ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.

9 GALAȚI

METODE DE CITIRE
FOLOSITE ÎN CICLUL
PRIMAR
REFERAT

p.î.p. Palade Mirela Otilia

12.03.2018
 METODE DE CITIRE
FOLOSITE ÎN CICLUL PRIMAR

În clasele primare Limba și literatura română este una dintre disciplinele de

bază asigurând prima alfabetizare a elevilor.
Cum să procedăm astfel încât cititul ca să nu devină pentru ei plictisitor?
Ce metode de citire schimbă ritmul lent și monoton al unor ore în care unii
citesc, mai ușor sau mai greoi, iar ceilalți așteaptă să le vină rândul?
Poate că alternând diferite metode sau exerciții de citire îi implicăm și cititul
devine o activitate plăcută și amuzantă.
Prezint mai jos câteva din metodele de citire utilizate la clasă, culese de-a
lungul timpului din diverse surse:
- Citirea împreună: elevul citeşte împreună cu învăţătorul; astfel el devine mai sigur
pe sine şi face trecerea către citirea indivividuală.
- Citirea în cor: se citeşte rar o parte din lecţie, având rolul de a forma intonaţia
potrivită. Activizează şi menţine disciplina întregii clase, dar aplicată mai multă
vreme devine plictisitoare. Este recomandabil ca numai o parte din lecţie să fie citită
împreună.
- Citirea în perechi: citesc doi elevi cu capacităţi egale sau diferite, având rol în
diminuarea inhibiţiei. Unul citeşte cu voce mai tare în aşa fel încât să poată fi urmărit
de partenerul său care citește mai greoi.
- Citirea ecou: un elev citeşte, iar altul îl secondează sub formă de ecou; unul citeşte
iar ecoul este grupul sau chiar întreaga clasă; un grup de elevi citeşte, iar ecoul este alt
grup. Este un exerciţiu ce activizează întreaga clasă.
- Citirea alternativă: se citeşte o propoziţie cu voce tare, iar alta în gând; se citesc cu
voce tare cuvintele care încep cu o consoană şi în gând cele care încep cu o vocală. Se
poate folosi mai ales la poezii. Elevii trebuie să se armonizeze cu ceilalți, să păstreze
ritmul.
- Citirea întârziată: elevii nu citesc curent, ci prima dată propoziţia este citită în gând
apoi cu voce tare; elevul citeşte de două ori, prin repetare. Este recomandabilă mai
ales pentru elevii care citesc greoi, neatent, cu diferite greşeli de pronunţie, întrucât
acestea sunt diminuate sau chiar eliminate la a doua citire.
- Citirea ortoepică: variantă a citirii silabisite; fiecare silabă se citeşte de două ori
(lărgeşte orizontul de citire, dezvoltă precizia elevilor în succedarea silabelor în
cuvinte). Uneori, devine amuzantă. Întrucât dezvoltă previziunea elevilor în
succedarea silabelor dintr-un cuvânt oarecare, acest exerciţiu contribuie la lărgirea
orizontului asupra citirii.
- Citirea consecutivă: un elev care citeşte mai lent citeşte după un elev care
citeşte cursiv şi invers.
- Citirea prin excludere: din textul care se citește cu voce tare de către elevi:
- se exclud cuvinte care încep cu o vocală;
- se exclud cuvintele după virgulă (ajută la respectarea regulilor de punctuaţie);
- se exclud diferite părţi de vorbire (substantivul, adjectivul, etc.) ;
- se exclud cuvintele care încep cu o anumită literă ;
- se exclud ultimul sau primul cuvânt din propoziţie.
Este un exerciţiu care dezvoltă atenţia, gândirea şi activizează memoria elevilor.
-Citirea continuă: învăţătorul citeşte o parte din text, iar un elev care descoperă mai
rapid partea citită se anunţă şi citeşte mai departe.
- Citirea în ştafetă: învăţătorul citeşte prima propoziţie sau un alineat, după care
solicită un elev să citească mai departe. Fiecare elev citeşte una – două propoziţii,
după care solicită pe unul dintre colegii săi să continue citirea, rostindu-i numele sau
aruncându-i o minge pe care s-o prindă. Este o metodă care reţine atenţia întregii
clase.
- Vânătorul de greşeli: unul dintre elevi citeşte până la comiterea primei greşeli,
după care, în ordinea stabilită, citirea este preluată de următorul elev. Elevii care nu
fac greşeli de citire într-o anumită parte a lectiei sunt opriţi de către învăţător, iar
citirea se continuă de către un alt elev. Este o formă interesantă de exerciţiu şi pentru
elevi.
-Citirea de semnalare a greşelilor: un elev citeşte iar ceilalţi semnalează când
greşeşte. Reţine atenţia întregii clase.
-Citirea în lanţ: fiecare citeşte câte o propoziţie, pe rând, în ordinea în care sunt
așezați. Se aplică la momentul controlului temei de clasă. Această formă de exerciţiu
activizează întreaga clasă, elevii fiind obligaţi să urmărească citirea întregului text
pentru a se putea încadra în momentul oportun.
 - Citirea pe roluri: învățătorul urmărește dacă elevii își citesc replicile și dacă
respectă succesiunea lor. Ei sunt încurajați să-și schimbe vocea, să folosească gestica
și mimica.
- Citirea jocurilor de cuvinte: sunt citite la început rar, apoi din ce în ce mai
repede, în cor şi individual.
- Citirea în şoaptă: elevul citeşte fără rezonanţa treptelor vocale. Reprezintă o
treaptă pentru pregătirea citirii în gând.
- Citirea de la sfârșit la început: Se citește textul dat de la sfârșit spre început și
sunt întrebați elevii dacă au înțeles ceva. De obicei e folosită la poezii dar
funcționează și la textele narative.
- Citirea ,,spectacol”: sunt poftiți să citească în fața clasei elevii care citesc foarte
bine, corect, cu intonație iar la sfârșit să facă o plecăciune și ceilalți să aplaude. Astfel
pot fi actori principali și pot arăta măiestria dobândită. Se poate da ca temă pentru
acasă iar pentru fiecare text să fie numit câte un singur copil (se potrivește în lecțiile
de recapitulare finală când se pot folosi textele din manual).
- Citirea cu ritm: elevii citesc și la fiecare cuvânt bat cu degetul în bancă. Aceste
două activități trebuie să fie coordonate. Ei vor fi stimulați astfel să perceapă fiecare
cuvânt ca o entitate. Se potrivește foarte bine poeziilor.
- Citirea cu bătăi din palme: bat din palme când ajung cu cititul la sfârșitul
propoziției. Bătăile din palme se pot înlocui cu ridicarea elevilor în picioare. Astfel
reușesc să delimiteze propozițiile, să facă pauza logică între ele.
- Citirea în gând: se citeşte un alineat şi se formulează o întrebare legată de conţinut.
- Citirea selectivă: se cere elevilor să selecteze și să citească din text un enunţ care
descrie un obiect sau un personaj.
-Lanţul cuvintelor: se citeşte un cuvânt, iar elevii subliniază cuvintele care încep cu
litera cu care s-a terminat cuvântul precedent. Se citeşte o propoziţie şi se subliniază
în propoziţia următoare orice cuvânt care începe cu litera de la începutul ultimului
cuvânt citit anterior.
- Bucheţelele: se scrie pe tablă un cuvânt, iar elevii caută în text cuvintele care încep
cu fiecare literă din cuvântul respectiv.
-Citirea de plăcere: elevii pot citi celorlalți, în fața clasei, fragmente sau texte
preferate dintre cele parcurse acasă sau compuse de ei în funcție de temă(primăvara,
descrierea, dialogul, textul liric, etc).
 Asigurarea reușitei este indisolubil legată de răbdare și încredere. Asigurarea
corectitudinii și calității cititului cuprinde toate acțiunile planificate şi sistematic
realizate care generează încrederea că o anumită metodă sau procedeu va satisface
nevoile elevului.
Preocupările noastre de a căuta noi modalități de dezvoltare pentru orice
competență ce trebuie exersată, formată, la orice disciplină, sunt multiple, dar ele, de
fapt, constituie un tot, pentru că fiecare se reflectă, se prelungeşte şi se defineşte prin
celelalte, ca în orice demers pe care îl gândim unitar şi pe care sperăm să îl ducem la
bun sfârşit.

Bibliografie:
- Cerghit, Ioan, 2006, Metode de învățământ, Iași, Editura Polirom;
- Cucoș, Constantin, 1996, Pedagogie, Iași, Editura Polirom;
-www.didactic.ro.

p.î.p. Palade Mirela Otilia