Sunteți pe pagina 1din 11

Program naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizicā şi

sport
în rândul copiilor preşcolari şi al şcolarilor mici

Coordonator proiect : prof. înv. preşc. BOGHISAN ALINA


prof. înv. preşc. VEZENTAN ANCA

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT “ GULIVER “ SATU


MARE

2016 - 2017

1
I. ARGUMENT

II. DESCRIEREA PROIECTULUI

 Grupul ţintā ;
 Metodologie;
 Durata;
 Resurse umane;
 Coordonare;
 Scopul proiectului;
 Obiective specifice.

III. ACTIVITĂŢI PLANIFICATE

 Planificarea activitāţilor;

IV. EVALUARE

2
ARGUMENT
La vârsta preşcolară activităţile de educaţie fizică şi
sport practicate regulat ajută la creşterea şi dezvoltarea
armonioasă a organismului copiilor, asigură un raport
optim între statură şi greutate, favorizează construcţia
osoasă, permit o bună dezvoltare a inimii, plămânilor şi
muşchilor.
Activităţile de educaţie fizică şi sport au fost
introduse în grădiniţă pentru că se cunoşteau efectele
lor benefice atât asupra dezvoltării fizice a copiilor cât şi
a celor psihice: îi ajută să se maturizeze emoţional,
relaţionează mai bine cu anturajul, le dezvoltă simţul
tactic şi solidaritatea. De asemenea, sportul este
benefic pentru copiii timizi, închişi în ei, care în acest fel
îşi pot ,,elibera” personalitatea.
Încă de la cele mai mici vârste, am observat cu
siguranţă tendinţa copilului de a se mişca în ritmuri
muzicale dacă ai grija să lasi o melodie placută să
cânte. Copiii se mişcă natural, uneori cu scopul de a-şi
dobândi mobilitatea, alteori cu scopul de a exprima
emoţiile şi gândurile ori pur şi simplu pentru a se simţi
bine. Prin dans, barierele culturale şi etnice se pot
depăşi, oameni din diverse colţuri ale lumii putând să
comunice prin intermediul mişcărilor. Putem vorbi de
patru arii de dezvoltare: fizică, emoţională, socială şi
cognitivă.
Copiii care dansează de mici au o capacitate
foarte mare de învăţare şi memorizare.
Nu trebuie uitat că dansul a apărut înaintea muzicii,
ca o reprezentare animată inteligentă a performanţelor
în arta vânătorii şi a luptei în primele triburi de oameni
primitivi. Din acest motiv, dansul este, în primul rând, o
3
„şcoală” complexă, în care copilul, la fel ca şi primii
oameni, învaţă să-şi controleze impulsurile prin armonie
si cadenţă. Antropologii americani subliniază importanţa
dansului la vârste mici nu doar sub aspectul mişcării
necesare creşterii si sănătăţii, ci mai ales ca
antrenament neuro-psihologic.
Se ştie că, la copii, una dintre problemele cele mai
dificile în procesele educative este atenţia. Dansul oferă
posibilitatea antrenării atenţiei într-un mod plăcut şi
extrem de eficient. O bună dezvoltare a mecanismelor
de atenţie implică şi o capacitate superioară de
învăţare, favorizând şi o bună pregătire a creierului
pentru memorizare. Din acest motiv, micuţii care
dansează la vârste mici, sub şase ani, au o capacitate
foarte mare de învăţare şi memorizare.

II. DESCRIEREA PROIECTULUI

II.1. GRUPUL ŢINTĂ :

 200 preşcolari de la Grādiniţa cu Program Prelungit


“GULIVER “ Satu Mare;
 19 cadre didactice;
 pārinţii şi bunicii preşcolarilor;
 elevii clasei a II D de la scoala generala Grigore Moisil

II. 2. METODOLOGIE :

Proiectul “EU,DANSUL SI MISCAREA “ propune un demers educativ ce


implică o serie de mişcări care pun în acțiune majoritatea grupelor musculare.
De asemenea, sunt stimulate funcţii precum coordonarea, echilibrul,
flexibilitatea şi forţa. Ritmicitatea ajută foarte mult şi la scăderea rigidităţii pe
care mulţi copii o prezintă la începutul cursurilor de dans. În urma exersării
repetate, aceasta scade, iar mişcările devin din ce în ce mai uşoare şi flexibile.

4
La nivelul fiecarei grupe se va desfăşura zilnic gimnastica de înviorare de
aproximativ 10 minute.

II. 3. DURATA :
Anul şcolar 2016-2017

II. 4. RESURSE UMANE :


 19 cadre didactice;
 1 medic;
 1 asistentă;
 profesor de dans;
 părinţi;
 sponsori.

II. 5. COORDONARE :
Coordonator proiect : prof. înv. preşc. BOGHISAN ALINA
Asistent coordonator : prof. înv. preşc. VEZENTAN ANCA

II. 6. SCOPUL PROIECTULUI :


În primul rând îl va ajuta pe copil să se dezvolte armonios, va avea o
postură corectă, îşi va coordona mai bine mişcările, organismul său va avea mai
multă rezistenţă la efort, dar şi în faţa bolilor de tot felul.
Pe lângă beneficiile asupra sănătăţii, mişcarea îi va îmbunătăţi şi
comportamentul. Astfel, preşcolarul va învăţa ce înseamnă competiţia, dar şi
spiritul de echipă, va fi mai ambiţios şi se va putea concentra mai uşor, atât la
grădiniţa, cât şi în viaţa de zi cu zi, va fi mai disciplinat. În plus, se va putea
orienta mai uşor in spaţiu, va învăţa să se descurce singur, va câştiga încredere în
forţele proprii. Să nu neglijăm faptul că sportul poate fi oricând o alternativă
mult mai bună decât jocurile pe calculator sau televizorul.

II. 7. OBIECTIVE SPECIFICE :

5
a) privind preşcolarii:
 Dezvoltarea armonioasă a preşcolarilor, stimularea imaginaţiei şi a
creativităţii;
 Încurajarea preşcolarilor pentru a exprima opinii şi stări sufleteşti proprii
prin dans;
 Stimularea preşcolarilor pentru a desfăşura activităţi de mişcare;
 Însuşirea unor norme de comportament care încurajează relaţionare
socială pozitivă, care promovează strategii pozitive de depăşire a
conflictelor şi care dezvoltă respectul de sine;

b) privind cadrele didactice:

 Proiectarea şi desfăşurarea unor activităţi care să cultive gustul pentru


mişcare şi dans;
 Implementarea unui curriculum adecvat cerinţelor proiectului şi a unor
activităţi care să pună în valoare potenţialul fiecărui copil în raport cu
comunitatea din care vine;
 Adaptarea strategiilor pentru a răspunde nevoilor de mişcare ale tuturor
copiilor;
 Asigurarea unei comunicări eficiente cu parinţii, în toate domeniile şi în
special, în ceea ce priveşte activitatea de educaţie fizică.

c) privind parintii şi alţi factori din comunitate:


 Conştientizarea părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul
comunităţii cu privire la rolul lor în formarea propriilor lor copii “
frumoşi, talentaţi şi buni”;
 Stimularea implicării parinţilor in activitatea unitaţii si crearea unui mediu
sigur şi sănătos pentru toţi;
 Creşterea implicării părinţilor ţi a altor factori educaţionali din cadrul
comunitaţii în rezolvarea problemelor administrativ-financiare care vor
apare pe parcursul derulării acestui program.

II. 8. PARTENERI :

 Clasa a II D de la Scoala Generala


Grigore Moisil Satu Mare;
 Cabinetul medical- dl doctor Micul Sorin;
6
 D-na prof. de dans Mesches Gabriela
Maria;
 Părinţi.

III. ACTIVITĂŢI PLANIFICATE

7
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR

Nr. DATA ACTIVITATEA LOCUL CINE RESPONSABIL


Crt. DESFASURARII DESFASOARA
ACTIVITATII ACTIVITATEA
1. Septembrie Pregătirea şi coordonarea grădiniţă; coordonator BOGHISAN
tehnică a proiectului “ ALINA
VEZENTAN
Dans, armonie şi ANCA
mişcare”
2. Distribuirea sarcinilor grădiniţă; coordonator
Octombrie pentru membrii echipei; BOGHISAN
Mediatizarea proiectului și ALINA
alegerea patrtenerilor. VEZENTAN
ANCA

3. Permanent FIINDCĂ VREAU SĂ grădiniţă; educatoare, Toate cadrele


CRESC VOINIC,/ FAC curtea grădiniței preșcolari didactice de la
GIMNASTICĂ DE MIC grupă

8
4. CA SA POT SALA DE GRUPA; educatoare, KOVACS ENIKO
Noiembrie DANSA,VITAMINE VOI preșcolari DARIDA
MANCA dl doctor ANDRADA
BUTKA ILONKO
5. Decembrie STELUȚE ARGINTII sala de grupă; educatoare, POP LENUȚA
(gimnastică ritmică) prof. de dans, BAZGAU
copiii grupelor RODICA
mari, SIPOS RALUCA
părinţii

6. BULGĂRELE curtea grădiniţei; copiii din toate ȘUVEG ILDIKO


Ianuarie NĂZDRĂVAN (jocuri cu grupele, LENGHEL
zăpadă) educatoarele CLAUDIA
BARRA JULLIA

7. Februarie “NE VORBEȘTE sala de grupă; d-na doctor, POP MONICA


SPECIALISTUL” copiii din toate VAIDA DOINA
(conversaţie cu d-na doctor) grupele, BARTA EVA
educatoarele,
părinţii

9
8. DANSUL INIMIOARELOR sala de sport; mămicile, copiii, VEZENTAN
Martie (dans ritmic) educatoarele ANCA
ȘIPOȘ RALUCA
BORODEI
RALUCA
9. 29 APRILIE ZIUA curtea educatoare, TOATE
Aprilie INTERNATIONALA A grădiniţei/școlii; învățătoare GRUPELE
DANSULUI preșcolari,
elevi

10. SPORTIVI PRICEPUȚI Parcul ”Grădina copiii din toate IZNĂVOIU


Mai (conducerea mingii printre Romei” grupele, CRINA
jaloane, târâre, escaladare, educatoarele, VAIDA DOINA
transport de obiecte) părinţii și bunicii CHIȘ ANDREA
copiilor,

11. Iunie CAMPIONII FĂRĂ VÂRSTĂ Parcul ”Grădina copiii din toate ȘUVEG ILDIKO
(întreceri sportive pe nivele Romei”; grupele, BÂZGĂU
de grupă, părinți, bunici și curtea grădiniţei. educatoarele, RODICA
copii) părinţii copiilor. GHEORGHIOIU
ADELA

10
IV. EVALUARE
 Expoziţie de fotografii realizate în timpul
desfăşurării proiectului;
 Înregistrări audio-video din timpul
derulării proiectului;
 Concursuri , întreceri sportive.

Bibliografie:
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), 2008;
 Ghid de educaţie fizică, de M. Axente, 2011
 Aplicarea noului curriculum pentru educatie timpurie - O
provocare?, L. Culea, 2009

11

S-ar putea să vă placă și