu alegi sa raspun i la tot ce se intampla in viata ta. Astfel copilul va intelege ca totul in viata este alegere si va invata, de mic, sa isi ia propriile deci ii, in functie de propriile lui valori.

Elevi cu tulburri de nvare- implicaii psiho- pedagogice

,volu6ia societ76ii, ritmul intens al transform7rilor din toate domeniile, impun ca nivelul cerin6elor la care o persoan7 trebuie s7 fac7 fa67 pentru a-8i e!ercita propriile drepturi 8i responsabilit76i ce decurg din acestea, pentru a se adapta la parametrii optimi, s7 fie din ce 9n ce mai crescut. :coala, prin modul de organi are a procesului instructiv-educativ, contribuie la formarea 8i de voltarea unor abilit76i, capacit76i, la copii. Actul de predare-9nv76are vi ea 7, 9n esen67, trei arii fundamentale) de de voltare sau instruire" de recreare" corectiv7. +rima arie, vi ea 7 9nv76area sistematic7 a cuno8tin6elor 8i i se acord7, la nivelul curriculum-ului, cea mai mare aten6ie, prin ponderea pe care o ocup7. ,a se ba ea 7 pe diagno a nevoilor de 9nv76are 8i se adresea 7 tuturor elevilor, indifferent de nivelul de performan67 la care ace8tia ajung. Cea de a doua arie, cea de recreare, vi ea 7 aplicarea cuno8tin6elor, informa6iilor dob;ndite 9n noi conte!te 9n vederea 9mbog76irii lor. Cea de a treia arie, ba at7 pe idea de unicitate a personalit76ii fiec7rui elev, impune ca profesorul, cadrul didactic s7 reia o serie de informa6ii, cuno8tin6e anterioare predate, 9n vederea corect7rii acurate6ei lor, ajust7rii la o serie de situa6ii date.

0ot mai frecvent, la nivelul literaturii de specialitate, se vorbe8te de o categorie aparte de elevi, 8i anume, de elevii cu tulbur7ri de 9nv76are. Ace8tia sunt adeseori denumi6i .copii cu tulbur7ri de 9nv76are/, .elevi cu deficien6e de 9nv76are/ sau .elevi cu dificult76i de 9nv76are/. Depistarea particularit76ilor vie6ii psihice ale acestor categorii de elevi, constituie un domeniu nou de cercetare, domeniu de care sunt interesa6i medici, psihologi, pedagogi, psiho-pedagogi. 5e ultatele ob6inute 9n urma cercet7rilor, de la 9nceputul anilor <= 8i p;n7 9n pre ent, au permis definirea tulbur7rilor de 9nv76are 8i eviden6ierea elementelor sale specifice. Astfel, definirea tulbur7rilor de 9nv76are se face dup7 patru criterii fundamentale) >. individul pre int7 o tulburare, 9ntr-unul sau mai multe procese psihice de ba 7. +rocesele psihice vi ate sunt cele cognitive (memoria, percep6ia auditiv7 8i vi ual7,limbajul oral 8i g;ndirea)" ?. individul pre int7 dificult76i de 9nv76are 9n domeniile emisiei 8i recep6iei limbajului oral 8i scris-cititului, 9n recunoa8terea 8i 9n6elegerea cuvintelor 8i a matematicii" @. problemele individului nu sunt determinate de deficien6e de v7 , au , motorii, mintale, tulbur7ri emo6ionale, ci de condi6ii economice, culturale 8i de mediu defavorabile" A. e!ist7 diferen6e seroase 9ntre poten6ialul de 9nv76are aparent 8i nivelul redus al achi i6iilor sale" altfel spus, nivelul achi i6iior se afl7 sub cel al poten6ialului de 9nv76are. +rincipalele tulbur7ri 9nt7lnite la elevii cu deficien6e de 9nv76are sunt) deficien6e de aten6ie" deficien6e de motricitate general7 8i fin7 cu dificult76i de coordonare spa6ial7 a motricit76ii fine" dificult76i 9n prelucrarea informa6iilor perceptive vi uale 8i auditive" lipsuri 9n de voltarea unor strategii cognitive de 9nv76are" tulbur7ri ale limbajului oral, legate de recep6ie, slaba component7 lingvistic7 8i pre en6a deficien6elor de limbaj" dificult76i de citire" dificult76i de scriere" dificult76i 9n re olvarea activit76ilor matematice"

 tulbur7ri de comportament social, determinate de nivelul foarte sc7 ut al form7rii deprinderilor sociale. 5ecuperarea elevilor cu tulbur7ri de 9nv76are este un proces deosebit de comple!, ba at pe c;teva principii) 1. Recompensarea elevilor care ncearc. 2. Evitarea recompensrii comportamentelor indezirabile. 3. Evitarea pedepselor. 4. Promovarea spiritului de echip. 5. ncura area re!ulilor prin care se men"in comportamentele dezirabile. #. $alori%icarea motivului activit"ii mai mult dec&t ocul motivelor. '. (%erirea elevilor a unei de%ini"ii realiste a succesului )i a e)ecului. %tructura programelor de interven6ie destinate recuper7rii elevilor cu deficien6e de 9nv76are cuprinde obiective legate de ) sprijinirea elevilor 9n a-8i compensa deficien6ele prin antrenarea capacit76ilor 8i deprinderilor bine de voltate" modificarea curricular7 pentru ace8ti elevi, astfel 9nc;t s7 le ofere posibilitatea de a ob6ine performan6e superioare" construirea unui mediu stimulator, care s7 le educe creativitatea 8i s7 le de volte capacit76ile intelectuale. ,laborarea unui program de recuperare educa6ional7 se face prin cunoa8terea poten6ialului de 9nv76are, pe de o parte, iar pe de alt7 parte, prin cunoa8terea ritmului individual de 9nv76are. ,valuarea 9n cadrul programului de recuperare trebuie s7 se fac7 pe ba a Bnivelurilor de progres/, reali ate de c7tre subiect la sf;r8itul unei sarcini de 9nv76are. B(ivelul de progres/ este definit ca acel nivel caracteri at prin capacit76i, abilit76i etc. 8i eviden6iat prin ob6inerea unei performan6e din partea elevului, performan67 comparativ7 cu cea anterioar7 sarcinii de 9nv76are. Direc6iile de reali are a unui program de recuperare educa6ional7 a elevilor cu tulbur7ri de 9nv76are sunt) comportamental* de comunicare* de coordonare )i trans%er. Ciecare sarcin7 este g;ndit7 gradual, pe principiul de la simplu la comple!. Aria comportamental7 a programului cuprinde sarcini de 9nv76are propriu- ise, propuse de cadrul didactic, cu obiectivele specifice fiec7rei discipline vi ate, cu indica6ii metodice. Aria de comunicare cuprinde elemente de 9nv76are social7 8i moral7, prin utili area informa6iilor

dob;ndite, dar prin aplicarea lor 9n cadrul unor activit76i concepute la nivelul clasei, astfel c7 fiecare elev va e!ecuta o sarcin7 specific7, iar re ultatul final depinde de re ultatul colectivului, grupului sau a clasei implicate. Aria de coordonare 8i transfer vi ea 7 stabilitatea comportamentelor nou formate, transferul lor 9n alte arii dec;t cele 9n care au fost 9nsu8ite. 5eali area unui program de recuperare educa6ional7 a elevilor cu tulbur7ri de 9nv76are presupune din partea cadrului didactic rigoare 8tiin6ific7, mult7 r7bdare, tact pedagogic, imagina6ie 9n creearea materialelor didactice au!iliare. #b6inerea unor progrese depinde 8i de modul 9n care copiluluiDelevului cu tulbur7ri de 9nv76are i-a fost c;8tigat7 9ncrederea din partea cadrului didactic.