Universitatea Bucuresti

Facultatea de Stiinte Politice

Filiera Corsicana.Terorismul corsican.
Realizat de : Tofan Catalina Florina
SPR III
Un detectiv particular primeste o misiune care il duce tocmai in Corsica. Aici totul
functioneaza dupa alte legi si in acesta lume ostila el trebuie sal gasesca pe seful unei grupari
teroriste.! misiune" speciala" cu o multime de surprize si intamplari care mai de care mai ciudate
si mai incurcate.
#ac$ Palmer %C&RISTIA' C(A)I*R+ este detectiv particular si are o parere foarte buna
despre el. Crede ca femeile il gasesc irezistibil si ca este neintrecut in meseria lui. Cand primeste
misiunea de al gasi pe un anume Ange (eoni %#*A' R*'!+ si al instiinta ca este mostenitorul
unei consistente averi" #ac$ va trata aceasta actiune ca pe o mica vacanta: un prile, dea parasi
Parisul si a calatori in Corsica. -ar Corsica nu este un loc prea primitor pentru un parizian. Si
mai ales pentru unul ca el. Apoi afla ca Ange" omul pe care il cauta" este seful unei grupari
teroriste. Si mai are si o sora de care #ac$ se indragosteste iremediabil. Asa ca misiunea lui nu e
deloc una simpla: nimeni nu vrea sai vorbeasca" ,andarmii il molesteaza %din greseala+" o masina
sare in aer c.iar langa el" iar enigmaticul Ange (eoni ii tot da intalniri la care nu a,unge insa
niciodata.
Filmul de bazeaza pe lupta pentru eliberare nationala a corsicanilor interpetand intro
maniera comicotragica problemele cu care se confrunta corsicanii. -in popula/ia Fran/ei de
01.222.222 de oameni" cei 340.222 de corsicani reprezint5 2"467 " un procent mai mult dec8t
insignifiant. C.iar 9i a9a" e:ist5 organiza/ii corsicane care au ales s5 lupte pentru drepturile 9i
idealurile lor de independen/5 nu folosinduse de argumentele politice" ci recurg8nd la cea mai
s5lbatic5 teroare 9i f5c8nd" la fel ca 9i ceilal/i terori9ti" s5 curg5 s8nge nevinovat. Una dintre
aceste grup5ri este Frontul Corsican de *liberare 'a/ional5.
!riginile na/ionalismului corsican trebuie c5utate ;n cele patru secole de dominare a
insulei de c5tre genovezi" domina/ie care sa ;nc.eiat printro revolt5" urmat5 de o scurt5
perioad5 de independen/5" p8n5 la ane:area insulei de c5tre Fran/a" ;n <=4>. ?ai aproape de
zilele noastre" doi sunt factorii care au dus la resuscitarea sentimentului na/ionalist ;n Corsica:
primul" s5r5cia ;n resurse a insulei" perspectivele dezvolt5rii industriale 9i agricole fiind deci
reduse" imensele venituri aduse de industria turistic5 revenind" ;n general" investitorilor str5ini"
deci nereflect8nduse ;n cre9terea nivelului de trai al insularilor@ al doilea motiv este de dat5 9i
mai recent5 9i este legat de dimensiunea emigr5rii ;n insul5 a francezilorde pe continent 9i din
Algeriaa peste <2.222 de italieni 9i mai mult de <1.222 de nordafricani musulmani" care prin
prezen/a lor 9i prin succesul economic pe care lau avut ;ntro regiune cu popula/ie s5rac5" au des
la e:acerbarea sentimentului na/ionalist printre corsicani. (ucru oarecum de ;n/eles dac5 /inem
cont c5" ;n prezent" doar ,um5tate din popula/ia insulei este format5 din indigeni. An Insula
Corsica" lupta de eliberare na/ional5 a fost foarte activ5 doar ;n istoria rezisten/ei" actele de
violen/5 comise a,ung pe la <6.222 de victime" printre care politi9ti" politicieni" imigran/i 9i ;n9i9i
na/ionali9ti. -e precizat B'oaptea Albastr5B o campanie de e:plozii a unui num5r mare de
ma9inicapcan5 9i de bombe amplasate ;n cl5diri administrative. Fiecare al doilea act de terorism
desf59urat ;n Fran/a era al corsicanilor.
-e fapt" Corsica nu a fost niciodat5 o parte integrant5 a Fran/ei. Corsicanii ;n9i9i sunt
oameni foarte vec.i" descenden/i ai vec.ilor cor9i" despre care Ptolemeu a scris ;n lucrarea
BCeografiaB. Insula a fost apoi de/inut5 de Pisa" de Aragon 9i de Cenova. Ca urmare" limba
corsican5 sa format pe baza limbii italiene. Periodic" Corsica a devenit liber5. An <=6> corsicanii
9iau declarat independen/a fa/5 de republica Cenova %Respublica Ianuensis+" lupta a durat 64 de
ani 9i ;n <=00 a fost proclamat5 republica din Insula Corsica condus5 de Pascal Paoli. An <=4D
fiind v8ndut5 Fran/ei. An <=4> dup5 b5t5lia de la Ponte 'ova" rezisten/5 din Insula Corsica a fost
rupt5" iar ;n cele din urm5 insula a a,uns sub control francez. -up5 Revolu/ia francez5" corsicanii
au ;ncercat din nou s59i c89tige libertatea" 9i asta ;n ciuda faptului c5 ;mp5ratul Fran/ei era
'apoleon Eonaparte.
Rocca de fapt" a ,ucat un rol important ;n istoria modern5 a na/ionalismului corsican"
un rol similar cu cel a lui Sabino Arana ;n istoria basc5. -evenind tat5l fondator al
na/ionalismului Corsican. A publicat revista BA ?uvraB care a devenit vocea na/ionalismului
corsican. An anii F32 a publicat ;n mod desc.is articole antifranceze 9i antisemite. An timpul celui
deAl -oilea R5zboi ?ondial la spri,init desc.is pe ?ussolini" pentru care a fost e:ilat dup5
r5zboi ;n CuGana Francez5" pe faimoasa Insul5 a -iavolului %unde guvernul francez ;i trimitea pe
cei mai periculo9i criminali+. An <>03 a creat Academia pentru Studiul 9i Protec/ia (imbii
Corsicane 9i mai apoi" a cerut ca Fran/a s5 accepte e:isten/a na/iunii 9i limbii corsicane. Peter
Rocca a murit ;n <>44" ;nainte de a a,unge la ;nceputul luptei armate din insul5.
'a/ionalismul din Corsica sa dezvoltat pe sistemul clasic : totul a ;nceput cu o lupt5
cultural5" ;nainte de atentate cu bomb5 9i focuri de arm5. Cu toate acestea" ;ntre cele dou5
e:treme sunt ;ntotdeauna ;ncercari de a plasa o lupt5 politic5 legal5. Regionali9tii au prezentat
primul candidat pentru Eastia la alegerile parlamentare din <>4=" ?a: Simeoni%viitor membru al
Autonomistei din Corsica ;n Parlament+ primind atunci <6"37 din voturi. Acest succes a condus
la crearea unei organiza/ii regionale%Action Regionaliste Corse+" redenumit5 mai t8rziu" ;n
Ac/iunea de Re;nnoire a Corsicii%Action pour le Renouveau de la Corse ARC+" care a devenit
principalul furnizor al campaniilor ideologice ale na/ionalismului Corsican.
)iolen/a a ;nceput cu evenimentele din Aleria. An acel ora9 lini9tit" un grup de activi9ti
ARC condu9i de *dmond Simeoni au atacat o firma frauduloas5 de vin%unde muncitorii erau
imigran/i+ lu8nd patru ostatici. Ace9tia au protestat ;mpotriva Bapart.eidului economicB ;n
rela/ia cu corsicanii. An acele zile" guvernul francez sub prete:tul de Brena9tere a agriculturii
insuleiB a distribuit >27 din terenuri 9i subven/ii necorsicanilor" ;n primul r8nd refugia/ilor din
Algeria. A doua zi" ,andarmeria francez5" sus/inut5 de elicoptere 9i ve.icule blindate au luat cu
asalt militan/ii" ;n lupt5 fiind uci9i doi ,andarmi 9i r5nit grav unul dintre militan/i. Acest lucru a
dus la revolte ;n Eastia 9i la dizolv5rea ARC pe 6= august <>=0. *venimentele din Aleria au pus
cap8t r5bdarii corsicanilor" revenirea la starea anterioar5 era imposibil5. An <>=4 activi9tii cei mai
radicali ai ARC" au creat Frontul 'a/ional de *liberare Corsican %Front de (iberation 'ationale
Corse+ preg5tit pentru lupta armat5.
Totu9i" acesta nu a fost primul astfel de front ;n Corsica" el fiind precedat de grupuri
precum: BCorsica (iber5B %Corse (ibre" care a amplasat ;n <>41 mai multe bombe+" Frontul
H5r5nesc de *liberare Corsican %Front PaGsan Corse de (iberation" care a ap5rut ;n <>=3
amplas8nd peste <22 de bombe+" grupul B#usti/ia PaolinaB %C.iustizia Paolina" fondat ;n <>=D 9i
numit dup5 portretul na/ionalistului Coriscan" Pascal Paoli+. Acela9i lucruri sau f5cut ;n acei ani"
o mul/ime de acte de ac/iune anonim5 direct5" reu9ind s5 creeze un cult revolu/ionar ca F('C
%care s5 men/in5 unitatea ;n ultimii <0 ani+. (a na9terea sa" Frontul a alertat lumea prin
organizarea unor serii de e:plozii intitulate B'oaptea Albastr5B" unde /intele atacurilor 9i
atentatelor cu bomb5 au fost simbolurile statului francez : #andarmeria" agen/iile guvernamentale
9i propriet5/ile str5inilor. F('C ac/iona pentru independen/5 Corsicii" ;n timp ce Uniunea
Poporului Corsican %( FUnion du Peuple Corse+ succesoarea ARC /inea discursuri ;n favoarea
autonomiei.
An ianuarie <>12" un grup armat atac5 &otelul Fes. din A,accio" lu8nd mai mul/i ostatici. A
fost un act de r5zbunare pentru asasinarea activistului ?arcel (orenzoni de catre ,andarmerie.
Acest atac a fost organizat de c5tre Pierre Eertolini" un pompier de profesie. Cu toate acestea"
grupul lui Eertolini nu a rezistat prea mult" fiind dizolvat de poli/ie" iar membrii s5i au fost
aresta/i.
Ini/ial F('C a fost un grup politicomilitar anga,at ;n lupta pentru eliberarea na/ional5"
care st5tea deasupra partidelor. Frontul a avut o conducere colectiv5 periodic5 dintre separati9ti"
recurg8nd 9i la r5sp8ndirea de documentele politice%a9anumitele BC5r/i AlbeB+. An <>12 a fost
format Consigliu %Consiliul+" ;n frunte cu Pierre Poggioli" !rson Alain" Eattesti (eo 9i Stella
Ives. An <>1= a fost redenumit ;n 'aziunalista Cuncolta%mai t8rziu Independentista+. A fost o
strategie care viza crearea unui guvern paralel care a unit diferite organiza/ii profesionale 9i
culturale.
Pozi/ia guvernului francez cu privire la terorismul corsican" a fost variabil5. An primul r8nd"
statul a r5spuns cu represiunii severe : mul/i activi9ti au fost aresta/i 9i au primit pedepse cu
;nc.isoare. Sociali9tii care au venit la putere ;n <>1<" au acordat amnistii av8nd ;n vedere statutul
special al insulei. -ar au r5mas ;mpotriva na/ionali9tilor. Actele de ac/iune direct5 au fost reluate
;n <>16 cu o intensitate mai mare. An acel an au fost comise peste 122 de atacuri teroriste.
Cuvernul ?aurois a anun/at dizolvarea F('C" dar cu acela9i succes cu care S.imon Peres ar
putea s5 dizolve &ezbolla..
(upt5torii pentru independen/5" dup5 multe acte de violen/5" au spart monopolul clasei
politice 9i a determinat guvernul s5 negocieze direct cu ei. Reinstalatul FranIois ?itterrand a
anun/at amnistii 9i negocierile au fost reluate" ceea ce a rezultat la un acord pentru o mai mare
autonomie a Insulei 9i a unui alt statut politic. Persoanele din Insula Corsica au fost recunoscute
ca o comunitate etnic5" distinct5 de poporul francez" cu un statut politic special. Faptul c5" ;n
temeiul Constitu/iei franceze grupurile etnice nu sunt supuse legii a fost un factor decesiv"
care a alimentat na/ionalismul corsican.
(a primele alegeri a unui nou consiliu teritorial" na/ionali9tii sau legalizat pentru a
determina nivelul de spri,in popular. Ampreun5" au primit un sfert din voturi. Cuvernul Ealladur
9i #uppJ a continuat s5 urmeze calea negocierilor. Partenerul lor a fost aripa politic5 istoric5 a
F('C%&istoriKue+" mi9carea na/ionalist5 principal5 la momentul respectiv. ?i9carea a produs
s5pt5m8nal ziarul BRibombuB" al c5rui redactor a fost #ean?ic.el Rossi. An leg5tur5 cu victoriile
electorale ale guvernului na/ionalist au fost lua/i oc.ii de pe actele de ac/iune direct5. (ucrurile
au a,uns ;n punctul ;n care atunci c8nd rebelii au minat un teren de golf la Sperone" au fost
elibera/i pentru c5 au fost aproape de participan/ii la procesul de negocieri.
!rganiza/ia a ie9it din subteran 9i a lansat o activitate economic5 violent5" prin intermediul
companiilor care finan/au anterior grupurile militante. Una dintre ele" Eastia Se$urita a fost
;nc.is5 abia ;n <>>1" dup5 ;nc5 un alt val de represiune. An acela9i timp" a ap5rut o ;n/elegere
;ntre ?afie 9i na/ionali9ti%;n Insula Corsica" ?afia este una dintre cele mai influente din Fran/a+"
;n special cu grupul BEriza ?5riiB ai c5rei membri aveau acelea9i convingeri ca ale
na/ionali9tilor. Aceste contacte au permis F('C s5 spele bani" apro:imativ <2 milioane de franci
au fost investi/i ;n imobiliare 9i afaceri cu ,ocuri de noroc. Eanii veni/i din subven/iile europene
9i atribu/ile guvernului *uropean pentru tinerii agricultori" etc" au fost c.eltui/i pentru asisten/a
familiilor prizonierilor politici 9i pentru procurarea de arme" care erau afi9ate ,urnali9tilor ;n
timpul conferin/elor de pres5 nocturne.
Pe << ianuarie <>>4" aripa istoric5 a F('C a acordat o conferin/5 de presa ;n cinstea sosirii
ministrului de Interne" #ean(ouis -ebre. *l a fost salutat de 422 de b5rba/i ;narma/i" ;n uniforme
9i cu m59ti.
Cuvernulavea treptat tendin/a de a9i sc.imba cursul de conduit5" ;n special dup5 e:plozia de
la Prim5ria din Eordeau:" ora9ul natal al primministrului" c8teva luni mai t8rziu. Alain #uppJ a
ordonat arestarea negociatorilor 9i ;nl5turarea prefectului. Apoi a venit BproconsulB Claude
*rinGa$" iar atacurile a fost reluate. Cel mai frapant lucru din mi9carea na/ionalist5 din Corsica
este c5 a fost capabil5 s5 pastreze o unitatea foarte mult timp" ;n ciuda naturii de clan a societ5/ii
corsicane" a contradic/iilor politice 9i economice. Prima separare a avut loc ;n octombrie <>1>"
Pierre Poggioli unul dintre liderii istorici ai F('C" a militat pentru o ac/iune mai dur5 fa/5 de
statul francez 9i a creat grupul ( FAccolta 'aziunali Corsa cu o arip5 armat5
Resistenza%Rezisten/a+ sau pur 9i simplu R.
A doua separare semnificativ5 a avut loc ;n noiembrie <>>2. (iderii istoric !reoni Allen"
(eo Eattesti Stella 9i Lves au trecut pe o rut5 ,uridic5 9i au abandonat lupta armat5. *i au pornit
o mi9care pentru autodeterminare" oferind sloganul de deplin5 independen/5" pentru a reintra ;n
negocieri cu guvernul. Aceast5 mi9care %?ouvement pour lFAutodJtermination+ a inclus cei mai
mul/i dintre na/ionali9tii corsicani. -ar pentru toat5 retorica iubitoare de pace" ?PA 9ia p5strat
structura sa militar5. Aripa tradi/ional5 %&abituel+ a F('C a intrat imediat ;ntrun conflict armat
cu aripa istoric5%&istoriKue+. Au mai ap5rut mai multe grupuri dizolvate din F('C ca F('C66
!ctobre" Clandestini Corsi" etc.
F('C a e:istat p8n5 ;n <>>=" c8nd a abandonat ;n cele din urm5 lupta armat5 9i ;n <>>> a
fost desfiin/at5" dup5 ce fo9tii liderii sau stabilit ;n Armata Central5 9i au intrat ;n afaceri. Anainte
de dizolvare frontului" a mai e:istat o alt5 separare : o sut5 de disiden/i au fondat mi9carea
Corsica )iva. Conduc5torul acesteia Eernard Pantaluc.c.i a sus/inut un acord ;ntre na/ionali9ti 9i
Uniunea -emocrat5 Corsican5" condamn8nd obiceiurile militariste" dar ;n bun5 tradi/ie corsican5
a avut 9i o arip5 armat5 care a aparut ;n rapoartele poli/iei din mai <>>4.
Miua neagr5 pentru mi9carea de eliberare na/ional5 din Corsica a venit ;n <>>3" atunci c8nd
a ;nceput lupta intens5 ;ntre diferitele fac/iuni desprinse din F('C" care a durat p8n5 ;n <>>4. An
tot acest timp zeci de militan/i au fost r5ni/i 9i uci9i deterior8nd grav imaginea na/ionali9tilor
corsicani. Acest r5zboi ;ntre diferitele fac/iuni a afectat ;ntreaga mi9care.
Av8nd ;n vedere c5 societatea corsican5 este construit5 pe o baz5 clan" 9i lupta pentru
independen/5 este str8ns legat5 de interesele economice 9i ale criminalit5/ii" este dificil s5
;n/elegem ce a fost acest r5zboi intern: conflict politic" confrunt5ri mafiote sau razbunareN Se
pare c5" c8te pu/in din toate.
R5zboiul a re;nceput prin asasinarea fo9tilor activi9ti ai aripii istorice dupa ce Robert Sotstsi
a fost g5sit responsabil pentru moartea lui C.arles Pieri ;ntro ma9in5capcan5 din inima Eastiei"
;n februarie <>>4. -up5 conflictele din mi9carea de eliberare na/ional5 corisican5" aceasta a
;nceput s5 se f5r8me ;n mai multe grupuri mici. Unii au luat parte la alegeri" coali/ia spri,in5nd
'azione Corsica. ?PA a disp5rut de pe arena politic5" liderii ei au plecat ;n e:il" aripa armat5
fiind desfiin/at5. 'oi grupuri au ap5rut rapid ;n general" au devenit tot mai radicale 9i actele de
violen/5 tot mai frecvente. Au disp5rut 9i dorin/ele de negociere cu guvernul" precum 9i grupul
undeground clasic.
Antre timp" ;n Senat 9i ;n Adunarea 'a/ional5 au ap5rut dou5 rapoarte ;n care se g5sea o
dezordine ;n administra/ia din Corsica" confruntarile dintre poli/ie 9i serviciile antiterorism"
corup/ie 9i abuzuri. An ianuarie <>>1" Fran/a a fost 9ocat5 de tentativa de asasinat asupra
prefectului. Aceasta a fost prima ;ncercare de acest fel ;n politica de nivel ;nalt a Fran/ei. An anii
F=2 a e:istat un plan pentru al elimina pe )alJrG Ciscard" dar acesta nu a fost dus la cap5t din
cauza decesului dubios al e:ecutantului.
An iulie <>>>" treisprezece organiza/ii au semnat un pact de neagresiune. Acesta a pus cap5t
ostilit5/ilor ;ntre diferitele fac/iuni. A fost infiin/at un comitet care combina autonomi9ti"
na/ionali9ti" regionali9ti 9i sus/in5tori ai independen/ei depline. (a ;nceputul anilor 6222 a avut
dou5 fac/iuni armate.Independenza era principala for/5 politic5 care se afla ;n negocieri cu
autorit5/ile franceze. F('C fiind re;nviat ca aripa sa armat5" de asemenea" cunoscu/i sub numele
de Solda/ii Uniunii" fiind rezultatul unor fuziuni ale mai multor foste grup5ri armate.
An secolul OOI" F('C a continuat atacurile. An 6226 sau produs e:plozii l8ng5 unitatea
armatei din (umio. An 622D au fost bombardate .oteluri din ?arsilia. An 622= a fost lansat5 o
rac.et5 ;ntro unitate militar5. An 622> o ma9in5capcan5 a e:plodat ;n apropierea unui .otel din
)escovato. Pe parcursul anului 62<2" F('C a fost responsabil5 de apro:imativ 1 ac/iunii" ;n cea
mai mare parte cl5diri bombardate.
Un alt grup armat a fost Armata Corsa%Armata Corisican5+" care se opunea rigid
negocierilor cu guvernul francez. Aripa sa politic5 oficial5 fiind Prezenza 'aziunale. Acest grup
a fost aproape de Francois Santoni" un fost lider al F('C" care este ;nc5 ;n ;nc.isoare. Armata
Corsa a fost ultimul grup idealist. Cruparea a opus o uniune cu celelalte grup5ri na/ionaliste" a
luptat ;mpotriva criminalit5/ii" a criticat F'(C pentru leg5turile sale cu ?afia" 9i sa declarat
singura for/5 care lupt5 e:clusiv pentru interesele na/ionale. Principalele puncte ale programului
Armatei Corsa erau : eradicarea crimei organizate" deplasarea militan/ilor corsicani din
;nc.isoriile Franceze ;napoi ;n Corsica 9i independen/a complet5 a Corsicii. Activitatea a fost
redus5 la lupta contra guvernului" e:plozii la unit5/ile militare 9i la sec/iile de poli/ie. -ar cum
idealismul militan/ilor nu era compatibil cu interesele clanurilor mafiote" mul/i membri au fost
asasina/i" Armata Corsa ;n cele din urm5 fiind dizolvat5. Cea mai mare parte a ac/iunilor din
Corsica" la acest moment%apro:imativ D2 ;n 62<2+ au fost f5cute de c5tre grup5ri autonome
anonime.