1

Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca - Facultatea de Drept

Anul universitar Anul universitar 2022-2023

TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI - TGD

Titular disciplină: Lector dr. Veronica REBREANU - CURS ŞI SEMINAR
Asistent: Av.drd. ILYES Zsolt – SEMINAR

Precizări preliminare

Începând cu anul universitar 2014/2015, predarea disciplinei Teoria generală a dreptului la anul I se studiu
se realizează pe parcursul a două semestre, astfel:
1. Anul I de studiu - Semestrul I
Teoria generală a dreptului (prescurtat TGD) - disciplină fundamentală, obligatorie – cu accent pe
aspectele normative – Cod: DLR 1101 - 6 credite
2. Anul I de studiu - Semestrul al II-lea
Probleme speciale de teoria generală a dreptului (prescurtat PS.TGD), disciplină opțională – cu accent pe
aspectele analitice – Cod: DLR 1278 - 4 credite

1. Obiectul disciplinei
Teoria generală a dreptului (TGD) este o disciplină de învăţământ universitar cu caracter teoretic-
fundamental care studiază fenomenul juridic în ansamblul lui prin reflectarea abstractizată şi generalizată a
cunoaşterii în sfera dreptului. Este o ştiinţă de sinteză, fundamentală în raport cu celelalte ştiinţe juridice, oferind
acestora aparatul conceptual de bază (noţiunile, conceptele, principiile, definiţiile etc. generale), constituindu-se ca
fundamentul lor teoretico-metodologic prin metodele de cercetare şi interpretare, ca şi prin studiul formelor de
realizare a dreptului.
Disciplina opţională Probleme speciale de teoria dreptului (PS.TGD), cu accent pe latura analitică, are
menirea să completeze disciplina Teoria generală a dreptului care este predată în semestrul I ca disciplină obligatorie,
cu accent pe aspectele normative. Probleme speciale de teoria dreptului (PS.TGD) reprezintă o abordare apropiată
de studiul ştiinţei dreptului sub denumirea de „jurisprudence” în statele cu sistem de drept common law, ”introducere
în studiul dreptului” în Franța, de „filosofia dreptului” în Germania.
Studenţii care optează pentru disciplina TAD dobândesc şi abilităţi de evaluare/autoevaluare.

2. Obiectivele principale ale cursului

Ca disciplină de învăţământ, cursul de TGD are ca principale obiective introducerea studenţilor în studiul şi
cunoaşterea noţiunilor, conceptelor şi principiilor de bază ale dreptului, în familiarizarea cu terminologia juridică şi
utilizarea corectă a acesteia, necesare în formularea judecăţilor de valoare, în interpretarea şi aplicarea normelor de
drept, în studiul şi cunoaşterea celorlalte discipline juridice, în surprinderea spiritului şi specificului unei gândiri
juridice.
Prin intermediul disciplinei Probleme speciale de teoria dreptului (PS.TGD) se urmărește dezvoltarea gândirii
analitice aplicate fenomenului juridic. Pe de o parte, studenţii sunt familiarizați cu diferitele teorii/doctrine mai vechi
şi mai noi, la nivel naţional şi internaţional, privind dreptul luat în ansamblul lui. Pe de altă parte, studenții sunt
stimulați să analizeze în profunzimea lor anumite aspecte ale fenomenului juridic.
Astfel, studierea disciplinei opţionale PS.TGD îi duce pe cei care o studiază dincolo de legi, în chiar esenţa
fenomenului juridic, pregătindu-i mult mai bine pe viitorii practicieni, prin orizontul mai larg de informaţie şi
interpretare la care au acces, oferindu-le şi mecanismele de interpretare a unor concepte juridice din perspective
doctrinare diferite şi chiar a unor sisteme de drept diferite. Oferă un ansamblu de cunoştinţe teoretice pe baza cărora
studentul va dobândi abilitatea de a înţelege şi folosi limbajul juridic şi mecanismele juridice moderne de gândire.
 2

PS.TGD, prin tematica stabilită, precum și prin metoda de lucru și de abordare a temelor oferă posibilitatea
studenţilor sa-şi formeze propriile argumente într-o atmosferă de rigoare şi critică intelectuală, bazată pe discuţii
libere, la care participă toți cei care au optat pentru această disciplină.

3. Cunoştinţe dobândite
Înţelegerea şi fixarea conţinutului fiecărei teme şi a problematicii acestora asigură înţelegerea generală a
dreptului ca ştiinţă şi ca fenomen social-istoric, precum şi a unor concepte de bază specifice dreptului.
TGD constituie “armătura” pe care se vor fixa ulterior cunoştinţele de la celelalte discipline de studiu.
PS.TGD completează “armătura” creată prin studierea în semestrul I a disciplinei Teoria generală a
dreptului, oferind noi argumente şi instrumente pentru studiul, interpretarea, înţelegerea şi aprofundarea fenomenului
juridic de la abordarea generală până la realizarea/aplicarea practică a dreptului de la caz la caz.
Teoria generală a dreptului, fiind o disciplină abstractă și referindu-se la aspecte puțin cunoscute studenților,
pentru fluidizarea procesului de înțelegere și aprofundare, se recomandă studenților lectura cu anticipație a temelor
ce urmează a fi predate, din materialele puse la dispozitie și din bibliografia recomandată.

4. Competenţe formate
Bagajul de informaţie şi terminologie juridică însuşit contribuie la dobândirea capacităţii de a opera cu
conceptele juridice, de a face legătura dintre ele în analiza fenomenului juridic pentru formarea unei gândiri specific
juridice şi a unei conştiinţe juridice.
De asemenea, prin aplicarea metodei abstractizării şi generalizării, disciplina Probleme speciale de teoria
dreptului (PS.TGD), ca ştiinţă de sinteză, fundamentală în raport cu celelalte ştiinţe juridice, oferă şi argumentele şi
mecanismele de înţelegere a esenţei dreptului şi din perspectiva tendinţelor actuale de interpretare/abordare/ la nivel
național și internaţional, indiferent de sistemul de drept din care fac parte cei mai cunoscuţi autori în domeniu,
pregătindu-i pe studenţi chiar pentru a putea profesa şi în alte state cu un sistem de drept diferit de cel din România.

5. Tematica generală a cursului de Teoria generală a dreptului (TGD) – curs obligatoriu:

I. Introducere în Teoria generală a dreptului
1. Clarificări terminologice
2. Etimologia şi sensurile termenului “drept”;
3. Conceptul și definiţia dreptului
4. Ştiinţa dreptului sau ştiinţele juridice
5. Metode de cercetare științifică a dreptului
6. Limbajul şi procesul de cunoaştere
7. Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor juridice.
8. Evoluţia istorică şi trăsăturile Teoriei generale a dreptului;
9. Normativitatea juridică
10. Factorii de determinare a dreptului (Izvoarele materiale ale dreptului)
11. Finalitățile dreptului
12. Principiile dreptului
13. Constantele dreptului – semestrul al doilea – PS.TGD
II. Interdependenţa dintre drept şi stat - semestrul al doilea – PS.TGD
1. Etimologia, sensurile şi definiţia termenului “stat”
2. Constantele statului
3. Legătura dintre stat şi drept
III. Sistemul dreptului
Noţiune, componente, criterii de delimitare
IV. Norma juridică
1. Norma juridică (definire, caracteristici, clasificare)
2. Structura logico-juridică a normei juridice (ipoteza, dispoziţia, sancţiunea)
 3

V. Acţiunea normei juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor.

VI. Izvoarele dreptului (Noţiune şi clasificare)
Izvoarele formale ale dreptului
VII. Elaborarea normelor juridice.
1.Tehnica legislativă sau tehnica juridică normativă.
2. Noţiunea de elaborare a normei juridice.
3. Principiile şi etapele tehnicii legislative.
4. Părţile constitutive şi structura internă a actelor normative.
5. Modificarea actelor normative.
6. Sistematizarea şi codificarea
7. Limbaj şi stil în elaborarea actelor normative
VIII. Interpretarea normei juridice.
1. Noţiunea, necesitatea şi obiectul interpretării normei juridice
2. Formele, metodele şi rezultatul interpretării normelor juridice.
IX. Realizarea / aplicarea normelor juridice.
1. Noţiunea de realizare a dreptului.
2. Formele de aplicare.
3. Fazele de aplicare individuală a normelor juridice.
X. Raportul juridic.
1. Condiţiile şi elementele (subiecte, conţinut, obiect) raportului juridic.
2. Specificul raportului juridic de constrângere
XI. Răspunderea juridică
1. Noţiunea şi principiile răspunderii juridice
2. Elementele şi condiţiile răspunderii juridice
3. Vinovăţia
4. Modalităţile săvârşirii conduitei ilicite
5. Formele conduitei ilicite
6. Formele răspunderii juridice
XII. Organizarea justiţiei în România - semestrul al doilea – PS.TGD
Este preconizată o familiarizare a studenţilor cu perspectivele pe care le oferă profesia de jurist, dobândită ca urmare a
absolvirii unei facultăţi de drept. Astfel, la finalizarea studiilor universitare, studenţii vor putea deveni: notari publici, magistrați
(judecători și procurori), avocaţi, executori judecătoreşti, consilieri juridici, grefieri, funcţionari publici în aparatul administrativ
al statului, experți pe lângă instituții guvernamentale sau ne-guvernamentale, lucrători în poliție și servicii de securitate,
manageri sau consilieri ai propriilor firme, precum şi în orice alt loc de muncă, chiar dacă pregătirea juridică nu este o condiţie
pentru candidaţi.

6. Tematica generală a cursului opțional Probleme speciale de teoria generală a dreptului

(PS.TGD) – predat în semestrul al II-lea al anului I de studiu - se stabileşte anual, de comun acord cu studenţii, în
funcţie de temele pe care aleg să le aprofundeze pe parcursul semestrului. La începutul semestrului titularul de
disciplină prezintă tematica generală și o bibliografie de pornire.
Pentru anul academic 2022-2023 studenții vor alege, pe lângă temele mai sus menţionate - de comun
acord cu titularul de disciplină, dintre următoarele teme propuse, la care pot şi studenţii să propună noi teme,
în completare:
I. Câteva elemente de istorie şi filosofie a dreptului:
1. Dreptul în contextul culturii și civilizației universale
2. Dreptul şi valorile sociale în contextul culturii şi civilizaţiei universale.
II. Introducere în câteva doctrine și teorii ale dreptului, prin interpretarea lor raportată la prezent:
1. Actualitatea teoriei dreptului natural (Hobbes, Toma de Aquino ş.a.) reflectată în legislație.
2. Limitele interpretării dreptului. Este interpretarea dreptului un act de creație a judecătorului sau exclusiv de
clarificare și aplicare la cazuri concrete a legii ?
3. Dreptul este o limitare sau o descătușare a libertății?
 4

4. Utilitarismul în era globalizării.

5. Rolul adevărului în drept.
6. Morala și dreptul. Situații speciale – legi generale.
7. Legiferarea între artă, tehnică și știință. [a se vedea lucrările de legistică formală și teoria pură a dreptului
(Hans Kelsen)]
8. Istoria ca factor de influențare a dreptului. Vezi și teoria istorică a dreptului (Savigny).
9. Conștiința juridică.
10. Constantele dreptului.
11. Dreptul și frica.
12. Drept şi globalizare.
III. Tendinţe contemporane în teoria dreptului – comentarea unora dintre opiniile următorilor autori:
1. H.L.A. Hart – Conceptul de drept
2. Gheorghe Mihai – Fundamentele dreptului.
3. William Twining – Globalizarea şi teoria dreptului (Globalisation and Legal theory).
4. John Rawls – O teorie a justiţiei (A theory of justice); Legea oamenilor (The Law of peoples).
5. Ronald Dworkin – Dreptul ca virtute suverană - Sovereign virtue.

Metoda de lucru, precum și politica de evaluare și notare la disciplina opțională Probleme speciale de teoria
generală a dreptului (prescurtat PS.TGD) vor fi anunțate în semestrul al II-lea, celor care optează pentru
această disciplină. PS.TGD se bazează, în principal, pe activitatea individuală a studenților (documentare, redactare
eseu, prezentarea ideilor în fața colegilor, participarea activă la dezbateri).

7. Bibliografie
Cele trei categorii de bibliografie [A) generală, B) suplimentară, și C) facultativă] pot fi completate de
titularul de disciplină pe parcursul semestrului I, respectiv, semestrului al II-lea, după caz.

A) Bibliografie generală:
Oricare titlu din această secțiune poate fi studiat pentru examen sau alte cursuri de Teoria generală a
dreptului, cu condiția să acopere tematica menționată la pct. 5 de mai sus! Recomandăm consultarea titularului de
disciplină înaintea achiziționării altor lucrări de Teoria generală a dreptului.
Pe parcursul semestrului, în afara conținutului furnizat pe această cale studenților, pe măsura predării
temelor, titularul de disciplină va indica și lucrările din bibliografie care dezvoltă mai amplu temele predate. –
V. REBREANU, Teoria generală a dreptului. Curs pentru studenţii anului I, ediţia a doua revizuită şi
adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2022;
V. REBREANU, Teoria generală a dreptului. Suport pentru orele de seminar, ediţia a doua revizuită şi
adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2022.
G. BOBOȘ, C. BUZDUGAN, V. REBREANU, Teoria generală a statului și dreptului, Ed. Argonaut,
Cluj-Napoca, 2008; 2009 sau 2010.
***

- Lidia BARAC, Elemente de teoria dreptului, Ediţia 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009.
- Mihai BĂDESCU, Teoria generală a dreptului, Curs universitar, ed. A Vi-a, revăzută şi adăugită, Ed. Hamangiu,Bucureşti, 2020.
- Alexandru BLEOANCĂ, Teoria generală a dreptului, Ediţia 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2018.
- Ioan CETERCHI, Ion CRAIOVAN, Introducere în teoria generală a dreptului, Editura ”All”, Bucureşti, 1993;
- Ion CRAIOVAN, Tratat de teoria generală a dreptului, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, Colecția
tratate, București, 2015.
- Simona CRISTEA, Teoria generală a dreptului, Editura C.H. Beck, București, 2014.
- Ion DOGARU, D.C. DĂNIŞOR, Gh. DĂNIŞOR, Teoria generală a deptului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999;
- Dumitru MAZILU, Teoria generală a dreptului, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Biblioteca studentului, Bucureşti,
1999.
- Gheorghe C. MIHAI, Radu I. MOTICA, Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia dreptului, Editura ”All”, Bucureşti, 1997.-
Gheorghe MIHAI, Teoria Dreptului, ediţia 3, Editura ”C.H. Beck”, Bucureşti, 2008.
- Radu MOTICA, Gheorghe MIHAI, Teoria generală a dreptului, Editura “Alma Mater”, Timişoara, 1999.
- Radu MOTICA, Gheorghe MIHAI, Teoria generală a dreptului, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Curs
universitar, Bucureşti, 2001.
 5

- Roberta PLOSCĂ, Teoria generală a dreptului, Ediţia 4, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2015.
- Carmen POPA, Teoria generală a dreptului, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2001.
- Nicolae POPA, Teoria generală a dreptului, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Curs universitar, Bucureşti, 2002.
- Nicolae POPA (coord.), Elena ANGHEL, Cornelia ENE-DINU, Laura SPĂTARU-NEGURĂ, Teoria generală a dreptului.
Caiet de seminar, Ediţia 3, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2017.
- Nicolae POPA, Mihail-Constantin EREMIA, Simona CRISTEA, Teoria generală a dreptului, Ediţia 2, Editura ”All Beck”,
Bucureşti, 2005.
- Nicolae POPA, Mihail-Constantin EREMIA, Daniel-Mihai DRAGNEA, Teoria generală a dreptului. Sinteze pentru seminar,
Editura ”All Beck”, București, 2005.
- Sofia POPESCU, Maria-Luiza HRESTIC, Alexandrina ŞERBAN, Radu STANCU, Mădălina VIZITEU, Teoria generală a
dreptului. Curs universitar, Ed. PRO Universitaria, Bucureşti, 2016.
- Ioan SANTAI, Teoria generală a dreptului, Editura “ALMA MATER”, Sibiu, 2011.
- Ioan SANTAI, Introducere în teoria generală a dreptului, Editura ”Risoprint”, Cluj-Napoca, 2007.
- Andrei SIDA, Introducere în Teoria generală a dreptului, “Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2004 sau orice ediție
ulterioară.
- Andrei SIDA, Daniel BERLINGHER, Teoria generală a dreptului, ”Vasile Goldiș” University Press, Arad, 2007.
- Cezar TITĂ, Teoria generală a dreptului, Curs universitar, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2020.
- Ioan VIDA, Ioana-Cristina VIDA, Teoria generală a dreptului, Curs universitar, Universul Juridic, Bucureşti, 2016.
- Costică VOICU, Teoria generală a dreptului, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2002 sau orice ediție ulterioară.
- Romul Petru VONICA, Introducere generală în drept, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2000 sau orice ediție ulterioară.

B) Bibliografie suplimentară
Lucrările din această secţiune completează şi aprofundează noţiunile Teoriei generale a dreptului.
- Mihail ALBICI, Despre drept şi ştiinţa dreptului, Editura ”All Beck”, Bucureşti, 2005.
- Gheorghe BOBOŞ, Statul şi dreptul în civilizaţia şi cultura universală, Editura ”Argonaut”, Cluj-Napoca, 2006.
- Jacques CHEVALLIER, Statul de drept, Universul Juridic, Universitaria, Craiova, 2012.
- Simona CRISTEA, Teoria generală a dreptului. Îndrumar metodologic pentru seminare, Editura Universul Juridic, București,
2005.
- Ion CRAIOVAN, Finalităţile dreptului, Editura ”Continent XXI”, Bucureşti, 1995.
- Ion CRAIOVAN, Tratat de teoria generală a dreptului, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, Colecția
tratate, București, 2015.
- Ion DELEANU, Ficțiunile juridice, Editura ”All Beck”, Colecția ”Studii juridice”, București, 2005.
- Radu DIMIU, Stilul judiciar, Editura ”Rosetti”, Colecția ”Cultură juridică”, București, 2004.
- Mircea DJUVARA, Teoria generală a dreptului, Editura ALL, Bucureşti, 1994.
- Corina Adriana DUMITRESCU, Introducere în teoria izvoarelor dreptului, Editura ”Paideia”, Colecţia Paideia-Ştiinţe, Seria
Drept, Bucureşti, 1999.
- Maria V. DVORACEK, Gheorghe LUPU, Teoria generală a dreptului, Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1996.
- Mihail-Constantin EREMIA, Interpretarea juridică, Editura ”All”, Bucureşti, 1998.
- Elena-Mihaela FODOR, Norma juridică parte integrantă a normelor sociale, Editura ”Argonaut”, Cluj-Napoca, 2003.
- Mihai GRIGORE, Tehnica normativă, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2009.
- Vladimir HANGA, Dreptul şi tehnica juridică, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2000.
- H.L.A. HART, Conceptul de drept, CEU PRESS, Editura ”Sigma”, Chişinău, 1999.
- Ioan HUMĂ, Cunoaștere și interpretare în drept, Editura Academiei Române, București, 2005.
- Hans KELSEN, Doctrina pură a dreptului, Editura ”Humanitas”, Colecţia ProJure, Bucureşti, 2000.
- Ioan LEȘ, Sisteme judiciare comparate, Editura ”All Beck”, Colecția Juridica, Seria Studii juridice, București, 2002.
- Philippe MALAURIE, Antologia gândirii juridice, Editura ”Humanitas”, Bucureşti, 1997.
- Istrate MICESCU, Curs de drept civil, Editura ”All Beck”, Seria Juridica, Colecția Restitutio, București, 2000.
- Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Argumentare şi interpretare în drept, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2000.
- Gheorghe C. Mihai, Teoria dreptului, ediţia 2, Editura ”All Beck”, Bucureşti, 2004.
- Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Teoria izvoarelordreptului obiectiv, Vol. III, Editura ALL BECK, Colecţia
Juridica, Seria Studii juridice, Bucureşti, 2004
- Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului, Dreptul subiectiv. Izvoare ale drepturilor subiective, Vol. IV. Editura ”All Beck”,
Colecţia Juridica, Seria Studii juridice Bucureşti, 2005.
- Gheorghe MIHAI, Metoda logică în drept, Vol. I. Logică formală elementară, Editura ”All Beck”, București, 2005.
 6

- Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Teoria răspunderii juridice, Vol. V, Editura ”C.H.Beck”, Colecţia Juridica, Seria
Studii juridice, Bucureşti, 2006.
- Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Probarea în dreptul pozitiv, vol. VI, Colecţia Juridica, Colecția Studii juridice,
Bucureşti, 2008.
- Gheorghe MIHAI în lucrarea Teoria dreptului, ediția 3, Editura ”C.H. Beck”, București, 2008.
- Gheorghe MIHAI, Fundamentele dreptului. Vol. I. Știința dreptului și ordinea juridică, Ediția 2, revăzută, Editura ”C.H.Beck”,
Seria Studii juridice, Bucureşti, 2009.
- Ilariu MREJERU, Tehnica legislativă, Consiliul legislativ, Editura Ecademiei RSR, București, 1979.
- Gheorghe-Emil MOROIANU, Actualitatea normativismului Kelsian, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Bucureşti, 1998.
- Anita M. NASCHITZ, Conștiința juridică socialistă, Editura Științifică, București, 1964.
- Edmond PICARD, Les constantes du droit: institutes juridiques modernes, Ernest Flammarion, editeur, 1921 [Bibliotheque
nationale de France : gallica.bnf.fr]
- Sofia POPESCU, Teoria generală a dreptului, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 2000.
- S.I. PUȚ, Principiul distribuirii puterii etatice între tradiţia separatistă şi fundamentare raţională, Universul Juridic,
Bucureşti, 2014.
- Veronica REBREANU, Constantele statului, Ed. ”Argonaut”, Cluj-Napoca, 2003/2004.
- Alexandru VĂLLIMĂRESCU, Tratat de enciclopedia dreptului, Editura LUMINA LEX, Bucureşti, 1999.
- Giorgio del VECCHIO, Lecţii de filosofie juridică, Editura ”Europa Nova”, 1993.
- Ioan VIDA, Manual de legistică formală. Introducere în tehnica şi procedura legislativă, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti,
2000.
- Victor-Dan ZLĂTESCU, Introducere în legistica formală, Editura ”Rompit”, Bucureşti, 1995.

C) Bibliografie facultativă:
Scopul lucrărilor din această secţiune este lărgirea orizontului juriştilor în devenire prin descoperirea dreptului și
aprofundarea fenomenului juridic şi din alte perspective.
- ARISTOTEL, Politica, Editura ”Paideia”, Colecţia cărţilor de seamă, Bucureşti, 2001.
- ARISTOTEL, Statul atenian, Editura ”Agora”, Iaşi, 1992.
- Cesare BECCARIA, Despre infracțiuni și pedepse, Editura Humanitas, București, 2007.
- Ioan BIRIŞ, Valorile dreptului şi logica intenţională, Editura ”Servo-Sat”, Arad, 1996.
- Ion CRAIOVAN, Introducere în filosofia dreptului, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Biblioteca studentului,
Bucureşti, 1998.
- Ion CRAIOVAN, Doctrina juridică, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Biblioteca Studentului, Bucureşti, 1999.
- Ion CRAIOVAN, Gânduri juridice, Eseuri, Colecție coordonată de prof.univ.dr. Ovidiu Predescu, Editura Universul Juridic,
București, 2017.
- Mircea DJUVARA, Filosofia contemporană și dreptul, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2005.
- Ion DOBRINESCU, Dreptatea și valorile culturii, Editura Academiei Române, București, 1992.
- F.M. DOSTOIEVSKI, Crimă și pedeapsă, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1957.
- O. DRIMBA, Istoria culturii și civilizației, Editura științifică și enciclopedică, București, vol. 1 (1985), vol. 2 (1897), vol. 3 (1990),
vol. 4 (1995);
- Ronald DWORKIN, Sovereign Virtue. The Theory and Practice of Equality, Harvard University Press, Cambridge,
Massachusetts, London, England, second printing, 2000.
- Claudia GILIA, Teoria statului de drept, Editura C.H. Beck, București, 2007.
- K.W. HARRIS, Legal Philosophies, Second Edition, LexixNexis Butterworths UK, 2003.
- Ioan HUMĂ, Geneza conștiinței morale, Editura Academiei Române, București, 2004.
- Franz KAFKA, Procesul, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965.
- J.M. KELLY, A Short History of Western Legal Theory, Clarendon Press – Oxford New York, 1999.
- John LOCKE, Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranţă, Ed. NEMIRA, Colecţia Societatea Politică,
Bucureşti, 1999.
- Cesare LOMBROSO, Omul delincvent, Editura Măiastra, București, 1992.
- MACHIAVELLI, Principele, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960.
- Mircea MALIȚA, Homo Fraudens, Editura Rao, București, 2012.
- Andrei MARGA, Filosofia lui Habermas, Editura ”Polirom”, Colecţia Collegium, Iaşi, 2006 (capitolul XII. Filosofia dreptului,
pp. 385-403).
 7

- Ian McLEOD, Legal Theory, Palgrave Macmillan, second edition, Palgrave Law Masters, London., 2003.
- PITAGORA, Legile morale şi politice, Editura ”Antet”.
- Nicolae POPA, Ion DOGARU, Gheorghe DĂNIŞOR, Dan-Claudiu DĂNIŞOR, Filosofia dreptului. Marile curente,
Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Bucureşti, 2002.
- John RAWLS, A Theory of Justice, Revised edition, Oxford University Press, 1999.
- Corey ROBIN, FRICA. Istoria unei idei politice, Editura Vremea, București, 2009.
- J.J. ROUSSEAU, Contractul social, Editura Ştiinţifică, Biblioteca filozofică, Bucureşti, 1957.
- Emanuel-Mihail SOCACIU (coordonator), Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Editura ”Polirom”, Colecţia ”Seminar.
Teorie politică”, Iaşi, 2001.
- Eugeniu SPERANŢIA, Filosofia dreptului, “Cartea Românească din Cluj”, Sibiu, 1944.
- Constantin STROE, Reflecţii filosofice asupra dreptului, Editura ”Lumina Lex”, Bucureşti, 1998.
- Alain SUPIOT, Homo Juridicus, Editura Rosetti, Colecția Educațional, București, 2011.
- William TWINING, Globalisation & Legal Theory, Law in Context, Butterworths, London, 2000.
- Csaba VARGA, Transition to the Rule of Law?, Editura Krater, Pomaz, 2008.
- *** In honorem Gheorghe Mihai, Colecția IN HONOREM, Editura Universul Juridic, București, 2016.
- *** In honorem Sofia Popescu. Studii juridice, Colectia IN HONOREM, Editura Universul Juridic, București, 2016.

8. Metoda de lucru la orele de curs şi seminar.

Orele de curs şi de seminar la TGD, în anul universitar 2022-2023, se desfăşoară offline (faţă în faţă);
Aprofundarea “Teoriei generale a dreptului” se bazează pe studiul cât mai multor titluri din bibliografia
indicată şi participarea activă la cursurile şi orele de seminar ale acestei discipline.
Orarul orelor de curs şi seminar, precum şi link-ul de accesare sunt postate pe site-ul Facultăţii de Drept, în
secţiunea dedicată studenţilor anului I. În limita de suportabilitate a platformei, studenţii pot opta pentru varianta
audierii cursului offline sau online.
Potrivit Regulamentului Facultăţii de Drept, este necesară o prezenţă de cel puţin 75% la cele 14 ore de
seminar de pe parcursul semestrului I pentru ca studentul să poată fi primit la examenul din sesiune.
Orele de seminar se vor desfășura sub forma discuțiilor libere, urmărindu-se în special:
 verificarea gradului de înțelegere și aprofundare a temelor predate la curs, pe baza modelelor de
întrebări și chestionare puse la dispozitia studenţilor;
 clarificarea noțiunilor predate pornindu-se de la întrebările studenţilor legate de temele predate sau
altele care au tangenţă cu Teoria generală a dreptului;
 formularea unor noi exemple față de cele date la curs;
 rezolvarea unor teste-grilă şi speţe la temele care permit acest gen de exerciţiu;
 dezbaterea temelor sau comentarea citatelor alese de studenţi; la propunerea studenţilor, pot fi
dezbătute şi alte teme sau comentate alte citate decât cele puse la dispoziţie, în măsura în care
acestea au legătură cu Teoria generală a dreptului şi este timp suficient.
Modalitatea de desfășurare a orelor de seminar se poate adapta, de comun acord cu studenţii, în funcție de
dinamica grupelor și temele abordate. Temele care exced tematica predată la curs vor fi abordate doar după
clarificarea eventualelor întrebări ale studenţilor pe marginea cursului predat.

9. Planificarea orelor de seminar

Seminar 1. Primul seminar: Ce este ”dreptul”? Studenților li se cere să explice, sub forma unor discuții libere, ce
înseamnă pentru ei noțiunea de ”drept”. Se așteaptă ca răspunsurile formulate de proaspeții studenți să scoată
la iveală, înainte de a primi vreo informație din partea profesorilor de la Facultatea de Drept, nivelul de
cunoaștere și înțelegere al studenților cu privire la ce, cum, pentru ce există dreptul și dacă este o prezență
imperioasă în societatea umană.
Seminar 2. Aprofundarea temelor predate.
Seminar 3. Aprofundarea temelor predate
Seminar 4. Aprofundarea temelor predate; dezbaterea unei teme sau comentarea textului ales.
 8

Seminar 5. Aprofundarea temelor predate; recapitulare.

Seminar 6. Aprofundarea temelor predate.
Seminar 7. Aprofundarea temelor predate; dezbaterea unei teme sau comentarea textului ales.
Seminar 8. Aprofundarea temelor predate;
Seminar 9. Recapitulare după două luni de predare/învăţare TGD.
Seminar 10. Aprofundarea temelor predate ; pregatire pentru lucrarea anuntata.
Seminar 11. Lucrare anunțată – 30 de minute
(săptămâna 12-16 decembrie 2022 / in cadrul orelor de seminar);
Seminar 12. Aprofundarea temelor predate; recapitulare;
comunicarea temelor pentru examenul din sesiunea de iarnă;
Seminar 13. Aprofundarea temelor predate; recapitulare; comunicarea notelor obţinute la lucrare;
Seminar 14. Recapitulare finală. Comunicarea punctelor obţinute pe parcursul semestrului;
ultimele clarificări.

10. Prezenţa studenţilor la orele de curs și seminar

Pe parcursul celor 14 săptămâni ale Semestrului I studenții anului I vor avea câte o două ore de curs și
una oră de seminar/ săptămână la TGD.
Prezenţa la cursuri este recomandată pentru o mai bună înţelegere a materiei, dar nu este obligatorie.
Precizăm însă că este esențial și mai ușor de asimilat informația dacă este primită direct de la titularul de curs prin
prezență și participare activă la cursuri, decât – în cazul neprezentării la cursuri - prin intermediul colegilor care, la
rândul lor, sunt la începutul studiului dreptului.
Pregătirea pentru orele de seminar reprezintă un pas important în înțelegerea materiei și pregătirea pentru
examen. De aceea, prezenţa la acestea este obligatorie în proporţie de 75%; absenţele nemotivate sunt admise în
proporţie de 25%. Primirea la examen este condiţionată de prezenţa la orele de seminar cel puţin în proporţie de 75%,
potrivit art. 60 din Regulamentul Facultăţii de Drept.
În cursul semestrului, studenţii vor lucra pe baza suportului pentru orele de seminar, care conţine exemple
similare testelor-grilă şi întrebărilor de la examen.
Studenţii pot participa la orele de seminar de TGD la grupa din care fac parte sau cu o altă grupă pe care o
aleg la începutul anului şi îl anunţă în acest sens atât pe profesorul care seminarizează asupra grupei pe care o aleg
pentru prezenţă. Nu este recomandată, nici încurajată participarea sporadică la orele de seminar, nici ”migrarea”
aleatorie de la o grupă la alta. Nu este condiţionată de număr şi/sau spaţiu participarea la orice activitate desfăşurată
online. In măsura în care studenţii aleg să participe la orele de seminar cu o altă grupă, care este programată online,
este obligatorie anunţarea profesorului care tine acel seminar.
Se recomandă studenţilor prezenţa activă atât la orele de curs, cât și la cele de seminar, prin intervenţii
active în cadrul discuţiilor pe marginea cursului predat, prin răspunsuri la întrebările formulate atât la curs în timpul
predării, cât şi la ora de seminar TGD, cu atât mai mult cu cât nota finală de la examen are în vedere și evaluarea
activității (prezenţa activă) desfășurate pe parcursul semestrului. Astfel, studenţii care se remarcă printr-o
prezenţă activă la orele de curs şi/sau seminar – în număr de cel puţin 7 intervenţii - pot beneficia de (1)
un punct ce se poate adăuga la nota de la examen.
Excepţiile privind prezenţa la orele de seminar şi lucrările de verificare vor fi semnalate / discutate pe
parcursul semestrului, de la caz la caz, de comun acord cu titularul de disciplină şi/sau asistentul care
seminarizează, până la data ultimului curs.
Orice situație specială privind prezența/absenţa la curs / seminar / examen se anunță în timp util titularului de
disciplină: dr. Veronica Rebreanu: telefon: 0742 09.29.07
sau la adresa de e-mail: veronica.rebreanu@law.ubbcluj.ro .
Nu se acceptă derogări / explicaţii / scutiri în timpul sesiunii de examene!
 9

11. Cercul TGD

Dacă există doritori, vor avea loc întâlniri în cadrul unui CERC de Teoria generală a dreptului (în
continuare Cerc TGD). Scopul Cercului TGD este aprofundarea fenomenului juridic și familiarizarea studenților cu
teoria analitică a dreptului.
Ziua, ora și sala în care va avea loc Cercul TGD (sau link-ul) vor fi anunţate la momentul potrivit, în funcţie
de numărul celor înscrişi și orar, pentru a se evita eventualele suprapuneri cu alte activităţi.
În cadrul Cercului TGD vor fi prezentate și dezbătute diferite teme de cultură și civilizație juridică, teorii,
doctrină şi/sau altele propuse de studenţi.
Cercul TGD îi familiarizează pe studenţi şi cu modalitatea de lucru la cursul/seminarul de Probleme speciale
de TGD din semestrul al-II lea.

Propuneri de teme pentru dezbatere în cadrul CERCULUI TGD:

a) Dreptul și morala;
b) Drept și valoare (Relația omului contemporan cu lumea valorilor);
c) Raportul dreptului pozitiv cu religia;
d) Drept, dreptate, justiție;
e) Drept și libertate;
f) Dreptul și frica;
g) Justiția – valoare originară a dreptului;
h) Drept, adevăr și dreptate;
i) Violența – ca factor de influențare a dreptului;
j) Norma juridică versus (?) alte norme sociale: norma morală; norma religioasă; norma politică, reguli medicale;
reguli sportive; norme estetice;
k) Rolul bunei-credințe în realizarea dreptului ;
l) Rolul adevărului în drept ;
m) Justiția între drept și putere ;
n) Utilitatea pedepsei cu moartea;
o) Dreptul între constanţă şi variabilitate;
p) Virtuţile juristului;
q) Prezenţa dreptului în cultura şi civilizaţia universală ;
Dezbatere pe marginea unuia dintre citatele de mai jos :
r) “Legile unei ţări reflectă atât stadiul ei de cultură cât şi esenţa instrumentului de control social aplicabil
unei anumite perioade istorice.”
Octavian SIMU, Civilizaţia japoneză tradiţională, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Colecţia
“Popoare, culturi, civilizaţii”, Bucureşti, 1984, p. 141.
s) “Justiţia este prima virtute a instituţiilor sociale, aşa cum adevărul este pentru sistemele de gândire.”
John RAWLS, A Theory of Justice, Revised edition, Oxford University Press, 1999, p. 3 (Chapter I.
Justice as Fairness, I. The Role of Justice).

ş) “Justiţie, putere. Este drept ca ceea ce este just să fie urmat, este necesar ca ceea ce este mai puternic să fie
urmat. Justiţia fără putere este neputincioasă; puterea fără justiţie este tiranică. Justiţia fără putere este contestată,
pentru că există întotdeauna oameni răi; puterea fără justiţie este damnabilă. Trebuie deci să punem laolaltă justiţia şi
puterea; şi pentru aceasta să facem astfel ca tot ceea ce este drept să fie puternic sau ceea ce este puternic să fie just.”
PASCAL, Fragment 298, citat în “Marile religii”, coordonator Philippe GAUDIN, Editura
”Orizonturi” şi Editura ”Lider”, Seria Cultură generală, Bucureşti, 1995, p. 435.

Pentru documentare se va porni de la titlurile din bibliografia generală, specială și facultativă

menţionate mai sus, la pct. 7, precum şi alte surse ce vor fi indicate la momentul potrivit.

12. Politica de evaluare şi notare

Forma de evaluare la disciplina Teoria generală a dreptului este examenul scris.
A. Lucrările scrise pe parcursul semestrului.
 10

Pe parcursul semestrului se vor da două lucrări scrise, în timpul orei de seminar.

Prima lucrare nu va fi anunțată și nota obținută nu este luată în considerare la nota finală.
A doua lucrare, este preconizată pentru săptămâna 12-16 decembrie 2022 şi nota obţinută este
luată în considerare la nota finală astfel: studenții care obțin nota între 7 și 10 la lucrarea de
verificare de pe parcursul semestrului beneficiază de un (1) punct care face parte din nota
finală. Studenţii care nu obţin punctul, pornesc în sesiunea de iarnă de la nota 9 în jos !!!.
Cele două lucrări nu au valoarea de examene parțiale, drept pentru care pentru examene studenții vor
avea de pregătit întreaga materie indicată.

B. Volumul de studiu. Pentru examen, studenții vor trebui să studieze oricare dintre cursurile menționate la
Bibliografia generală, cu condiția să acopere tematica menționată Supra la pct. 5.
La aceasta se adaugă informația din documentele indicate de titularul de disciplină din care se va formula o
întrebare specială la examen, ce va fi notată cu un (1) punct care face parte din nota de la examen.
Pe parcursul semestrului li se va asigura studenților accesul și la alte materiale documentare esențiale (dacă este
cazul) pentru pregătirea examenului, materiale ce vor fi precizate în timp util studenților în funcție de tema predată.

C. Examenul din sesiunea ianuarie/februarie 2022

Examenul este preconizat a se desfăşura la Facultatea de Drept.
Pentru examen vor fi indicate expres materialele din care sunt formulate subiectele - în săptămâna 19-23
decembrie 2022. Evaluarea studenţilor la TGD constă în verificarea cunoştinţelor dobândite într-o formă care va
acoperi întreaga materie.
Examenul la disciplina TGD se bazează pe completarea (în scris) a unui Chestionar-test la data
stabilită pentru examen - (a se vedea exemplele din TGD. Suportul pentru orele de seminar/2022; alte
exemple-model vor fi trimise pentru exercitii).
Punctul obţinut la Lucrarea pe parcursul semestrului din săptămâna 12-16 decembrie face parte din nota
finală = (1) un punct.
În vederea pregătirii examenului TGD din sesiunea iarnă 2022, este stabilită o sesiune de întrebări şi
răspunsuri în ianuarie 2023.. În timpul sesiunii vor avea loc doar examenul şi întâlnirile pentru consultarea
lucrărilor de către studenţi. Nu răspund la întrebări în timpul sesiunii de examene.
Alte precizări privind derularea examenului la disciplina TGD vor fi anunţate în timp util.
Precizările de mai sus rămân valabile în măsura în care nu vor fi schimbate prin alte hotărâri
exterioare, legate de adaptarea la situaţii obiective.

D. Evaluarea finală
Nota finală la examenul TGD rezultă din următorul calcul:
o 1 (un) punct pentru obținerea notei între 7-10 la lucrarea anunțată din timpul semestrului +
o 9 puncte pentru răspunsul corect la întrebările din chestionarul-test de la examen (din care 1 (un) punct
pentru răspunsul corect la întrebarea specială + 8 puncte pentru răspunsul corect la celelalte întrebări
din chestionarul-test).
Total: 10 puncte pentru întrunirea tuturor condițiilor de mai sus.

Modalitatea de evaluare a studenților de la forma de învățământ la distanță (ID) este precizată și comunicată
acestora atât în Îndrumarul destinat acestora, cât și comunicată în timp util la întâlnirile programate și pe platforma
Microsoft Teams a UBB.

E. Punctele suplimentare.
Suplimentar față de calculul din care rezultă nota finală de la examenul TGD, precizat Supra la pct.
12, litera D, studenții pot obține următoarele puncte care se adaugă notei obţinute la examen, doar dacă
aceasta este mai mare de 5:
a) se acordă un punct studenților care au avut o prezență activă la cursuri și/sau seminare (cel puțin 7
intervenții la curs și/sau seminar);
 11

b) se acordă un punct studenților care au avut o prezență activă la Cercul TGD (pentru cel puțin două prezențe
– 0,50+0,50 pct.) și/sau participă la alte evenimente studențești (concursuri, redactarea unor eseuri, studii, conferințe
etc.) ce au legătură cu Teoria generală a dreptului;
c) studenții care au predat un mini-eseu pentru temele propuse pentru dezbatere la cercul de TGD, (dacă din
motive obiective nu au putut fi prezenți la cerc, sunt notați cu 0,50 pct. / eseu) sau pentru alte teme de pe parcursul
semestrului (0,50 pct. / mini eseu).
Punctele de mai sus se acordă o singură dată, indiferent de sesiunea de examene la care se prezintă studentul la
examenul de TGD.
Punctele suplimentare obținute de studenți sunt comunicate acestora înainte de începerea sesiunii de examene
din ianuarie 2023.
Dacă nota obținută la examen este 10, punctele suplimentare se vor transforma în felicitări!

F. Datele de examen / restanță din sesiunea de iarnă (ianuarie-februarie 2023) se stabilesc de comun acord
cu studenții..
Studenții care nu s-au înregistrat / prezentat în prima sesiune de examene, sau sunt nemulțumiți de nota
obținută, sau nu au promovat examenul, se pot înscrie / prezenta din nou la examenul de TGD la una dintre sesiunile
de restanțe (februarie 2023 sau septembrie 2023).
Propunere pentru data de examen: marţi, 24 ianuarie 2023 / sâmbătă, 28 ianuarie 2023.
În cazul în care unui student, din motive obiective, îi este imposibilă prezentarea la examen la data
programată şi cu grupa sa, poate anunţa titularul de disciplină în vederea reprogramării cu altă grupă.

G. Pregătirea examenului la disciplina TGD –2022/2023

Precizare 1: Modalitatea de evaluare, temele şi materialele din care sunt formulate întrebările pentru
examen, precum şi condiţiile de desfăşurare a examenului la TGD sunt anunţate în timp util.

Precizare 2: Examenul oral cuprinde și o întrebare specială, notată cu un punct pentru răspunsul corect.
Documentele din care este formulată întrebarea specială sunt comunicate în cursul lunii decembrie 2021.

Precizare 3: Chestionarul-test de la examenul TGD ar putea să cuprindă și un enunţ greșit, studenții trebuind să
formuleze o variantă corectă. Pe parcursul semestrului, la orele de seminar se vor face esemenea exerciții.

Precizare 4: Anterior trecerii notelor în catalog, se stabilește o zi în care studenții îşi pot consulta lucrarea și
pot sesiza titularul de discuplină cu privire la nota obținută, precum și luarea în calcul a punctelor suplimentare.
Data pentru consultarea lucrării se anunță la data susținerii componentei scrise a examenului.

Precizare 5: Nota de la examenul oral nu se contestă - nu este cazul deocamdată !

Alte aspecte importante privind cursul, orele de seminar, examenul la TGD sunt comunicate studenţilor pe
parcursl semestrului în varianta stabilită de comun acord.

13. Informații pentru comunicarea cu titularul de disciplină

Pentru informaţii / clarificări suplimentare legate de disciplina Teoria generală a dreptului studenţii se pot
adresa titularului de disciplină şi în timpul orelor de consultaţie.
Orarul consultaţiilor: se anunta dupa definitivarea orarului si vor avea loc in – Cabinetul 116 –
Facultatea de Drept (etaj I, dreapta). Studenții se pot programa la consultaţii adresându-se direct titularului de
disciplină: la telefonul mobil nr. 0742 09.29.07 sau la adresa de e-mail veronica.rebreanu@law.ubbcluj.ro,
menţionându-se la subiectul mesajului: TGD_consultatii.
Mesajele e-mail fără subiect (TGD) şi fără prezentarea nominală a expeditorului (nume, prenume,
grupa, forma de invatamant (ZI sau ID), respectiv nesemnate, nu vor primi răspuns!
Pentru comunicarea fluentă cu titularul, se recomandă ca fiecare grupă să desemneze o persoană de contact
pentru disciplina TGD până la data de 10 octombrie 2023.
 12

Alte aspecte legate de tematică, bibliografie, conţinut, alte materiale documentare, precum şi modalitatea în
care vor putea achiziţiona cursul tipărit şi suportul pentru seminar, vor fi transmise studenţilor în timp util.
Toate anunturile TGD vor fi transmise responsabililor de grup, reprezentantului de an si se vor posta si pe
site-ul dr. Veronica Rebreanu existent din anul universitar 2021/2022. Recomand consultarea periodica a site-ului,
pentru a putea respecta termenele date si/sau aflarea datelor/orelor de desfasurare/termenelor legate de temele, Cercul
de TGD, consultatii suplimentare – alte aspecte privind TGD.
https://sites.google.com/law.ubbcluj.ro/profunivdrveronicarebreanu/home
https://sites.google.com/view/teoriageneralaadreptului/pagina-de-pornire
More -> Materiale de studiu -> Documente
https://drive.google.com/drive/folders/1gYi_zugcWaUs7aDXW12VONH5wjlZIX0N

- > folder: TGD an I sem I

Pentru disciplina Teoria generala a dreptului – anul I, semestrul I de studiu
https://drive.google.com/drive/folders/1pXBIaXIeRnV6VlfFqfL8MJNckNPqCWft

14. Elemente de deontologie academică

Frauda în timpul examenului se pedepseşte cu eliminarea studentului din examen şi luarea oricăror alte
măsuri legale care se impun, inclusiv exmatricularea, potrivit regulamentelor în vigoare (pentru mai multe informații
a se vedea http://law.ubbcluj.ro/regulamente.php; http://www.ubbcluj.ro). Înţelegem aici prin fraudă orice încercare a
studentului de a folosi mijloace de inspiraţie (fiţuici, curs, notiţe, telefoane mobile, căşti interne sau externe etc.),
precum și prezentarea la examen a altei persoane în locul studentului pentru a completa Chestionarul-test.
Orice altă conduită care nu concordă cu cerinţele unei ţinute academice va fi soluţionată de la caz la caz,
potrivit gravităţii pe care o prezintă.

15. Studenţii aflaţi în situaţii speciale

În condiţii în care există studenţi cu diferite tipuri de nevoi sau aflaţi in situaţii speciale, titularul de curs va
fi contactat (de preferință telefonic) pentru a se stabili modalitatea de întâlnire cu studenţii respectivi pe parcursul
semestrului, ca şi modalitatea de desfăşurare a examenului, după caz.

16. Strategii de studiu recomandate

Pentru a obţine performanţa maximă, este recomandat un număr minimum de 5 ore de studiu / săptămână
pentru parcurgerea cursurilor predate și a bibliografiei indicate. Se recomandă atenție la întrebările și testele de
verificare de la finalul fiecărei variante propuse de seminar.
Pentru rezultate optime la învățătură, se poate opta pentru o strategie de studiu cuprinzând următoarele
etape:
I. Lectura de familiarizare; închideți cartea și încercați să vă amintiți cât mai multe noțiuni;
II. Lectura de aprofundare; închideți cartea și încercați să explicați noțiunile învățate;
III. Memorarea datelor esenţiale;
IV. Recapitularea temei/temelor anterioare înaintea lecturii noii teme - săptămânal;
V. Recapitulare pentru lucrările din timpul semestrului - lunar;
VI. Recapitularea finală – pregătirea pentru examenul din sesiunea de iarnă – sfârșitul semestrului I).

Ca tipuri de lectură recomandate în studiul dreptului sunt amintite: lectura rapidă; lectura exploratorie;
lectura lineară; lectura problematizată; lectura selectivă; lectura analitică; lectura sintetică; lectura critică. (Pentru
dezvoltări, a se vedea: Cerasela CARP, Dragoș PANAITE, Ghidul studentului la drept, Editura ”C.H. Beck”, București, 2006,
pp. 83-89.)
 13

Rolul lecturii rămâne fundamental în procesul educației permanente, ca efort îndreptat spre consilierea și
armonizarea diferitelor aspecte ale formării omului. Contactul cu cartea prin lectură reprezintă, și pentru studentul la
drept, însuși contactul cu valorile umanității!
Este deosebit de important pentru ca studentul să distingă prin filtrul propriei logici noţiunile, conceptele,
instituţiile vehiculate la curs şi seminar şi nu să asimileze mecanic definiţiile acestora. De aceea, în opinia noastră,
studenţii la drept ar trebui să aibă ca principal scop: să înveţe să gândească juridic!
Recomandăm studenților ca și după promovarea examenului de Teoria generală a dreptului să reflecteze în
continuare la temele propuse, la rolul dreptului în societate, la esența și finalitățile dreptului în era globalizării.
Lectura cursului este binevenită în anii următori de studiu și chiar după absolvirea facultății, când
terminologia juridică este însușită, când conceptele cu care operează științele juridice sunt cunoscute, iar abordarea
textului se face de la nivelul cunoscătorului, al celui care știe ce se află dincolo de teorie. Este motivul pentru care
recomandăm păstrarea peste ani în biblioteca personală a cursului de Teoria generală a dreptului şi a Suportului de
seminar.
SUCCES!
Cluj-Napoca,
1 octombrie 2022
Lector dr. Veronica REBREANU