Modalități de susținere/întreținere a

toleranței și înlăturare a
discriminării
,, A pleca de la probleme care sunt cu adevarat probleme, si a caror solutie poate să
aduca o imbunatatire operei scolare , aceasta este regula de conduita care nu trebuie

niciodata pierduta din vedere.’’

*E.Planchard*
 Definiţia termenului:
 Toleranţa este:
 ▪Predispoziţia de a accepta şi respecta valori şi opinii diferite de cele proprii (în limba
latină "tolerantia"- răbdare); ▪ Armonia diferenţelor realizată prin cunoştinţe, transparenţă,
comunicare şi libertatea gândirii şi a confesiunii;
 ▪ A fi tu însuţi fără a-ţi impune părerea ta altora, de a nu te impune, dar şi de a nu te umili; ▪
O atitudine atinsă în urma recunoaşterii drepturilor şi libertăţii fundamentale ale altora;
 Pedagogia toleranţei: Este destinată şcolii şi întregii societăţi, reprezentând o problemă
globală. Crearea unei societăţi cu adevărat tolerante constituie un ideal educaţional
mondial, componentă a noilor educaţii, paralelă cu educaţia pentru pace, democraţie şi
educaţia pentru drepturile omului.
 Toleranţa ca atitudine şi comportament:
 Se învaţă pe baza unor modele de la cea mai fragedă vârstă, şcoala fiind principalul mediu
pentru participarea, exersarea acesteia, un agent de integrare atât şcolară cât şi socială.
STRATEGII SI FORME DE
 REALIZARE A EDUCATIEI
INCLUSIVE

 Principiul fundamental al educatiei inclusive –invatamant pentru toti
,impreuna cu toti-constituie un deziderat , dar si o realitate , care castiga adepti si se materializeaza in
experiente si bune paractici de integrare/incluziune.
 Integrarea/incluziunea poate fi sustinuta de :
 -existenta unui cadru legislativ flexibil si realist;
 -interesul si disponibilitatea cadrelor didacice din scoala publica si din scoala speciala;
 -implicarea intregii societati civile;
 -nivelul de relatii care se formeaza si se dezvolta la nivelul clasei integratoare ,bazat pe
empatie,toleranta si respect fata de copilul cu CES.
 Modalitatile de integrare /incluziune a copiilor cu CES sunt :
 -integrare in scoala publica,care devine ,,o scoala pentru toti’’,inclusiv pentru copiii cu
CES;
 -deschiderea scolii speciale catre scoala publica si comunitate si dezvoltarea unor programe
speciale educationale de socializare;
 -scoala speciala devine scoala integratoare pentru copiii cu dizabilitati severe si asociate.
 Copilul cu nevoi speciale integrat in scoala obisnuita, de masa, are nevoie nu numai de adaptare curriculare ,
sprijin psihopedagogic, acceptare si sustinere din partea cadrului didactic integrator, dar si de un mediu social
propice dezvoltarii, de un rol bine definit , recunoscut in grupul in care isi va petrece majoritatea timpului,
anume clasa de elevi.
 Cadrul didactic de sprijin, impreuna cu colegul integrator, trebuie sa recunoasca faptul ca
integrarea coplului cu nevoi speciale este dependenta de modul in care clasa , ca intreg, il accepta printre
membrii ei, iar acest lucru poate sa devina hotarator in cazul unui copil cu deficiente .Intr-un colectiv de elevi,
copilul cu CES va trebui sa depaseasca , cel putin, doua bariere : propria sa timiditate ,inhibitie sociala
coroborata cu un complex de inferioritate manifestat cu izolarea, respingerea de catre ceilalti, datorate- de cele
mai multe ori-ignorantei si prejudecatilor(cu care este mai mult sau mai putin obisnuit!).
 Astfel ,cadrul didactic de sprijin si cel integrator vor trebui, in mod constient, sa realizeze:
 -incurajarea relatiilor naturale de sprijin ;
 -promovarea interactiunilor de aceeasi varsta prin strategii de tipul ,,invatarea prin
cooperare si parteneriat intre elevi in invatare;
 -dezvoltarea prieteniei prin cunoastere reciproca.
 Introducerea unui copil cu deficiente nu trebuie sa se faca intamplator; prezentarea
acestuia trebuie pregatita in prealabil.In cazul in care elevul este introdus de la inceputul formarii
colectivului--caz cu care m-am confruntat la clasa--incurajarea relatiilor pare mult mai natural de
realizat; elevul respectiv este deja membru al clasei si ramane in sarcina invatatorului sa determine la
ceilalti elevi un comportament dezirabil sub aspectul tolerantei si al intelegerii.Integrarea este oarecum
facilitata cel putin prin dezvoltarea in mai mica masura a complexului de inferioritate.
 Astfel, eu am incercat sa desfasor activitati neutre de informare privind nevoile copiilor
cu cerinte educative speciale: le-am prezentat diapozitive , pliante , ilustratii cu privire la copii pe care
i-am numit ,,mai putin norocosi ca noi’’ ; am organizat concursuri de desene (in cadrul orelor de
educatie plastica , dar si cu ocazia sarbatorilor de iarna , de Paste , a zilei de 1Iunie, etc) in care am
tinut sa subliniez faptul ca si colegul lor,G.C., a izbutit sa realizeze compozitii plastice cu nimic
deosebite in sens negativ de ale celorlalti copii,aceasta facandu-se fara sa insist asupra nevoilor
speciale ale acestui copil,fara a-l ,,separa’’ astfel de colectiv,ci numai prin evidentiere normala,in cadrul
evaluarii intregului colectiv.
 Aceste activitati au ajutat la o integrare lenta, dar puternica, pregatindu-i pe ceilalti elevi
sa cunoasca si sa inteleaga nevoile semenilor lor, sa-i determine sa-i ajute si sa constientizeze, in acelasi
timp, ca este , in definitiv, un copil ca toti ceilalti.
 De asemenea,l-am asezat pe elev alaturi de alti copii din clasa, incurajand
astfel integrarea lui in microgrupuri, sporindu-i increderea in sine si demonstrandu-le
celorlalti ca este si el un copil ca oricare.Participarea lui la sarcinile grupei/echipei in
cadrul orelor de curs sau in cadrul activitatilor extrascolare a creat o atmosfera de
normalitate, de firesc, sudand si normalizand relatiile din cadrul colectivului .Prin
prezentarea unor sarcini comune ,elevii constientizeaza ca au nevoie unii de altii pentru a
rezolva problema respectiva, mai ales atunci cand fiecare membru are o sarcina specifica.
 Jocul de rol reprezinta o modalitate privilegiata pentru dezvoltarea
comunicarii si invatarea comportamentului social.
 O alta tehnica de colaborare si comunicare pe care am folosit-o a fost
predarea-invatarea reciproca : un elev mai bun era ,,invatatorul’’ copilului cu CES,
ajutandu-l sa isi rezolve sarcinile si invatand impreuna.Se observa ca procesul de integrare
a copiilor cu cerinte educative speciale necesita mult tact si multa responsabilitate din
partea tuturor factorilor implicati.
PRIORITATI EDUCATIONALE
 Experienta mea de pana in prezent mi-a demonstrat ca este absolut necesar ca scoala sa vina in intampinarea
dezideratelor societatii cu activitati interculturale de diferite genuri,implicand cat mai mult sau ,daca este posibil,
chiar total,comunitatea.
 Implicarea parintilor in activitatile scolii trebuie sa devina o prioritate,constituind o componenta
care sa aiba ca fundament transferul de experienta.
 Activitatea de concepere a unui plan eficient de educare in spiritul valorilor morale reprezinta un
demers complex de angrenare a resurselor informationale,umane,etc,alaturi de dascalii scolii trebuind sa se afle
mereu parintii,asa incat eforturile scolii sa fie permanent intarite de sprijinul parintilor,al comunitatii in general.
 Contributia parintilor la efortul formativ al scolii se poate gasi pe o scala ce porneste de la
prezenta in toate tipurile de activitati: curriculare,consultative,suportive,ajungand pana la plasarea ca public amorf la
reprezentatiile scolare ocazionale.Din fericire,in cazul parintilor de etnie roma,adultii sunt considerati ,,persoane-
resursa’’ in organizarea si desfasurarea actiunilor educative,argumentele pentru aceasta atitudine fiind urmatoarele:
 -experienta acumulata pe parcursul propriei scolaritati,nu indepartate in timp,dat fiind faptul ca
romii se casatoresc si au copii de la varste inca fragede;
 -nevoia de a actualiza si valorifica aceasta experienta;
 -perspectiva asupra rolului invatarii in construirea identitatii persoanei ca reprezentant al etniei
sale;
 -relatiile pe care le pot dezvolta in folosul scolii (sponsorizare,promovare,alt tip de asistenta,etc).
 Nevoia de a forma o echipa intre cadre didactice, parinti, elevi,autoritatile din comunitate in
vederea conjugarii influentelor educative este justificata pe de o parte de tendinta de autoinvestire cu responsabilitate
a aprintilor preocupati de viitorul copiilor dat de catre scoala ,iar pe de alta parte de cumularea in scoala a atributelor
socializatoare proprii unor institutii inactive la nivel local(cluburi,ateliere de creatie,agentii de turism,agenti
economici cu potential financiar mai mic sau mai mare,etc).
 In mod concret,implicarea comunitatii poate fi reliefata in activiatati de tipul:
 -activarea comitetului de parinti si implicarea in elaborarea , implementarea si
monitorizarea planului de dezvoltare a scolii;
 -identificarea parintilor resursa/voluntari;
 -organizarea cabinetelor de consiliere pentru parinti;
 -implicarea parintilor in activitati administrative (amenajarea spatiului de studiu,etc);
 -cooptarea parintilor in procesul didactic;
 -crearea unor proceduri de comunicare speciala a parintilor cu cadrele didactice din
scoala:cutia postala a clasei/scolii, lectorate, activitati artistice ,etc;
 -initierea unor programe de educatie pentru parinti, identificarea asteptarilor parintilor fata
de scoala si a nevoilor de formare a acestora;
 -stimularea parintilor in asistarea copiilor la efectuarea temelor ,a altor sarcini scolare.
 Trebuie sa tinem seama ca unele familii se confrunta cu probleme sociale grave,precum
saracia acuta, lipsa increderii in utilitatea studiilor, nivelul scazut de educatie al romilor, lipsa exemplelor de
succes in comunitati.Este necesara explorarea directiilor importante pe care scoala se poate inscrie in
incercarea de a ameliora cazurile dificile , subliniindu-se si importanta atitudinii cadrelor didactice fata de
parinti si pregatirea speciala de care acestea au nevoie.
 De asemenea,crearea unui mediu scolar tolerant, propice dezvoltarii relatiilor de cooperare,
poate conduce la fixarea cunostintelor teoretice despre valorile morale ce urmeaza a fi implementate in
structura psihica a elevilor.Un colectiv trebuie sa fie un amestec de …diferit,iar acest amalgam sa permita o
intrepatrundere de cultura si civilizatie.
 Concomitent,trebuie ca si cadrul didactic al clasei sa fie un bun manager,care sa realizeze
atat ceea ce-si propune,dar sa castige si atentia elevilor, in special placerea lor de a a invata.Cadrul didactic
este cel care trebuie sa reuneasca toate resursele materiale si umane , resurse logistice de ordin pedagogic si
psihologic si pe care sa le configureze intr-o maniera proprie la nivelul clasei pe care o conduce.
 Cadrele didactice trebuie sa detina acele idei, principii, tehnici, metode ,procedee instructionale
care sa vizeze crearea unei culturi si a unui climat al clasei propice implicarii intrinseci a elevilor in activitatile
desfasurate la clasa.
 Ele sunt cele care au menirea de a realiza schimbari profunde in cultura, climatul si educatia
elevilor care apartin populatiei dezavantajate,in directia fundamentarii tuturor demersurilor didactice pe principii
democratice.Invatatorul este in acest context un agent al schimbarii semanticii interactiunilor din clasa, in directia
oferirii elevilor din aceste categorii defavorizate de sanse egale la educatie.
 Cadrul didactic este ,de asemenea, acela care trebuie sa introduca noi strategii educationale care sa
incurajeze colaborarea, toleranta, sporirea increderii in fortele proprii si imbunatatirea performantelor scolare ale
elevilor ,ca un corolar al efortului de integare optima.
 Clasele sa nu mai fie organizate pe criterii etnice sau de alta natura, sa fie o scoala pentru toti, in
care fiecare sa-si poate afirma identitatea , fara teama vreunor represalii de orice natura si de orice nivel.Ar fi bine
ca elevii sa poata opta pentru cursuri optionale in limba materna sau care –i invata despre etnia lor, despre
obiceiurile lor, etc.Asa cum elevii pot urma cursurile orelor de religie diferita, in functie de partenenta, asa sa
poata frecventa si genul de cursuri mai sus amintite.Copiii ar fi astfel incurajati sa-si afirme identitatea.
 Educatorul, ca reprezentant al institutiei scolare, trebuie sa propuna oferte educationale care sa
aduca in spatiul scolii multietnice respect, toleranta, precum si ,,vizibilitatea’’ culturilor minoritare.Scoala are
sarcina de a cauta solutii pentru gestionarea concreta a diferentelor culturale de la nivelul clasei/scolii si pentru
valorificarea lor pedagogica, pentru depasirea potentialelor obstacole in calea comunicari interculturale.
 Este de dorit ca asemenea componente interculturale sa fie integrate functional in practica zilnica
a scolii si comunitatii, astfel incat elevii dezavantajati si familiile lor sa se regaseasca firesc in ,,fotografia scolii’’,
sa fie perceputi fara prejudecati saua discriminare , sa aiba sanse egale de dezvoltare.Acest lucru poate fi realizat
prin urmarirea indeplinirii urmatoarelor obiective:
 -ameliorarea mediului de invatare din scoala , astfel incat sa se stimuleze dezvoltarea si
participarea adecvata la viata scolara a fiecarui elev , indiferent de apartenenta sa culturala, etnica, religioasa, etc;
 -ameliorarea ofertei curriculare in sensul dezvoltarii de spatii de comunicare si cunoastere interculturala;
 -imbunatatirea practicilor didactice ,astfel incat cadrele didactice sa fie capabile :
 --sa recepteze si sa valorifice real, in practica zilnica, diversitatea culturala, prin raportari echilibrate ,fara prejudecati si
etichetari;
 --sa gestioneze diferentele culturale dintre medii,dintre cultura scolii si cea , uneori diferita, a comunitatilor locale;
 --sa profite pedagogic de toate ,,pretextele’’ pentru dezvoltarea interculturalitatii;
 --sa promoveze dialoguri interculturale in interiorul clasei , prin valorificarea specificitatii fiecarui elev;
 Orice scoala trebuie sa devina ,,o zona libera de prejudecati’’.
 Insa competentele, valorile si atitudinile de care au nevoie elevii pentru reusita sociala si personala nu pot fi formate in
intregime prin intemediul disciplinelor clasice. Temele integrate (interdisciplinare) contribuie la o mai puternica apropiere a procesului
educational de viata cotidiana a elevilor si de nevoile comunitatilor .
 Temele cross-curriculare sunt teme integate (interdisciplinare) de studiu care se centreaza pe dezoltarea personala si sociala a
elevilor.Aceste teme ,,trec’’ de dincolo de granitele disciplinelor scolare traditionale si propun formarea unor competente si/sau valori
fundamentale pentru viata de zi cu zi.Pentru a fi cu succes introduse in scoala , aceste teme cross-curriculare solicita crearea unor experiente
diverse in invatare si experimentarea achizitiilor invatarii in contexte variate si concrete.
 Continutul temelor cross- curriculare poate fi incadrat intr-una dintre urmatoarele trei mari categorii, puternic inter -
relationate:
 -educatia pentru calitate ---cu accent pe calitatea personala, calitatea vietii si calitatea mediului inconjurator;
 -educatia antreprenoriala---cu accent pe stimularea initiativei in viata personala si sociala , formarea comportamentului
unei persoane care ia atitudine;
 -educatia pentru diversitate culturala ---cu accent pe intelegerea reciproca, evidentierea interdependentelor in comunitatea
locala si capacitatea de a vedea asemanarile si diferentele culturale ca pe o resursa.
 Iata cateva exemple de activitati :
 -,,Festivalul mestesugurilor traditionale’’;
 -,,Traditiile si obiceiurile romilor’’;
 -,,Educatia pentru mediul inconjurator’’;etc