Ministerul Educatiei si Cercetarii al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Europene din Moldova

Facultatea de Drept

Lucru individual
Disciplina: Drept vamal

Tema: ,,Drept vamal ca ramura de drept”

A elaborat: Praporscic Carolina

studenta an. III, grupa 302, Drept/Zi

Conducator stiintific: Tabirta Adrian

Doctor in drept

Chisinau 2022
Cuprins:

1.Notiune de drept vamal.

2.Obiectul de studiu al dreptului vamal.

3.Domeniul (subiectele) de studiu al dreptului vamal.

4.Subiecţii raportului juridic de drept vamal.

5.Izvoarele dreptului vamal.

6.Raportul interdisciplinar ale dreptului vamal cu alte ramuri ale sistemului de

drept.

1.Notiune de drept vamal

 Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă mari divergenţe
conceptuale, totuşi deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări,
inclusiv din România şi Rusia, nu este este expusă o definiţie care ar avea un
caracrer general şi ar fi acceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel de
ţară. Cât priveşte Republica Moldova, constatăm, că nu este nici un manual care
ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordată şi problema definirii.

Aceste deficienţe însă nu sunt un temei pentru a considera că în domeniul

dreptului vamal nu s-au făcut elaborări teoretico-ştiinţifice care ne-ar permite să
facem anumite concluzii. Dimpotrivă, acestea sunt prezente şi la unele dintre ele
ne vom opri mai jos.

Recurgînd la o privire de ansamblu asupta definiţiilor date dreptului vamal,

constatăm că problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include
totalitatea de caractere specifice şi ar exprima cu exactitatetrăsăturile esentiale
prin care se delimitează concludent de altele, este soluţionată în mod diferit. Dar,
din totalitatea formulăriloe existente pot fi evidenţiate 2 direcţii: unii încearcă să
dee o definiţie cât mai amplă, incluzînd în ea un spectru cât mai vast de aspecte,
pe când alţii încearcă să formuleze o definiţie cît mai concisă, dar care ar avea o
încărcătură semantică cât mai exactă.

Astfel, unul dintre adepţii tratării extinse a noţiunii de drept vamal este
cercetătorul ruc L. Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură
complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă
ramurală diversă, care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de
trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, perceperea
plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare
a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a
statului. (Ноздрачев Л.Ф. Таможенное право. Москва, 1998).Unul din marii
specialişti în domeniul dreptului vamal, profesorul rus Gabricidze B., propune o
variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul vamal este o ramură
complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care
reglementează relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale. Iar în continuarea
ideei sale, el explică că sub noţiunea de „domeniu al activităţii vamale” trebuie de
înţeles: politica vamală, trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală, regimurile vamale, reglamentarea tarifară şi netarifară, plăţile
vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, statistica vamală, combaterea
infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, răspunderea pentru comiterea
infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvîrşirii
infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, etc,. Variante ale definiţiei
dreptului vamal comunitar (european) sunt prezentate de autorul moldovean
Radu Gh., dintre care cea mai concisă se pare a fi cea care îl defineşte ca „un
ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor
raporturilor juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a
plăţilor vamale

Concidem că Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează

aspecte ale altor ramuri) de drept formată din instituţii şi norme juridice care au
drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se modifică şi se sting în
legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală a statului.

2.Obiectul de studiu al dreptului vamal.

Prin obiect de studiu înţelegem – realitatea obiectivă (istorică) asupra căreia este
îndreptată activitatea de cercetare, adica ceea ce studiază disciplina dată, iar
domeniul de studiu cuprinde – problematica (aria de răspîndire a intereselor
gnoseologice) şi instrumentarul ştiinţific (metodele, procedeele şi principiile de
cercetare) aplicate la studierea obiectului. Sigur că aceasta este o delimitare
convenţională deoarece în practica investigaţiilor ştiinţifice obiectul şi domeniul
de studiu formează un corp integru al procesului. Este cunoscut că fiecare ramură
de drept are obiectul şi metodele sale de reglamentare juridica, iar fiecare
disciplină ştiinţifică are obiectul şi domeniul său de studii. Deoarece dreptul vamal
este o ramură relativ tînără, care nu se bucură de elaborări conceptuale ample şi
profinde, determinarea particularităţilor obiectului şi metodelor sale de
reglamentare reprezintă o problemă destul de importantă, dar şi
complicată.Deocamdată, între jurişti nu există unanimitate în ideea de a
considera dreptul vamal ca o pamură de drept independentă, ori afiliată sau parte
componentă a altei ramuri. Unii susţin că putem vorbi doar de existenţa legislaţiei
vamale în cadrul altei ramuri, sau cel puţin o ramură a dreptului administrativ (şt.
rusă) sau a dreptului financiar (şt. română), pe cînd alţi specialişti sunt de părere
că dreptul vamal reprezintă o ramură de sine stătătoare,
În ştiinţa juridică, tradiţional, în calitate de criteriu definitoriu pentru delimitarea
ramurilor de drept serveşte obiectul şi metoda specifica de reglementare juridica.
Fiind o ştiinţă socioumană, preocupată de studiul aspectelor normative ale
activităţii umane, obiectul eide cercetare este format de anumite relaţii sociale.
Fiecare ramură este alcatuită dintr-un grup de norme juridice, organic legate, ce
reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale pe baza aceleiaşi metode şi
în temeiul unor principii comune. De aceea, fiecare ramură de drept are obiectul
si metoda (său metodele) specifice.

Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile sociale

din domeniul activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt
condiţionate de însăşi structura şi conţinutul activităţii vamale. În literatura de
specialitate sunt evidenţiate următoarele categorii de relatiile sociale vamale:

1.sfera politicii vamale;

2.relaţii şi principii axate pe trecereamărfurilor şi mijloacelor de transport peste

frontiera vamală;

ce vizează statutul regimuriljr vamale;

ce ţin de reglamentarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale;

3.vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;

4.organizarea şi efectuarea controlului vamal;

5.legate de infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale şi răspunderea pentru

comiterea lor;

Trăsătura caracteristică a relatiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că

ele se nasc, se modifică şi se sting doar în legătură cu
trecereapersoanelor,mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală
a statului.
Principiile dreptului vamal.

Principii ale dreptului sunt acele idei, concepte primordiale care intr-o formă
concisă exprimă esenţa şi conţinutul lui şi servesc drept călăuză în procesul de
elaborare şi aplicare a normelor de drept. Între principiile dreptului sunt:
legalitatea, libertatea şi egalitatea, responsabilitatea, democratismul, umanismul,
echitatea justiţiei, etc. Toate acestea au aplicaţie directă şi în dreptul vamal.

Metodele dreptului vamal.

Metodă (din gr. methodos – cale de cercetare sau cunoaştere, teorie, învăţătură)
– totalitatea de modalităţi şi procedee de cunoaştere a realităţii, care sunt
subordonate soluţionării unei probleme concrete. Are deasemenea accepţiunea
de:

1) mod de cercetare, de cunoaştere şi de transformare a realităţii.

2) ansamblu de procedee folosite în vederea atingerii unui anumit scop.

3) procedeu sistematic de predare a unei discipline; metodică.

4) mod de a acţiona pentru a atinge un anumit scop; manieră; modalitate;

procedeu; mijloc.

Cînd vorbim de metodele dreptului vamal, urmează să facem distincţia dintre cele
de cercetare – specifice aspectului ştiinţific, şi cele de reglementare juridică.Din
categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaţie ştiinţifică
generală, cunoscute în mare parte din cadrul altor discipline: logică,
istorică(evolutivă), comparativă, tipologică, sistemică, funcţională, etc. Dar ne
interesează în primul rănd cele care sunt aplicate în reglementarea juridică a
relatiilor sociale.

Metodele administrative – permisivă, interdictivă şi obligatoare-

Subiecţii raportului juridic de drept vamal.

Subiecţi ai dreptului vamal sunt, pe de o parte, toate persoanele fizice sau juridice
care în procesul activităţii sunt antrenate în trecereaproprie sau amărfurilor şi
mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.
Colaboratorii vamali

(1) Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta
de 18 ani, apţi după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de studii şi
starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal.

(2) La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare

de 6 luni.

(5) Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual

de muncă.

(6) Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea

serviciului în organele vamale.

(7) Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit. Modelul uniformei este
aprobat de Guvern. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general
al Serviciului Vamal.

(8) Prevederile alin.(5)-(7) se extind şi asupra conducătorilor şi specialiştilor din

laboratoarele vamale, instituţiile de cercetări ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt
din cadrul Serviciului Vamal.

Exercitarea atribuţiilor de serviciu ale colaboratorilor vamali

(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii vamali:

a) sînt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului;

b) se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care

aceasta este parte;

c) sînt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi direct.

(2) Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a colaboratorilor

vamali sau exercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea
de operaţiuni vamale. Încălcarea acestor interdicţii atrage sancţiunile prevăzute
de prezentul cod.

(3) Nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze

acţiuni pe care legislaţia nu le-a dat în sarcina organelor vamale.
(4) În activitatea sa, inclusiv în emiterea de ordine şi decizii, colaboratorul vamal
trebuie să se conducă de legislaţie.

(5) În organele vamale este inadmisibilă crearea şi activitatea structurilor de

partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase, cu excepţia sindicatelor.
Colaboratorii vamali nu au dreptul să se conducă în activitatea lor de hotărîrile
partidelor sau ale asociaţiilor obşteşti.

(6) Colaboratorul vamal nu are dreptul:

a) să desfăşoare activitate de întreprinzător, inclusiv prin intermediari;

b) să reprezinte persoane terţe în activitatea vamală;

c) să exercite concomitent alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi

ştiinţifice;

d) să îndeplinească contracte civile care se referă la activitatea vamală;

e) să acorde în orice mod sprijin ilegal persoanelor în exercitarea atribuţiilor de

serviciu, fiind recompensat pentru acordarea acestui sprijin sau primind alte
servicii ori facilităţi într-un anumit domeniu;

f) să participe la conducerea de întreprinderi comerciale direct sau prin

intermediari.

(7) Insultarea şi ameninţarea colaboratorului vamal, opunerea de rezistenţă sau

aplicarea violenţei faţă de acesta, sau atentarea la viaţa, sănătatea şi la bunurile
lui sînt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la
contravenţiile administrative.

(8) Legislaţia garantează apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii şi bunurilor

membrilor de familie ai colaboratorului vamal de atentatele întreprinse în
legătură cu exercitarea atribuţiilor lui de serviciu.

Caracterul executoriu al dispoziţiilor şi cerinţelor legale ale colaboratorului vamal

(1) Dispoziţiile şi cerinţele legale ale colaboratorului vamal sînt executorii pentru
toate persoanele fizice şi juridice.
(2) Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale colaboratorului vamal, alte
acţiuni care împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt sancţionate în
conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative.

(3) Colaboratorul vamal nu este răspunzător de prejudiciile morale, fizice şi

patrimoniale cauzate contravenientului, prin aplicarea, în condiţiile prezentului
cod, a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc, dacă prejudiciul este
direct proporţional puterii de rezistenţă opusă de contravenient.

Răspunderea organului vamal şi a colaboratorilor vamali

Răspunderea organului vamal

(1) Organul vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor şi

patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune, precum şi pentru
prejudiciile cauzate de colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în
exerciţiul funcţiunii prin decizii şi acţiuni ilegale, prin inacţiune.

(2) Prejudiciile sînt reparate în conformitate cu prevederile legislaţiei.

(3) Prejudiciile cauzate prin acţiuni legale nu sînt reparabile.

Răspunderea colaboratorilor vamali şi a altor angajaţi ai organului vamal

Pentru decizii şi acţiuni ilegale sau pentru inacţiune, colaboratorii vamali şi alţi
angajaţi ai organului vamal sînt sancţionaţi disciplinar, administrativ, penal sau lor
li se aplică alte sancţiuni în conformitate cu legislaţia.

Specialistul în domeniul vămuirii

(1) De dreptul de a efectua vămuirea în numele brokerului vamal beneficiază

specialistul în domeniul vămuirii (denumit în continuare specialist), care deţine
atestat de calificare, eliberat de Serviciul Vamal.

(2) În cazul în care specialistul efectuează operaţiuni de vămuire în numele

brokerului vamal, se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul
vamal, dacă acesta din urmă nu demonstrează contrariul.

(3) Brokerul vamal nu poate limita obligaţiile specialistului faţă de organul vamal.

(4) Procedura de eliberare a atestatului de calificare, termenul lui de valabilitate,

precum şi obligaţiile specialistului sînt stabilite de Serviciul Vamal.
(5) Atestatul de calificare al specialistului eliberat cu încălcarea condiţiilor
prevăzute sau eliberat pe bază de date false se anulează de către Serviciul Vamal.

(6) Serviciul Vamal poate retrage atestatul de calificare al specialistului care:

a) nu îndeplineşte în repetate rînduri obligaţiile faţă de organul vamal;

b) încalcă în repetate rînduri cerinţele actelor legislative şi ale altor acte

normative în domeniul vamal;

c) este vinovat (culpabil) de falsificarea documentelor, de delapidări, de mituire şi

de alte contravenţii în domeniul vamal;

d) cauzează prejudicii persoanei reprezentate, inclusiv prin utilizarea ilicită de

informaţii care constituie secret comercial sau de informaţii confidenţiale;

e) încalcă legislaţia fiscală.

(7) Retragerea atestatului de calificare al specialistului produce efecte din

momentul adoptării hotărîrii de retragere.

(8) Dacă brokerul vamal este considerat incapabil sau dacă el se declară incapabil,
atestatele de calificare ale specialiştilor săi sînt considerate automat nevalabile.

(9) Cererea repetată de eliberare a atestatului de calificare al specialistului poate

fi examinată după expirarea a 6 luni de la data hotărîrii de anulare, retragere sau
declarare a nevalabilităţii lui, cu condiţia înlăturării cauzelor care au servit drept
temei pentru emiterea hotărîrii.

(10) Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat în cazul în care

există motive temeinice de a considera că acesta nu-şi îndeplineşte conştiincios
atribuţiile.

(11) Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat de organul vamal pe

un termen de pînă la 2 luni.

(12) Hotărîrea de anulare, retragere, declarare a nevalabilităţii sau de suspendare

a atestatului de calificare al specialistului poate fi atacată în conformitate cu
prevederile prezentului cod.
Izvoarele dreptului vamal.

Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000;

– Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;

– Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20.11.1997;

– Legea cu privire la zonele economice libere. Nr.440-XV din 27.07.2001 //

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu

privire la aplicarea regimurilor vamale, nr.207 din 26.02.2003;

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea

Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, nr.54 din 26.01.2004;

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activităţii

serviciilor în punctele de trecere şi control la frontieră, nr. 1052 din 08.11.1999;

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la interacţiunea serviciilor,

reglementarea perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la
efectuarea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii
Moldova, nr. 808 din 09.08.2000;

– Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei

vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului
Controlului Vamal nr.11 din 12.01.1999.

Raportul interdisciplinar ale dreptului vamal cu alte ramuri ale sistemului de

drept.

La fel, ca şi alte ramuri ale dreptului, dreptul vamal nu reprezintă ceva izolat, dar
se interferează cu alte discipline: constituţional, administrativ, penal, etc.
Bibliografie:
1.Cod Vamal al Republicii Moldova

2.www.drept.md

3.www.legis.md

4.Curs Drept