MENTORING ȘI TUTORING

ÎN PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Prof.univ.dr. Florica Orțan
Universitatea din Oradea
Departamentul Pentru Pregătirea Personalului Didactic
1. Cum se realizează în prezent pregătirea inițială a
cadrelor didactice
•prin D.P.P.D, Nivel I, Nivel II;
•cursuri de formare în domeniul științelor educației;
•practică pedagogică, didactica specialității;

2. Necesitatea anului de debut

•contracdiție între numărul mare de cunoștințe și numărul redus de abilități de
predare;
•practica pedagogică ineficientă și relativ eficientă;
•clivaje între cunoștințele de specialitate, cele din științele educației, între
didacticile de specialitate și specializarea metodică a acestora.
3. Etimologii și definiții:
•provine din limba greacă (mentorul era sfătuitorul fiului lui Ulise);
•Davos – “mentorii sun ghizi care ne conduc întruchiparea speranțelor noastre”;
•Zeldik – “mentorii sunt suporteri, sfătuitori”;
•Zenke – “educatori care îndeamnă în timpul practicii”;
•tutore provine din limba engleză, unde tutor sau guardian înseamnă
supraveghetor;
•tutelă din științele juridice – obligații și drepturi care decurg din autoritatea
paternală;
•Zeldik: termenii de mentori și tutori sunt apropiați între ei (precum și termenul de
sponsor).
4. Caracteristici și calități ale mentorilor și tutorilor
•înțelepciune;
•încredere;
•experiență bogată și variată;
•rolul de model, posibilitatea de a stimula elevii;
•se referă de obicei la stimularea și încurajarea profesorilor debutanți.

5. Aspecte morfologice ale mentoratului și tutoriatului:

•se prezintă ca procese educaționale ce țin să se instituționalizeze;
•presupun o colaborare relativ permanentă (Corner);
•mentoratul are o dimensiune ocupațională având ca și componente consilierea, dar
și o relație de prietenie (Krow);
•mentorul este o persoană ce presupune efort comprehensiv direcționat spre a ajuta
(Croker)
•caracterul experențial al relației mentor – tutore – discipol (Crosby);
•relații de unu la unu și indispensabile în situații de criză (V.I. Mureșan).
6. Mentoratul ca învățământ individual:
•particularitatea mentoratului are un caracter individual;
•nu se poate extinde, intră în contradicție cu învățământul de masă;
•se potrivește cel mai bine la elevii dotați;
•profesorul debutant, ca tânăr dotat.

7. Mijloacele de informare din perspectiva

mentoratului și tutoriatului:
•mentoriatul la distanță în raport cu cel face-to-face;
•tipuri de comunicare online personalizate;
•e-mail, facebook, twitter.
8. Profilul profesional al mentorului vizavi de
competențele psihopedagogice ale cadrelor didactice:
•ce înseamnă profilul unui mentor: calitățile pe care trebuie să le îndeplinească;
•sistemul lui McIntyre D., Hagger H., Wilkin M.:
• experiență și organizare;
• cunoașterea realității, a aplicațiilor practice, a constrângerilor;
• abilități de a trata cu oamenii;
• abilitatea de a ști când să intervină;
• managementul lecțiilor;
• diverse idei practice care fac o lecție să decurgă coerent
• modalități de organizare a clasei;
• cunoștințe de dezvoltare a unor deprinderi în clasă;
• strategii testate de a manevra situații diverse;
• abilitatea de a transforma cunoștințele academice într-un conținut al lecției
accesibil elevilor;
• gradarea activităților;
• încadrarea în timp;
diverse modalități de a reacționa față de încercările de a deranja ora;
 • diverse modalități de a reacționa față de încercările de a deranja ora;
• permanenta conștientizare a ceea ce se întâmplă;
• abilitatea de a face față oricărei situații;
• modalități de a interpreta ceea ce se întâmplă și de a reacționa în
consecință;
• cunoștințe de evaluare și notare;
• tratarea diferențială a cunoștințelor la elevi la sfârșitul activității.

9. Etapele procesului de mentorat:

•Modelul lui Lais Zachary. Lois Zachary vede mentoratul ca un ciclu cu patru
faze sau etape:
Etapa 1: Pregătirea relaţiei de mentorat;
Etapa 2: Faza de negociere; stabilirea unor acorduri parteneriale pentru relaţia ce
se va constitui;
Etapa 3: Dezvoltarea relaţiei de mentorat; activarea creşterii şi dezvoltării.
Facilitarea învăţării,
Etapa 4: Încheierea relaţiei de mentorat, pregătirea separării.
• Modelul lui Hamilton
După Hamilton şi Mocket, ciclul relaţiei mentorale constă în următoarele faze:
Etapa 1: Crearea unei legături de încredere, implicând:
- Cunoaşterea şi crearea unei relaţii de comunicare;
- Identificarea şi înţelegerea diferenţelor;
- Planificarea primelor întâlniri.
Etapa 2: Explorarea posibilităţilor, constând în:
- Definirea obiectivelor acţiunii;
- Alegerea activităţilor sau a temelor întâlnirilor de mentorat.
Etapa 3: Constatarea limitelor prin:
- Cunoaşterea propriilor limite;
- Reactualizarea angajamentelor;
- Căutarea unui sprijin extern, consultarea altor colegi.
Etapa 4: Sfârşitul ciclului mentoral şi începutul altui ciclu, ceea ce vizează:
- Valorificarea rezultatelor;
- Stabilirea impactului mentoratului în viaţa profesională;
- Continuarea sau încheierea relaţiei de mentorat.
10. Metode și tehnici de mentoring:
•structura activității de mentoring;
•sistemul metodologic a lui I. Cerghit;
•sistemul metodologic a lui I Neacșu.

11. Repertoriu de strategii, metode și tehnici de

învățare/studiu (după I. Neacșu):
a) Strategia lecturii active contextuale (SLAC)
- existența unor modele de lectură activă, participativă;
- valorificarea mecanismelor procedurale din teoriile învățării;
- cunoașterea și valorizarea principalelor criterii de eficiență.

b) Metoda lecturii performante (MLP)

Nucleul competenței de lectură performantă este constituit din:
Organizarea, claritatea semnificațiilor și sensurilor cuvintelor, propozițiilor.
c) Tehnica lecturii prin modelul RICAR
Tehnica RICAR semnifică un mod rațional de lectură, urmărindu-se atingerea unui
optim al rezultatelor/performanțelor studiului aplicat.

d) Tehnica lecturii bazat pe exerciții SPIR:

Tehnica SPIR reprezintă, în esență, un mod de abordare a lecturii prin exerciții de
învățare selectivă, dar profundă a ideilor-sinteză din textul de lectură;

e) Tehnica lecturii bazate pe modelul PQRST:

PQRST este un model didactic de abordare evaluativă a lecturii textului, bazat pe
parcurgerea următoarelor faze principale:
- realizarea unei viziuni;
- chestionare de interogație;
- citirea atentă a textului;
- rezumarea mentală sau scrisă;
- testarea/controlul/verificarea.
f) Tehnica lecturii sintetice bazate pe modelul SQ3R:
Tehnica didactică operațională a modelului SQ3R reprezintă un mod de lectură
sintetică, prioritară fiind aici orientarea științifică generată de incitarea
investigativă.

g) Tehnica lecturii analitice bazate pe modelul APASE:

APASE ca tehnică de lectură analitică cunoaște următoarea desfășurare
procedurală:
- antrenamentul inițial;
- planificarea;
- adaptarea;
- studiul activ;
- evaluare.

h) Tehnica lecturii focalizate pe modelul MURDER:

Modelul MURDER conține valori adăugate rezultate dintr-o specificare mai bună
și mai explicită a procedeelor de lectură, cu asigurarea unei focalizări mai eficiente
pe axa înțelegere-reținere.
i) Învățarea anticipativ-mentală și operațională prin metoda ARMS:
În această metodă sunt câteva concepte-cheie sintetizate sub forma acronimică de
mai jos:
A (Anticipate) – semnificând anticipare;
R (Read) – cu înțelesul de citire;
M (Map) – având explicit sarcina de realizare a unei hărți operaționale;
S (Summarize) – rezumare.

j) Învățarea personalizată prin strategia ERRQ:

În cazul de față acestea sunt:
E (Estimate) – estimarea valorilor textului de învățat;
R (Read) – citirea corectă și integrală a textului;
R (Respond) – formularea de răspunsuri personale adecvate;
Q (Question) – continuarea jocului interogativ.
k) Învățarea predictiv-evaluativă prin strategia PORPE:
Procedeul utilizării acronimiei conduce la următoarele semnificații ale cuvintelor-
cheie:
- P (Predict) – anticipare, predicție asupra înțelegerii textului;
- O (Organize) – organizarea conținutului pentru a fi studiat eficace;
- R (Rehearse) – trecerea repetitivă în revistă a ideilor esențiale cu mici relatări
personale;
- P (Practice) – practicarea învățării cu aplicarea procedeelor dovedite ca fiind
eficiente;
- E (Evaluate) – evaluarea mesajelor esențiale și retenția lor ca ansamblu de idei.

l) Metoda învățării epistemologic-reflectice prin comentariul de text

(MIERCT):
MIERCT implică parcurgerea opțională a câtorva etape:
- pregătirea pentru lectură;
- lectura atentă a textului;
- clarificarea prin efort propriu a problemei;
- evidențierea și explicarea organizării conceptuale (unități semantice);
- studiu reflectiv aprofundat asupra textului de comentat.
m) Tehnica lecturii cu redactare de text (LRT):
Punctul de pornire al acestei tehnici îl reprezintă combinarea studiului aprofundat
al unui text cu tehnica învățării prin notare și elaborare text-sinteză

n) Metoda învățării prin analiza de conținut (MIAC):

MIAC asigură prin conversie transpoziție sau transinformație statutul de metodă de
învățare prin cercetare productivă a unor conținuturi.

o) Metoda învățării cu ajutorul hărții mentale:

- explorează zona potențialului simbolic, metafizic și constructiv al mentalului
uman, fiind acceptat că există reprezentări mentale, imagini fixe sau fluide.

q) Metoda cognitiv-afirmativă de învățare (MCAI):

- activitatea de cunoaștere este bună în sine;
- intervenția profesorului cere să posede cunoașterea, precum și savoir-faire, iar
elevul este acea persoană care vrea să învețe.
p) Metoda învățării prin observație științifică (MIOȘ):
Specific MIOȘ este faptul că subiectului îi sunt necesare:
- un fel particular al gândirii lucrurilor în diferite ipostaze ale realității naturale,
fizice;
- o practicare, prin explorare, a principiilor fundamentale care stau la baza
funcționării lumii;
- un studiu sistematic și detaliat al caracteristicilor lumii reale.

r) Metoda învățării prin experiment (MIE):

În realizarea ei, MIE, se bazează pe o serie de postulate:
- învățarea prin cunoaștere;
- învățarea prin experiență;
- învățarea prin experiment face necesar controlul deliberat al variabilelor
independente;
MIE cunoaște un demers pedagogic.
s) Metoda învățării prin interogație cognitiv-operațională (MIICO):
Postule teoretice:
- învățarea
- întrebarea
- intervenția subiectului

t) Metoda învățării prin demonstrație (MID):

u) Tehnica învățării prin operații de definire (TIOD):

Modul de operare prin definire logică are conexiuni evidente cu semantica
demonstrației examinate.

v) Strategia învățării bazate pe gândire critică (SIGC):

Ce este gândirea critică?
- activitate cognitivă asociată cu folosirea minții;
- un proces complex de operații mentale deliberate care implică un set larg de
abilități și atitudini.