5 - Structura Sociodemografica

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila
Studiul de fundamentare: Structura socio-demografică

SERVICII DE ELABORARE A DOCUMENTAȚIEI PRIVIND

ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A
TERITORIULUI JUDEȚEAN - P.A.T.J. BRAILA
ETAPA I- Studiu de Fundamentare:
Secțiunea 5 – Structura socio-demografică
SF 1:
Localizarea SF 2: SF 3:
geografică, cadrul Patrimoniul Rețeaua de
natural, mediul, construit, peisaje localități
zonele de risc
SF 8:
SF 4:
Zonificarea
Infrastructurile
teritoriului și
tehnice
contextul
majore
suprateritorial
PATJ BRAILA
SF 7: SF 6:
SF 5:
Structura Căi de comunicație
Structura socio-
activităților și transport
demografică
economice
Beneficiar: Județul Brăila

Francisk Iulian Chiriac, Președintele Consiliului Județean
Marian Rusu, Arhitect Șef
Elaborator:
Asocierea S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A., Lider de Asociere
S.C. IHS Romania S.R.L., Asociat
Ioana Ivanov,
urbanist
Partener
Sorina Racoviceanu,
dr. arh-urbanist
Director
Elaboratori de Specialitate
Elaboratori de specialitate în
domeniul Structura socio
demografică
dr. Daniela Zamfir, specialist
urbanist în sociologie urbană și
demografie
dr. Ilinca-Valentina Stoica,
S.C. I.H.S.
specialist urbanist geograf
Romania SRL
Elaboratori de specialitate în
domeniul amenajării
teritoriului și urbanism
dr. arh. Sorina Racoviceanu,
specialist urbanist
S.C. CIVITTA Specialiști GIS

Strategy &
Consulting dr. urb. Reinhold Stadler
S.A
urb. Ana Maria Dragomir
urb. Ioana Ivanov

sef proiect,
S.C. CIVITTA Strategy &
Consulting S.A
urb. Daiana Ghintuială

Conducerea coordonator tehnic,
proiectului S.C. CIVITTA Strategy &
Consulting S.A
dr. arh. Niculae Tarălungă,

coordonator echipă de
elaborare a documentației
PATJ, S.C. I.H.S. Romania SRL
Mai 2021
CUPRINS
CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE FUNDAMENTARE ................................................................ 7
DELIMITAREA O BIECTIVULUI STUDIAT .................................................................................................... 8
1. A NALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE ......................................................................................... 10
1.1. Demografie ................................................................................................................10
1.1.1. Distribuția spațială a populației ................................................................................10
1.1.2. Evoluția populației..................................................................................................14
1.1.3. Dinamica populației................................................................................................16
1.1.4. Comportamentul demografic ...................................................................................37
1.1.5. Ritmul mediu anual de creștere a populatiei...............................................................44
1.1.6. Structura populației................................................................................................46
1.2. Infrastructură și servicii sociale .....................................................................................64
1.2.1. Educația (structura, infrastructura educațională; servicii educaționale).............................64
1.2.2. Sănătatea (starea de sanatate, infrastructura sanitara, servicii sanitare) ...........................66
1.2.3. Asistența socială .......................................................................................................77
1.3. Zone marginalizate (urban, rural) ..................................................................................81
1.3.1. Zone urbane marginalizate.........................................................................................81
1.3.2. Zone rurale marginalizate...........................................................................................86
2. EVIDENȚIEREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE ................................... 91
2.1. Disfunctionalități ........................................................................................................91
2.2. Vulnerabilități demografice ..........................................................................................97
3. PROP UNERI DE ELIMINARE/DIMINUARE A DISFUNC ȚIONALITĂȚIL OR ....................................................... 100
4. EVOLUȚIE: PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE DE DEZVOL TARE ...................................................... 104
4.1. Prognoza demografică ............................................................................................... 104
4.2. Tendințe de dezvoltare –infrastructură și servicii sociale................................................. 107
5. BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 109
A NEXE ..................................................................................................................................... 111
3
CIVITTA - IHS ROMANIA / mai 2021
LISTĂ FIGURI
FIGURA 1. Mărimea demografică (2019)..................................................................................11
FIGURA 2 Densitatea populației (loc/kmp) (2019) .....................................................................13
FIGURA 3 Evoluția populației la recensaminte (număr locuitori) (1948-2011)................................14
FIGURA 4 Evoluția populației (număr locuitori) (2009-2019).......................................................15
FIGURA 5 Rata medie a natalității (2009-2019) (%)....................................................................17
FIGURA 6 Născuti vii pe grupele de vârstă ale mamei (medie 2009-2019).....................................18
FIGURA 7 Fertilitatea populației (copii/fem.) (2009-2019) ..........................................................19
FIGURA 8 Rata mortalității generale (2009-2019) (%) ................................................................21
FIGURA 9 Piramida deceselor pe grupe de vârstă și sexe (medie 2009-2019) (număr persoane) ......22
FIGURA 10 Bilanțul natural (‰) – context regional și național (2009-2019)...................................23
FIGURA 11 Bilanțul natural al populației (2009-2019) (%)...........................................................24
FIGURA 12 Indicele de vitalitate (2009-2019) (%) ......................................................................26
FIGURA 13 Rata de creștere naturală (2009-2019) (%) ...............................................................28
FIGURA 14 Rata medie a sosirilor (2009-2019) (%) ....................................................................30
FIGURA 15 Rata medie a plecărilor (2009-2019) (%) ..................................................................32
FIGURA 16 Evoluția bilanțului migratoriu.................................................................................33
FIGURA 17 Bilanțul migratoriu mediu (2009-2019) (%) ..............................................................34
FIGURA 18 Bilanțul total mediu (2009-2019) (%).......................................................................36
FIGURA 19 Indicele de potențial demografic (2009-2019) (%) .....................................................38
FIGURA 20 Rata de nupțialitate..............................................................................................40
FIGURA 21 Rata de divorțialitate ............................................................................................42
FIGURA 22 Indicele de instabilitate a cuplurilor ........................................................................43
FIGURA 23 Ritmul mediu anual de creștere al populației (%) (2009-2019) ....................................45
FIGURA 24 Ponderea populației urbane – context regional (%) ...................................................46
FIGURA 25 Evoluția populației pe medii (%) (2009-2019) ...........................................................46
FIGURA 26 Piramida pe grupe de vârste și sexe 2009-2019 – județ (număr persoane) ....................48
FIGURA 27 Piramida pe grupe de vârste și sexe 2009-2019 – rural (număr persoane).....................48
FIGURA 28 Piramida pe grupe de vârste și sexe 2009-2019 – urban (număr persoane) ...................49
FIGURA 29 Structura pe grupe mari de vârste (2019) (%) ...........................................................50
FIGURA 30 Indicele de îmbătrânire demografică (2019) (%)........................................................52
FIGURA 31 Evoluția indicelui de îmbătrânire demografică (2009-2019) ........................................53
FIGURA 32 Rata de dependență demografică (2019) (%)............................................................55
FIGURA 33 Indicele de masculinitate (2019) (%) .......................................................................57
FIGURA 34 Structura populației după nivelul de instruire (%) .....................................................59
FIGURA 35 Structura etnică pe medii (%) (2011) .......................................................................60
4
FIGURA 36 Structura etnică a populației (2011)(%) ...................................................................61

FIGURA 37 Structura confesională a județului Brăila (2011)........................................................62
FIGURA 38 Structură confesională (2011) ................................................................................63
FIGURA 39 Evoluția numărului de unități de învățământ............................................................64
FIGURA 40 Structura unităților de învățământ (număr) (2019)....................................................65
FIGURA 41 Evoluția numărului de absolvenți............................................................................65
FIGURA 42 Evoluția ratei mortalității infantile pe medii de rezidență (%)......................................67
FIGURA 43 Rata mortalității infantile (rata medie multianuală – 2009-2019) (%) ...........................68
FIGURA 44 Evoluția incidenței și prevalenței prin diabet (la 100000 de locuitori) ...........................72
FIGURA 45 Evoluția incidenței prin tuberculoză ........................................................................73
FIGURA 46 Diferențieri teritoriale -medici/1000 loc (2019).........................................................76
FIGURA 47 Comunități marginalizate declarate de autoritățile locale...........................................82
FIGURA 48 Comunități marginalizate la nivelul municipiului Brăila ..............................................83
FIGURA 49 Comunități marginalizate la nivelul orașului Ianca.....................................................84
FIGURA 50 Comunități marginalizate la nivelul orașului Însurăței................................................85
FIGURA 51 Localități rurale cu zone marginalizate din Județul Brăila............................................87
FIGURA 52 Indicele de vulnerabilitate .....................................................................................99
FIGURA 53 Structura pe grupe mari de vârstă -2030 (%) .......................................................... 106
LISTĂ TABELE
Tabel 1 Mărimea demografică a județului-încadrare în profil regional..........................................10
Tabel 2 Speranța de viață la naștere (medie 2009-2019)............................................................22
Tabel 3 Structura populației pe grupe mari de vârstă în 2009 și 2019...........................................47
Tabel 4 Rata mortalității infantile (‰) – context regional și național............................................67
Tabel 5 Principalele cauze de deces (%)...................................................................................69
Tabel 6 Evoluția cazurilor de boli transmisibile .........................................................................71
Tabel 7 Principalele boli cronice (prevalență la 100000 locuitori) ................................................71
Tabel 8 Principalele boli cronice (incidență la 100000 locuitori) ..................................................72
Tabel 9 Medici la 1000 de locuitori – context regional ...............................................................74
Tabel 10 UAT-uri care nu beneficiază de nici un medic la 1000 locuitori .......................................75
Tabel 11 Cămine pentru persoane vârstnice licențiate la 03.08.2020...........................................77
Tabel 12 Alte facilități sociale cu servicii licențiate ....................................................................78
Tabel 13 Cheltuieli anuale cu protecția socială a șomerilor după categorii de cheltuieli (2019) ........80
Tabel 14 Distribuția populației urbane în funcție de tipul ariei de rezidență..................................85
Tabel 15 Rate ale marginalizării rurale după tipul de marginalizare .............................................86
Tabel 16 Lista localităților rurale cu zone marginalizate din Județul Brăila ....................................88
5
Tabel 17 Numărul persoanelor care trăiesc în locuințe improvizate .............................................89

Tabel 18 Numărul familiilor asistate în localitățile cu zone rurale marginalizate din județul Brăila
(2017) ................................................................................................................................89
Tabel 19 Centralizator disfuncționalități și priorități de intervenție..............................................95
Tabel 20 Indicatorii și clasele corespondente .............................................................................97
Tabel 21 Centralizator propuneri.......................................................................................... 102
Tabel 22 Prognoza populației (2030)...................................................................................... 105
Tabel 23 Variante de prognoză pe categorii demografice ........................................................... 105
6
CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE

FUNDAMENTARE
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila are, în conformitate cu articolul 42 din cadrul Legii
350/2001, un caracter director reprezentând distribuția spațială a programului de dezvoltare socio-
economică a județului Brăila și este elaborat în coordonare cu planurile ierarhic superioare, fiind în
același timp obligatoriu pentru planurile urbanistice generale și zonale realizate pentru UAT-urile
componente județului.
În contextul legal și în corelare cu atribuțiile ce-i revin conform art. 21 si 22 din Legea nr.350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Consiliul Județean Brăila a solicitat, în sensul
coordonării activității în acest domeniu la nivel județean, actualizarea documentației PATJ Brăila.
Etapele de elaborare a documentației PATJ Brăila solicitate prin caietul de sarcini sunt următoarele:
Etapa I-a: Studii de fundamentare cu caracter analitic și prospectiv; Etapa a II-a: Partea 1-a a PATJ,
cuprinzând analiza situației existente și Partea a 2-a, cuprinzând diagnosticul prospectiv și general;
Etapa a III-a: Partea a 3-a PATJ - Strategia de dezvoltare teritorială a județului și Partea a 4-a PATJ;
Etapa a IV-a: Documentația pentru obținerea avizelor; Etapa a V-a: Redactarea finală a
documentației PATJ cu introducerea tuturor observațiilor din avizele/acordurile obținute și
integrarea documentației în GIS.
Prezentul Studiu privește secțiunea Structura socio-demografică și se încadrează în cele opt studii de
fundamentare agreate împreună cu Autoritatea Contractantă:
SF 1 Localizare geografică, cadrul natural, mediul și zonele de risc
SF 2 Patrimoniu construit și peisaje
SF 3 Rețeaua de localități
SF 4 Infrastructura tehnică majoră
SF 5 Structura socio-demografică
SF 6 Căile de comunicație și transport
SF 7 Structura activităților economice
SF 8 Zonificarea teritoriului și contextul teritorial interjudețean, regional, național
Din punctul de vedere al structurii conținutului, studiul de fundamentare a fost elaborat conform
prevederilor art. 20 din Ordin 233/2016 al MDRAP, abordând următoarele aspecte:
• delimitarea obiectivului studiat
• analiza critică a situației existente
• evidențierea disfuncțiilor și priorități de intervenție
• propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților
• prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare
Cele opt studii de fundamentare, conținând piese scrise și piese desenate, sunt susținute de baza de
date realizată în sistem GIS și materializată spațial prin hărți, în scopul identificării
disfuncționalităților teritoriale și punerii în valoare a elementelor existente ce susțin dezvoltarea
socio-economică a comunităților locale.
7
DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT
Una dintre cele mai importante componente ale sistemelor teritoriale, indiferent de nivel, este
populația, evoluția demografică și impactul acesteia în diferitele domenii ale vieții socio-economice
fiind, în ultimii ani, una dintre cele mai importante teme atât la nivel european cât și la nivel național.
Demografia este o știință socială care are ca obiect de studiu populația umană privită din perspectiva
dimensiunii numerice și a schimbărilor de volum1 .
Aspectele legate de populație, sunt, de fapt, părți integrante ale sistemului socio-economic și
cultural, și, pentru necesități de analiză, noi putem considera că formează un subsistem particular.
Din acest punct de vedere, Louis Rousset2 a prezentat legătura dintre demografie și sociologie
subliniind utilitatea studierii comportamentelor demografice nu de o manieră izolată, ci ținând cont
de ansamblul elementelor demografice, de regulă asociate, rezultând, la acest nivel, subpopulații, în
final remarcându-se „tipuri de comportament” și modalități de analiză ale logicii sociale de care țin.
Populația reprezintă, deci, un ansamblu de persoane care prezintă una sau mai multe proprietăți sau
caracteristici esențiale comune. Studiul populației poate fi abordat într-o viziune sistemică, ca un
sistem demografic relativ autonom, caracterizat printr-o serie de proprietăți, cum sunt: integritatea,
autoreglarea, autoorganizarea și ierarhizarea.
În cadrul populației se produc modificări permanente ale efectivului și a structurilor ca urmare a
intrărilor și ieșirilor din sistem. Intrările în sistem se produc prin nașteri în cadrul populației studiate
și aportul imigrărilor/sosirilor de persoane din alte sisteme demografice, iar ieșirile au loc prin
decese ale populației sistemului și prin emigrări/plecări spre alte sisteme demografice 3 .
Dinamica populației include toate fenomenele legate de mișcarea naturală și mișcarea migratorie
sau mobilitatea teritorială a populației. Factorii principali de care depinde modificarea, de-a lungul
timpului, a numărului de locuitori sunt natalitatea și mortalitatea, dar și schimburile de populație,
respectiv plecările și sosirile sau emigrația și imigrația (în cazul în care aceste mișcări presupun
trecerea unei frontiere oficiale). Dinamica populației poate fi analizată prin două direcții
metodologice: calea inductivă, pornind de la cauză și efect sau cea deductivă prin care, cunoscând
efectul se ajunge la explicarea fenomenelor.
Scopul sau obiectivele unei analize a componentei demografice pot fi:
• Evidențierea unor variații sau transformări/modificări în repartiția, numărul și structura
populației, pe baza analizei variației unor indicatori demografici;
▪ Sublinierea factorilor care determină aceste transformări, de ordin natural, social, economic,
cultural și legislativ;
▪ Punctarea consecințelor actuale sau viitoare a acestor variații sau transformări asupra
spațiului geografic, la diferite nivele (local, regional, național).
Pornind de la aceste obiective, analiza componentei demografice nu se limitează numai la
observarea evenimentelor demografice și prezentarea lor într-o formă adecvată, care să evidențieze
1
Rotariu T. (2003) Demografie şi sociologia populaţiei, Editura Polirom, Iaşi
2 Roussel Louis, (1985), Demographie et sociologie: deux disciplines solidaire, European Journal of Population,
1,1
3 Ianoș I., coord. (2015), Instrumente metodologice și didactice în domeniul planificării și dezvoltării teritoriale.
Documentații pentru geografi urbaniști, Editura Uiversitară, București
8
caracterul de masă al acestora ci presupune și prelucrarea prin mijloace specifice a informațiilor

culese în urma observării, în scopul stabilirii indicatorilor demografici generalizatori și, nu în ultimul
rând, analiza cauzalității, a rolului unor factori determinanți sau generatori și, respectiv, a tendințelor
ce se manifestă în evoluția fenomenelor demografice.
Astfel, prin prelucrarea, interpretarea și analiza datelor observării se pot desprinde concluzii
științifice fundamentate privind dimensiunea, dinamica și tendințele de evoluție a unor fenomene
demografice la nivelul unor comunități umane într-un spațiu și un orizont de timp stabilit.
9
1. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE
1.1. DEMOGRAFIE
1.1.1. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A POPULAȚIEI
MARIMEA DEMOGRAFICĂ
Populația totală a județului Brăila era de 342663 locuitori, în anul 2019, reprezentând 12,17% din
populația regiunii Sud- Est și 1,54% din populația României. Față de anul 2009 aceasta este în
scădere cu 33482 locuitori. În medie, înregistrează o scădere de 3043 locuitori anual pentru
intervalul 2009-2019. În cadrul regiunii, județul Brăila a ocupat penultima poziție, pe parcursul
ultimilor 11 ani, ca mărime demografică, doar județul Tulcea având o mărime demografica mai mică.
(tabel nr.1).
TABEL 1 MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ A JUDEȚULUI-ÎNCADRARE ÎN PROFIL REGIONAL

UAT
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Numar persoane
Regiun
ea
SUD- 2941 2935 2924 2915 2905 2892 2881 2867 2852 2835 2814
EST 693 625 664 472 263 498 245 630 515 733 599
3761 3739 3708 3677 3646 3612 3581 3545 3509 3470 3426
Brăila
45 41 05 71 44 18 13 75 76 76 63
4997 4974 4941 4913 4881 4845 4809 4772 4729 4685 4629
Buzău
46 18 72 76 08 24 69 28 37 38 42
Consta 7686 7704 7712 7713 7713 7707 7703 7694 7684 7670 7640
nța 83 32 23 76 38 83 13 52 22 48 21
6429 6416 6391 6381 6372 6355 6339 6318 6302 6275 6260
Galați
68 16 73 96 92 59 70 68 88 88 89
2553 2540 2521 2506 2490 2471 2454 2434 2411 2385 2354
Tulcea
46 67 28 53 17 11 68 70 33 42 41
Vrance 3988 3981 3971 3961 3948 3933 3924 3910 3887 3869 3834
a 05 51 63 00 64 03 12 37 59 41 43
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (tempo_online)
Din cele 44 de UAT-uri care compun județul Brăila, doar două înregistrau în anul 2019 o populație
mai mare de 10000 de locuitori (Brăila și Ianca) ambele aparținând mediului urban. Peste 40% dintre
UAT-urilor județului Brăila au o populație cuprinsă între 1039 și 3000 de locuitori (fig. nr. 1). Dintre
10
acestea patru UAT-uri au o populație mai mică de 1500 de locuitori (Racovița, Scorțaru Nou, Frecăței
și Surdila Greci).
FIGURA 1. MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ (2019)
(sursa datelor: INS –tempo_online)
11
Mărimea medie a așezărilor urbane este de 56135 locuitori, în timp ce pentru așezările rurale se
situează la valoarea de 3016 locuitori. Între orașele județului există, de asemenea, diferențe de
mărime, unele considerabile. Există o disproporție foarte mare între municipiul Brăila, reședința
județului, și cel de-al doilea oraș în ierarhie, Ianca, valoarea fiind de 18,9/1, manifestându-se
fenomenul de hipertrofie la nivelul sistemului urban al județului. Raportul dintre primul oraș în
ierarhie Brăila (202924 locuitori) și ultimul oraș Făurei (3912 locuitori) este de 51,87/1. Se poate
observa polarizarea exercitată de orașe în teritoriu printr-o concentrare a populației rurale în
comunele limitrofe orașelor cu mărime demografică mai mare, unde populația acestora depășește
3000 locuitori. UAT-urile cu cel mai mic număr de locuitori se află situate în partea estică (Frecăței,
Mărașu), dar și în cea nordică cu o mai slabă accesibilitate (Racovița, Scorțaru Nou, Râmnicelu,
Gemenele, Romanu).
DENSITATEA POPULAȚIEI
Densitatea medie a populației județului Brăila se situează ușor sub media regiunii de 79,53 loc/kmp,
dar destul de mult sub nivelul național (93,17 loc./kmp), având o valoare de 72,43 loc./kmp. Este
puternic diferențiată pe cele două medii de rezidență: 1235,33 loc./kmp în mediul urban și 36,13
loc./kmp în mediul rural. Amplitudinea este destul de mare, de la 3,16 loc./kmp în comuna Frecăței
până la 4647,82 loc./ kmp în municipiul Brăila (fig. nr. 2).
În afară de valorile distincte pe cele două medii (urban/rural), densitatea populației se diferențiază și
la nivel teritorial, densitățile cele mai ridicate caracterizând UAT-rile situate în proximitatea orașelor
(Cazasu, Chiscani, Șuțești, Jirlău, Viziru). Cele mai mici densități se înregistrează zona nordică a
județului (sub 30 loc/kmp) (Racovița, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Măxineni, Romanu, Siliștea, Vădeni),
dar și în Insula Mare a Brăilei. Densități de sub 50 loc/kmp se înregistrează în peste 75% dintre UAT-
urile județului, în timp ce doar 6,8% dintre acestea au valori ale acestui indicator de peste 100
loc./kmp (municipiul Brăila, Făurei și Cazasu).
12
FIGURA 2 DENSITATEA POPULAȚIEI (LOC/KMP) (2019)
(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)
13
1.1.2. EVOLUȚIA POPULAȚIEI

Populația a avut un trend ascendent în perioada 1966-1992, ulterior înregistrând o descreștere
destul de accentuată, mai ales în ultimii ani (fig. nr. 3), încadrându-se în modelul general de evoluție
înregistrat la nivel național.
Cele două medii (urban și rural) au înregistrat, totuși, modele diferite de evoluție. În timp ce pentru
mediul urban creșterea este accentuată în perioada 1948-1992, pentru mediul rural asistăm la o
creștere ușoară până în anul 1966, urmată de o descreștere până prezent, această descreștere fiind
mai accentuată în perioada 1977-1992. Această perioadă este marcată însă și de trecerea în
categoria urbanului a UAT-urilor Ianca și Însurăței (în anul 1989). Dacă analizăm întreaga perioadă
putem observa că la nivel județean creșterea este de doar 49961 locuitori iar pentru mediul rural se
înregistrează chiar o scădere de 55290 locuitori.
FIGURA 3 EVOLUȚIA POPULAȚIEI LA RECENSAMINTE (NUMĂR LOCUITORI) (1948-2011)

450000
400000
350000
300000
250000 total
200000 urban
rural
150000
100000
50000
0
1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011
Sursa datelor: INS, Recensământul populației și locuințelor 1948,1977, 1992, 2002, 2011
În perioada recentă (2009-2019) populația județului a scăzut cu 8,50%, de la 377274 la 345193

locuitori, între mediul urban (-9,02%) și cel rural (-7,13%) existând diferențe moderate. La nivel
teritorial există și patru UAT-uri care au cunoscut o evoluție ascendentă a populației (cu valori
cuprinse între 0,24 și 18,62%), toate aparținând mediului rural (fig. nr. 4). Cea mai mare creștere a
populației, în acest interval, s-a înregistrat în comunele Chiscani și Cazasu (peste 10%), în special
datorită ratei sosirilor foarte ridicate (peste 30‰ în ambele UAT-uri), datorată fenomenului de
suburbanizare, dar și pe fondul unei natalități relativ ridicate (peste 8‰).
14
FIGURA 4 EVOLUȚIA POPULAȚIEI (NUMĂR LOCUITORI) (2009-2019)
15
Totuși, cea mai mare parte a UAT-urilor (90,9%) au avut o evoluție descendentă, 17 dintre acestea
cunoscând scăderi accentuate (de peste 10%), majoritatea aparținând mediului rural (singurul oraș
în această situație este Făurei). Mare parte dintre acestea sunt situate în extremitatea nord-vestică
sau sud-vestică, la limita cu județele limitrofe, și estică a județului. Cele mai mari scăderi de
populație (de peste 15%) se înregistrează în două comune din partea vestică: Racovița și Ciocile.
1.1.3. DINAMICA POPULAȚIEI

MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI
Mișcarea naturală a populației definește schimbările care se produc în numărul și structura
populației ca urmare a nașterilor și deceselor, căsătoriilor și divorțurilor din cadrul unei populații.
NATALITATEA
Reprezintă frecvența sau intensitatea nașterilor în cadrul unei populații, acest fenomen fiind
influențat de politica demografică promovată în diferite etape, precum și de elemente cum ar fi
structura pe grupe de vârste și sexe, ponderea populației fertile, nivelul de dezvoltare economică,
standardul de viață, gradul de instruire al populației etc.
Valorile ratei natalității în județul Brăila sunt inferioare celor care caracterizează nivelul național
(9,32‰) dar și celor regionale (8,65‰), având o medie (pentru perioada 2009-2019) de 7,32‰ și
fiind cuprinse între 5,95‰ (Salcia Tudor) și 11,4‰ (Viziru). Pentru intervalul menționat, județul
Brăila deține ultima valoare a acestui indicator comparativ cu celelalte județe care fac parte din
regiunea Sud-Est. Valorile anuale plasează, de asemenea, județul Brăila pe ultimul loc al
clasamentului la nivel regional în ceea ce privește rata natalității.
Deși există un oarecare ecart între mediul urban (cu o medie de 6,73‰) și cel rural (media fiind de
8,45 ‰), totuși cele mai mari diferențe se înregistrează în profil teritorial.
Astfel, se poate distinge zona de la limita cu județele Buzău și Vrancea, în partea vestică a județului,
cu valori reduse ale ratei natalității (Salcia Tudor, Ulmu, Surdila Greci și orașul Făurei) sau cele
situate în proximitatea Dunării, în partea de est a județului (Stăncuța, Tufești, Tichilești și chiar Mun.
Brăila), caracterizate prin valori de sub 7‰. Cele mai mari valori din mediul urban se înregistrează în
Ianca (8,33‰) iar în mediul rural cea mai mare valoare aparține comunei Viziru (11,40‰), în timp ce
comuna Salcia Tudor are cea mai mică rată a natalității de doar 5,95‰ (fig. nr. 5).
Doar 20,4% din UAT-urilor județului au o rata a natalității mai mare de 9‰, în timp ce peste 18,2%
dintre acestea se încadrează în valori de sub 7‰ ale acestui indicator. Cea mai mare pondere o dețin
UAT-urile cu rate ale natalității cuprinse între 7,01‰ și 9‰ (47,7%), valori apropiate de media
județeană. Atât în mediul urban cât și în cel rural există o strânsă corelație între structura etnică,
confesională sau structura pe grupe de vârste și ratele ridicate ale natalității.
În ceea ce privește grupele de vârsta ale mamelor, constatăm că, pentru perioada 2009-2019, cele
mai multe nașteri aparțin grupei 25-29 de ani (29,84%) (fig. nr. 6). Îngrijorătoare este ponderea
grupei de vârstă de 15-19 ani (10,82%) și sub 15 ani (0,28%), nașterile la vârste atât de tinere putând
determina probleme sociale și de abandon al copiilor.
16
FIGURA 5 RATA MEDIE A NATALITĂȚII (2009-2019) (%)
17
FIGURA 6 NĂSCUTI VII PE GRUPELE DE VÂRSTĂ ALE MAMEI (MEDIE 2009-2019)
2.25% 0.28%
10.83% 10.82% sub 15 ani

15-19 ani
21.92%
24.05% 20-24 ani
25-29 ani
30-34 ani
29.84%
35-39 ani
40 ani si peste
(sursa datelor:date prelucrate după INS –tempo_online)
FERTILITATEA
Rata de fertilitate generală este un indicator obținut din raportarea numărului născuților vii, într-o
anumită perioadă, la numărul mediu al populației feminine fertile (cu vârste între 15 și 49 de ani).
Rata medie de fertilitate (2009-2019) în județul Brăila este de 0,03 copii/femeie, cu mici diferențe
între cele două medii (0,03 în mediul urban si 0,04 în cel rural), fiind similară cu cea înregistrată la
nivel național și regional. Cele mai mari valori ale fertilității se înregistrează în mediul rural (fig.nr. 7),
39 de UAT-uri având o fertilitate de peste 0,03 copii/femeie.
18
FIGURA 7 FERTILITATEA POPULAȚIEI (COPII/FEM.) (2009-2019)
19
În mediul urban doar orașele Ianca și Însurăței depășesc această valoare, celelalte orașe având rate
mai mici ale acestui indicator. Cele mai mici valori (de sub 0,03 copii/fem) caracterizează doar 5 UAT-
uri (Brăila, Făurei, Stăncuța, Tichilești și Salcia Tudor), din care două aparțin mediului urban, având și
cele mai mici valori la nivel județean.
MORTALITATEA
Mortalitatea generală reprezintă frecvența deceselor în cadrul unei populații și, alături de natalitate,
completează mișcarea naturală a populației.
Rata medie a mortalității în județul Brăila (2009-2019) este de 13,22‰, situându-se peste media
națională (11,49‰), dar și peste cea regională (11,67‰).
Putem remarca diferențierile destul de mari între mediul urban (cu o valoare de 12,27‰) și mediul
rural (16,99‰). Pentru mediul urban valorile sunt peste cele înregistrate la nivel național (9,43‰)
sau regional (9,53‰), aceeași situație fiind și pentru mediul rural (media națională 14,17‰ iar cea
regională 14,39‰).
Cele mai mari rate ale mortalității (de peste 18‰) se înregistrează în zonele rurale cu profil agricol
din zona de câmpie (Racovița, Tudor Vladimirescu, Grădiștea, Galbenu, Ciocile, Scorțaru Nou, Ulmu,
Cireșu, Vișani, Salcia Tudor, Surdila Găiseanca, Râmnicelu), într-un areal relativ compact, în partea
vestică a județului, în lungul limitei cu județele Buzău și Vrancea. Acestea nu beneficiază de un
centru polarizator în zonă, în ciuda existenței orașelor Ianca și Făurei (de dimensiuni modeste, cu o
putere slabă de atracție). De asemenea, o parte din UAT-urile menționate nu beneficiază de
asistență medicală primară și sunt situate la distanțe relativ mari de orașele importante (pentru a
beneficia de asistență medicală de specialitate). Cele mai mici valori se înregistrează în orașe și în
zonele adiacente acestora. Cea mai mică valoare a ratei mortalității se înregistrează în municipiul
Brăila, fiind de 11,34‰ iar cea mai mare valoare în comuna Racovița (peste 25‰) (fig. nr. 8).
Cele mai multe UAT-uri se încadrează în valori cuprinse între 15‰ și 20‰ (31 de UAT-uri), valori
relativ mari, datorate în special lipsei prevenției și infrastructurii medicale dar, în anumite zone, și
îmbătrânirii populației. Situația cea mai dramatică se înregistrează în cele 5 de UAT-uri (11,3% din
total) (Racovița, Tudor Vladimirescu, Grădiștea, Galbenu, Ciocile) care înregistrează valori de peste
20‰. În schimb, doar trei UAT-uri (Municipiul Brăila, Cazasu și Făurei) înregistrează valori de sub
12‰.
De altfel, structura pe grupe de vârstă și sexe a persoanelor decedate ne arată că cele mai multe
decese se înregistrează la grupele de vârstă superioare (peste 65 de ani), deși cu anumite diferențe
pe cele două sexe (la bărbați începând cu grupa de vârstă de peste 55 de ani, în timp ce la femei la
cea de peste 70 de ani) (fig. nr. 9). De altfel, în demografie, este recunoscută o supramortalitate
masculină, respectiv decese la vârste mai mici decât cele care caracterizează sexul feminin.
Îngrijorător însă este numărul relativ ridicat de decese la grupa de vârstă de 0-4 ani, care denotă
condiții igienico-sanitare precare, lipsa informațiilor în ceea ce privește îngrijirea copiilor sau lipsa
asistenței medicale.
20
FIGURA 8 RATA MORTALITĂȚII GENERALE (2009-2019) (%)
21
FIGURA 9 PIRAMIDA DECESELOR PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI SEXE (MEDIE 2009-2019) (NUMĂR PERSOANE)
>84 ani
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55- 59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
700 600 500 400 300 200 100 0 0 100 200 300 400 500 600 700
Speranța de viață la naștere este de 74,48 ani ca medie pentru intervalul 2009-2019, valoare care se
situează atât sub media națională (75,04 ani) dar și ușor sub cea regională (74,56 ani). Valorile
speranței de viață sunt net diferite pe cele două sexe (70,42 ani pentru populația masculină și 78,74
ani pentru cea feminină). De asemenea, există diferențieri între cele două medii (75,17 ani pentru
mediul urban și 72,89 ani pentru mediul rural), datorate, în special, accesului diferit la îngrijire
medicală. (tabel nr.2).
TABEL 2 SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE (MEDIE 2009-2019)

Total (ani) Urban (ani) Rural (ani)
Ambele sexe M. F Ambele sexe M F Ambele sexe M F
74,48 70,42 78,74 75,17 71,27 79,12 72,89 68,71 77,76
BILANȚUL NATURAL
Pentru a sintetiza mișcarea naturală a populației se apelează la calculul bilanțului natural (ca
diferență între cele două rate, a natalității și, respectiv, a mortalității).
Pe ansamblul județului media pentru intervalul 2009-2019 este negativă de -5,99‰, valoare mult
mai mică decât media națională (-2,23‰) și regională (-3,19‰). Pentru mediul urban valoarea
rămâne semnificativ mai mică față de media regională (-4,82‰ față de -1,55‰) iar pentru mediul
rural diferențele sunt și mai mari atât față de media regională (-5,29‰ ) cât și față de cea națională
(-4,52‰) având o valoare de -8,17‰. (fig. nr.10).
22
FIGURA 10 BILANȚUL NATURAL (‰) – CONTEXT REGIONAL ȘI NAȚIONAL (2009-2019)
La nivel județean se remarcă o diferențiere foarte mare între mediul urban (-4,82‰) și mediul rural
(-8,17‰). Cele mai scăzute valori (sub -10‰) se înregistrează în comunele din partea de vest a
județului, caracterizate de o natalitate scăzută și o mortalitate ridicată, pe fondul îmbătrânirii
populației. Valorile cele mai ridicate, dar tot negative (mai mari de -3‰) caracterizează trei UAT-uri
rurale, situate în proximitatea municipiului Brăila (Cazasu, Chiscani, Vădeni). Nu există valori pozitive
ale bilanțului natural la nivelul județului Brăila.
Cea mai mică valoare se înregistrează în comuna Racovița (-14,92‰). Aproape 30% dintre UAT-urile
județului Brăila au valori ale bilanțului natural mai mici -10‰ (fig. nr. 11), care poate constitui, în
timp premisa unei vulnerabilități demografice ridicate, mai ales că sunt situate relativ grupat în
partea de vest a județului.
23
FIGURA 11 BILANȚUL NATURAL AL POPULAȚIEI (2009-2019) (%)
24
INDICELE DE VITALITATE
Acest indicator este exprimat prin raportul dintre numărul născuților vii și numărul decedaților la un
moment dat. Cunoașterea acestui indicator permite cunoașterea tendințelor privind evoluția
numerică a populației sau structura populației pe grupe de vârstă. În funcție de numărul născuților
vii care poate fi mai mic, egal sau mai mare decât numărul deceselor, indicele vitalității are valori mai
mici, egale sau mai mari decât 100:
➢ valori mai mici de 100 - reflectă tendința de scădere a numărului populației analizate, ca
urmare a neasigurării reproducerii simple.
➢ indicele se menține egal cu 100, mai mulți ani consecutivi, populația tinde să devină
staționară, în ipoteza absenței migrației, numărul rămâne neschimbat.
➢ indicele este mai mare de 100, populația se reproduce lărgit, numărul născuților vii
depășește pe cel al decedaților, deci numărul populației are tendința să crească.
Indicele de vitalitate are o medie pentru județul Brăila de 54,94% (vitalitate scăzută), diferențiat pe
cele două medii (60,49% pentru mediul urban și 50,70% pentru mediul rural), ambele reflectând
tendința de scădere a populației. Cele mai mari valori (peste 70%) se înregistrează doar mediul rural
remarcându-se, cu o vitalitate ceva mai ridicată, comunele situate în proximitatea municipiului Brăila
(Cazasu, Chiscani, Vădeni) și comuna Viziru (caracterizată prin cea mai mare rată a natalității din
județul Brăila).
Vitalitatea cea mai redusă este caracteristică mediului rural, UAT-urile cu valori de sub 50% fiind
situate în partea vestică a județului (Surdila Greci, Surdila Găiseanca, Ulmu, Salcia Tudor), dar și
dispersat în rest (Tufești, Tudor Vladimirescu). UAT-urile cu vitalitate foarte redusă (de sub 50%) sunt
destul de numeroase (23 UAT-uri reprezentând 52,3% din total) (fig. nr. 12).
25
FIGURA 12 INDICELE DE VITALITATE (2009-2019) (%)
26
RATA DE CREȘTERE NATURALĂ

Rata de creștere naturală sau rata sporului natural măsoară intensitatea creșterii/descreșterii unei
populații din cauza unui surplus (sau a unui deficit) de nașteri față de decese. Pentru județul Brăila
valorile acestui indicator, în medie pentru perioada 2009-2019, se situează la -0,59%, cu un maxim
de -0,25%, pentru comuna Cazasu, și un minim de -1,49%, în comuna Racovița (fig. nr. 13).
În cadrul județului Brăila nu se înregistrează valori pozitive. În doar în patru comune din mediul rural
există o rată mai mare de -0,3%, cele mai însemnate valori caracterizând comunele cu o structură
etnică, confesională sau pe grupe de vârste care favorizează un număr de nașteri ridicat (Cazasu,
Chiscani, Vădeni, Viziru). Majoritatea UAT-urilor înregistrează și vor înregistra, dacă tendința se
menține, descreșteri de populație. Cele mai mici valori ale acestui indicator (sub -1,0%) se
înregistrează în 29,5% dintre UAT-uri, în general pe fondul unei natalități scăzute datorată, în special,
îmbătrânirii demografice, dar și a unei mortalități foarte ridicate (Ciocile, Ulmu, Grădiștea, Racovița,
Salcia Tudor, Tudor Vladimirescu).
27
FIGURA 13 RATA DE CREȘTERE NATURALĂ (2009-2019) (%)
28
MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI

Variația numărului, structurii și distribuției spațiale a unei populații este determinată atât de
mișcarea naturală cât și de cea migratorie. Mișcarea migratorie cuprinde rata sosirilor și a plecărilor
din localitate.
Rata sosirilor în județul Brăila a fost de 10,88‰ (medie 2009-2019), valoare mai mică decât cea
înregistrată la nivel regional (14,67‰) și cu mult mai mică decât cea de la nivel național (16,8‰).
Județul Brăila se află pe ultima poziție la nivelul regiunii, cu cea mai mică rată a sosirilor (atractivitate
scăzută). În cazul mediului urban valoarea medie (7,63‰) se situează sub media națională (15,20‰)
și regională (11,75‰). Pentru mediul rural valoarea medie (17,03‰) este, de asemenea, sub media
regională (18,36‰) sau națională (18,88‰). Doar în cazul mediului rural județul Brăila nu se află pe
ultimul loc în ierarhia regională devansând județul Vrancea.
Cele mai multe sosiri (valori de peste 20‰) s-au înregistrat în comunele Cazasu, Chiscani, Siliștea,
Vădeni, Tudor Vladimirescu, Unirea, Traian și Scorțaru Nou. Valori ridicate (15-20‰) au înregistrat
încă 11 UAT-uri rurale, situate în jumătatea nordică a județului. Cele mai mici valori ale acestui
indicator (sub 15‰) s-au înregistrat în toate UAT-urile urbane și în cele rurale situate preponderent
în jumătatea sudică a județului dar și în extremitatea estică a acestuia. (fig.nr. 14).
29
FIGURA 14 RATA MEDIE A SOSIRILOR (2009-2019) (%)
30
Rata medie a plecărilor la nivelul județului Brăila este de 13,82‰, sub media regională (16,21‰) și
sub cea națională (16,80‰). Valoarea pentru mediul urban (12,75‰) se situează, de asemenea, sub
cea înregistrată la nivel național (17,55‰) dar și sub cea regională (15,89‰), înregistrând în cadrul
regiunii cea mai mică rată. Situația este opusă pentru mediul rural unde media județeană (15,87‰)
este situată peste cea națională (15,83‰), fiind însă mai mică decât cea regională (16,61‰), având
totuși a doua cea mai mică rată din regiune (după județul Buzău). La nivelul județului Brăila peste
77% dintre UAT-uri înregistrează valori de peste 15‰.
31
FIGURA 15 RATA MEDIE A PLECĂRILOR (2009-2019) (%)
32
Cele mai mari rate ale plecărilor le înregistrează orașul Făurei (21,91‰) urmat, cu valori de peste
20‰ de două comune (Frecăței și Tudor Vladimirescu). Valori relativ mari înregistrează și câteva
comune din zona de câmpie, majoritatea cu profil agricol dominant sau slab polarizate (Bărăganul,
Grădiștea, Siliștea, Bordei Verde). UAT-urile caracterizate de valorile cele mai mici ale acestui
indicator sunt situate întru-un areal relativ compact din jumătatea estică a județului (Tichilești,
Gropeni, Tufești și Stăncuța). Municipiul Brăila înregistrează o valoare relativ scăzută a ratei
plecărilor (13,19‰), în timp ce restul orașelor au valori de peste 15‰.
În ceea ce privește migrația internațională, județul Brăila se caracterizează printr-o emigrație
definitivă relativ redusă, chiar dacă este într-o continuă creștere. În perioada 2009-2019 au emigrat
definitiv 2741 de persoane, peste 50% dintre acestea plecând din mediul urban. Nu același lucru se
poate spune despre emigranții temporari, al căror număr, în perioada 2012-2019 a atins 25268 de
persoane, peste 60% dintre aceștia aparținând urbanului.
Bilanțul migrator, ca rezultat al diferențelor dintre sosiri și plecări (fig. nr.16), este negativ la nivelul
județului (-3,36‰). Totuși, ar fi de remarcat că diferențele între mediul urban și cel rural sunt foarte
mari. În mediul urban bilanțul migrator este negativ, cu o valoare medie de -4,86‰, în timp ce în
mediul rural valoarea este pozitivă (0,55‰), diferența fiind de peste 5‰.
FIGURA 16 EVOLUȚIA BILANȚULUI MIGRATORIU
‰ 18
16
14
12
10 rata plecarilor
rata sosirilor
8
bilanț migrator
6
2
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Peste 56% dintre UAT-urile din județul Brăila înregistrează valori negative, adică deficit. Din analiza
realizată în profil teritorial rezultă că cele mai mari pierderi de populație (prin migrație) se
înregistrează în Insula Mare a Brăilei (comunele Mărașu și Frecăței), probabil datorită izolării și,
uneori, a accesibilității reduse. În aceste zone asistăm la plecări mai ales datorită lipsei de
perspectivă a populației tinere din aceste zone și a lipsei unor oportunități de angajare (fig. nr. 17).
De asemenea, valori relativ scăzute înregistrează orașul Făurei și municipiul Brăila, dar și comuna
Bordei Verde.
Cele mai mare spor migratoriu se înregistrează în UAT-urile din situate în proximitatea municipiului
Brăila (Chiscani și Cazasu, cu valori de peste 17‰ și Vădeni) datorat, probabil, fenomenului de
suburbanizare.
33
FIGURA 17 BILANȚUL MIGRATORIU MEDIU (2009-2019) (%)
34
BILANȚUL TOTAL AL POPULAȚIEI

Bilanțul total pentru intervalul 2009-2019 indică, în majoritatea cazurilor, o tendință de scădere a
populației, peste 93% dintre UAT-urile județului fiind caracterizate de valori negative (fig. nr. 18).
Valorile pozitive, cuprinse între 3,3 și 17,32‰, se regăsesc în cadrul a trei UAT-uri situate lângă
municipiului Brăila (Cazasu, Chiscani și Vădeni).
Un bilanț negativ cu valori mai mici de -15‰ este caracteristic comunelor situate în fie în la limita cu
județele Buzău și Vrancea, în partea vestică (Racovița și Ciocile), fie în zona estică, în Insula Mare a
Brăilei (Mărașu) (fig. nr. 18). De remarcat că toate orașele județului au un bilanț total negativ, două
dintre acestea cu un bilanț total mai mic de -10‰ (Făurei și Brăila).
35
FIGURA 18 BILANȚUL TOTAL MEDIU (2009-2019) (%)
36
1.1.4. COMPORTAMENTUL DEMOGRAFIC

Comportamentul demografic este un element esențial care influențează repartiția și evoluția
numerică a populației. Acest aspect poate să sufere o anumită dinamică în funcție de modificările
survenite în structura pe grupe de vârste și sexe, în special a populației adulte, cât și raportat la
schimbările care au loc în viața economică, socială și politică.
Principalii indicatori care pot oferi o imagine sugestivă asupra acestui element sunt potențialul
demografic și stabilitatea (sau instabilitatea cuplurilor).
Potențialul demografic poate fi apreciat prin relația dintre numărul persoanelor feminine cu vârste
cuprinse între 15-49 de ani și numărul total al acestora. Ca urmare, indicele de potențial demografic
poate fi calculat pe baza următoarei formule:
Pf (15−49)
I pd =  100
Pft
În cazul județului Brăila, potențialul demografic nu este foarte ridicat, având o valoare medie de
47,57%. Valori de peste 50% se înregistrează în doar trei UAT-uri (Ianca, Cazasu și Chiscani). Cele mai
mici valori (sub 40%) se regăsesc în UAT-urile situate în partea vestică a a județului (fig. nr. 19).
37
FIGURA 19 INDICELE DE POTENȚIAL DEMOGRAFIC (2009-2019) (%)
38
Stabilitatea cuplurilor poate fi măsurată prin raportul dintre numărul de divorțuri și cel al căsătoriilor,
deci putem spune că, de fapt, stabilitatea se apreciază prin indicele de instabilitate, după formula 4 :
Nr.divorturi
I ins =  100
Nr.casatorii
Întrucât cei mai mulți copii se nasc în cadrul familiei, numărul de căsătorii ca și stabilitatea acestora,
evidențiată prin numărul de divorțuri, este importantă. Indicatori relevanți în acest caz sunt:
a. Rata de nupțialitate care reprezintă numărul de căsătorii care revin la 1.000 persoane. Această
rată este calculată folosind numărul de căsătorii, nu numărul de persoane ce se căsătoresc și
cuprinde atât prima căsătorie cât și următoarele:
b. Rata de divorțialitate evidențiază numărul de divorțuri ce revin la 1.000 de locuitori într-un an.
Această rată ia în calcul numărul de divorțuri și nu numărul de persoane care divorțează.
Rata de nupțialitate are o medie de 4,32‰, cu valorile cele mai mari (peste 5‰) în comuna Cazasu
(5,57‰), dar cu valori relativ ridicate și în municipiul Brăila (4,94‰).
Între cele două medii diferența este destul de mare (4,03‰ în mediul urban și 3,23‰ în mediul
rural) (fig. nr. 20). Peste 30% dintre UAT-urile județului au valori de sub 3‰, toate aparținând
mediului rural.
4
Ianoş I, Guran L. (1995) Comportamentul demografic recent al oraşelor României, S.C.G., t XLII, Bucureşti
39
FIGURA 20 RATA DE NUPȚIALITATE
40
Rata de divorțialitate are valori reduse la nivel județean, de 1,93‰, cu valorile cele mai mari în
municipiul Brăila (2,43‰). Cele mai mici valori (sub 0,7‰) le înregistrează UAT-uri din mediul rural
(Victoria, Racovița, Roșiori). Între cele două medii diferența este mică (1,80‰ în mediul urban și
1,10‰ în mediul rural) (fig. nr. 21).
Indicele de instabilitate a cuplurilor are o valoare de 44,73%, ceea ce înseamnă că practic există un
raport de aproape 1 la 4 între divorțuri și căsătorii. Între cele două medii există diferențe
semnificative (44,19% pentru mediul urban și 35,23% pentru cel rural) (fig. nr. 22).
41
FIGURA 21 RATA DE DIVORȚIALITATE
42
FIGURA 22 INDICELE DE INSTABILITATE A CUPLURILOR
(sursa datelor: date prelucrate după I1NS –tempo_online)
43
1.1.5. RITMUL MEDIU ANUAL DE CREȘTERE A POPULATIEI

Ritmul (rata) mediu(e) anual(ă) de creștere, redă dinamica unei populații în decurs de mai multe
perioade, calculată ca o medie geometrică a ratelor (ritmului) anual de creștere. El reiese din
extragerea rădăcinii de ordinul n din ritmul creșterii pe întreaga perioadă, exprimat în procente.
Acest indice demografic indică dinamica unei populații fiind folosit la nivel universal, și se calculează
după următoarea formulă:
Pn
R=n − 1x100
P0
• R este ritmul mediu anual de creștere;
• Pn este populația la un moment dat;
• P0 este populația la o dată anterioară;
• n este numărul de ani dinre Pn și P0.
Pentru județul Brăila acest indicator de sinteză a fost calculat pentru perioada 2009-2019. La nivel
județean, se înregistrează un ritm mediu anual de creștere negativ (-0,88%), ambele medii
înregistrând același tip de valori, dar cu diferențe foarte mari (-7,61 % pentru mediul rural, respectiv
-0,94% pentru mediul rural). Situarea în acest interval de valori conduce la concluzia că populația
județului se află în declin demografic destul de pronunțat. La nivel teritorial, putem observa că peste
93% dintre UAT-uri înregistrează un declin demografic, unele dintre acestea având un ritm mediu
anual mai mic de -1% (19 de UAT-uri). Cea mai dramatică situație se înregistrează în cele două UAT-
uri (Racovița și Ciocile) caracterizate prin valori ale ritmului mediu anual de creștere de sub -1,5%
(fig. nr. 23).
Cele mai ridicate valori ale ritmului mediu anual de creștere se înregistrează în UAT-uri caracterizate
de un bilanț natural ridicat (Chiscani și Cazasu, cu peste 1,5%). O parte însemnată a UAT-urilor (21)
se încadrează în valori caracteristice unui declin demografic lent (între 0 și-1%).
44
FIGURA 23 RITMUL MEDIU ANUAL DE CREȘTERE AL POPULAȚIEI (%) (2009-2019)
45
1.1.6. STRUCTURA POPULAȚIEI

STRUCTURA POPULAȚIEI PE MEDII
Structura populației pe medii este, la nivelul anului 2019, nu foarte echilibrată respectiv 65,05%
populație urbană și 34,94% populație rurală. Gradul de urbanizare al județului este unul ridicat (cu
8,6% mai mare decât media națională), fiind situat și peste media regională (55,45%) (fig. nr. 24).
Aceasta valoare ridicată se poate explica prin faptul că în județul Brăila chiar dacă există un singur
oraș cu peste 100000 de locuitori (municipiul Brăila), populația rurală a scăzut constant.
FIGURA 24 PONDEREA POPULAȚIEI URBANE – CONTEXT REGIONAL (%)
Față de anul 2009 se remarcă o scădere de -0,78% a ponderii populației urbane (fig. nr. 25).
Explicația acestei scăderi este legată bilanțul migratoriu mai mic care se înregistrează în cazul
orașelor.
FIGURA 25 EVOLUȚIA POPULAȚIEI PE MEDII (%) (2009-2019)
46
Totuși, în cifre absolute nu a existat o creștere populației rurale, ci o scădere cu 8648 locuitori, dar,
în același timp, s-a înregistrat o scădere mult mai mare a numărului de locuitori din mediul urban (cu
24509 locuitori).
STRUCTURA POPULAȚIE PE GRUPE DE VÂRSTE ȘI SEXE

Structura populației pe grupe de vârste
Structura pe grupe de vârstă în anul 2009 și în anul 2019 relevă tendința generală de scădere a
populației tinere, de stabilitate relativă a populației apte de muncă precum și de îmbătrânire a
populației (tabel nr. 3).
TABEL 3 STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE MARI DE VÂRSTĂ ÎN 2009 ȘI 2019

UAT Ponderea în total populație (%)
Grupa 0-14 ani Grupa 15-64 ani Grupa 65 ani și
peste
Județul Brăila (2009) 13,70 70,08 16,22
Județul Brăila (2019) 12,51 68,81 18,68
Regiunea Sud Est (2009) 15,16 70,50 14,34
Regiunea Sud Est (2019) 14,30 68,91 16,79
România (2009) 15,33 70,18 14,49
România (2019) 14,75 68,71 16,54
Sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online
Pentru anul 2019, valorile grupei tinere sunt inferioare mediei naționale și celei regionale.
Îmbătrânirea populației este mai accentuată față de media națională și regională, iar potențialul de
forță de muncă a scăzut față de nivelul anului 2009.
La nivel județean, dacă analizăm structura pe grupe cincinale de vârstă, se observă tendința de
îmbătrânire a populației și de reducere a grupei de vârstă tinere în cazul ambelor sexe. De asemenea,
este destul de evidentă tendința de supramortalitate masculină, în special la grupele de vârstă
situate dincolo de pragul de 55 de ani. De altfel, forma piramidei, sub formă de amforă relevă aceste
fenomene (fig. nr. 26).
Reducerea natalității a determinat trendul descendent al ponderii populației tinere, paralel cu
creșterea ponderii populației adulte și vârstnice, având loc o îmbătrânire demografică prin baza
piramidei vârstelor. În plus, tendința de reducere a mortalității pe fiecare vârstă (și în special la
vârstele înaintate) determină o creștere a ponderii populației vârstnice rezultând o îmbătrânire
demografică prin vârful piramidei.
47
FIGURA 26 PIRAMIDA PE GRUPE DE VÂRSTE ȘI SEXE 2009-2019 – JUDEȚ (NUMĂR PERSOANE)
> 84 ani
M 80-84 ani F
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani 2019
55-59 ani
50-54 ani 2009
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
20000 15000 10000 5000 0 0 5000 10000 15000 20000
În județul Brăila grupele de vârstă nu sunt foarte echilibrate. Populația adultă reprezintă 68,81% din
totalul populației, cea tânără deține un procent foarte scăzut (12,51%), în timp ce vârstnicii
reprezintă 18,68%. Cu toate acestea între mediul rural și cel urban este un ecart relativ mare în
această privință, în special în ceea ce privește grupa adultă și cea vârstnică (fig. nr. 27 și fig. nr. 28).
Astfel, în mediul urban populația de peste 65 de ani reprezintă 18,05%, în timp ce mediul rural se
confruntă cu o valoare mai mare a ponderii acestei grupe de vârstă (19,84%) în detrimentul grupei
adulte. În același timp asistăm la o creștere a ponderii populației vârstnice la nivel județean (cu
2,46%) și în mediul urban (cu 4,68%), în timp ce în mediul rural această grup are o scădere de 1,85%.
Acest aspect nu înseamnă că populația din mediul rural este mai tânără ci se explică prin speranța de
viață mai mică a populației rurale, care determină o mortalitate mai ridicată în rândul vârstnicilor.
FIGURA 27 PIRAMIDA PE GRUPE DE VÂRSTE ȘI SEXE 2009-2019 – RURAL (NUMĂR PERSOANE)

> 84 ani
M 80-84 ani F
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani 2019
55-59 ani
50-54 ani 2009
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
Piramida realizată pentru mediul urban relevă o situație mai echilibrată, dar se remarcă și aici
tendința de îmbătrânire a populației, prin creșterea populației de peste 65 de ani în 2019 față de
2009. Baza piramidei, așa cum se poate observa, se îngustează ceea ce relevă o tendință de reducere
a numărului populației tinere. Doar grupa adultă deocamdată se menține la un nivel rezonabil, chiar
dacă și aici observăm o scădere a acesteia în jumătatea inferioară (15-39 de ani), față de cea
superioară (40-65 de ani).
48
În același timp, ponderea populației tinere înregistrează, în intervalul 2009-2019, o diminuare mai
mare în mediul rural (cu 1,92%) față de cel urban (-0,84%) . În cifre absolute scăderea este mai mare
în mediul urban față de cel rural (-3686 în mediul rural față de -4818 în mediul urban).
FIGURA 28 PIRAMIDA PE GRUPE DE VÂRSTE ȘI SEXE 2009-2019 – URBAN (NUMĂR PERSOANE)

M > 84 ani F
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani 2019
65-69 ani
60-64 ani 2009
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
Cele mai mari ponderi ale populației tinere (din total populație) se înregistrează într-o serie de
localități caracterizate printr-o rată a natalității relativ ridicată (Vișani, Unirea, Siliștea, Zăvoaia,
Galbenu, Viziru cu peste 15% populație de 0-14 ani). Totuși, destul de multe UAT-uri au ponderi
relativ reduse ale populației tinere (30 dintre acestea, adică peste 68%, fiind caracterizate de valori
mai mici de 15%). Exista și cinci UAT-uri în care ponderea populației tinere este de sub 12%
(Municipiul Brăila, Stăncuța, Tufești, Ulmu, Făurei).
Ponderile cele mai mari ale grupei de vârstă adultă caracterizează principalele orașe (cu peste 69%),
acestea fiind principalii atractori din cadrul județului în ceea ce privește migrația rural-urban, dar și o
serie de comune (Cazasu, Chiscani, Siliștea). În același timp, cea mai mică pondere a acestei grupe de
vârstă aparține comunelor Ciocile (57,68%) și Racoviță (58,51%).
Cea mai îmbătrânită populație caracterizează, în general, mediul rural. Ponderile cele mai mari ale
populației de peste 65 de ani (de peste 25%) se sunt caracteristice comunelor din partea de vest a
județului (Racovița, Ciocile, Surdila Greci, Vișani, Surdila Găiseanca). Numitorul comun al acestor
UAT-uri pare a fi lipsa infrastructurii majore de transport din care rezulta un anumit grad de izolare,
activitățile preponderent agricole și lipsa unor centre polarizatoare.
Convențional se consideră că o populație este tânără dacă proporția grupei vârstnice este mai mică
de 7%; procesul de îmbătrânire demografică este în desfășurare dacă ponderea populației vârstnice
este cuprinsă între 7-12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populații îmbătrânite
demografic. Toate UAT-urile din județul Brăila se încadrează în valori de peste 12%, deci au o
populație îmbătrânită. Totuși ponderile cele mai mici ale populației de peste 65 de ani (între 12 și
13%) se grupează în UAT-urile caracterizate printr-o populație cu natalitate ridicată sau atractive din
punct de vedere migrațional (Siliștea, Cazasu, Chiscani, Ianca) (fig. nr. 29).
49
FIGURA 29 STRUCTURA PE GRUPE MARI DE VÂRSTE (2019) (%)
50
Tendința de lungă durată de creștere a proporției populației vârstnice (de 65 de ani și peste) paralel
cu reducerea proporțiilor populației tinere și uneori a celei adulte în cadrul efectivului populației
poartă denumirea de îmbătrânire demografică și este un fenomen determinat de evoluția natalității,
mortalității și migrației.
Îmbătrânirea populației creează probleme legate de asigurarea unor servicii medicale și sociale
specifice, induce modificări ale forței de muncă (dependența persoanelor inactive de cele active în
ceea ce privește plata pensiilor), determină schimbări în structura familiei, comportamente diferite
de petrecere a timpului liber, alimentație, locuință, relații sociale (Harper, 2006)5 .
Pentru a putea cuantifica procesul de îmbătrânire demografică se utilizează un indice calculat după
formula:
I id = P65 /P14 x 100
în care:
I id este indicele de îmbătrânire demografică
P65 reprezintă populația în vârstă de 65 de ani și peste
P14 reprezintă populația cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani.
La nivelul anului 2019 județul Brăila avea un indice de mediu de îmbătrânire a populației de 149%,
valoare considerată mare care confirmă tendința de creștere a grupei vârstnice. Valoarea medie
pentru mediul urban (137,47%) este puțin mai mică decât cea caracteristică mediului rural (144,90%).
Se poate observa tendința de îmbătrânire demografică caracteristică UAT-urile situate în partea de
vest a județului, la limita cu județele limitrofe (Racovița, Ulmu, Surdila-Greci, Surdila-Găiseanca,
Salcia Tudor, Cireșu), dar și pentru două comune din partea estică (Tufești și Stăncuța), cu valori de
peste 170%. (fig. nr. 30). Trei dintre aceste UAT-uri depășesc valori de 200%, fapt datorat în special
numărului extrem de redus al populației tinere. Oricum, peste 90% dintre UAT-urile județului au
valori de peste 100% ceea ce arată că fenomenul de îmbătrânire demografică este deja prezent.
Toate UAT-urile urbane au valori caracteristice îmbătrânirii demografice, cea mai mare valoare
înregistrându-se în municipiul Brăila (163,16%).
În ceea ce privește evoluția acestui indice în perioada 2009-2019, la nivelul județului Brăila a avut o
creștere de 30%, în cazul mediului urban (40,33%) creșterea fiind de peste patru ori mai mare decât
în mediul rural (7,19%).
5
Harper, S. (2006), Ageing societies: myths, challenges and opportunities, Hodder Arnold, New York
51
FIGURA 30 INDICELE DE ÎMBĂTRÂNIRE DEMOGRAFICĂ (2019) (%)
Putem remarca și alte areale a căror tendință de îmbătrânire, pe termen mediu, se face remarcată
(Jirlău, Thichilești, Gropeni, Bordei Verde, Frecăței, Însurăței, Brăila, Mărașu, Făurei), pe lângă arealul
deja caracterizat de valori ridicate ale indicelui de îmbătrânire situat în partea de est (fig. nr. 31).
52
FIGURA 31 EVOLUȚIA INDICELUI DE ÎMBĂTRÂNIRE DEMOGRAFICĂ (2009-2019)
53
Această evoluție arată că, practic, în următorii ani, și aceste UAT-uri vor avea o populație îmbătrânită,
chiar dacă în prezent se încadrează în valori medii ale acestui indice. În același timp, unele comunele
cu o populație deja îmbătrânită prezintă un ritm încetinit de creștere sau chiar scăderi ale valorilor
acestui indice (Racovița). Scăderi se mai înregistrează și în UAT-urile în care rata sosirilor a fost mare
pentru intervalul menționat (Cazasu).
Imaginea “presiunii” exercitate de tineri și de bătrâni asupra adulților (populației în vârstă de muncă)
este bine sugerată de raportul de dependență demografică (rata de dependență demografică) prin
care se pot evidenția consecințele îmbătrânirii demografice a populației.
Acest indicator se calculează după formula:
Rd=(P14 +P65 )/P15-64 x100, unde: Rd este rata de dependență demografică, P14 +P65 este populația
dependentă demografic, P15-64 este populația adultă
La nivelul județului Brăila rata de dependență demografică are o valoare de 45.33% pentru anul 2019,
înregistrând o creștere de 6,3% față de anul 2009. Această creștere este datorată, în primul rând,
creșterii numărului persoanelor de peste 65 de ani, având în vedere că populația de sub 15 ani s-a
redus constant.
Cele mai mari rate de dependență demografică se înregistrează în comunele care înregistrează
fenomenul îmbătrânirii demografice (Ciocile, Racovița, Vișani, Surdila-Greci, Cireșu etc), cu valori ce
depășesc 60%. În aceste comune există o îmbătrânire a populației și o pondere relativ scăzută a
populației adulte. Practic presiunea asupra populației active este mult mai ridicată. Pentru
ansamblul mediului rural rata de dependență demografică are valori ridicate (54,12%), dar este în
scădere față de anul 2009 (cu 4,5%) confirmând încă o dată faptul că acest fenomen este prezent
mult mai acut în zonele rurale (și mai ales în cele cu un profil economic agricol) sau în cele izolate.
Pentru mediul urban rata de dependență este relativ scăzută (în medie de 41,9%) dar este în
creștere față de anul 2009 (cu 4,4%). Acest fapt se datorează creșterii grupei vârstnice, atenuată
cumva de scăderea grupei de vârstă 0-14 ani, dar mai ales scăderii numerice a populației adulte. Cele
mai mici valori (de sub 45%) se înregistrează în principalele orașe ale județului (Brăila, Ianca, Făurei,
Însurăței) (fig. nr. 32).Cu toate acestea înregistrează creșteri față de anul 2009 (cu 11% pentru
municipiul Brăila). Totuși, 33 dintre UAT-urile județului înregistrează în intervalul menționat scăderi
ale dependenței demografice, scădere datorată, în principal, reducerii grupei de vârstă 0-14 ani.
54
FIGURA 32 RATA DE DEPENDENȚĂ DEMOGRAFICĂ (2019) (%)
55
STRUCTURA PE SEXE
Structura pe sexe este ușor dezechilibrată, remarcându-se o ușoară dominanță a femeilor 51,53%, în
timp ce populația de sex masculin reprezintă 48,73%. La nivel teritorial există însă UAT-uri care
prezintă un dezechilibru mult mai accentuat. Astfel, în special în mediul rural (Cireșu, Tudor
Vladimirescu, Jirlău, Surdila Găiseanca), dar și în două UAT-uri urbane (Brăila și Făurei) ponderea
populației de sex feminin este de peste 51%. Pe de altă parte, există nouă UAT-uri rurale în care
ponderea populației de sex masculin atinge valori de peste 51% (Frecăței, Mărașu, Berteștii de Jos,
Victoria, Dudești, Măxineni, Siliștea, Stăncuța și Viziru). De altfel, structura pe sexe a celor două
medii este puțin diferită, înregistrându-se o valoare ușor mai mare pentru UAT-urile urbane în ceea
ce privește populația feminină (50,89%), în timp ce pentru mediul rural valoarea este de
49,77%.Acest ușor dezechilibru între cele două medii poate fi datorat speranței de viață mai ridicate
din mediul urban, în special în ceea ce privește femeile.
Pentru a putea cuantifica dezechilibrele între cele două sexe s-a calculat indicele de masculinitate
(fig. nr. 33) care reprezintă raportul dintre numărul de bărbați raportat la 100 de femei.
56
FIGURA 33 INDICELE DE MASCULINITATE (2019) (%)
57
Acest raport indică un avantaj al femeilor, valoarea indicelui la nivel județean fiind de 94,07%. În
peste 43% dintre UAT-uri valoarea este mai mică de 100% ceea ce înseamnă că acestea se confruntă
cu fenomenul de feminizare a populației. Acestea sunt grupate, în cea mai mare parte, în partea de
est a județului.
Există și câteva areale dispersate care în care valoarea indicelui este peste 105% (Berteștii de Jos,
Mărașu, Frecăței).
STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ NIVELUL DE INSTRUIRE

Structura populației după nivelul de instruire pentru județul Brăila arată că se află destul de aproape
de media națională în ceea ce privește populația fără școală absolvită (3,64% față de 3% media
națională) sau în ceea ce privește ponderea analfabeților (1,68% față de 1,36% la nivel național). În
schimb ponderea populației cu studii superioare se situează cu aproape 4% sub media națională
(10,84% față de 14,37%). Explicația decalajului înregistrat la nivelul învățământului superior poate fi
aceea că mare parte dintre absolvenții de studii superioare care provin din acest județ aleg sa
rămână după finalizarea studiilor universitare în municipiul București (principalul centru universitar
pentru județ) sau să se stabilească în orașe mai mari care oferă oportunități de angajare mai bune.
Pe cele două medii situația este destul de dezechilibrată, populația urbană având un nivel de
instruire mai ridicat (15,81% cu studii superioare și 26,97% cu studii liceale) față de cea rurală (2,4%
cu studii superioare și 15,94% cu studii liceale). De asemenea, populația fără școală absolvită are o
pondere de 2,17% în urban și de aproape două ori mai mare în rural (3,39%).
La nivel teritorial discrepanțele sunt și mai mari (fig. nr. 34), municipiul Brăila având cea mai mare
pondere a populației cu studii superioare (peste 16%), în timp ce în mediul rural doar două UAT-uri
se apropie de media județeană (Chiscani și Cazasu). În schimb, exista trei UAT-uri rurale în care
ponderea populației fără școală absolvită depășește 10% (Dudești, Șuțești și Viziru). Cea mai mare
valoare o deține comuna Dudești cu 14,11%, comună în care ponderea celor care au absolvit doar
învățământul primar sau gimnazial atinge 63,5%, semnalând faptul că rata abandonului școlar este
ridicată. De altfel, peste 45% dintre UAT-urile județului, toate aparținând mediului rural, au o
pondere de peste 70% a celor care au doar studii primare sau gimnaziale. În același timp, 39% dintre
UAT-uri (de asemenea rurale) au o pondere de peste 7% a celor fără școală absolvită.
58
FIGURA 34 STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ NIVELUL DE INSTRUIRE (%)
(sursa datelor: date prelucrate după INS –Recensământul populației și locuințelor 2011)
59
STRUCTURA ETNICĂ
Structura etnică la nivel județean este una relativ omogenă 90,87% din populație fiind de
naționalitate română. Deși prezente în proporții variabile, celelalte etnii au ponderi foarte scăzute,
cu excepția romilor care reprezintă 2,66% din populație.
Situația pentru mediul urban și rural este similară, în ambele cazuri românii reprezentând populația
majoritară (90,25% în mediul urban și 91,92% în mediul rural) (fig. nr. 35). În toate UAT-urile
județului populația majoritară este de naționalitate română cu ponderi variabile (între 98,08% în
comuna Racovița și 66,80% în comuna Șuțești) (fig. nr. 36).
FIGURA 35 STRUCTURA ETNICĂ PE MEDII (%) (2011)
La nivel teritorial există totuși câteva diferențieri. Cea mai mare pondere a populației de etnie romă
se înregistrează în comunele Șuțești (27,88%), Viziru (18,01%), Vișani (13,9%), Râmnicelu (11,57%),
Berteștii de Jos (10,93%), Grădiștea (10,44%). De asemenea, orașul Făurei dețin o pondere
importantă a acestei etnii (9,10%).
60
FIGURA 36 STRUCTURA ETNICĂ A POPULAȚIEI (2011)(%)
61
STRUCTURA CONFESIONALĂ
La nivelul județului Brăila structura confesională nu este foarte diversificată, cea mai mare parte a
populației (92,7%) aparținând religiei ortodoxe (fig. nr. 37). Nici o altă religie nu depășește ponderea
de 1%. Există câteva UAT-uri cu o pondere mai mare a religiei penticostale (Viziru-3,73%, Chiscani-
2,27%) sau adventistă (Cazasu-4,05%, Romanu-3,20%) (fig. nr. 38). Un procent destul de mare din
populație (5,67%) nu a declarat apartenența confesională.
FIGURA 37 STRUCTURA CONFESIONALĂ A JUDEȚULUI BRĂILA (2011)
62
FIGURA 38 STRUCTURĂ CONFESIONALĂ (2011)
63
1.2. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE

1.2.1. EDUCAȚIA (STRUCTURA, INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ; SERVICII EDUCAȚIONALE)
Structura serviciilor de educație la nivelul județului Brăila relevă existența tuturor treptelor de
școlarizare (mai puțin învățământul superior). În cifre absolute numărul unităților de învățământ s-a
redus treptat, ajungând în anul 2019 la 106 (fig. nr. 39), această reducere având la bază atât
diminuarea populației școlare (raportul populație școlară/unități de învățământ având doar o
creștere ușoară în ultimii ani-de la 392de elevi la o unitate de învățământ în anul 2009, la 411 în anul
2019), cât și anumite măsuri de regrupare a unităților de învățământ pe fondul crizei economice (în
special în anii 2010 și 2011 când numărul unităților școlare a scăzut cu 21). Situația pe medii nu este
echilibrată, cele mai multe unități sunt situate în mediul urban (61,32% dintre acestea în anul 2019).
FIGURA 39 EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Analiza structurii pe nivele de școlarizare a acestor unități relevă faptul că mediul rural beneficiază,
cu câteva mici excepții (un liceu la Măxineni și o unitate de învățământ profesional la Grădiștea),
doar de unități care aparțin învățământului primar și gimnazial. Și la nivel județean structura arată
predominanța unităților școlare primare și gimnaziale, județul beneficiind de 21 de licee și 2 școli
postliceale (fig. nr. 40). La nivelul județului există și două unități de învățământ profesional.
64
FIGURA 40 STRUCTURA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT (NUMĂR) (2019)
Tot la nivel județean se poate remarca o scădere a numărului de absolvenți (de toate nivelurile), fapt
datorat, pe de o parte numărului mai mic de elevi înscriși în unitățile de învățământ, iar pe de altă
parte ratei de abandon școlar (fig. nr. 41). Unele fluctuații care apar în special în cazul învățământului
profesional și liceal se datorează și schimbării legislației (desființarea/reînființarea învățământului
profesional).
FIGURA 41 EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ABSOLVENȚI
Situația a rămas relativ constantă și în ceea ce privește numărul de elevi ce revin unui cadrul didactic
(în jur de 15), chiar dacă numărul de cadre didactice s-a redus cu 704 în intervalul 2009-2019.
Situația abandonului școlar s-a îmbunătățit în județul Brăila, în intervalul 2011-2018, pentru toate
formele de învățământ. Cu toate acestea, chiar dacă la învățământul primar și gimnazial se înscrie în
65
media națională (1,6%) și se situează sub cea regională, pentru învățământul secundar (liceal și
profesional) valoarea înregistrată (3,4%) depășește atât media națională cât și pe cea regională. Rata
cea mai mare de abandon școlar (8,3%) se înregistrează în cazul învățământului postliceal și de
maiștri, cu toate că aceasta se situează sub cele două medii (națională și regională).
1.2.2. SANATATEA (STAREA DE SANATATE, INFRASTRUCTURA SANITARA, SERVICII SANITARE)
Sănătatea a fost definită în anul 1948 de către Organizația Mondială a Sănătății drept „acea bună
stare fizică, mintală și socială care nu înseamnă numai lipsa bolii sau a infirmității"6 .
Starea de sănătate depinde de numeroși factori care sunt interdependenți: moștenirea genetică,
comportamente, atitudini și valori, stil de viață, poziție socială. Se pare însă că stilul de viață are o
pondere mai mare în determinarea stării de sănătate a populației, conform studiilor realizate la
nivelul României, cu circa 51%, față de alți determinanți precum factorii biologici (20%), mediul
ambiant (19%), serviciile sanitare (10%) (Dumitrache, 2004)7 .
În mediul rural, unele persoane nu au acces în mod regulat la serviciile medicale din cauza lipsei unui
personal medical permanent și a costurilor mari pentru medicamente și transport. Adresabilitatea
serviciilor sanitare se referă la alegerea pe care o face pacientul de a merge sau nu la medic;
motivele sunt variate (venituri, nivel de educație), fiind influențate de accesibilitate (mijloace de
transport existente, existența dispensarelor sau a cabinetelor medicale, programul medicilor în
localitate etc.).
MORTALITATEA INFANTILĂ
Mortalitatea infantilă este un indicator al stării de sănătate ce reflectă nivelul de educa ție, gradul de
dezvoltare economică și situația serviciilor sanitare. Este un indicator care aduce în discuție gradul
de dezvoltare al unei țări, fiind influențată de factori economici, sociali și educaționali. Reducerea
mortalității infantile, în perioada 2009-2019, în județul Brăila, de la 9,9‰ la 6,1‰ arată o
îmbunătățire a sistemului sanitar, a educației sanitare și a accesului la resursele sanitare. Totuși,
aceasta a fluctuat în intervalul menționat, cu un maxim în anul 2010 (15‰) și un minim în 2015
(5,2‰) (fig. nr. 42). Trebuie precizat însă că valorile mortalității infantile sunt încă destul de ridicate,
iar decalajele între mediile de rezidență arată că există încă diferențe teritoriale în ceea ce privește
sistemul sanitar, mai ales că scăderea mortalității infantile se poate datora și scăderii natalității și nu
neapărat unei evidente îmbunătățiri a serviciilor sanitare.
În ceea ce privește contextul național și regional, se poate observa (tabel nr. 4) că media la nivel de
județ pentru intervalul 2009-2019 este mai mare atât față de cea națională cât și față de cea
regională. De asemenea se pot observa diferențele relativ mari între cele două medii. Pentru ambele
medii, urban și rural, valoarea mortalității infantile pentru intervalul menționat este mai mai mare
decât cea înregistrată atât la nivel național cât și regional.
6WHO (2008), The Global Burden of Disease: 2004 Update, World Health Organization ,Geneva
7Dumitrache Liliana, (2004), Starea de sănătate a populației României. O abordare geografică, Editura Univers
Enciclopedic, București
66
TABEL 4 RATA MORTALITĂȚII INFANTILE (‰) – CONTEXT REGIONAL ȘI NAȚIONAL

Medii de Regiuni de dezvoltare si judete medie
rezidenta 2009-
2019
Ambele medii România 7,83

Regiunea SUD-EST 9,48
Brăila 10,35
Urban România 6,12
Brăila 9,35
Rural România 9,91
Brăila 11,78
La nivel teritorial (medie 2009-2019) se înregistrează amplitudini destul de mari între valorile
maxime (29,8‰ în comuna Scorțaru Nou) și valorile minime (0‰ în comunele Racovița și Traian).
Valori mari, peste 15‰, sunt în 13 de comune (fig. nr. 43) în timp ce aproape 37% dintre UAT-uri au
valori ale mortalității infantile de sub 10‰.
FIGURA 42 EVOLUȚIA RATEI MORTALITĂȚII INFANTILE PE MEDII DE REZIDENȚĂ (%)
67
FIGURA 43 RATA MORTALITĂȚII INFANTILE (RATA MEDIE MULTIANUALĂ – 2009-2019) (%)
68
MORTALITATEA PE CAUZE DE DECES

Principalele cauze de deces la nivel național sunt bolile aparatului circulator, tumorile, bolile
aparatului digestiv, bolile aparatului respirator și leziunile traumatice (cu otrăvirile incluse). (DSP,
2012)8 .
În județul Brăila, în anul 2019, peste 70% dintre decese se datorau bolilor aparatului circulator (2647
decese, 52,71%) și tumorilor (997 decese, 19,85%) (tabel nr. 5).
Bolile aparatului circulator și tumorile sunt asociate unui stil de viață nesănătos, specific societății
moderne, pentru care nu s-au găsit remedii de combatere, în schimb bolile aparatului digestiv și cele
ale aparatului respirator sunt mai ușor de tratat, de aceea mortalitatea prin aceste boli a scăzut
semnificativ ca urmare a progreselor medicale realizate de-a lungul timpului.
TABEL 5PRINCIPALELE CAUZE DE DECES (%)

Clasificarea Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
internationala 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
a maladiilor -
Revizia a X a
1994
Boli 1.16 1.94 1.75 1.31 2.32 2.14 1.91 1.90 2.76 2.05
infecțioase și
parazitare
din care: 0.40 0.78 0.40 0.28 0.61 0.64 0.41 0.31 0.53 0.32
Tuberculoza
Tumori 19.68 20.47 20.51 21.72 22.03 19.83 20.58 20.42 21.22 19.85
Boli 0.91 1.01 1.52 1.45 1.22 1.54 1.26 1.65 1.19 1.29
endocrine, de
nutriție și
metabolism
din care: 0.89 1.01 1.50 1.45 1.18 1.52 1.26 1.65 1.19 1.29
Diabet zaharat
Tulburari 0.15 0.04 0.02 0.06 0.15 0.08 0.08 0.08 0.14 0.06
mentale și de
comportament
Boli ale 3.79 4.18 8.82 6.70 7.59 6.38 8.73 7.30 18.77 21.27
sistemului
nervos, boli
ale ochiului și
anexele sale,
boli ale urechii
și apofizei
mastoide
8
Direcția de Sănătate Publică, Baza de date a României: anul 2012, București
69
Boli ale 59.94 58.40 57.68 56.93 55.29 57.35 57.78 56.82 52.56 52.71
aparatului
circulator
din care: Boala 14.58 15.81 16.47 15.06 14.00 13.66 12.94 12.40 16.80 20.97
ischemică a
inimii
din care: Boli 20.57 20.59 15.35 15.64 15.83 17.40 17.67 15.42 13.30 13.20
cerebro-
vasculare
Boli ale 5.06 5.51 5.56 5.48 5.82 5.70 4.81 6.98 6.55 7.89
aparatului
respirator
Boli ale 6.16 5.86 5.75 5.31 5.42 5.45 4.86 4.61 5.77 6.11
aparatului
digestiv
Boli ale 0.49 1.16 0.73 1.54 1.33 1.69 2.24 1.88 1.92 2.15
aparatului
genito-urinar
Unele 0.30 0.26 0.31 0.32 0.25 0.16 0.25 0.21 0.20 0.16
afecțiuni a
caror origine
se situează în
perioada
perinatală
Malformații 0.38 0.37 0.25 0.26 0.13 0.10 0.21 0.13 0.08 0.10
congenitale,
deformații și
anomalii
cromozomiale
Leziuni 4.03 3.38 3.75 3.42 3.33 3.52 3.40 2.69 3.56 3.41
traumatice,
otrăviri și alte
consecințe ale
cauzelor
externe
Alte cauze 0.95 0.73 0.77 1.13 1.52 1.30 1.42 1.50 1.51 1.39
Mortalitatea prin boli ale aparatului circulator poate fi asociată cu vârsta, multe dintre cazurile de
deces prin aceste boli fiind înregistrate în rândul populației vârstnice9 .
9Taloș Ana Maria (2016), Stilul de viață și impactul acestuia asupra stării de sănătate a populației.
Studiu de caz: județul Ialomița, Editura Universității din București
70
MORBIDITATEA SPECIFICĂ
Morbiditatea se referă la numărul de cazuri de îmbolnăviri dintr-un an de referință. Principala cauză
de îmbolnăvire la nivel național era reprezentată de bolile aparatului circulator, urmată de boli
cerebrovasculare, boli coronariene (hipertensiunea arterială fiind extrem de frecventă în rândul
vârstnicilor, și adulților, ca urmare directă a stilului de viață nesănătos și a atitudinii indiferente vis a
vis de păstrarea stării de sănătate, control periodic și prevenție) (INS, 2004)10.
În județul Brăila, principala cauză de îmbolnăvire este reprezentată de boli ale aparatului respirator,
urmată de bolile digestive, boli ale sistemului osteo-articular, cele cardiovascular și cele ale
aparatului genito-urinar. Explicația acestei diferențe între modelele de mortalitate și morbiditate
este dată de ușurința cu care bolile respiratorii și digestive apar, având simptome ușor de depistat și
tratat. Boli grave precum tumorile și bolile sistemului circulator sunt mai puțin diagnosticate, fapt
vizibil în ponderea mică pe care o au în modelul de morbiditate, ca urmare a lipsei unui control
regulat. Simptomele în cazul bolilor sistemului respirator și digestiv sunt vizibile, în timp ce bolile
sistemului circulator și tumorile nu au simptome dureroase și pot fi ușor trecute cu vederea, iar
oamenii au în general tendința de a merge la medic doar în caz de urgență11 . Bolile transmisibile au o
incidență mai mare comparativ cu perioada anterioară (tabel nr. 6), datorată cazurilor de COVID -19,
înregistrate pe parcursul ultimului an.
TABEL 6 EVOLUȚIA CAZURILOR DE BOLI TRANSMISIBILE

Anul 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Nr cazuri 14963 14002 12984 13147 12848 18497
Sursa datelor: DSP Brăila
Bolile cronice cele mai frecvent întâlnite sunt diabetul, bolile pulmonare cronice obstructive și
tumorile maligne. (tabel nr. 7).
TABEL 7 PRINCIPALELE BOLI CRONICE (PREVALENȚĂ LA 100000 LOCUITORI)

2015 2016 2017 2018 2019
Boli cronice 18190.2 18827.6 19914.5 20699.9 22817.8
Boli ischemice ale inimii 5828.3 6185 6565.5 6850.2 7102.9
Diabetul zaharat 3564.5 3661.7 4084.5 4372.9 6107.8
Boli pulmonare cronice obstructive 2348.1 2520 2660.3 2775 2831.2
Boli psihice 2042.6 1986.9 1950.8 1990.5 1957.9
Boli cerebro-vasculare 2282.4 2252.9 2209.4 2201.8 2225.2
Tumori maligne 2124.3 2221.1 2444 2509.5 2592.8
Sursa datelor: Raportul național al stării de sănătate a populației (2017, 2018, 2019)
10Institutul Național de Statistică, (2004), Anuarul Statistic al României, București

11Taloș Ana Maria (2016), Stilul de viață și impactul acestuia asupra stării de sănătate a populației.
Studiu de caz: județul Ialomița, Editura Universității din București
71
În ceea ce privește cazurile noi înregistrate, acestea au aceeași ierarhie ca și în cazul celor aflate în
evidență (tabelul nr.8).
TABEL 8 PRINCIPALELE BOLI CRONICE (INCIDENȚĂ LA 100000 LOCUITORI)

2015 2016 2017 2018 2019
Boli cronice 5075 4410.8 4132.7 3607 4017.5
Boli ischemice ale inimii 1690.6 1221.7 1185.2 891.4 1134.5
Diabetul zaharat 406.9 333.7 137.2 319 332.9
Boli pulmonare cronice obstructive 350 313.8 356.9 255.6 319.7
Boli psihice 1381.7 1344.1 1250.6 1236.5 1200.9
Boli cerebro-vasculare 807.2 747.7 615.4 352.5 427
Tumori maligne 307.9 317.4 429 443.7 442.3
Astm 130.7 132.4 158.4 108.3 160.2
Numărul bolnavilor de diabet nou depistați la nivelul cabinetelor de nutriție și boli metabolice în
perioada 2015-2019 a scăzut ușor, determinând o incidență prin diabet zaharat de 406.9 (la 100000
locuitori) în 2015 și de 332.9 (la 100000 locuitori) în 2019, având un trend evident descendent doar
pentru 2016-2017 (care poate fi accidental).
În ceea ce privește prevalența (numărul celor rămași în evidență la 100000 de locuitori) rezultă o
creștere de la 3564,5 la 6107,8 pentru același interval (fig 44).
FIGURA 44 EVOLUȚIA INCIDENȚEI ȘI PREVALENȚEI PRIN DIABET (LA 100000 DE LOCUITORI)
Cazurile noi de tuberculoză au înregistrat o scădere de la 302 în anul 2009 la 196 în 2016. Tendința
este de scădere (chiar dacă lentă) și cu unele fluctuații și în ceea ce privește incidența la 100000 de
locuitori (fig. nr. 45).
72
FIGURA 45 EVOLUȚIA INCIDENȚEI PRIN TUBERCULOZĂ
Sursa datelor: http://data.gov.ro/dataset/principalii-indicatori-ai-starii-de-sanatate
Nu aceeași tendință descendentă o regăsim și în ceea ce privește bolnavii de cancer, atât în ceea ce
privește cazurile nou înregistrate (incidența a crescut de la 307,9 la 100000 de locuitori în anul 2015
la 442,4 în anul 2019), cât și la cei rămași în evidență, prevalența la 100000 de locuitori crescând de
la 2124,3 la 2592,8. Prognoza privind incidența prin cancer până în anul 2025 arată tendința de
creștere a cazurilor noi de bolnavi de cancer, ceea ce impune o mai mare atenție acordată profilaxiei
acestei boli prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a costurilor și a
mortalității prin această boală 12 .
Infecțiile nozocomiale sunt importante pentru că reprezintă un indicator al stării sistemului
spitalicesc. Pentru județul Brăila s-au înregistrat, în anul 2019, un total de 194 infecții de acest tip,
din care 178 la Spitalul de Urgență Brăila.
INFRASTRUCTURĂ SANITARĂ/ SERVICIILE SANITARE

O cauză importantă ce determină inegalități în starea de sănătate o reprezintă cantitatea, calitatea și
accesibilitatea serviciilor medicale. Acestea pot introduce diferențieri la nivelul stării de sănătate a
populației.
Pentru evaluarea resurselor sanitare (numărul spitalelor și numărul personalului sanitar) s-a calculat
gradul de acoperire cu medici și cu personal sanitar mediu, prin raportarea numărului de medici la
1000 de locuitori, respectiv numărul personalului sanitar mediu din anul respectiv la 1000 de
locuitori.
În anul 2019, în județul Brăila funcționau 4 spitale publice (Brăila, Făurei) și un spital privat (Brăila).
Față de anul 2009, numărul spitalelor publice a scăzut cu 1 (în municipiul Brăila), în timp ce numărul
celor private a crescut cu 1. În plus, în județul Brăila există ambulatorii integrate spitalelor (trei
12Cucu Maria Alexandra (coord.) (2019), Raportul național a stării de sănătate a populației României,
Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică , Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării
de Sănătate, București
73
publice în municipiul Brăila și unul în orașul Făurei), două policlinici (Brăila), două dispensare
medicale (în municipiul Brăila), un centru de sănătate mintală în municipiul Brăila, o unitate medico-
socială în Ianca, . La acestea se pot adăuga 194 de cabinete stomatologice (peste 90% dintre acestea
fiind situate în mediul urban), 255 cabinete medicale de specialitate (toate situate în municipiul
Brăila), 23 de laboratoare medicale, 138 cabinete medicale de familie și 144 de farmacii. În ceea ce
privește cabinetele medicale de familie, care asigură asistența medicală primară, acestea s-au redus
de la 152 în anul 2009 la 138 în anul 2019 (conform INS). Pentru anul 2019, la nivelul județului,
conform aceleiași surse, există șapte UAT-uri (Vișani, Surdila Greci, Stăncuța, Salcia Tudor, Roșiori,
Racovița, Galbenu) care nu au cabinet medical de familie. De asemenea, există 32 de UAT-uri care nu
beneficiază de nici un cabinet stomatologic.
Personalul medical este foarte important în asigurarea calității serviciilor sanitare. În acest scop s-a
calculat numărul de medici ce revin la 1000 de locuitori, constatându-se o creștere de la 1,33
medici/1000 locuitori în anul 2009 la 1,57 medici/1000 locuitori în anul 2019. Județul Brăila se
situează din acest punct de vedere atât sub media națională (de 2,86 medici/1000 de locuitori) cât și
sub cea regională (de 1,9 medici/1000 de locuitori). În cadrul regiunii este situat după județele
Constanța și Galați, dar peste celelalte județe din regiune (tabel nr. 9). Regiunea Sud-Est deține o
poziție medie-inferioară în acoperirea cu personal sanitar la nivel național. Fără județul Constanța
regiunea ar fi printre cele mai slab acoperite din țară.
TABEL 9 MEDICI LA 1000 DE LOCUITORI – CONTEXT REGIONAL

Macroregiuni, Ani
regiuni de
dezvoltare si Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
judete 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
ROMANIA 2.24 2.32 2.34 2.40 2.42 2.46 2.52 2.58 2.64 2.73 2.86
Regiunea Sud- 1.62 1.60 1.63 1.63 1.64 1.69 1.74 1.75 1.77 1.81 1.90
Est
Buzău 1.15 1.15 1.14 1.19 1.27 1.28 1.30 1.31 1.30 1.38 1.38
Vrancea 1.27 1.28 1.30 1.28 1.27 1.26 1.33 1.35 1.35 1.36 1.38
Tulcea 1.37 1.42 1.46 1.32 1.42 1.41 1.53 1.48 1.41 1.42 1.41
Brăila 1.33 1.41 1.37 1.39 1.42 1.48 1.50 1.45 1.47 1.51 1.57
Galați 1.28 1.31 1.37 1.43 1.39 1.45 1.53 1.48 1.50 1.54 1.70
Constanța 2.62 2.46 2.51 2.48 2.43 2.55 2.58 2.67 2.75 2.77 2.93
Discrepanța cea mai mare se înregistrează între cele două medii, mediul urban beneficiind, la nivelul
anului 2019, de 2,13 medici la 1000 de locuitori, în timp ce mediul rural deține o valoare de numai
0,38 medici la 1000 de locuitori. În mediul rural există destul de multe UAT-uri (7) în care nu există
nici un medic (tabel nr. 10). Pe lângă acestea, valori de sub 0,5 medici/1000 de locuitori înregistrează
22 de UAT-uri (inclusiv orașul Însurăței). Oricum dintre UAT-urile rurale nici unul nu depășește media
județeană, în timp ce doar două orașe înregistează valori peste aceasta (Brăila, Făurei) (fig nr. 46).
74
TABEL 10 UAT-URI CARE NU BENEFICIAZĂ DE NICI UN MEDIC LA 1000 LOCUITORI

Nr. Crt. UAT Anul din care nu mai există
medici
1. Galbenu 2019
2. Racovița 2015
3. Roșiori 2019
4. Salcia Tudor 2019
5. Stăncuța 2017
6. Surdila Greci 2017
7. Vișani 2015
75
FIGURA 46 DIFERENȚIERI TERITORIALE -MEDICI/1000 LOC (2019)
Așa cum se poate observa, cele mai ridicate valori se înregistrează în UAT-urile situate pe anumite
axe de transport care pleacă radiar din municipiul Brăila, în timp ce extremitatea vestică și nord-
76
vestică a județului are valorile cele mai scăzute, aici concentrându-se și o mare parte a comunelor
care nu au nici un medic.
În ceea ce privește personalul sanitar mediu, în anul 2019, media la nivel județean era de 7,75 la
1000 de locuitori, dar cu diferențe foarte mari între mediul rural (2,14) și cel urban (6,39). Nu există
nici un UAT în care să nu existe nici un cadru sanitar mediu, dar există două UAT-uri care au valori de
sub un cadru sanitar mediu/1000 de locuitori (Surdila Greci și Mircea Vodă). Oricum dintre UAT-urile
rurale doar două sunt aproape de media județului la acest indicator (Racovița și Chiscani). În cazul
mediului urban două orașe au medii de peste 7 cadre sanitare medii/1000 de locuitori (Brăila și
Făurei).
Un indicator relevant în ceea ce privește infrastructura medicală îl reprezintă numărul de paturi de
spital ce revin la 1000 de locuitori. În această privință media la nivelul județului este de 5,37‰ în
anul 2019, față de 5,55‰ în anul 2009. Totuși, numeric acestea au scăzut în perioada 2009-2019 cu
241 de paturi.
1.2.3. ASISTENȚA SOCIALĂ

Asistența socială asigurată populației vârstnice este reprezentată în județul Brăila de cămine pentru
persoane vârstnice publice (capacitate totală 504 locuri) și cămine pentru persoane vârstnice
administrate de furnizori privați (capacitate 280 locuri) (conform Ministerului Muncii).
Situația acestora pe tipuri și localități, licențiate în 2020, conform Ministerului Muncii este cea din
tabelul nr. 11:
TABEL 11 CĂMINE PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE LICENȚIATE LA 03.08.2020

Nr. Public/privat Denumire serviciu social Denumire UAT Capacitate
crt furnizor (locuri)
1. Privat Căminul pentru persoane Asociația Brăila 72
vârstnice Aur Raayn&Dar&Lyl
2. Privat Cămin pentru persoane Raayn&Dar&Lyl Brăila 50
vârstnice Vârsta
3. Privat Centrul de îngrijire și asistență Asociația Făurei 29
pentru persoane vârstnice Vlavian
Făurei
4. Privat Centrul de îngrijire și asistență Asociația Brăila 35
Aviv Brăila Vlavian
5. Privat Centrul rezidențial de îngrijire Fundația Casa Viziru 22
pentru persoane vârstnice Pâinii
6. Privat Centrul de îngrijire și asistență Fundația Măxineni 12
pentru persoane vârstnice Sf. Eurosperanța
Maria
7. Privat Centrul rezidențial pentru Milion Trade Brăila 60
persoane vârstnice Sfântul S.R.L.
Dumitru
8. Public Căminul pentru persoane Direcția de Chiscani 142
vârstnice Lacu Sărat Asistență
77
Socială Brăila
9. Public Cămin pentru persoane Direcția de Brăila 201
vârstnice Sfinții apostoli Petru Asistență
și Pavel - Caraiman Socială Brăila
10. Public Cămin pentru persoane Direcția de Brăila 40
vârstnice Sfinții apostoli Petru Asistență
și Pavel - Zambilelor Socială Brăila
11. Public Cămin pentru persoane Direcția de Vădeni 121
vârstnice din cadrul Asistență
complexului rezidențial Sfânta Socială Brăila
Maria Brăila
Sursa datelor: Ministerul Muncii

(http://mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2020/03082020_Camine_persoane_varstnice.pdf) 13
În afara centrelor pentru persoane vârstnice, în județul Brăila mai există și o serie de alte facilități
sociale cu servicii licențiate (Tabel nr. 12).
TABEL 12 ALTE FACILITĂȚI SOCIALE CU SERVICII LICENȚIATE

Nr. Crt. Forma de Denumire furnizor Denumire serviciu social Capacitate
proprietate
1 privat Asociația de Centrul rezidențial pentru 48
Binefacere Diaconia copii în situații de risc
2 privat Asociația Națională a Centrul de zi pentru 5
Surzilor din România- persoane cu deficiență de
filiala Brăila auz
3 public DAS Brăila Centrul multifuncțional 20
pentru comunitatea romă
din cartierul Lacu Dulce din
mun. Brăila
4 public DAS Brăila Centrul comunitar “Bunici și 350
nepoți”
5 public DGASPC Brăila LP pentru tineri cu 18
dizabilități Făurei
6 public DGASPC Brăila Centrul de îngrijire și 75
asistență pentru persoane
adulte cu handicap
Bărăganu
7 public DGASPC Brăila Centrul de îngrijire și 70
asistență pentru persoane
13 Ministerul Muncii (2020) http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2018/18062018-

Camine_pt_persoane-vrstnice-liceniate.pdf
78
adulte cu handicap Brăila

8 public DGASPC Brăila LP Nufărul 13
9 public DGASPC Brăila ATF-uri din cadrul Centrului 16
de consiliere și găzduire
pentru victimele violenței în
familie
10 public DGASPC Brăila Centrul de module de tip 34
familial
11 public DGASPC Brăila Centrul de plasament în 25
regim de urgență pentru
copilul abuzat, neglijat,
exploatat
12 public DGASPC Brăila Centrul maternal Alexandra 8
13 public DGASPC Brăila Complex de servicii pentru 10
evaluarea și recuperarea
copilului cu dizabilități
14 public DGASPC Brăila Centrul de asistență 224
maternală profesionistă
15 public DGASPC Brăila Complexe de tip familial 80
16 public DGASPC Brăila Complexe de tip familial 80
pentru copii cu dizabilități
“Surâsul Copilăriei”
17 public DGASPC Brăila Centre de plasament 26
18 public DGASPC Brăila Centrul de recuperare din 39
cadrul CSCDT Pescărușul
19 public DGASPC Brăila Centrul pentru pregătirea și 124
sprijinirea
integrării/reintegrării
copilului în familie
20 public DGASPC Brăila Centrul pentru copii ai căror 116
părinți sunt plecați la muncă
în străinătate din cadrul
Complexului de Servicii
pentru pregătirea șu
sprijinirea
integrării/reintegrării
copilului în familie
21 public DGASPC Brăila Centrul de Consiliere și 185
Intervenție pentru copilul
abuzat, neglijat, exploatat,
repatriat
22 public DGASPC Brăila Compartiment de asistență 86
socială și sprijin pentru
79
readaptarea copilului cu
probleme psihosociale
23 privat Fundația Lumina Centrul care acordă servicii 40
Brăila de îngrijire și asistență la
domiciliu
24 privat Fundația Lumina Centrul de tranzit 34
Brăila
Sursa datelor: http://braila.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2019/04/RAPORT-ANUAL-SERVICII-
SOCIALE-2.pdf 14
În județul Brăila există și două cantine sociale (conform Ministerului Muncii 15 ), ambele private,
situate în Municipiul Brăila (capacitate 800 de locuri, respectiv 110).
Venitul minim garantat este una dintre formele de ajutor social acordate de stat, printre care se
regăsesc și alocația pentru susținerea familiei (pentru familii cu venituri mici și copii), precum și
ajutorul de încălzire (persoanelor/familiilor cu venituri mici doar pe perioada iernii). Venitului minim
garantat au fost în valoare de 9487224 lei în anul 2019, beneficiarii acestora fiind un număr de 3009
persoane (conform INS).
În ceea ce privește protecția șomerilor, în anul 2019, cheltuielile totale au fost de peste 25 milioane
lei, din care o mare parte pentru plata indemnizației de șomaj (peste 4 milioane) (tabel nr. 13).
TABEL 13 CHELTUIELI ANUALE CU PROTECȚIA SOCIALĂ A ȘOMERILOR DUPĂ CATEGORII DE CHELTUIELI (2019)
Categorii de cheltuieli cu protecția
socială a șomerilor
Lei RON
Total 25446800
Indemnizatie de șomaj (șomeri cu 4204916
experiența în muncă)
Cheltuieli pentru formarea profesională 181700
Indemnizație de șomaj (șomeri fără 128890

experiență în muncă)
Plata absolvenților 454500

Plăți pentru stimularea absolvenților 12750
14
Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (2019), Raport tematic județean,
http://braila.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2019/04/RAPORT-ANUAL-SERVICII-SOCIALE-2.pdf
15 Ministerului Muncii (2020)
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/27012020_Cantine_sociale.pdf
80
Plăți pentru stimularea șomerilor care 484214

se angajează înainte de expirarea
perioadei de șomaj
Combaterea marginălizării sociale 256600
Plăți pentru stimularea mobilității forței 176842
de muncă
Plăți pentru stimularea angajatorilor 3277174
care angajează șomeri din categoria
defavorizați
Alte cheltuieli 16214979
Alte plăți în domeniul social sunt cele acordate persoanelor cu handicap. În județul Brăila, în anul
2019, numărul mediu de persoane beneficiare este 114853 (adulți cu handicap grav și accentuat),
778 (însoțitorii persoanelor cu handicap vizual grav) și 12537 (persoanele cu handicap grav,
accentuat sau mediu). Suma totală alocată pentru aceste categorii este de 96.710.208 lei.
1.3. ZONE MARGINALIZATE (URBAN, RURAL)

1.3.1. ZONE URBANE MARGINALIZATE
Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România16 , “dimensiunile cele mai pertinente,
mai practice, mai măsurabile și mai utile pentru definirea diferitelor tipuri de zone dezavantajate
sunt: (1) Capitalul uman (educație, sănătate și comportament demografic), (2) Ocuparea forței de
muncă și (3) Calitatea locuirii”. Același studiu relevă următoarele:
- 1.139 sectoare de recensământ se încadrează în criteriile stabilite pentru zonele
marginalizate, fiind situate în 264 de orașe și în capitală;
- este de așteptat să întâlnim aici o suprareprezentate a copiilor, a persoanelor cu nivel scăzut
de educație, a celor neocupate în sectorul formal și a celor cu condiții precare de locuire.
Caracteristicile acestor zone (conform aceluiași studiu) sunt următoarele:
- ponderea copiilor (0‐17 ani) este relativ mare (31,3%), în timp ce ponderea persoanelor
vârstnice este de doar 4,1%. Populația autoidentificată de etnie romă atinge un procent de
20,7%.
- dimensiunea medie a gospodăriei este de 3,2 persoane comparativ cu media națională la
nivel urban de 2,53 persoane. Numărul mediu al copiilor pe gospodărie este de 1,0 în zonele
marginalizate față de doar 0,37 în zonele nedezavantajate (și 0,44 media națională la nivel
urban). Aproape jumătate dintre locuitorii adulți (48,9%) ai zonelor marginalizate au absolvit
8 clase sau mai puțin.
- ponderea copiilor care merg la școală este mai scăzută decât în celelalte tipuri de zone, în
special în cazul celor cu vârsta de peste 14 ani și în cel al romilor. Ponderea persoanelor ce
16
Swinkels R. (ed.), Stănculescu S.M., Anton S., Koo B., Man T., Moldovan C. (2014), Atlasul zonelor urbane
marginalizate din România, Banca Mondială, Washington
81
nu sunt nici angajate, nici cuprinse într‐o formă de învățământ sau formare este de trei ori
mai ridicată în rândul tinerilor de 15‐19 ani ce trăiesc în zone marginalizate.
- proporția persoanelor cu un loc de muncă în rândul populației de 20‐64 ani ajunge la
aproape 63% la nivel național în mediul urban, dar scade la aproximativ 48% în zonele
marginalizate și chiar mai mult, până la 35%, în rândul femeilor, respectiv la 31% în cazul
romilor din aceste comunități.
- o mare parte din casele situate în zone marginalizate sunt realizate din materiale de
construcție ieftine (de exemplu, chirpici, lemn, plastic și alte materiale neconvenționale) și
sunt slab dotate cu utilități urbane.
Conform acestui studiu, în județul Brăila 60,51% din populația urbană trăiește în zone
nedezavantajate. Zonele dezavantajate se împart în trei categorii: dezavantajate pe locuire (în care
trăiește 3,21% din populația urbană a județului), dezavantajate din perspectiva ocupării forței de
muncă (19,63%) și dezavantajate din perspectiva capitalului uman (12,82%). Populația urbană care
trăiește în zone marginalizate se ridică la un procent de 3,05%. În acest sens autorii atlasului
identifică zonele marginalizate la nivelul municipiului Brăila (fig. nr. 47).
FIGURA 47 COMUNITĂȚI MARGINALIZATE DECLARATE DE AUTORITĂȚILE LOCALE
după Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, 2014
Un alt studiu, mai recent, care utilizează metodologia din Atlasul zonelor urbane marginalizate din
România (2014)17 dar ia în calcul și datele comunicate de primării, consideră că există un total de 340
de persoane marginalizate la nivelul municipiului Brăila, 248 în orașul Ianca și 450 de persoane în
cazul orașului Însurăței. Dintre acestea o mare parte aparțin etniei rome (140 în Brăila, 192 în Ianca
și 350 în Însurăței).
17Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est eds. (2019). Comunitățile marginalizate și gradul de sărăcie din
Regiunea Sud-Est, Brăila, România
82
Pentru municipiul Brăila documentul amintit identifică următoarele zone încadrate în categoria
defavorizată sau marginalizată (fig. nr. 48):
1. Lacul Dulce 1 - zonă de tip mahala cu locuințe improvizate, situată în partea de vest a
municipiului Brăila, delimitată de străzile Cărămidari, Grădinarilor, Măghiranului și Prahovei.
Comunitatea are în jur de 269 de locuitori (și 56 de locuințe), dintre care 84 de locuitori sunt
de etnie romă;
2. Zona Râmnicu Sărat (str. Râmnicu Sărat nr. 115) - zonă cu locuințe sociale modernizate la
nivelul cărora sunt 184 de locuitori (dintre care 2 persoane de etnie romă) și 27 de locuințe;
3. Zonele Obor (str. Narciselor) și Hipodrom – zone de tip ghetou cu blocuri care reunesc 548
locuitori (dintre care 23 de persoane de etnie romă) și 200 de locuințe;
4. Zonele Pisc, Brăilița, Lacu Dulce, Catanga, Vidin, Comorovca și Radu Negru – reprezentând
zone de tip mahala cu case, reunind în total 2864 de locuitori (dintre care 38 de etnie romă)
și 904 gospodării. Dintre acestea, zona Pisc reunește cel mai ridicat număr de locuitori – 640
de locuitori și 209 gospodării;
5. Zona centrului istoric (delimitată de Bdul. Al. I. Cuza, Calea Galați, Calea Albă, Cetății, Pictor
Nicolae Grigorescu și Zidari) – zonă cu locuințe sociale ce reunește 220 de persoane (dintre
care 3 de etnie romă) și 68 de locuințe.
FIGURA 48 COMUNITĂȚI MARGINALIZATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRĂILA
După Comunitățile marginalizate și gradul de sărăcie din Regiunea Sud-Est (2019)
Față de zonele incluse în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate la nivelul cărora au fost identificate
circa 2710 persoane locuind în zone marginalizate în intravilanul orașului, conform situației
prezentate de către Primăria Municipiului Brăila, la nivelul anului 2019, s -a observat o creștere a
numărului de persoane locuind în zone marginalizate – la 4.085 de persoane, fiind incluse și zone noi
precum zona Brăilița, Vidin și Pisc – situate la nord de zona Plantelor.
83
Totodată, la nivelul orașului Însurăței, conform Memoriului general al Planului Urbanistic General,
arealele aferente zonelor Măru Roșu și Lacu Rezii prezintă trăsăturile zonelor rezidențiale de factură
(semi-) rurală indicând existența unor factori care pot alimenta starea de deprivare materială și
marginalizare (ex.: grad de acoperire de 95% cu apă potabilă; lipsa sistemului de canalizare), în timp
ce în cazul orașului Ianca, aceste zone includ Berlești, Gara Ianca, Oprișenești , Perișoru, Plopu,
Târlele Filiu – sate incluse în cadrul orașului (fig. 49, 50).
FIGURA 49 COMUNITĂȚI MARGINALIZATE LA NIVELUL ORAȘULUI IANCA
84
FIGURA 50 COMUNITĂȚI MARGINALIZATE LA NIVELUL ORAȘULUI ÎNSURĂȚEI
Ponderea cea mai mare a populației urbane care trăiește în zone marginalizate aparține orașului
Ianca (10,60%), în timp ce cea mai mică pondere a acesteia se înregistrează în municipiul Brăila
(2,58%) (tabel nr. 14). În orașul Făurei nu există populație care să trăiască în zone marginalizate.
TABEL 14 DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI URBANE ÎN FUNCȚIE DE TIPUL ARIEI DE REZIDENȚĂ

Oraș Ponderea Ponderea Ponderea Ponderea Ponderea
populației din populației din populației din populației din populației
zone zone zone zone din zone
nedezavantajate dezavantajate dezavantajate dezavantajate marginalizate
pe locuire pe ocupare pe capital
uman
Brăila 66,17 3,45 17,09 9,87 2,58
Făurei 23,11 0 14,91 38,75 0
Ianca 12,55 2,06 38,14 30,84 10,6
Însurăței 0,98 0 43,78 51,72 5,78
85
Județul Brăila (urban) 60,51 3,21 41,33 12,82 3,05
Sursa datelor: Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, 2014
1.3.2. ZONE RURALE MARGINALIZATE

Conform Atlasulului zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România 18 , zonele
rurale marginalizate sunt “zone compacte intravilane (sectoare de recensământ) în care locuiesc
persoane cu un capital uman disproporțional de scăzut, cu puține locuri de muncă declarate și cu
condiții improprii de locuit, comparativ cu locuitorii din alte zone rurale”.
Conform acestui studiu indicatorii cheie cu pragurile naționale rurale (%) sunt următorii:
• Capital uman - ponderea populației adulte care a absolvit cel mult 8 clase de peste 59,3%
• Ocuparea forței de muncă – ponderea populației adulte care nu sunt încadrate pe piața
formală a muncii și nu urmează o formă de învățământ de peste 72,1%
• Locuire – ponderea locuințelor fără curent electric – 2,7%, ponderea locuințelor
supraaglomerate de peste 26,1% și ponderea locuințelor fără apă curentă de peste 87,9%.
Datele acestui studiu relevă că un număr de 15 UAT-uri (37,5% dintre UAT-urile rurale) se încadrează
în definiția marginalizării rurale, dar 3 dintre acestea (7,5% dintre UAT-urile rurale) prezintă o
marginalizare severă (tabel nr. 15). În județul Brăila 6,7% din populația rurală trăiește în zone rurale
marginalizate.
TABEL 15 RATE ALE MARGINALIZĂRII RURALE DUPĂ TIPUL DE MARGINALIZARE

Comuna Pondere populație romă Rata de marginalizare Tipul marginalizarii
(%) (%)
CIOCILE 2.14 24+ marginalizare severă
ROȘIORI 0.89 24+ marginalizare severă
ULMU 2.61 24+ marginalizare severă
DUDEȘTI 1.88 12-<24 marginalizare peste medie
FRECĂȚEI 0.45 12-<24 marginalizare peste medie
RÂMNICELU 11.57 12-<24 marginalizare peste medie
ȘUȚESTI 27.48 12-<24 marginalizare peste medie
ZĂVOAIA 3.68 12-<24 marginalizare peste medie
GALBENU 6.28 6.1-<12 marginalizare la medie
MĂRAȘU 0.31 6.1-<12 marginalizare la medie
MOVILA MIRESII 5.97 6.1-<12 marginalizare la medie
18 Dumitru S., Corad B., Iamandi-Cioinaru C., Man T.-C., Marin M., Moldovan C., Teșliuc E., Grigoras V., Neculau
G., Stanculescu M. S. (2016), Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România,
Washington, D.C.: World Bank Group.
http://documents.worldbank.org/curated/en/237481467118655863/Atlasul-zonelor-rurale-marginalizate-ş-I-
al-dezvoltării-umane-locale-din-România
86
TRAIAN 3.8 6.1-<12 marginalizare la medie

VICTORIA 1.69 6.1-<12 marginalizare la medie
VIZIRU 18.02 6.1-<12 marginalizare la medie
TUFEȘTI 0 0.1-<6.1 marginalizare sub medie
Sursa datelor: Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România, 2016
Se poate observa o oarecare corelație dintre rata de marginalizare rurală și ponderea populației de
etnie romă, cinci dintre comunele care se încadrează în această categorie au peste 5% popula ție de
etnie romă. În același timp, zonele cu marginalizare severă se grupează în partea de sud-vest, zonă
caracterizată și de alte vulnerabilități demografice (fig. nr. 51). La nivel de sat sunt puține sate cu
locuitori care trăiesc în zone marginalizate care au un procent de peste 20% populație romă (tabel nr.
16).
FIGURA 51 LOCALITĂȚI RURALE CU ZONE MARGINALIZATE DIN JUDEȚUL BRĂILA
După Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România, 2016
87
TABEL 16 LISTA LOCALITĂȚILOR RURALE CU ZONE MARGINALIZATE DIN JUDEȚUL BRĂILA

Comună Sat Populație Procent populație Număr locuitori ce trăiesc în
(număr) romă în zonele zonele marginalizate*
marginalizate
1- 170- 257- peste
169 256 418 418
Ciocile Ciocile 1988 sub 20% x
Ciocile Chioibășești 217 sub 20% x
Ciocile Chichinețu 426 sub 20% x
Dudești Tătaru 1956 sub 20% x
Frecăței Titcov 416 sub 20% x
Galbenu Drogu 836 peste 20% x
Mărașu Tacău 723 sub 20% x
Movila Movila Miresii 2860 sub 20% x
Miresii
Movila Esna 308 sub 20% x
Miresii
Râmnicelu Râmnicelu 1393 sub 20% x
Râmnicelu Constantinești 382 sub 20% x
Roșiori Roșiori 1673 sub 20% x
Roșiori Colțea 554 sub 20% x
Roșiori Florica 470 sub 20% x
Șuțești Șuțești 4051 peste 20% x
Traian Silistraru 800 peste 20% x
Tufești Tufești 5226 sub 20% x
Ulmu Ulmu 2829 sub 20% x
Ulmu Jugureanu 1048 sub 20% x
Victoria Victoria 2211 sub 20% x
Viziru Viziru 3631 peste 20% x
Viziru Lanurile 2275 peste 20% x
Zăvoaia Zăvoaia 2338 sub 20% x
Zăvoaia Dudescu 814 sub 20% x
Sursa: Estimările Băncii Mondiale, pe baza Recensământului populației și al locuințelor, 2011, citată în Atlasul
zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România, 2016
88
Conform datelor furnizate de Prefectura Brăila citate în studiul întocmit de Agenția pentru
Dezvoltare Regională Sud-Est (2019)19 în șase localități cu zone rurale marginalizate din județul Brăila,
existau persoane care trăiau în locuințe improvizate, în condiții de sărăcie extremă. cel mai mare
număr de persoane care trăiau în locuințe improvizate se înregistra în Vișani (20 de persoane, din
care 15 de etnie romă) și Unirea (12 de persoane, toate de etnie romă). (tabel nr 17).
TABEL 17 NUMĂRUL PERSOANELOR CARE TRĂIESC ÎN LOCUINȚE IMPROVIZATE

UAT Nr. persoanelor care trăiesc în Nr. persoanelor de etnie romă
locuințe improvizate care trăiesc în locuințe
improvizate
Movila Miresii 5 5
Șuțești 4 2
Traian 5 1
Unirea 12 12
Vișani 20 15
Viziru 9 6
Sursa datelor: date furnizate de Prefectura Brăila citate în Comunitățile narginalizate și gradul de sărăcie din
Regiunea Sud-Est (2019)
Studiul amintit relevă că cele mai multe familii de etnie romă asistate se înregistrau în localitățile
Șuțești (364 familii) și Viziru (228 familii) (tabel nr. 18).
TABEL 18 NUMĂRUL FAMILIILOR ASISTATE ÎN LOCALITĂȚILE CU ZONE RURALE MARGINALIZATE DIN

JUDEȚUL BRĂILA (2017)
UAT 2016 2017
Galbenu 70 74
Movila Miresii 73 77
Râmnicelu 34 30
Șuțești 358 364
Traian 20 15
Victoria 11 10
Viziru 248 228
Zăvoaia 25 26
Sursa datelor: date furnizate de Prefectura Brăila citate în Comunitățile marginalizate și gradul de sărăcie din
Regiunea Sud-Est (2019)
19Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est eds. (2019). Comunitățile narginalizate și gradul de sărăcie din
Regiunea Sud-Est, Brăila, România
89
Același studiu indică și faptul că incidența sărăciei extreme la nivelul localităților cu zone rurale
marginalizate din județul Brăila, în anul 2017, aceasta era mai accentuată în cazul localităților Vișani
(20 de persoane care trăiau în sărăcie extremă) și Unirea (12 de persoane care trăiau în sărăcie
extremă).
90
2. EVIDENȚIEREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ȘI
PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE
2.1. DISFUNCTIONALITĂȚI
Din analiza critică a situației existente rezultă o serie de disfuncționalități care pot fi legate atât de
dinamica și structura demografică, cât și de infrastructura educațională sau de sănătate (tabel nr. 19).
Principalele probleme identificate la nivelul județului Brăila pot fi sintetizate astfel:
➢ Mărime demografică mică, atât a județului, penultima poziție în cadrul regiunii, cât și a UAT-
urilor componente (peste 40% au o populație de sub 3000 de locuitori). Doar municipiul Brăila și
orașul Ianca au o populație mai mare de 10000 de locuitori. Orașul Făurei are o populație de sub
5000 de locuitori.
➢ Densitate relativ scăzută (72,43 loc/kmp). Se situează sub media națională și regională. Peste
75% dintre UAT-uri au o densitate a populației de sub 50 loc/kmp. Cele mai mici densități se
înregistrează zona nordică a județului (sub 30 loc/kmp) (Racovița, Salcia Tudor, Scorțaru Nou,
Măxineni, Romanu, Siliștea, Vădeni), dar și în Insula Mare a Brăilei.
➢ Evoluția populației are un caracter descendent. Scădere de 8,5% la nivel județean (-32081
persoane n intervalul 2009-2019), peste 90% dintre UAT-uri înregistrează evoluții descendente.
Mare parte dintre acestea sunt situate în extremitatea nord-estică, sud-vestică, la limita cu
județele limitrofe, și estică a județului.
➢ Valori scăzute ale ratei natalității. Valoarea acestui indicator este inferioară celor care
caracterizează nivelul național sau regional, având o medie (pentru perioada 2009-2019) de
7,32‰. Atât pentru intervalul menționat cât și anual, județul Brăila deține mai mică rată din
regiunea de Sud-Est. Peste 18,2% dintre UAT-urile județului se încadrează în valori de sub 7‰
ale acestui indicator având o distribuție oarecum grupată: se poate distinge zona de la limita cu
județele Buzău și Vrancea, în partea vestică a județului (Salcia Tudor, Ulmu, Surdila Greci și
orașul Făurei) sau cele situate în proximitatea Dunării, în partea de est a județului (Stăncuța,
Tufești, Tichilești și chiar Mun. Brăila).
➢ Rată medie a mortalității ridicată, peste media națională și regională. Pentru intervalul 2009-
2019 a avut o valoare de 13,22‰, mai ridicată în mediul rural (16,99‰) față de cel urban (cu o
medie de 12,27‰). Cele mai mari rate ale mortalității (de peste 18‰) se înregistrează în zonele
rurale cu profil agricol din zona de câmpie (Racovița, Tudor Vladimirescu, Grădiștea, Galbenu,
Ciocile, Scorțaru Nou, Ulmu, Cireșu, Vișani, Salcia Tudor, Surdila Găiseanca, Râmnicelu), într-un
areal relativ compact, în partea vestică a județului, în lungul limitei cu județele Buzău și Vrancea.
➢ Speranța de viață la naștere este relativ scăzută, de 74,48 ani ca medie pentru intervalul 2009-
2019, valoare care se situează sub media națională și regională. Există diferențieri între cele
două medii (75,17 ani pentru mediul urban și 72,89 ani pentru mediul rural), datorate, în special,
accesului diferit la îngrijire medicală.
➢ Bilanțul natural la nivel județean este negativ având o valoare de -5,99‰, valoare mult mai
mică decât media națională și regională. La nivel județean se remarcă o diferențiere, foarte mare,
între mediul urban (-4,82‰) și mediul rural (-8,17‰). Nu există valori pozitive ale bilanțului
natural la nivelul UAT-urilor județului Brăila. Cele mai scăzute valori (sub -10‰) se înregistrează
în comunele din partea de vest a județului, caracterizate de o natalitate scăzută și o mortalitate
ridicată, pe fondul îmbătrânirii populației.
➢ Vitalitate scăzută. Indicele de vitalitate are o medie pentru județul Brăila de 54,94% diferențiat
pe cele două medii (60,49% pentru mediul urban și 50,70% pentru mediul rural), ambele
reflectând tendința de scădere a populației. Vitalitatea cea mai redusă este caracteristică zonei
91
rurale, UAT-urile cu valori de sub 50% fiind situate în partea vestică a județului (Surdila Greci,
Surdila Găiseanca, Ulmu, Salcia Tudor), dar și dispersat în rest (Tufești, Tudor Vladimirescu).
➢ Rata medie a sosirilor scăzută (10,88‰ pentru 2009-2019), sub media regională și națională.
Cele mai mici valori ale acestui indicator (sub 15‰) s-au înregistrat în toate UAT-urile urbane și
în cele rurale situate preponderent în jumătatea sudică a județului dar și în extremitatea estică a
acestuia.
➢ Rata medie a plecărilor moderată la nivelul județului Brăila (13,82‰), dar relativ ridicată pentru
mediu rural (15,87‰) La nivelul județului Brăila peste 77% dintre UAT-uri înregistrează valori de
peste 15‰. Cele mai mari rate ale plecărilor le înregistrează orașul Făurei (21,91‰) urmată, cu
valori de peste 20‰ de două comune (Frecăței și Tudor Vladimirescu).
➢ Bilanțul migrator este negativ, ca medie, la nivelul județului (-3,36‰), cu valori mai mici pentru
mediul urban (-4,86‰). Deficit migrator înregistrează peste 56% dintre UAT-uri, cele mai mari
pierderi de populație (prin migrație) înregistrându-se în Insula Mare a Brăilei (comunele Mărașu
și Frecăței). Valori relativ scăzute înregistrează orașul Făurei și municipiul Brăila, dar și comuna
Bordei Verde.
➢ Bilanțul total al populației este negativ (9,32‰ media județeană) în peste 93% din UAT-urile
județului. Un bilanț negativ cu valori mai mici de -15‰ este caracteristic comunelor situate fie la
limita cu județele Buzău și Vrancea, în partea vestică (Racovița și Ciocile), fie în zona estică, în
Insula Mare a Brăilei (Mărașu)
➢ Declin demografic pronunțat. Ritmul mediu anual de creștere înregistrează valori negative (-
0,88%), caracteristice atât pentru mediul urban (-0,94%) cât și pentru cel rural (-7,61%). Peste
90% dintre UAT-uri înregistrează un declin demografic, unele dintre acestea având un ritm
mediu anual mai mic de -1% (19 de UAT-uri).
➢ Structura dezechilibrată pe grupe de vârstă care relevă tendința generală de scădere a
populației tinere, de oarecare stabilitate a populației apte de muncă precum și de îmbătrânire a
populației. Pentru anul 2019, valorile grupei tinere sunt inferioare mediei naționale și celei
regionale. Îmbătrânirea populației este mai accentuată față de media națională și regională, iar
potențialul de forță de muncă a scăzut față de nivelul anului 2009. Populația adultă reprezintă
68,81% din totalul populației, cea tânără deține un procent foarte scăzut (12,51%), în timp ce
vârstnicii reprezintă 18,68%. Destul de multe UAT-uri au ponderi relativ reduse ale populației
tinere (30 dintre acestea, adică peste 68%, fiind caracterizate de valori mai mici de 15%). Cea
mai îmbătrânită populație caracterizează, în general, mediul rural. Ponderile cele mai mari ale
populației de peste 65 de ani (de peste 25%) se sunt caracteristice comunelor din partea de vest
a județului (Racovița, Ciocile, Surdila Greci, Vișani, Surdila Găseanca). Toate UAT-urile din județul
Brăila se încadrează în valori de peste 12% ale populației vârstnice, deci au o populație
îmbătrânită.
➢ Îmbătrânirea populației. La nivelul anului 2019 județul Brăila avea un indice de mediu de
îmbătrânire a populației de 149%, valoare considerată mare care confirmă tendința de creștere
a grupei vârstnice. Tendință de îmbătrânire demografică mai accentuată caracterizează UAT-
urile situate în partea de vest a județului, la limita cu județele limitrofe (Racovița, Ulmu, Surdila-
Greci, Surdila-Găiseanca, Salcia Tudor, Cireșu), dar și două comune din partea estică (Tufești și
Stăncuța), cu valori de peste 170%.
➢ Rată de dependență demografică relativ ridicată în anul 2019 (45,33%), cu o creștere de peste
6% față de anul 2009 (datorată creșterii numărului persoanelor de peste 65 de ani). Cele mai
mari rate de dependență demografică se înregistrează în comunele care înregistrează fenomenul
îmbătrânirii demografice (Ciocile, Racovița, Vișani, Surdila-Greci, Cireșu etc), cu valori ce
depășesc 60%.
➢ Structura pe sexe este ușor dezechilibrată, remarcându-se o ușoară dominanță a femeilor
51,53% , în timp ce populația de sex masculin reprezintă 48,73%.
92
➢ Pondere redusă a populației cu studii superioare. Ponderea populației cu studii superioare se

situează cu aproape 4% sub media națională (10,84% față de 14,37%), cu doar 2,14% în mediul
rural.
➢ Pondere mare a celor care au absolvit doar studii primare și gimnaziale. peste 45% dintre UAT-
urile județului, toate aparținând mediului rural, au o pondere de peste 70% a celor care au doar
studii primare sau gimnaziale. În același timp, 39% dintre UAT-uri (de asemenea rurale) au o
pondere de peste 7% a celor fără școală absolvită.
➢ Infrastructura educațională este oarecum deficitară în mediul rural prin lipsa unităților de
învățământ liceal. Și la nivel județean structura arată predominanța unităților școlare primare și
gimnaziale.
➢ Declin al numărului de absolvenți (de toate nivelurile), la nivelul județului, consecință a
numărului mai mic de elevi înscriși în unitățile de învățământ, dar și ratei de abandon școlar
(1,6% învățământul primar și gimnazial și 3,4% pentru învățământul secundar).
➢ Valori mari ale ratei mortalității infantile (10,35‰), indicator al stării de sănătate a populației,
atât în raport cu nivelul național, cât și cu cel regional. Valori mari, peste 15‰, caracterizează 13
de UAT-uri, toate rurale.
➢ Lipsa asistenței medicale primare în șapte UAT-uri (Vișani, Surdila Greci, Stăncuța, Salcia Tudor,
Roșiori, Racovița, Galbenu).
➢ Personal medical deficitar (1,57 medici/1000 locuitori), județul Brăila, situându-se atât sub
media națională cât și sub cea regională. Între cele două medii există diferențe foarte mari în
această privință, mediul urban beneficiind, la nivelul anului 2019, de 2,13 medici la 1000 de
locuitori, în timp ce mediul rural deține o valoare de numai 0,38 medici la 1000 de locuitori. În
mediul rural există un șapte UAT-uri care nu beneficiază de nici un medic (Galbenu, Racovița,
Roșiori, Salcia Tudor, Stăncuța, Surdila Greci, Vișani).
➢ Populația urbană care trăiește în zone marginalizate se ridică la un procent de 3,05% la nivel
județean. Ponderea cea mai mare a populației urbane care trăiește în zone marginalizate
aparține orașului Ianca (10,6%).
➢ Un număr de 15 de UAT-uri se încadrează în definiția marginalizării rurale, dar 3 dintre acestea
(7,5% dintre UAT-urile rurale) prezintă o marginalizare severă (Ciocile, Roșiori, Ulmu).
ANALIZA SWOT
Analiza mediului intern
DOMENIUL SOCIO-DEMOGRAFIC
Puncte tari Puncte slabe
• 20,4% din UAT-urilor județului au o rată a• una dintre cele mai mici mărimi demografice
natalității mai mare de 9‰ din regiune
• 39 de UAT-uri au rată a fertilității de peste 0,03• peste 40% dintre UAT-urilor județului au o
copii/femeie. mărime demografică mică cu o populație mai
• valoare a speranței de viață apropiată de mică de 3000 de locuitori.
nivelul regional. • densitatea mică a populației (72,43 loc/kmp)
• rata sosirilor a fost de peste 15‰ în 19 UAT- sub media regiunii și destul de mult sub nivelul
uri. național (93,17 loc./kmp).
• rata medie a plecărilor sub media națională și• scădere a populației între 2009-2019 cu 8,5%
regională • din cele 44 de UAT-uri care compun județul
• potențialul de forță de muncă (grupa de vârstă Brăila, doar două înregistrau în anul 2019 o
adultă) a scăzut foarte puțin în anul 2019 față populație mai mare de 10000 de locuitori.
de nivelul anului 2009 • cea mai mare parte a UAT-urilor (peste 90,9%),
• valoare pozitivă a bilanțului migrator pentru au o evoluție descendentă a populației, 17
mediul rural dintre acestea având scăderi accentuate de
93
• grad de urbanizare ridicat al județului (65,05% peste 10%.

populație urbană) • valori ale natalității (7,32‰) mai mici decât
• media națională și regională
• pentru mediul urban rata de dependență• rata medie a mortalității este de 13,22‰,
demografică este relativ scăzută (în medie de situându-se peste media națională, dar și peste
41,9%) cea regională.
• structură etnică relativ omogenă • medie (2009-2019) negativă a bilanțului natural
• asistență socială pentru persoane vârstnice sau la nivelul județului (-5,99‰) cu o valoare de -
persoane defavorizate adecvată 8,17‰ la nivelul mediului rural
• populația urbană care trăiește în zone• bilanț migratoriu negativ (-3,36‰), peste 56%
marginalizate are o pondere mică (3,05%). dintre UAT-uri înregistrând deficit.
• Doar trei UAT-uri rurale se încadrează în tipul• tendința de îmbătrânire a populației și de
marginalizării severe reducere a grupei de vârstă tinere în cazul
ambelor sexe.
• populația tânără deține un procent relativ
scăzut (12,51%), în timp ce vârstnicii reprezintă
18,68%.
• populație îmbătrânită în mediul rural (ponderi
de peste 19,8% ale grupei de peste 65 de ani).
• ușoară feminizare a populației.
• infrastructură școlară și sanitară deficientă în
mediul rural.
• valori peste media națională și regională a ratei
mortalității infantile
• personal medical insuficient în mediul rural (7
UAT-uri nu au medic).
• șapte UAT-uri care nu au cabinet medical de
familie.
ANALIZA MEDIULUI EXTERN

DOMENIUL STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
Oportunități Riscuri
• populație în vârstă de muncă mai numeroasă în• politica demografică la nivel național care nu
mediul urban, constituind o premisă pentru încurajează creșterea natalității
dezvoltarea activităților economice. • ineficiența strategiilor naționale privind
• fonduri europene pentru recalificarea forței de învățământul și asistența medicală
muncă (Fondul Social European). • pierderi de populație tânără și adultă datorită
• forță de muncă relativ ieftină migrațiilor pentru muncă în străinătate pe o
perioadă îndelungată
• izolarea unor UAT-uri datorată lipsei
infrastructurii care va conduce la accentuarea
migrației populației tinere.
94
TABEL 19 CENTRALIZATOR DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE

nr. Descrierea Amplasarea (U.A.T) Priorități de intervenție
crt disfuncționalităților
1 Mărime demografică mică Racovița, Scorțaru Nou, Stabilizarea populației
(sub 2000 de locuitori) Râmnicelu, Gemenele,
Reforma administrativă prin
Romanu, Siliștea, Surdila comasarea comunelor unde
Greci, Frecăței este posibil.
2 Densitate relativ scăzută a Racovița, Salcia Tudor, Atragerea de populație.
populației (sub 30 loc/kmp) Scorțaru Nou, Măxineni,
Romanu, Siliștea, Vădeni,
Râmnicelu, Tudor
Vladimirescu, Traian, Bordei
Verde, Cireșu, Surdila Greci,
Berteștii de Jos, Stăncuța,
Mărașu, Frecăței
3 Evoluție descendentă a Ciocile, Roșiori, Dudești, Stabilizarea populației
populației în intervalul Ulmu, Bărăganul, Cireșu,
Investiții în infrastructură
2009-2019 (sub -10%) Tufești, Mărașu, Frecăței, pentru atragerea de investiții
Bordei Verde, Vișani,
și pentru revitalizarea
Grădiștea, Râmnicelu,
economică și implicit pentru
Racovița, Slacia Tudor,
atragerea populației
Romanu
4 Valori scăzute ale ratei Ulmu, Stăncuța, Surdila Acordarea de facilități
natalității (sub 7 ‰) Greci, Făurei, Tufești, populației tinere care
Tichilești, Brăila, Salcia Tudor dorește să se stabilească în
aceste UAT-uri.
Încurajarea natalității prin
măsuri locale (în lipsa unei
politici demografice dedicate
la nivel național)
5 Rată medie a mortalității Ciocile, Galbenu, Grădiștea, Asistență medicală adecvată
ridicată (peste 20 ‰) Racovița, Tudor Vladimirescu Informarea populației privind
riscurile asupra sănătății
6 Rata medie a sosirilor Ciocile, Însurăței, Victoria, Crearea de locuri de muncă
scăzută (sub 12 ‰) Tufești, Mărașu, Brăila prin atragerea de investiții,
astfel încât sa poată fi atrasă
populație tânără
7 Rata medie a plecărilor Făurei, Tudor Vladimirescu, Stabilizarea populației prin
ridicată (peste 20 ‰) Frecăței crearea de locuri de muncă
(mai ales în sectoarele non
agricole)
Crearea centrelor teritoriale
de reconversie profesională.
Centre de consultanță pentru
șomeri în vederea obținerii
95
sprijinului financiar pentru

înființarea unor IMM-uri.
8 Bilanțul total al populației Ciocile, Mărașu, Racovița Încurajarea natalității prin
este negativ (valori sub - măsuri locale (în lipsa unei
15 ‰) politici demografice dedicate
la nivel național)
Crearea de locuri de muncă
(în sectorul secundar și
terțiar) prin atragerea de
investiții, astfel încât sa
poată fi atrasă populație
tânără
9 Declin demografic pronunțat Ciocile, Racovița Încurajarea natalității prin
(ritm mediu anual de măsuri locale (în lipsa unei
creștere sub -1,5%) politici demografice dedicate
la nivel național)
Crearea de locuri de muncă
(în sectorul secundar și
terțiar) prin atragerea de
investiții, astfel încât sa
poată fi atrasă populație
tânără
10 Ponderi reduse (sub 14%) Brăila, Stăncuța, Tufești, Încurajarea natalității prin
ale populației tinere Ulmu, Făurei, Salcia Tudor, măsuri locale (în lipsa unei
(perspective demografice de Racovița, Surdila Găiseanca, politici demografice dedicate
scădere continuă a Tichilești, Surdila Greci, la nivel național)
populației) Mărașu, Tudor Vladimirescu,
Atragerea de populație
Însurăței, Gropeni, Bordei
tânără cu un potențial
Verde, Bărăganul, Ianca,
demografic ridicat
Romanu, Cireșu, Scorțaru
Nou
11 Îmbătrânirea populației Racovița, Ulmu, Surdila- Încurajarea natalității prin
Greci, Surdila-Găiseanca, măsuri locale (în lipsa unei
Salcia Tudor, Cireșu, Tufești, politici demografice dedicate
Stăncuța la nivel național)
Atragerea de populație
tânără cu un potențial
demografic ridicat
Asigurarea unor servicii
medicale și sociale specifice
pentru populația vârstnică.
12 Pondere mare a celor care Frecăței, Victoria, Salcia Prevenirea abandonului
au absolvit doar studii Tudor, Ciocile, Gropeni, școlar
primare și gimnaziale, Râmnicelu, Racovița, Vișani,
Încurajarea populației tinere
pondere redusă a populației Cireșu, Roșiori, Jirlău,
pentru a urma o formă
cu studii superioare Berteștii de Jos, Tufești,
superioară de învățământ.
Stăncuța, Unirea, Galbenu,
96
Măxineni, Gemenele Tudor Acordarea de burse pentru

Vladimirescu, Mărașu, cei care urmează
învățământul superior cu
obligativitatea reîntoarcerii
după absolvire (pentru o
perioadă de cinci ani).
13 Valori mari ale ratei Ciocile, Roșiori, Dudești, Informarea mamelor privind
mortalității infantile (peste Însurăței, Gropeni, Surdila- riscurile pentru sănătate ale
15‰) Greci, Mircea Vodă, copiilor de sub 1 an.
Tichilești, Scorțaru Nou,
Asistență medicală de
Gemenele, Râmnicelu,
specialitate
Siliștea, Tudor Vladimirescu
14 Lipsa asistenței medicale Vișani, Surdila-Greci, Completarea infrastructurii

primare și personalul Stăncuța, Salcia Tudor, sanitare, în special a celei de
medical deficitar Roșiori, Racovița, Galbenu bază, prin acordarea de
facilități medicilor care
doresc să deschidă cabinete
medicale în zone
dezavantajate.
2.2. VULNERABILITĂȚI DEMOGRAFICE

Pentru a vedea care este vulnerabilitatea demografică a UAT-urilor județului Brăila s-a realizat un
indicator agregat calculat în baza următorilor indicatori demografici (tabel nr. 20):
• Dinamica populației (2009-2019)
• Bilanțul natural al populației (medie pentru intervalul 2009-2019)
• Bilanțul migratoriu al populației (medie pentru intervalul 2009-2019)
• Mortalitatea infantilă (medie pentru intervalul 2009-2019)
• Rata de dependență demografică (2019)
• Ponderea populației de sub 14 ani (2019)
În urma calculării acestui scor (prin adunarea valorilor obținute de fiecare UAT în cazul fiecărui indicator)
s-au stabilit mai multe clase de vulnerabilitate demografică:
• Vulnerabilitate demografică scăzută (scor 16 sau mai mic);
• Vulnerabilitate demografică medie (scor 16-19)
• Vulnerabilitate demografică ridicată (scor 20 sau mai mare)
TABEL 20 INDICATORII ȘI CLASELE CORESPONDENTE

Indicator Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4
Dinamica populației Peste 5% 0,01--1% -1,01- -10% sub -10%
Bilanțul natural Peste -4‰ -4--5‰ -5 - -10‰ sub -10‰
Bilanțul migratoriu Peste 1‰ -1-1‰ -1,01- -5‰ sub -5‰
97
Rata de dependență demografică Sub 45% 45-50% 50,01-60% peste 60%

Mortalitatea infantilă 0‰ 0,01-10‰ 10,01-15‰ peste15‰
Ponderea populației de sub 14 ani Peste 16% 15-16% 12-15% sub 12%
Doar 11 UAT-uri (doar unul aparținând mediului urban, Ianca) se încadrează în clasa de vulnerabilitate
scăzută. Din datele obținute rezultă că în această categorie se încadrează cele care se află situate în
proximitatea orașului Brăila (Vădeni, Siliștea, Cazasu, Chiscani), beneficiind de un bilanț migratoriu
pozitiv și, în anumite cazuri, și de un bilanț natural pozitiv. De asemenea, se observă că tot
vulnerabilitate demografică scăzută regăsim în lungul principalelor axe de transport care pleacă radiar
din municipiul Brăila (Tichilești, Unirea, Traian, Ianca, Măxineni)
Excepție sunt comunele Zăvoaia, Victoria și Berteștii de Jos (caracterizate de un bilanț natural ridicat și o
populație tânără).(fig. 52).
În clasa cu vulnerabilitate medie se încadrează 21 UAT-uri, inclusiv orașele Însurăței și Făurei.
Acestea se grupează în patru areale mari, în partea estică, central sudică și vestică a județului. În
schimb, aproape 30% dintre UAT-urile județului Brăila au o vulnerabilitate demografică ridicată,
concentrate în special în colțul sud vestic al județului, la limita cu județul Buzău.
98
FIGURA 52 INDICELE DE VULNERABILITATE
99
3. PROPUNERI DE ELIMINARE/DIMINUARE A
DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
În intervalul 2009-2019, peste 90% dintre UAT-urile din județ au fost afectate de declin demografic.
Cele mai accentuate scăderi ale numărului de locuitori (sub -10%) se înregistrează în 17 dintre UAT-
uri, aparținând spațiului rural la care se adaugă orașul Făurei. Din punct de vedere al distribuției
teritoriale, un areal extins de concentrare se evidențiază în zonele din nord-vestul și sud-vestul
județului dar și în partea estică.
Indicele de vulnerabilitate demografică, calculat pe baza indicatorilor relevanți atât pentru dinamica
populației (evoluția populației, bilanțul natural și migratoriu, mortalitatea infantilă) cât și pentru
structura acesteia (rata de dependență demografică, ponderea populației tinere) relevă concentrări
de UAT-uri cu un potențial foarte scăzut în partea de sud-vest a județului dar și în alte două comune
(Tufești și Grădiștea). În ambele cazuri bilanțul natural și migratoriu negativ și ponderea scăzută a
populației tinere reprezintă factorii demografici determinanți. Ambele zone sunt relaționate cu un
anumit grad și tip de izolare, fiind comune situate relativ departe de principalul centru polarizator al
județului (municipiul Brăila) și având, cel puțin o parte dintre ele, o infrastructură de transport
deficitară. Toate aceste premise negative conduc la fluxuri emigraționale (temporare sau definitive)
însemnate, deficitul migratoriu caracterizând aproape 56% dintre UAT-uri. În acest context, cunoscut
fiind faptul ca migrează în general populația tânără, rata natalității este puternic afectată, peste 18%
dintre UAT-uri având valori mai mici de 7‰. Pe acest fond se produce îmbătrânirea populației,
fenomen care caracterizează UAT-urile din jumătatea vestică a județului (Racovița, Ciocile, Surdila
Greci, Vișani, Surdila Găseanca).
În consecință majoritatea UAT-urilor au o evoluție descendentă, mai ales în partea de vest a
județului și în extremitatea estică, UAT-rile din aceste areale cunoscând scăderi accentuate ale
populației. Acestea aparțin mediului rural (singurul UAT urban în această categorie fiind orașul
Făurei).
În documentele de planificare strategică existente obiectivele de dezvoltare și măsurile identificate
nu abordează, în mod direct, decât într-o foarte mică măsură, problematica demografică,
comportamentul demografic al populației fiind influențat de existența, sau mai degrabă inexistența,
unor politici naționale în domeniu. Pe de altă parte, reflectă, în mod indirect, impactul obiectivelor și
măsurilor adoptate și implementate, la nivel local, în plan economic, social, etc.
La nivel național, în Strategia de dezvoltare teritorială a României – Studiul de fundamentare 1:
Analiza structurii și evoluției demografice (2014) se evidențiază că „obiectivul general în privința
analizei structurii și evoluției demografice este creșterea stabilității populației în consecvență cu
resursele teritoriului și comunităților”. De asemenea, în cadrul aceluiași document sunt indicate o
serie de obiective specifice teritoriale, printre care: „atenuarea tendinței de scădere a populației,
sprijinirea proceselor de relocare a populației și revitalizarea teritoriilor slab populate”.
În Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2013-2020-2030 (2008), se indică
necesitatea elaborării unei „Strategii privind populația României pe termen lung (până în 2050) și
foarte lung (până la sfârșitul secolului). O astfel de Strategie ar trebui sa vizeze trei obiective
principale: ameliorarea stării de sănătate, reducerea mortalității și creșterea duratei medii de viată;
evitarea unei emigrații masive; redresarea natalității, presupunând adoptarea unor “măsuri urgente
de protecție și susținere a familiei prin prestații (transferuri financiare) și servicii sociale accesibile
tuturor”.
100
La nivel regional, Planul de dezvoltare regională Sud-Est 2014-2020 (2014) face referire în cadrul
priorităților de dezvoltare la „Îmbunătățirea resurselor umane la nivel regional, în contextul
specializării regionale inteligente”.
Având în vedere declinul demografic care afectează majoritatea UAT-urilor din județ, precum și alte
vulnerabilități identificate (precum areale cu valori scăzute ale natalității, areale cu valori ridicate ale
mortalității, îmbătrânire demografică, etc.) sunt necesare măsuri pentru a stabiliza populația și a
revitaliza zonele afectate din punct de vedere demografic. Dar ar trebui menționat că atât dinamica
demografică cât și evoluția principalilor indicatori se află în strânsă dependență cu gradul de
atractivitate locală, determinat de potențialul de polarizare al localității, de potențialul de dezvoltare
economică și socială, de gradul de dezvoltare al infrastructurii generale, de accesibilitate și
conectivitate, precum și capacitatea de valorificare a resurselor existente.
La acestea se adaugă faptul că după anul 1989 comportamentul demografic al populației s-a
schimbat semnificativ iar valorile ridicate ale emigrației au indus modificări semnificative cu efecte
pe termen mediu și lung asupra structurilor demografice.
Valorile populației prognozate pentru orizontul de timp 2030, în varianta medie, arată o menținere
nedorită a acestor tendințe de diminuare a populației (mai ales a celei tinere și în vârstă de muncă).
În același timp, se preconizează o creștere a populației de peste 65 ani, deci o accelerare a
procesului de îmbătrânire demografică.
Pornind de la considerentele enunțate anterior, măsurile propuse trebuie să fie adaptate nevoilor și
specificităților demografice ale comunităților locale în corelație cu obiectivele și măsurile identificate
în plan economic, social, etc. care trebuie să conducă la creșterea calității vieții populației și implicit
la un proces de revitalizare demografică.
În acest context, principalele propuneri în domeniul analizat, ar trebui să vizeze (tabel nr. 21):
✓ Stabilizarea populației, atenuarea declinului demografic și revitalizarea demografică a
arealelor cu potențial demografic scăzut
✓ Reducerea declinului demografic prin acordarea unor facilități persoanelor care se
stabilesc în zone depopulate
✓ Stabilizarea populației prin dezvoltarea infrastructurii și creșterea accesibilității la servicii
educaționale, sanitare, sociale
✓ Redresarea natalității prin acordarea unor facilități (ex. stimulente financiare)
familiilor/persoanelor cu peste doi copii
✓ Acțiuni de informare/prevenție menite să conducă la scăderea mortalității infantile
✓ Atenuarea tendințelor de emigrare prin crearea de locuri de muncă la nivel local (în
activități non-agricole)
✓ Asigurarea unor servicii medicale și sociale specifice pentru populația vârstnică
✓ Completarea infrastructurii sanitare
101
TABEL 21 CENTRALIZATOR PROPUNERI

nr. crt Propuneri Amplasarea (U.A.T)
1 Stabilizarea populației, atenuarea Comune cu sub 2000 de locuitori

declinului demografic și revitalizarea
Racovița, Scorțaru Nou, Râmnicelu,
demografică a arealelor cu potențial
Gemenele, Romanu, Siliștea, Surdila Greci,
demografic scăzut
Frecăței
Evoluția descendent accentuată a
populației (sub -10%)
Ciocile, Roșiori, Dudești, Ulmu, Bărăganul,
Cireșu, Tufești, Mărașu, Frecăței, Bordei
Verde, Vișani, Grădiștea, Râmnicelu,
Racovița, Slacia Tudor, Romanu
2 Reducerea declinului demografic prin Declin demografic pronunțat (ritm mediu
acordarea unor facilități persoanelor care anual de creștere sub -1,5%)
se stabilesc în zone depopulate
Ciocile, Racovița
3 Stabilizarea populației prin dezvoltarea Lipsa asistenței medicale primare
infrastructurii și creșterea accesibilității la
Vișani, Surdila-Greci, Stăncuța, Salcia Tudor,
servicii educaționale, sanitare, sociale
Roșiori, Racovița, Galbenu
Ponderi reduse (sub 14%) ale populației
tinere (perspective demografice de scădere
continuă a populației)
Brăila, Stăncuța, Tufești, Ulmu, Făurei, Salcia
Tudor, Racovița, Surdila Găiseanca, Tichilești,
Surdila Greci, Mărașu, Tudor Vladimirescu,
Însurăței, Gropeni, Bordei Verde, Bărăganul,
Ianca, Romanu, Cireșu, Scorțaru Nou
4 Redresarea natalității prin acordarea unor Valori scăzute ale ratei natalității (sub 7 ‰)
facilități (ex. stimulente financiare)
Ulmu, Stăncuța, Surdila Greci, Făurei,
familiilor/persoanelor cu peste doi copii
Tufești, Tichilești, Brăila, Salcia Tudor
5 Acțiuni de informare/prevenție menite să Valori mari ale ratei mortalității infantile
conducă la scăderea mortalității infantile (peste 15‰)
Ciocile, Roșiori, Dudești, Însurăței, Gropeni,
Surdila-Greci, Mircea Vodă, Tichilești,
Scorțaru Nou, Gemenele, Râmnicelu, Siliștea,
Tudor Vladimirescu
6 Atenuarea tendințelor de emigrare prin Rata medie a plecărilor ridicată (peste
crearea de locuri de muncă la nivel local 20 ‰)
(în activități non-agricole)
Făurei, Tudor Vladimirescu, Frecăței
7 Asigurarea unor servicii medicale și sociale Îmbătrânirea populației
specifice pentru populația vârstnică
Racovița, Ulmu, Surdila-Greci, Surdila-
Găiseanca, Salcia Tudor, Cireșu, Tufești,
Stăncuța
102
Vor fi necesare măsuri pentru a putea stabiliza populația și a revigora zona din punct de vedere
demografic. În acest sens necesitățile vor fi de ordin investițional, atât în ceea ce privește infrastructura
(infrastructura deficitară se corelează cu depopularea și îmbătrânirea populației) dar mai ales
revitalizarea economică, dar și ridicarea calității vieții. De asemenea, ar trebui realizate programe de
sprijinire ale comunităților marginalizate (urbane și rurale) printr-o ofertă adecvată de locuri de muncă
și prin monitorizarea populației școlare (pentru prevenirea abandonului școlar). Există necesitatea
îmbunătățirii accesului la educație și servicii de sănătate în special în zonele rurale afectate de
îmbătrânirea populației sau în cele în care grupa de vârstă tânără deține ponderi importante. Nu în
ultimul rând ar trebui să existe asigurarea personalului medical pentru serviciile primare de sănătate în
toate UAT-urile.
103
4. EVOLUȚIE: PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE

DE DEZVOLTARE
4.1. PROGNOZA DEMOGRAFICĂ

Scopul proiectării demografice a populației este acela de a se anticipa (pe baza analizei unor indicatori
demografici (natalitate, mortalitate, migrație) evoluția probabilă a acesteia până în anul 2030 atât pentru
grupele mari de vârstă cât și pentru total populație.
Prognoza numărului total de locuitori a vizat trei variante: medie, optimistă și pesimistă. Estimarea
tendințelor viitoare ale evoluției județului au avut la bază următoarele elemente: numărul și structura pe
sexe și vârste a populației; caracteristicele evoluției populației urbane și rurale; caracteristicile mișcării
naturale și migratorii; aprecierea consecințelor în timp ale dezechilibrelor demografice grave apărute în
mediul rural, ca urmare a exodului demografic.
Aceste considerente conduc la aprecierea că în următorii 15-20 de ani, județul își va menține tendința din
perioada trecută (din ultimii 20 de ani), întrucât circumstanțele creșterii demografice nu s-au schimbat în
ultima perioadă pe total județ.
Varianta I (explorativ - tendențială) de prognoză
În această variantă de prognoză populația județului Brăila ar scădea cu 34997,5 locuitori (cu o medie de
aproximativ 2916 locuitori pe an). În această ipoteză de evoluție se presupune existența unei continuități
în ce privește parametrii de evoluție demografică, menținându-se tendințele manifestate în perioada
ultimilor ani, rezultând o variantă explorativ - tendențială, în care populația urbană ar scădea cu 2166
persoane anual, față de cea rurală care ar înregistra o scădere de 750 persoane anual.
În această ipoteză populația urbană va scădea cu 25998 persoane până în anul 2030, în timp ce în mediul
rural se va înregistra o scădere de 8999 persoane.
Varianta II (pesimistă) - de prognoză
Dacă am considera că parametrii evoluției demografice s-ar modifica semnificativ prin creșterea mișcării
migratorii a populației și chiar o relativă depopulare a spațiului rural și prin modificarea intensității
fenomenelor demografice (îmbătrânirea accentuată a populației, intensificarea plecărilor definitive și a
celor temporare pentru muncă), s-ar modifica esențial și contribuția componentelor populației. S-ar
părea că această ipoteză de evoluție este mai puțin probabilă, ducând la o scădere semnificativă a
populației.
În urban, principalul factor al creșterii demografice ar urma să fie sporul natural: principalul contingent
feminin care va asigura reproducerea populației în următorii 10-15 ani se va menține relativ constant,
neexistând astfel speranța creșterii natalității. Se înregistrează o creștere a numărului persoanelor
vârstnice, rata mortalității putând avea o tendință de creștere. Este deci puțin probabilă o creștere
semnificativă a bilanțului natural. Se poate estima și o reducere simțitoare a aportului migrator, bilanțul
migrator devenind un factor de scădere demografică. Singura cale de creștere a efectivelor populației
urbane în ansamblul județului vor fi trecerea unor comune în categoria așezărilor urbane.
În aceste condiții, scăderea populației va fi destul de mare (tabelul nr.22), cu peste 5501 de locuitori
anual la nivelul județului (peste 3821 de locuitori pe an în mediul urban și peste 1680 de locuitori pe an
pentru mediul rural).
În ambele medii se va asista în continuare la descreșterea populației, principala cauză a reducerii
populației fiind plecările către orașe mai mari (dar și migrația externă temporară sau definitivă), precum
și repartiția pe vârste a populației care va genera scăderea în continuare, pe cale naturală, a populației.
În ambele variante descrise mai sus însă, efectul evoluției demografice se va resimți în structura rețelei
de localități a județului, talia medie a comunelor județului se va reduce simțitor în următorii ani.
TABEL 22 PROGNOZA POPULAȚIEI (2030)

Varianta medie de Varianta pesimistă Varianta optimistă
prognoză de prognoză de prognoză
POPULAȚIA TOTALĂ 310195 279176 341215
POPULAȚIA URBANĂ 198541 178687 218395

POPULAȚIA RURALĂ 111654 100489 122820
Sursa datelor: date calculate după date INS
Varianta III (optimistă) - de prognoză

O altă variantă de prognoză este cea optimistă, care, ar trebui să conducă la o creștere de populație. Aceasta
este puțin probabilă având în vedere situația demografică și economică a județului și gradul de îmbătrânire al
populației din zonele rurale (care va conduce la un bilanț natural negativ și în următorii ani). Totuși, și în
această variantă s-ar înregistra un deficit de populație de 6144 locuitori în mediul urban. În mediul rural, în
această variantă, s-ar înregistra o creștere de populație de 2166 persoane.
Evoluția populației va cunoaște însă unele diferențieri în cadrul județului, în funcție de ritmul de creștere a
populației (vitalitate diferită, gradul inegal de deteriorare al structurii demografice, dezechilibrele deja
instalate) dar și de gradul de dezvoltare economică, precum și de eficiența activităților agricole și de
afirmarea altor tipuri de activități economice în spațiul rural.
Diferențieri teritoriale ale populației prognozate

Există diferențieri teritoriale în ceea ce privește populația medie prognozată. Practic, peste 65% dintre UAT-
urile județului se vor încadra în clasa de mărime 2000-6000 de locuitori însă peste 22% dintre UAT-uri vor
avea sub 2000 de locuitori. Peste 10000 de locuitori va avea doar municipiul Brăila (179011 locuitori). Vor fi și
două UAT-uri care vor depăși 6000 de locuitori: Chiscani (cu un bilanț migratoriu pozitiv) și orașul Ianca.
Și în celelalte două variante de prognoză se mențin aceleași zone de viabilitate demografică, rezultând că, în
cazul de față, factorul economic este unul determinant pentru menținerea unui anumit nivel de populație.
Diferențe apar doar în cazul ponderii diferitelor categorii de mărime din total UAT-uri (tabelul nr. 23).
TABEL 23 VARIANTE DE PROGNOZĂ PE CATEGORII DEMOGRAFICE

Categorie Varianta medie % Varianta pesimista % Varianta optimista %
(nr. UAT-uri) (nr. UAT-uri) (nr. UAT-uri)
Sub 2000 locuitori 10 22.73 15 34.09 8 18.18

2000-4000 25 56.82 24 54.54 26 59.09
4000-6000 4 9.09 2 4.55 5 11.36
6000-10000 4 9.09 2 4.55 3 6.82
peste10000 1 2.27 1 2.27 2 4.55
Sursa datelor: date calculate după INS
105
Creșterea medie
Creșterea medie la nivelul județului Brăila pentru perioada 2019-2030 va fi (pe baza datelor prognozate ) de -
10,13% la nivelul județului, cu valori mai pesimiste în cazul mediului urban (-11,57%), în special datorită ratei
plecărilor, pe fondul unui bilanț natural negativ. În cazul mediului rural rata este de -7,45%, deci tot negativă,
având în vedere că și în cazul UAT-urilor rurale putem discuta despre o rată mare a plecărilor și de o
natalitate relativ scăzută.
Peste 90% dintre UAT-urile județului vor înregistra scăderi de populație, rata de creștere fiind negativă, cu
valori cuprinse între -0,11% și -21,73% (Racovița). Doar patru dintre UAT-urile județului vor înregistra o rată
de creștere pozitivă, cu valori cuprinse între 0,26% și 17,12% (Cazasu). Nici unul dintre orașele județului nu
vor avea rate de creștere pozitive.
În profil teritorial, față de situația actuală, cele mai mari descreșteri (cu valori mai mici de -14%) se vor
înregista în zona vestică a județului, în zona rurală, remarcându-se Racovița, Ciocile, Cireșu, Grădiștea, Ulmu,
Vișani, Făurei dar și izolat în zona centrală și estică, afectate atât de îmbătrânirea populației, cât și de
migrația ridicată (Mărașu, Bordei Verde, Tufești).
Cele mai mari valori ale ratei de creștere (de peste 15%) se înregistrează în zona suburbană a municipiului
Brăila (Cazasu și Chiscani) sau în UAT-uri cu o rata a natalității peste media județeană (Vădeni cu peste 5%).
Prognoza populației pe principalele grupe de vârstă

La nivelul județului se constată o creștere a populației de 65 de ani și peste, accentuându-se tendința de
îmbătrânire a populației, dar, mai ales o tendință îngrijorătoare de scădere a populației din grupa de vârstă
tânără (0-14 ani) și mai ales din cea adultă.
Dacă facem o analiză pe cele trei mari grupe de vârstă constatăm, atât la nivelul județului cât și pe cele două
medii, că populația tânără va avea o pondere de sub 14%, în timp ce ponderea vârstnicilor va fi destul de
mare, ajungând până la peste 19%, menținându-se tendința de îmbătrânire a populației (fig. nr.53). Populația
adultă (aptă de muncă) va înregistra valori de sub 70% în ambele medii, aspect care ridică probleme serioase
legate de volumul de forță de muncă dar și de perspectiva demografică a județului Brăila. Diferențele dintre
cele două medii sunt semnificative, populația urbană având o tendință mai accentuată de îmbătrânire.
FIGURA 53 STRUCTURA PE GRUPE MARI DE VÂRSTĂ -2030 (%)
Sursa datelor: date calculate după INS
Populația tânără a județului va înregistra o scădere cu 21,48% față de valorile actuale. Astfel, în anul 2030
aceasta va ajunge la 33910 persoane, împărțită relativ inegal pe cele două medii (20307 persoane în mediul
urban și 13603 persoane în mediul rural).
106
Din totalul de 44 de UAT-uri ale județului, aproape 75% se vor confrunta cu probleme legate de populația
tânără (valori sub 500 de persoane), în timp ce 14 dintre acestea vor avea peste 500 de persoane în vârstă de
0-14 ani.
Cele mai defavorizate UAT-uri din acest punct de vedere se regăsesc oarecum grupat la nivelul județului
aparținând în totalitate mediului rural, cu valori pentru anul 2030 de sub 200 de persoane care să aparțină
grupei de vârstă 0-14 ani (Racovița, Scorțaru Nou, Surdila Greci și Frecăței). În același timp, peste 20% dintre
UAT-uri vor avea o pondere a populației tinere de sub 10% (Ulmu, Tufești, Mărașu, Stăncuța, Frecăței, Tudor
Vladimirescu, Însurăței și Făurei)
Rata de creștere a populației tinere pentru intervalul 2019-2030 va fi negativă la nivelul județului, de -21,48%,
fiind mai mare în cazul mediului rural (-22,81%) față de cel urban (-20,56%%). În profil teritorial rata de
creștere negativă caracterizează aproape toate UAT-urile (cu excepția comunelor Cazasu cu peste 26%,
Chiscani și Unirea). Cele mai mici rate (de sub -50%) se vor înregistra în comunele Ulmu (-59%), Mărașu (-
57%), Frecăței (-54%) și Tufești (-50%).
Populația adultă va înregistra o pierdere netă de 60842 persoane, dar cu discrepanțe remarcabile pe cele
două medii. În timp ce mediul urban va avea o pierdere netă la această grupă de vârstă de 49190 de
persoane, mediul rural va înregistra o pierdere de doar 11271 de persoane.
Rata de creștere a populației adulte va fi, în intervalul 2019-2030, în medie de -25%, dar cu diferențe foarte
mari între mediul urban (-24%) și mediul rural (-14%). Ratele negative caracterizează toate unitățile urbane.
Dintre cele 44 UAT-uri ale județului 22,7% vor avea o descreștere foarte accentuată (sub -20%) a populației
adulte (inclusiv municipiul Brăila și orașul Făurei), iar 56,8% vor avea o descreștere accentuată (cu valori
cuprinse între -10% și -20%). Creșteri se vor înregistra în două UAT-uri (Cazasu și Chiscani). Cele mai mari
valori ale ratei de creștere vor fi în comuna Cazasu (3,79%).
Populația vârstnică (65 de ani și peste) va înregistra o creștere medie de 5,6% în următorii ani, cu mari
diferențieri între mediul urban, unde se va înregistra o creștere de peste 19% și cel rural care va fi
caracterizat de o scădere a acestei grupe de vârstă cu 18%.
În mediul urban această valoare este o consecință directă a îmbătrânirii populației, dar și a unui volum de
populație de vârstă adultă relativ mare care va trece în grupa de peste 65 de ani, în timp ce în mediul rural
scăderea este dată de speranța de viață mai mică și de contingentul actual redus de populație adultă. Totuși
ponderile pe care această grupă de vârstă le va avea la nivelul celor două medii chiar dacă nu sunt egale (27%
pentru mediul urban și 19% pentru cel rural), reflectă un fenomen de îmbătrânire demografică generalizat.
Așa se explică faptul că scăderile cele mai mari ale populației vârstnice se vor înregistra în UAT-urile care deja
sunt afectate de fenomenul îmbătrânirii demografice (Racovița, Grădiștea).
Din totalul UAT-urilor județului, 43% vor avea ponderi de peste 20% ale populației vârstnice și chiar peste
25% (Ciocile, Tufești, Municipiul Brăila, Surdila Greci, Surdila Găiseanca, Mărașu, Făurei, Cireșu). Doar un
singur UAT va avea ponderi de sub 12% a populației de 65 de ani și peste (Siliștea).
Îmbătrânirea demografică va conduce și la alte probleme cum ar fi rate înalte ale mortalității, costuri mari
legate de îngrijirea medicală și chiar costuri sociale având în vedere că mare parte din populație nu este
salariată în momentul de față, și deci nu va beneficia decât de pensia minimă sau de ajutor social.
4.2. TENDINȚE DE DEZVOLTARE –INFRASTRUCTURA ȘI SERVICII SOCIALE

În cazul infrastructurii școlare, aceasta ar putea fi îmbunătățită prin înființarea unor unități de învățământ
în UAT-urile care au un trend ascendent al populației tinere (Unirea, Chiscani și Cazasu). Pe de altă parte,
ar trebui îmbunătățită infrastructura școlară în acele localități din partea sud-vestică a județului, în sensul
în care pentru populația școlară din aceste zone cele mai apropiate licee se află situate în Făurei sau
Însurăței.
107
În ceea ce privește infrastructura sanitară, există două aspecte care ar trebui luate în calcul. Pe de o parte
înființarea unor cabinete medicale de familie acolo unde acestea lipsesc (Vișani, Surdila Greci, Stăncuța,
Salcia Tudor, Roșiori, Racovița, Galbenu), iar pe de altă parte evaluarea necesităților populației vârstnice
în acele UAT-uri unde prognoza pentru această grupă de vârstă arată o creștere de peste 20% (în special
în partea de vest a județului - Ciocile, Tufești, Surdila Greci, Surdila Găiseanca). O altă problemă de care
trebuie ținut cont în ceea ce privește infrastructura sanitară este cea a mortalității infantile de peste 15‰
(Ciocile, Roșiori, Dudești, Surdila Greci, Mircea Vodă, Râmnicelu, Scorțaru Nou, Siliștea, Tudor
Vladimirescu, Tichilești, Gropeni). Aceasta poate fi diminuată prin eventuala angajare (măcar pentru o
perioadă de timp) a unui medic pediatru care, pe lângă îngrijirea medicală efectivă, să poată
informa/instrui mamele. O altă problemă o reprezintă lipsa/insuficiența personalului medical în anumite
UAT-uri (Stăncuța, Roșiori, Galbenu, Vișani, Surdila Greci, Racovița, Salcia Tudor) pentru care ar trebui
luate măsuri de atragere a medicilor în aceste zone prin oferirea unor facilități.
Luând în considerare toate aceste aspecte, se impune realizarea unei oferte de servicii de sănătate care
să răspundă nevoilor prezente și viitoare ale fiecărei comunități locale.
Infrastructura socială va trebui îmbunătățită, atât în cadrul UAT-urilor cu largi comunități marginalizate
(Ciocile, Roșiori, Ulmu, Dudești, Frecăței, Râmnicelu, Șuțești, Zăvoaia), cât și în UAT-urile în care grupa
vârstnică va cunoaște creșteri relative mari.
108
5. BIBLIOGRAFIE
Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (2019), Raport tematic județean,
http://braila.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2019/04/RAPORT-ANUAL-SERVICII-SOCIALE-2.pdf
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est eds. (2019) Comunitățile marginalizate și gradul de sărăcie
din Regiunea Sud-Est, Brăila, România
Cucu Maria Alexandra (coord.) (2017), Raportul național a stării de sănătate a populației României,
Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a
Stării de Sănătate, București
Direcția de Sănătate Publică, Baza de date a României: anul 2012, București
DSP Brăila (2020) Starea de sănătate a populației județului Brăila, raport
Dumitrache Liliana, (2004), Starea de sănătate a populației României. O abordare geografică, Editura
Univers Enciclopedic, București
Dumitru S., Corad B., Iamandi-Cioinaru C., Man T.-C., Marin M., Moldovan C., Teșliuc Grigoras V., Neculau
G., Stanculescu M. S. (2016), Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din
România, Washington, D.C.: World Bank Group.
http://documents.worldbank.org/curated/en/237481467118655863/Atlasul-zonelor-rurale-
marginalizate-ș-I-al-dezvoltării-umane-locale-din-România
Guvernul României, data.gov.ro, http://data.gov.ro/dataset/principalii-indicatori-ai-starii-de-sanatate
Harper, S. (2006), Ageing societies: myths, challenges and opportunities, Hodder Arnold, New York
Ianoș I, Guran L. (1995), Comportamentul demografic recent al orașelor României, S.C.G., t XLII, București
Ianoș I., coord. (2015), Instrumente metodologice și didactice în domeniul planificării și dezvoltării
teritoriale. Documentații pentru geografi urbaniști, Editura Universitară, București
Institutul Național de Statistică, tempo_online http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
Institutul național de Statistică, Recensământul populației și locuințelor 2011
Ministerul Muncii și protecției sociale (2020)
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2018/18062018-Camine_pt_persoane-vrstnice-
liceniate.pdf
Ministerul Muncii și Protecției Sociale (2020),
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/27012020_Cantine_sociale.pdf
Rotariu T. (2003), Demografie și sociologia populației, Editura Polirom, Iași
Roussel L. (1985), Demographie et sociologie: deux disciplines solidaire, European Journal of Population,
1,1
Swinkels R. (ed.), Stănculescu S.M., Anton S., Koo B., Man T., Moldovan C. (2014), Atlasul zonelor urbane
marginalizate din România, Banca Mondială, Washington
109
Taloș A. M. (2016), Stilul de viață și impactul acestuia asupra stării de sănătate a populației.Studiu de caz:
județul Ialomița, Editura Universității din București
WHO (2008), The Global Burden of Disease: 2004 Update, World Health Organization, Geneva
*** (2008), Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030,
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-
durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/;
*** (2014), Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014-2020, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-
Est, http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/PDR.Sud_Est_2014.pdf;
*** (2014), Strategia de dezvoltare teritorială a României. Studii de fundamentare. Studiul 1. Analiza
structurii și evoluției demografice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,
http://sdtr.ro/upload/STUDII/1.%20Sinteza_Analiza%20structurii%20si%20evolutiei%20demografice.pdf;
110
ANEXE
Anexa 1 Prognoza populației (2030) pentru cele trei variante

Varianta Varianta Varianta
medie optimistă pesimistă
Județ 310196 341215 279176
MUNICIPIUL BRĂILA 179011 196912 161110
ORAS FĂUREI 3361 3697 3025
ORAS IANCA 9857 10843 8871
ORAS ÎNSURĂȚEI 6312 6944 5681
Urban 198541 218396 178687
BĂRĂGANUL 2661 2928 2395
BERTEȘTII DE JOS 2911 3202 2620
BORDEI VERDE 2110 2321 1899
CAZASU 4230 4653 3807
CHISCANI 7419 8161 6677
CIOCILE 2017 2219 1816
CIREȘU 2415 2657 2174
DUDEȘTI 3123 3435 2810
FRECĂȚEI 1181 1300 1063
GALBENU 2692 2961 2423
GEMENELE 1678 1846 1510
GRĂDIȘTEA 1755 1930 1579
GROPENI 3212 3534 2891
JIRLĂU 2758 3033 2482
MARAȘU 2267 2494 2041
MĂXINENI 3122 3434 2810
MIRCEA VODA 2873 3160 2585
MOVILA MIRESII 3950 4345 3555
RACOVIȚA 813 895 732
RÂMNICELU 1725 1898 1553
ROMANU 1562 1718 1406
ROȘIORI 2259 2485 2033
111
SALCIA TUDOR 2169 2386 1952

SCORȚARU NOU 1196 1316 1076
SILIȘTEA 1848 2033 1663
STĂNCUȚA 2968 3265 2671
SURDILA-
GĂISEANCA 2151 2366 1936
SURDILA-GRECI 1292 1421 1163
ȘUȚEȘTI 4144 4559 3730
TICHILEȘTI 3381 3719 3043
TRAIAN 3150 3465 2835
TUDOR
VLADIMIRESCU 1881 2069 1693
TUFEȘTI 4243 4667 3819
ULMU 3047 3352 2743
UNIREA 2495 2744 2245
VĂDENI 4360 4797 3924
VICTORIA 3320 3652 2988
VIȘANI 2042 2247 1838
VIZIRU 6365 7001 5728
ZĂVOAIA 2870 3158 2583
rural 111654 122820 100489
Anexa 2. Prognoza populației pe grupe de vârstă (varianta medie) - 2030

tineri adulți vârstnici
Județ 33911 176671 68109
MUNICIPIUL BRĂILA 18405 97316 44992
ORAS FĂUREI 286 1884 797
ORAS IANCA 1075 6159 1541
ORAS ÎNSURĂȚEI 542 3878 1228
BĂRĂGANUL 257 1719 391
BERTEȘTII DE JOS 341 1867 413
BORDEI VERDE 193 1271 418
CAZASU 674 2656 569
CHISCANI 1128 4598 1069
CIOCILE 242 1039 539
112
CIREȘU 254 1330 580

DUDEȘTI 300 1985 482
FRECĂȚEI 90 744 226
GALBENU 387 1661 383
GEMENELE 268 922 338
GRĂDIȘTEA 207 1075 276
GROPENI 342 1852 697
JIRLĂU 239 1761 462
MARAȘU 156 1284 542
MĂXINENI 466 1814 550
MIRCEA VODA 315 1780 438
MOVILA MIRESII 558 2399 623
RACOVIȚA 90 493 144
RÂMNICELU 230 1111 219
ROMANU 154 995 266
ROȘIORI 262 1327 424
SALCIA TUDOR 199 1246 488
SCORȚARU NOU 136 754 188
SILIȘTEA 277 1241 197
STĂNCUȚA 210 1781 651
SURDILA-GĂISEANCA 193 1190 527
SURDILA-GRECI 118 710 317
ȘUȚEȘTI 557 2581 615
TICHILEȘTI 344 1963 677
TRAIAN 453 1992 395
TUDOR VLADIMIRESCU 162 1245 284
TUFEȘTI 289 2402 1070
ULMU 172 1893 628
UNIREA 462 1394 422
VĂDENI 591 2683 710
VICTORIA 435 1961 596
VIȘANI 253 1156 436
VIZIRU 1173 3828 832
113
114

5 - Structura Sociodemografica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5 - Structura Sociodemografica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila

Studiul de fundamentare: Structura socio-demografică

SERVICII DE ELABORARE A DOCUMENTAȚIEI PRIVIND

Beneficiar: Județul Brăila

S.C. CIVITTA Specialiști GIS

urb. Ioana Ivanov

urb. Daiana Ghintuială

dr. arh. Niculae Tarălungă,

FIGURA 36 Structura etnică a populației (2011)(%) ...................................................................61

Tabel 17 Numărul persoanelor care trăiesc în locuințe improvizate .............................................89

CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE

DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT

Documentații pentru geografi urbaniști, Editura Uiversitară, București

caracterul de masă al acestora ci presupune și prelucrarea prin mijloace specifice a informațiilor

1. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE

TABEL 1 MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ A JUDEȚULUI-ÎNCADRARE ÎN PROFIL REGIONAL

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (tempo_online)

FIGURA 1. MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ (2019)

(sursa datelor: INS –tempo_online)

FIGURA 2 DENSITATEA POPULAȚIEI (LOC/KMP) (2019)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

1.1.2. EVOLUȚIA POPULAȚIEI

FIGURA 3 EVOLUȚIA POPULAȚIEI LA RECENSAMINTE (NUMĂR LOCUITORI) (1948-2011)

În perioada recentă (2009-2019) populația județului a scăzut cu 8,50%, de la 377274 la 345193

FIGURA 4 EVOLUȚIA POPULAȚIEI (NUMĂR LOCUITORI) (2009-2019)

(sursa datelor: INS –tempo_online)

1.1.3. DINAMICA POPULAȚIEI

FIGURA 5 RATA MEDIE A NATALITĂȚII (2009-2019) (%)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

FIGURA 6 NĂSCUTI VII PE GRUPELE DE VÂRSTĂ ALE MAMEI (MEDIE 2009-2019)

10.83% 10.82% sub 15 ani

(sursa datelor:date prelucrate după INS –tempo_online)

FIGURA 7 FERTILITATEA POPULAȚIEI (COPII/FEM.) (2009-2019)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

FIGURA 8 RATA MORTALITĂȚII GENERALE (2009-2019) (%)

(sursa datelor:date prelucrate după INS –tempo_online)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

TABEL 2 SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE (MEDIE 2009-2019)

74,48 70,42 78,74 75,17 71,27 79,12 72,89 68,71 77,76

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

FIGURA 10 BILANȚUL NATURAL (‰) – CONTEXT REGIONAL ȘI NAȚIONAL (2009-2019)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

FIGURA 11 BILANȚUL NATURAL AL POPULAȚIEI (2009-2019) (%)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

FIGURA 12 INDICELE DE VITALITATE (2009-2019) (%)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

RATA DE CREȘTERE NATURALĂ

FIGURA 13 RATA DE CREȘTERE NATURALĂ (2009-2019) (%)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI

FIGURA 14 RATA MEDIE A SOSIRILOR (2009-2019) (%)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

FIGURA 15 RATA MEDIE A PLECĂRILOR (2009-2019) (%)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

FIGURA 16 EVOLUȚIA BILANȚULUI MIGRATORIU

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

FIGURA 17 BILANȚUL MIGRATORIU MEDIU (2009-2019) (%)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

BILANȚUL TOTAL AL POPULAȚIEI

FIGURA 18 BILANȚUL TOTAL MEDIU (2009-2019) (%)

(sursa datelor: date prelucrate după INS –tempo_online)

1.1.4. COMPORTAMENTUL DEMOGRAFIC

FIGURA 19 INDICELE DE POTENȚIAL DEMOGRAFIC (2009-2019) (%)