Sunteți pe pagina 1din 2

CUM SĂ FACEM CITITUL FLUENT, ANTRENANT, PLĂCUT, AMUZANT?

- metode de citire -

Fluenţa înseamnă citire aparent lipsită de efort, cu expresivitate şi inflexiuni relevante ale
vocii. Fluenţa poate fi dezvoltată prin instruire directă, folosind cititul repetat sau prin incorporarea
cititului repetat într-un context care este interesant şi are sens.
Care e secretul pe care sa il aplicam pentru ca scolarii sa citeasca repede si bine si cititul sa nu
fie o corvoada? Ii voi spune de data aceasta VARIATIE. Sunt momente cand pare ca nu putem
schimba ritmul lent si plictisitor al unor ore: un copil citeste incet, poticnindu-se, iar ceilalti asteapta
mai mult sau mai putin rabdatori sa le vina randul. Sunt si momente din acestea si nu trebuie sa le
negam. Ele fac parte din atmosfera unei clase. Dar dincolo de ele, cititul poate deveni amuzant
variind modalitatile in care se face citirea.
1. Citirea selectiva - e ca un concurs
Exemple: Cititi din text doar cuvintele din 2 silabe / Propozitiile din 3 cuvinte / Enunturile
care au linie de dialog / Enunturile care au semnul exclamarii / Cititi doar numele de persoane care
apar in text / Cititi prima propozitie sau ultima, a doua sau a cincea. Citirea selectiva elimina
memorarea textului, ordoneaza mintea copiilor, le focalizeaza atentia pe anume puncte de interes si
le permite sa arate ca stiu sa citeasca.
2. Citirea pe roluri - daca textul permite
E amuzanta, reconfortanta, e un joc. In background invatatorul poate urmari daca elevii isi
stiu rolul si pot urmari succesiunea replicilor, daca sunt atenti si se concentreaza la activitate.
Reprezintă transformarea în lucruri spuse a textului scris. Este o modalitate naturală de a
promova fluenţa pentru că elevii exersează cititul fluent fără să-şi dea seama că fac acest lucru.
Elevii câştigă încredere pentru a vorbi în public. Pentru această activitate, avem nevoie de o piesă
scurtă sau un basm transcris. Textul ar trebui să fie destul de scurt pentru a fi citit în 10-15 minute şi
să aibă dialog mult pentru ca fiecare actor să aibă ceva de spus.
Paşii care pot urmaţi:
- Învăţătorul parcurge textul şi îl împarte în părţi pe care le pot spune copii diferiţi.
- Se solicită voluntari pentru diferitele părţi şi se împarte câte un exemplar din text.
- Învăţătorul citeşte cu voce tare textul pentru ca elevii să îl audă citit fluent.
- Elevii vor citi în ecou părţile textului (învăţătorul citeşte o secţiune, apoi elevii citesc acea
secţiune).
- Elevii desemnaţi vor citi diferitele părţi ale textului.
- Dacă nu sunt suficiente părţi pentru fiecare, unii elevi vor fi spectatori.
- Se poate înviora atmosfera cu elemente de costumaţie şi decor.
- Elevii vor folosi gesturi pentru a-şi acompania textul şi pot reacţiona la ce au spus alte
personaje prin limbaj corporal.
- Se exersează citirea scenei respective de mai multe ori pentru a deveni mai fluenţi.
3. Citirea tare / in gand
Cititi cu glas tare o propozitie, iar pe urmatoarea in gand si tot asa. Merge de minune la
poezii. Copiii pot citi astfel individual, pe grupe sau cu totii. Daca citesc individual, e usor. Daca
citesc in pereche sau intr-un grup, atunci trebuie sa se armonizeze cu ceilalti, sa pastreze ritmul, sa
fie parte a grupului. Dupa ce citim astfel, ii intreb pe copii: A avut sens poezia? Ati inteles ceva? De
cele mai multe ori poezia are sens si citita asa si e amuzant.
4. Citirea de la sfarsit la inceput
E cea mai amuzanta! Merge de minune cu poezii, dar se potriveste si textelor narative.
Incepeti sa cititi de la sfarsit catre inceput. Are sens? Ati inteles ceva? Daaaa!
5. Citirea in perechi
Copiilor le plac parteneriatele si le place sa citeasca cu un prieten. Citirea cu un coleg drag ii
ajuta sa fie increzatori, sa ofere spectacol, ii stimuleaza, dar in acelasi ritm trebuie sa se armonizeze
cu colegul, sa tina ritmul, sa il astepte.
6. Citirea "spectacol"
Copilul care citeste vine in fata clasei si citeste cat poate de corect si cu intonatie. la sfarsit
face o plecaciune catre "spectatori", iar acestia aplauda. Nu e o metoda care sa fie adoptata cu copiii
care au dificultati in a citi, dar e perfecta pentru cei care turuie textele. Le ofera posibilitatea de a
face spectacol, de "a fi mai sus" decat ceilalti, de a fi actorul principal si de a arata maiestria lor in
arta cititului.
7. Citirea in lant - fiecare copil citeste cate o propozitie.
E amuzant cand fiecare trebuie sa citeasca doar cate un cuvant. Citirea in lant ii determina pe
copii sa fie atenti la text, sa se concentreze si le da posibilitatea de a fi parte din activitate.
8. Citirea cu ritm
Copiii citesc si la fiecare cuvant bat cu degetul in banca. Metoda se potriveste poeziilor, dar
incercati si cu naratiunile. Copiii vor fi stimulati astfel sa perceapa fiecare cuvant ca o entitate.
Cititul si bataia din deget sunt doua activitati ce trebuie coordonate.
9. Citirea cu batai din palme
La sfarsitul propozitiei, bateti din palme. In acest fel copiii vor deveni constienti de fiecare
propozitie. Si e si amuzant. Bataile din palme pot fi inlocuite cu ridicarea in picioare la sfarsitul
propozitiei sau bataie usoara pe umarul colegului.
10. Citirea de placere
Ii incurajez pe copii sa citeasca celorlalti povestiri parcurse de ei acasa sau chiar compuse de
ei.
11. Cititul repetat
Cercetările arată că citirea aceluiaşi material din nou şi din nou conduce nu doar la
îmbunătăţirea cititului acelui text, dar cititul fluent se poate transfera şi la alte texte. Pentru a fi
eficientă, metoda presupune alegerea unor texte la nivelul de instruire al elevilor (să conţină între
90- 96% cuvinte pe care elevii să le recunoască, să fie interesante şi cu sens, dar nu prea uşor
predictibile).
12. Citirea în gând
Fiecare elev îşi alege ce să citească (reviste, cărţi de poveşti, poezii, enciclopedii).
Învăţătorul face acelaşi lucru-citeşte. După o sesiune de 15-20 minute de citire în gând, urmează o
discuţie cu elevii, care fac un scurt rezumat oral a ceea ce au citit şi recomandă şi altora. Se notează
ceea ce au citit copiii.
13. Cititul cu un prieten
Elevii sunt împărţiţi pe nivele de lectură şi se fac perechi: un cititor fluent cu un cititor mai
puţin fluent. Câte doi, citesc pe rând paragrafe ale aceluiaşi text.
14. Cititul în cor şi repetarea
Citirea în cor a unei poezii este o modalitate naturală de a dezvolta fluenţa. Poeziile sunt
menite să fie citite/recitate cu voce tare. Cititul în cor al unor poezii poate fi distractiv pentru că
elevii vor explora potenţialul dramatic al poeziei şi al vocilor proprii.
Se pot utiliza variaţiuni la fel ca în muzică: tare, uşor, uşor spre tare, tare trecând spre uşor,
cu silabe punctate, cu silabe care se unesc, cu intonaţie care urcă sau coboară etc.
Se poate varia numărul de vorbitori pentru fiecare parte a poeziei (unison, solo, duet, grup).
- Poezii citite în cor
Scopul pentru care cerem elevilor să citească în cor este cel de a le menţine vocile animate,
nu tărăgănate. Copiii vor învăţa să se concentreze pe sunete dacă sunt provocaţi să pronunţe astfel
încât poezia să sune într-un anume fel.
- Poezii dialogate
Multe poezii pot fi împărţite între două voci. Ideea este ca poezia să menţină ritmul. Perechi
de copii pot exersa poezia până când o pot recita lin. Se poate bate ritmul pentru a mări efectul
dramatic.
- Poezii în canon
Unele texte sună foarte bine când le spunem cu grupuri mici care repetă acelaşi vers, dar
încep la intervale diferite.
Voi ce metode folositi?

Sursa: http://emalascoala.blogspot.ro/2014/03/10-metode-de-citire.html
https://www.scribd.com/document/130025790/Strategii-Didactice-Pentru-Dezvoltarea-Competentelor-de-
Lectura-La-Ciclul-Primar

S-ar putea să vă placă și