Sunteți pe pagina 1din 19

Obiectivele educationale

Definirea „tintelor” in termeni de competente este tendinta generala atat in


spatiul european cat si in invatamantul romanesc .

Ce ne ofera realitatea romaneasca ?

•O mare diversitate conceptuala in stabilirea „ tintelor”;

•Operăm cu:
oObiective cadru si obiective de referinta in invatamantul prescolar;
oCompetente generale si competente specifice in curriculumul
pentru clasele I-IV și clasa pregatitoare, dar si in clasele gimnaziale
si liceale;
oCompetente cheie provenite din spatiul european
oCompetente generice- echivalentul competentelor –cheie in
invatamantul romanesc;
oObiective operationale la nivelul cadrului didactic- pe tot parcursul
scolaritatii.
Conţinuturile invăţării

Trei categorii de factori şi condiţii influenteaza continuturile


educatiei moderne:
• multiplicarea surselor şi mesajelor lumii contemporane
• modificările în structura finalităţilor educaţiei
• necesitatea construirii unităţii şi integralităţii personalităţii
elevilor.

Strategii de integrare a conţinuturilor

Strategiile care stau la baza organizarii conţinuturilor sunt ghidate,


de regula, dupa principii polare :
• diferenţiere sau integrare a continuturilor?
• discipline obligatorii sau opţionale?
• instructie sau educatie?
• cultură generală sau specializare?
Niveluri ale integrării conţinuturilor
Nivelurile integrării identificate de literatura de specialitate:

- integrare intradisciplinară

- integrare multidisciplinară

- integrare pluridisciplinară

- integrare interdisciplinară

- integrare transdisciplinară.

În teoria, dar mai ales în practica educaţională, se foloseşte termenul generic


de „integrare interdisciplinară” a conţinuturilor, pentru a acoperi toate
perspectivele, cu excepţia intradisciplinarităţii.
Specialiştii ne avertizează însă că în aceste situaţii ar fi preferabil să se
vorbească de perspective disciplinare si nondisciplinare. (D’Hainaut, Programe de
învăţământ şi educaţie permanentă, Bucureşti, EDP).
Timpul de invătare

•Caracteristici ale timpului de invatare reflectate in Planurile de invatamant (nr . de ore,


distributia timpului etc)
Strategiile didactice/ Posibilul actional pedagogic

Conceptul de „ strategie didactica”

•Există o varietate extrem de mare de combinaţii sau strategii pedagogice aplicabile pentru a
dirija învăţarea. Aceste combinaţii nu se realizează întâmplător, ci în funcţie de anumite
criterii.
•In construirea strategiilor pedagogice pot fi luate în seamă şase criterii, fiecare cu câte trei
diviziuni. Din combinaţiile acestora rezultă „Posibilul acţional pedagogic”.

•Organizarea elevilor:
individual
grupal
frontal

•Organizarea conţinutului transmis:


fragmentat
integrat în unităţi
global

•Prezentarea conţinuturilor:
expozitiv
problematizator
descoperitor
•Intervenţiile cadrului didactic:
permanente
episodice
alternante
•Exerciţiile aplicative sau de consolidare:
imediat
seriat
amânat
•Evaluarea:
sumativă
formativă
alternantă
Strategiile rezultă din combinaţiile diviziunilor fiecărui criteriu:
C36 = 3x3x3x3x3x3 = 729 strategii posibile
Ele alcătuiesc POSIBILUL ACŢI ONAL DIDACTIC( concept dezvoltat de prof.
Dan Potolea).
Evaluarea şcolară reconsiderată/ redimensionată la nivel
european si national

•Fundamentarea evaluarii pe standarde curriculare de performanta

•Evaluarea pe bazã de competenţe- un model integrator

•Evaluarea dezvoltãrii cognitive sau tranzitia de la rezultate mãsurabile


la procese ale cunoaşterii şi învãţãrii

•Accent pe evaluarea criteriala( raportarea elevului la el insusi, nu la


ceilalti

•Evaluarea formativa, continua, sistematica si complexa

•Folosirea metodelor alternative de evaluare etc.


Standardele curriculare de performanţă

•Standardele curriculare de performanţă sunt standarde naţionale;

•Ele reprezintă, pentru toţi elevii, un sistem de referinţă comun şi echivalent, vizând
sfârşitul unei trepte de şcolaritate (Curriculum Naţional);

•Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii


procesului de învăţământ;

•Standardele de performanţă, definite pentru nivelurile minimal, mediu şi maximal, au


caracter normativ, constituind repere de evaluare pentru elevi, profesori, părinţi,
conceptori de curriculum şi evaluatori ai procesului şi sistemului de învăţământ.
COMPETENŢE GENERICE ŞI COMPETENŢE CHEIE

Definirea competenţelor cheie în documentele europene

Competenţele cheie reprezintă un „pachet transferabil şi multifuncţional de


cunoştinţe, abilităţi şi atitudini de care toată lumea are nevoie pentru dezvoltarea
şi împlinirea personală, incluziune şi angajare. Acestea ar trebui să fie dezvoltate
până la terminarea/finalizarea educaţiei sau formării obligatorii şi ar trebui să
constituie fundaţia procesului viitor de învăţare, ca parte a învăţării pe tot
parcursul vieţii. Competenţele cheie trebuie să fie transferabile şi
multifuncţionale”. (Comisia UE: “Implementation of Education and Training 2010”
Work Programme (Implementarea educaţiei şi formării, November 2004)
Competenţele cheie prevăzute de Legea educaţiei naţionale
(nr.1/2011) sunt stipulate în art.68 în formularea şi ordonarea
următoare:
„Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8
domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului:
• competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în
cazul minorităţilor naţionale;
• competenţe de comunicare în limbi străine;
• competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
• competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument
de învăţare şi cunoaştere;
• competenţe sociale şi civice;
• competenţe antreprenoriale;
• competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
• competenţa de a învăţa să înveţi”.
Definirea „competenţelor generice”
•Competenţele generice= competente cheie in invătământul românesc
•Şapte competente generice echivalente celor opt competente cheie din spatiul
european
•Utilizarea de modalităţi de comunicare, în limba română, în limba maternă
şi în cel puţin o limbă străină, într-o varietate de situaţii
1.Utilizarea eficientă şi corectă a limbajelor (coduri, convenţii etc.) care aparţin
diferitelor domenii ale cunoaşterii (limbaje ştiinţifice, tehnologice, artistice etc.)
2.Operarea cu o varietate de mesaje verbale şi nonverbale, pentru a recepta şi a
transmite idei, experienţe, sentimente şi opinii în contexte private, educaţionale
şi profesionale
3.Monitorizarea propriei comunicări şi adaptarea acesteia la diferite contexte
sociale, profesionale şi culturale şi la diferite categorii de audienţă
Relaţia: competenţe cheie – competenţe generice:

Domenii
Competenţe majore
Competenţe generice
cheie ale
educaţiei
a) competenţe de 1 Utilizarea de modalităţi de comunicare în Educaţie
comunicare în limba romană, în limba maternă* şi într-o pentru
limba română şi limbă de circulaţie internaţională într-o comunicar
în limba maternă, varietate de situaţii e
în cazul
minorităţilor
naţionale
b) competenţe de
comunicare în
limbi străine;
c) competenţe de 2 Utilizarea conceptelor şi a metodelor Educaţie
bază de 5 specifice ştiinţifică
matematică, 6 diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a Educaţie
ştiinţe şi instrumentelor tehnologice în vederea tehnologic
tehnologie; rezolvării de probleme în contexte şcolare, ă
extraşcolare şi profesionale
Interiorizarea unui sistem de valori care să
orienteze atitudinile şi comportamentele
Manifestarea creativităţii şi a spiritului
inovator
d) competenţe 4 Utilizarea eficace a instrumentelor necesare Educaţie
digitale de educaţiei pe tot parcursul vieţii tehnologic
utilizare a ă
tehnologiei
informaţiei ca
instrument de
învăţare şi
cunoaştere;
e) competenţe 3 Integrarea, participarea activă şi Educaţie
sociale şi civice; 5 responsabilă la viaţa socială Socială
Interiorizarea unui sistem de valori care să
orienteze atitudinile şi comportamentele
f) competenţe 6 Manifestarea creativităţii şi a spiritului Educaţie
antreprenoriale 7 inovator anteprenor
Managementul vieţii personale şi al ială
evoluţiei în carieră
g) competenţe de 5 Interiorizarea unui sistem de valori care să Educaţie
sensibilizare şi de orienteze atitudinile şi comportamentele Estetică
expresie cultural
h) competenţa de 4 Utilizarea eficace a instrumentelor necesare Educaţie
a învăţa să înveţi 7 educaţiei pe tot parcursul vieţii permanent
Managementul vieţii personale şi al ă
evoluţiei în carieră
Dimensiunea procesuală a curriculumului scolar

Vizează:
1. Proiectarea curriculumului

2. Implementarea curriculum-ului
3. Evaluarea modului în care a fost implementat curriculum-ul şcolar

Proiectarea unui curriculum şcolar


Întrebări fundamentale
• Ce obiective educative trebuie să realizeze şcoala/instituţia?
• Care sunt experienţele educative în măsura să conducă la realizarea acelor obiective?
• Prin ce metode se va realiza învăţarea?
• Cum vom evalua ceea ce s-a realizat?

Trei concepţii:
Curriculum centrat pe cunoştinţe
Curriculum centrat pe elev
Curriculum centrat pe cerinţele societăţii
Dimensiunea produselor sau documentelor curriculare

Clasificare

Produsele curriculare pot fi clasificate astfel:

Principale
- Planul de învăţământ
- Programa şcolară
- Manualul şcolar

Auxiliare
- ghiduri metodice pentru cadrele didactice
- caiete de muncă independentă pentru elevi
- pachete de învăţare
- seturi multimedia
- softuri educaţionale

Produse curriculare specifice proiectării pedagogice, rezultat al activităţii realizată


de către cadrul didactic:
- planificarea calendaristică
- proiectarea pe unităţi de învăţare/ teme / module
- proiectul pedagogic al lecţiei
Competenta- performanta
• Competenta este un potential care trebuie probat/ demonstrat de elev
in situatii concrete.
• Competenta este un megarezultat educational, este realizabilă în
intervale lungi de timp;
• Performanta este expresia competentei, forma ei de manifestare.
• In educatie, performanta trebuie raportata la fiecare elev in parte.

Specificarea/ definirea unei competenţe


Specificarea competentelor constă în delimitarea capacităţilor sau operaţiilor
intelectuale de genul:
o capacitatea de a detecta, identifica etc,
o capacitatea de a selecta,
o capacitatea de a analiza şi sintetiza date, informaţii sau
relaţii,
o capacitatea de a învăţa, de a acţiona sau judeca
o capacitatea de a argumenta etc.
• Fiecare capacitate se bazează pe anumite operaţii mentale.
• Uneori se iau ca referinţă procesele psihice (percepţie, gândire,
memorie, imaginaţie etc.) şi operaţiile specifice fiecăruia, privite în
mod genetic (Yvan Abernot, pag.187; L.Vlăsceanu, 1995, pag.34).
• Capacitatile sau operatiile mentale devin obiective cognitive ale
educatiei.
Obiectivele cognitive- tinte ale formarii si evaluarii elevilor

Argumente

• Operatiile mentale sunt deopotriva obiective educationale dar si


sarcini de invatare si de evaluare pentru elevi;

• La nivelul disciplinei de studiu, transformarea operatiilor mentale


in sarcini de invatare si de evaluare inseamna identificarea
operatiilor specifice:

• Înseamna selectare, ordonare, grupare, argumentare, estimare


etc conform criteriilor de constructie a unui curriculum.
Procesul formării instrumentelor cognitive

Etape. Niveluri Sistemul cognitiv - procesarea informaţiilor


mecanisme - operaţii - acţiuni – proceduri
Deprinderi —> Priceperi —> Abilitãţi —> Capacitãţi —> Competenţe
Tratarea sesizare; orientare; codificare; observare; adaptare; detectare;
identificare; recunoaştere; diferenţiere; analizã; ordonare; explorare;
precoce
descompunere; grupare; verificare; relaţionare; interacţionare
(senzaţii)
Prelucrarea detectare; sesizare; orientare; observare; analizã; identificare; distingere;
discriminare; extragere; segmentare; interpretare; comparare;
profundã
descompunere; filtrare; corelare; diferenţiere; clasificare; ordonare;
primarã grupare; relaţionare; compunere; sintezã; combinare; explorare;
(percepţii) anticipare; schematizare; organizare; modelare; mãsurare; suprapunere;
verificare; apreciere; corectare ; recunoaştere
Formarea prelucrare; sistematizare; combinare; recombinare; aso-ciere; modelare;
selectare; structurare; corelare; organizare; generalizare; înregistrare;
imaginilor
pãstrare; reactualizare; reproducere; transformare; proiectare;
mentale codificare; comparare; generare; construire; scanare; orientare;
(reprezentãri) schematizare; esenţializare; integrare; relaţionare
Mecanisme analizã; comparare; sintezã; generalizare; integrare; reactualizare;
corelare; transformare; structurare; formulare de ipoteze; argumentare;
abstracte
explicare; diferenţiere; interpretare; demonstrare; ordonare;
(gândirea) exemplificare; prevedere de consecinţe; clarificare; descriere proprie;
1. Integrarea corectare; sesizare; relaţionare; semnificare; asimilare; combinare;
inducere; deducere; simbolizare; extindere semanticã; explicitare;
conextualizare; apreciere; anticipare; reorganizare; ilustrare; rescriere ;
redefmire; extrapolare
2. ordonare; reordonare; structurare; restructurare; comparare; sintezã;
generalizare; abstractizare; relaţionare; clasificare; combinare;
Categorizare
recombinare; grupare; corelare; esenţializare; tipizare; modelare;
şi definire; corectare; codificare; simbolizare; diferenţiere; schematizare;
conceptualiza asămblare; reprezentare; deducere; exprimare; recunoaştere; conclu-
re zionare; argumentare; numire
3. raţionare; formularea de judecãţi; prelucrare; combinare; argumentare;
oncluzionare; inducere; deducere; generalizare; atribuire; schematizare;
Construirea
decizie; relaţionare; particularizare; modelare; formularea de ipoteze;
de proiectare; inferenţã; corectare; organizare; recombinare; transferare;
raţionamente operare; explicare; interpretare; convingere; construire; reflectare;
simbolizare; exprimare
( E. Joita, Educatia cognitiva, Editura Polirom, Iasi, 2003)

4. Rezolvarea analizã; comparare; identificare; recunoaştere; contrastare;


de probleme sintezã; explicare; argumentare; sesizare; elaborare de ipoteze;
exprimare; corelare; schematizare; reasămblare; reprezentare;
reorganizare; reactualizare; alegere de strategii; investigare;
reelaborare; utilizare; evaluare; restructurare; recorelare;
aplicare; alegere; transferare; deducere; clasificare; prelucrare;
reintegrare; raţionare; valorizare; encodare; înţelegere;
transformare; operare; diferenţiere; proiectare; modelare; creare;
determinare; identificare; concluzionare; apreciere; efectuare;
verificare; decizie; formulare; rezolvare
5. Luarea de formularea de alternative; analizã; alegere; sintezã; comparare ;
decizii raţionare; raportare la norme; corectare; modelare; estimare;
proiectare; valorizare; evaluare; descriere; explicare;
argumentare; reprezentare; restricţionare; schematizare;
prelucrare; categorizare; grupare; prevenire; combinare;
recombinare; identificare; sesizare; documentare; selectare;
soluţionare; comunicare; organizare; reorganizare
6.Mecanisme encodare; codificare; întipãrire; stocare; fixare; interiorizare; reţinere;
ale sistemelor pãstrare; recuperare; prelucrare; reactualizare; reamintire; recunoaştere;
metamemorare; combinare; regrupare; relaţionare; schematizare;
mnezice
resistematizare; uitarea ; relaţionarea; reinterpretare; interacţionare;
(memorie) modelare; remodelare; codificare semanticã; organizare; reorganizare;
structurare; restructurare; activare; reactivare; reconstruire; conservare;
ştergere.
Demers practic- aplicativ de proiectare a unui
curriculum integrat din perspectiva învăţământului
centrat pe competenţe în ciclul primar

PROIECTAREA UNOR ACT. DE PREDARE-


ÎNVĂȚARE-EVALUARE
COMPETENȚA Discipli STRATEGII
Procesul psihic- na/ aria Continuturi Metode de Organiza Mijloac
Gândirea curric. coresponden predare/ rea e de inv. Evaluare
te invatare activitati
i
Nivel Obiectivul Din
cognitiv: Matem Matematica:
atica Clasa preg.
Integr capacitatea Științe Clasa I
de a analiza Clasa a II-a
area și sinteza ……….. Clasa a III-a
capacitatea ……… Clasa a IV-a
de a ………
Celelalt Din Științe
transforma Clasa preg.
capacitatea e
Clasa I
de a discipli Clasa a II-a
esențializa ne Clasa a III-a
etc Clasa a IV-a
Din celelalte
Nivel Capacitatea discipline:
Catego de a ordona Clasa preg.
Clasa I
rizare Capacitatea Clasa a II-a
de a
/conce compara Clasa a III-a
ptualiz Capacitatea Clasa a IV-a

are de combina
etc