Antropologia agresivitatii

Agresivitatea poate fi definita ca fiind unul dintre fenomenele psihosociale cel mai des studiate in stiintele sociale, datorita problematicii sale vaste si complete, dar si a interesului pe care l-a starnit printre specialisti si nu numai. Din punct de vedere etimologic agresivitatea este un termen ce provine din limba greaca, aggredior, care inseamna "a merge catre ceva sau cineva", "a se apropia de cineva cu un scop", "a lua cu asalt" si aggresi, care inseamna "atac".Prin urmare se refera la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care individul raspunde printr-un ansamblu de conduite ostile in plan constient, inconstient si fantasmic, cu scopul distrugerii , constrangerii, degradarii, umilirii unui lucru sau fiinte cu semnificatie, p care agresorul le simte ca atare si reprezinta pentru el o provocare. Agresivitatea este o insusire a toate fiintelor vii pe toata scara evolutiei acestora , avandusi originea in mecanismul sistemului nervos. Orice persoana este echipata nativ cu o doza de agresivitate necesara, pe de o parte sistemului sau de aparare, iar pe de alta parte necesara sistemului congruential in contextul societatii existente. Agresivitatea poate fi definita in doua sensuri: A)ca reprezentand caracterul belicos al unei persoane(in sens restrans); B)termen ce caracterizeaza dinamismul unui subiect care se afirma, care nu fuge de dificultati, nici de lupta, defineste acea dispozitie fundamentala datorita caruia fiinta vie poate obtine satisfacerea nevoilor sale vitale, in principal alimentare si sexual (in sens larg). Septimiu Chelcea defineste agresivitatea ca fiind "comportamentul verbal sau actional ofensiv, care are ca scop umilirea, vatamarea sau chiar suprimarea altor persoane, care sunt motivate sa evite acest tratament". Psihologul Nicolae Mitrofan spune ca: "agresivitatea poate fi considerata o caracteristica a acelor forme de comportament orientate in sens distructiv, in vederea producerii unor daune, fie ele materiale, moral-psihologice sau mixte". In dictionarul de psihologie termenul de agresivitate este definit ca:

A)"tendinta de a arata ostilitate prin manifestare de acte agresive"; B)"tendinta de a depasii opozitiile intalnite"; C)"tendinta de autoafirmare prin promovarea neabatuta a propriilorinterese"; D)"hiperenergie in atitudini si reactii"; E)"tendinta permanenta de dominare in grupul social, sau comunitate". In incercarea de a defini actiunile agresive specialistii in psihosociologie au pus accentul pe existenta intentiei comportamentale de a cauza suferinta pshihologica sau morala altor persoane. Comportamentul agresiv uman are pe de o parte un caracter innascut , iar pe de alta parte un caracter dobandit pe parcursul evolutiei antogenetice. Complexitatea naturii umane determina ca analiza comportamentului uman, in general, si in mod particular, sa se faca pe mai multe coordonate. Daca in societatea primitiva agresivitatea presupunea doar un atac fizic sub forma vioolentei, in societatea moderna actele si faptele care alta data nu aveau o semnificatie agresiva astazi sunt elemente directe sau indirecte ale agresivitatii. Societate moderna promoveaza, cu buna stiinta, agresivitatea si violenta. Ex: imaginea promovata prin film, tiparita s.a, contin acte de agresivitate/violenta ce induc teama, frica(scene de viol , batai etc. Lorenz Konrad vorbeste despre agresivitatea umana din perspectiva agresivitatii animale din punct de vedere biologic si oamenii sunt o specie evoluata de animale. In lumea animala agresivitatea are trei functii : A) distributia egala a speciilor; B) selectia celui mai puternic; C) apararea celor tineri si lipsiti de aparare. In cazul omului aceste functii nu mai sunt valabile desi au fost la un moment dat. Dincolo de o functie a instinctului de supravietuire in situatii limita, in viata de zi cu zi nu trebuie sa ne luptam fizic pentru a ne castiga o casa sau o paine. Insa trebuie sa ne zbatem sa avem un loc de munca datorita caruia ne putem cumpara o casa si o paine. Omul fiind un animal evoluat pastreaza instinctele animale avand insa instrumentele pentru a le folosi in scopuri adaptative contextului in care se afla. Astfel folosind energia agresiva putem folosi, transforma, sublima agresivitatea in munca, joc, competitie sportiva, arta

etc. Un doctor chirurg, un boxer, un sportiv spre exemplu au gasit modalitati acceptate social prin care isi pot exprima agresivitatea fiecare dintre ei avand printre altele si o baza de energie provenita dintr-o pulsiune agresiva. Dat fiind energia specific acestei pulsiuni agresivitatea are un caracter inevitabil, putndu-se manifesta i spontan, indiferent de caracteristicile situaionale. Fiecare dintre noi avem momente in care ne enervam, tipam la ceilalti, in speta la cei dragi ulterior regretand iesirea noastra. Dincolo de caracterul intern evident agresivitatea poate fi diminuata sau intretinuta prin modul de dezvoltare impus de cultura, familie, prieteni, cunoscuti. Asadar, agresivitatea este vazuta diferit de la cultura la cultura la nivel de grad si nu de calitate.

Agresivitatea in scoli
In zilele noastre unul dintre cele mai dezbatute subiecte de catre mass-media si nu numai este agresivitatea in scoala , astfel: Agresivitatea in scoala este o form de conduit de devian colar, cu o diversitate de forme de manifestare, cu intensitate diferit. Pe o scar a intensitii, pornind de la intensitatea cea mai mic, agresivitatea presupune: confruntarea vizual, poreclirea, ironizarea, tachinarea, bruscarea, lovirea cu diferite obiecte, plmuirea i ajungnd la forme de intensitate crescut, cum ar fi njunghierea i mpucarea.Acest fenomen a devenit n ultima perioad o problem major, iar prerea unanim a elevilor este ca aceasta e un fenomen care risc s ia amploare n cmpul educaiei formale. n ceea ce privete nivelul de securitate, unii elevi consider c n instituiile de nvmnt nu se simt n siguran, dat fiind faptul c n incinta colii ptrund uneori i persoane strine de acea instituie. Dac n incinta colii elevii au sentimentul c nc sunt n siguran, zonele din preajma colilor prezint un risc mai crescut de izbucnire a incidenelor violente. Aceast situaie ar putea dezvolta sentimentul de fric, suferin psihic, frustrare, toate acestea influennd dezvoltarea armonioas a elevilor din punct de vedere fizic i psihic. Agresiunile care au loc n preajma colilor sau chiar n coli, au loc n special ntre elevii colii i mai rar ntre elevii colii i alte persoane- elevi din alte coli sau persoane adulte.

Majoritatea incidentelor au loc ntre elevi ( agresiuni verbale, gesturi agresive moderate i rar bti ntre elevi). Comportamentul agresiv al elevilor are cauze multiple: probleme familiale (familii dezmembrate, situaie material precar), familii n care exist un climat conflictual, familii hiperpermisive, modele de comportament nvate n familie, anturajul, caracteristici specifice vrstei ( dorina de a atrage atenia, de a impresiona, din teribilism, afirmarea masculinitii). Motivatia invatarii scolare include: motivele frecventrii colii, motive care l fac s dobndeasc cunotine, s-i foloseasc talentele, interesele cognitive, scopurile care l fac s aspire la propria sa realizare ca fiin uman, motivele interaciunii cu colegii i cu profesorii. Cercetrile arat c cei mai muli copii care prezint comportamente disociale i antisociale, nu posed nici mcar competene minime. Odat ce aceti elevi au fost respini de ctre profesori i colegi, au tendina de a abandona coala, de a se asocia n bande cu comportament violent. Conjunctura economica si sociala provoac anumite confuzii n rndul tinerilor, care ncep s se indoiasc de eficacitatea colii. i aceasta cu att mai mult cu ct comunitatea nu i asigur inseria profesional. Valorile tradiionale promovate n coal cunosc o degradare vizibil. Un mediu social n criz afecteaz profund dezvoltarea adolescentului i a individului, n general. O alt cauz este relatia dascal-elev. Elevii n general se deschid n faa unui profesor pe care l simt apropiat, se inhib atunci cnd cadrul didactic manifest autoritarism fa de cei cu rezultate slabe la nvtur, i reprim furia atunci cnd li se face o nedreptate sau sunt etichetai ca fiind elevi problem, crendu-se astfel o ruptur ntre membrii colectivului clasei, devin indifereni atunci cnd sunt tratai cu indiferen. Violena psihologic repetat ndreptat mpotriva elevilor, poate duce la apariia sentimentului de frustrare, care se poate generaliza determinnd o schimbare a atitudinii fa de profesor i fa de activitatea colar n general. Sunt elevi care sufer ca urmare a unor judeci negative ale unor profesori, judeci care vin s ntreasc propriul lor sentiment de ndoial, de descurajare, de lips de ncredere n forele proprii. Acest dispre o dat interiorizat, poate antrena un ansamblu de reacii comportamentale: lipsa de comunicare, pasivitate la lecie, indiferen sau perturbarea leciei, apariia unor atitudini ostile,

provocatoare. n general, dascalii se implic n aplanarea conflictelor, poart discuii cu cei care au generat situaia, cer sprijinul prinilor, iar atunci cnd situatia o cere se recurge la mijloace de constrngere n urma consultrii consiliului profesoral: avertizare scris, scderea notei la purtare, iar in situaii mai grave, exmatricularea. Diriginii se implic n mod activ n viaa clasei, tratnd n timpul orelor diferite teme de importan pentru acetia, ca deviana colar, managementul conflictelor etc. Nu doar acetia se implic n educaia elevilor, ci i psihologii colari, care ori de cte ori li se semnaleaz cazuri de agresivitate n coal intervin prin acordarea asistenei psihologice. Un rol important au i poliitii de proximitate, care discut cu elevii i intervin atunci cnd li se semnaleaz existena unui caz n coal. Cele mai frecvente incidente au loc n timpul pauzelor i dupa ore - seara. n timpul orelor, atmosfera de studiu este adecvat, neexistnd schimburi de replici violente, gesturi agresive, comportamente agresive, elevii reprimndu-i impulsurile agresive din respect fa de anumii profesori, din interes pentru disciplina respectiv sau din team. n ceea ce privete colaborarea intre profesorii si parintii elevilor, se poate spune c este o problem mai sensibil, deoarece prinii au o percepie greit asupra personalitii propriilor copii, ei considernd, n general, coala responsabil pentru comportamentele acestora. Nici n rndul profesorilor nu exist ntotdeauna o preocupare de a ajuta elevii s depeasc problemele care au generat conflicte, mai ales c o mare parte din cauzele care genereaz comportamentele agresive sunt de natur social, iar coala nu are modaliti de a le rezolva. Pentru prevenirea i stoparea incidentelor violente n coal i pentru creterea gradului de siguran, trebuie s fie angajai ageni de paz autorizai pe tot parcursul orelor de curs, prezena cu regularitate a poliitilor i a jandarmilor n incinta colii i n zonele adiacente, mai multa nelegere i implicare din partea profesorilor i a prinilor n viaa elevilor, mai puin discriminare ntre elevi. Pot fi luate i alte msuri care s diminueze numrul incidentelor violente n coal, ca: emiterea unor regulamente cu baz legal de ctre minister valabile pentru ntregul sistem de nvmnt, paza permanent asigurat de ageni de paz, precum i contactul regulat cu poliitii i jandarmii. Pentru reducerea agresivitatii n rndul elevilor, pot fi realizate unele activiti, ca:

- dezbateri la nivelul unitilor colare cu privire la normele legislative referitoare la securitatea i sigurana elevilor n unitile de invmnt; - ntlniri cu reprezentanii Poliiei i autoritilor locale, pentru dezbaterea cauzelor i condiiilor de manifestare a agresivitii n societate i coli; - dezbaterea n cadrul orelor de dirigenie/ consiliere a unor teme privind comportamentul agresiv al elevilor; - realizarea unor pliante, brouri, afie pentru atenionarea elevilor despre riscurile unui comportament agresiv, n vederea eliminrii / reducerii fenomenului de agresivitate; - organizarea unor activiti recreative cu specific non-violent; - consilierea psihologic a elevilor cu comportament agresiv i a elevilor care au fost victime ale unui astfel de comportament; - organizarea Sptmnii fr violen, n cadrul creia sunt cuprinse concursuri de eseuri, fotografii, jocuri sportive, marul nonviolenei etc.; - identificarea familiilor cu comportament violent asupra copiilor i implicarea n rezolvarea situaiei; - realizarea de lectorate cu prinii pe tema educaiei non-violente; - organizarea de cursuri de formare a prinilor pe teme legate de: abiliti de relaionare i comunicare eficient cu copiii, abordarea copiilor cu tulburri de comportament, relaia coal-familie; - realizarea unui studiu privind relaia dintre lipsa motivaiei pentru nvare, abandonul colar i agresivitate; - realizarea unui studiu privind relaia ntre fenomenul plecrii prinilor n strintate i apariia unor premise pentru comportamentul deviant. Violena n coli este un fenomen ntlnit n colile din Romnia. Violena verbal d natere violenei fizice, motiv pentru care sistemul educaional ar trebui s intervin prin msuri de soluionare a conflictelor colare. Pentru a nelege actele de violen n coli este mai mult dect important s cunoatem motivele care duc la declanarea acestora. De multe ori copilreti pentru un adult, motivele violenei fizice sau verbale n mintea unor adolesceni sunt grave, ceea ce i face s reacioneze n funcie de felul n care concep o anumit situaie sau n funcie de nivelul de educaie primit.

n urma unor studii realizate de specialitii n domeniu, elevii-problem sunt aceia care au dificulti n comunicarea cu prinii sau aceia care provin din familiile n care predomin climatul conflictual. Anturajul este, de asemenea, unul dintre motivele conflictelor colare. Marea majoritate a elevilor se afiliaz unor gti i copiaz comportamentul i felul de a aciona al partenerilor. Chiar dac exist anumite aciuni pe care nu le consider adecvate, elevii acioneaz n funcie de comportamentul ntregului grup de teama de a nu fi dai la o parte. Dorina de a iei n eviden, teribilismul vrstei, nevoia de a se face cunoscui sunt ali factori de violen n rndul elevilor. Toate aceste acte agresive influeneaz negativ sistemul educaional, dar i sigurana celor care nva n colile n care incidentele violente fac parte din programa colara.

Bibliografie:
1. N. Sillamy, Dictionar de psihologie,,Editura Universul Enciclopedic, Bucuresti, 2000. 2. S. Chelcea,(coord) Psihosociologie, Teorie si aplicatii, Editura Economica, Bucuresti, 2006. 3. N. Mitrofan, in A. Neculan(coord) Manual de psihologie Sociala, Editura Polirom, Bucuresti, 2003. 4. C. Paunescu, Agresivitatea si conditia umana , Editura Tehnica , Bucuresti, 2001.

http://www.politiacaras.ro/index.php? Itemid=65&id=1627&option=com_content&task=view1