Direcția Asistență Socială și Proceție a Familiei

Centrul de zi pentru copii cu dizabilități „Luminița”

Ședinta de formare continuă

a angajaților a CZ “Luminița”

Nr. __________ din _____________2022

Tema: Importanța evaluarii și reevaluarii copiilor cu autism.

Scopul: Familiarizarea specialiștilor cu conceptul de autism și cît este de important să evaluam și reevaluam
copiilor cu autism.

Ce isi doresc parintii copiilor cu autism pentru copilul lor? Parintii copiilor cu autism isi doresc ca copilul lor sa
vorbeasca, sa fie atent si linistit, sa se joace cu copiii, sa fie iubitor cu ei, sa se poata integra la gradinita si la scoala.
Pentru aceste obiective, ei isi consuma energia psihica, energia fizica, timpul si banii.

Ce inseamna, din punct de vedere masurabil, sa se integreze la scoala? Inseamna ca varsta mentala sa fie egala cu
varsta cronologica. Daca varsta mentala este egala cu varsta cronologica, inseamna ca stie si intelege regulile lumii in
care traieste ca si un copil de varsta lui. Finalitatea muncii cu un copil cu autism este ca varsta lui mentala sa devina
egala cu varsta cronologica. Pentru ca cele doua varste sa devina egale, ar trebui ca in fiecare an calendaristic copiul
cu autism sa recupereze un an si cateva luni pe varsta mentala. In acest ritm, an de an, decalajul dintre cele doua
varste scade si in cativa ani va fi egal.

Obiectivul de etapa in jurul caruia trebuie construit tot procesul de recuperare ar trebui sa fie ca in fiecare an sa
recupereze un an si cateva luni pe varsta mentala.

Daca admitem ca obiectivul final al procesului de recuperare al unui copil cu autism este ca varsta mentala sa devina
egala cu varsta cronologica, atunci obiectivul de etapa este ca in fiecare an pe varsta mentala sa recupereze un an si
cateva luni.

Daca admitem ca obiectivul final al procesului de recuperare al unui copil cu autism este ca varsta mentala sa devina
egala cu varsta cronologica, atunci toata interventia, tot procesul de recuperare trebuie gandit astfel incat sa reusim
sa atingem obiectivul de etapa, care este ca in fiecare an pe varsta mentala sa recupereze un an si cateva luni.

Cum stim daca un copil recupereaza in fiecare an un an si cateva luni pe varsta mentala? Putem stii daca un copil
recupereaza in fiecare an un an si cateva luni pe varsta mentala cu ajutorul evaluarii psihologice complexe initiale si a
reevaluarii psihologice periodice. Al doilea pas dupa vizita la medic si primirea diagnosticului este efectuarea unei
evaluari psihologice complexe in care sa se utilizeze o scala de autism, o scala de varsta mentala si o scala de abilitati
de viata independenta.

Medicul recomanda evaluarea cu scala de autism pentru a masura severitatea afectarii, recomanda evaluarea cu
scala de varsta mentala pentru a masura decalajul fata de varsta cronologica, recomanda evaluarea cu scala de
abilitati de viata independenta pentru ca si parintii sa devina constienti despre inabilitatile copilului lor.

Efectuand o evaluare psihologica complexa, avem o imagine de ansamblu a nivelului de dezvoltare a copilul cu
autism.

In urma tratamentului, a terapiei pe care o urmeaza, toti copiii cu autism fac progrese. Intrebarea de bun simt
elementar, este „Sunt suficient de mari pentru a se indrepta spre o viata independenta? Sau nu?” Pentru a creste
sansele fiecarui copil cu autism de a recupera in fiecare an un an si cateva luni pe varsta mentala, recuperarea ar
trebui sa inceapa cu consilierea familiei, cu un tratament care sa ajute creierul sa se maturizeze, pentru a putea
invata mai mult spontan din mediu si pentru a putea generaliza mai repede ce invata la terapie, cu un tratament
pentru imbunatatirea atasamentului, pentru a creste increderea in sine si pentru a trai cu o anxietate mica si cu
terapie de calitate.

Pentru a masura progresul avem nevoie de reevaluare psihologica complexa.

Cum stim daca am facut alegeri corecte pentru copilul cu autism?

 pe scala de autism avem o imbunatatire, o afectare mai usoara,

 pe scala de varsta mentala am recuperat peste 6 luni in 6 luni,
 pe scala de abilitati de viata independenta, decalajul fata de semenii de aceeasi varsta a scazut.

De ce este importanta reevaluarea psihologica?

Foarte multi copii cu autism recupereaza doar in primul an, un an si cateva luni pe varsta mentala. Din al doilea an,
ritmul de recuperare scade si foarte multi copii recupereaza mai putin de 6 luni intr-un an. In al treilea si in al
patrulea an de recuperare, numarul copiilor cu autism care reusesc sa-si mentina acest ritm de invatare este tot mai
mic.

Daca face o evaluare psihologica complexa initiala si reevaluare tot la 6 luni, managerul de caz cunoaste ritmul de
recuperare al copilului. Daca ritmul de recuperare scade sub 6 luni in 6 luni, managerul de caz stie ritmul de
recuperare si poate sa decida ce schimbari poate sa faca pentru a creste sansele de recuperare.

La nivelul actual de intelegere a autismului, nu stim sa ajutam pe toti copiii cu autism. Putem in schimb sa incercam
sa crestem sansele fiecarui copil cu autism sa recupereze un an si cateva luni in fiecare an si prin evaluare si
reevaluare sa informam parintii despre ritmul real de recuperare a copilului.

Importața activităților de viață independentă pentru copii autiști

Conceptul de activitati de viata independenta nu este unul foarte cunoscut in RM, desi ne este indispensabil
tuturor. Diferenta o face fapul ca noua ne este mult mai usor sa integram aceste abilitati, pe cand copiii cu autism
au nevoie de mult mai multa practica, ei nereusind sa le dobandeasca pasiv din mediu.

Pentru persoanele cu autism, invatarea activitatilor de viata independenta reprezinta un program esential pentru
cresterea autonomiei in mediul familial, la scoala si in societate. Prin integrarea intr-un astfel de program inca din
copilaria mica (6 ani) se pot pune bazele unei stime de sine crescute, se poate creste calitatea vietii copilului si
ulterior il conduc mai bine pregatit spre tranzitia catre viata de adult.

Ce presupun activitatile de viata independenta? Acestea acopera o arie foarte larga, complexa si indispensabila
functionarii propice ca individ si adaptarii in societate. Mai exact, pornind de la actiuni de baza precum
autoingrijire, gatit, cusut, mers cu transportul in comun, mers la cumparaturi, ne extindem catre stimularea
functiilor gandirii, abilitatea de a lua decizii, abilitatea de a planifica si organiza (ex. activitatile uzuale ale unei
zile), pana la colaborarea autonoma intre membrii grupului, integrarea si manifestarea abilitatilor sociale cu
usurinta si fara inteventie externa.

Primul pas catre autonomie este comunicarea. Desi pare simpla si multi dintre copiii cu autism o fac, aceasta
comunicare poate fi totusi rudimentara. La ce ma refer mai exact, este ca exista o probabilitate foarte mare ca un
copil cu autism sa comunice cu usurinta ce isi doreste sau ce are nevoie, mai ales in privinta nevoilor bazale, dar in
egala masura ii poate fi dificil sa isi comunice neplacerile sau sa puna limite folosind comunicarea verbala mai
ales. Aceasta este o arie in care interventia noastra se desfasoara in doua modalitati: fie intervenim in momentul in
care copiii interactioneaza liber (ex. sunt la masa si cineva vrea sa guste din mancarea celuilalt fara sa ceara
permisiunea iar acesta nu reactioneaza), fie cream noi contextul in care sa il provocam pe copil sa aiba o reactie
(ex. mai tarziu/a doua zi incerc eu sa gust din mancarea lui ).

Un al doilea pas spre independenta il reprezinta autocontrolul. Aceasta este o problematica ce se manifesta
frecvent la copiii cu autism si care se poate activa cu atat mai mult in grup. Modalitatea de lucru pentru acest
aspect este prin participarea la activitati comune, ce presupun constientizarea prezentei celuilalt, colaborarea cu
acesta si exersarea comutarii de pe rolul activ pe cel pasiv (ex. astept sa imi vina randul, nu sunt doar eu in
sarcina).

O alta abilitate ce duce catre capacitatea unui copil cu autism de a se descurca singur este grija fata de mediul
in care isi petrece timpul. Este important sa invete faptul ca dupa ce a folosit ceva trebuie sa il arunce/spele/puna
la loc. De asemenea este important sa stie cum se mentine spatiul curat, respectiv sa stie sa dea cu
matura/aspiratorul, sa stearga praful si sa faca ordine.

Cresterea autonomiei unui copil cu autism nu usureaza doar propria-i viata ci si pe cea a parintilor/insotitorilor.
Doar ca pana acolo, este nevoie de un efort sustinut atat din partea echipei de terapeuti cat si din partea familiei
copilului, atat pentru implementarea cat mai eficace a programului cat si pentru mentinerea acestuia.

Poate ca la o varsta frageda, efortul depus de parinti in intampinarea nevoilor copilului nu se simte asa puternic,
dar pe masura ce copilul creste dar abilitatile sale nu, procesul devine din ce in ce mai greoi si resursele mai
reduse. Tocmai de aceea, noi venim in intampinarea nevoilor parintilor cu acest program pentru abilitati de viata
independenta ce presupune atat integrarea copilului intr-un colectiv, cat si pregatirea acestuia pentru mediul
extern.

Obiectivele de etapa – sa crestem sansele fiecarui copil de a recupera in fiecare an un an si cateva luni pe varsta
mentala.
Cu ce incepem?
 Cu consultatia medicala, unde se stabileste diagnosticul, se recomanda analize pentru a depista boli
asociate autismului si se incepe tratamentul.
 Continuam cu evaluarea psihologica – pentru stabilirea nivelului de dezvoltare, in care se foloseste o scala
pentru autism, una de varsta mentala si una de abilitati de viata independenta. In urma evaluarii, se
stabilesc obiectivele pentru inceperea terapiei.
 Inainte de inceperea terapiei cat si in timpul terapiei, este foarte utila consilierea familiei.
 Este foarte important ca familia sa accepte diagnosticul, sa accepte varsta mentala a copilului, sa inteleaga
limitele si indicatiile fiecarei forme de tratament si terapie.
 Este important ca familia, dupa primirea diagnosticului, sa paraseasca starea de negare si sa-si dezvolte
mecanisme psihologice de gasire de solutii, atunci cand, inevitabil, mai apar si esecuri.

Obiectivul de etapa este recuperarea in fiecare an calendaristic a mai mult de un an pe varsta mentala.
 Pentru a determina progresul fiecarui copil este important sa facem reevaluare psihologica periodica.
 Pentru copiii mai mari de 6 ani recomandam reevaluare anuala.
 Pentru copiii mai mici de 6 ani recomandam reevaluare la 6 luni.
Cu cat copilul este mai mic, neuroplasticitatea creierului este mai mare. Este foarte important pentru familie si
pentru noi sa stim ritmul de invatare a copilului. Daca facem reevaluare la 6 luni pentru copiii mici, putem
descoperi in timp util daca ritmul de recuperare este bun sau redus. Reevaluarea psihologica se efectueaza tot cu
scala pentru autism, pentru varsta mentala si pentru abilitati de viata independenta.
In urma reevaluarii avem trei situatii.
1.Situatia fericita cand la fiecare 6 luni recupereaza mai mult de 6 luni, adica in fiecare an peste un an de varsta
mentala. In aceasta situatie, se continua cu tratamentul si terapia pana cand varsta mentala devine egala pe fiecare
arie cu varsta cronologica.
Dupa ce s-a atins acest obiectiv, tratamentul si terapia se opresc si copilul revine le consultatie si evaluare
psihologica anuala pentru a vedea daca isi pastreaza ritmul de invatare si dezvoltare psihica si fara ajutor extern.
Daca la reevaluari se constata o scadere a ritmului de dezvoltare, se reia tratamentul medicamentos si consilierea
psihoterapica a copilului.
2. In situatia in care, la reevaluare, copilul recupereaza intr-un an mai putin de un an pe varsta mentala, dar are
totusi 6-8 luni recuperate, pentru a creste sansele sa nu mai scada ritmul de recuperare sau pentru a incerca sa-i
crestem ritmul de recuperare, se recomanda investigarea pentu boli asociate autismului si tratarea lor, daca nu a
fost facuta de la inceputul procesului de recuperare. Si se continua terapia. Cat timp la reevaluari se mentine un
ritm de minim 6-8 luni recuperate intr-un an calendaristic, continuam cu tratamentul medicamentos si terapie.
3. A treia situatie este atunci cand ritmul de recuperare este lent, 1-3 luni recuperate intr-un an calendaristic. Este
vorba de copii sever afectati sau copii care nu sunt sever afectati dar la care ritmul de recuperare a scazut dupa mai
multi ani de terapie. Copiii care in primul an si/sau al doilea an de interventie au recuperat un an si cateva luni, pot
manifesta o scadere a ritmului de recuperare in urmatorii ani. Asta deoarece, pe masura ce varsta cronologica
creste, viata psihica si sociala este tot mai complexa si nu mai pot sa tina ritmul de invatare.

Ce facem in acesta situatie? Avem doua optiuni.

3.1 Daca de la primirea diagnosticului abordarea a fost pluridisciplinara si copilul a primit tratament pentru
maturizarea creierului, pentru imbunatatirea atasamentului, daca s-au evidentiat si tratat boli asociate autismului si
s-a facut terapie de calitate, atunci la copilul devenit preadolescent /adolescent se va opri terapia si va fi integat
intr-un progam de dobandire de abilitati de viata independenta.
3.2 Daca la primirea diagnosticului abordarea a fost unicista, si anume “autismul nu este o boala, fac doar
terapie”, atunci recomandam abordarea pluridisciplinara. Daca in urma abordarii pluridisciplinare ritmul de
invatare creste la 6-8 luni pe an, se continua tratamentul si terapia cat timp acest ritm se mentine.
Cand dupa 2-3 reevaluari succesive ritmul de invatare scade la 1-3 luni intr-un an, se recomanda oprirea terapiei si
trecerea la un program de dobandire de abilitati de viata independenta.
La nivelul actual de intelegere a complexitatii autismului, exista si copii pentru care ritmul de invatare scade la
cateva luni pe an, unii copii chiar stagneaza. Pentru acesti copii nu mai poate fi vorba de recuperare. Pentru ei am
gandit un program de dezvoltare de abilitati de viata independenta, pentru cresterea calitatii vietii lor si a familiei.
 Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei și Copilului
Centrul de zi pentru copii cu dizabilități
“Luminița”
Ședința de formare continuă CZ „Luminița”
Tema: Importanța evaluarii și reevaluarii copiilor cu sindromul autist.

Proces-verbal nr. ______

din ____________________ 2022

Președintele comisiei: Bodnari Nina

Coordonator: psiholog- Galben Mariana
Participanții: asistent medical- Dodul Angela
Pedagog: - Secrieru Elena
Ordinea de zi:
La data de ______________ a fost convocată ședința cu specialiștii CZ „Luminița” cu tematica
“Importanța evaluarii și reevalurii copiilor cu sindromul autist”.
Mersul ședinței:
Ședinta a avut ca scop informarea specialistilor despre cu conceptul de autist, care sunt semnele de
identificare și cum putem integra un copil cu autist în societatate.
În cadrul ședinței s-au discutat următoarele subiecte:
1. Conceptul de autist;
2. Importanța evaluarii și reevaluarii;
3. Etapele evaluarii;
4. Importanța de viață independent a copiilor cu autist.
La subiectele abordate în cadrul ședinței de formare s-a evidențiat faptul cît este de important evaluarea si
reevaluarea copiilor autisti si pregatirea pentru o viață independent cu o deservirea autonomă fără a fi
permanent monitorizat și supravegheat constant.

In concluzie, evaluarea are multiple si diverse obiective, toate insa cu scopul final al includerii
sociale a copilului cu dizabilitati:

 Maturizarea creierului, pentru a putea invata spontan din mediu prin imitare,
 Imbunatatirea atasamentului, pentru cresterea increderii îsine.
 Tratarea bolilor asociate autismului,
 Terapie ABA si alte terapii cum sunt terapia ocupationala, senzoriala, logopedie, kinetoterapie

Președinte : Bodnari Nina

Coordonator : Psiholog : Galben
Pedagog: Secrieru Elena
Asistent medical: Dodul Angela