Moldcoop

Universitatea Cooperatist Comerciala Din Moldova

Facultatea Stiinte economice
Departamentul Business, Marketing şi Turism

Organizatia mondiala a comertului

OMC si integrarea economica mondiala

A realizat
Grupa 4 Profesor :Pitusca
  :Sirbulet Chisinau 2022
MSAA2211m n FEODOSIE
Constanta
 Cuprins

Scurt istoric

Date generale

OMC a RM

Structura instituţională a OMC

Principiile OMC

Tarile membre

Concluzii
 Introducere
• Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), succesoarea Acordului General de Tarife şi Comerţ
(GATT) din 1947, reprezintă astăzi cadrul instituţional comun pentru desfăşurarea relaţiilor
comerciale între membrii săi în baza principiilor armonizate la nivel internaţional prin
intermediul mai multor acorduri multilaterale şi plurilaterale. În momentul de faţă OMC
cuprinde 140 ţări, iar alte 32 ţări au statut de observator. La etapa finală de aderare se află
Moldova, Armenia, China şi Vanuatu.
• La ora actuală în afara sistemului OMC au rămas doar unele ţări care în trecut aveau economii
planificate şi o parte din ţările în curs de dezvoltare. Integrarea ţărilor în curs de dezvoltare şi cu
economii în tranziţie în sistemul internaţional al comerţului constituie un mod de a obţine
beneficii cît mai mari din participarea la procesul de globalizare. Ţările cu economii în tranziţie
privesc la OMC, în cadrul căreia regulile de conduită ale comerţului internaţional sunt stabilite şi
administrate, ca la o structură ce oferă o posibilitate importantă de integrare în economia
mondială şi de perfecţionare a bazei legislative naţionale în domeniile economic şi comercial.
 Ideea înfiinţării Organizaţiei Mondiale a Comerţului

Scurt istoric
(OMC) a apărut după cel de-al Doilea Război
Mondial, din iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Scopul urmărit a fost de a stabilii reguli şi principii

privind relaţiile comerciale internaţionale care să
asigure o anumită disciplină şi un mediu favorabil
privind desfăşurarea acestora, prin reducerea
treptată a tuturor barierelor tarifare şi netarifare,
precum şi a altor restricţii discriminatorii.

Aceste demersuri de negociere s-au finalizat prin

semnarea la data de 30 octombrie 1947 a Acordului
General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), care a intrat
în vigoare în data de 1 ianuarie 1948.
Organizatia Mondiala a
Comertului (OMC) - este
o organizatie
internatională care
supervizează un număr
mare de acorduri care
definesc "regulile
comerciale" dintre
statele membre. OMC
este succesoarea
„Acordului general
asupra tarifelor si
comertului" si operează
în directia reducerii si
abolirii (anularea)
barierelor comertului
international
 Sediul OMC se află în Geneva, Elvetia. În 13 mai 2005, Pascal
Lamy a fost ales director general al OMC. Acesta a preluat functia
de la predecesorul său, la data de 1 septembrie, 2005. Până la
data de 19 august, 2005 au existat 148 de memberi ai
organizatiei. Tuturor membrilor OMC li se recomandă să-si ofere
reciproc statutul de natiunea cea mai favorizată, astfel încât (cu
mici exceptii) concesiuni comerciale oferite de un membru OMC
unei tări trebuie să fie oferite tuturor membrilor OMC.

La sfârsitul anilor '90, OMC a devenit o tintă majoră a protestelor

miscărilor anti-globalizare.
Membrii OMC au stabilite următoarele obiective:

ridicarea standardelor de trai;

asigurarea ocupării depline a forţei de muncă şi a unui volum în creştere al venitului real
şi al cererii efective;

extinderea producţiei şi a comerţului cu bunuri şi servicii;

dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului;

luarea în considerare a nevoilor ţărilor în curs de dezvoltare

Rolul OMC este de a:

facilita punerea în aplicare, administrarea şi funcţionarea cu privire la diferitele acorduri comerciale;

oferi un forum pentru negocieri comerciale multilaterale;

rezolva litigiile comerciale, prin intermediul Organului de soluţionare a litigiilor (OSL (EN) (FR));

examina politicile comerciale naţionale ale membrilor săi;

coopera cu alte organizaţii internaţionale în scopul asigurării unei mai mari coerenţe în elaborarea politicilor economice la nivel
mondial.
Structura instituţională a OMC
Conferinţa ministerială (care se întruneşte cel puţin o dată la 2 ani)

Consiliul General (conduce activitatea OMC între Conferinţele ministeriale – acesta cuprinde şi 2
Organisme *revizuirea politicii comerciale *reglementarea diferendelor d-e statele membre).

Consilii

Comitete de lucru(Comitetul pentru comerţ şi dezvoltare,Comitetul pentru restricţii de balanţe de

plăţi,Comitetul pentru buget,finanţe şi administraţie)
În plus, OMC are în subordine un Secretariat
însărcinat, în principal, cu atribuţii administrative.

În prezent, OMC are 148 de ţări membre şi 33 de

ţări cu statut de observator14.

Sediul organizaţiei este la Geneva, în clădirea

fostului GATT, organizaţia dispune pentru anul
2005 de un buget de 169 milioane franci elveţieni
şi de un personal format din 630 funcţionari.
Structura instituţională a OMC
Organul cel mai important al
OMC, compusă din
Organe principale
reprezentanţii tuturor
membrilor care va exercita
funcţiile O.M.C.
şi care se va reuni cel puţin o
dată la doi ani,la un al doilea
nivel - un Consiliu general
compus din reprezentanţii
tuturor Membrilor care se va
reuni după cum va fi adecvat
şi care va exercita funcţiile
OMC în intervalul dintre
reuniunile Conferinţei
ministeriale, şi la un al treilea
nivel – un Consiliu pentru
comerţul cu bunuri.
Organe subsidiare

Organul principal al OMC

- Conferinţa ministerială -
va putea constitui
comitete suplimentare
cărora le va conferi
funcţiile pe care le va
considera adecvate.
Tarile membre

OMC cuprindea 76 de tări membre la înfiintare. Alti 74 de membri au urmat în următorii zece ani,
ultima fiind Vietnam care a aderat la data de 11 ianuarie 2007. O listă actuală de membri poate fi
găsită aici.

Iranul a aplicat pentru prima oară la OMC în 1996, însă aplicatia sa a fost blocată de către Statele
Unite de 22 de ori, sub acuzatia că Teheranul ar sustine terorismul international. În luna martie,
2005, SUA a declarat că îsi va folosi dreptul de veto pentru a începe negocierile pentru aderarea
Iranului. Statele Unite au ales să nu blocheze ultima cerere de aderare, ca parte a unei întelegeri
legate de programul nuclear. Rusia a aderat la OMC pe data de 22 August 2012.
Principiile OMC

incurajarea
acordarea previziune: prin
eliminarea neadmiterea utilizarea unei reducerea si reformei de
clauzei intermediul
restrictiilor concurentei metodologii de eliminarea dezvoltare si
tratamentului indeplinirii
cantitative neloiale evaluare vamala taxelor vamale reformei
national obligatiilor.
economice.
Republica Moldova este membru cu
puteri depline a Organizatiei Mondiale
a Comertului din 6 iunie 2001, astfel
obtinând acces preferential, în baza
clauzei natiunii celei mai favorizate
(MFN), la pietele tărilor membre ale
OMC. Moldova a fost prima tară CSI
care a aderat la OMC. Aceasta a deschis
noi oportunităti si perspective pentru
întreprinderile, oamenii de afaceri si
autoritătile Republicii Moldova in
cadrul economiei globale.
Fiind membră a OMC, Republica Moldova este obligată să
respecte prevederile organizaţiei în diverse domenii, inclusiv în
politica comercială şi cea fiscală, precum şi în activitatea
uniunilor vamale.

Participarea Republicii Moldova la negocierile multilaterale din

cadrul OMC, negocierea cu UE a unui regim comercial
preferenţial, dinamizarea creării şi participarea ţării în zona
regională de liber schimb cu ţările participante la Pactul de
Stabilitate pentru Europa de Sud-Est va avea un efect pozitiv
în procesul de promovare a exporturilor naţionale.

Regimul comercial a Republicii Moldova este unul liberal. Pînă

în prezent RM a semnat acorduri de comerţ liber cu: Ţările CSI,
Europa de Est (România, Croaţia, Serbia, Macedonia, Bosnia-
Herţegovina, Albania, Bulgaria), beneficiază de Sistemul
Generalizat de Preferinţe (GSP+) din partea Uniunii Europene
şi de preferinţe comerciale cu astfel state precum: SUA,
Japonia.
 Se poate presupune că relaţiile comerciale cu statele Uniunii Europene se vor îmbunătăţi o dată
cu aderarea la OMC, fapt ce va asigura implementarea mai rapidă a prevederilor Acordului de
Parteneriat şi Cooperare încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană. Acest
Acord face referinţe la Acordul GATT, care era în vigoare la etapa încheierii APC. Astăzi însă GATT
este înlocuit de OMC, ale cărui reguli sunt mult mai numeroase şi mai detaliate.
De aceea, ar fi necesar de promovat ideea renegocierii APC şi orientarea clauzelor lui spre cele stipulate în
Acordurile de asociere. Însă acest fapt trebuie să aibă loc cu acordul ambelor părţi. Acelaşi lucru este necesar la
evaluarea sensului economic al unui Acord de liber schimb sau preferenţial în domeniul comerţului cu Uniunea
Europeană. Aderarea la CEFTA este, de asemenea, un avantaj, însă aceasta implică o estimare a avantajelor
economice generate de aplicarea unui regim de comerţ preferenţial cu ţările CEFTA şi de acordul ambelor părţi.
Prezenţa RM în cadrul OMC trebuie să fie activă, procesul de negociere
a fost foar¬te scump şi răscumpărarea va consta în promovarea tuturor
intereselor naţionale prin prisma şi mijloacele oferite de acest for
internaţional, şi anume participarea activă la noile runde de negocieri
şi la procesele de aderare a partenerilor noştri principali.
Va fi necesară crearea structurilor instituţionale şi a mecanismelor de funcţionare relevante pentru intensificarea
activităţii comerciale, crearea reprezentanţelor economico-comerciale, în special în ţările europene, sau
subordonarea celor existente Departamentului Relaţii Economice Externe (Ministerul Economiei) pentru
eficientizarea promovării comerţului exterior. De asemenea, se recomandă implicarea companiilor străine private
specializate în promovarea imaginii şi lansarea produselor moldoveneşti pe pieţele străine.
CONCLUZII
Analizînd sistemul de funcţionare a
mecanismelor şi circumstanţele reale din ţară
vom menţiona că pentru Republica Moldova:
aderarea la OMC nu trebuie să fie un proces definitiv sau un rezultat final, ci
un element-cheie al politicilor naţionale de dezvoltare, un catalizator al
reformelor economice, bazate pe principiile economiei de piaţă;
aderarea trebuie să fie efectuată în condiţii echilibrate, deoarece este un proces foarte dificil şi complicat,
care nu trebuie tărăgănat, şi care cere un nivel înalt de pregătire şi coordonare a activităţilor instituţiilor
guvernamentale, cît şi un consens politic pentru a-l urmări eficient şi pentru a apăra interesele naţionale;
aderarea va permite accesul mai larg al produselor moldoveneşti pe pieţele ţărilor membre ale OMC, ceea
ce va implica tratarea nediscriminatorie a mărfurilor noastre pe pieţele externe şi va oferi o siguranţă
suplimentară investitorilor străini în ceea ce priveşte cadrul regulatoriu şi regimul comercial al Moldovei;
aderarea la OMC va facilita implementarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare
între UE şi Republica Moldova. O dată cu obţinerea calităţii de membru al OMC,
economia Republicii Moldova va fi calificată ca economie de piaţă.
La nivel bilateral, este nevoie de iniţiat înţelegeri sau protocoale în cadrul acordurilor
semnate la nivel de instituţii specializate ce vor prevedea măsuri concrete de
intensificare a relaţiilor comerciale bilaterale, consolidarea lor pe baza principiilor OMC
 CONCLUZII

Totodată, trebuie efectuată o analiză pentru a estima posibilităţile de

reorientare geo-grafică a exporturilor şi importurilor, pentru a diminua
dependenţa unilaterală a comerţului exterior al Republicii Moldova de
pieţele tradiţionale, ce operează astăzi în afara unui sistem de reguli
sigur şi transparent.

Dezvoltarea comerţului cu servicii pe baza principiilor internaţionale

trebuie să devină o prioritate a statutului. Este necesară crearea cadrului
legal în acest domeniu, ceea ce va face posibil exportul forţei de muncă în
baza acordurilor bilaterale
Va multumesc
pentru atentie !