Lowi The state in political science.

Statul este cel care a creat stiinta politica americana. Stiinta pol pentru Lowi este ansamblul disciplinelor din cadrul Univ Americane Cum arata actuala stiinta politica: un camp disciplinar divers in care 3 discipline sunt dominate public: opinion, public policy si public choise Orice regim tinde sa produca o politica aflata in consonanta cu sine. New Deal 1930 un nou contract; consacra nasterea a ceea ce Lowi numeste Second Republic. Statul despre care vorbeste Lowi este statul federal (o stuctura formata din mai multe state federale). States =state federale SUA se hraneste din stiinta politica. Noi producem cunoasterea de care are nevoie politica americana, suntem obiectul de studiu al acesteia. Presedintele singura institutie cu adevarat nationala; alegerea presedintelui este singurul eveniment national pe care il cunoaste statul american. Nu putem studia stiintel publice fara a avea o buna cunoastere a economiei. Reg politic american este unul democrat, intemeiat pe alegeri (la intervale scurte de timp). Votul este expresia opiniei. Public opinion un mod de a domesticii putin societatea; ipostazele stiintei politice sunt forme de cunoastere a constructiei statului american la nivelul federal (cunoastere despre modul in care societatea se manifesta politic). Lowy pune problema in ce masura stiinta politica este independenta sau nu de catre obiectul de studiu. Pe Lowi il intereseaza stiinta politica care este inserata in aceste dispozitive institutionale, intotdeauna ghidate, si care nu sunt intotdeauna interesate de cautarea unui adevar. Principalul sponsor al acestui gen de studiu este statul american, prin finantarea pe proiecte, politica ce creeaza posibilitati. Stiinta politica se construieste ca disciplina pe masura ce in politica nationala americana apare si se asambleaza statul, stiinta politica ca disciplina se dezvolta si articuleaza intr-o anume configuratie strategica in SUA, ca o cunoastere profesionalizata, menita sa hraneasca statul. Campul disciplinelor este unul denivelat, exista un regim inegalitar al diferitelor campuri ale disciplinei politice. In aceasta configuratie strategica, aceste 3 discipline public opinion, public choice si inca ceva au o situatie privilegiata. Configuratia strategica e realitatea vizibila, institutionala, obiectul cercetarii find relatia dintre activitatea politica si stiinta politica. Stiintele sociale nu trateaza esente, ci aparente. Relatia dintre regimul politic si stiinta politica: orice regim tinde se produca o politica adecvata siesi. La final de secol XIX, stiinta politica ca disciplina apare complet formata. Artizanul ei este Woodrow Wilson. Este relevant pt stiinta politica americana in masura in care el intrupeaza o intreaga generatie de ganditori si de oameni politici. Dupa razboiul civil, apare o alta republica the second republic. Aici republica reprezinta modalitatea in care societatea americana in ansamblul sau este o nation, ce se mentine impreuna. Totodata, asistam la o dezvoltare economica fara precedent, fenomene sociale, cum ar fi cresterea demografica, in special pe baza imigratiei.

Curs III

Giovanni Sartori, Concept Misformation in Comparative Politics

Formarea gresita a conceptelor in stiinta politica. Sartorii spune ca avem doua tipuri de political science, 2 tipuri de politologi: supraconstient si incostinet. Stiinta politica a lansat foarte multe concepte nascute in spatii particulare si care calatoresc. Sunt acoperite concepte de diferiti autori in spatiile in care calatoresc. Supraconstient cel care ramane blocat in munca pe care o face; pune mare accent pe lucrurile facute. Inconstient ganditorul care nu tine cont de concepte si de metodologie si pune etichete

Metode vs. Metodologie Metodologia se enunta la inceptul lucrarii, iar in cuprins sunt prezentate metodele. Metodele fac parte din metodologie. Metodologia inglobeaza metodele si inseamna backgroundul logic al cercetarii pe care o faci. Satori spune ca putem ca putem colecta foarte multe date, dar metoda sa fie atat de proasta incat lucrarea de cercetare sa aiba un rezultat nul. Logica aleasa in metodologie ne da metodele de dupa. St politica o stiinta relativ noua, are ca metode realitati si campuri de cercetare proprii. Sartori spune ca notiunile, conceptele sunt preluate din filozofia politica (aristotel, platon etc). Termenul mobilizare este aparut in interiorul stiintei politice, termen nou. Sartori sugereaza ca este interesat de constructia subiectelor. Discursurile stiintifice politice cresc ca volum inevitabil. In 70 erau 150 de state, acum sunt mai mult de 200. Conceptele folosite nu trebuie sa fie foarte vagi, dar nici foarte specializate. Inainte de a aduna date, sa cercetam, trebuie sa stim ce este si ce inseamna acel ceva. Ex. Inainte sa folosim conceptul de democratie trebuie sa stim ce inseamna. El imparte conceptul in 2 parti: 1. Denotatie (extension) spune ce indica conceptul respectic 2. Conotatie (intension) spune ce caracteristi are conceptul respectiv Conceptele trebuie supuse unei scari a abstractizarii. La niv inalt concepte foarte abstracte care sunt foarte largi. Exista HL staff (personal, cadre). ML administration (aparatul birocratic) si LL civil service (serviciul public) Putem folosi staff pentru monarhiile absolute din sec 15, 16. Administration , birocratia clasica. Serviciul public realitate care este prezenta si astazi, concept plin de atribute, staff-ul nu are atribute, nu ne ofera prea multe informatii. Sartorii spune ca nu poli lua civile service si sa il muti in oricare alt stat, Acesta functioneaza acolo unde exista stat, in primul rand. Conceptul termen care poate calatorii, iar sensul acestuia este acela de a gasi un limbaj colectiv. O solutie data de sartori este cea sugerata de Weber, pusa in aplicare de Robert Dall: sa folosim timpul ideal, adica concepte care trimit la o realitate care nu exista defapt. RD spune ca democratie in sine este un ideal type. Caracteristi ale dem: pluralismul, vot universal, secret, liber, libertatea presei, suveranitatea poporului, majoritatea decide. Dahl spune ca nu exista regim in lume, iar tarile care se aproprie de democratie se numesc poliarhii. Regim electoral termen abstract care inglobeaza si democratiile, exista democratii cu vot liber, secret, nu este impus, nu este cumparat etc. Termenul se afla pe un nivel mai inalt pe scara abstractizarii. Democratii majoritariste: termen mai putin abstract decat democratia: UK. Pluralismul s-a nascut in literatura occidentala, cea mai deschiza spre pluralism este SUA. Stiinta politica s-a nascut in spatiul occidental, in context democratic. Dizidenta este baza. Inainte de a incepe o cercetare trebuie sa stim care sunt fundmentele conceptuale, despre ce vorbeste, acel conscet ptrebuie sa fie sinonim cu o singura experienta si nu trebuie sa fie prea abstract, dar nici prea particular. Participarea politica una dintre principalele cai de cercetare, tine de regimul democratic Mobilizarea antonimul participarii, tine de regimuri autoritare sau totalitare Guvernare/Guvernment - Ambele vin de la verbul to guvern Statul de drept statul de hartie (normele sunt scrise toate; rule of low domnia legii, nu a oamenilor, care este de doua tipuri, cel putin: 1 stat de drept, democratic, derivat din contractul social; unde indivizii contruiesc singuri un set de reguli dupa care sa se ghideze 2 stat de drept non-democratic sursa legii este statul insusi, nu cetatenii, autoritatea legii porneste de la stat 1. Referendumul se practica in tari democratice folosit pentru a intari democratia

2.

Plebiscitul tari nondemocratice nu folseste mijloace democratice pentru a aunge la un rezultat dorit, raspunsul intrebarii este dirijat astfel ca cetateanului ii este luat oarecum dreptul de a alege

Lowi Hyperpolitisc
Autorii au inceput sa scaneze carti, articole o mare baza de bate o ordine in concepte. Au ales 10 dictionare din care au ales cele mai folosite 99 de cuvinte (referinte la stiinta). Doar 7 cuvinte apar in toate cele 10 dictionare ex: public, individ, sunt cuvinte care apar doar intr-un singur dictionar. Exemplu autorilor: Party (partid) Originea partidelor axa verticala -Partidele nascute in parlament legislative -Partidele nascute inafara parlamentului civil society Tipuri de partide (axa orizontala) -corporate -individualiste Participation legislativ Corporate Class party civil society

reprezentation individual piata/market

Intre partidele individualiste si parlament ex o relatie de reprezentare. Conceptul are capacitatea de a calatorii.

Curs 4
Politicul, Politica, Politicile. Obiectul stiintei politice Politic concept ce face parte din seria conceptelor disputate in mod esential. W B Galie in articolul Concepte fundamental polemice concepte a caror conotatie, intentie si denotatie sunt obiectivul unor permanente dispute a caror operationalitate declanseaza dispute despre modul in care trebuie sa se folosim de aceste concepte, aceastea fac subiectul disputelor Politica modalitatea de a starni discutia, in epoca moderna nu poate fi o notiune neutra, tehnica. In masura in care intelegem prin politica modul de transformare a vietii colective, atunci nu putem vorbi despre politica in absenta unei galerii de valori in numele carora demersul de transfer are loc. In soc conteporane , democratice, intreaga societate revendica statutul de parte la acest demers de trasnformare si care are ca termeni coexistentei sa fie in permanent negociati, explicati. Intreaga societate se declara parte a politicii in democratie exista la o puternica politizare a societatilor. Politizare ceva conotat negativ; legat de partide, in domeniul stiintelor sociale multiplicare, dezvoltare a actiunilor, gesturilor, locurilor, carora li se atribuie o semnificatie politica intr-o societate data; aceastea nu sunt permanente. In reg comuniste asistam la o depolitizare a soc. Procesul de decratizare proces de repolitizare a societatii. politic notiune fundamental polemica Def operationale Sartorii def dintre demersuri explicative si demersuri orientate catre practica, dif dintre concepte operationale si concepte operative. Doua mari categorii: 1 def instrumentale Politica este un compartament, un demers, o forma de actiune. - Privire sociologica asupra politicii - Comportament politic, decizii, joc public, politici publice forme particlare de comportamente umane

2 def substantiale -cauta sa surprinda ceea ce este politicul in mod esential (fenomenologie a politicului - surprinderea unor manifestari a politicii). Paradigma behaviorista (triumfa in stiinta americana imediat dupa al 2-lea razboi mondial in anii 50. Truman, Dahl, Easton, Gabriel Almond si S Varba identifica politica cu comportamentul politic al indivizilor, inteles ca actualizare a unor atitudini politice care inseamna expresia unei anumite reationalitati a actorilor. Tipuri -rationalitatea instrumentala (economica) descrie in fapt adecvarea dintre mijloace si scopuri) -rationalitatea prin valoare (axiologica) da semna de conformitate dintre faprte, norme si valori. -rationalitatea afectiva (loialitatea) Rationalitatea traditionala (adecvarea la o rutina) Paradigma behaviorista identifica politica cu comportamentul politic, incercand sa isi dea seama de tipurile de rationalitate. Pentru a explica comportamentul politic preferintele so valorile dintr-o societate (raporturi cauzale) Def politicii perspectiva sociologica, sistematica si functionalista sistem in care elementele indeplinesc anumite functii si sunt judecate prin prisma acestor functii demers de alocare. In anii 30 H Lasswell def politica ca fiind raspunsul la intrebarea:Cine ia? Cand? Cum? (def a politicii dar si a politicilor). David easton da o def: politica demersul de alocare a valorilor cu autoritatea legitima. Politica este indentificata cu decizia politica, ale carei forme, ratiuni, resurse, rationalitati le putem explora. Politica devine un joc politic in spatii institutionale care are actori, mijloacele , logile ei proprii. Lucrarea lui Graham Allison Esence of Decision esenta deciziei ramane greu de patruns pentru observatorii si uneori dificila si pentru cei care i-au decizile. G A foloseste notiune de rationalitate limitata (decizia nu poate inteleasa absolut, iar procesul rationalitatii plasat intr-un context care este propriu.

Sartori what is the politics

Exista o variatie istorica a stiintei politice. Sartori incearca sa faca o istorie conceptuala a politicii, sa examineze modul in care intelesul acestei notiuni a variat in timp si sa vada cu ajutorul caror cuvinte, practici pe care le observa azi sunt desemnate. Aceste demers este inspirat pe plan metodologic de asa-numitul lingvistic term = curent inspirat din structuralismul lingvistic si din neopozitivismul politic. Problematica este prilejuita de incercarea de a descoperi sensul sintagmei stiinta politica, si potrivit unei metode proprii de analiza conceptuala in dimensiune istorica, S alege sa desfaca sintagma in partile componente pentru a o analiza. Ambele cuvinte au sensuri ce variaza in timp, si trimit la notiuni cu caracter istoric, nu putem vb oricand si oricat despre stiinta politica, ci doar atunci cand descrie un anumit raport fata de cunoastere, iar politica devine un domeniu cu putinta de izolat si definit in cadrul mai general al existentei umane. SP este asadar un produs al societatii moderne. Procesul de modernizare descrie procesul de diferentiere structurala si specializare functionala a societatilor umane (europene in special). SP este o disciplina nascuta si dezvoltata exclusiv in regimurile democratice, conditionata politic. Dificultatea sta in permanenta tensiune intre opinie si demersul stiintific, iar SP sta in centrul acestei tensiuni. Un regim democratic este acel regim in care toti cetatenii se pronunta in mod legitim si incompetent asupra politicii; politica este ea insasi democratica, toti se pot pronunta asupra ei. Astazi, SP are un sens obscur, ce este imprudent a fi extras din opinie. A doua teza a lui S este urmatoarea: daca vom retrasa istoria conceptuala, vom intelege de ce in prezent cuvantul si notiunea par sa-si piarda sensul si vom intelege cum putem recastiga in campul politicii un sens capabil s-o transforme intr-un domeniu ce se poate descrie, analiza, conceptualiza. Putem retine: cuvantul provine din greaca, dar notiunea nu se naste in grecia antica. A face politica este o notiune eminamente moderna, in masura in care politica devine facuta in aceasta epoca moderna, inaugurata de N. Machiavelli, ce pune bazele paradigmei moderne a politicii. Pentru Aristotel, politica este ceea ce se intampla in lumea polisului. Polisul este, in viziunea antica, modalitatea prin excelenta a desavarsirii naturii umane. POLIS= spatiul cetatii---tr distins de OIKOS= spatiul familiei, el e distinct de mediul colectiv.

In Polis, cetatenii sunt egali si echivalenti, apartenenta la cetate este un factor de excludere. POLIS= spatiu circumscris, delimitat, care e si un rap de excludere. Cetatenia poate fi si un rap de excludere, nu oricine poate fi, de ex. cetatean american. POLISUL= comunitatea celor echivalenti, barbati, care prin dialog, prin contactul direct, in Agora, discuta, cauta dreptatea si ce e injust. Coordonatele POLISULUI: 1.ISONOMIA-egalitatea in fata legii 2.ISEGORIE- egalitatea cuvantului Cuvantul politica ramane asociat lumii polisului, ramane asociat coexistentei egalitare intr-un mod filosofic (la greci) sau juridic (la romani). Civitas e un mod de organizare a egalitatii intr-o noua forma politica, cea a imperiului, intr-un mod nespatial si nefilosofic. Machiavelli - acesta creeaza lumea politica, principele face politica, ca atare. Tema principala a textului machiavelian este intemeierea lumii politice. Inceputul ei este uman, nu divin, este ordonata in timp, un timp eminamente uman. Sartori propune def politica este o actiune umana potrivit locului de unde izvoraste si potrivit intinderii asupra acestei actiuni. Putem discrimina politica de alte actiuni si demersuri umane in virtutea intinderii a acestei actiuni politice. Raza de intindere este societatea politica, o pluralitate de institutii. Intre acestea se disting o serie de institutii cu statut aparte cele politice ce sunt singurele capabile sa puna in miscare intreaga lume politica. Vom vedea cum stiinta politica ca disciplina se naste in spatiul tensiunii vertical-orizontal.

Seminar curs 5

Ernest Kantorowiez the kings two Bodies

Textul este despre Aristotel. Exista 2 corpuri ale regimului: 1-corpul natural (fizic) 2-corpul politic Atunci cand un rege moare se striga: a murit regele, traiasca regele. Realitatea nascuta in perioada medievala, cu ajutorul lui Aristotel. Exista mai multe intelesuri ale timpului. 1 un timp a lui Dumnezeu eternitatea (definit de Dumnezeu, n-are trecut si nu are nici limita dupa, nu se termina) este un timp pe care il cunoastem si astazi. Nasterea lui Hristos este din totdeauna, nu exista un punct fix, apartine acestui timp. 2 timpul omului (TEMPUS) timpul perisabil, de care nu poate sa scape, de care nu poate sa scape, timp care are viata si moarte. 3 timpul AEVUN un timp care are inceput, dar nu are sfarsit, timpul ingerilor. Ingerii sunt creati inaintea oamenilor, nu sunt inafara timpului, nu sunt supursi mortii (timp perceput in sec 12 si 13) timp care inseamna vesnicie, nu eternitate (vesnicie inceput fara sfarsit). Aristotel face deosebire intre forma si substanta (esenta). Ideea de corporatie: Corporatia este rezultatul continuitatii. Biserica este de doua feluri: pamanteasca si cereasca. Biserica nu moare niciodata, iar aceasta continuitate o trasforma intr-o corporatie. Exemplul dat de K in ultima parte din text: Bologna prima uni din lume, fondata in 1088, unde avem o cetate, niste ziduri unde traiesc niste oameni supusi timpului, o corporatie cu nume de universitate. Universitas- o granita in jurul unui punct/pers care niciodata nu moare. K numeste figura veritas corporatie, adica fig adev, a ceea ce reprezinta ea. Despre taxare in perioada medievala. Se face trecere la o taxare exceptinala (cnad isi marita fata, cand voia sa intre in razboi). Cu timpul juristii au introdus taxarea permanenta legitimitatea consta in faptul ca corporatia are continuitate. Valul de democratizare din sec 20 ne intoarce oarecum la polisul grecesc: viata noastra nu mai depinde de corporatii ci de un set de reguli si valori care distrug corporatiile. Sfera cetateniei este o concurenta continua. Exista libertate in dem egalitate pentru oameni. Societatea libera produce concurenta. Trebuie recuperat ceva din trecutul medieval. Conservatorismul este o plangere continua dupa corporatii. In prezent corporatia este o mare companie economica.

Stevan Krasner
Despre suveranitate n interiorul ordinii politice, pozitia regelui poate fi pusa in pericol de revolta, nascuta din nemultumire. De aceea, pt a se mentine, suveranul trebuie sa fie atent la un niv de bunastarea al supusilor si la perceptia acestora despre autoritate. Not de suveranitate este disputata intr-un context in care rap dintre rege si cei guvernati este instabil., Suveranitatea descrie relatia dintre supus si suveran, descrie stabilitate. STEVEN KRASNER izoleaza 4 sensuri ale suveranitatii, gandite in lumea europeana. 1. Primul sens al suveranitatii este suv interna- la ea se refera Hobbes, Machiavelli, Bodin. Suveranul are capacitatea de a guverna corporatia. Suve interna= autoritate legitima si capacitate de guvernare. In plan internat ii corespunde suv westfaliana. 2. Suv westfaliana= capacitatea entitatilor politice de a-si pastra autonomia, mod de a gandi ordinea europeana dupa Razb de 30 de ani. Tratatele westfaliene descriu o Europa a statelor, compusa din forme politice echivalente menite sa coexiste in pluralitatea lor ireductibila. Relatia dintre state este descrisa de comert si razboi. Comertul poate fi o alternativa la razboi B. CONSTANTComertul indulceste moravurile Razboiul nu e menit sa rezolve litigii, ci un instrument de a institui o situatie strategica favorabila celui care-l porneste. KANT (1795) spune ca federatia dintre state cu forma de guvernare republicana e alternativa la razboi. Suv westfaliana= autonomia statelor intr-un spatiu plural, saturat, fara zone non-suverane. 3. Suveraniattea de interdependenta= capacitatea autoritatii pol de a controla limitele spatiului pol. Ex spatiul Schengen in cazul Romaniei. 4. Suveranitatea internationala legala= recunoasterea reciproca a statelor, ce descrie juridic relatia dintre state. Azi= recunoasterea un ei entitati pol de catre ONU. Cele 4 tipuri de suv nu coincid. Cele mai multe entitati beneficiaza de suv internat legala. Ex- Somalia, Kongo, Siria Sunt cazuri de state guvernate care raspandesc criteriul suv internat legale, dar care nu sunt rec. Ex- Taiwan. Statele care si-au abanadonat in parte suv westafliana= staele membre ale UE. Tipurile de suv sunt conexe, not de suv nu e conflictuala doar genealogic, ci si multivalenta in practicile prezente pe care le suscita.

CURS - Quentin Skinner, The Sovereign State: A Genealogy

Fara not de CORPORATIE pol moderna nu poate fi gandita. CORPORATIILE= entitati angeloce pt ca sunt create si perene. Ea e institutia juridico- pol care rezolva problema timpului, a duratei, un timp caract de posibilitati cu o pluralitate de sensuri, poate fi timpul,progresului. CORPORATIA(institutia)= ofera solutii problemei timpului, perisabilitatii timpului uman, fictiune care permite actiunea politica pe durata lunga. In absenta ei, statul nu poate fi gandit. Lumea pol este un facuta din confruntarea dintre moduri de gandire insurubate in tiparul teologico-pol si practici sociale diverse. O corporatie se construieste prin asociere, prin contract, not juridica disponibila juristilor medievali, imprumutat din dreptul civil roman.

O alta cale de a crea o corporatie este contractul, ce sta la baza corpului pol si instituie starea pol, un demers ascendent. Solutia istorica pt crearea lor nu e contractul, ci EDICTUL sau CARTA. Suveranul e entitatea care asemenea lui Dzeu creeaza aceste entitati dotate cu patrimoniu, teluri, capacitate juridica. HOBBES--- in absenta suveranului, cetatenii constituie o multime dezorganizata. Corporatii constituite prin CartaWest Indeesintemeiata printr-un act al suveranului. CONTRACTUL= are si el in spate un suveran, are nevoie de un sistem legal care explica celor ce doresc sa infiinteze o corporatie ce tr sa faca. Tipic epocii moderne.

EDICTUL= vointa explicita a suveranului de a popula lumea pol cu cu entitati care-i sunt subordonate. Tipic epocii moderne si contemporane. Demiurgul, suveranulo indeplineste functia pe care Dzeu o indeplineste in ordine teologica prin ECHIPOLARE= imprumutarea unei scheme de gandire si implementarea ei in alt context. Dzeu poate interveni in lume prin minune, miracol= expresie a vointei lui Dzeu in mod particular prin intermediul legilor naturale. RATIUNE DE STAT= este acea cunoastere speciala, specifica universului politic creat de suveran dupa un model teologic, distinct de ordinea naturala. Ordinea morala depinde de durabilitatea ordinii pil. Corporatia da seama de caracterul facut al ordinii pol Ex..istoric, cel mai bun e cazul coloniilor americane, emancipate ulterior din ordinea pol britanica. Corporatiile dau senmka de faptul ca supravietuirea ordinii pol ca atare e o necesitate de prim ordin. Monarhiile teritoriale se construiesc pe un esafodaj constituit pe 2 piloni fiscalitate si justitie. Evenimentul din 1215 face ca in Anglia sa nu existe o monarhie absoluta. De regularitatea fiscalitatii depinde regularitateapoliticii. Timpul si actiune pol se desavarsesc, se impun ca practici si cat de gandire pe masura unei fiscalitati permenente, consacrata in lumea occidentala. Al 2 lea pilon e justita. Suveranul administreaza dreptatea, pune si spune legea.. Regele englez instituie un regim al legii comune--DELEGAREA= modalitate prin care suveranul poate fi prezent in mai multe locuri. Judecata poate fi facuta de judecatori, care justifica practica precedentului, modalitatea filozofico-pol de a institui ubicuitatea suveranului. Ideea de corporatie poate duce la corporatizarea autoritatii pol. Entitatea pol, corpul pol nu mai e gandita in epoca modrna dupa modelul corpului uman, ci dupa cel al corporatiei, a entitatii colective abstracte def prin patrimoniu, obiective si capacitate juridica si pol. Corporatia e def de vointa, ce se declina ca rec si capacitate pol. Notiunea de suveranitate insoteste emergenta not de stat. Urmandu-l pe SCKINNER, genealogia not de suveranitate ne trimite in sec 15, 16, 17 in contextul articularii monarhiior teritoriale, al dezbaterii asupra formelor si obiectivelor autoritatii pol, precum si in sec 18 in lumea ordinii si dreptului internt. Textele fondatoare ale pol modenePrincipele, Cele 6 carti ale rep., Leviatanul---au ca tema comuna ideea de suveran, in contextul in care principele intrupeaza vointa suprema in interiorul entitatii pol. FRANCIS BACON (sec 17) spune ca suveranul tr sa se uite bine la regatul sau pt ca acesta e instabil: revoltele supusilor, foametea. Ex doua lucruri in care se naste revolta: stomacul si capul. Suveranul trebuie sa fie atent la un nivel de bunastare a catatenilor, trebuie sa fie atent la parerea supusilor despre autoritate. Notiunea de suveranitate este disputata intr-un context in care relatiile dintre suv si cetateni este instabil. Anglia-razboi civil. Suv se naste ca o notiune care def stabilitatea raportului dintre cetateni si suveran. Spatiul politic este un spatiu plural si saturat, spatiu al relatiei dintre state declinate dupa 1848 in doua moduri: razboiul si comertul. Statele care se razboiesc isi pot intrerupe relatiile comerciale. Comertul sec 18 19 poate fi marea alternativa la razboi dupa parerea unor autori.

CURS 6 - Validitatea ordinii politice. Dominatia legitima

Orice ordine care dureaza este una legitima. WEBER construieste not de legitimitate pt a explica validitatea unei noi ordini pol. Orice fel de domninatie presupune un consimtamant, voluntar, implicit sau explicit. LEGITIMITATEA= raspunsul la intrebarea- Ce intemeiaza acest consimtamant ? Legitimitatea in ordinea sociologiei desemneaza ratiunea ultima a supunerii. DOMINATIE= sansa ca anumite comenzi specifice sa fie urmate, indeplinite de un grup determinat de indivizi, sansa ca o comanda specifica sa gasesca supunere din partea unui grup det de indivizi. Dominatia nu e supunere automata, ea presupune un consimtamant voluntar. WEBER---dominatie economica/ dominatie politica Exista in ordine eco comenzi explicite care gasesc gasesc supunere intr-un grup det de indivizi. Ex. rap dintre creditori si debitori WEBER---Dominatia eco e aparte, nu tr confundata cu cea pol. Dominatia nu e o not conotata negativ, ci una care exp sansa ca o comanda sa gaseasca supunere. Forma pura de dominatie eco pe care o putem intalni e monopolul in spatiu pietei. Atunci sansa ca o comanda sa fie ascultata este maxima. Suportul dominatiei de tip eco este posesia bunurilor. Interesele= not eco-pol care permite formularea rap de dominatie intr-o logica de rationalitate instrumentala. Justificatia dominatiei e interesul.

Dominatia polforma sa pura e dominatia tatalui, pt ca sansa ca membrii familiei sa urmeze comanda e maxima ( dominatia stapanului, regelui, suveranului). Suportul dominatiei pol e datoria supunerii. Legitimitatea in explicarea supunerii joaca rolul interesului in dominatia eco. Dominatia economica Monopolul Posesia bunurilor Interes Dominatia politica Capul fam, stapanul Datoria supunerii Legitimitate

Ratiunea care ne indeamna sa ne supunem este ata pol, cat si eco. Dominatia se exercita in spatii organizate, not cheie a sociologiei. Organizatia= spatiu delimitat si structurat de apartenenta. Relatia sociala inchisa sau care limiteaza accesul tertilor , in care aplicarea regulilor e asigurata de un sef conducator si eventual de un aparat administrattiv ( Weber). Orice organizatie preupune diferentierea dintre un sef si supusi, iar intre ei se afla staff-ul sau aparatul administrativ. In ordine pol, lipsa aparatului e o problema. Sunt 3 tipuri de dominatie legitima, raspunsurile agregate la intrebarile structurii de dominatie. DOMINATIA LEGITIMA= validitatea ordinii se intemeiaza pe existenat unui sistem de reguli rationale carora exercitiul puterii li se conformeaza. In cazul supunerii, dominatia e impersonala. Validitatea rap de comanda si supunere poate fi intemeiata pe autoritatea personala---justificata exogen prin traditie si justificarea intrinseca prin carisma. Carisma (WEBER)= Justificarea supunerii det de convingerea ca cei care ii conduc au puteri exceptionale, ea nu se manifesta sub forma simpatiei. Ratiunea, carisma, traditia---- le corespunde un anumit de administratie. 1. DOMINATIA RATIONAL LEGALA 2. DOMINATIA TRADITIONALA 3. DOMINATIA CARISMATICA Tipurile de dominatie descriu rap dintre sef- supusi. Raportul dintre liderul carismatic si supusi e unul direct, fara existenta unui aparat administrativ. RUTINISAREA CARISMEI= procesul prin care rap dintre liderul carismatic- supusi incepe sa fie institutionalizat de constructia unui aparat administrativ. Tabloul sinoptic al celor 3 tipuri de dominatie. DRL Rechtstat DT DC Patriarhalismul Profetul

Forma pura

Rationalitate instrumentala= DRL Rationalitate traditionala= DT Rationalitate de tip afectiv= DC Seful= autoritatea impersonala- DRL Seful= seful familiei-DT DRL= administratie birocratica DT= administratie patrimoniala Nu exista dominatie proprie pt DC Cunoasterea= DRL Loialitatea= DT Exercitiul administratie este ordonat si reglementat in dominatia birocratica, cutumiar la DT, dezordonat si anarhic a DC. Obiectivele structurii de dominatie--DRL--- vizeaza satisfacerea unei nevoi ordinare si calculabile. DT--- raspunde unor nevoi normale, naturale si calculabile---hrana si securitate DC---satisface nevoi extraordinare Resursele pe care se bizuie. Resurse eco---- DT(taxe) si DRL(impozite) DC= dominatie intemeiata pe irationalitatea eco.

Forme patologice.. DRL se poate trensf intr-o dominatie patrimoniala----coriptia DT poate evolua catre birocratizare si patrimonializare externa DC se rutinizeaza daca dureaza. Cele 3 tipuri de dominatie weberiana sunt tipuri ideale. Nu sunt instrumente descriptive, ci explicative.

POLITICILE PUBLICE- CONSTITUTIE SI CONSTITUTIONALISM

Not de SUVERANITATE surprinde statul ca subiect politic. Guvernarea surprinde statul din perspectiva functionala. Politicile publice se mai traduc in spatiul francofon prin actiune publica. STATUL= centru si teritoriu, forma de autonomie institutionala si heteronomie sociala. Sensuol politicilor publice poate fi inteles prin analizarea actiunilor statului in functie de domeniul in care acestea se exercita, in functie de sectorul pe care actiunile statului il creeaza. Avem politici in domenul culturii, educatiei, fiscalitatii, etc. Domeniile de actiune ale statului inca din sec 19 nu au incetat sa se multiplice Sunt si alte moduri de a identifica guvernarea, statul in actiune---tipologia proceselor politice construita de LOWI, care face parte din patrimoniul conceptual minimal al sociologiei politice. Teza majora a lui LOWI = Guvernarea in lumea contemporana nu poate fi redusa la un singur proces, ea presupune 4 procese politice ireductibile. Tipologia lui LOWI aseaza in acelasi tablou actiunile statului, surprins simultan in analitica sa teritoriala si in centaralitatea sa sintetica, in dimensiunea despotica si infrastructurala. Criterii alese de LOWI- adresa politicilor si continutul politicilor. Politicile pot avea o adresa individuala sau categoriala. Orice politica se adreseaza societatii in ansamblu sau doar unor anumite categorii din societate. Prin continutul lor, politicile pot viza instituirea unei ordini, stabilirea unor reguli, reglementarea unor comportamente, producerea unor beneficii materiale (cresterea avutiei nationale) sau simbolice (ameliorarea notorietatii unor anumite categorii de persoane- Ex. tiganii). Combinanad cele 2 criterii, LOWI distinge 4 mari criterii politice- Politici constituante, Redistributie (echitate), Politici distributive (coruptie, patronaj, relatii clientelare), Politici regulative (drpturi civile). Cele mai cuprinzatoare politici sunt cele de producere a Constitutiei- politicile constituante, de producere a Regulilor despre reguli- LOWI. Spatiul politicii constituante este populat de elita politica centrala, experti din mediul universitar. Politica constituanta e eminamente elitista. Miza politicii constituante vizeaza modul in care drepturile politice sunt actualizate in ordinea constitutionala. Constrangerea pe care ordinea constitutionala o exercita asupra politicii e una indirecta prin modul de comportament. Politicile redistributive- nu vizeaza instituirea unei ordini, ci producerea unor beneficii materiale sau simbolice destinate unor categorii de persoane, gvernati. Aceste politici sunt creatoare de solidaritate nationala a corpului politic. Politicile redistributive sunt construite la centru de catre expertiza birocratica cu scopul instituirii binelui comun, dezvoltarea societatii, gestiunea echitatii sociale. Ex. societatea daneza. Spatiul pol redistributive poate fi pe alocuri conflictual din cauza polemicilor ideologice. E spatiul actualizarii drepturilor sociale. Politici regulative au o adresa individuala si vizeaza impunerea ordinii- Politia, Curtile de justitie. E spatiul actualizarii drepturilor civile. Regularitatea actiunii regulative a statului in teritoriu da seama de coerenta unitatii politice. Politica distributiva- spatiul politic distributiv este spatiul coluziunii dintre cei care creeaza politicile si indivizii distribuiti in teritoriu. In lumea contemporana, politica distributiva vizeaza distributia unor oportunitati- contracte, investiti, etc. Cele 4 procese politice sunt intalnite in toate statele contemporane. LOWI- SUA se construiesc ca structura prin proceduri distributive, prin distributia pamantului, a proprietatii funciare. In societatile mediteraneene predomina procesele de tip distributiv. CONSTITUTIA= produsul politicilor constituante, obiect politic fundamental modern, nascut la intersectia dintre reflectia politica liberala si practica politica americana. E o inventie americana a anilor 1780. Constitutia ilustreaza importanta textului in politica, are o dimensiune discursiva marcata. Constitutia e un text care poate da seama de coerenta unor politici publice, e un text ce poate fi interpretat in context.

Pt ca are un suport textual, Constitutia a devenit un obiect omniprezent in lumea contemporana. Importanta Constitutiei poate fi masurata prin1. Amploarea pe care a luat-o dreptul constitutional in mediul academic 2. Politica comparata in studiul politicii in epoca multiplicarii statelor/ constitutiilor. Constitutia e o inventie moderna, americana, are la origine metoda libertatii politice. Constitutia= dispunere a partilor care constituie un ansamblu, decret, statut, edict. Constitutiile imperiale sunt decrete imperiale si parte a corpus iuris civilis. In latina medievala, Constitutia isi pastreaza sensul de lege, edict. Sensul modern e fixat la sf. sec 18. CONSTITUTIA= regula fundamentala care det modul in care autoritatea publica trebuie exercitata. In Constitutie se vede forma prin care natiunea actioneaza ca un corp politic, astfel natiunea dvine corp politic. Sensul contemporan este definitivat prin Revolutia americana si franceza. Astfel, Constitutia devine principiul ordinii juridice a statului. Ea devine principiul ordinii publice, face obiectul exehgezei juridice. Istoricul american GORDON S. WOOD situeaza epoca de aur a constitutionalismului in ultimele 3 decenii ale sec 18 in America. Americanii sunt inventatorii sensului modern al Constitutiei= text scurt care defineste, limiteaza puterile guvernului. Ei inventeaza metoda de producere a acestui text care inlantuie mai multe etape, o ratificare populara si controlul constitutionalitatii. In America independenta exista documentul Articolele confederatiei, produs in 1777 de al 2-lea Congres Continental. Primul avusese loc in 1774. Aceste articole sun mai degraba tratate de drept international si nu o constitutie. Nasterea SUA e marcata de Constitutia de la 1777. Constitutia moderna, ca text scris este impusa de Revolutia americana. In traditia engleza consolidata in 1778, constitutia desemneaza modul de constituire al regimului politic si drepturile pe care acest regim politic se presupune ca le apara. In traditia britanica, Constitutia e topita in practica politica. THOMAS PAINE- O Constitutie e un fapt, o realitate, nu un ideal, ci are o existanta reala. Guvernarea e doar creatia Constitutiei. Constitutia e pt Guvern ceea ce legea facuta de Parlament e pt Curtea de Justitie. Constitutia precede guvernarea si se situeaza deasupra ei. In Anglia, constitutia si legea sunt sinonime. Statele care compun cele 13 colonii ale SUA isi dau Constitutii care in fond sunt statute. Parlamentul e expresia totala a poporului, in traditia engleza. Constitutia e limita caracterului reprezentativ al parlamentului. Caracterul efectiv la reprezentarii in SUA se bazeaza pe.. Participarea efectiv a cetatenilor la alegeri Proprotionalitatea dintre talia circumscriptiei si numarul reprezentantilor Misiunea Constitutiei- constri=uieste puterile publice, defineste regimul politic, desemmeaza institutiile politice in serviciul drepturilor si libertatilor fundamentale.

Michael Mann, The Autonomous Power of the State , Definitia lui W tipuri de dominatii: 1. Intreprinderea dominatia de tip economic in capitalismul antreprenorial 2. Biserica - dominatie de tip spiritual 3. Statul apartine occidedentului, este de tip politic In textul lui W cu greu putem vb de stat in lumea araba. Stat org teritoriala in masura in care adm sa revendica cu succes monopolul coercitiei, al violentei legitime pentru a putea sigura ordinea - Spre deosebire de intreprindere care este o org ateritoriala care domina capital, resurse - Deosebirile fata de biserica - Nu se deosebeste de alte strucuturi de dominatie prin ceea ce este, prin ceea ce face, ce prin mijloacele sau intrumentele de care dispune

10

Mann trece in revista teoriile despre stat, apoi considerand ca acestea nu sunt satisfacatoare elaboreaza propria sa teorie cu privire la stat. Mann cartografiaza teoriile cu privire la stat in 3 perspectiva explicative. 1) Teoria marxista principala critica adresata acestei teorii e incapacitatea de a trata statul ca variabila independenta. Potrivit teoriei marxiste, statul care inseamna institutii, sistem legal, persoane, aparat nu poate fi inteles decat ca produs al unei anume dinamici de societate. Teoria marxista observa foarte bine modalitatile in care diversele societati reusesc sa-si unifice si sistematizeze propriul spatiu national, insa nu reuseste sa formuleze o definitie a statului alta decat un dispozitiv de reproducere a raporturilor de dominatie pe taram economic. 2) Teoria pluralista statul ramane o variabila independenta. Constitutionalismul de sfarsit de sec XVIII afirma urmatorul lucru federatia este o forma de stat/confederatia inseamna aducerea impreuna a unor suveranitati. Solutia federala este o solutie institutionala de constructie a autonomiei statului -> suveranitati alternative, distanta dintre alesi si alegatori. In varianta pluralista, statul e la fel de inexistent ca si in marxism, ca variabila independenta. Statul nu mai e dispozitivul ce asigura reproducerea unor raporturi inegalitare de dominatie in societate, ci produsul compromisului obtinut pe cale negocierii intre grupurile ce compun societatea. 3) Teoria elitista - corelata cu realismul. Statul e un actor unitar si autonom, masurat dpdv al coerentei interne a elitelor. Mann amesteca toate ingredientele anterioare, intr-o definitie exhaustiva. Def lui Michael Mann sociolog britanic Statul ansamblu distinct de institutii si persoane care intrupeaza centralitatea in sensul in care raporturile politice se org de la centru pentru a acoperi un teritoriu, asupra caruia acesta are intr-o oarecare masura capacitatea de a impune si produce ordinea recurgand la violenta legitima. Caracteristi ale statului: 1. Teritoriu clar delimitat 2. St este org in jurul unei dualitatii, puterea politica este detinuta simultan de institutii si persoane la centru si in teritoriu 3. Este in modsimultan exogen si indogen societatii (interior si exterior societatii0 capabil sa actioneze 4. Caracterul terotorial al statului determina continuitatea acestuia. Actiunea statului este simultan politica si geopolitica Mann distinge intre doua puteri ale statului: 1. P despotica puterea distributiva a elitelor pol asupra societatii, capacitatea acestora de a impune ordinea in societate si corespunde caracterului exogen. 2. P infrastructurala capacitatea statului de a guverna de a guverna prin politici (public). Corespunde caracterului endogen al statului, actioneaza din interiorul societtatii, guvernand inr rezultatul guvernarii sunt politicile publice.

In egala masura, statele sunt slabe si puternice. Statul din perioada comunista este puternic. Statul slab d p d v al ambelor puteri: statele feudale

11

Statele feudale occ nu reuseau sa extraga din societate darile, care nu depaseau 2%, nu reuseste sa tina sub control supusii. Statul imperial stat puternic la modul despotic. Care isi propune sa cun societatea in scopul de a-l domina si supraveghea. Slab dpdv al puterii infrastructurala, e mai imp pentru statul absolut sa isi exercite superioritatea. Statul autoritar puternic in ambele sensuri. Avea atat de multa putere incat controla pana si domeniul privat al fiecarei persoane in parte viata intima. Statul birocratic/dem slab dpdv al puterii despotice, intervine putin asupra societatii, F putenic dpdv al puterii ingrastructurale. MB 1903 este introdus primul sistem de pensii. Statul bismarkian este un stat doar birocratic. Puterea infrastructurala s-a dez pe baza unor piloni. 1. Diviziunea muncii intre diversele activitati publice, unele dintre aceastea sunt, cu timpul, trecute sub controlul statului. 2. Capacitatea statului de a face sa calatoreasca mesaje, directive, legi in interiorul teritoriului asupra caruia isi exercita dominatia. Activitati de stat fara de care aceastea nu exista: 1. 2. 3. 4. Mentinerea ordinii interne Capacitatea de aparare militara Capacitatea de a-si mnetine mij de comunicatie Capacitatea de a face redistributie economica

CURS VALI
Cea mai durabila entitate din lumea politica- administratia birocratica Birocratia e notiune cea mai des folosita in stiintele sociale. Cei 2 autori, Calize si Lowi au constatat ca termenul BIROCRATIE revine cel mai frecvent in limbajuol oamenilor. Termenul e modern, inventat la mijlocul sec 18 de catre francezul Vicente de Gournatye, care nu e un filozof politic sau economist, dar e foarte apropiat de cercul fiziocratilor, cei care critica modul in care critica modul in care monarhia absolutista guverneaza societatea franceza. Termenul completeaza clasificare regimurilor politice propusa de Aristottel. Termenul e vazut in mod negativ in spatiul public si pozitiv in spatiul stiintelor politice. In Prusia secolului 18, birocratia exp un corp de functionari care pun in miscare entitatea politica. Birocratia de semna o structura, un ansamblu de institutii si persoane care capata vocatia autonomiei. Pana atunci verbul a administara nu insemna mai mult de decat a te ocupa de., regele administra justitia, lordul administra finantele statului care erau cuprinse intr-un tabel ce semana cu o tabla de sah. Verbul desemneaza o activitate si nu un corp. Cand guvernul inventeaza termenul de birocratie, verbul a administra se substantivizeaza--apare administratia secolului 18= structura pe care se sprijina si are loc guvernarea. Forma corupta a administratiei este birocratia. In epoca revolutiei franceze critica birocratiei e parte a criticii monarhiei. Ministerul e o lume de hartie, nu face nimic, dar cheltui enorm, regimuol nu e guvernat dor de monarh, e un regim al birocratiei monarhiei absolute, care se sprijina numai pe hartie. Trebuie combatuta domnia abuziva a biricratilor. In momentul revolutiei franceze, birocratia ramane tinta privilegiata a oricarui demers revolutionar. Birocratia=statul care sufoca societatea, trebuie sa apelezi la revolutie- strategia dezalienarii, societatea isi recapata puterile pierdute.

12

Debirocratizarea societatii- anihilarea autonomiei birocratiei prin caracaterul electiv al functiei publice si remunerararea acestora la nivelul salarial al muncitorilor. Cetatenii pot retrage increderea alesilor. Aceasta procedura a fost folosita in SUA in 2003 guvernatorul Californiei isi pierde postul si se organizeaza noi alegeri castigate de Arnold Schwarzenegger. Asemanarile dintre practicile politice-- remuneratia mica, salariul mic al functionarilo publici din SUA.

In regimurile totalitare una dintre cele mai dure critici adusa guvernarilor totalitare este facuta in lumea acestui ideal de reinsusire de catre soc a puterii pierdute de aparatul sistematic. Se contrapune guvernarilor totalitare , autoguvernarea muncitoreasca, tema care inspira retorica instuionala iugoslava. Dec 1989 Romania si bucuresti solutia imaginata pentru dispartirea de dictatura a lui Ceausescu este crearea de consiuliu ale salvarii nationale, comitete ale oamenilor muncii. Birocratia era vazuta, ea fiind personajul negativ al politicii (pt Aristotel, personajul negativ este tiranul, sec 19 pers megativ este dictatorul, iar in perioada de dupa, locul este preluat de birocratie). Birocratia ca notiune sociologica Daca notiunea este inventata ca atare, continutul filozofico-politic si soc este formulat in spatiul german. Primul teoretician filozof birocratic este Hegal care o descrie precum forma rationala de organizare al statului intrupare a ratiunii in istorie. Statul modalitatea prin care o actiune colectiva de mari dimenciuni poate fi imaginata si dusa la bun sfarsit pe o perioada lunga. Prin intermediul statului, soc umane ajung sa faca demersuri colective durabile. Actiunile statului le numim azi politici publice Weber este cel care confera un continut conceptului de birocratie. Pt el, notiunea e neutra, nu este conotata negativ, In aceea perioada termenul este prins de critica statului. Def Weberiana caracteristica adm publice si intreprinderilor private deopotriva, birocratia modul rational de oraganizare O rationailtate de munca si de autoritate legitima in lumea moderna. Pt Weber democratia este omniprezenta. Democratia pentru Weber nu este proprie statului. Birocratia caracterizeaza atat statul contemporan cat si capitalismul. Birocratia este proprie lumii ocidentale. Ca principiu de rationalizare a lumii, birocratia este ceea ce deosebea occ european de africa, asia,america.=legitimeaza superioritatea lumii europene fata de restul lumii. Caracteristicile birocratiei: -tipul ideal se sprijin ape cateva principii constituitive: 1. p jurisdictiei. Organizatiile birocratice presupun descompunerea analitica a activitatii pe care o desfasoara intr-o pluralitate de activitati specifice carora le corespundresponsabilitatiile proprii si un spatiu delimitat. 2. Caracterul impersonal al raportului de supunere. Membrii unei structuri birocratice se supun superiorilor lor in virtutea responsabilitatilor si atributiilor atasate functiei pe care o exercita. Intr-o birocratiesubordaonarea are un caracter functional, nu intervine ideea diferentei de statut. 3.Principiul ierarhiei:- p structurat al org. Birocratice, permitetrasarea responsabilitatilor, rezolva problema responsabilitatiiintr-o entitate de mari dimensiuni. 4. Principiul renumeratiei fixe-salarii fixeregulate, renumeratia fixa spre deosebire de renumeratia fluctuanta deosebeste o administartie birocratica de o administartie de alt tip.Venitul functionarului nu este o recompensa a activitatii angajatului. Salariul fix precede exercitarea rolurilor. 5. Principiul vechimii=este in fapt echivalentul p. dinastic in ordinea traditionala, serveste drept criteriu de rasplata a celor prinsi intr-o structura birocratica si masoara capacitatea acelui institutii de a-si forma o cultura proprie. Inst birocratice au modalitati diferite de gestionare a vechimii. Unele acorda premii. 6. Principiul previzibilitati parcursului. Descrie dinamica structurii birocratice, nu elimina orice forma de competitie, o birocratie nu functioneaza dupa regulile pietei ci dupa un regulament propriu. Birocratiile sunt concepute pentru a ne diferntia de genii. 4. Competentei ocuparea unei pozitii birocratice este conditionata de detinerea unei competente verificate prin proceduri standartizate, concursuri, posesia unor diplome, experienta uneori. 7.Distintia dintre functie si ocupant Functie- rol ce poate fi jucat succesiv de diferite persoane Pozbirocratice valori ce pot fi asumate de diversi actori Distinctia rol persoana permite perenitatea structurilor birocratice (peremitatea birocratiilor) 8. P controlului si a sanctiunilor

13

-mecaniste de control si sanctiune cunoscute si care sunt modalitati de protectie a rigorii si ordinii birocatice. Exista un regim progresiv al sanctiunilor la care sunt supusii membrii. Cele 2 tipruri de adm ilustreaza raporturi diferite intre cmpetente si roluri. Adm birocratica se sprijina pe principiul specializarii functionale. Adm traditionala se bazeaza pe omnicopetenta oamenilor/functionarilor. Birocratia se bizuie pe principiul distinctiei patrimoniale. In adm trad se practica principiul confuziei patrimoniale (nu exista distinctie intre patrimoniul atasat rolului si patrimoniul omului in cauza). Birocratie vs democratie Pt M Weber cele doua sunt intrinsec legate. Dem moderna este deosebita de dem antica prin BIROCRATIE. Captabilitatea dintre birocratie si democratie este justificata de succesul universal in structurile birocratice. Intr-o soc dem, accesul in birocratia publica este permis tuturor pe baza principiului competitiei. Exista o divergenta intre birocratie si democratie. Birocratul este expert, detinatorul cunoasterii, iar politicianul nu este expert, este detinatorul legitimitatii. Derivele birocratice Robert Marton, sociolog american, inventeaza termenul de ritualism descrie trasformarea intrumentelor procedurilor democratice in scopuri in sine; deriva atrage toate strucuturile birocratice moderne.

Ultimul curs cetatenia

4 etape ale argumentatiei: 1. Cetatenia ca o colectie de drepturi 2. Strategiile de institutionalizarii a cetateniei 3. Practiciile istorice ale cetateniei 4. Raport cetatenie nationalitate 1.Cetatenia ca o colectie de drepturi. Cetatenia este un statut, un costruct juridico-politic, o colectie de drepturi atasate calor care coexista in sanul aceleasi comunitati politice, care intemeiaza egalitatea dintre membri comunitatii politice princpiul de egalitate intr-un spatiu politic gandit pe modelul polisului antic. Cetatenia este un regim al egalitatii in gandirea juridico-pol. Drepturile care o compun sunt atasate membrilor comunitaii, , drepturi individuale. Notiunea juridico-filozofica este cu ajutorul caruia este gandita notiunea de individ detinatorul drepturilor. Drepturile sunt atasate individualitatilor care compun societatea politica. Drepturile descriu relatiile dintre membrii, societatii,. Nu putem vb de drepturi fara a vb de suportul constitutional care asigura baza acestor drepturi. Cetateanul si statul sunt interdependenti. Cetatenia dem presupune sttaul modern, in abs statului suportul constitutional lipseste, iar drepurile raman doar la nivel declarativ. Cetatenia dem colectia dem de dr ce poate fi ardonata in mai multe categorii potrivit criteriului domeniului de exercitii al drep. Si suportului constitutional necesar acestui exercitiu. Putem reconstitui cetatenia incercand sa vedem cum divr categ de dr au capatat suport institutional si au primit consacrare institutionala. Marshall, sociolog britanic retraseaza istoria cetateniei britanice: civile,politice si sociale, asociend fiecarei categorii o instutuie care le asigura actualizarea; un instrument politic definitoriu, o perioada istorica a institutionalizarii si examinand raportul dintre proceul de institutionalizare s drepturilor si porcesul istoric de alocare a resurselor de tip capitalist

Drepturi CIVILE POLITICE SOCIALE

Perioada XVIII XIX XX

Institutie Tribunale Parlament

Instrument Contractul Votul Serviciul public

14

1.

Drepturile civile drepturile libertatii Dreptul la libera exprimare, dreptul la declaratia de independenta, lebertatea de expresie, asociere, de a circula liber, libertatea muncii, dreptul la proprietate. Nu exista drepturi civile in absenta Curtilor de Justitie, Tribunalelor. Drepturile politice dreptul de a alege si de a fi ales drept fundamental al cetateniei democratice care este institutionalizat pregresiv si in mod dif de la tara la tara in sec 18 si pe firul sec 20. In sec 19 au loc in MB extinderi progesive de drepturi de drepturi de vot o data cu reforma din 1832 a dreptului de vot, dupa al 2-lea RM au drept de vot si femeile. Generalizarea drepturilor politice presupune o egalitate. Sec 19 reg europene practica cetatenia capacitara (dreptul la vot restrans) pentru cetatenii care sunt proprietari sau au un venit suf de ridicat pt a platii diverse impozite. Cetatenia politica este o consacrare a exercitiului drepturilor civile. Sufragiul univ masc si feminin spune ca inf de ceea ce poate face si ceea ce este individual, membrii societatii politice au dreptul de a vota si de a fi ales. Drepturile sociale dr la educatie, servicii de sanatate, aceastea au fost afirmate si asezate in evantaiul dreptuirlor cetatenesti in sec 20. Se bucura de protectie toti cei care sunt integrati, au profesie, loc de provenienta, fiind ajutati de familie, biserica, corporatia profesionala etc. Instituile asociate sunt strucutrile institutionale tuturor formelor de solidalitate, iar instrumentul este serviciul public. Dreptul la educatie este un drept social prin excelenta, presupune existenta unui sistem de educatie, nationale, pe diverse grade, gratuit, accesibil in egala masura tuturor membrilor societatii si menit sa asigure integrarea sociala si politica Aceste dr sunt puternic legate de drepturile politice. Societatea investeste in copii cu scopul de a devenii cetateni. Dreptul la educatie este menit sa formeze cetateni cu drept de vot. Drepturile sociale sunt drepturi compesatorii (compenseaza inegaliatea socio-economica produsa de exercitiul drepturilor civile. Exista 4 categorii de drepturi: 1. Dreptul la un mediul sanator insa nu este institutionalizat. Protectia mediului depaseste capacitatea structurilor: institutionale nationale. M Mann spune ca exista si alte strategii de instituionalizare a cetateniei: 1. Liberala (reduce cetatenia la dr civile si politice) 2. Statele autoritar-conservatoare dr civile si sociale membrii soc au drepturi civile insa nu pe toate). 3. Strategia totalitara construita exclusiv in jurul dr sociale pt k reg sovietice nu recunosc drpturile civile si aplica teza garantiei materiale a drepturilor = Vasinsky care spune ca drepturile dr civile sunt iluzii burgheze. Acestea nu sunt recunoscute in constitutile statelor comuniste. Drepturile sunt rezultatele vointei statului nu sunt atasate cetatenilor.

2.

3.

Practicile instorice ale catatenieiei Nu exista o reteta universala a cetateniei democrate. Strategiile istorice ale institutire a cetateniei variaza de la un caz la altul. Figurile excelentei cetateneste variaza de la o epoca la alta. Bubul cetatean are o fedinitie ce difera in functie de fiecare perioada istorica, de la un regim la altul. Azi, bunul cetatean aste cel care isi achita datoriile fiscale care ii sunt impuse de catre societate. Revoltele fiscale sunt modalitati clasice de revolta, inca din epoca medievala, impotriva cominitatii politice. Cetatenia fiscala este forma de excelenta a cetateniei democratice in epoca in care traim. Putem intelege cetatenia ca o apartenenta la o comunitate politica care se manifesta ca purtatoare a unei vointe politice. Absenteismul este o forma a decaderii politice, modalitate de asigurare a validitatii sistemului in SUA. Absenteismul este o forma posiva de acceptare. Votul alb este o marca a protestului. Intr-o tara nedem (F Rusa) cetatenii au posibilitatea de a vota impotriva tuturor candidatiilor. Un asemenea procedeu nu este acceptat in societatiile democratice. Votul este un proces productiv care produce o img a sensibilitatii politice. Cetateanul critic, vigilent in permanenta aten la trebuirle publice este a 3-a ipostaza a excelentei ce tatenesti. Excelenta se verifica prin prezenta in spatiul public, prin participare la organizatii.

15

Presa este suportul excelentei cetatenesti, ea revendica capacitatea de a da glas cetatii vigilente. Libertizarea presei este metoda de a domesticii vocea presei.: cenzura, coluziunea dintre spatiul presei puternic corporatizat si spatiul politic solutia practicata de reg democratice.

16