Sunteți pe pagina 1din 3

10.10.

2014
Tema: Grupurile de presiune
1. Conceptual trasaturile si functiile grupurilor de presiune.
2. Mecanismul de influenta al grupurilor de presiune.
1.
Notiunea de grup de presiune a fost lansata in literatura de specialitate de cercetatorii americani: A.
Bently, D. Truman si G. Almond, in uzul stiintific conceptul grup de preiune fiind introdus de Bently.
El intelegea prin grup de preiune grupuri organizate de omeni, care au scopuri determinate si
innainteaza cerinte fata de putere. Comportamentul individual al participantilor la procesul politic
Bentley, il reexamineaza prin interactiunea grupurilor in care indivizii au fost atrasi de anumite
motive.
Grupul de presiune este un termen alternative pentru grupul de interese, multi analisti utilizindu-l
drept sinonim. Insasi Bently sustinea ca societatea este un ansamblu al diverselor grupuri de
intereseiar numarul iar numarul grupurilor trebuie determinat printr-un singur indicator- interesele
pentru care au fost create si in baza carora activeza. Majoritatea cercetatorilor considera ca rice
grup de presiune este si unul de interes, doar ca termenul presiune ca acest grup este mai puternic,
mai activ, referitor la exercitarea influentei asupra puterii politice.
Grupurile de presiune sunt acele organizatii de tip syndicalist, business, religios, cultural etc, a caror
membri fara a pretinde la putere incearca sa o influenteze pentru a-si asigura realizarea intereselor,
incearca sa influenteze elita politica fara a o conduce direct. Aceste grupuri sint :

Caracterul benevol al asocierii;


Existenta unui grup organizat in baza unor interese commune;
Presiunea exercitata asupra puterii;
Organizarea durabila fiindca prezenta in fruntea lor a unor lideri capabili sa elaboreze sis a
aplice anumite strategii de actiune;
Promovarea si apararea interesselor proprii de ordin material sau spiritual;
Apararea intereselor unui grup social sau segment de populatie;

Functiile grupurilor de presiune:

Contribuie la adaptarea sistemului politic la noile conditii de functionare;


Articulare si agregarea de interese;
Functia de informare si adaptare de: prin informarea puterii despre problemele si interesele
grupurilor date se creeaza o legatura dintre societate si stat, precum si o forma organizata de
reprezentare a intereselor;
Prin exercitarea influentei asupra puterii, grupurilor de presiune exprima cerintele cetatenilor,
doleantele si dispozitia maselor, adresate guvernarii;

Referitor la tipologia grupurilor de presiune, acestea se divizeaza in urmatoarele tipuri:

Grupuri spontane ( neformale, create si spontane) sub forma de manifestatii de ex: sindicatele,
asociatia protectiei consumatorilor;
Grupuri socio-culturale ( cluburi, asociatia veteranilor, asociatii religioase);
Grupuri institutionale ( organizatii formale cu o inflenta puternica, de ex: armata, biserica)
Grupuri cu vocative globala- exprima interesele unei categorii de populatie cu relevanta
sociologica: femei, muncitori tineri;
Grupuri cu vocative specializata- isi asuma o cauza la care se aliniaza simpatizanti din diverse
grupur sociale cu diverse orizonturi culturale: medici fara frontier (ex);

Fenomenul grupurilor de priseiune a fost cercetat si de Maurice Duverger care considera ca


organizatiile si institutiile politice din cadrul sistemului politic se clasifica in doua mari categorii: Partide
politice; Grupuri de presiune, Duverger sustine ca partidele politice tind sa cucereasca si exercite
puterea politica, grupurile de presiune insa nu cauta sa obtina puterea dar tind sa influenteze pe cei ce
detin puterea. Potrivit acestui cercetator intre partide si grupuri de presiune exista 3 tipuri de relatii:
1. De subordonare a partidului fata de grupul de presiune;
2. De parteneriat;
3. De subordonare a grupului de presiune, fata de partidul politic;
Activitatea grupurilor de presiune implica si fenomenul lobby-smului. Termenul lobbysm inseamna
influenta nemijlocita asupra procesului de adoptare a legilor in parlament (deriva de la cuvintulanticamera, vestibul- in sensul de zone adiacente in adunarile legislative.
Lobbysmul reprezinta un sistem de influentare a parlamentarilor sau a functionarilor superiori de stat de
catre anuite grupuri de afaceri prin intermediul unor agenti in vederea adoptarii unor hotariri favorabile
acestor gruupuri.
2.
Cu referire la mecanismul de influenta al grupurilor de presiune variaza de la forme simple la forme
costisitoare de lobbysm, principalele metode fiind:
1. Scrisori, adresari, catre parlametari sau alti factori de decizie;
2. Crearea comisiilor paralele cu experti si consultant in domeniul pentru elaborarea unor proiecte
mai perfomante;
3. Organizarea campaniilor publice inpotriva unor initiative politice;
4. Organizarea protestelor, grevelor, manifestatiilor;
5. Organizarea unor campanii de proportii antiguvernamentale cu utilizarea mass-media;
6. Retragerea sustinerii guvernului;
7. Organizarea actelor de nesupunere civila;
8. Promovarea oamenilor de incredere in diverse structure ale puterii, persoane care ulterior vor
apara interesele acestor grupuri.

9.
10.
11.
12.
13.
14.

Utilizarea unr mecanisme ilegale precum mituirea, finantarea diverselor proiecte dubioase;
Finantarea campaniilor elctorale cu incalcarea prevederilor legii, organizarea santajului;
Organizarea sabotarii actiunilor guvernamentale;
Generarea panicii financiare;
Oprirea activitatii diverselor servicii publice;
Organizarea lichidarii fizice a oamenilor politici;

Actiitatea grupurilor de presiune este publica dar deseori actiunile lor au character tenebru cu utilizarea
unui spectru larg de metode: de la convingere pina la actiuni violente de proportii. Practica a
demonstrate ca cele mai influente metode sunt influenta directa asupra organelor guvernamentale si
persoanelor oficiale precum si influenta indirecta prin intermediary.
Influenta grupurilor de presiune este determinate de urmatorii factori:

Potentialul economic al grupurilor;


Numarul de membri;
Resursele de forta politica;
Resursele mediatice de care dispun grupurilor;
Selectarea adecvata a metodelor de presiune;
Gradul de complexitate a problemei ce necesita a fi rezolvata;
Gradul de maturitate politica a clasei guvernante precum si gradul de moralitate a acesteia;

S-ar putea să vă placă și