1.

TRADUCEREA SI ADAPTAREA TESTLOR

• Traducere
- transpunerea unui continut din limba in care a fost creat in alta limba prin pastrazrea
sensului lingvistic.

• Adaptarea
- un process mai complex, mutarea unui test psihologic creat intr-o limba si cultura specifica
intr-o noua limba sicultura- implica si traducerea.

AVANTAJELE ADAPTARII:

1. Reduce costurile associate unui instrument nou

2. Favorizeza procesul de validare al istrumentului, fiindca porneste de la design deja existent.
3. Permmite evaluarea si compararea unei variabile pe diferite populatii din diferite culturi.
4. Ofera posibilitatea testarii in limba native a unei persoane.

INTERNATIONAL TEST COMMISSION( ITC) recomanda pentru traducere si adaptare 6

sectiuni(2018)
1. Preconditii
2. Adaptarea efectiva a testului
3. Confirmarea prin studii empirice a calitati testului adaptat
4. Administrarea
5. Construira normelotr si interpretarea lor
6. Construirea unui support \manual

Cand e necesara ADAPTAREA????

• Cand aplicam testul unor imagranti stability in tara in care a fost conceput testul
• Cand aplicam testul unor alti oameni din alta tara.

2. CREATIVITATEA
Creativitatea a fost impartita in cei 4P ai creativitatii:
1. Procesul
2. Produsul
3. Persoana/PERSONALITATEA
4. Mediul.

CREATIVITATEA
- Capacitatea unei persoane de a realiza o serie de produse noi sau originale, valorizate social si
recunoscute de experti in domeniu.( Davis, 2009).
Dimensiuni ale creativitatii:
- Cea a graduli de noutate/ unicitatea
- Cea a unicitatii produsului realizat.

EVALUAREA PRODUSULUI CREATIV

• Una dintre cea mai cunoscuta metoda de evaluare prientata catrea PRODUSUL CREATIV este
CONSENSUAL ASSEMENT TEHNIQUE(CAT)= cea mai buna masurattoare a grdaului de
creativitatea este realizata de EXPERTI in domeniu.
 • Un nivel crescut sau scazut de creativitate pe baza CAT ne va spune= Cat de creative este un
produs raportat la restul produselor create pe domeniu NU prin raportarea la un standar extern
.
• Conform MATRICII DE ANALIZA A PRODUSULUI CREATIV= evaluarea unui produs
creativ indif de domeniu urmareste 3 dimensiuni ale creativitatii:
1. NOUTATEA PRODUSULUI
2. UTILITATEA
3. ELABORAREA/SINTEZA

• UN alt instrument ce evalueaza produsul creative este Creative Product Semantic

Scale(CPSS)= foloseste o serie de perechi de adjective opuse.IN acest caz evaluarea poatw fi
realizata si de evaluator cu mai putina expertiza.

Procesul creativ=mecanismele cognitive ce au loc in momentul in care o persoana este implicate

intr-o activitate creative.

3. EVALUAREA MEMORIEI.
Memoria
- capaitatea de astoca, inregistra SI reactualiza informatii.
Sistemul mnezic
- memoria de scurta durata( include si memoria de lucru)
- memoria de lunga durata(explicita si cea implicita)

EVALUAREA MEMORIEI LA COPII SI LA ADOLESCENTI:

• MMMRY-MULTIMENDISIONAL EVREYDAY MEMORY RATINGS For Youth MEMORY

• Q-MEM- QUESTIONNAIRE OF MEMORY
• NEPSY- Test ce evalueza functiile cognitive
•
EVALUAREA MEMORIEI LA VARSTA ADULTA:

• Scala de Evaluare Minimala a Statusului Cognitiv- MMSE= este adaptat si validat pentru
populatia romanească.
• The Montreal Cognitive ASSement ( MoCa)= indentifica afectarea cognitivă ușoară.
• MCI= este un sindrom caract de un declin cognitiv mai mare decât cel așteptat și raportat la
vârsta și la individ dar nu interferează cu activitățile de zi cu zi.
Testul MoCa este utilizat pt detectarea a MCI sau a demenței timpurii.

PROBA “REY FIGURA COMPLEXĂ”

1. Testul incearcă stabilirea nivelului dezvoltarii operațiilor mintale ale individului cu ajutorul unei
sarcini în care procesele mnezice nu intervin deloc

2. Testul încerca sa surprinda modalitatea in care subiectul analizeza si integreza datele perceptive care
ii sunt furnnizate, mai exact maniera in care acest fapt se reflecta in copierea lor.

3. În a2 a fază a testului care este aplicată dupa 3 minute se evalueza cat anume reuseste subiectul sa
redea din memoria datelor pe care anterior le-a integrat perceptiv in desen.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR

- Are ca scop raspunsul la 3 intrebari

o 1.Cum este perceput modelul?
o 2. Cum realizează modelul perceput?
o 3.Cum iși reamintește subiectul figura?
În funcție de modul în care subiectul structureză figura complexă, au fost depistate următoare
strategii:
• Utilizarea cadranului central- caract adulților.Subiectul incepe desenul cu dreptunghiul
ulterior adaugă celelalte elemente
• Detalii înglobate în cadranul central- mai rar folosită
• Realizarea conturului general al figurii
• Justapunerea detaliilor- tip puzzle
• Detalii pe un fond confuz
• Reducerea figurii la o schemă familială.- specific copiilor
• Bizareii- nu are nimic in comun cu figura.

Evaluarea inteligenței
Inteligența
- capacitatea de-a profita de expierență și capacitatea individului de-a se adapta la mediu.

SCALELE DE INTELIGENȚĂ
Scalele de inteligență Wechsler.
- El definește inteligența-capacitatea individului de-a acționa eficient,de-a gandi rațional și de-a se
confrunta adaptativ la mediu.
- Concepția lui este aceea că inteligeța este mai degrabă rezultatul unor îmbinări de aptitudini DECÂT o
aptitudine luată separat, ea putându-se maifesta printr-o diversitate de activități.
- Astfel evaluarea inteligenței trebuie să conțină sarcini cât mai variate.

Comparativ cu Scala BINET SIMON, Scala WECHSLER abandonează ideea de vârstă mentală precum și
clasificare probelor în 2 subscale majore- verbale si de performanță pt acestea putându-se calcula IQ.
Vechea formulă
IQ= Vârsta mintală/Vârsta cronologică x 100
a fost înlocuită de formula
IQ= SCORUL OBȚINUT/MEDIA SCORULUI AȘTEPTAT PENTRU VÂRSTA
RESPECTIVĂ x 1OO.

Prima scală destinată evaluarii inteligenței adulților este definitivată de WECHESLER 1939 – WECHESLER
BELLEVUE INTELLIGENCE SCALE= SCOPUUL ei fiind de a construi un instrument simlu de evaluare a
inteligenței pt adulții internați în secția de psihiatrie a spitalului BELLEVUE.
Scala=5 subscale verbale(capacitatea de-a lucra cu simbolori verbale,de-a realiza conceptualizări verbale-
originea din testul STANDFORD BINET) și 6 subscale de performanță( evaluau diverse aspecte ale
funcționării cognitive)

-Scala de inteligență pt copii WISC-1V- ESTE cel mai larg utilizat instrument de evaluare a inteligenței:
• Este un instrument clinic, admiistrat individual, care evalueză abilitatea cognitivă a copiilor cu vârste
cuprinse între 6 ani si 0 ani și 16 ani și 11 luni.
• Scala oferă scoruri compozite care reprezintă funționalitatea intelectuală în domenii cognitive
specifice dar oferă și un scor compozit care reprezintă abilitatea intelectuală generală a copilului.
Descrierea subtestelor:
1. Înțelegerea verbală
2. Raționament Perceptiv
3. Memoria de Lucru
4. Viteza de Procesare

SUBTESTELE PT ÎNȚELEGERE VERBALĂ

❖ SIMILARITĂȚI
- un test obligatoriu- copilului I se prezită 2 cuvinte care reprezintă obiecte sau concepte
comune și I se explică de ce sunt similare= măsoară raționamentul verbal și formarea
conceptelor.

❖ VOCABULAR
- un test obligatoriu = pt itemii cu imagini copilul denumește imaginalie prezentate in
Cartea cu itemi. Iar pt itemii verbali ofera definiții ale cuvintelor pe care examinatorul I le
citește.= măsoară cunoștințele legate de cuvinte și formarea conceptelor la copii.

❖ INȚELEGERE
- este un subtest obligatoriu= itemii cer copilului să răspundă la întrebări bazându-se pe
capacitatea lui de-a înțelege principii generale și situații sociale=măsoară raționamentul
verbal și conceptualizarea.

❖ INFORMAȚII
- este un test suplimentar
o copilul răspunde la întrebări legate de o paletă largă de cunoștințe
o măsoară abilitatea de achiziționa, reține și reactualiza cunoștințe.

❖ RAȚIONAMENT VERBAL
- este un subtest suplimentar= copilul este rugat să identifice concepte obișnuite care sunt
descrise printr-o serie de indicii, =măsoară înțelegerea verbală, abilitatea de-a judeca
analogic.

SUBTESTELE PENTRU RAȚIONAMENTUL PERCEPTIV

❖ CUBURI
- subtest obligatoriu, itemii cer copilului să observe un model construit sau o imagine și să
folosescă cuburi roșii sau albe, pe timp.

❖ CONCEPTE GRAFICE
- test obligatoriu, copilului I se prezintă 2,3 imagini iar el trebuie să aleagă o singură
imagine din fiecare rând pt a alcătui un grup cu caracteristici comune

❖ MATRICIE
- test obligatoriu, pt fiecare item copilul analizeză o matrice incompletă și selecteză părțile
lipsă din 5 variante de răspuns. Sarcinile de tip matrici sunt măsurători bune pt
flexibilitatea inteligenței și estimarea fidelă a abilității intelectuale generale. 4 tipuri de
matrici: COMPLETAREA DE MODELE SIMPLE ȘI COMPLEXE, CLASIFICĂRI,
RAȚIONAMENT ANALOGIC ȘI SERIAL.

❖ COMPLETARE DE IMAGINI
- subtest suplimentar, toții itemii cer copilului să indice sau să numească partea importantă
lipsită într-un timp dat.
 SUBTESTELE PT MEMORIA DE LUCRU
❖ MEMORAREA CIFRELOR
- subtest obligatoriu = memorarea cifrelor in ordinea prezentată și în ordinea inversă si
repetarea lor, I se citește copilului o secvență de numere și litere ,iar el trebuie să
reactualizeze numerele în ordine crescătoare iar literele în ordine alfabatică
❖ ARITMETICA
- este un test suplimentar, copilul rezolvă mintal o serie de probleme aritmetice, prezentate
oral.

SUBTESTELE PENTRU VITEZA DE PROCESARE

❖ CODAREA
- subtest obligatoriu, copilul copiază simboluri care sunt în pereche cu diferite forme
geometrice sau numere, folosind o cheie copilul deseneză fiecare simbol în forma sau în
căsuța corespunzătoare.

❖ CĂUTAREA DE SIMBOLURI
- este un subtest obligatoriu, copilul scanează un grup de căutare și indică dacă simbolul se
potrivește cu unul din simbolurile din grupul de cautare.
❖ BARARE
- un subtest suplimentar, copilu scanează atât o serie randomizată cât și una structurată de
imagini și marcheză imaginea urmărită într-un timp dat.

Cercetările anterioare au demonstrat că performanța medie a copiilor diagnosticațicu ADHD, dificultăți de

înățare sau leziuni cerebrale traumatizante au anumite dificultăți în cadrul măsurării vitezei de procesare.
Scorurile procesuale la WISC-IV sunt concepute pentu a oferi informații detaliate cu privire la abilitățile
cognitive care contribuie la performanta copiluului la subteste

TESTELE FACTORIALE DE EVALUARE A INTELIGENTEI

Spermen prezintă rezultatele uni studiu ce avea la baza analiza factorială. Acest studiu viza analiza
comparativa a noteleor de la scoala la 4 discipline si a performantelor obținute de copii la 2 probe de
discriminare senzorială. Sperman a concluzionat că in orice sarcina intelectuală performanța este rezultatul
unui factor general al inteligenței pe care il denumește factorul g comun tuturor sarcinilor și a unui factor
specific sarcinii care ar trebui a fi realizată.
1938 Thrustone publica un studiu in care aplica metoda multifactoriala analizei scorurilor la u vast eșantion
de sarcini administrat la 240 de studenți. El gasesște 12 factori care corespundeau unor aptitudini
specializate:
• -aptitudine spatiala
• -intelegere verbal[
• -fluiditate verbala
• -aptitudine numerica
• -etc.
Dar nu găsește niciun factor general implicat .
Principalii susținatori ai unui model ierarhic al structurii factoriale a inteligenței au fost Cattel, Horn, Burt și
Vernon.
Cattel si Horn gasesc 2 factori generali:
• -inteligență generală cristalizată( Gc) găsită în testele verbale și testele de cunoștință școlară.
• -iar al2 lea factor numit factor genaral fluid(Gf) g[sit in testele de raționament inductiv respectiv in
memoria de lucru.
Autorii suțin că cei 2 fcatori care sunt în corelație sunt răspunzători de diferențele înregistrate în capacitățile
de abstractizare, de formare a conceptelor, în cazul factorului Gc- aceste capacități țin de modul de
organizare a cunoștințelor.
Gf- reflectă mai ales efectukl factorilor neurologici și biologici asupra funcționării intelectuale precum și
eficacitatea învățăroii automate.

INTELIGENȚA FLUIDĂ
- este în general non verbală relativ independentă de cultură, se referă la o capacitate înăscută de-a
învăța și rezolva probleme. Inteligența fluida este cerută când o sarcină pretinde adaptarea la o situție
nouă.

INTELIGENȚA CRISTALIZATĂ
- este dependentă în mare măsură de mediul cultural și este cerută de sarcini care necesită răspunsuri sau
deprideri învățate. Inteligența cristalizată reprezintă ceea ce cineva a învățat deja prin investiție de inteligență
fluidă într-o situație culturală dată.
LIMITELE ABORDĂRII FACTORIALE A INTELIGENȚEI
1. Ele nu permit decât relevarea difernțelor dintre subiecți, analiza factorială nu poate deci realiza
suficient analiza structurii operațiilot intelectuale, rezultatele sun relative la populația studiată, o
operație care diferențiază subiecții într-o populație poate sa nu diferențieze subiecții într-o altă
populație.
2. Rezultatele acestei metode sunt relative, ele finnd dependente de variabilale pe care le includem în
analiziză. Guilford propune un model al intelectului cu 3 dimensiuni( operații- ceea ce o persoană
face, conținuturi- materialul cu care sunt efctuate oerațiile , produse –forma in care informația este
stocată si procesată,) model ce cuprinde 120 de factori independenți .Guilford a reusit sa identifice 98
din cei 120 de factori.
3. Un factor nu este decât o abstractizare matematică care poate fi reprezentat printr-oaxa în
reprezentarea geometrică a analizei. Analiza factorilă permite realizare predicțiilor dar nu poate
explica de ce apar perfomanțele. DE ex se poate face predicția că persoanele care au un scor slab la
factorul transmormări spațiale vor avea de asemenea performante slabe in sarcinile care fac apel la
acest factor, insa analiza factoriala nu ofera explicații acestor rezultate.

Matricile Progresive Raven

Sperman a fost autor care a remarcat c[ testele care evaluez[ aptitudinile scolare cum ar fi performantele la
matematica sau scris citit tind sa coreleze la valoare 0,7- 0,8.
Testele Matrici Progresive Raven si scalele de Vocabular au fost construite cu scopul de-a ealua simplu si
fara mabiguitate doua componente ale factorului g , identificate de Sperman- abilitatea eductiva si abilitatea
reproductiva.
ABILITATETEA EDUCTIVA

Se refera la capacitatea de-a discerne semnifica’ia de confuzie, de-a crea noi insight-uri ,de-a genera noi
concepte, facilit\nd astfel manipularea problemolr complexe care implica mai multe variabile dependente ]n
mod mutual.Aceste a sunt abilitati necesare atat copiilor pt a gasi sensul regulilor implicite ale limbajului.

ABILITATEA REPRODUCTIVA

Vizeaza capacitatea de a recunuste si reproduce un material in mare parte verbal care reprezinta concepte
explicite, verbalizate ale unei culturi.
Testele Matrici Progresive Raven si scalelede Vocabular aun fost construite cu scopul de-a , investiga
influien’ele geneteice si de mediu asupra celor doua abilitati, precum si consecintele la nivel personal si
social ale acestora.
J.C. Raven descrie MPR ca teste de percep’ie si gandire clara.
Există 3 forme ale Matricilor Progresive Raven:
1. Matricile Progresive Standard (MPS) cuprinde 5 seturi de cate 12 itemi, itemii sunt de dificultate
prograsive, rezolvarea lor presupun\nd o învățare din experiența caștigată sau învățare potențială
 2. Matricile Progresive Color( MPC) în acest caz între seturile A și B a fost introdus un set nou de
probleme , Ab. Acesta a fost proietat pt a investiga cu precizie procesele intelectuale ale copiilor,
persoanele ratardate mintal și vârsticilor. Maniera color de prezentare a testului captează atenția,
acesta devine spontan mai interesant și evită utilizarea unor prea multe instrucțini verbale.
3. Matricile Progresive Avansate ( MPA) este destinat examiarii subiecților cu nivel educațional
superior , MPA evalueza rapid si precis rapiditatea cu care operează funcțiile intelectuale.

MPR= este un test psihologi care presupune întelegerea structurii modelului a Gestaltu-ului, descoperirea
principiilor după care sunt aranjate figurile din interiorul modelului si descoperirea masurii in care una din
cele 6 respectiv 8 figuri de sub model poate completa partea lacunară din interiorulu modelului. Acest
ansambu de operații mintale corespunde factorului g al lui Ch.
Sintetizând Kucsar , nota că se poate spune că MPR examineză spiritul de observație , capacitatea de-a
desprinde dintr-o structură relațile implicite, capacitatea de-a menine pe plan mintal informațiile descoperite

MATRICILE PROGRESIVE STANDARD

-se dorea a fi o probă potrivită pntru compararea oamenilor sau sesizarea diferntelor individuale cu privire la
capacitatea de observare si claritatea gandirii.
J.Raven precizeza ca testul sau nu masoara pur si simplu o performanta intelectual[ ci o capacitate de
observare si claritate a gandirii, nu masoara pur si simplu o pefomanta intelectuala ci o capacitate generala de
organizare a gestaltu-lui si de integrare a informatiei.
Testul contine 60 de itemi, fiecare constand dintr-un desen abstract , o matrice din care lipseste o portiune.
Subiectului I se cere sa examineze figura si sa selecteze din cele 6 sau 8 figuri de sub matrice pe aceea care
completeaza elemenul absent.

MATRICILE PROGRESIVE RAVEN COLOR

Are 36 de itemi organiti in serii a cate 12 itemi A, Ab, si B. A fost construi pentru a testa copii si persoanele
varstnice in studii abtropologice si in clinica. Poate fi folosit si pt persoanele cu disfunctii psihice, afazie,
paralizii cerebrale ,surzenie sau in cazul persoanelor cu un intelect sub limita.
Cele 3 serii a cate 12 probleme care alcatuiesc testul CPM sunt aranjate astfel incat permit evaluarea
proceselor cognitive ale copiilor mai mici de 11 ani cu o dezvoltare normala. Cele 3 serii permit persoanei
testate 3 optiuni de dezvoltare a unei teme de consistente de gandire iar testul ca intreg cu cele 36 de
probleme a fost construit pentru o evaluare cat mai acurata a maturitatii intelectuale.
Prezentarea testului sub forma unor imagini colorate grupate intr-un caiet sau in forma intuitiva cu pise
mobile face ca problema sa fie rezolvata usor cu explicatii verbale minime, persoana testata trebuie doar sa
indice figura aleasa pentru ca problema sa fie rezolvata.

DEZVOLTAREAINTELIGENTEI – Cadru teoretic

Concepția lui J Piaget privind dezvoltarea cognitivă este profund înrădăcinată in biologie .El considera
activitatea cognitivă ca o prelungire- fara indoiala mult mai elaborata- a activitatilor adaptative proprii
organismelor vii.
Aceste organisme pot fi considerate ca sisteme deschise care mentin echilibrele necesare, asimilând materia
si energia mediulu si acomodându-se la modificările acestuia.
Notiunea de structură cogniivă este centrală în teoria lui Piaget. Contrar structurilor biologice ,structurile
cognitive nu pot fi observate in mod direct. Ele sunt structuri ale functionarii, putand fi inferatw porind de la
observatii comportamentale.
Structurile cognitive sunt sisteme de transformari ale informatiei care se construiesc pornind de la actiune.
Inainte de 18 luni in perioada numita de Piaget senzoriomotorie există sistemele de actiuni material efectuate.
Copilul poate deplasa un obiect din A in B sau din B in A, in momentul in care este capabil sa coordoneze
aceste 2 actiuni el descopera reversibilitatea deplasarii , el poate anula drumul AB prin BA revenind in
punctul de plecare. Piaget considera ca aceasta operatie permite formarea permanentei obiectului( realizarea
faptului ca obiectele nu dispar daca nu le mai vedem). La inceputul dezvoltarii aceste structurii sunt numite
senzo-motorii.

În decursul perioadei preoperatorii( 2-6/7 ani) nu putem desprinde inca reversibilitatea gandirii. În expierența
tranversarii lichidelor copii descopera ca cu cat nivelul de lichid este mai mare într-un pahar cu atat este mai
mult de baut si cu cat inaltimea lichidului este mai mica cu atta este mai putin fara a lua in calcul cea de-a 2
dimensiune.
Un alt stadiu cel al operatiilor concrete este urmat de stadiul operator formal( 11/12- 16/17) care corespunde
formarii unei noi structuri cognitive. Copilul este capabil sa opereze asupra caetor operații, el devine capabil
sa realizeze combinatorici, sa realizez serieri de serieri.Aceste operații stau la baza raționamentului ipotetico-
deductiv care merela posibil la real si pe care Piaget il considera ca si o caracteristica importanta a stadiului
operatiilor formale. O alta caracteristica importanta a rationamentului formal este capacitate de-a coordona 2
forme de reversibilitate in cadrul uni singur sistem de transformari. Expierenta numita de Piaget cuantificarea
probabilitatilor, construita cu scopul studierii operatiilor formale poate servi la exemplificarea celor
prezentate anterior.
Structura care caracterizeza operatiile cognitive in acest stadiu al dezvoltarii este formalizata printr-un grup
pe crae Piaget il denumeste INRC( identitate, negare, reciproca, corelativa)
Fiecare structura o integreaza pe cea anterioara , asmiland-o ceea ce impune o ordine necesara stadiilor, un
subiect nu poate stapani operatiile formale fara a le stapani pe cele concrete.

TESTE INSPIRATE DE TEORIA LUI PIAGET

Cercetarile realizate de B Inhelder asupra Diagnosticului rationamenului la debilii mitali utilizeza probele
piagetiene pentru a analiza functionarea cognitiva a copiilor debili mintali. Inhelder carcaterizeza astfel
debilitatea mintala ca fiindfixarea intr-un anumit stadiu de dezvoltare, ea cautand sa demonstreze ca teoria
piagetiana si probele ispirate din expierentele piagetiene ofera un cadru mult mai bogat de diagnostic al
debilitatii mintale compartiv cu abordareapsihometrica realizata de pe scala Binet-Simon.
Incercarea cea mai reusita de-a oferi practicienilor instrumente standardizate pornind de la probele piagetiene
este cea facuta de Paris F Longeot.
Lucrarile lui Langeot pornesc de la ipoteza formulat[ de Reuchlin privind raporturile intre notiunea de stadiu
popusa de Piaget si cea de facor de inteligenta generala din psihometrie.
Reuchlin su’ine ca in cazul în care copii care trec într-un nou stadiu al dezvoltării posedă efectiv o formă de
raționament mai eficientă în toate domeniile, atunci ei trebuie să obțină performanțe superioare copiilor care
nu au atins aest stadiu.

SCALA DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII LOGICE( EPL)

LONGEOT( 1969)
EPL vizeză evaluare stadiuui dezvoltării operatorii în perioada ce cuprinde operațiile concrete și cele
formale(8/9-16 ani). Scala cuprinde 5 probe care sunt adaptări ale expierențelor realizate de Piaget și
colaboratorii săi pentru a studia dezvoltarea cognitivă.
Două dintre ele relevă domeniul fizic, două domeniul matematic iar una domeniul reprezentărilor spațiului.
Testele inspirate de teoria lui PIAGET sunt mai adaptate evaluarilor cu finalitate educativă.

RAPORTUL PSIHOLOGIC
Procesul de evaluare se desfășoara in 4 pasi
1. Faza de prediagnostic= se refera la obt informațiilor adiționale despre caz, acestea sunt obținute in
urma interviului cu painti sau din alte surse.
2. Administratea instrumentelor de evaluare psihologica=testele psihologice în functie de etapa de
dezvoltare a copilului
3. Interpretarea datelor si integrarea datelor= formularea diagnosticului.
4. Comuicarea rezultatelor= prezentarea diagnosticului parintilor.