Proiectul Cadrul didactic un profesionist n sistemul de nvmnt POSDRU 87/1.

3/S/53889

Cursant: CIURARU CLEMENTINA coala de provenien: ScoalaGimnaziala Speciala Maria Montessori BACU Seria: mai iunie 2013 Formator: Magdalena Mardare Locaia: Colegiul Economic Ion GhicaBacu Susinere evaluare: 20 iunie 2013

CUPRINS PORTOFOLIU 1). O planificare calendaristic anual pentru o disciplin socio-uman, la alegere. 2). Un proiect de unitate de nvare n cadrul creia se utilizeaz TIC, pentru o disciplin socio-uman, la alegere. 3). O strategie didactic, la o disciplin socio-uman, la alegere, corespunztoare unui nvmnt bazat pe competene i centrat pe activitatea elevilor. 4). O activitate de nvare, la o disciplin socio-uman, la alegere, proiectat pentru formarea a 1/2 competene specifice prevzut/e de programa colar pentru disciplina respectiv. 5). O program colar de curs opional la disciplinele socio-umane. 6). Un traseu profesional personalizat i argumentat care s dovedeasc un management eficient al carierei didactice. 7). Rspunsuri la patru teme de reflecie, la alegere, propuse pe parcursul cursului. 8). Un eseu liber pe tema Cadrul didactic un profesionist n sistemul de nvmnt, reprezentnd o sintez a refleciilor personale ca urmare a acestei experiene de formare i evideniind punctele de schimbare a practicii educaionale implicate (cinci pagini format A4, redactate cu Arial 11, la 1,5 rnduri, cu datele de identificare ale cursantului). 9). Chestionar de evaluare privind impactul programului de formare continu.

1. Planificare calendaristic anual pentru o disciplin socio-uman. Aceasta planificare am elaborat-o pentru obiectul Educatie civica, Clasa a V-a, deficiente severe (elevi cu tulburari din spectrul autist).

Planificare calendaristica anuala

Aria curriculara: Om si societate Disciplina: Educatie civica Clasa: V D. Deficiente severe (tulburari din spectrul autist) Numarul de ore pe saptamana:1 Profesor: Ciuraru Clementina Scoala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau An scolar 2012- 2013

Semestrul I 1. 2. 3. Ob. ref.

1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 4.1; Raporturile noastre cu ceilalti

4. Continuturi
1.Relatiile dintre oameni in cadrul grupului: Relatii de rudenie; Relatii de prietenie; Relatii de colaborare si competitie Relatii de autoritate: Conducatorul grupului; Supunerea; Invidia; Revolta; Admiterea din/de catre grup;

5. Nr. ore

6.

7.

Nr. Unitati de invatare crt. 1.

Saptamana Obs.

I IX

oameni

Respingerea din/de catre grup; 2.Manifestarea relatiilor dintre oameni in diferite situatii: a) Situatii normale (desfasurarea unor activitati, obtinerea unor drepturi, relatii cu diferite autoritati) b) Situatii limita (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea) 2 X XI

2.

3.

Recapitulare si evaluare semestriala

XII XIII

Semestrul II 1. 2. 3. Ob. ref.

1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 4.1;

4. Continuturi
Drepturile copilului (1); Drepturile copilului (2); Drepturile si indatoririle elevului; Despre apararea si incalcarea drepturilor copilului;

5.

6.

7.

Nr. Unitati de invatare crt. 1. 2.

Raporturile noastre cu ceilalti oameni

Nr. ore Saptamana Obs.

12

I XII

3.

Comunitatea

1.1. 1.2. 3.1.

1.Comunitatea locala: Sat; Comuna; Oras;

XIII XVI

3.2. 4.1.

Judet; Sector; 2.Poporul;

4.

Societate si stat

1.1. 1.2. 4.1.

Institutiile statului roman; Simboluri ale statului roman; 3 XVII XIX

5.

Recapitulare si evaluare finala

1.1. 1.2. 2.2. 3.1. 3.2. 4.1

completarea unor enunuri lacunare; stabilirea valorii de adevr a unor afirmaii; stabilirea semnificaiei simbolurilor de pe stem; prezentarea unor date despre identitatea noastr naional; -realizarea unei compuneri despre o zi de munc din viaa unui primar; realizarea unui afi prin care s facem reclam satului nostru pentru a atrage turiti; realizarea unor anunuri pentru strngerea de fonduri necesare unor aciuni caritabile; integrarea n enunuri proprii a unor termeni specifici disciplinelor sociale

X X XXII

2. Un proiect de unitate de nvare n cadrul creia se utilizeaz TIC.

Manual Educaie civic , Editura Didactic i Pedagogic Autori: Lorica Matei, Alexandra Manea Propuntor: profesor Ciuraru Clementina coala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau Raporturile noastre cu ceilali oameni Nr ore: 9 Metode i procedee

O Detalieri de coninut 1 Grupuri din care facem parte R Activiti de nvare 3.1 - discutarea despre grupuri diferite pe baza 3.4 unor imagini date; - imaginarea unor activiti pentru membrii grupurilor din care face parte. 2 3 Familia 3.1 - discutarea Fi de despre grupuri portofoliu diferite pe baza 2.2 unor imagini date; - imaginarea 3.4 unor povestiri, ghicitori privind raporturile persoanei cu lucruri i fiine; - imaginarea unor activiti Evaluare Evaluare oral Man p 51 Plans didactic Filmultete si prezentari PPT Resurse

Modalit de org a activ Frontal Individual Grupal

Data

Observaia Conversaia Act indep

18.09

Man p 52 53 Plan Didactic Prezentare PPT

Observaia Conversaia Act indep

Frontal Individual Grupal

25.09

Grupul de joac

pentru membrii grupurilor din care face parte. - imaginarea 2.2 Act unor povestiri, practic ghicitori privind raporturile 3.3 persoanei cu lucruri i fiine; - jocuri de rol 4.1 pe teme date. - folosirea compunerii, povestirii, dramatizrii pentru evidenierea unor relaii sociale de grup; - discutarea n grup n scopul soluio-nrii unei dileme civice;

Man p 54 Plan didactic Soft educativ

Observaia Conversaia Act indep Act practic

Frontal Individual Grupal

02.10

Clasa

Reguli

3.1 - discutarea Fi de despre grupuri portofoliu diferite pe baza 3.4 unor imagini date; - imaginarea 4.1 unor activiti pentru membrii grupurilor din care face parte. - discutarea n grup n scopul soluio-nrii unei dileme civice; - realizarea unor 1.2 Fi de

Man p 56 Plan didactic

Conversaia Act practic M indep

Frontal Individual Grupal

09.10

Man p 60

Conversaia

Frontal

16.10

ale grupului 3.4 2.2 4.1

-

povestiri, portofoliu dialoguri; punerea unor ntrebri; completarea unor propoziii; imaginarea unor activiti pentru membrii grupurilor din care face parte.

Act practic M indep

Individual Grupal

7 8

Drepturi i ndatoriri n cadrul grupului

1.2 4.1 2.1

Evaluare

3.1

- jocuri de rol pe teme date. - discutarea n grup n scopul soluio-nrii unei dileme civice; - realizarea unor povestiri, dialoguri; punerea unor ntrebri; completarea unor propoziii; - discutarea n grup n scopul soluio-nrii unei dileme civice; - recunoaterea dup imagini a situaiilor de respectare i de nclcare a drepturilor copilului; - OR-s identifice grupurile

Act practic Fi de portofoliu

Man p 62 Drepturile Copilului

Conversaia Act practic M indep Investigaia

Frontal Individual Grupal

23.10 30.1

Portofoliu

Fiele de portofoliu

Conversaia Comparaia

Individual

06.11

3.3 3.4
-

sociale din care face parte: familie, grup de prieteni, colegi etc. OR-s descopere i s descrie ntr-o manier clar i concis diferite relaii sociale de grup OR-s dovedeasc dorin de participare la activitatea unor grupuri

realizate Alte materiale personale

Turul galeriei

3. Strategie didactic, la o disciplin socio-uman, corespunztoare unui

nvmnt bazat pe competene i centrat pe activitatea elevilor. PROIECT DE LECTIE

DATA: 21.04.2010 UNITATEA DE INVATAMANT: Scoala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau CLASA: a V-a deficiente severe (tulburari din spectrul autist.) Prof. PSIHOPEDAGOG: Ciuraru Clementina ARIA CURRICULARA: OM SI SOCIETATE DISCIPLINA: EDUCATIE MORAL CIVICA TITLUL LECTIEI: BUNATATEA RAUTATEA povestea Fata babei si fata mosneagului TIPUL LECTIEI: MIXTA OBIECTIV FUNDAMENTAL Formarea unui sistem corect de norme si valori, referitoare la ce este bine si ce este rau, identificand actele de bunatate si de rautate din poveste. OBIECTIVE OPERATIONALE:

A. COGNITIVE: Oc1 sa recunoasca povestea Fata babei si fata mosneagului cu ajutorul imaginilor Oc2 sa identifice trasaturile morale ale personajelor din povestea Fata babei si fata mosneagului cu ajutorul imaginilor Oc3 sa aleaga imaginile cu actiunile care definesc persoane bune si persoane rele Oc4 sa raspunda afirmativ sau negativ unor intrebari privitoare la propriul comportament Oc5 sa asocieze actiunile care definesc persoane bune cu o fata vesela pe care o lipeste pe fisa Oc6 - sa asocieze actiunile care definesc persoane rele cu o fata trista pe care o lipeste pe fisa B.PSIHOMOTRICE; Op1 sa adopte o tinuta adecvata in timpul activitatii Op2 sa-si coordoneze corect miscarile in timpul activitatii C. AFECTIVE: Oa1 sa manifeste interes pentru activitate Oa2 sa colaboreze cu educatorul si colegii in vederea atingerii obiectivelor EVALUAREA Marcheaza fisa asociind actiunea care defineste persoana buna cu o fata vesela, pe care o lipeste pe fisa, si actiunea care defineste persoana rea cu o fata trista pe care o lipeste pe fisa. Fac aprecieri asupra activitatii desfasurate pe tot parcursul orei, iar elevilor activi le lipesc fluturasi in copacelul evaluarii. RESURSE A. MATERIALE: - soft educational

- plansa cu imagini din povestea Fata babei si fata mosneagului - plansa cu imagini din povestea Punguta cu doi bani - plansa cu imagini din poezia Catelusul schiop - imagini decupate din povestea Fata babei si fata mosneagului - fete vesele si fete triste - fise de lucru B. PROCEDUALE; - conversatia, observatia, cercul de discutii, Ciorchinele. A. TEMPORALE: 45 MINUTE

DEMERSUL METODIC ANALITIC AL ACTIVITATII

Secventel e Activitatii MOENT ORGANIZ ATORIC CAPTAREA ANETIEI 1 Asigur conditii optime, pentru Se pregatesc -instructajul desfasurarea activitatii pentru ora. -conversatia Prezint mai multe imagini, iar elevii identifica personajele si povestea sau poezia din care fac parte. frontala Dozar e Activitatea propunatorului Activitatea elevilor Metode folosite Evaluare

Urmaresc imaginile, identifica PUNGUTA CU DOI BANI personajele si povestea sau CATELUSUL SCHIOP poezia din care Din ce poveste fac parte gaina si fac parte. cocosul? Raspund la Cum era baba? intrebarile ajutatoare atunci Dar catelusul de ce nu are un cand primesc picior? obiectul vorbitor. Cum se numeste poezia?

Observatia Conversatia Frontala

Cercul discutii

de Individuala.

Ora aceasta ne reamintim despre bunatate si rautate,

ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIV ELOR POPUSE

discutam imaginile povestii Fata babei si fata mosneagului. vedem care fata era buna si care fata era rea. Dam exemple de bunatate si rautate intre colegi, si cum putem fi colegi buni. Vedem care fata este buna, blanda si care fata este rea si lenesa. Lipiti fete triste pe imaginile unde observati rautatea personajelor, fete vesele pe imaginile unde observati bunatea personajelor.

Sunt atenti explicatiile educatorului

la

Explicatia Conversatia

Frontala Va prezint imagini din povestea Fata babei si fata mosneagului, iar voi, identificati ce personaj face fapte bune si ce personaj face fapte rele. Vedeti care fata este buna, blanda si care fata este rea si lenesa. Folosim planse cu imagini din poveste, imagini decupate din poveste, pe care le lipiti in jurul personajului potrivit. Urmaresc prezentarea Metoda Cercul de discutiiadaptata la nivelul clasei. imaginilor poveste Prezint copiilor regulile cercului de discutii, (vorbiti doar cand primiti obiectul vorbitor o minge moale, care poate fi framantata in mana daca au emotii. ) Incep discutia despre Bunatate si rautate, solicit fiecare elev sa identifice o fapta buna si o fapta

PREZENT AREA OPTIMA A CONTINU TULUI

10

din Explicatia Conversatia Frontala

rea. Folosesc intrebari ajutatoare. - Daca lovesti colegul esti bun sau rau? - Ce face un om bun? - Ce face un om rau? - Ce fapte bune facem noi? - Ce fapte rele mai facem noi uneori? Prezint pe retroproiector, imagini din povestea Fata babei si fata mosneagului, iar elevii identifica titlul povestii. Metoda cercul de discutii, adaptata la nivelul clasei, ii provoc la discutii cu ajutorul intrebarilor. Sublinieaz faptul ca bunatatea este o insusire aleasa a omului care inseamna blandete, bunavointa, iar bunatatea se demonstreaza prin fapte bune, pe cand a fi rau inseamna sa fapte rele iar in acest fel avem un suflet urat. 15 Cu ajutorul planselor care ilustreaza povestea, incurajez elevii sa faca legatura dintre bunatatea personajului si frumusetea sufletului, care se vede pe fata fetei, fiind frumoasa si vesela ca sufletul ei. Iar fata cea rea, are un suflet urat, fiind furioasa, mandra si urata. Care sunt actele voastre de bunatate in clasa, la masa, in scoala ? Care sunt actele voastre de rautate in clasa, la masa, in

Se aseaza in cerc, si respecta indrumarile Cercul de educatorului discutii Raspund la intrebarile ajutatoare, in Frontala momentul primirii obiectului vorbitor. Cercul de discutii identifica povestii titlul Conversatia

DIRIJAREA INVATARII

Raspund la intrebarile ajutatoare, in Individuala momentul primirii Conversatia obiectului vorbitor. de Discuta despre Cercul discutii insusirile morale ale personajelor Explicat din poveste. Identifica personajele fac legatura dintre frumusetea fetei cu frumusetea sufletului bun si uratenia fetei Individuala Cercul discutii Explicatia conversatia de

scoala ? Metoda ciorchinelui, adaptata la nivelul clasei pe care o demonstrez elevilor Lipesc pe un carton mosneagul, iar pe altul baba. In jurul personajelor , lipiti imagini cu actiunile personajului potrivit ( fata mosneagului cea frumoasa ca sufletul ei, care ajuta catelusa, care ingrijeste pomul, care curate fantana, care nu lipeste cuptorul daramat,care are grija de animale),si (fata babei cea urata ca sufletul ei, care nu ajuta catelusa cea bolnava, care nu ingrijeste pomul plin cu omizi, care nu curata fantana, care nu lipeste cuptorul, care nu a avut grija de animale asa cum se cuvine). 7 Feedbeak Identificati actiunea care defineste persoana buna cu o fata vesela, pe care o lipeste pe fisa, si actiunea care defineste persoana rea cu o fata trista pe care o lipeste pe fisa. Fac aprecieri asupra activitatii desfasurate pe tot parcursul orei, iar elevilor activi le lipesc fluturasi in copacelul evaluarii.

rele cu uratenia Conversatia sufletului rau Ciorchinele Identifica aspecte, pozitive Conversatia si negative, din Explicatia comportamentul lor zilnic Urmaresc demonstratia facuta educator

Individuala

de

Ciorchinele Conversatia Explicatia Exercitiul

Frontal Individuala

Frontala Lipesc imaginile potrivite personajului de pe carton Individuala

5 EVALUA RE

Completeaza fisa cu fata vesela si cu fata trista, asa cum indica imaginea

Frontala Individuala

4. Activitate de nvare, la o disciplin socio-uman, proiectat pentru formarea a 1/2 competene specifice prevzut/e de programa colar pentru disciplina respectiv.

COALA GIMNAZIAL Speciala Maria Montessori Bacau PROF. Ciuraru Clementina ACTIVITI DE NVARE PENTRU FORMAREA DE COMPETENE SPECIFICE LA DISCIPLINA CULTUR CIVIC
Cum sunt realizate competenele specifice n activitatea didactic la disciplina Cultur civic la clasele a VII-a a VIII-a? Competenele specifice se definesc pe obiect de studiu i se formeaz pe parcursul unui an colar. Ele sunt derivate din competenele generale, fiind etape n dobndirea acestora.n programa colar pentru Cultur civic (la clasele a VII-a a VIII-a), competenelor specifice li se asociaz uniti de coninut. Activitile de nvare se construiesc pe baza corelrii dintre competenele specifice i coninuturile prevzute n programa colar. Programele colare n vigoare pentru Cultur civic pentru clasele a VII-a a VIII-a sunt elaborate pe competene; acestea valorific, la seciunea de sugestii metodologice, exemplele de activiti de nvare din programa anterioar (elaborat dup modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadrelor didactice un sprijin concret n elaborarea strategiilor de predare, care s permit trecerea real de la centrarea pe coninuturi la centrarea pe experiene de nvare. Potrivit specificului competenelor care trebuie formate, activitile de nvare, recomandate la clasa a VII-a, pot include: - construirea i rezolvarea unor rebusuri cu coninut civic; - exerciii de completare a unor enunuri lacunare, de continuare a unui text, de comentare i de rezumare, folosind termeni dintr-o list dat; - alctuirea unor liste de termeni pe o tem dat, care s cuprind definirea termenilor, termeni sinonimi, termeni antonimi; - exerciii de argumentare; - realizarea de investigaii, sondaje de opinie, scrisori etc.; - discutarea unor cazuri reale sau imaginare de conflicte valorice, de respectare/nclcare a

drepturilor omului; - dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media referitoare la problemele comunitii i/sau la problematica respectrii drepturilor omului; - realizarea 20 mg cost unui buletin informativ/ziar/album fotografic/film etc.; - elaborarea regulamentului clasei cuprinznd drepturi i ndatoriri, elaborarea regulamentului de funcionare a consiliului elevilor; - invitarea unor reprezentani ai puterii sau ai organizaiilor civice n cadrul activitilor din clas; - vizitarea unor organizaii civice i a unor instituii ale statului, cunoaterea proiectelor i a tipurilor de activitate ale acestora; - colaborarea cu organizaii civice, participarea n structurile de decizie ale clasei i ale colii. Potrivit specificului competenelor care trebuie formate, activitile de nvare, recomandate la clasa a VIII-a, pot include: - activiti de lmurire a nelesului cuvintelor (alctuirea de liste de cuvinte, cutarea explicaiilor n glosare, dicionare); - exerciii de completare a unui text, de continuare a unui text, de comentare, de rezumare etc.; - exerciii de argumentare; - dezbaterea unor cazuri mediatizate de nclcare a drepturilor omului; - dezbatere pe o anumit tem n legtur cu un subiect controversat; - activiti de negociere, de luare a deciziei, de alegere a liderului etc.; - simularea unei situaii conflictuale i rezolvarea conflictului; - exerciii care necesit exprimarea prerilor, a convingerilor, a sentimentelor personale; - discutarea unor cazuri reale sau imaginare de conflicte valorice; - construirea unor strategii de rezolvare a conflictelor valorice; - invitarea unor reprezentani ai puterii sau ai organizaiilor civice n cadrul activitilor din clas; - vizitarea unor organizaii civice i a unor instituii ale statului, cunoaterea proiectelor i a tipurilor de activitate ale acestora; - exerciii de identificare i de analiz a unor situaii n care este nevoie de aciune social; - activiti de influenare a deciziei publice (campanii de scrisori prin mass-media); - colaborarea cu organizaii civice, participarea n structurile de decizie ale clasei i ale colii.

Exemplificnd, profesorul poate face urmtorul demers n proiectarea activitilor de nvare, la clasa a VII-a, pentru o lecie cu tema Drepturile omului: - competenele generale: 1. Utilizarea conceptelor specifice tiinelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoatere i explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaa real; 4. Manifestarea unui comportament social activ i responsabil, adecvat unei lumi n schimbare; - competene specifice: 1.2. Identificarea, n diferite contexte, a drepturilor omului i a responsabilitilor asociate fiecrui drept; 4.2. Evaluarea unor situaii concrete de nclcare a demnitii persoanei, din perspectiva drepturilor omului; - coninutul Drepturile omului; - activiti de nvare: exerciii de identificare/recunoatere a drepturilor omului i a responsabilitilor asociate drepturilor; discutarea unor cazuri reale sau imaginare de respectare/nclcare a drepturilor omului; dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media referitoare la problematica respectrii drepturilor omului. n exemplul considerat, prima activitate de nvare este nou propus, celelalte dou activiti de nvare sunt recomandate de programa colar. n proiectul unei uniti de nvare, profesorul va altura fiecrei activiti de nvare acele resurse pe care le consider necesare pentru conceperea strategiei i realizarea demersului didactic.

5. O program colar de curs opional la disciplinele socio-umane.

COALA Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau DENUMIREA OPIONALULUI: Locuitor al oraului meu TIPUL OPIONALULUI: transdisciplinar PROPUNTOR: Ciuraru Clementina CLASA: a V-a deficiente severe (tulburari din spectrul autist) DURATA: 1 an NUMR DE ORE PE SPTMN: 1 or

ARGUMENT:
Se consider c ntr-un stat democratic cultivarea unui anumit tip comportamental se realizeaz de la primele contacte sociale, apoi sistematic. Este i de datoria colii s-i nvee pe viitorii ceteni s se comporte ca indivizi activi, liberi, responsabili de actele lor, capabili de toleran i de respect fa de ceilali, contieni de drepturile i ndatoririle lor i de ale celorlali, capabili i dornici s triasc ntr-o comunitate democratic, deschis i spre alte culturi i civilizaii. Dreptul la identitate este unul din drepturile fundamentale ale omului i el trebuie respectat de societate dar i fiecare individ trebuie s fie contient de acest drept. Prin coninutul su, prezentul opional urmrete promovarea comunitii n contiina locuitorilor si, cunotinelor corecte despre localitate i a diferitelor aspecte ale vieii oraului i formarea de atitudini i deprinderi indispensabile unui comportament responsabil ca cetean romn i european. Prin obiectivele sale se urmrete promovarea: elementelor istorice i geografice ale localitii; sntii (prin igien i prevenie) integrrii individului n viaa local dezvoltarea personal.

Prezentul opional i propune s contribuie la: facilitarea integrrii individuale n comunitate; responsabilizarea direct i indirect a cetenilor fa de viitorul localitii Exemple de activiti de nvarea Pe parcursul clasei a V-a se recomand urmtoarele activiti: 1. s observe dirijat/nedirijat elemente ale mediului natural i social din orizontul local drumeii n cartierele oraului; vizitarea obiectivelor istorice i social culturale din cartier/ora ntlniri cu reprezentani ai instituiilor

Obiective de referin Elevul de clasa a V-a va fi capabil:

publice din localitate; 2. s identifice surse de informare 3. s descrie elemente ale mediului natural de pe raza localitii 4. s organizeze informaiile colectate redactarea de texte scurte pe diferite teme; selectarea unor imagini; marcarea unor elemente pe harta oraului; 5. s demonstreze grij fa de motenirea istoric, fa de mediul nconjurtor i fa de realizrile comunitii; aciuni de curare a spaiilor vezi din ora; realizarea unor panouri de prezentare a obiectivelor de interes din localitate participarea la aciuni organizate de organizaiile nonguvernamentale din localitate; 6. s manifeste interes, cooperare, voin n activitile propuse; prezentare n faa persoanelor strine; dialoguri pe teme de interes comun, cu elevi din alte clase/coli; activiti comune cu colegi din alte clase/coli redactarea unor scrisori, mesaje, bilete; exprimarea propriilor preri; jocuri de rol discutarea, n perechi sau n grup, a soluiilor gsite pentru rezolvarea unor probleme/sarcini competiii de grup; stabilirea de contacte cu conceteni; vizitarea bibliotecilor; drumeii n mprejurimi;

6. s manifeste disponibilitate pentru a

nva de la alii i a-i ajuta pe ceilali n rezolvarea de probleme/sarcini;

CONINUTURILE NVRII Oraul meu Istoric i condiii naturale Populaia i activitile ei Instituiile publice din ora Relaiile cu Europa i cu lumea

Relaiile mele cu comunitatea - Cunoaterea colii n care nv i a celorlalte coli din ora - Eu alturi de ceilali - Oferta comunitii - Responsabilitile mele - mpreunm putem rezolva problemele oraului METODE I TEHNICI conversaia observaia jocul de rol problematizarea nvarea prin descoperire MODALITI DE EVALUARE Probe orale: - convorbiri - povestiri Probe scrise: - fie de evaluare - fi de autoevaluare Probe practice: - miniproiect Cartierul nostru - portofoliu

BIBLIOGRAFIE DOBRE, E., COMNESCU, M., MATEI, C., (2004) - Caietul nvtorului - clasa a III-a, Editura Premier, Ploieti STNCIOIU, M., (1994) - Comarnicul istoric i pitoresc, Editura UMC, Bucureti

6). Traseu profesional personalizat i argumentat care s dovedeasc un management eficient al carierei didactice.
TRASEUL PERSONALIZAT AL CARIEREI DIDACTICE

1. Cea mai mare realizare personala de pana acum? Fiecare etapa a vietii mele reprezinta o realizare, un vis implinit. Nu pot spune ca una este mai importanta decat alta deoarece ele sunt interdependente si toate impreuna mi-au format si imi formeaza personalitatea. 2. Cel mai mare esec profesional de pana acum? Ca nu izbutiesc sa-mi finalizez ideea pentru o posibila,viitoare lucrare de doctorat-si daca ar fi concret o idee sub nici o forma nu as lucra aici in tara. 3. Unde ma vad peste 5 ani? Peste 5 ani ma vad lucrand tot in invatamantul special. Dar si lucrand 4. Cel mai mare vis pe care-l am ? Idealul in cariera? Sa imi deschid un centru de evaluare si terapie pentru copii cu tulburari din spectrul autist. 5.Jobul care mi se potriveste cel mai bine?

Imi place sa predau si sa fac terapie cu elevii cu dizabilitati precum si voluntariatul in cadrrul organizatiilor de tineri prin organizarea de dezbateri pe tema acceptarii persoanelor cu dizabilitati si pentru a le face mai bine cunoscut Universul persoanelor cu dizabilitati.. 6. Locul ideal in care as dori sa lucrez? Educatie sau in evaluare-diagnostic si terapie pentru tulburarile din spectrul autist. 7.Departamentul in care doresc sa lucrez ? Proiecte interdisciplinare,social -educative, unde am deja experienta . 8. Despre personalitatea mea( hobbyuri, aspiratii, ce va motiveaza, stil de viata si lucru, etc )pot spune ca: Sunt o persoana extroversa, imi place sa dau credit celor din jurul meu, optimista. Imi place uneori sa evadez in natura pentru a descoperi locuri frumoase, in care sa ma pot relaxa si umple de energie. Imi place mult sa citesc. Imi plac intalnirile cu oameni de la care pot invata ceva. Fac voluntariat in cadrul unei organizatii precum si la o casa de copii.

7. Rspunsuri la patru teme de reflecie, la alegere, propuse parcursul cursului.

a.Identificai, din perspectiva elevului, cte 2 avantaje ale structurii-planurilor cadru de nvmnt pentru liceu pe trunchiul comun, curriculum difereniat, curriculum la decizia colii. Potrivit planului-cadru de invmant, la clasele a IX-a si a X-a: a. trunchiul comun reprezint oferta educaional constand din aceleasi discipline, cu acelasi numr de ore pentru toate filierele, profilurile si specializrile din cadrul invmantului liceal. Trunchiul comun este parcurs in mod obligatoriu de toi elevii, indiferent de profilul de formare. Comparand planurile-cadru prezentate in figurile 3 si 4 la prezenta tem, se poate pune in eviden existena trunchiului comun, in sensul definit anterior, la profilurile real si umanist din cadrul filierei teoretice, indiferent de specializare; b. curriculumul difereniat reprezint oferta educaional stabilit la nivel central, constand dintr-un pachet de discipline cu alocrile orare asociate acestora,

difereniat pe profiluri (in cazul filierelor teoretic si tehnologic) si pe specializri (in cazul filierei vocaionale). Aceast ofert educaional asigur o baz comun pentru pregtirea de profil (in cazul filierelor teoretic si tehnologic) si rspunde nevoii de a iniia elevul in trasee de formare specializate. Orele din curriculum difereniat sunt efectuate in mod obligatoriu de ctre elevii din profilul sau specializarea respectiv. Comparand planurile-cadru prezentate in figurile 3 si 4 la prezenta tem, se poate pune in eviden existena curriculumului difereniat la profilurile real si umanist din cadrul filierei teoretice; la profilul real, este concentrat preponderent pe alocrile orare pentru disciplinele din aria curricular Matematic si stiine ale naturii; la profilul umanist este concentrate preponderent pe alocrile orare pentru disciplinele din ariile curriculare Limb si comunicare, Om si societate; c. curriculumul la decizia scolii reprezint numrul de ore alocate in scopul dezvoltrii unor oferte curriculare proprii fiecrei uniti de invmant. Potrivit planului-cadru de invmant, la clasele a XI-a, a XII-a/a XIII-a: a. trunchiul comun este oferta educaional constand din aceleasi discipline, cu acelasi numr de ore pentru toate specializrile din cadrul aceluiasi profil. Comparand planurile-cadru prezentate in figurile nr. 5, 6 si 7, se poate pune in eviden existena trunchiului comun, acelasi la profilul umanist din cadrul filierei teoretice, indifferent de specializare, dar diferit de trunchiul comun, de exemplu, de la profilul artistic; b. curriculumul difereniat este oferta educaional stabilit la nivel central si cuprinde disciplinele de invmant, cu alocrile orare corespunztoare, care sunt specific pentru fiecare specializare din cadrul unui profil; Comparand planurile-cadru se poate pune in eviden existena curriculumului difereniat; acesta este concentrat preponderent astfel: la profilul umanist, specializarea filologie - pe alocrile orare pentru disciplinele din aria curricular Limb si comunicare; la profilul umanist, specializarea stiine sociale - pe alocrile orare pentru disciplinele in aria curricular Om si societate; profilul artistic, specializarea muzic - pe alocrile orare pentru disciplinele din aria curricular Arte. c. curriculumul la decizia scolii cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curricular proprii fiecrei uniti de invmant. Curriculumul in dezvoltare local asigur

cadrul pentru realizarea instruirii elevilor, in parteneriat cu agenii economici, conform Standardelor de pregtire profesional.

b.Ce credei c implic punctul de vedere al profesorului, aplicarea, n activitatea cu elevii, a unor planuri personalizate de nvare (din perspectiva unei discipline socio-umane pe care o predai)?
Considerm c realizarea curriculumului extins d posibilitatea cadrelor didactice s abordeze difereniat i personalizat elevii, pe cei cu aptitudini naltecat si pe cei cu CES. C. Creu (1998) recomand o schem a adaptrii curriculare pentru predarea difereniat i personalizat. Autoarea citat recomand diferenierea i personalizarea curriculumului pentru elevii cu aptitudini nalte prin: a) Coninut adaptarea coninuturilor la o categorie anume de elevi trebuie s aib n vedere att aspectul cantitativ (volum de cunotine), ct i calitativ (interesarea nivelelor nalt funcionale ale fiecrui proces cognitiv, adecvarea la viteza i stilul de nvare i conexiunile interdisciplinare); b) Proces principalele procese psihice vizate de curriculum pentru elevii cu aptitudini intelectuale nalte sunt: gndirea critic i creativ; nvarea independent (procesele psihice implicate); procesele comunicrii inter- i intrapersonale (particularitile i riscurile de integrare n microgrupuri); procesele afective (cu accent pe emoiile superioare, sentimente, pasiuni). c) Atmosfera de lucru (fizic, psihologic, social) caracteristici dezirabile ale ambianei condiii destinse, permisive de susinere i securizare; interstimularea prin

psihologice:

promovarea transferului de opinii, aprecieri, observaii, sugestii, experien); ncurajarea exprimrii originale, a gndirii divergente, a asumrii riscului pentru producerea noului; acceptarea i respectarea diferenelor i deosebirilor ntre indivizi; transparena i comunicarea empatic; echilibrul ntre conduita competiional i cea cooperant. d) Parcurgerea curriculumului are ca finalitate dezvoltarea unor capaciti individuale ce se pot exprima n diverse proiecte i produse, clasificabile n funcie de: instrumentul utilizat: scrise, orale, vizuale, kinestezice; procese psihice predominant angajate: gndire critic sau creativ, nvare independent, comunicare, etc.); coninutul informaional: interdisciplinare, arte, tiine, limbi strine etc.

c.Realizai o planificare calendaristic anual la oricare din disciplinele socio-umane (cu excepia disciplinei Filosofie), valabil pentru anul colar 2011-2012.

Planificare anual
Profesor: Ciuraru Clementina Unitatea de nvmnt: coala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau An colar: 2011 2012 Disciplina: Religie ortodox Clasa: a V-a Nr. ore / sptmn: 1 Nr. total ore / an: 35 - din care: - predare / nvare: 20 - recapitulare / evaluare: 10 - la dispoziia profesorului: 5 - semestrul I: 18 ore; - semestrul II: 17 ore. , adic:

Nr. crt

Uniti de nvare

Coninutul nvrii Semestrul I

Comp. specif.

Nr. ore

Spt mna

Obs.

Credina cretin

Lecie introductiv Evaluare iniial Sfintele Taine lucrri ale lui Hristos n Biseric Sfnta Tain a Botezului Sfnta Tain a Mirungerii Sfnta Tain a Spovedaniei Sfnta Tain a mprtaniei Evaluarea unitii de nvare 1.1; 2.1; 2.2; 3.1; 3.5

1 1 1 1 1 1 1 1

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8

14.IX 18.IX 21.IX 25.IX 28 IX 2.X 5.X 9.X 12.X 16.X 19.X 23.X 26.X 30.X 2.XI 6.XI

Mntuitorul Hristos nvtorul desvrit

Dragostea fa de aproapele Pilda 1.2; 2.1; Samarineanului milostiv 2.2; 3.2; 3.5; 4.1; Fapt i rsplat Pilda bogatului 5.1 nemilostiv i a sracului Lazr Rugciunea curat Pilda vameului i fariseului Naterea Domnului* Colindele - lauda Naterii Domnului*

1 1 1 1 2

S9 S10 S11 S12 S13-S14

9.XI 13.XI 16.XI 20.XI 23.XI 28.XI 30.XI 4.XII 7.XII 18.XII

Vacana de Crciun 19.XII 3.I S fim prevztori Pilda celor zece 1.2; 2.1; fecioare 2.2; 3.2; 3.5; 4.1 Lecturi i pilde religios-morale* Evaluarea unitii de nvare Evaluare semestrial Vacan intersemestrial 30.I 7.II Semestrul al II lea 3 Sfinirea timpului Despre srbtori importana mprirea i 3.3; 3.5; 4.3 1 1 2 1 2.1; 2.2; 3.4; 3.5 2 1 S19 S20 S21 S22 S23 S24-S25 S26 8.II 12.II 15.II 19.II 22.II 5.III 8.III 12.III 15.III 26.III 29.III 2.IV 1 S15 4.I 8.I 11 15.I 18.I 22.I 25.I 29.I

1 1 1

S16 S17 S18

Duminica srbtoarea sptmnal a cretinilor Srbtorile mprteti Evaluarea unitii de nvare 4 Biserica n primele veacuri cretine ntemeierea Bisericii cretine. Rspndirea cretinismului Pregtire pentru Sfintele Pati - Hristos a nviat!*

Vacana de Pati 3.IV 11.IV Rspndirea cretinismului pe teritoriul 2.1; 2.2; rii noastre. Sfntul Apostol Andrei 3.4; 3.5 Evaluarea unitii de nvare 5 Spiritualitate Cretinul acas i n Biseric 3.5; 2 1 1 S27-S28 S29 S30 12.IV 23.IV 26.IV 30.IV 3.V -7.V

i via cretin

Cretinul n coal i n societate Natura darul lui Dumnezeu pentru oameni Evaluarea unitii de nvare Lecturi i pilde religios-morale* Recapitulare final

4.2; 5.1; 5.2

1 1 1 1

S31 S32 S33 S34 S35

10.V 14.V 17.V 21.V 24.V 28.V 31.V-4.VI 7.VI 11.VI

(* Ore la dispoziia profesorului)

COMPETENE-CHEIE COMUNICARE N LIMBA MATERN A NVA S NVEI COMPETENE SOCIALE I CIVICE SENSIBILIZARE I EXPRIMARE CULTURAL

COMPETENE GENERALE I SPECIFICE

1. CUNOATEREA

I IUBIREA LUI DUMNEZEU CA FUNDAMENT AL DESVRIRII I MNTUIRII OMULUI 1.1 Explicarea rolului i a importanei Sfintelor Taine pentru mntuirea i desvrirea cretinilor 1.2 Identificarea, n pildele studiate, a modalitilor de relaionare cu Dumnezeu

2. UTILIZAREA

ADECVAT A LIMBAJULUI DIN SFERA VALORILOR RELIGIOASE N DIFERITE CONTEXTE DE COMUNICARE

2.1 Integrarea corect a termenilor religioi, specifici temelor studiate, n diferite contexte de comunicare 2.2 Comunicarea clar i corect a coninutului i mesajului moral-religios din textele studiate

3. MANIFESTAREA

VALORILOR I A CUNOTINELOR RELIGIOASE N PROPRIILE ATITUDINI I COMPORTAMENTE

3.1 Cunoaterea nvturilor de credin referitoare la Sfintele Taine 3.2 Identificarea nvturilor morale care se desprind din pildele Mntuitorului 3.3 Explicarea semnificaiei i a importanei srbtorilor cretine pentru credincioi

3.4 Prezentarea principalelor evenimente din istoria Bisericii primare 3.5 Identificarea i selectarea informaiei relevante pentru o tem dat, pe paginile web recomandate de profesorul de religie

4. COOPERAREA

CU CEILALI N REZOLVAREA UNOR PROBLEME TEORETICE I PRACTICE, N CADRUL DIFERITELOR GRUPURI

4.1 Integrarea n comportamentul cotidian a nvturilor morale cuprinse n pildele Mntuitorului 4.2 Aplicarea nvturilor cretine cu privire la relaiile dintre semeni i cu natura nconjurtoare 4.3 Respectarea tradiiilor cretine referitoare la participarea credincioilor la sfintele srbtori

5. APLICAREA NVTURII DE CREDIN N VIAA PERSONAL I A COMUNITII

5.1 Aplicarea modelului de comportament al samarineanului milostiv n relaiile cu persoanele de alte credine i convingeri 5.2 Manifestarea respectului fa de toi semenii att n comunicarea direct, ct i n spaiul virtual VALORI I ATITUDINI Contientizarea rolului nvturilor Bisericii n viaa personal i a comunitii Dezvoltarea respectului fa de cele sfinte Asumarea propriei identiti religioase Responsabilitate n exercitarea drepturilor i a obligaiilor care decurg din apartenena la diferite identiti (confesiune, naiune, comunitate, profesie, cultur etc.) Respect i nelegere fa de semenii de alte credine i convingeri Manifestare a respectului pentru ceilali Interesul pentru aprofundarea cunotinelor religioase n vederea permanentei deveniri spirituale Asumarea toleranei etnice, religioase i culturale

d.Pornind de la modelul de nvare experienial propus de Kolb, construii o strategie didactic pentru una dintre disciplinele socio-umane, care s foloseasc metode specifice acestui tip de nvare. Prezentm, spre ilustrare, modul de aplicare a ciclului nvrii experieni disciplinaopional Competen n mass-media: ale la

1. Experiena concret - Valorificarea experienei concrete presupune implicarea direct ntr-o experien concret (activitate), n cazul nostru, experiena viznd legtura nemijlocit cu massmedia, accesul direct la mesajele media, dar si la ceea ce numim o activitate social crearea si transmiterea mesajului. Vor fi utilizate metode si tehnici de nvare care permit elevilor o implicare activ n viaa real si valorificarea informaiilor direct de la surs, precum:monitorizarea presei pe o tem dat, investigaii, studii de caz, sarcini concrete de lucru, sondajul de opinie, analiza de text, ntlniri cu jurnalisti,vizite n redaciile ziarelor. 2. Observaie si reflecie - Informaiile culese de elevi vor fi apoi valorificate n clas prin observarea experienei de nvare si reflecie asupra acesteia din mai multe perspective. Astfel, activiti de nvare susinute de metode si tehnici precum: activiti n grupuri mici, continu reportajul, gseste un final, prezentri PowerPoint, ntrebri - ce s-ar fi ntmplat dac faciliteaz valorificarea experienei dar si dezvoltarea gndirii critice. n plus, aceste activiti permit elevilor s interpreteze personal faptele si astfel s si creeze propriile semnificaii (Studiile arat c activitile de nvare care impun elevului prelucrarea activ a informaiilor duc la o fixare a cunostinelor de pn la zece ori mai bun, sunt mai ndrgite si genereaz o nvare mai profund). 3. Formare de concepte abstracte si generalizare - presupune integrarea observaiilor n teorii raionale, realizndu-se trecerea de la experiene, observare spontan si concepte empirice la teoria stiinific, nvarea prin concepte si interiorizarea acestora (ne referim, n acest caz, la concepte precum: mass-media, consumatorul de mesaje media, competen n mass-media, mesaj, manipulare, control informaional, publicitate, ziarist). 4. Testarea implicaiilor conceptelor n situaii noi prin dezvoltarea competenelor de transfer implic folosirea unor activiti de nvare precum: raportarea critic la mesaje media, construirea de alternative personale, vreau s fiu jurnalist, participarea la luarea deciziei si la rezolvarea problemelor comunitare, exerciii de argumentare si contraargumentare, portofolii, analiza de mesaje din pres, proiecte pe teme date, dezbateri etc. Sintetiznd, etapele nvrii experieniale din modelul propus de Kolb, permit cadrului didactic proiectarea unor strategii didactice de tip activ-participativ, bazate pe activiti de nvare si metode precum: Etape ale ciclului de nvare experienial Exemple de metode de nvare

Experiena concret - simularea, studiul de caz, investigaia pe teren, experiena real, demonstraia Observare si reflecie - discuia, grupul mic, grupuri de BUZZ, observatori desemnai Formare de concepte abstracte si generalizare - mprtsirea coninutului Experimentare activ - experiene de laborator, experien la locul de munc, practic ucenicie, sesiuni de experimentare practic. Asemenea strategii, bazate pe nvarea experienial pot fi utilizate la disciplinele: Cultur civic; Psihologie; Economie; Educaie antreprenorial; Sociologie.

8. Cadrul didactic un profesionist n sistemul de nvmnt

Prof.Ciuraru Clementina Scoala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau MOTTO: Pentru momentele acelea, cateva, in care niste urme trase cu creta pe tabla, prefac mintile in suflete...Lor le datoram o viata traita frumos. Pentru aceasta iubim profesorii. Radu Beligan, actor

Sunt profunde aceste ganduri ale marelui actor care cu vorbe mestesugite reuseste sa surprinda in cateva randuri esenta vocatiei de profesor si anume aceea ca prin::urme trasate cu creta pe tabla sa transforme mintile in suflete. A deveni un profesionist in sistemul de invatamant este un ideal care, pentru a fi atins necesita munca asidua, disponibilitate, putere de sacrificiu, pasiune si toate acestea puse in slujba transformarii elevilor incredintati in oameni adevarati. Activitatea de formare, conceput n sensul evoluiei de la principiile pedagogiei moderniste spre elemente postmoderniste, evideniaz importana siturii pregtirii socioprofesionale la nivelul unor modele strategice specifice: modelul incitativ-personal (bazat pe stimularea motivaiei cursanilor i pe dezvoltarea potenialului individual), modelul achiziiei prin

inserie social (bazat pe nvarea profesiunii n context profesional real), modelul umanist (care urmrete dobndirea culturii generale, formarea intelectualilor) i modelul tehnicist (centrat pe dobndirea culturii profesionale, n vederea formrii profesionitilor, a specialitilor). n vederea pregtirii profesionale din perspectiva diferenierii i valorizrii aspectelor individuale, identificm dou modele ale cror contururi sunt uor detectabile n literatura de specialitate: primul, cel umanist, pune accentul pe dezvoltarea integral a personalitii viitorului educator, propunndu-i s-i cultive mai mult spiritul i fiind mai puin interesat de ctigarea unor abiliti specifice. Al doilea, cel tehnicist, pragmatic, este centrat pe nsuirea unor tehnici, algoritmi, reguli de aciune educaional cu relevan practic imediat. Ultimele dou modele menionate, cel umanist i cel tehnicist, chiar dac au o serie de elemente contradictorii, trebuie mbinate n programele de pregtire a cadrelor didactice. Un bun educator, pe lng stpnirea coninutului disciplinei pe care o pred i a tehnicilor de lucru specifice profesiei didactice, are nevoie i de o cultur general bogat, care s-i ofere posibiliti de intervenie educativ adecvat n situaii diverse. Modelul tehnicist trebuie, deci, s fie urmrit n mod complementar modelului umanist, nu nlocuindu-l pe cel din urm. Este necesar formarea culturii generale n aceeai msur cu formarea culturii profesionale a viitoarelor cadre didactice, deoarece, spre deosebire de alte profesii, unde specialitii pot fi foarte eficieni chiar n lipsa unei culturi generale bogate, n profesia didactic cultura general este o condiie a succesului profesional. Concepia de tip tradiional asupra procesului de formare iniial a cadrelor didactice a pornit de la o fundamentare predominant behaviorist i academic. Paradigmele moderne asimileaz statutul cadrului didactic aceluia de membru al unei organizaii bazate pe cunoatere (coala), precum i aceluia de membru al unei comuniti (profesionale, locale), ceea de duce la o acceptare diferit a rolurilor i a identitii profesionale, accentul fiind pus n acest caz pe latura pragmatic, personal, reflexiv i creativ a procesului de formare. Formarea formatorilor este punctul cheie de intervenie n vederea modernizrii nvmntului, este calea cea mai scurt i mai sigur de nnoire, de trecere de la un nvmnt modernist, tradiional, devenit ineficient, la un nvmnt postmodernist, ancorat n prezent, autentic i de calitate. Indiferent de poziionarea paradigmatic adoptat, competena didactic este obiectivul central al tuturor programelor de formare profesional. Competena e o realitate dinamic i flexibil, greu de surprins i de cuantificat. Diverse definiii ale competenei, oferite de literatura

de specialitate, fac referire la relaia dintre cel care desfoar o activitate i rezultatele bune ale activitii sale. Varietatea abordrilor problematicii competenei didactice conduce la o diversitate de criterii pe baza crora este apreciat activitatea profesorilor din nvmntul de toate gradele. n acelai timp, mbuntirea programelor de pregtire profesional nu poate fi realizat dect n urma proiectrii la nivel naional a unui profil (model) de competen, care s poat fi luat ca reper unitar, asigurnd coerena i consistena procesului de formare iniial, ca premis a profesionalizrii carierei didactice. Am utilizat termenul de competen, respectiv competen didactic, n urmtoarele accepiuni: ansamblu de comportamente poteniale (cognitive, afective, psihomotorii), care permit unui individ exercitarea eficient a unei activiti complexe; ansamblul capacitilor unei persoane de a realiza, la un anumit nivel de performan, totalitatea sarcinilor tipice de munc specifice profesiei didactice; standard profesional minim, uneori specificat prin lege, la care trebuie s se ridice o persoan n exercitarea principalelor sarcini de lucru ale profesiei didactice. Competena este legat de o meserie, de o profesie, de un statut, de o situaie profesional sau social de referin, n cazul acesta de profesia de cadru didactic. Pentru nelegerea adecvat a conceptului de competen i a modalitilor prin care aceasta poate fi format, sunt esenial de reinut anumite caracteristici, rezultate din cercetrile pedagogiei romneti i a specialitilor din alte ri, amintii anterior: competena se afirm ntr-un context profesional real; competena evolueaz treptat, se situeaz ntr-un continuum, care merge de la simplu la complex; competena se fondeaz pe un ansamblu de resurse, aptitudinale i atitudinale; competena este un proiect, o finalitate fr sfrit. Pentru formarea i dezvoltarea competenelor este necesar att activitatea teoretic, de informare, dar mai ales activitatea practic, desfurat ntr-un context profesional real. Programele de formare iniial nu-i pot propune n mod realist dect stimularea apariiei competenelor didactice, n accepiunea lor de standarde profesionale minim admise la care trebuie s se ridice absolvenii, ns este necesar acoperirea unei varieti ct mai mari de competene. Aptitudinile pedagogice ale studenilor - viitori profesori sunt premise necesare pentru formarea ulterioar a competenelor didactice, de aceea se impune utilizarea unei

modaliti de selecie a candidailor. Atitudinile pozitive ale studenilor fa de viitoarea profesie fac posibil evoluia de la aptitudini la competene, ca indicatori ai profesionalizrii carierei didactice. Structura competenei didactice este abordat diferit de ctre specialitii n educaie, clasificrile fiind numeroase. O tipologie operaional n cadrul procesului de pregtire a cadrelor didactice este urmtoarea: competene profesional-tiinifice; competene psiho-pedagogice; competene psiho-sociale i relaionale; competene manageriale; competene instituionale. Deinerea acestor tipuri de competene ofer cadrelor didactice posibilitatea asumrii diferitelor roluri profesionale posibil de ndeplinit la un moment dat, rezultate din ateptrile manifestate de mediul profesional n legtur cu prestaia lor. Tot competenele didactice i capacitile subordonate lor fac posibil ndeplinirea funciilor profesionale ale educatorului, n accepiunea lor de sarcini permanente, constante, ce-i revin unei persoane ca urmare a exercitrii profesiei didactice. Funciile profesionale de baz pot fi ndeplinite de cadrele didactice prin intermediul asumrii unor roluri profesionale. Prezena competenelor profesionale ale educatorului i gradul lor de dezvoltare condiioneaz msura n care acesta i poate asuma diverse roluri profesionale: tehnician, practician reflexiv, actor, transformator al coninutului curricular, agent al schimbrii sociale, furnizor de informaie, model de comportament, creator de situaii de nvare, evaluator, terapeut, etc. Referitor la fenomenul profesionalizrii carierei, E. Pun (2002) consider c este un proces de formare a unui ansamblu de capaciti i competene ntr -un domeniu dat, pe baza asimilrii unui set de cunotine (teoretice i practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective. Dimensiunile profesionalizrii care pot fi desprinse din aceast definiie sunt urmtoarele:

 profesionalizarea presupune descrierea sau elaborarea identitii profesionale, astfel nct s se contureze un set de cunotine i competene structurate ntr -un model profesional (standarde profesionale), care poate fi asimilat sistematic, pe baze tiinifice; profesionalizarea solicit i un efort corespunztor de legitimare a profesiei didactice n cmpul activitilor i profesiilor sociale, cu ajutorul acestui model al profesiei didactice. Standardele profesionale, nelese n accepiunea unor criterii de calitate i cantitate a prestaiei cadrelor didactice, utilizate att pentru a descrie i aprecia activitatea profesional a unui educator, pentru a face, n diverse situaii, o selecie adecvat a personalului didactic, dar i pentru a ameliora programele de pregtire iniial i continu pentru carier, sunt reperul fundamental pentru atingerea acestor finaliti, motiv pentru care au constituit preocuparea major a Consiliului Naional pentru Pregtirea Profesorilor (CNFP). Prin standardele profesiei didactice nelegem anumite etaloane, la care raportm activitatea i pregtirea educatorilor. Aceste etaloane, descrieri concrete ale performanelor cadrelor didactice, elaborate n funcie de un ideal social i educativ i de o filosofie a educaiei explicit formulate, cuprind un sistem de cerine minimale fa de pregtirea tiinific, psihologic, pedagogic, sociologic, managerial i cultural a educatorilor, pe diverse trepte ale sistemului de nvmnt. Condiia pentru utilizarea eficient a standardelor este ca acestea s refere la competenele didactice, s fie msurabile, iar utilizarea lor n procesul de evaluare s se realizeze de ctre profesioniti. Un model al profesiei didactice trebuie s cuprind att competene standardizabile (msurabile, observabile), ct i competene nestandardizabile (cu un coeficient mare de subiectivitate). n prima categorie pot fi incluse competenele legate de analiza pedagogic a coninuturilor i a documentelor colare curriculare, competene privind accesibilizarea informaiei, proiectarea activitii didactice .a., iar n a doua categorie includem capacitatea de a empatiza cu elevul i cu clasa de elevi, stilul cognitiv interpersonal, creativitatea, comunicativitatea, orientarea helping .a. Calitatea absolventului este generat n egal msur de calitatea sistemului de formare dar i de ceea ce el nsui aduce, fructific i amplific pe plan personal. Un proces de selecie a potenialilor viitori profesori devine astfel tot mai necesar. Formarea profesorilor este recunoscut oficial ca parte a nvmntului superior, echivalent cu alte specializri universitare, avnd capacitatea de a angaja resurse n

realizarea cercetrii tiinifice de nivel nalt. Aceasta nseamn c activitile de pregtire profesional a cadrelor didactice trebuie s se ridice la un nivel mai nalt dect cel pe care l au n prezent. Un pas important n aceast direcie l constituie reformarea instituiilor care au responsabilitatea organizrii i desfurrii programelor de pregtire iniial i continu a cadrelor didactice, respectiv Departamentele pentru Pregtirea Personalului Didactic (DPPD).