Partea I - 3 - Structura Activitatilor Economice

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila
Partea I: Analiza situației existente – 3.Structura activităților economice
PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

3. STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE
CIVITTA – IHS ROMANIA / Decembrie 2021

0
Partea I: Analiza situației existente – 3. Structura activităților economice
ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDEȚEAN BRĂILA
Contract de prestări servicii nr. 306 / 08.12.2020
ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE - 3. STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE
Beneficiar: Județul Brăila
Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean
Direcția pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism

Marian Rusu, Arhitect Șef
Elaborator actualizare PATJ Brăila:
Asocierea:
S.C. Civitta Strategy & Consulting S.A., Lider de Asociere
S.C. IHS Romania S.R.L., Asociat
Ioana Ivanov,
urbanist
Partener
Sorina Racoviceanu,
dr. arh-urbanist
Director
CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022

1
Colectiv de elaborare a documentației privind actualizarea P.A.T.J. BRĂILA
ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE - 1. STRUCTURA
ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE
S.C. I.H.S. Romania SRL
Coordonator echipă de specialiști în
elaborarea documentației PATJ Brăila:
dr. urb. arh. Niculae Tarălungă

Specialist urbanist atestat RUR simbol B
Elaboratori de specialitate în domeniul

amenajării teritoriului și urbanism
dr. urb. arh. Sorina Racoviceanu,

Specialist urbanist atestat RUR simbol B și A
S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A

Coordonator contract
urb. Ioana Ivanov
Coordonator contract, adjunct

dr. urb. arh. Ana Petrescu
urb. Daiana Ghintuială
Elaboratori de specialitate în domeniul

structura activităților economice
dr. ec. Daniela Antonescu,

Specialist dezvoltarea economică a teritoriului
atestat RUR simbol F2, G4
ec. Rodica Gorghiu
urb. Ioana Ivanov
exp. Andrei Gorghiu
urb. Daiana Ghintuială
urb. Bianca Horjan
Specialiști GIS
dr. urb. Reinhold Stadler
Întocmire cartograme GIS

urb. Ana Maria Dragomir

2
CUPRINS
INTRODUCERE ...........................................................................................................................................6
1. CONTEXT ECONOMIC ............................................................................................................................7
1.1. Analiza principalilor indicatori macroeconomici ..................................................................................7
1.2. Analiza mediului de afaceri ................................................................................................................ 10
1.3. Analiza forței de muncă ..................................................................................................................... 20
1.4. Infrastructura și serviciile suport pentru afaceri ............................................................................... 35
1.5. Sectorul CDI........................................................................................................................................ 35
1.6. Investițiile străine și comerțul exterior .............................................................................................. 36
2. ANALIZA SECTORULUI PRIMAR (AGRICULTURA, SILVICULTURA ȘI PISCICULTURA) ............................................... 38
2.1. Agricultură ......................................................................................................................................... 38
2.2. Silvicultură.......................................................................................................................................... 49
2.3. Piscicultură ......................................................................................................................................... 49
3. ANALIZA SECTORULUI SECUNDAR (INDUSTRIA, CONSTRUCȚIILE, ENERGIA) ...................................................... 51
3.1. Industrie ............................................................................................................................................. 51
3.2. Energie ............................................................................................................................................... 53
3.3. Construcții .......................................................................................................................................... 54
3.4. Disparități teritoriale ale sectorului secundar ................................................................................... 55
4. SECTORUL TERȚIAR............................................................................................................................. 59
4.1. Servicii economice ............................................................................................................................. 59
4.2. Turism ................................................................................................................................................ 64
4.2.1. Resurse turistice naturale ............................................................................................................... 64
4.2.2. Resurse turistice antropice .............................................................................................................. 65
4.2.3. Forme de turism practicate ............................................................................................................. 68
4.2.4. Infrastructură turistică a județului .................................................................................................. 70
4.2.5. Circulație turistică............................................................................................................................ 74
4.2.6. Promovare, informare și orientare turistică ................................................................................... 74
5. CONCLUZII, PROBLEME, DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE ................................................... 77
5.1. Problematica generală a structurii economice .................................................................................. 77
5.2. Evidențierea disfuncționalităților și a priorităților de intervenție ..................................................... 79

3
LISTA DE FIGURI
FIGURA 1. Evoluția Produsului Intern Brut la nivelul județului Brăila, 2009-2018, (Mil. EUR, PPS) ...............6
FIGURA 2. PIB pe județe în Regiunea Sud Est, anul 2018 (% în total regiune) ...............................................7
FIGURA 3. Valoarea PIB per capita a județului Brăila ca raport față de media regională, națională și
europeană (%) .................................................................................................................................................8
FIGURA 4. Evoluția VAB la nivelul județului Brăila, 2007-2017, mil. EUR .......................................................8
FIGURA 5. Structura VAB în anul 2018 în județul Brăila pe sectoare..............................................................9
FIGURA 6. Evoluția numărului de profesioniști activi în județul Brăila, 2009-2021 (nr.) ............................. 11
FIGURA 7. Statistica persoanelor juridice active în funcție de vârsta asociaților/ acționarilor, la nivel național,
în Regiunea Sud Est și în județul Brăila (%) ................................................................................................. 12
FIGURA 8. Evoluția Întreprinderilor active în județul Brăila, 2008-2019 (nr.) ............................................. 14
FIGURA 9. Evoluția unităților locale active în județul Brăila, 2008-2019 (nr.) ............................................. 15
FIGURA 10. Distribuția în plan teritorial al numărului total de firme active pe UAT-uri ............................. 16
FIGURA 11. Densitatea întreprinderilor active (Firme/1000 loc.) la nivel de UAT, 2019 ............................ 17
FIGURA 12. Capacitatea antreprenorială la nivel de UAT, 2018 .................................................................. 19
FIGURA 13. Distribuția unităților locale active în județul Brăila pe sectoare economice, 2019 .................. 20
FIGURA 14. Evoluția efectivului salarial din județul Brăila, 2014-2019 ....................................................... 21
FIGURA 15. Numărul de salariați la 1000 de locuitori la nivel de UAT, 2019 .............................................. 23
FIGURA 16. Evoluția numărului de șomeri înregistrați în județul Brăila, pe sexe, 2014-2020 .................... 24
FIGURA 17. Numărul șomerilor înregistrați la nivel de UAT, 2020 .............................................................. 26
FIGURA 18. Ponderea șomerilor în total resurse de muncă la nivel de UAT, 2020 ..................................... 27
FIGURA 19. Distribuția cifrei de afaceri din unitățile locale active din județul Brăila pe sectoare CAEN, 2019
..................................................................................................................................................................... 30
FIGURA 20. Cifra de afaceri per locuitor la nivel local în județul Brăila, 2019 ............................................. 31
FIGURA 21. Distribuția pe sectoare CAEN a cifrei de afaceri din întreprinderile active în județul Brăila, 2019
..................................................................................................................................................................... 32
FIGURA 22. Distribuția cifrei de afaceri, per UAT din județul Brăila, pe clase de mărime ale companiilor
private în 2018 ............................................................................................................................................. 34
FIGURA 23. Modul de utilizare a terenurilor agricole în județul Brăila, anul 2014, % ................................. 38
FIGURA 24. Suprafața agricolă în județul Brăila, anul 2014 (%) .................................................................. 39
FIGURA 25. Suprafața cultivată (ha) cu principalele culturi în județul Brăila, 2018 – 2019 (ha) ................. 41
FIGURA 26. Densitatea salariaților din întreprinderile active în sectorul agricol, 2019 (salariați/1000 loc.)
..................................................................................................................................................................... 45
FIGURA 27. Distribuția cifrei de afaceri / locuitor la nivel de UAT în sectorul agricol, 2019 ....................... 46
FIGURA 28. Număr firme active din sectorul secundar la nivel de UAT, 2019 ............................................ 56
FIGURA 29. Densitatea salariaților din sectorul secundar la nivel de UAT, 2019 ........................................ 57
FIGURA 30. Cifra de afaceri raportată la numărul de locuitori la nivel de UAT în sectorul secundar, 2019 58

4
FIGURA 31. Densitatea întreprinderilor active în sectorul terțiar la nivel de UAT, 2019 ............................ 61
FIGURA 32. Cifra de afaceri din sectorul terțiar raportată la numărul de locuitori la nivel de UAT, 2019 .. 62
FIGURA 33. Capacitatea totală de cazare în județul Brăila, 2020 ................................................................ 73
LISTA DE TABELE
Tabel 1. Populația ocupată în județul Brăila, 2014 și 2019 (mii persoane, % în total) ...................................9
Tabel 2. Suspendări în perioada 01.01.2021 -28.02.2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut
(nr.)............................................................................................................................................................... 12
Tabel 3. Dizolvări în perioada 01.01.2021 -28.02.2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (nr.)
..................................................................................................................................................................... 13
Tabel 4. Întreprinderi de familie și PFA-uri în județul Brăila, 2016 și 2019 (nr., %) ..................................... 13
Tabel 5. Număr mediu de salariați pe forme de proprietate în anul 2019 (% din total salariați)................ 22
Tabel 6. Evoluția cifrei de afaceri din unitățile locale active din județul Brăila, pe sectoare CAEN, 2014 vs
2019, milioane RON ..................................................................................................................................... 29
Tabel 7. Evoluția cifrei de afaceri (milioane RON) pe sectoare CAEN a întreprinderilor active din județul
Brăila, 2014-2019 ......................................................................................................................................... 33
Tabel 8. Societăți comerciale înmatriculate în județul Brăila în perioada 2014-2019 ce au ca obiect principal
de activitate în domeniul cercetare-dezvoltare........................................................................................... 35
Tabel 9. Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare - echivalent norma întreagă, în Regiunea de
dezvoltare Sud Est și pe județele aferente (nr. %) ..................................................................................... 36
Tabel 10. Societăți cu participare străină la capital și valoarea capitalului subscrie, 1991-2020, sold existent
la 31 decembrie ........................................................................................................................................... 36
Tabel 11. Populația ocupată în agricultură, 2014-2019 (mii pers., %) ......................................................... 43
Tabel 12. Valoarea productiei ramurii agricole pe sectoare în județul Brăila, 2019 ................................... 48
Tabel 13. Numărul de salariați din industrie în județul Brăila, 2019 (nr., %) ............................................... 51
Tabel 14. Unități locale active din industria prelucrătoare, în județul Brăila, 2014-2019 (nr. %) ............... 52
Tabel 15. Unități locale active în județul Brăila, anii 2014, 2019 (nr., %) .................................................... 54
Tabel 16. Fondul de locuințe, în profil teritorial și pe forme de proprietate, la 31 decembrie 2019, în
Regiunea Sud-Est și în județul Brăila, (nr., %) .............................................................................................. 55
Tabel 17. Întreprinderi active în județul Brăila, 2014, 2019 (Nr. %) ............................................................ 59
Tabel 18. Evoluția numărului de structuri de primire turistice cu funcțiune de cazare pe tipuri de structuri,
în județul Brăila, în perioada 2014-2019 ..................................................................................................... 70
Tabel 19. Evoluția capacității de cazare turistică existentă în județul Brăila (2014-2019), pe tipuri de
structuri de primire turistică (nr. locuri) ...................................................................................................... 72

5
INTRODUCERE
Cu o valoare a PIB de 2,286 miliarde Euro în anul 2018, județul Brăila contribuie cu 11% la formarea PIB la
nivelul regiunii Sud-Est, având un nivel de dezvoltare economică mediu-redus în context regional și național.
PIB-ul total al județului Brăila a fost de 1.786,5 milioane euro în anul 2009, urmând o tendință de creștere
constantă până în anul 2012, când a înregistrat o scădere de -4,7% față de anul 2011. După anul 2012, se
reia tendința de creștere a PIB județului Brăila într-un ritm accelerat, dar sub media celorlalte județe din
regiune, indicând redresarea economică după perioada de criză din 2008-2009.
FIGURA 1. EVOLUȚIA PRODUSULUI INTERN BRUT LA NIVELUL JUDEȚULUI BRĂILA, 2009-2018, (MIL. EUR, PPS)
2,286.2
2,103.6
1,861.2
1,786.5 1,728.3
1,627.8 1,671.2 1,650.7
1,550.8
1,454.3
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sursa datelor: prelucrări date Eurostat
Asemenea câtorva județe din regiunea Sud-Est, Brăila prezintă un profil economic în care sectorul industrie,
comerț, transporturi, agricultură și servicii administrative, joacă un rol important, mai ales în contextul în
care populația rurală este majoritară. Un aspect favorizant pentru susținerea sectorului agricol este dat de
potențialul natural de care dispune - zona de câmpie cu soluri foarte fertile, favorabilă culturilor agricole.
Din punct de vedere al dezvoltării echilibrate a teritoriului se observă faptul că municipiul Brăila polarizează
economia județului Brăila, acesta atrăgând firme, investiții și forță de muncă din zona sa urbană funcțională.
Efectul de polarizare, împreună cu fenomenul de suburbanizare, creează disparități între localitățile din
mediul rural, prin prisma veniturilor populației, dar și accesului la servicii și utilități publice.
Astfel, scopul acestui capitol este de a poziționa județul Brăila în contextul economic actual, pentru a
identifica posibile investiții publice care pot crește atractivitatea regiunii pentru activități economice și
forță de muncă. În acest sens, vor fi analizați principalii indicatori macro-economici de la nivel județean,
precum și caracteristicile și tendințele de dezvoltare ale sectoarelor economice – primar (agricultura,
silvicultura și piscicultura), secundar (industria, construcțiile, energia) și terțiar (serviciile economice și
turismul).

6
1. CONTEXT ECONOMIC
1.1. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

În context regional, cea mai mare contribuție la valoarea PIB total a avut-o județul Constanța (40%), urmat
la mare distanță de județul Galați (17%) și Buzău (14%). Județul Brăila contribuie cu 11% la formarea PIB
total regional. Din punctul de vedere al valorii totale a PIB, județul Brăila ocupă locul patru, fiind înaintea
județelor Tulcea și Vrancea. De asemenea, ritmul de creștere al indicatorului a fost de 27,97%, fiind cel mai
mic din regiune (Figura 2).
FIGURA 2. PIB PE JUDEȚE ÎN REGIUNEA SUD EST, ANUL 2018 (% ÎN TOTAL REGIUNE)
Vrancea Braila
10% 11%
Tulcea
8%
Buzău
14%
Galați
17%
Constanța
40%
Sursa datelor: Eurostat database
De asemenea, indicatorul PIB per capita (PPS) înregistrat în județul Brăila a înregistrat, în anul 2018, o
valoare de 7.773,7 Euro/capita, reprezentând 89,9% din media regională, 74% din media națională și
25,72% din media UE (din acest punct de vedere ocupând ultimele locuri într-un clasament european).
Și în ceea ce privește valoarea indicatorului PIB per capita, există la nivel regional discrepanțe importante
între județe, raportul între valoarea maximă (Constanța) și cea minimă (Vrancea) fiind aproape dublă (1,96
la1), dar mai redusă comparativ cu anul 2012, când era de 2,12 la 1. La acest indicator, județul Brăila ocupă
locul trei, fiind înaintea județelor Vrancea, Galați și Tulcea.
În dinamică, PIB per capita a crescut cu 60,3% în județul Brăila, de la 4.851,1 Euro per capitala PPS la 7.773,7
Euro per capita PPS, cu o evoluție peste media regională (de 52,3%) și peste cea înregistrată la nivel național
(58,61%). De asemenea, la nivelul UE-27, această creștere a fost de 17,44% (de la 25.740 Euro per capita
la 30.230 Euro per capita PPS).
Într-o analiză comparativă, județul Brăila prezintă un PIB per capita reprezentând 25,7% din media UE-28,
circa 89,9% din media regiunii Sud Est și 74% din cea națională. Se poate constata că toate valorile raportate
au cunoscut o evoluție crescătoare în perioada analizată (Figura 3).

7
FIGURA 3. VALOAREA PIB PER CAPITA A JUDEȚULUI BRĂILA CA RAPORT FAȚĂ DE MEDIA REGIONALĂ, NAȚIONALĂ
ȘI EUROPEANĂ (%)
30,110
29,310
29,140
27,720
26,840
26,670
12,800
12,800
11,400
10,900
10,900
10,000
9,580
8,630
8,080
7,570
7,190
7,033
6,620
6,130
5,608
5,295
5,288
4,851
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Un alt indicator analizat care reflectă performanța economică generală este Valoarea Adăugată Brută
(VAB). Acesta reprezintă un indicator-cheie de performanță, deoarece arată contribuția sectoarelor
industriale la economia națională, mai precis la Produsul Intern Brut (PIB).
În ceea ce privește VAB a județului Brăila, aceasta era de 1.904,35 milioane EUR (anul 2017), reprezentând
10,94% din valoarea regiunii Sud Est. Din punctul de vedere al contribuției la VAB total regional, județul
Brăila deține locul patru, fiind înaintea județelor Tulcea și Vrancea. Contribuția județului a fost una
crescătoare, de la 9,74% la 10,94% (2014-2017). Singurul județ care și-a diminuat contribuția a fost județul
Constanța (de la 45,1% la 41,46%).
FIGURA 4. EVOLUȚIA VAB LA NIVELUL JUDEȚULUI BRĂILA, 2007-2017, MIL. EUR

1,904.4
1,782.7
1,624.3 1,669.6
1,550.5 1,519.4
1,431.2 1,474.1 1,461.1
1,362.4
1,297.8
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

8
Industria este sectorul care contribuie cel mai mult la crearea VAB (22,5%), urmată de Comerț, transporturi,
HoReCa (19,8%), Administrație publică, educație, sănătate (17,8%) și Agricultură (15,8%).
În anul 2018 comparativ cu 2014, cea mai +mare scădere a VAB a înregistrat o sectorul de construcții (-
74%), urmat de finanțe (-67,5%).
FIGURA 5. STRUCTURA VAB ÎN ANUL 2018 ÎN JUDEȚUL BRĂILA PE SECTOARE
Industrie (fără construcții)

3.8% 1.0% 1.3%
5.0% Comerț, transporturi, HoReCa
22.5%
Servicii administrative, administrație
8.6% publică și apărare, educație, sănătate
Tranzacții imobiliare
Agricultură
Construcții
15.8%
Activități profesionale, științifice și
tehnice
19.8%
Servicii culturale și recreative,
activități ale gospodăriilor, alte
activități de servicii
4.4% IT&C
Activități financiare
17.8%
Populația ocupată reprezintă un alt indicator al structurii economice generale la nivel județean. În anul
2019, în județul Brăila erau angajate (ocupate) 117.900 persoane (în scădere de la 119.700 persoane în
anul 2014), cele mai multe fiind în agricultură, silvicultură și pescuit (24%, în scădere de la 30,9% în anul
2014). În industrie sunt 27.200 persoane ocupate (23,07% din total la nivel de județ), în creștere de la 21,2%
în anul 2014. Pe următoarele locuri sunt comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor
(13,83% - cu tendință de creștere de la 13,1% ), construcții (11,96%).
TABEL 1. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2014 ȘI 2019 (MII PERSOANE, % ÎN TOTAL)
SECTOARE 2014 2019

MII PERS. % MII %
PERS.
TOTAL 119,7 100,0 117,9 100,00
A AGRICULTURA, SILVICULTURA și PESCUIT 37 30,9 28,3 24,00
INDUSTRIE 25,4 21,2 27,2 23,07
B INDUSTRIA EXTRACTIVA 0,3 0,3 0,3 0,25
C INDUSTRIA PRELUCRATOARE 22,4 18,7 24,2 20,53

9
SECTOARE 2014 2019

D PRODUCTIA și FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA și 0,7 0,6 0,5 0,42
TERMICA, GAZE, APA CALDA și AER CONDITIONAT
E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, 2 1,7 2,2 1,87
ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
F CONSTRUCTII 12,3 10,3 14,1 11,96
G COMERT CU RIDICATA și CU AMANUNTUL; REPARAREA 15,7 13,1 16,3 13,83
AUTOVEHICULELOR și MOTOCICLETELOR
H TRANSPORT și DEPOZITARE 4,3 3,6 4,8 4,07
I HOTELURI și RESTAURANTE 2,1 1,8 3,1 2,63
J INFORMATII și COMUNICATII 0,6 0,5 0,8 0,68
K INTERMEDIERI FINANCIARE și ASIGURARI 1 0,8 0,7 0,59
L TRANZACTII IMOBILIARE 0,4 0,3 0,4 0,34
M ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE și TEHNICE 1,8 1,5 2,2 1,87
N ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE și ACTIVITATI DE 2,3 1,9 3 2,54
SERVICII SUPORT
O ADMINISTRATIE PUBLICA și APARARE; ASIGURARI SOCIALE 3 2,5 3,2 2,71
DIN SISTEMUL PUBLIC
P INVATAMANT 5,2 4,3 5,2 4,41
Q SANATATE și ASISTENTA SOCIALA 5,1 4,3 5,5 4,66
R ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE și RECREATIVE 1,1 0,9 1 0,85
S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 2,4 2,0 2,1 1,78
Sursa datelor: Baza de date INS Tempo
1.2. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI

Potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, în județul Brăila, la sfârșitul lunii februarie 2021,
erau activi un număr de 16.257 profesioniști (1,12% din totalul celor existenți la nivelul întregii țări), dintre
care 6.053 erau persoane fizice autorizate (37,23%), respectiv 10.204 erau persoane juridice (62,77%).
Raportat la anul 2009, primul an pentru care există informații statistice la acest indicator, numărul
profesioniștilor activi juridic a crescut cu 19,11% (de la 13.649 la 17.257 profesioniști). Numărul
persoanelor fizice autorizate a crescut cu 13,39%, iar cel al persoanelor juridice a crescut, în aceeași
perioadă, cu 22,78%. În anul 2009, ponderea județului Brăila în total național era de 1,30% (31 decembrie)
(Figura 6).
Densitatea profesioniștilor activi din punct de vedere juridic, în județul Brăila, era în anul 2020 de 55 de
profesioniști / 1000 locuitori, sub media națională de 71 profesioniști / 1000 locuitori și puțin sub media
regională de 62 de profesioniști / 1000 locuitori. O densitate mai mare de profesioniști raportată la 1000
de locuitori este prezentă doar în județele Constanța (75 profesioniști activi / 1000 locuitori) și Tulcea (72
profesioniști activi / 1000 locuitori). Ultimul loc este deținut de județul Galați, cu 53 profesioniști / 1000
loc. Din această comparație rezultă că există un interes mediu spre slab al locuitorilor din județul Brăila
pentru lansarea unei noi afaceri, tendință care se concretizează ca un efect negativ asupra dezvoltării socio-
economice a județului.
Analizând demografia profesioniștilor din județul Brăila, datele ONRC ne arăta faptul că numărul de
înmatriculări de noi agenți economici a cunoscut, după anul 2016, o creștere semnificativă. Suspendările și

10
insolvențele au avut o evoluție relativ stabilă în perioada 2013 – 2021, în timp ce înmatriculările au
cunoscut modificări vizibile de la un an la altul. Dizolvările au avut o evoluție relativ stabilă, cu excepția
anului 2020, când a cunoscut o creștere importantă, dar care, începând cu anul 2021 au început să scadă.
FIGURA 6. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE PROFESIONIȘTI ACTIVI ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2009-2021 (NR.)
16,257
15,633 15,637
14,840 14,793 14,834 15,233
13,649 13,670 13,989

13,351
12,513
11,912
9,829 10,204
9,421 9,752
8,688 8,829 8,943 9,021 9,044
8,311 8,230 8,321
7,850
5,897 5,772 5,790 5,812 5,881 5,808 6,053

5,338 5,440 5,160
4,663
4,062 4,192
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Persoane fizice Persoane juridice Total
Sursa datelor: prelucrare date ONRC, https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=242
La data de 28.02.2021, în județul Brăila erau 10.200 persoane juridice și aproximativ 14.192 acționari, din
care 28% erau în categoria 40-49 de ani, 23% în categoria 50-59 de ani, 22% în categoria 30-39 de ani, 21%
în categoria de peste 60 ani. Din numărul total de acționari, 63,07% sunt bărbați și 36,93% femei. În
regiunea Sud Est, în februarie 2021, erau 108.515 persoane juridice și 151.441 asociați/persoane fizice,
dintre care cele mai multe erau în categoria de vârstă 40-49 de ani (28,21%) (Figura 7).

11
FIGURA 7. STATISTICA PERSOANELOR JURIDICE ACTIVE ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTA ASOCIAȚILOR/ ACȚIONARILOR, LA

NIVEL NAȚIONAL, ÎN REGIUNEA SUD EST ȘI ÎN JUDEȚUL BRĂILA (%)
România 8.2 25.7 29.2 19.9 17.0
Regiunea Sud Est 8.2 24.9 28.2 20.5 18.3
Galaţi 9.2 25.9 28.8 20.2 16.0
Vrancea 8.4 25.0 28.2 20.8 17.6
Tulcea 7.2 23.7 26.1 21.9 21.1
Constanţa 7.9 26.2 28.7 19.7 17.5
Buzău 8.6 22.7 27.6 20.5 20.6
Brăila 7.2 21.9 27.7 22.6 20.6
Pana la 29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani Peste 60 ani
Sursa datelor: prelucrare date ONRC
În perioada 1.01-31.01.2021, la nivelul județului Brăila, numărul de înmatriculări de firme comparativ cu

aceeași perioadă a anului trecut, a scăzut cu -0,73% (de la 137 la 136 firme). În celelalte județe situația a
fost următoarea: Constanța – scădere cu 2,87%, Buzău a înregistrat o creștere de 28,77%, Tulcea o scădere
de 17,20%, Vrancea o creștere de 4,3%, Galați o creștere de 50%. În ceea ce privește numărul de suspendări,
acesta a înregistrat în județul Brăila o scădere de 9,09%, în timp ce în celelalte județe, situația a fost
următoarea: Constanța cu o scădere de 43,66%, Buzău – scădere a suspendărilor de 54,29%, Tulcea –
scădere a suspendărilor de 66,67%. Singurele județe care au înregistrat creșteri ale suspendărilor au fost:
Vrancea cu 44,44% și Galați cu 27,27% (Tabelul 2).
TABEL 2. SUSPENDĂRI ÎN PERIOADA 01.01.2021 -28.02.2021 COMPARATIV CU ACEEAȘI PERIOADĂ A ANULUI

TRECUT (NR.)
JUDEȚE NR. SUSPENDĂRI ÎN NR. SUSPENDĂRI ÎN DINAMICA NR. SUSPENDĂRI ÎN PERIOADA

PERIOADA 01.01.2021 - PERIOADA 01.01.2020 01.02.2021 -28.02.2021
28.02.2021 - 29.02.2020
Brăila 20 22 -9,09% 8
Constanța 40 71 -43,66% 22
Buzău 16 35 -54,29% 10
Galați 42 33 27,27% 26
Tulcea 9 27 -66,67% 5
Vrancea 39 27 44,44% 22
Sursa datelor: prelucrări date ONRC, https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=249
Referitor la numărul de dizolvări de firme, cinci județe au înregistrat scăderi ale acestui indicator, singurul
județ care a înregistrat creștere fiind Vrancea (creștere de 8,22%). Cea mai mare scădere a înregistrat-o
județul Brăila (-61,8%) (Tabelul 3).

12
TABEL 3. DIZOLVĂRI ÎN PERIOADA 01.01.2021 -28.02.2021 COMPARATIV CU ACEEAȘI PERIOADĂ A ANULUI

TRECUT (NR.)
JUDEȚE NR. DIZOLVĂRI ÎN NR. DIZOLVĂRI ÎN DINAMICA NR. DIZOLVĂRI ÎN PERIOADA

PERIOADA PERIOADA 01.02.2021 -28.02.2021
01.01.2021 - 01.01.2020 -
28.02.2021 29.02.2020
Brăila 50 131 -61,83% 25
Constanța 189 298 -36,58% 79
Buzău 80 109 -26,61% 59
Galați 102 154 -33,77% 50
Tulcea 45 56 -19,64% 26
Vrancea 79 73 8,22% 54
Sursa datelor: prelucrări date ONRC, https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=24
În ceea ce privește inițiativa privată, în anul 2019 (întreprinderi de familie și PFA), în anul 2019, în județul
Brăila erau 248 întreprinderi de familie (13,3% din total regiune) și 4084 PFA-uri (15,44% din total regiune).
În perioada analizată, 2014-2019, ambele au înregistrat scăderi ale dinamicii, întreprinderile de familie cu
o scădere -9,5% și PFA-urile scădere de -4% (Tabelul 4).
TABEL 4. ÎNTREPRINDERI DE FAMILIE ȘI PFA-URI ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2016 ȘI 2019 (NR., %)

CRITERIU REGIUNE 2016 2019 % ÎN TOTAL DINAMICĂ
Întreprinderi familiale Regiunea SUD-EST 2090 1864 100 -10,8
- Brăila 274 248 13,30 -9,5
- Buzău 261 227 12,18 -13,0
- Constanta 401 356 19,10 -11,2
- Galați 781 685 36,75 -12,3
- Tulcea 133 112 6,01 -15,8
- Vrancea 240 236 12,66 -1,7
Persoane fizice autorizate Regiunea SUD-EST 27940 26447 100,00 -5,3
- Brăila 4252 4084 15,44 -4,0
- Buzău 5021 4667 17,65 -7,1
- Constanta 8269 7949 30,06 -3,9
- Galați 5036 4454 16,84 -11,6
- Tulcea 1665 1749 6,61 5,0
- Vrancea 3697 3544 13,40 -4,1

13
Numărul de întreprinderi și unitățile locale active 1 . Comparativ cu anul 2014, numărul total de
întreprinderi active în anul 2019 în județul Brăila a fost cu circa 7,44% mai mare (6.206 firme), dar cu o
ușoară scădere a ponderii în total regiune Sud Est (scădere de la 10,72% la 10,34%). Aceeași tendință de
creștere a numărului de firme active se înregistrează și la nivel regional (+11,45%). În ciuda evoluției
pozitive, aceasta se situează sub rata de creștere la nivel național, de 16,5%. Județul Brăila concentrează
10,34% din totalul întreprinderilor active din regiune, ocupând penultimul loc înaintea județului Tulcea
(7,59%). Comparativ cu anul 2014, ponderea județului Brăila s-a redus cu -0,39 puncte procentuale, în timp
ce județele Constanța, Galați și Vrancea și-au crescut pondere (+0,14 p.p., +0,06 p.p., respectiv +0,43 p.p.).
FIGURA 8. EVOLUȚIA ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2008-2019 (NR.)
7176 7019
6527 6668
6348 6206 6195 6163 6347
5977 6102
5791
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Analiza datelor statistice existente în baza a Institutului Național de Statistică arată că la sfârșitul anului
2019, în județul Brăila erau active 6.942 firme, cu 6,75% mai puține decât în anul 2008. După o perioadă în
care a scăzut constant (2008-2011), județul Brăila înregistrează o creștere susținută a numărului de firme
active, chiar dacă acesta nu se ridică încă la valoarea înregistrată în anul 2008 (Figura 9).
1
Unitatea legală reprezintă orice agent economic sau social care dispune de un patrimoniu propriu, poate să încheie
în nume propriu contracte cu terți și să-și apere interesele în justiție (are personalitate juridică). Unitățile legale sunt
fie persoane fizice autorizate sau întreprinderi familiale (în calitatea lor de întreprinzători), fie persoane juridice.
Întreprinderea este o grupare de unități legale care se constituie ca o entitate organizațională de productie de bunuri,
servicii comerciale, sau servicii de interes social, ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru asiguarea
resurselor sale curente.
Întreprinderea activă este entitatea care, din punct de vedere economic este activă (în perioada de observare),
respectiv realizează bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli și întocmește bilanț contabil.
Unitatea locală este o întreprindere sau o parte a acesteia (atelier, fabrică, depozit, birou, mină sau stație etc) situată
la o adresă identificabila.
14
FIGURA 9. EVOLUȚIA UNITĂȚILOR LOCALE ACTIVE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2008-2019 (NR.)
7445 7306
6815 6942
6605 6636
6377 6470 6464 6424
6248
6056
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
În ceea ce privește repartiția la nivel de UAT în județ, se constată că cea mai mare concentrare de firme
active se regăsește în municipiul Brăila, urmat de Ianca, Chiscani și Cazasu (Figura 10). Această concentrare
mare de firme active în doar 4 unități teritoriale determină, la nivel de județ, apariția unor inegalități în
veniturile locuitorilor, dar și în nivelul de trai. Realizarea unor proiecte de investiții private și o inițiativă
antreprenorială mai dezvoltată vor putea impune apariția unui model de dezvoltare care să valorifice
potențialul și resursele locale.
Densitatea întreprinderilor, exprimată prin numărul de întreprinderi active la 1.000 de locuitori, permite
realizarea de comparații cu nivelul județean, fiind considerat un indicator al spiritului antreprenorial al
populației și al unui mediu economic prietenos și atractiv pentru investitori.
În județul Brăila, densitatea firmelor raportate la 1000 locuitori (populație rezidentă), era în anul 2019 de
23,03%, în creștere față de anul 2014 cu circa 3 p .p. (19,9 firme la 1000 loc.). La acest indicator, județul
Brăila este înaintea județului Vrancea, dar sub media regională (26,93%) și națională (30,6%). Primul loc
este deținut de județul Constanța cu 34,57 firme la 1000 locuitori, urmat de județele Tulcea și Galați (Figura
11).
În plan teritorial, cea mai mare densitate a întreprinderilor active se observă în localitățile din imediata
apropiere a municipiului Brăila (Siliștea, Cazasu, Chiscani), care au înregistrat și rate de creștere importante
ale indicatorului în perioada 2014-2019. Pe de altă parte, localitățile situate la periferia județului, precum
Jirlău, Mărașu, Grădiștea, se remarcă prin valori reduse ale densității întreprinderilor și au avut și o evoluție
negativă a indicatorului.
Orașele Însurăței și Făurei dar și localitățile limitrofe înregistrează valori medii spre mari (10-20 firme/1000
loc.), ceea ce implică faptul că acestea concentrează cea mai mare parte a activității economice. Totuși,
valorile rămân reduse comparativ cu media națională sau europeană.

15
FIGURA 10. DISTRIBUȚIA ÎN PLAN TERITORIAL AL NUMĂRULUI TOTAL DE FIRME ACTIVE PE UAT-URI
Sursa datelor: Prelucrare date eDemos

16
FIGURA 11. DENSITATEA ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE (FIRME/1000 LOC.) LA NIVEL DE UAT, 2019

17
În ceea ce privește capacitatea antreprenorială, măsurată prin indicatorul întreprinderi nou create la 1000
de locuitori, observăm o concentrare a activității antreprenoriale în municipiul Brăila, dar și în localități
precum Cazasu, Tudor Vladimirescu, Chiscani, Gropeni (în apropierea municipiului Brăila), acestea având
rate de creștere pozitive și semnificative ale numărului de firme nou create în perioada 2014-2019. O altă
concentrare se observă în jurul orașului Făurei (Surdila-Greci, Surdila-Găiseanca). În cea mai mare parte a
teritoriului, însă, există disparități importante – partea centrală și extremitățile județului se confruntă cu o
capacitate antreprenorială redusă și în declin (Figura 12).
Sectorul antreprenorial (mediul de afaceri sau IMM-urile) joacă un rol important în dezvoltarea economică
a unei zone. Rolul acestuia este crucial în ceea ce privește producția, generarea de locuri de muncă,
contribuția la exporturi, facilitarea distribuției echitabile a veniturilor etc.
Pe clase de mărime, se remarcă preponderența microîntreprinderilor, în proporție de peste 88% în toată
perioada de referință. Această categorie este urmată de IMM-uri, cu o pondere în scădere în intervalul
analizat, menținându-se în jurul valorii de 10-11%. Cele 13 firme mari, cu peste 250 de salariați, reprezintă
doar 0,2% din totalul companiilor active în anul 2019.
Astfel, analiza întreprinderilor active pe clase de mărime prezintă următoarea situație:
• Numărul de microîntreprinderi active (0-9 persoane) a crescut în anul 2019 comparativ cu anul
2014 cu un procent de 8,43%, de la 5490 firme la 5953 firme. Creșterea județului Brăila a fost
sub cea înregistrată la nivel regional de 13,02%;
• Numărul de întreprinderi mici active (10-49 persoane) a crescut în anul 2019 comparativ cu
anul 2014 cu 6,39%, de la 579 firme la 609 firme. Comparativ cu nivelul regional, această
creștere a fost una net superioară (0,18% creștere la nivel regional);
• Numărul de întreprinderi mijlocii active (50-249 persoane) a scăzut în anul 2019 față de anul
2014 cu 28,33%. Comparativ cu nivelul regional, județul Brăila a înregistrat o scădere
semnificativ mai mare (-8,27% comparativ cu -28,33%);
• Numărul de întreprinderi mari (250 și peste) active a scăzut în anul 2019 comparativ cu anul
2014 cu -23,53%. Astfel, în județul Brăila, un număr de patru mari companii și-au redus
activitatea;
• La nivel regional, numărul acestor întreprinderi s-a menținut același (137 firme);
• Numărul de întreprinderi active, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN
Rev.2, clase de mărime după numărul de salariați, în județul Brăila a fost în anul 2019 mai mic
decât cel din județele Constanța, Galați, Buzău și Vrancea și mai mare decât al județului Tulcea.
În plan teritorial, microîntreprinderile reprezintă singura categorie de firme din localitate în UAT-uri
precum Zăvoaia, Vișani, Unirea, Ulmu sau Tudor Vladimirescu. Aceste firme de dimensiuni reduse
deservesc populația cu servicii de bază, de regulă din domeniul comerțului. Acest fapt este îngrijorător
deoarece relevă capacitatea extrem de redusă de dezvoltare a firmelor din majoritatea localităților.
Existența IMM-urilor în proporție de peste 25% în alte localități precum Gemenele sau Surdila-Greci indică
o dezvoltare economică mai bună, o activitate economică mai intensă dar și o cerere mai mare din partea
consumatorilor.

18
FIGURA 12. CAPACITATEA ANTREPRENORIALĂ LA NIVEL DE UAT, 2018

19
Analiza mediului de afaceri pe domenii de activitate, arată că putem identifica că cele mai multe unități
locale active se încadrează în activități de Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
predominanta de produse alimentare, băuturi și tutun, urmate de Transporturi rutiere de mărfuri și
Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe
oleaginoase, aferente sectorului agricol. Se constată o tendință de orientare a antreprenorilor și
investitorilor către sectorul de servicii, în linie cu tendințele globale, respectiv către cel agricol, în linie
trendul național, în defavoarea industriei și construcțiilor.
FIGURA 13. DISTRIBUȚIA UNITĂȚILOR LOCALE ACTIVE ÎN JUDEȚUL BRĂILA PE SECTOARE ECONOMICE, 2019
G Comert
H Transport si depozitare
1.6%1.4% C Industria prelucratoare

2.5%
2.7%
A Agricultura, silvicultura si pescuit
2.7%
2.8% M Activitati profesionale, stiintifice si
tehnice
F Constructii
3.0%
35.9% I Hoteluri si restaurante
4.2%
N Activitati de servicii administrative si
servicii suport
S Alte activitati de servicii
6.5% Q Sanatate si asistenta sociala
L Tranzactii imobiliare
J Informatii si comunicatii
7.2% K Intermedieri financiare si asigurari
R Activitati de spectacole, culturale si

recreative
P Invatamant
7.9%
10.5%
E Distributia apei; salubritate, deșeuri
9.8%
D Productia si furnizarea de energie
B Industria extractiva
Sursa: Baza de date INS Tempo
1.3. ANALIZA FORȚEI DE MUNCĂ

Conform datelor Institutului Național de Statistică, principalii indicatori care caracterizează forța de muncă
din județul Brăila au înregistrat, în anul 2019, următoarele valori:
• Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,8%, în creștere față de anul
2018 cu 1,0 puncte procentuale; rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (74,6%, față de 56,8%
la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, față de
64,2% în mediul rural);
• Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,9%, cu 0,9 puncte procentuale peste
media națională de 70% (stabilită în contextul Strategiei Europa 2020);

20
• Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani)
de 47,8%;
• Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în
rândul absolvenților învățământului superior (89,2%). Astfel, erau ocupate 68,6% dintre persoanele
cu nivel mediu de educație și 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educație;
• Numărul de salariați a fost în creștere față de anul 2018 (+80.000 persoane), ele deținând cea mai
mare pondere (75,8%) în totalul populației ocupate. În anul 2019 lucrătorii pe cont propriu și
lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 23,1% din populația ocupată;
• Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 18,1% din totalul populației
ocupate. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau și muncitorii calificați (16,1%),
specialiștii în diverse domenii de activitate (15,6%) și lucrătorii în domeniul serviciilor (15,2%);
• Din totalul persoanelor ocupate, 21,2% lucrau în sectorul agricol, 30,1% în industrie sau construcții
și 48,7% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6,837 milioane persoane, ponderi
semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria
prelucrătoare (24,0%), comerț (18,6%) și construcții (10,5%);
• Comparativ cu anul 2018, scăderi mai importante ale numărului de persoane ocupate s-au
înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit (-94.400 persoane) și industria prelucrătoare (-
35.100 persoane). Cele mai semnificative creșteri față de anul 2018 s-au înregistrat în construcții
(+37.300 persoane), comerț (+28.800), activități de servicii administrative și activități de servicii
suport (+16.000), sănătate și asistență socială (+12.800) și administrație publică și apărare
(+10.500);
• Rata șomajului a fost de 3,9%, în scădere față de anul precedent (4,2% în 2018). Pe sexe, ecartul
dintre cele două rate ale șomajului a fost de 0,9 puncte procentuale (4,3% la bărbați față de 3,4%
la femei), iar pe medii de rezidență de 1,1 puncte procentuale (4,5% în rural față de 3,4% în urban);
• Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (16,8%) în rândul tinerilor (15-24 ani);
• Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata
șomajului a fost de 6,3%, respectiv 4,0%. Rata șomajului a fost de doar 1,6% în cazul persoanelor cu
studii superioare;
• Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 1,7%, iar incidența șomajului
de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în totalul șomerilor) a fost
de 42,4%;
• Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de
8,9%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 52,9%.
În județul Brăila se înregistrau la sfârșitul anului 2019, un număr de 72.403 persoane salariate, cu o creștere
de 8,23%, peste media regională, dar sub media națională. (Figura 14).
FIGURA 14. EVOLUȚIA EFECTIVULUI SALARIAL DIN JUDEȚUL BRĂILA, 2014-2019
74,205
72,876 72,403
69,710
68,042
66,900
2014 2015 2016 2017 2018 2019

21
Repartiția numărului mediu de salariați la nivelul județului Brăila, pe localitățile aferente, arată faptul că
cea mai mare parte a acestora se regăsește în municipiul Brăila, care deținea, în anul 2019, circa 85% din
totalul valorii indicatorului. Astfel, municipiul Brăila înregistra 58.400 salariați, mai mare cu 16,12%
comparativ cu anul 2014 (50.290 salariați). La mare distanță de municipiul Brăila, se regăsesc orașele Ianca
(1,82% din total județ), Chiscani (1,22%), Măxineni (0,87%), Însurăței (0,80%), Tufești (0,73%) etc. Restul
localităților dețin sub 0,18% din totalul județului.
Totuși, cea mai mare parte a localităților au înregistrat un declin al numărului de salariați, în special cele cu
un număr mai mare de salariați. Dintre localitățile cu o densitate ridicată a numărului de salariați și cu o
evoluție pozitivă a indicatorului se remarcă Cazasu, în imediata apropiere a municipiului Brăila. Orașul
Însurăței este singurul oraș cu o evoluție pozitivă a indicatorului, însă are o densitate medie a salariaților,
cuprinsă în intervalul 40-60 salariați/1000 loc.
În ceea ce privește forma de proprietate, în județul Brăila activau, în anul 2019, circa 23,61% salariați în
sectorul public (față de 24,78% la nivel regional și 23,58% la nivel național).
De asemenea, o analiză pe forme de proprietate arată că, în anul 2019, circa 3,97% activau în unități aflate
în proprietate integral de stat (în scădere, comparativ cu 5,10% la nivel regional) și 1,67% salariați erau
angajați în structuri economice aflate în proprietate mixtă.
În unități aflate în proprietate majoritară de stat se înscriu 0,66% din salariații județului Brăila, iar în
proprietate majoritar privată activează 1,01%. Ponderea salariaților care activează în unități cooperatiste
este foarte mică atât la nivelul regiunii (0,47%), cât și al județului (0,36%). Același lucru este valabil și în
cazul unităților aflate în proprietate obștească, cu o pondere de 0,23% dintre salariații regiunii și 0,28%
dintre cei ai județului. Salariații din unitățile aflate în proprietate integral străină au o pondere de 5,48% la
nivelul regiunii și 11,13% la nivel de județ.
În unitățile aflate în proprietate privată activează 66,39% dintre salariații regiunii și 62,95% dintre salariații
județului Brăila.
TABEL 5. NUMĂR MEDIU DE SALARIAȚI PE FORME DE PROPRIETATE ÎN ANUL 2019 (% DIN TOTAL SALARIAȚI)
REGIUNEA SUD-EST BRĂILA
Proprietate Integral Străină 5,48 11,13
Proprietate Mixta 2,66 1,67
Proprietate Integral De Stat 5,10 3,97
Proprietate Privata 66,39 62,95
Proprietate Publica 24,78 23,61
Proprietate Majoritar De Stat 0,92 0,66
Proprietate Majoritar Privata 1,74 1,01
Proprietate Cooperatista 0,47 0,36
Proprietate Obșteasca 0,23 0,28
Proprietate Publica de Interes Național și 19,7 19,6

Local

22
FIGURA 15. NUMĂRUL DE SALARIAȚI LA 1000 DE LOCUITORI LA NIVEL DE UAT, 2019
La nivelul județului Brăila, analiza comparativă a ratei de activitate2 și a ratei de ocupare3 arată următoarea
situație:
2
Rata de activitate a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația activă civilă și
resursele de muncă.
3
Rata de ocupare reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia totală.
23
1. În anul 2014, rata totală de activitate a județului Brăila era de 68%, în timp ce rata totală de ocupare
era de 63%; pentru populația feminină, rata de ocuparea ajungea în anul 2014 la circa 63%, iar
rata de activitate era de 66,8%.La populația masculină, rata de ocupare era aceeași ca și la cea
feminină, 63%, în timp ce rata de activitate era de 69%;
2. În anul 2019, rata totală de ocupare a județului Brăila ajungea la valoarea de 67,6%, în timp ce rata
de activitate atinge valoarea de 70%. Pe categorii de gen, populația feminină înregistra la rata de
ocupare o valoare de 66,3% și la rata de activitate 68,5%. Populația masculină prezenta o rată de
activitate de 71,4% și o rată de ocupare de 68,7%;
3. Evoluția tendințelor descrise de totalul ratei de ocupare indică o creștere atât în cazul femeilor, cât
și în cazul bărbaților. Diferențele între ratele de ocupare pe sexe este relativ ridicată, rata de
ocupare în rândul bărbaților fiind, în anul 2019, de 67,1% la nivel regional și 68,7% la nivelul
județului Brăila, în timp ce rata de ocupare în rândul femeilor este de numai 62,5% la nivel regional
și 66,3% în Brăila. Se poate remarca că rata de ocupare a județului Brăila este peste cea a regiunii
Sud Est (atât total, cât și pe sexe);
4. Referitor la rata de activitate, județul Brăila a raportat o valoare peste media regiunii (70%
comparativ cu 67,7%). Diferențele între ratele de activitate pe sexe la nivel de județ nu sunt foarte
mari (bărbați – 71,4%, comparativ cu 68,5%).
Analiza situației șomerilor înregistrați în județul Brăila arată că, în luna decembrie 2020, erau înregistrate
5.263 persoane înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, reprezentând 11% din
total regiune Sud Est, care a înregistrat circa 47.871 persoane în șomaj (16,16% din numărul la nivel
național). Comparativ cu anul 2019, numărul șomerilor din județul Brăila a scăzut cu 929 persoane (21,44%)
și cu – 4256 persoane mai puțin comparativ cu anul 2014 (-44,71%).
FIGURA 16. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI ÎN JUDEȚUL BRĂILA, PE SEXE, 2014-2020
9519 9176
8609
6294
6076 5871 5263
5519 4903
4334
3971
2928 3043
2586
3443 3305 3090
2323 1975 1748 2220
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Femei Bărbați
Referitor la șomerii care nu sunt înregistrați în județul Brăila, numărul acestora era în decembrie 2020 de
4.157 persoane, reprezentând 12% din total regiune. Comparativ cu anul 2014 (decembrie), numărul
șomerilor neînregistrați a scăzut cu 45,54%. Din numărul total de șomeri neînregistrați, circa 38,77% sunt
persoane de gen feminin.
Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, la sfârșitul lunii iunie 2019
numărul șomerilor înregistrați era de 4.503 persoane, mai mic cu 996 persoane față de luna iunie 2018.
Dintre aceștia, 540 beneficiau de ajutor de șomaj (539 cu ajutor de șomaj 75% și unul singur cu ajutor de
șomaj 50%) și 3.963 erau șomeri ne-indemnizabili.
La sfârșitul lunii iunie 2019, numărul șomerilor cu domiciliul în mediul urban era de 1.150 persoane (din
care 581 persoane cu domiciliul în Mun. Brăila) și de 3.353 persoane în mediul rural. Rata șomajului*

24
înregistrată la sfârșitul lunii iunie 2019 a fost de 3,6%, mai mare cu 0,6 puncte procentuale față de rata
șomajului pe țară (3,0%) și mai mică cu 0,8 puncte procentuale față de cea din luna iunie 2018.
Din numărul total de șomeri înregistrați, 1.792 persoane erau femei, reprezentând 39,8%. Rata șomajului
pentru femei la sfârșitul lunii iunie 2019 era de 3,2%, mai mare cu 0,2 puncte procentuale față de cea
înregistrată la nivel național (3,0%) și mai mică cu 0,6 puncte procentuale decât cea înregistrată la sfârșitul
lunii iunie 2018 (3,8%). Rata șomajului pentru bărbați la sfârșitul lunii iunie 2019 a fost de 3,9%, cu 0,9
puncte procentuale mai mare față de cea înregistrată la nivel național (3,0%) și mai mică cu 1,0 puncte
procentuale față de cea înregistrată în luna iunie 2018 (4,9%).
Șomajul total al județului Brăila raportat la resursele de muncă a fost în anul 2019 de 2,48%, sub media
regională de 2,82%, în timp ce pentru populația de sex feminin acesta a reprezentat 2,17%. Ponderea
șomerilor din totalul resurselor de muncă a scăzut continuu, de la 4,1% în 2014, la 2,48% în anul 2019.
Mediul urban a înregistrat scăderi ale ponderii șomerilor, cele mai remarcabil fiind în Făurei, unde în anul
2014 acest indicator avea valoarea de 7,3% și a scăzut la 2,5% în 2019. În mediul rural, ponderea șomerilor
a crescut în comuna Ciocile, de la 12,7% în 2014 la 13,3% în 2019, cu un maxim pentru perioada analizată
(2014-2019) în anul 2016, când a atins 17,9%. Creșteri se mai înregistrează și la Galbenu (37,9% în 2014 și
25,4% în 2019, cu un maxim de 39,1% în 2015), în rest se constată o scădere a ratei șomajului, chiar dacă
ponderea este mult peste media județului (18,1% la Vișani, 11,9% la Jirlău, 9,7% la Cireșu, 7,5% la Ulmu,
ponderi înregistrate la nivelul anului 2019).
Municipiul Brăila a avut în 2014 o pondere de doar 1,4%, care a scăzut treptat și în ultimii trei ani ai
perioadei de referință ponderea a fost constantă, de 0,4%. Pondere mai mică decât a municipiului Brăila
se înregistrează la Măxineni (0,2% în anul 2019), iar la Scorțaru Nou și Unirea ponderea este aceeași cu a
reședinței de județ, evident cu un număr mult mai mic de resurse de muncă.
Raportat la 1000 de locuitori, numărul șomerilor la nivel de localitate se prezintă după cum urmează (anul
2019):
• Cel mai mare număr de șomeri raportat la populația totală îl deține localitatea Galbenu, acesta
fiind de 441 șomeri la 1000 loc., aceasta fiind una dintre localitățile cu grad ridicat de sărăcie. În
același timp, aceasta a fost identificată la nivelul Regiunii Sud-Est ca fiind una din cele 136 de
comunități marginalizate rurale. În județul Brăila acestea sunt: Ciocile, Dudești, Frecăței, Mărașu,
Movila Miresii, Râmnicelu, Roșiori, Șuțești, Traian, Tufești, Ulmu, Victoria, Viziru, Zăvoaia.
• Locurile doi și trei la șomerii raportați la 1000 loc. sunt localitățile Viziru (280 șomeri la 1000 loc.),
Cocile (206 șomeri la 1000 loc.), Jirlău (158 șomeri la 1000 loc.), Unirea (132,5 șomeri la 1000 loc.).
• Cei mai puțini sunt raportați în municipiul Brăila, Măxineni, Stâncuța, Frecăței, Siliștea etc.
Raportat la resursele de muncă, numărul șomerilor prezintă o distribuție diferită:
• Valori cuprinse între 10 și 30% din resursele de muncă observăm în localitățile Viziru, Galbenu,
Jirlău, Vișani și Ciocile;
• Valori cuprinse între 6 și 9,9% din resursele de muncă se regăsesc în partea sud-vestică a județului
(Ulmu, Cireșu, Zăvoaia, Dudești, Roșiori, Bărăganul) dar și localitățile Grădiștea și Șuțești;
• Valori foarte reduse, sub 1%, se regăsesc în municipiul Brăila și în localitățile învecinate (Cazasu,
Siliștea);
• În orașele Ianca, Făurei și Însurăței, ponderea șomerilor în total resurse de muncă ia valori cuprinse
între 3-5,9%.

25
FIGURA 17. NUMĂRUL ȘOMERILOR ÎNREGISTRAȚI LA NIVEL DE UAT, 2020

26
FIGURA 18. PONDEREA ȘOMERILOR ÎN TOTAL RESURSE DE MUNCĂ LA NIVEL DE UAT, 2020
Câștigul salarial mediu brut, la sfârșitul semestrului I, anul 2019, a fost în județul Brăila de 4.283
lei/persoană, cu 16,5% mai mic decât cel înregistrat la nivelul economiei naționale (5.127 lei/persoană) . În
semestrul I 2019, la nivelul județului Brăila, cel mai mic câștig salarial mediu brut a fost realizat în luna
ianuarie 2019 (3.973 lei/persoană), iar cel mai mare în luna iunie 2019 (4.283 lei/persoană). Câștigul salarial

27
mediu net înregistrat în județul Brăila s-a menținut sub nivelul național pe tot parcursul semestrului I al
anului 2019.
În perioada 2014-2020, câștigul salarial nominal mediu lunar în județul Brăila s-a situat atât sub media
națională, cât și sub cea regională, cu toate că tendința de creștere a acestui indicator în județul Brăila a
fost superioară celor două medii (național, regional). Dinamica creșterii indicatorului amintit a fost în
județul Brăila de 80,12%, în timp ce la nivel regional a fost de 73,18% și la nivel național de 75,96%.
Indicele câștigului salarial real pentru luna iunie 2019, calculat ca raport între indicele câștigului salarial
nominal net și indicele prețurilor de consum a fost de 103,7% atât față de luna mai 2019, de 111,6% față
de luna decembrie 2018 și de 119,1% față de luna iunie 2018.
Analiza câștigului nominal mediu net lunar pe sectoare ale economiei naționale (CAEN Rev.2) indică
următoarea situație:
• În sectorul agricol, acest câștig salarial real net a fost superior celui înregistrat la nivel național și
regional (+0,61%, respectiv 5,57%). De asemenea, în sectorul sănătate și asistență socială, câștigul
salarial net a fost superior atât nivelului național, cât și regional;
• La toate celelalte sectoare economice, câștigul salarial este sub media națională și regională;
• Mai există și situația în care acest câștig este sub media națională, dar peste cea regională: sectorul
Hoteluri și restaurante, comerț cu ridicata și cu amănuntul, tranzacții imobiliare;
• Cele mai mari salarii sunt în sectorul Administrația publică și apărare, asigurări sociale din sistemul
public ( 4.486 lei), urmat de cel din sănătate și asistență socială (3.959 lei).
Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat în trimestrul I 2019 a fost de 78.959 persoane,
reprezentând 1,7% din numărul total al pensionarilor de asigurări sociale de stat pe țară (4.680,4 mii
persoane). Numărul acestora a scăzut cu 74 persoane față de trimestrul precedent și cu 247 persoane
comparativ cu trimestrul corespunzător al anului 2018. Pensia medie lunară (trimestrul I – 2019) a fost de
1103 lei, cu 6,6% mai mică față de cea înregistrată la nivel național (1.181 lei). Pensia medie lunară în
trimestrul I 2019 a scăzut cu 1 leu față de cea din trimestrul precedent și a crescut cu 101 lei față de cea
înregistrată în trimestrul I 2018.
Rezultatele anuale ale unităților locale active4 din județul Brăila s-au îmbunătățit în ultimii 5 ani, crescând
cu aproape 40% între 2014 și 2019. Astfel, la finalul anului 2019, totalul înregistrat de acestea a cumulat
11,56 miliarde RON, din care cea mai parte, adică 61,2%, se datorează unităților locale active din sectorul
de Comerț cu ridicata și cu amănuntul, ce a înregistrat de asemenea o creștere de 44,7%. În plus, ca rezultat
însemnat în totalul înregistrat la nivel județean, unitățile locale active din industria prelucrătoare au
cumulat o cifră de afaceri de 2,06 miliarde RON în anul 2019 (17,8% din total), în creștere cu 13,7% față de
nivelul anului 2014.
4
Unitatea legală reprezintă orice agent economic sau social care dispune de un patrimoniu propriu, poate să încheie
în nume propriu contracte cu terți și să-și apere interesele în justiție (are personalitate juridică). Unitățile legale sunt
fie persoane fizice autorizate sau întreprinderi familiale (în calitatea lor de întreprinzători), fie persoane juridice.
Întreprinderea este o grupare de unități legale care se constituie ca o entitate organizațională de productie de bunuri,
servicii comerciale, sau servicii de interes social, ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru asiguarea
resurselor sale curente.
Întreprinderea activă este entitatea care, din punct de vedere economic este activă (în perioada de observare),
respectiv realizează bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli și întocmește bilanț contabil.
Unitatea locală este o întreprindere sau o parte a acesteia (atelier, fabrică, depozit, birou, mină sau stație etc) situată
la o adresă identificabilă.
28
TABEL 6. EVOLUȚIA CIFREI DE AFACERI DIN UNITĂȚILE LOCALE ACTIVE DIN JUDEȚUL BRĂILA, PE SECTOARE CAEN,
2014 VS 2019, MILIOANE RON
SECTOARE CAEN 2014 2019 RATA DE CREȘTERE

(%)
Q Sănătate și asistență socială 28 71 153,6
Tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal 217 511 135,5
întreprinderilor
I Hoteluri și restaurante 91 209 129,7
P Învățământ 5 10 100,0
H Transport și depozitare 358 683 90,8
J Informații și comunicații 87 161 85,1
G Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și 4893 7082 44,7

motocicletelor
Total industrie, construcții, comerț și alte servicii 8270 1156 39,9

9
B Industria extractiva 11 15 36,4
R+S Alte activități de servicii colective, sociale și personale 115 148 28,7
C Industria prelucrătoare 1816 2064 13,7
F Construcții 396 400 1,0
E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de 133 131 -1,5

decontaminare
D Producția și furnizarea de energie electrica și termica, gaze, apă caldă și 121 84 -30,6
aer condiționat
Sursa datelor: eDemos INS, prelucrare proprie
Din perspectiva evoluției pozitive, cele mai mari rate de creștere ale acestui indicator au fost înregistrate
în sectoarele Sănătate și asistență socială (153,6%), Tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii
prestate în principal întreprinderilor (135,5%) și Hoteluri și restaurante (129,7%), împreună reprezentând
în 2019 6,8% din cifra de afaceri.

29
FIGURA 19. DISTRIBUȚIA CIFREI DE AFACERI DIN UNITĂȚILE LOCALE ACTIVE DIN JUDEȚUL BRĂILA PE SECTOARE
CAEN, 2019
5.9% 0.1%
0.7%
4.4% 1.1%
61.2%
1.8%
7.2%
1.4%
0.1%
0.6%
1.3%
17.8%
3.5%
B Industria extractiva
C Industria prelucratoare
D Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer

conditionat
E Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare
F Constructii
G Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor
H Transport si depozitare
I Hoteluri si restaurante
J Informatii si comunicatii
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal

intreprinderilor
P Invatamant
Q Sanatate si asistenta sociala
R+S Alte activitati de servicii colective, sociale si personale
La nivel județean, cifra de afaceri din întreprinderile active a crescut în perioada 2014-2019 cu 23,9% în
Brăila, ajungând la 9,5 miliarde RON, evoluție aflată însă sub media Regiunii Sud-Est, de 29,9%. În plus, din
dinamica cifrei de afaceri la nivel județean se observă că până în anul 2016 s-a înregistrat o perioadă de
stagnare, tendința de creștere datorându-se evoluției pozitive din intervalul 2017-2019, reflectând în
oglindă situația la nivel regional.
Raportând rezultatele întreprinderilor active la numărul de locuitori și reprezentând în plan teritorial
rezultatele, se observă că cea mai mare valoare se obține pentru comuna Chiscani, de peste 100.000 RON
per locuitor. Cu valori între 25.000 și 100.000 RON per locuitor s-au obținut rezultate în municipiului Brăila,
orașelor Însurăței și Ianca și comunelor Tufești, Măxineni, Vădeni, Gemenele și Cazasu, așadar o distribuție
pe axa nord-sud față de municipiul reședință de județ și de-a lungul drumurilor naționale ce tranzitează
județul Brăila. La polul opus regăsim comunele aflate în extremele de est și vest ale județului, precum
Frecăței, Mărașu, Racovița, Grădiștea, Vișani sau Galbenu, unde rezultatele cumulate per UAT s-au situat
în 2018 sub 2500 RON per locuitor.

30
FIGURA 20. CIFRA DE AFACERI PER LOCUITOR LA NIVEL LOCAL ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2019
Sursa: eDemos INS, prelucrare proprie

31
Din perspectiva rezultatelor întreprinderilor active pe sectoare CAEN, din cele aproximativ 9,5 miliarde
RON din 2019 47% au fost înregistrate de către companii din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, iar alte
1,47 miliarde RON se datorează industriei prelucrătoare (15,5%) și 1,35 miliarde RON din agricultură,
silvicultură și pescuit (14,2%). La polul opus, sectoarele cu cele mai modeste rezultate înregistrate la finalul
anului 2019 au fost producția și furnizarea de energie, învățământul și industria extractivă, cumulând
împreună doar 22,9 milioane RON.
FIGURA 21. DISTRIBUȚIA PE SECTOARE CAEN A CIFREI DE AFACERI DIN ÎNTREPRINDERILE ACTIVE ÎN JUDEȚUL BRĂILA,
2019
6.6% 1.8%
47.0% 0.1%
1.0%
0.4%
2.5%
1.9% 0.5%
0.1%
3.0% 0.7%
0.8%
14.2% 0.4%
5.0%
1.3%
15.5%
A - Agricultură, silvicultură și pescuit

B - Industria extractivă
C - Industria prelucrătoare
D - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
E - Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare
F - Construcții
G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
H - Transport și depozitare
I - Hoteluri și restaurante
J - Informații și comunicații
K - Intermedieri financiare și asigurări
L - Tranzacții imobiliare
M - Activități profesionale, științifice și tehnice
N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport
Raportat la anul 2014, cele mai mari creșteri ale cifrei de afaceri ale întreprinderilor active au fost
înregistrate de către companiile din sectoarele Q-Sănătate și asistență socială (251,8%), S-Alte activități de
servicii (133,4%) și M-Activități profesionale, științifice și tehnice (128,3%), în total fiind 7 sectoare ce au
obținut rate de creștere cumulate de peste 100%. În schimb, alte 5 sectoare au obținut rezultate mai mici
decât în 2014, printre care se numără și industria prelucrătoare (-14,3%) și producția și furnizarea de
energie (-48,8%).

32
TABEL 7. EVOLUȚIA CIFREI DE AFACERI (MILIOANE RON) PE SECTOARE CAEN A ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE DIN
JUDEȚUL BRĂILA, 2014-2019
RATA DE CRESTERE
SECTOR CAEN 2014 2019
(%)
Q - Sănătate și asistență socială 1.427 1.351 251,8
S - Alte activități de servicii 1 2 133,4
M - Activități profesionale, științifice și tehnice 1.722 1.476 128,3
J - Informații și comunicații 21 11 124,5
I - Hoteluri și restaurante 129 120 114,6
P – Învățământ 433 478 108,8
N - Activități de servicii administrative și activități de servicii suport 3.101 4.461 100,1
H - Transport și depozitare 329 631 91,7
B - Industria extractivă 82 175 70,2
G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și
44 99 43,9
motocicletelor
L - Tranzacții imobiliare 29 35 36,1
K - Intermedieri financiare și asigurări 33 45 21,5
F – Construcții 104 238 10,2
R - Activități de spectacole, culturale și recreative 91 183 -0,4
A - Agricultură, silvicultură și pescuit 5 10 -5,4
E - Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de
19 67 -7,2
decontaminare
C - Industria prelucrătoare 76 76 -14,3
D - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă
17 41 -48,4
caldă și aer condiționat
TOTAL 7.664 9.498 23,9
Analizând mediul economic privat de la nivelul județului Brăila, se observă că în 2018, din totalul de 9,13
miliarde RON înregistrate ca cifră de afaceri, 57,4% se datora IMM-urilor, 26,6% microîntreprinderilor și
doar 16% firmelor mari, cu peste 250 de angajați. Spre diferire de anul 2014, acest rezultat arată o creștere
de 33,1% pentru IMM-uri și 32,3% pentru firmele mari, pe când cifra de afaceri înregistrată de
microîntreprinderi s-a situat tot în jurul valorii de 2,42 miliarde RON, fapt ce a condus la modificări minore
față de distribuția din 2014, când IMM-urile dețineau 32,4%, iar firmele mari 52,8%.
Analizând la nivel local în 2019 această distribuție, se observă că pentru firmele mari rezultatul se datorează
companiilor cu peste 250 de angajați din municipiul Brăila, orașul Ianca și comunele Gropeni și Măxineni.
Mai mult, în cadrul UAT Gropeni, cifra de afaceri înregistrată la nivel de comună de către companiile private
se datorează în proporție majoritară (82,7%) întreprinderilor mari, pe când în municipiul Brăila acest
rezultat se rezumă doar la 17,5% din totalul municipal.
În plus, la nivelul comunelor Grădiștea, Mărașu, Racovița, Roșiori, Tudor Vladimirescu, Ulmu, Unirea, Vișani
și Zăvoaia, cifra de afaceri din mediul privat provine doar din rezultatele microîntreprinderilor, neexistând
companii cu mai mult de 9 angajați. Din perspectiva distribuției majoritare a cifrei de afaceri a IMM-urilor,
în comunele Surdila-Greci, Stăncuța și Gemenele s-au obținut în 2018 rezultate de peste 90% din totalul
comunal.

33
FIGURA 22. DISTRIBUȚIA CIFREI DE AFACERI, PER UAT DIN JUDEȚUL BRĂILA, PE CLASE DE MĂRIME ALE
COMPANIILOR PRIVATE ÎN 2018
SURDILA-GRECI 96.7% 3.3%

STĂNCUŢA 90.8% 9.2%
GEMENELE 90.5% 9.5%
GROPENI 82.7% 7.6% 9.7%
VĂDENI 89.5% 10.5%
CHISCANI 86.1% 13.9%
BRĂILA 17.5% 57.0% 25.5%
IANCA 56.1% 18.3% 25.6%
BERTEŞTII DE JOS 73.3% 26.7%
ÎNSURĂŢEI 73.2% 26.8%
MĂXINENI 23.9% 48.7% 27.4%
TUFEŞTI 68.3% 31.7%
ROMANU 65.8% 34.2%
VIZIRU 63.8% 36.2%
BĂRĂGANUL 63.7% 36.3%
SALCIA TUDOR 62.0% 38.0%
MIRCEA VODĂ 60.1% 39.9%
SILIŞTEA 57.5% 42.5%
FRECĂŢEI 55.9% 44.1%
TRAIAN 55.2% 44.8%
CAZASU 52.9% 47.1%
MOVILA MIRESII 49.1% 50.9%
SCORŢARU NOU 46.8% 53.2%
CIREŞU 46.4% 53.6%
JIRLĂU 46.2% 53.8%
TICHILEŞTI 44.7% 55.3%
RÂMNICELU 35.6% 64.4%
VICTORIA 34.6% 65.4%
SURDILA-GĂISEANCA 30.9% 69.1%
BORDEI VERDE 29.7% 70.3%
DUDEŞTI 23.7% 76.3%
ŞUŢEŞTI 23.6% 76.4%
CIOCILE 22.2% 77.8%
GALBENU 14.8% 85.2%
FĂUREI 10.5% 89.5%
ZĂVOAIA 100.0%
VIŞANI 100.0%
UNIREA 100.0%
ULMU 100.0%
TUDOR VLADIMIRESCU 100.0%
ROŞIORI 100.0%
RACOVIŢA 100.0%
MĂRAŞU 100.0%
GRĂDIŞTEA 100.0%
Firme mari IMM Microîntreprinderi
Sursa datelor: Borg Design – Listă Firme, prelucrare proprie

34
1.4. INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE SUPORT PENTRU AFACERI

În județul Brăila, infrastructura și serviciile-suport pentru afaceri, cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic
și inovare sunt slab dezvoltate. Din această categorie de structuri putem aminti:
• Asociația Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului
Brăila ce are drept scop promovarea dezvoltării integrate a zonelor pescărești de pe teritoriul
Județului Brăila.
• Zona Liberă Brăila înființată prin HG nr. 330/1994. Loturi din Zona liberă sunt concesionate către
operatorii economici, oferind facilități de stocare a mărfurilor și manipularea lor în regim facilitat
din punct de vedere fiscal și al formalităților vamale. În Regiunea Sud-Est funcționează 4 din cele 6
zone libere înființate în România. Importantă pentru dezvoltarea economică a regiunii este
existența acestor “zone libere”, localizate în Brăila, Galați, Sulina și Constanța. Zona Liberă Brăila a
are o suprafață totala de 110 ha și este formată din 4 perimetre, dispunând de o zonă portuară
importantă (perimetrele 1 și 4 sunt situate în zona trecerii Bac Smârdan, echipate cu infrastructura
necesară încărcării/descărcării navelor maritime și fluviale); perimetrul 2, cu suprafața de 34,3 ha
este amplasat în zona Vărsătura, la intrarea sudică în municipiul Brăila; perimetrul 3, cu suprafața
de 8,3 ha, este situat în sectorul portuar existent, între Gara Fluvială și Pescărie și dispune de
platforme, construcții, utilități, care pot fi ușor adaptate activităților specifice de zonă liberă.
• Regia Autonomă „Administrația Zonei Libere Brăila” are în vedere crearea unui Incubator de
Afaceri și al unui Centru de Afaceri și Expoziții care să conducă la dezvoltarea locală și regională.
1.5. SECTORUL CDI

În perioada 2014-2019, în județul Brăila erau înmatriculate în Registrul comerțului un număr de doar 3
societăți comerciale, care au ca obiect principal de activitate cercetarea-dezvoltarea (7219 Cercetare-
dezvoltare în alte științe naturale și inginerie, 7220 Cercetare- dezvoltare în științe sociale și umaniste)5.
TABEL 8. SOCIETĂȚI COMERCIALE ÎNMATRICULATE ÎN JUDEȚUL BRĂILA ÎN PERIOADA 2014-2019 CE AU CA OBIECT

PRINCIPAL DE ACTIVITATE ÎN DOMENIUL CERCETARE-DEZVOLTARE
AN DENUMIRE SOCIETATE OBIECT PRINCIPAL DE ACTIVITATE

2017 NOVALMI TECH S.R.L. TCH S.R.L. 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte științe
2018 SYNCREATE HEALTH S.R.L. 7220 - Cercetare- dezvoltare în științe sociale și umaniste
2019 PORTAL HELP S.R.L. 7220 - Cercetare- dezvoltare în științe sociale și umaniste
Sursa datelor: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brăila, 2020
Potrivit datelor furnizate de INS, numărul salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare era în anul
2019 de 24 persoane, reprezentând 2,1% din totalul regional. Analiza în evoluție a acestui indicator arată
o scădere dramatică a numărului de salariai în județul Brăila, cu -48,9%, dea mai mare scădere din regiune
fiind singurul județ din regiune care a înregistrat o scădere a cercetătorilor. Raportat la 1000 locuitori ai
județului Brăila, numărul cercetătorilor este de 2,2.
5
Adresa nr.10194/12.05.2020 a Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brăila.
35
TABEL 9. SALARIAȚI DIN ACTIVITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE - ECHIVALENT NORMA ÎNTREAGĂ, ÎN

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD EST ȘI PE JUDEȚELE AFERENTE (NR. %)
2015 2017 2018 2019 2019 /2017 (%)
Regiunea SUD-EST 2462 1105 1157 1127 2
Brăila 408 47 45 24 -48,9
% în regiune 16,6 4,3 3,9 2,1 -
În ceea ce privește infrastructura de cercetare, putem aminti aici Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare

Agricolă Brăila (S.C.D.A)6, care este o unitate de interes public subordonată Academiei de Științe Agricole
și Silvice "Gheorghe Ionescu Șisești" București.
Stațiunea are un sector de dezvoltare complex, format din două ferme vegetale, o ferma zootehnică, stație
de uscat, condiționat semințe inclusiv un calibror de porumb. O fermă vegetală și ferma zootehnică sunt
localizate în Terasa Brăilei, iar cealaltă fermă vegetală este amplasată în incita îndiguită Insula Mare a Brăilei.
Fiecare fermă are sector mecanic propriu de deservire.
1.6. INVESTIȚIILE STRĂINE ȘI COMERȚUL EXTERIOR

Din punctul de vedere al numărului de firme, județul Brăila deține locul 30 într-un clasament național, iar
din punctul de vedere al capitalului social exprimat în valută, locul 38. Cel mai bine plasat în clasament este
județul Constanța (locul 6 după nr. de firme și 8 după capital).
TABEL 10. SOCIETĂȚI CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITAL ȘI VALOAREA CAPITALULUI SUBSCRIE, 1991-2020,
SOLD EXISTENT LA 31 DECEMBRIE
JUDEȚ NUMĂR SOCIETĂȚI VALOAREA CAPITALULUI SOCIAL SUBSCRIS IERARHIA ÎN
TOTAL EXPRIMAT ÎN MONEDĂ NAȚIONALĂ FUNCȚIE DE:
NR. % MII LEI % NR. DE CAPITAL

FIRME SOCIAL ÎN
VALUTA
Brăila 1.151 0,47 137.024,20 0,08 30 38
Sursa datelor: prelucrare date ONRC, Societăți cu Participare Străină la Capital Sinteză Statistică a Datelor din
Registrul Central al Comerțului, - la 28 Februarie 2021- https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=254
Comparativ cu celelalte județe din regiune, Brăila deține 8% din total număr de firme cu capital străin,
ocupând locul 4, după Constanța (57%), Galați (14%), Buzău (10%) și Brăila (8%).
Cea mai mare concentrare de capital străin se regăsește în sectorul producției industriale:
• Șantierul Naval “VARD Brăila” - construcția de nave pentru operațiuni off-shore și vase specializate,
nave de expediție și croazieră, (firmă cu capital norvegian), domenii: agricol, confecții și aparate de
iluminat. Este unul dintre cele mai mari grupuri de construcții navale din lume, care și-a clădit o
prezență puternică în România, transferând tehnologie și expertiză în domeniu. Preconizat să
fuzioneze cu Vard Tulcea, în iunie 2021;
6
https://scdabraila.wixsite.com/asas-ro
36
• Ferma Agricost - are în program înființarea în Insula Mare a Brăilei a 12.500 de hectare de lucernă
și cinci fabrici de uscare a culturii, investiție de 18 milioane de euro pentru fiecare unitate (cu
profitabilitate ridicată - peste 500 de euro pe hectar la export). SC Agricost a fost preluată de
compania Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite;
• Alum Tulcea membră a grupului Alro SA (Rusia) - singura rafinărie de alumină din România (780 de
angajați); singurul producător de alumină calcinată din România (producție de 600.000 tone/an);
• Alte firme străine din județ: eMag, Digi Communications (RCS-RDS), Banca Transilvania, FanCourier
(Servicii de curierat).
În anul 2019, balanța comercială a înregistrat un excedent comercial important, având o valoare de
aproape 570 mil. EUR. Această valoare este de 5 ori mai mare decât valoarea înregistrată în anul 2014, de
aproape 108 mil. EUR, de asemenea asociată unei balanțe comerciale pozitive. Dacă importurile au rămas
relativ constante în 2014 și 2019, exporturile au avut o creștere mai mare decât dublă în ultimul an,
favorizând conturarea unei poziții competitive pe acest palier.
Principalele categorii de produse unde balanța comercială a fost pozitivă în anul 2019 sunt, însă, produse
cu valoare adăugată mică, puțin intensive în tehnologie și cunoaștere:
• XI – Textile și articole din textile – cu o valoare de 132,5 mil. EUR a balanței comerciale în anul 2019,
și o pondere în totalul exporturilor de 20,7%, în scădere cu aproape 4 puncte procentuale față de
anul 2014;
• VII – Materiale plastice, cauciuc și articole din acestea – cu o valoare de 117,45 mil. EUR a balanței
comerciale în anul 2019, și o pondere în totalul exporturilor de 16,3%, în creștere de la 0,5% în anul
2014;
• IX – Produse din lemn, exclusiv mobilier – cu o valoare a balanței comerciale de 100,4 mil. EUR în
anul 2019 și o pondere în totalul exporturilor de 13,1%, în creștere de la 0,7% în anul 2014;
• Categoriile I – Animale vii și produse animale și II – Produse vegetale înregistrează o balanță
comercială pozitivă, însă valoarea este foarte redusă comparativ cu categoriile menționate
anterior (5,22 mil. EUR), în ciuda potențialului agricol masiv existent la nivelul județului. În luna
decembrie 2020, județul Brăila avea un export total de 17.610 mii euro și un import care se ridica
la 11.738 mii euro, cu soldul pozitiv al balanței comerciale la nivel de județ de 5.872 mii euro.
Structura exportului este dominată de produse de automobile, tractoare și alte vehicule terestre (35,64%),
animale vii și produse animale (18,15%), produse vegetale (18,42%), încălțăminte (4,12%), articole din
piatră, ceramic, sticlă etc. (3,45%). Tendințele înregistrate la primele produse exportate au fost după cum
urmează (decembrie 2020 comparativ cu decembre 2011): la automobile/tractoare o creștere de 1022,2%
(de la 9000 euro la 101.000 euro, la animale vii o creștere de 368,2%, la încălțăminte o scădere de -85%, și
la Articole și accesorii din îmbrăcăminte altele decât tricotate sau croșetate o scădere de -73,9%.
Analiza structurii importurilor la nivelul județului Brăila, în luna decembrie 2020, arată faptul că există un
interes crescut pentru achiziționarea din exterior a produselor incluse în grupa Mașini, aparate și
echipamente electrice (31,7%), urmată de textile și articole textile (16,5%), metale comune și articole din
acestea (12,4%). Comparativ cu anul 2011, importul la boilere și mașini/dispozitive mecanice a scăzut cu
25%, la semințe și fructe importurile au crescut cu 599%, la automobile a crescut cu 275%.
Într-un top național al lunii februarie 2021, județul Brăila se prezintă cu firma SETCAR SA (locul 14), cu
capital străin provenit din Italia. Firma SETCAR SA a fost fondată în anul 1994 și s-a dezvoltat din anul 2000
în sfera serviciilor destinate soluționării problemelor de mediu, furnizând o gamă completă de servicii, de
la analizele chimice de identificare a deșeurilor sau crearea de noi tehnologii, până la eliminarea deșeurilor
periculoase sau aducerea sitului contaminat la stadiul inițial.

37
2. ANALIZA SECTORULUI PRIMAR (AGRICULTURA,

SILVICULTURA ȘI PISCICULTURA)
2.1. AGRICULTURĂ
FONDUL FUNCIAR ȘI PROPRIETATEA AGRICOLĂ
Prin tradiție, agricultura ocupă un loc important în economia județului Brăila, acesta fiind unul din marile
județe agricole ale țării. Cu o suprafață agricolă de 388.783 hectare și o suprafața arabilă de 350.964
hectare, județul Brăila se constituie într-una din zonele cu cele mai mari posibilități de participare la
constituirea fondului alimentar al României și la crearea unor disponibilități pentru export. Acest lucru se
explică atât prin ponderea mare pe care o are suprafața agricolă în totalul suprafeței agricole a țării (2,63%),
cât mai ales prin greutatea specifică a celei arabile (3,69%).
După modul de folosință, suprafața județului Brăila deține în proporție 81,58% suprafața arabilă (388.783
hectare), 73,64% suprafața arabilă (350.964 hectare). Din total suprafață, circa 69% se află în proprietate
privată. Pe moduri de folosință, se remarcă faptul că viile și pepinierele viticole sunt 100% în proprietate
privată și livezile/pepiniere pomicole în proporție de 99,85% . Proprietatea privată deține un procent mai
mare în județul Brăila comparativ cu regiunea (67%), dar sub media națională (73,36%).
FIGURA 23. MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR AGRICOLE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, ANUL 2014, %
2.4%1.5%
5.1% Arabila
5.2% Terenuri neagricole total

Pasuni
5.8% Ocupata cu ape, balti
Paduri si alta vegetatie forestiera
Ocupata cu constructii
15.6% Cai de comunicatii si cai ferate

62.2%
Terenuri degradate si neproductive
Vii si pepiniere viticole
Livezi si pepiniere pomicole
În context județean, cele mai mari suprafețe agricole sunt deținute de: Frecăței (9,23% din total județ),
Mărașu (8,14% din total județ), oraș Însurăței (4,70%), Ianca (4,3%), Traian (3,97% din total județ).

38
FIGURA 24. SUPRAFAȚA AGRICOLĂ ÎN JUDEȚUL BRĂILA, ANUL 2014 (%)

În județul Brăila, conform rezultatelor Anchetei Structurale în Agricultură 20167, existau în total 43.005 de
exploatații agricole, reprezentând 10,5% din total regiune. Din acestea, 6.764 erau exploatații agricole
numai cu suprafață agricolă utilizată (7,28% din total regiune), 1.280 erau exploatații agricole numai cu
efective de animale (8,02% din regiune), iar 35.011 erau exploatații agricole mixte (atât efectiv de animale
7
http://www.insse.ro/cms/ro/content/ancheta-structural%C4%83-%C3%AEn-agricultur%C4%83-2016-date-pe-
macroregiuni-regiuni-de-dezvoltare-%C5%9Fi-jude%C5%A3e
39
cât și suprafață agricolă utilizată) (11,6% din total regiune). Din totalul exploatațiilor, circa 98,7% sunt fără
personalitate juridică. Suprafața agricolă utilizată, ce a revenit în medie pe o exploatație era de 8,89 hectare,
mai mare decât cea la nivel regional 5,24 hectare, și peste media națională de 3,74 hectare.
Analizând evoluția productivității muncii/persoană ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în perioada
2016-2018 la nivel național, se observă o tendință ascendentă. Productivitatea muncii pe persoană ocupată
a înregistrat o creștere de la 81.248, 2 lei/persoană la 99.562,3lei/persoană, ceea ce înseamnă o creștere
de 22,54%. În ceea ce privește indicatorul PIB realizat de sectorul agricultură, silvicultură și pescuit, calculul
Indicilor arată că acesta a cunoscut o scădere de 5% în anul 2019 față de anul 2018. Produsul intern brut
(PIB) regional - prețuri curente în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea Sud-Est a crescut constant,
de la 5.392,6 mil. lei în 2014, la 5.339,9 în 2015, la 5.630,6 mil. lei în 2016, 6.701,3 mil. lei în anul 2017 și
la 7413,4mil. lei în 2018.
În agricultură, câștigul salarial mediu net lunar a fost de 2.277 lei, cu 75,42% mai mare comparativ cu anul
2014, dar, inferioară celei înregistrate în agricultura la nivel național (79,29%). Pe sectoare CAEN Rev 2,
creșterile au fost după cum urmează:
1. Câștigul salarial la nivel național din domeniul Agricultură, vânătoare și servicii anexe a crescut cu
81,07%, în timp ce la nivel de județ aceasta a fost de numai 75,77%, superioară mediei regionale de
73,2%;
2. În sectorul Silvicultură, exploatare forestieră, pescuit și acvacultură, câștigul salarial în județul Brăila a
fost sub media națională și cea regională;
3. În sectorul Agricultură, vânătoare și pescuit, salariul net al femeilor a crescut mai mult decât cel al
bărbaților;
4. În sectorul Silvicultură, salariului femeilor a crescut cu doar 39,3%, comparativ cu 70,45% la persoanele
de sex masculin.
SECTORUL AGICOL VEGETAL (POTENȚIAL PRODUCȚIE)

Conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică, în județul Brăila, suprafața totală cultivată
era în anul 2019 de 359.051 ha, reprezentând 4,11% din suprafața totală arabilă cultivată la nivel național
și 20,57% din totalul regional. Comparativ cu anul2018, această suprafață a scăzut cu -3,6% (de la 372481
hectare la 359.051hectare).
La nivelul Regiunii Sud-Est, cea mai mare suprafață cultivată este deținută de județul Constanța (27%),
urmat de Brăila (21%), Buzău, Galați și Tulcea cu câte 15% și Vrancea cu 7%.
În anul 2019, analiza structurii culturilor de pe suprafața arabilă cultivată, în județul Brăila arată faptul că
cea mai mare suprafață era plantată cu cereale pentru boabe (61,71%), ajungând la circa 221.586 hectare.
Dintre cereale, se remarcă în mod deosebit cultura de porumb (34,93% din total județ și 56,6% din total
cereale pentru boabe.
Urmează plantele uleioase care ocupă o suprafață totală de 28,86%, din care floarea soarelui deține 22,37%
floarea soarelui, care deține 22,37% din suprafața arabilă cultivată a județului și soia boabe 4,65%.
Furajele verzi (perene și anuale) au acoperit o suprafață de 21.016 ha (5,28%), iar pentru creșterea plantei
de orz și orzoaică s-au folosit 24.693 ha (6,88%). Suprafețe mai mici de teren s-au folosit pentru cultivarea
legumelor sau a altor tipuri de plante.

40
FIGURA 25. SUPRAFAȚA CULTIVATĂ (HA) CU PRINCIPALELE CULTURI ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2018 – 2019 (HA)
Suprafaţa cultivată - total 359,051

372,481
Cereale pentru boabe 221,586

208,204
Porumb boabe 125,418

97,693
Plante uleioase 103,639

131,406
Floarea soarelui 80,321

85,551
Grâu 65,713
72,689
Orz şi orzoaică 24,693

32,105
Furaje verzi din teren arabil 21,016

19,880
Furaje perene 18,948

18,851
Soia boabe 16,690

20,569
Leguminoase pentru boabe 9,705

9,785
Mazăre boabe 9,426

9,225
Legume 2,774
2,703
Furaje verzi anuale 2,069

1,030
Pepeni verzi şi galbeni 1,448

1,429
Ovăz 1,166
1,486
Sfeclă de zahăr 454

549
Fasole boabe 260

480
Ceapă uscată 219

211
Tomate 193
213
Varză albă 100

114
Cartofi - total 81
88
Cartofi de toamnă 59
56
Plante textile 40
29
2019 2018
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2021, INS, București

41
În anul 2019, s-au produs în medie pe un hectar: 35.196 kg. de porumb verde furajat, 31.019 kg. de pepeni,
51.637 kg. de sfeclă de zahăr, 31.019 kg de pepeni, 22.060 kg. de tomate, 20.657 kg. de cartofi de toamnă.
Comparativ cu anul201, majoritatea producțiilor la hectar au cunoscut creșteri importante.
În anul 2019, numărul total al pomilor fructiferi era de 577.176, cu 11,75% mai mult decât în anul 2014, din
care: 26,43% pruni, 19,17% cireși și vișini, 19,67% caise și zarzări, 18,54% meri, structura fiind similară cu
cea din anul 2014 (cu mici diferențe).
În perioada 2014-2019, pomicultura a cunoscut o tendință moderat pozitivă, cu mari variații la nivel de
producție, ceea ce sugerează o vulnerabilitate ridicată la condițiile climatice. Regiunea Sud-Est deține totuși
o poziție de excelență în segmente specifice precum producția de piersici și nectarine, caise și zarzăre,
cireșe/vișine, principalul județ producător fiind Constanța. Astfel ponderea regiunii în total național a
crescut de la 7,96% la 11,11%.
În anul 2019, producție medie de fructe la nivel de regiune a fost de 19 kg./pom, sub media națională de
20 kg./pom, dar peste media județului Brăila de 16%. Atât valorile la nivel național și regional au crescut
(66,67%, respectiv 11,76%), numai județul Brăila a scăzut cu -5,88%. Pe categorii de fructe, cea mai mare
producție a fost la nuci (39 kg./pom), urmate de prune (25 kg/pom).
La nivelul județului Brăila, în anul 2019, erau 2864 hectare cultivate cu vii pe rod, cu 7,64% mai puțin
comparativ cu anul 2018, acestea reprezentând 4,35% din regiune. Cea mai mare suprafață este deținută
de viile hibride period, care însumează 2.042hectare, în creștere față de anul 2014, cu 0,29%.
SECTORUL ZOOTEHNIC (POTENȚIAL, PRODUCȚIE)

Județul Brăila prezintă o proprietate privată de 100% (peste cea națională și regională) în sectoarele:
creșterea ovinelor, a oilor și mioarelor, caprine, păsări, păsări ouătoare adulte, albine, la celelalte
prezentând procente de peste 99%.
Conform datelor și estimărilor INS, la sfârșitul anului 2019, în județul Brăila efectivul total de animale
prezintă următorul Tablou de bord:
• 66.026 de porcine, dintre care 5820 erau scroafe de prăsilă;
• 34.443 de bovine, dintre care 20.950 erau vaci, bivolițe și juninci;
• 293.380 ovine, dintre care 238.697 erau oi și mioare;
• 45.913 de caprine;
• 12.220 cabaline;
• 2280079 de păsări, dintre care 760251 erau păsări ouătoare adulte (locul 1 la nivel regional și
național);
• 85.615 de familii de albine (locul 1 la nivel regional);
• 250 iepuri.
La nivelul județului Brăila, comparativ cu anul 2018, în anul 2019 se constată o reducere a efectivului de
bovine (-6,43%), vaci, bivolițe, juninci (-7,75%), caprine (-3,86%), cabaline (-1,98%), păsări ouătoare (-
18,29%) și albine (-41,07%).
Creșteri au fost la următoarele efective de animale: ovine (+11,93%), păsări +71,86%) porcine
(+6,56%).Comparativ cu evoluția la nivel regional, județul Brăila a înregistrat scăderi mult mai mari la
efectivele de: bovine, păsări ouătoare, albine, și creșteri mult mai mari decât media regională la porcine,
ovine, păsări.
Analizând densitatea animalelor la 100 ha de teren agricol, conform INS, județul Brăila se află sub media
națională și regională în cazul majorității animalelor, singura excepție fiind la oi și mioare, unde densitatea
depășește media regională.
Conform datelor INS, volumul producției agricole animale din județul Brăila, în 2019 a fost următorul:

42
• 25.736 tone de carne, dintre care 1877 tone – bovine, 2866 tone – porcine, 1932 tone – ovine și
caprine, 19.061 tone – păsări;
• 931 mii hl. de lapte, dintre care 738 mii hl. era lapte de vacă și bivoliță,
• 142 mil. ouă și 325 tone de miere.
Comparativ cu anul 2014, volumul producției agricole în anul 2019 a avut următoarele tendințe:
• Scădere de -16,14% la total producție de carne, din care o scădere dramatică la carnea e porc (-
87,48%) și la carnea de ovine (-0,85%);
• Creștere spectaculoasă la carnea de pasăre (+590,9%);
• Creșteri modeste la carnea de bovine (+0,59%), lapte (+1,64%));
• Scăderi la lână (-9,63%), ouă (-34,3%) și miere (-1,81%).
FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ ÎN SECTORUL AGRICOL

În sectorul agricol, în județul Brăila, în anul 2019 erau 174,5 mii persoane considerate resurse principale de
muncă, cu -8,2% mai puțin comparativ cu anul 2014. Populația ocupată în județ era, în anul 2019, de 28,3
mii persoane, cu 23,9% mai puțin decât în anul 2014 (cu 8.700 persoane mai puțin).
În context regional, populația ocupată reprezintă 11,81% (pondere în ușoară creștere comparativ cu anul
2014, +0,1%). La nivel regional, scăderea în anul 2019 comparativ cu anul 2014, a fost de -23,9%, în timp
ce la nivel național a fost de 24,2%.
TABEL 11. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN AGRICULTURĂ, 2014-2019 (MII PERS., %)
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2019 VS/ 2014
Total din TOTAL 2304,1 2003,1 1726,8 1741,7 1759,5 1747 -24,2
care:
- Regiunea SUD- 314,9 274,3 237,1 238,9 241,5 239,5 -23,9

EST
- Brăila 37 32,3 28,3 28,5 28,7 28,3 -23,5
Feminin TOTAL 1223,8 1042,1 885,5 876,1 903,9 884,6 -27,7

- Regiunea SUD- 165,2 140,1 119,9 118,2 121,4 118,9 -28,0
- EST
Brăila 18,5 15,7 13,6 13,2 13,5 13,2 -28,6
Brăila % Pop. feminină 50,00 48,61 48,06 46,32 47,04 46,64
% Pop. masculină 50,00 51,39 51,94 53,68 52,96 53,36
În anul 2019, numărul de salariați din agricultura județului Brăila era de doar 8.390, ceea ce reprezenta
12,45% din totalul salariaților din regiunea Sud-Est. Raportat la populație ocupată în agricultură de 28.300
persoane, numărul de salariați de 4.259 reprezintă 15,05%.
Prin urmare, restul, peste 24.041 de cetățeni ai județului au ca sursă principală de venit practicarea unei
agriculturi de subzistență, în propria gospodărie sau pe micile loturi de teren din proprietate, pentru
propriul consum și, în cazurile fericite, pentru micul comerț (de ex. predarea laptelui la centrele de
colectare, vânzarea animalelor pentru carne la abatoare sau târguri, a legumelor și brânzeturilor în piețele

43
agroalimentare etc.). Aceste persoane sunt considerate vulnerabile din punct de vedere social, în condițiile
în care nu au venituri stabile și, în multe cazuri, nu beneficiază de asigurări sociale sau la sistemul de pensii.
Cea mai mare densitate a salariaților în sectorul agricol se regăsește în localitățile unde sunt și cele mai
multe întreprinderi active (Măxineni, Romanu, Scorțaru Nou), dar și în localitățile Traian și Gropeni (50-65
salariați / 1000 loc.). Dacă în primul grup de localități numărul de salariați din agricultură era în creștere, în
ultimele două, similar situației din cea mai mare parte a UAT-urilor, numărul lor este în scădere în perioada
2014-2019, între o treime și reducerea la jumătate a efectivului salarial.
Principalul angajator este localizat în municipiul Brăila, însă a doua întreprindere ca mărime este localizată
în Gropeni, localitate cu o densitate ridicată (și o dependență ridicată) de această companie din domeniul
agricol.
SECTORUL IMM DIN SECTORUL AGRICOL

Cele 547 de firme active în domeniul agricol în județul Brăila reprezintă 15,2% din totalul regional în anul
2019. Această valoare plasează județul Brăila pe locul al treilea, la egalitate cu Galați și Tulcea, însă în urma
județelor Constanța și Buzău. Dintre acestea, 546 de companii sunt IMM-uri și doar o firmă are peste 250
de salariați, în domeniul 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor
producătoare de semințe oleaginoase.
Pe coduri CAEN, cea mai mare parte a activității economice este concentrată în domeniul cultivării
cerealelor (68%), urmat de 0161 Activități auxiliare pentru producția vegetala (43 firme, 7,9%). Între 15 și
20 de firme se regăsesc în domeniile 0150 Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea
animalelor), 0113 Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor și 0210 Silvicultura și
alte activități forestiere.
În ceea ce privește distribuția în teritoriu, cea mai mare densitate de firme se observă în localitățile Romanu
și Traian (6-10 firme/1000 locuitori) și în localitățile din vecinătatea acestora, în special în partea nordică a
județului (Măxineni, Siliștea, Scorțaru Nou).
În ciuda valorii reduse a cifrei de afaceri pe locuitor, cea mai mare valoare (10-20.000 RON/locuitor) se
observă în localitățile Gropeni, Traian, Romanu, Tufești, Stăncuța și Surdila-Greci, în timp ce valori foarte
reduse se remarcă în localitățile aflate la extremitățile vestică și estică ale județului (Frecăței, Racovița,
Grădiștea, Vișani, Jirlău etc.). Aceste localități găzduiesc și firme importante din perspectiva contribuției la
cifra de afaceri județeană în sectorul agricol.

44
FIGURA 26. DENSITATEA SALARIAȚILOR DIN ÎNTREPRINDERILE ACTIVE ÎN SECTORUL AGRICOL, 2019
(SALARIAȚI/1000 LOC.)

45
FIGURA 27. DISTRIBUȚIA CIFREI DE AFACERI / LOCUITOR LA NIVEL DE UAT ÎN SECTORUL AGRICOL, 2019

46
CÂȘTIGUL SALARIAL
Câștigul salarial mediu net lunar8 din anul 2019, în județul Brăila, era de2.428 lei, cu peste 80% mai mare
decât în anul 2014. Tendința de creștere a acestuia a fost superioară mediei naționale de 75,96%, cu o
creștere mai mare pentru populația feminină (87,43%).
În agricultură, câștigul salarial mediu net lunar a fost de 2.277 lei, cu 75,42% mai mare comparativ cu anul
2014, dar, inferioară celei înregistrate în agricultura la nivel național (79,29%). Pe sectoare CAEN Rev 2,
creșterile au fost după cum urmează:
• Câștigul salarial la nivel național din domeniul Agricultură, vânătoare și servicii anexe a crescut cu
81,07%, în timp ce la nivel de județ aceasta a fost de numai 75,77%, superioară mediei regionale de
73,2%;
• În sectorul Silvicultură, exploatare forestieră, pescuit și acvacultură, câștigul salarial în județul Brăila
a fost sub media națională și cea regională;
• În sectorul Agricultură, vânătoare și pescuit, salariul net al femeilor a crescut mai mult decât cel al
bărbaților;
• În sectorul Silvicultură, salariului femeilor a crescut cu doar 39,3%, comparativ cu 70,45% la
persoanele de sex masculin.
MECANIZAREA ȘI CHIMIZAREA AGRICULTURII

Mecanizarea agriculturii reprezintă un proces esențial în vederea creșterii producției din domeniu.
Institutul Național de Statistică a estimat, pentru finalul anului 2019, în județul Brăila, parcul de utilaje
agricole este alcătuit din:
• Tractoare agricole fizice – 2416 (11,86% din total regiune);
• Pluguri pentru tractor – 2094 (12,43% din regiune);
• Cultivatoare mecanice – 791 (21,18% din regiune);
• Semănători mecanice – 1617 (17,60%);
• Mașini de stropit și prăfuit cu tracțiune mecanică – 46 (4,11%);
• Combine autopropulsate pentru recoltat cereale – 618 (19,74%);
• Combine autopropulsate pentru recoltat furaje – 8 (4,51%);
• Combine și mașini pentru recoltat cartofi – 9 (26,5%);
• Prese pentru balotat paie și fan – 220 (14%);
• Vindrovere pentru furaje – 97 (27,8%).
În anul 2019, parcul de tractoare și mașini agricole utilizate în agricultura Regiunii Sud-Est reprezintă 9,19%
din totalul țării. Județul Brăila deține 38,86% din tractoarele și mașinile agricole din regiune, ceea ce
reprezintă 3,57% din parcul de tractoare și mașini agricole înregistrate la nivel național. Acestea sunt, în
proporție de 99-100% în proprietate privată.
Comparativ cu situația din anul 2014, numărul de tractoare și mașini agricole utilizate în agricultura
județului a înregistrat scăderi la toate categoriile de utilaje. Cea mai mare scădere au înregistrat-o Plugurile
pentru tractor (-22,62%) și tractoare agricole fizice (-21,10%). În același timp, mașinile de stropit și
combinele autopropulsate pentru furaje au rămas la aceeași valoare. O sigură creștere de 1,48% s-a
înregistrat la combine autopropulsate pentru recoltat cereale.
8
Câștigul salarial mediu lunar net reprezintă raportul dintre sumele nete plătite salariaților de către agenții economici
în luna de referința, indiferent pentru ce perioada se cuvin, si numărul mediu de salariați.
47
În județul Brăila, lucrările de irigații din județul Brăila au fost făcute pe o suprafața foarte mare de teren de
377077, reprezentând 31% din total regiune. Lucrările de desecare se realizează pe suprafața de 268.100
ha, ceea ce reprezintă 47,8% din suprafața regională amenajată în acest scop. Județul Brăila ocupă primul
loc pe regiune atât la suprafața totală amenajată, cât și la suprafața agricolă amenajată cu lucrări de
desecare, la suprafața arabilă și la pășuni.
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare și combaterea eroziunii solului este mică în
județul Brăila, deoarece sunt necesare doar lucrări de drenaj. Acestea se execută pe 21923 ha, din care
20792 este suprafață agricolă amenajată. Din aceasta, 16867 este teren arabil. Județul Brăila ocupă prima
poziție în regiune la suprafața pe care se execută lucrările de drenaj, suprafața agricolă amenajată fiind
54,1% din cea a regiunii, iar suprafața arabilă amenajată reprezintă 55,6% din cea de la nivel regional.
Tipul de îngrășământ (organic sau chimic) influențează foarte mult calitatea produsului obținut. În ultima
perioadă, se observă o revenire la folosirea îngrășămintelor organice datorită beneficiilor de lungă durată
obținute prin aplicarea lor: menținerea fertilității solului, producerea în ferma proprie sau pe plan local și
deci cu costuri mult reduse, reducerea eroziunii solului în special la solurile nisipoase, la care se reduce
eroziunea cauzată de vânt; asigurarea unui mediu sigur, deoarece îngrășămintele organice sunt ușor bio-
degradabile și nu provoacă poluarea mediului. În plus, utilizarea acestor îngrășăminte creează premisele
obținerii unor produse alimentare cu un conținut redus de substanțe chimice nocive.
La fungicide și erbicide se constată o diminuare a cantității utilizate în 2019. Astfel, pentru fungicide
scăderea este cu 67,7% față de anul 2018 și cu 43,8% față de anul 2014. La erbicide, scăderea este cu 14%
față de anul 2018, în schimb față de anul 2014 s-a înregistrat o creștere cu 36,2% a cantității de substanță
activă aplicată. Suprafața pe care se aplică pesticide a crescut la nivel regional în intervalul 2014-2018 cu
26,6%, urmată de o scădere cu 14% în 2019. În județul Brăila scăderea a fost în intervalul 2014-2016 cu
25,6%, urmată apoi de creștere cu 14,8% pentru intervalul 2017-2019.
VALORIFICAREA PRODUSELOR AGRICOLE

În anul 2019, la nivelul județului Brăila, conform INS, valoarea producției agricole a fost de 2.707 mil. lei,
aproximativ 564 mil. Euro, în scădere față de anul 2018, când a înregistrat valoarea de 3.061 mil. lei (circa
658 mil. Euro). Totuși, valoarea din anul 2018 față de anul 2008
Pe categorii, din valoarea totală a producției agricole, 1990 (73,52%) a reprezentat producție vegetală,
477,11 mil. lei producție animală (17,62%) și 23 mil. lei servicii agricole. Comparativ cu anul 2018, s-au
înregistra creșteri la producția vegetală (70,2%) și cea animală (17,62), și creștere importantă la servicii
agricole (de la 0,6% la 8,86%).
TABEL 12. VALOAREA PRODUCTIEI RAMURII AGRICOLE PE SECTOARE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2019
TOTAL 2019 %
Total 2.707.691 100,00
Vegetala 1.990.804 73,52
Animala 477.117 17,62
Servicii agricole 239.770 8,86

48
2.2. SILVICULTURĂ
Județul Brăila deține 5,08% din fondul forestier al regiunii (ultimul loc din regiune), având o suprafață totală
de 28,1 mii hectare, cu 0,2 mi hectare mai mare comparativ cu anul 2014. Suprafața ocupată cu păduri în
anul 2019 la nivel regional era de 518,4 mii hectare, mai mică cu 7,7 mii hectare decât în anul 2014,
ponderea pe județe fiind următoarea: 33,68% județul Vrancea, 30,38% aparțin județului Buzău, 17,8% în
județul Tulcea.
Județul Brăila deține o suprafață împădurită de 24,7 mii hectare, cu 0,4 mii hectare mai mare decât cea din
anul 2014, la nivel regional acesta deținând 4,76% din suprafața împădurită. De asemenea, suprafața
împădurită reprezintă circa 89,32% din întregul fond forestier al județului Brăila, mai mic decât cel la nivel
regional de 95%. În anul 2019, din totalul suprafeței cu păduri de 25,1 mii hectare, circa 24 mii hectare erau
ocupate cu păduri de foioase, în scădere față de anul 2014 cu 0,3 mii hectare.
Volumul de lemn recoltat 9 în județul Brăila a fost în anul 2019 de 76,2 mii mc, cu 21,1 mii m.c. mai mult
decât în anul 2014 (55,1 mii mc). Cea mai mare creștere s-a înregistrat la recoltarea de diverse specii moi
(+13,4 mii mc.). În același timp, suprafața regenerată a fost în anul 2019 de 190 mii mc, mai mică decât în
anul 2014, când a fost de 599 mii mc (scădere cu 215,26%).
În anul 2019, în județul Brăila, suprafața terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale a fost de
190 hectare, întreaga suprafață fiind alocată pădurilor de foioase. Suprafața este în scădere comparativ cu
anul 2014, când s-au regenerat 599 hectare.
2.3. PISCICULTURĂ
Județul Brăila are o tradiție bogată în exploatarea resurselor piscicole. Pescuitul ca activitate specifică în
zonele limitrofe Dunării, Siretului, Călmățuiului, Buzăului și cele lacustre este prezent din cele mai vechi
timpuri și practicat cu continuitate. Localități reprezentative sunt10:
• Brăilița, Lișcoveanca, Râmnicelu - mărturii ale activităților de pescuit în așezări din comuna
primitivă;
• Grădiștea, Brăilița, Berteștii de Jos - mărturii ale activităților de pescuit în așezări geto-dacice;
• Localitățile pescărești tradiționale: Frecăței, Agaua, Stoenești, Cistia, Plopi, Măgureni, Mărașu,
Băndoiu și Țăcău, legate prin fostele privaluri (Scoicuța, Tâlcov, Zatna, Băndoiu, Veriga, Camnița,
Zătonul, Vâlciu și Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele
Brăilei feudale și moderne);
• Fostele cherhanale din secolul XIX de la: Brăila, Tufești, Gropeni, Jirlău. Ihtiofauna este bogată, fiind
reprezentată prin pești autohtoni (crapul, somnul, șalăul, linul, știuca, carasul, mreana, oblețul,
ghiborțul), precum și prin pești migratori ce se reproduc în Dunăre (nisetrul, morunul, cega,
scrumbia).
Exploatații și amenajări piscicole. Pe teritoriul județului există următoarele resurse de apă din lacuri
utilizate pentru irigații sau piscicultură:
• lacurile Ianca de 332 ha, Plopu de 300 ha, Lutul Alb de 357 ha, Movila Miresii de 180 ha, Secu de
108 ha, Tătaru de 137 ha, Colțea, Plascu și alte câteva de dimensiuni mai mici, sunt utilizate pentru
irigații sau piscicultură;
9
Volumul de lemn recoltat reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de
producție pentru care se întocmește cercetarea statistică, recoltat pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
Nu constituie masa lemnoasă recoltată, masa lemnoasă ramasă pe picior.
10
http://www.adrse.ro/documente/planificare/pop/strategie_pop.pdf
49
• lacurile Jirlău de 836 ha, Ciulnița de 92 ha și Câineni de 74 ha, utilizate pentru piscicultură.
• lacurile Jirlău, Ciulnița, Lutul Alb, Plopu, Ianca și Blasova sunt amenajate pentru piscicultura.
De asemenea, în județul Brăila sunt și lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigațiilor: Măxineni,
Grădiștea, Însurăței, Ulmu, Brotăcelul, precum și lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu și Sătuc pe
Valea Boului, precum și Mircea Voda pe Buzoel Nord, a căror apa este folosită la irigat.
În județul Brăila, conform datelor 11 Agenției Naționale pentru Piscicultură și Acvacultură, existau
următoarele amenajări piscicole autorizate:
• Amenajarea Piscicola Balta Albina – Crescătorie, comuna Tichilești;
• Amenajarea Piscicola Batogu – Crescătorie, comuna Cireșu;
• Amenajarea Piscicola Blasova – Crescătorie, Insula Mare A Brăilei;
• Amenajarea Piscicola Blasova – Pepiniera, Insula Mare A Brăilei;
• Amenajarea Piscicola Esna – Crescătorie, comuna Movila Miresii;
• Amenajarea Piscicola Gropeni – Tichilești, comuna Tichilești;
• Amenajarea Piscicola Însurăței – Crescătorie, oraș Însurăței;
• Amenajarea Piscicola Lacul Rezii – Crescătorie, oraș Însurăței;
• Amenajarea Piscicola Lacul Rezii – Pepiniera, oraș Însurăței;
• Amenajarea Piscicola Seaca – Crescătorie, comuna Movila Miresii;
• Amenajarea Piscicola Vișani – Crescătorie, comuna Vișani;
• Menajarea Piscicola Vișani – Pepiniera, comuna Vișani;
• Amenajarea Piscicolă SC Popalex COM SRL, comuna Cireșu;
• Ferma Piscicolă Grădiștea, comuna Grădiștea;
• Amenajarea Piscicolă Zăvoaia, comuna Zăvoaia;
• Ferma Piscicolă Lac Zăton, comuna Frecăței;
• Amenajarea Însurăței, Extravilan oraș Însurăței;
• Ferma Piscicolă pentru creșterea intensivă a păstrăvului și sturionilor în sistem recirculat, Comuna
Movila Miresii.
Astfel, pescuitul se practică cu unelte de pescuit fixe sau mobile, folosindu-se ambarcațiuni de pescuit mici,
construite din lemn, în apele interioare pescuitul de captură nefiind mecanizat.
Dezvoltarea sectorului de acvacultură și piscicultură reprezintă un real potențial pentru crearea unor locuri
de munca și de noi activități economice. Valorificarea resurselor acvatice – exploatate actualmente într-o
mică măsură, cu mijloace tradiționale, poate deschide largi perspective dezvoltării economice a zonei.
11
http://www.anpa.ro/wp-content/uploads/file/RUA%2031_12_2020.pdf
50
3. ANALIZA SECTORULUI SECUNDAR (INDUSTRIA,

CONSTRUCȚIILE, ENERGIA)
3.1. INDUSTRIE
În ceea ce privește sectorul industrial, județul Brăila nu are industrie puternică, economia acestuia fiind
preponderent caracterizată de sectorul terțiar, bazat în special pe activități legate de port și turism. De
altfel, economia județului este una mixtă, bazată pe sectorul agricol și pe servicii. La nivel regional, dinamica
sectorului industrial determinată de rata de participare a salariaților la 1.000 locuitori - în sectorul industrial
era, în anul 1995, de 25% în industrie și 42% în agricultură.
În anul 2019, populația ocupată civilă în industrie, în județul Brăila era de 27.200 persoane, reprezentând
13,96% din cea a regiunii Sud Est (194,9 mii persoane), din care 48,9% sunt femei.
În ceea ce privește numărul de salariați din industrie, acesta era în anul 2019 de 18.699 persoane, cei mai
mulți salariați fiind angajai în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 5717 persoane (30,57%), industria
alimentară – 3161 persoane (16,90%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, remorci/semiremorci
– 2976 persoane (15,92%) și fabricarea mijloacelor de transport 2610 persoane (13,96%). Aceste patru
sectoare însumează 77,35% din numărul total de salariați și prezintă profilul industrial al județului.
În totalul numărului de salariați existenți la nivel de județ – 68.647 persoane, salariații din industrie
reprezintă 27,24% din total. Comparativ cu anul 2014, majoritatea sub-sectoarelor industriale au cunoscut
creșteri ale numărului de salariați, pe ansamblu creșterea fiind de 113,96%.
TABEL 13. NUMĂRUL DE SALARIAȚI DIN INDUSTRIE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2019 (NR., %)
TIP INDUSTRIE 2019 2014 2019 (%) 2014 (%) EVOLUȚIE
10 Industria alimentara 3161 2754 16,90 16,78 114,78

11 Fabricarea băuturilor 82 73 0,44 0,44 112,33
13 Fabricarea produselor textile 109 70 0,58 0,43 155,71
14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 5717 6600 30,57 40,22 86,62
15 Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor 650 855 3,48 5,21 76,02
de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și
încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn 167 139 0,89 0,85 120,14
și pluta, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din
paie și din alte materiale vegetale împletite
17 Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie 67 55 0,36 0,34 121,82
18 Tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor 75 0 0,40 0,00 0
19 Fabricarea produselor de cocserie și a produselor 2 4 0,01 0,02 50,00
obținute din prelucrarea țițeiului
20 Fabricarea substanțelor și a produselor chimice 31 20 0,17 0,12 155,00
22 Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice 213 115 1,14 0,70 185,22
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 91 5 0,49 0,03 1820,00
24 Industria metalurgica 251 189 1,34 1,15 132,80

51
TIP INDUSTRIE 2019 2014 2019 (%) 2014 (%) EVOLUȚIE
25 Industria construcțiilor metalice și a produselor din 735 1138 3,93 6,94 64,59
metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații
26 Fabricarea calculatoarelor și a prod. electronice și 1 0 0,01 0,00 0
optice
27 Fabricarea echipamentelor electrice 126 0 0,67 0,00 0
28 Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. 770 720 4,12 4,39 106,94
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a 2976 0 15,92 0,00 0
remorcilor și semiremorcilor
30 Fabricarea altor mijloace de transport 2610 2533 13,96 15,44 103,04
31 Fabricarea de mobila 177 161 0,95 0,98 109,94
32 Alte activități industriale n.c.a. 53 58 0,28 0,35 91,38
33 Repararea și întreținerea mașinilor și 635 919 3,40 5,60 69,10
echipamentelor
TOTAL 18.699 16.408 100,00 100,00 113,96
Unitățile locale active din județul Brăila existente în sectorul industriei prelucrătoare au fost în anul 2019
în număr de 677 firme, în creștere comparativ cu anul 2014 (+11,53%). Cele mai multe dintre firme sunt
micro-întreprinderi (93,2%), urmate de cele care au 50-249 persoane (5,6%) și firme de mari dimensiuni
(1,2%). În ceea ce privește evoluția lor în timp, se poate observa că s-au înregistrat scăderi la unitățile locale
active mari și mijlocii (-33,33%, respectiv -35,59%), în timp ce firmele cu 10-49 persoane au avut cea mai
mare creștere (+21,7%). Scăderile înregistrate la firmele mari și foarte mari din județ sunt peste cele
înregistrate la nivel regional. Per ansamblu, atât la nivel de județ, cât și la nivel regional, s-au înregistrat
valori apropiate de 11%.
TABEL 14. UNITĂȚI LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE, ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2014-2019 (NR. %)
PERSOANE 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2019/2014

Brăila, total, din care: 607 605 592 599 620 677 11,53
0-9 persoane 430 438 430 447 458 502 16,74
10-49 persoane 106 101 103 99 110 129 21,70
50-249 persoane 59 55 45 44 44 38 -35,59
250 persoane și peste 12 11 14 9 8 8 -33,33
În industria extractivă, în anul 2019, erau 3 unități locale active dintre care 2 aveau între 10-49 persoane
și una singură era cu peste 249 salariați. Aceste firme au înregistrat în anul 2019 o cifră de afaceri de 15
milioane RON, cu 87,5% mai mare comparativ cu cea din anul 2016, când valoarea acesteia era de 8
milioane RON. În anul 2019, numărul salariaților din unitățile locale active a fost de 299 de persoane, în
scădere cu -8,5% față de anul 2014, când era de 327 de persoane. Din numărul total de salariați, în anul
2019, ponderea persoanelor de gen masculin a fost de 92%, în creștere față de anul 2014, când era de
91,4%.
În anul 2019, cifra de afaceri a unităților locale active din industrie (extractivă și prelucrătoare) era de 15
milioane lei, cu 36,% mai mare decât în anul 2014. Industria prelucrătoare a înregistrat o cifră de afaceri

52
mai mare comparativ cu cea extractivă, totuși industria extractivă a avut o creștere mai importantă, de
36,4%.
Investițiile nete din industria prelucrătoare au fost în anul 2019 de 141 milioane RON, cu 171% mai mari
decât în anul 2014, când au înregistrat o valoare de 52 milioane RON. De asemenea, în sectorul de
distribuție a apei s-au realizat investiții nete în valoare de19 milioane RON, cu 36% mai mari decât în anul
2014. Investițiile brute în bunuri corporale din industria prelucrătoare au fost în anul 2019 de 179 milioane
RON, cu 159,42% mai mult comparativ cu anul 2016. De asemenea, o creștere de 50% au înregistrat
investițiile brute în bunuri corporale din sectorul de distribuție a apei, salubritate, de gestionare deșeuri și
decontaminare.
3.2. ENERGIE
În județul Brăila, numărul total de unități locale active în domeniul producției și furnizării de energie
electrică, termică, apă caldă și aer condiționat a fost în anul 2019 de 11 unități, cele mai multe având între
0-9 angajați (54,5%). În evoluție, numărul de unități a scăzut constant de la 17 în anul 2014 la 12 în anul
2018 și la 11 în anul 2019.
În sectorul de captare, tratare și distribuție a apei, erau 2 unități locale active, la fel ca în anul 2014. De
asemenea, în colectarea apelor uzate erau 3 unități locale active, cu 2 mai multe unități decât în anul 2014.
În ceea ce privește gestionarea deșeurilor și recuperare materiale reciclabile, erau 23 unități locale active,
cu 5 unități mai multe decât în anul 2014.
Întreprinderile active din domeniul de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apa caldă
și aer condiționat erau, în anul 2019, în număr de 8, cu 7 mai puține decât în anul 2014 (-46.7%), acestea
deținând o pondere foarte mică în context județean (0,12%). Majoritatea sunt micro-întreprinderi,
numărul întreprinderilor mari fiind de 2, constant în cei 2 ani.
În ceea ce privește distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare,
numărul de unități locale active a fost de 24 în anul 2019, cu 4 unități mai multe decât în anul 2014, cele
mai multe fiind firme cu 0-9 angajai (45%). Unitățile locale active din acest domeniu au înregistrat o creștere
cu 20% per ansamblu. și acestea au o pondere redusă în cadrul economiei județului (0,36%).
Județul Brăila are un potențial de producere a energiei din resurse regenerabile relativ ridicat, care este
exploatat într-o foarte mică măsură în prezent. Astfel, în ceea ce privește energia fotovoltaică, potențialul
județului, măsurat în intensitatea radiației solare, variază între 1.100 și 1.300 kWh/mp/an, unul scăzut în
context național (valorile maxime sunt de circa 1.700 kWh/mp/an în zona Dobrogea-Bărăgan), dar suficient
pentru a asigura o rentabilitate ridicată a parcurilor fotovoltaice.
În ceea ce privește energia eoliană, județul Brăila se încadrează în zonele cu potențial eolian ce poate fi
utilizat în mod rentabil, unde viteza anuală a vântului se situează în jurul a 6 m/s. Vitezele medii anuale
sunt mai mici la Brăila (între 1,5 și 3,1 m/s) și mai mari în vestul județului (între 2,4 și 5,3 m/s).
La nivelul județului Brăila există următoarele centrale electrice eoliene pentru producerea energiei din
surse regenerabile:
• Lacu Sărat – 1 centrală electrică eoliană în funcțiune;
• Cuza Vodă - 1 centrală electrică eoliană în funcțiune;
• Vădeni – 1 centrală electrică eoliană în funcțiune;
• Însurăței - 1 centrală electrică eoliană în funcțiune;
• Dudești - 1 centrală electrică eoliană în funcțiune;
• Bărăganul – 1 centrală electrică eoliană cu contract de racordare;
• Scorțaru Nou - 1 centrală electrică eoliană cu contract de racordare;
• Gropeni - 1 centrală electrică eoliană cu contract de racordare;

53
• Bordei Verde - 1 centrală electrică eoliană cu contract de racordare.

Conform „Studiului privind evaluarea potențialului actual al surselor regenerabile de energie din România”,
elaborat de Ministerul Economiei, județul Brăila are un potențial de producere a energiei din biomasă de
135,71 Tj, dintre care 99,15% din biomasă agricolă și 0,85% din biomasă forestieră. Utilizarea biomasei are
în componență inclusiv utilizarea pentru arderea lemnului de foc și a resturilor agricole, considerate o
resursă energetică recuperabilă. În această ipoteză potențialul estimat al biomasei ce ar putea fi folosită în
județul Brăila este de 204 TJ, în timp de consumul anual este de 182 TJ.55. În județul Brăila nu au fost
identificați producători autorizați sau centrale de producere a energiei din surse regenerabile de biomasa.
În județul Brăila, zăcămintele de ape geotermale sunt cantonate în zona de sud – est a județului (Însurăței
– Mihai Bravu), dar ele au fost utilizate numai într-o mică măsură, la Însurăței.
3.3. CONSTRUCȚII
În județul Brăila, sectorul de construcții este reprezentat de cele 223 unități locale active (3,34% din
unitățile din județ în anul 2019), cele mai multe fiind micro-întreprinderi (84,3%). Tendința este de creștere
cu 9,85% față de anul 2014, când era o singură firmă cu peste 250 angajați, dar care nu mai figurează în
statistica anului 2019.
Referitor la lucrările de geniu civil, unitățile locale active erau în număr de 23, cu 5 mai puține decât în anul
2014 (-17,9%), cele mai multe fiind tot microîntreprinderi (69,57%).
În construcțiile speciale activau 206 firme, cu 10 firme mai multe decât în anul 2014 (+5,1%), cele mai multe
încadrându-se în categoria 0-9 angajați. A existat o tendință generalizată de scădere a firmelor cu 10 -49
angajați în domeniile de lucrări de geniu civil și de construcții speciale, în timp ce la construcții de clădiri,
tendința a fost de reducere a numărului de unități active cu 50-249 angajați (reducere de 60%).
TABEL 15. UNITĂȚI LOCALE ACTIVE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, ANII 2014, 2019 (NR., %)
BRĂILA 2014 2019,0 2019 (%) 2019 VS. 2014

Construcții de clădiri Total 203 223 100,00 9,85
- 0-9 persoane 166 188 84,30 13,25
- 10-49 persoane 31 33 14,80 6,45
- 50-249 persoane 5 2 0,90 -60,00
- 250 persoane și peste 1 :
Lucrări de geniu civil Total 28 23 100,00 -17,86
- 0-9 persoane 17 16 69,57 -5,88
- 10-49 persoane 8 5 21,74 -37,50
- 50-249 persoane 3 2 8,70 -33,33
Lucrări speciale de construcții Total 196 206 100,00 5,10
- 0-9 persoane 169 182 88,35 7,69
- 10-49 persoane 24 22 10,68 -8,33
- 50-249 persoane 3 2 0,97 -33,33

54
În sectorul de construcții se înregistrează o cifră de afaceri a unităților locale active de 400 milioane lei, cu
1% mai mare decât cea din anul 2014. Printre firmele cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul
construcțiilor în județul Brăila se numără: Repavil Cons S.R.L., Promotas S.R.L., Dura Bet Construct S.A.,
Tracon S.R.L., Vard S.R.L. În aceste unități locale active erau angajate 2863 persoane, cu 21,75% mai puțini
decât în anul 2014 (3659 angajați). Investiții nete din unitățile locale active raportate de INS în sectorul
Construcții au fost de 34 milioane lei, în creștere față de anul 2014 cu 161,54%
Județul Brăila a cunoscut o creștere a numărului de locuințe în anul 2018, când deținea 12,3% din numărul
la nivel regional și 1,5% din cel la nivel național, cu 0,64% față de anul 2014 (când deținea 12,4% din
numărul la nivel regional și 1,56% din cel la nivel național). În anul 2019, în județul Brăila erau construite
138.867 locuințe, reprezentând 12,23% din total regiune, cu o medie de 2,8 camere pe locuință (2,9 camere
la nivel regional) și cu o suprafață locuibilă medie pe locuință de 40 mp (47 mp la nivel regional). Circa
98,39% sunt în proprietate privată, aceasta fiind sub media regională de 98,53%. De asemenea, în anul
2019 au fost terminate 502 locuințe, din care din fonduri publice un număr de 38 (51 locuințe fonduri
publice la nivel regional).
TABEL 16. FONDUL DE LOCUINȚE, ÎN PROFIL TERITORIAL ȘI PE FORME DE PROPRIETATE, LA 31 DECEMBRIE 2019,
ÎN REGIUNEA SUD-EST ȘI ÎN JUDEȚUL BRĂILA, (NR., %)
LOCUINȚE CAMERE DE SUPRAFAȚA LOCUINȚE PRORPIETATE

LOCUIT LOCUIBILĂ PROPRIETATE DE STAT PRIVATĂ
Sud - Est 1.135.882 3.304.263 53.923.509 16.697 1.119.185
Brăila 138.867 390.313 5.565.158 2.238 136.629
Brăila - % în județ 12,23 11,81 10,32 13,40 12,21
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2021, INS, București
3.4. DISPARITĂȚI TERITORIALE ALE SECTORULUI SECUNDAR

Partea de nord și centru a județului Brăila concentrează cea mai mare parte a întreprinderilor active din
sectorul secundar (industrie, energie, construcții), raportat la 1000 de locuitori. Peste 5 întreprinderi cu
profil industrial/energie/construcții se regăsesc în localitățile Chiscani și Cazasu, situate în imediata
apropiere a municipiului Brăila, valoare aflată în creștere în perioada 2014-2019. În partea nordică a
județului remarcăm densitatea ridicată în municipiul Brăila și localitățile Vădeni, Măxineni (în creștere), dar
și Siliștea, Salcia Tudor, Tudor Vladimirescu (în scădere).
În ceea ce privește densitatea salariaților, localitatea Măxineni se remarcă printr-o densitate de 100-125
salariați / 1.000 locuitori, însă numărul salariaților din sectorul secundar este în scădere în perioada 2014-
2019. În această localitate se regăsește și o companie mare din domeniul pielăriei. Municipiul Brăila, orașul
Ianca și localitățile învecinate dețin o densitate importantă a salariaților, dintre care se remarcă: Chiscani,
Siliștea, Vădeni, Cazasu (în jurul valorii de 25 salariați / 1.000 locuitori). Cu excepția orașului Ianca, toate
companiile importante din perspectiva salariaților sunt concentrate în municipiul Brăila.
Cifra de afaceri urmează o distribuția similară densității firmelor active în sectorul secundar. Totuși, orașul
Ianca înregistrează cele mai mari valori ale indicatorului, la care se adaugă localitățile din jurul municipiului
Brăila, ce înregistrează și o creștere a cifrei de afaceri în sectorul secundar.
Municipiul Brăila înregistrează o scădere a cifrei de afaceri, în ciuda valorii ridicate a indicatorului,
comparativ cu cea mai mare parte a teritoriului. Municipiul Brăila concentrează, de asemenea, cea mai
mare parte a marilor angajatori după cifra de afaceri. Pe locul al doilea în clasament, însă, se regăsește
compania Bona Avis SRL în orașul Ianca, firmă activă în industria alimentară.

55
FIGURA 28. NUMĂR FIRME ACTIVE DIN SECTORUL SECUNDAR LA NIVEL DE UAT, 2019

56
FIGURA 29. DENSITATEA SALARIAȚILOR DIN SECTORUL SECUNDAR LA NIVEL DE UAT, 2019

57
FIGURA 30. CIFRA DE AFACERI RAPORTATĂ LA NUMĂRUL DE LOCUITORI LA NIVEL DE UAT ÎN SECTORUL SECUNDAR,
2019

58
4. SECTORUL TERȚIAR
4.1. SERVICII ECONOMICE

Conform INS, în anul 2019, în județul Brăila au fost înregistrate 4.991 întreprinderi active12, cu 8% mai multe
comparativ cu anul 2014. Cele mai multe întreprinderi active se regăsesc în sectorul Comerț, reparare
autovehicule (46,34% din total), urmate de cele din Transport și depozitare – 14,25% din total, și Activități
profesionale. Științifice și tehnice -9,90% din total.
Întreprinderi active din servicii reprezintă 74,9% din total întreprinderi active (anul 2019), într-o ușoară
creștere față de anul 2014 (74,47%).
TABEL 17. ÎNTREPRINDERI ACTIVE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2014, 2019 (NR. %)
ÎNTREPRINDERI ACTIVE 2014 2014 2019 2019

(NR.) (%) (NR.) (%)
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și 2.598 56,21 2.313 46,34

motocicletelor
Transport și depozitare 494 10,69 711 14,25
Hoteluri și restaurante 303 6,56 288 5,77
Informații și comunicații 127 2,75 170 3,41
Intermedieri financiare și asigurări 93 2,01 106 2,12
Tranzacții imobiliare 127 2,75 187 3,75
Activități profesionale, științifice și tehnice 366 7,92 494 9,90
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport 180 3,89 203 4,07
Învățământ 36 0,78 47 0,94
Sănătate și asistenta sociala 94 2,03 187 3,75
Activități de spectacole, culturale și recreative 60 1,30 91 1,82
Alte activități de servicii 144 3,12 194 3,89
Total 4622 100,00 4991 100,00
Una dintre caracteristicile acestui sector este fragmentarea activității în firme de mici dimensiuni, deseori
fiind vorba despre întreprinderi familiale sau individuale. Astfel, circa 99,98% sunt incluse în categoria 0-
249 angajați (similar cu anul 2014, când acestea erau în proporție de 99,96%). În anul 2019, a fost o singură
întreprindere cu peste 250 de angajați, în municipiul Brăila, în domeniul transport și depozitare.
12
Agent economic reprezintă organizația (pluripersonală sau unipersonală) cu personalitate juridică creată pentru a
desfășura activități definite în baza Legii nr. 15 / 1990, a Legii nr. 31 / 1990 cu modificarile ulterioare, a Legii nr. 507 /
2002 si a OU nr. 44/2008.
59
În anul 2014, au fost 2 întreprinderi mari, una în Activități de servicii administrative și activități de servicii
suport și cealaltă în Transport și depozitare, ambele în municipiul Brăila.
În anul 2019, în județul Brăila funcționau 9942 unități locale active, cu 7,3% mai multe comparativ cu anul
2014. În sfera serviciilor comerciale și de suport, erau înregistrate în anul 2019, circa 5224 unități locale
active, acestea reprezentând 75,25% din total unități locale active. Din totalul acestor servicii, un procent
de 47% de unități locale active erau în domeniul comercial.
Alte activități ce pot conferi profilul unităților locale active în județul Brăila sunt: Comerț cu amănuntul, cu
excepția autovehiculelor și motocicletelor (31,0%), Transporturi terestre și transporturi prin conducte
(12,5%), Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete (11,6%), Comerț cu
ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor (5,1%), Restaurante
și alte activități de servicii de alimentație (5,0%), Tranzacții imobiliare (3,6%), Activități referitoare la
sănătatea umana (3,5%), activități de arhitectura și inginerie; activități de testări și analiza tehnica (3,1%),
Alte activități de servicii (3,0%), Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate;
activități de management și de consultanta în management (2,0%), activități de servicii în tehnologia
informației (1,8%) etc.
Sectorul care deține primul loc în ceea ce privește numărul unităților locale active este Comerț cu ridicata
și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, acesta având înregistrate în anul 2019 circa
2491 unități locale active care își desfășurau activitatea, cu 10% mai puțin decât în anul 2014.
Densitatea întreprinderilor în sectorul terțiar, exprimată prin numărul de întreprinderi active la 1000 de
locuitori, este relativ uniform distribuită în teritoriul județului Brăila, valori mai ridicate observându-se în
municipiul Brăila și localitățile Cazasu, Siliștea, Chiscani, Gropeni și Surdila-Găiseanca. În toate aceste UAT-
uri, numărul de firme active din sectorul terțiar a avut o evoluție pozitivă în perioada 2014-2019.
În anul 2019, cifra de afaceri a unităților locale active din județul Brăila era de 9275 milioane lei, cu 49,8%
mai mare decât în anul 2014, când era de 6190 milioane lei. În structura, cea mai mare contribuție a adus-
o sectorul comerț cu ridicata/amănuntul (76,36% din total), la care se alătură sectorul Transport și
depozitare cu 683 milioane lei (7,36% din total) și Tranzacții imobiliare (5,51%) și Construcțiile (4,31% din
total). Pe ansamblu, toate sectoarele au cunoscut creșteri ale cifrei de afaceri, cea mai mare creștere fiind
în sectorul Sănătate și asistență socială (+153,6%), urmat de tranzacții imobiliare (+135,5%), Hoteluri și
restaurante (+129,7%).
Localitatea Chiscani înregistrează cea mai mare valoare a cifrei de faceri raportată la numărul de locuitori
în sectorul terțiar. Municipiul Brăila și localitățile Vădeni, Cazasu, Măxineni, Gemenele, Tufești și Însurăței
înregistrează valori cuprinse între 10.000 și 50.000 RON pe locuitor. În linii mari, majoritatea localităților
dispun de o dinamică pozitivă a cifrei de afaceri în sectorul terțiar, însă valorile reduse confirmă dificultățile
cu care se confruntă firmele în a-și dezvolta afacerile. Cu excepția unui IMM din municipiul Brăila, toate
companiile din top 15 sunt active în domeniul comerțului.

60
FIGURA 31. DENSITATEA ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE ÎN SECTORUL TERȚIAR LA NIVEL DE UAT, 2019

61
FIGURA 32. CIFRA DE AFACERI DIN SECTORUL TERȚIAR RAPORTATĂ LA NUMĂRUL DE LOCUITORI LA NIVEL DE UAT,
2019

62
În ceea ce privește volumul investițiilor nete a unităților locale active din sectorul serviciilor, în județul
Brăila, în anul 2019, companiile de profil investind circa 398 milioane lei. Cei mai mari investitori din acest
domeniu sunt companiile din sub-domeniul comerțului (46,73), care au continuat o politica de extindere a
rețelei de centre comerciale de mari dimensiuni (hyper și super-marketuri, magazine de bricolaj etc.), dar
și din transporturi și depozitare (16,33%) – cu precădere firmele de transport de mărfuri cu flote moderne
de autocamioane, sau din tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal
întreprinderilor (12,31%).
Comparativ cu anul 2014, volumul investițiilor a crescut cu circa 99%, în termeni nominali, pe structură cea
mai mare creștere înregistrându-se în sectorul Sănătate (+700%), Informații și comunicații (+420%), dar și
în Alte activități de servicii colective, sociale și personale (+450%), Tranzacții imobiliare (+206%).
În anul 2019, investițiile brute realizate de unitățile locale active din județul Brăila se ridicau la 507 milioane
lei, în creștere cu 100% față de anul 2014. Sectoarele cu cele mai importante contribuții la această categorie
de investiții sunt: Comerțul (52,07%), Transporturi și depozitare (14,79%), Tranzacții imobiliare (11,24%) și
Construcții (7,69%). Toate sectoarele de servicii au avut creșteri ale investițiilor brute, cele mai mari fiind
înregistrate în sectoarele: Sănătate (+900%), Informații și comunicații (420%), Alte activități de servicii
(300%).
Conform Institutului Național de Statistică, în sectorul serviciilor activau în anul 2019 circa 29.746 de
persoane. Față de anul 2014, numărul de angajați crescuse cu 2,15%, o performanță dacă avem în vedere
scăderea de ansamblu a numărului de salariați din județ.
Pe ramuri, cele mai multe persoane angajate (43%) erau în comerț, urmat de ramura Tranzacții imobiliare
(14,98%), Transport și depozitare (13,54%) și Construcții (10,7%). Față de anul 2014, personalul din
întreprinderi a crescut în următoarele subdomenii: sănătate (+65,17%), transport și depozitare (35,23%),
Informații și comunicații (+32,14%). Evoluțiile nu sunt îmbucurătoare pentru serviciile de construcții, care
au scăzut cu -21,75%, dar și în comerț (-2,18%).
Cele mai multe localități au o densitate de sub 15 salariați în sectorul terțiar la 1000 de locuitori. Totuși,
orașele Însurăței, Ianca și Făurei, dar și municipiul Brăila au valori ridicate ale indicatorului, la fel și
localitățile Cazasu, Chiscani și Tufești. În cea mai mare parte a localităților, numărul salariaților este în
scădere în sectorul terțiar, confirmând tendința de accelerare a deficitului de forță de muncă care ar putea
sprijini tranziția către o economie diversificată, bazată pe servicii.
Spre deosebire de clasamentul după cifra de afaceri, principalii angajatori din sectorul terțiar au o
diversitate mai mare a sectoarelor economice. Astfel, principalul angajator este activ în domeniul
transporturilor terestre, urmat de telecomunicații și depozitare și activități auxiliare. Cu excepția
municipiului Brăila, unde se regăsesc cele mai multe companii cu un număr considerabil de salariați, există
o companie în localitatea Tufești, activă în domeniul serviciilor privind forța de muncă.
Din perspectiva salarizării, ramura care își remunera cel mai bine salariații era în 2019 cea a Administrația
publică și apărare, asigurări sociale din sistem public (4.486 de lei), urmat de Sănătate și asistență socială
(3.959 de lei), Învățământ (3.065 de lei) și Intermedieri financiare (3.039 de lei). Cele mai mici salarii sunt
în Servicii administrative și activități suport (1.741 de lei) și Hoteluri și restaurante (1.624 de lei). Toate
sectoarele au cunoscut creșteri ale câștigului salarial nominal net, cele mai importante creșteri fiind în
sectoarele: Sănătate (+156,74%), Construcții (+147%), Tranzacții imobiliare (+107,21%). La nivel național,
câștigul salarial nominal net a fost în anul 2019 de 2.986 de lei, iar la nivel regional de 2.551 de lei.
Majoritatea sectoarelor de servicii din județul Brăila au niveluri mai scăzute decât nivelul național sau
regional.

63
4.2. TURISM
4.2.1. RESURSE TURISTICE NATURALE
Cele mai importante resurse de cadru natural prezente în județul Brăila sunt detaliate în Capitolul 1 –
Structura teritoriului și reprezentate de arii naturale protejate, păduri și insule, unele mai cunoscute sau
unele mai puțin cunoscute de turiști. Pe lângă aceste resurse, apele termale și minerale prezente la nivelul
județului aduc un aport considerabil în ceea ce privește dezvoltarea turismului balneoclimatic, în special în
zonele care și-au creat deja o notorietate pe baza acestui tip de turism, sau care pot fi incluse în diferite
trasee turistice viitoare.
Așezarea geografică este avantajoasă pentru județ deoarece condițiile naturale și de proximitate sunt
prielnice dezvoltării economice și sociale. Relieful și clima favorizează locuirea, iar pe solurile fertile se
practică o agricultură bogată. Apropierea de mare și de capitală înlesnește legăturile cu întreaga țară și cu
Europa. Toate aceste elemente conferă județului accesibilitate și deschiderea către întreaga țară. La
acestea se mai adaugă ariile naturale protejate ce intră în structura programului Natura 2000 și alte zone
importante naturale pentru turism, respectiv:
BALTA MICĂ A BRĂILEI | Parc natural ce se întinde pe o suprafață de 24.555 hectare ce cuprinde o faună
diversificată: mamifere, reptile, amfibieni, pești și păsări, unele dintre specii aflându-se pe lista Uniunii
Internaționale pentru Conservarea Naturii. Este o resursă importantă pentru dezvoltarea și promovarea
turismului ecologic și științific
LACU SĂRAT | Stațiune turistică de interes național. Date fiind proprietățile curative ale apei, zona a prins
contur ca stațiune încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Lacu Sărat, aflat la 5 km de municipiul Brăila,
conține nămol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, fiind considerat unul din cele mai valoroase
nămoluri sapropelice din Romania.
POPINA BLASOVA | Este situată în nord-estul Insulei Mari a Brăilei, în apropierea Lacului Blasova, opus
localității Turcoaia. A fost declarată monument al naturii, datorită unicității sale în relieful județului Brăila.
REZERVAȚIA NATURALĂ PĂDUREA VIIȘOARA | Pădurea reprezintă o relicvă a codrilor de stejar care
populau nisipurile de origine fluviatilă de pe malul drept al râului Călmățui. Tăiată irațional timp de sute de
ani, aceasta s-a regenerat natural.
În cadrul rezervației există exemplare de stejar brumăriu cu vârsta între 350-400 ani. Printre aceștia, se află
un arbore, denumit stejarul prințesei, despre care se spune că a fost plantat chiar de Ștefan cel Mare.
REZERVAȚIA NATURALĂ LACUL JIRLĂU | Situată pe teritoriul a trei UAT-uri – Jirlău, Vișani, Galbenu,
rezervația prezintă unul dintre cele mai mari limanuri fluviatile de pe cursul râului Buzău.
Pentru Lacul Jirlău de pe teritoriul comunei Jirlău, județul Brăila, prin Hotărârea nr. 3/25.01.2006 a Comisiei
Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a stabilit dreptul de
proprietate privată asupra terenurilor pentru 147 de persoane fizice, totalizând o suprafață de 197.2524
ha.13
REZERVAȚIA NATURALĂ PĂDUREA CAMNITA | Rezervația din Pădurea Camnița a fost înființată în anul
1994, când a fost declarată rezervație forestieră. Șase ani mai târziu, în urma unei legi, a fost declarată
rezervație naturală și a fost inclusă în cea de-a treia categorie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea
Naturii. Necesitatea înființării unei arii protejate a apărut datorită faptului că aici se află mai multe
exemplare de frasin, care sunt considerate arboret pur și reprezintă o raritate în județul Brăila.14
LACUL TĂTARU | Lacul Tătaru este un lac sărat aflat în județul Brăila, la aproximativ 95 de kilometri de
municipiul Brăila, în partea de sud a comunei Dudești. Lacul Tătaru se numără printre ariile protejate din
județul Brăila, fiind recunoscut ca rezervație ornitologică. Au fost identificate 91 specii de păsări
13
https://paradisul-pasarilor.ro/rezervatia-naturala-protejata-jirlau-visani/
14
https://destepti.ro/rezervatia-naturala-padurea-camnita-braila
64
caracteristice habitatelor de baltă și baltă-mlaștină, printre care și specii amenințate cu dispariția la nivel
european, specii vulnerabile la modificări ale habitatului lor sau rare: sitarul de mâl (Limosa limosa), cioc
întors (Recurvirostra avosetta), chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybridus), fluierarul cu picioare roșii
(Tringa totanus) etc. Pe pășunile din imediata apropiere a lacului s-a constatat și o populație destul de
numeroasă de popândău (Citellus citellus), specie ocrotită la nivel european.
BRAȚUL VÂLCIU | Brațul Vâlciu este unul din cele 3 brațe (Brațul Cremenea sau Dunărea nouă – brațul
navigabil din vest, Brațul Vâlciu – în mijloc și Brațul Măcin sau Dunărea veche – în est) în care se desparte
fluviul Dunărea la intrarea în județul Brăila.
Toate aceste resurse naturale sunt favorabile mai ales practicării turismului în natură / activ (de ex.
drumeții în zonele naturale, observarea habitatelor naturale în zonele protejate), sportiv (vânătoare,
pescuit) și balnear (tratamente pe bază de ape minerale cu rol terapeutic).
Pe lângă acestea mai există o serie de elemente turistice naturale ce favorizează turismul în natură, în
special în municipiul Brăila, respectiv:
FALEZA ȘI ESPLANADA DUNĂRII | În acest moment există în lucru proiectul privind realizarea unui Centru
de Agrement pe Faleza Dunării. Proiectul se realizează în zona spațiului verde existent între clădirea în care
funcționează la ora actuală ANAF Brăila și scena de spectacole de pe Esplanada Dunării. Parcul se adresează
tuturor categoriilor de vârsta, acesta oferind locuri de joacă pentru copii dar și locuri de petrecere a
timpului liber pentru adulți.
GRĂDINA PUBLICĂ BRĂILA | În decursul istoriei, edilii au făcut o prioritate din amenajarea și întreținerea
acestui spațiu urban. Punctele de atracție ale Grădinii Publice sunt astăzi Casa Memorială Panait Istrati,
Chioșcul Muzicii și Castelul de Apă.
Casa Memorială Panait Istrati, a fost amenajată în fosta locuință a grădinarului, alături de bufetul din
gradină și seră. Din 1984, cele două clădiri adăpostesc Expoziția de Etnografie și Artă Populară, respectiv
Casa Memorială Panait Istrati, în care vizitatorul ia contact direct cu masa și instrumentele de lucru,
biblioteca și obiectele personale ale scriitorului.
Chioșcul Muzicii aparține arhitecturii urbane moderne, îmbinând organic structura metalică, ornată în stil
Art Nouveau.
Castelul de Apă a fost ridicat între anii 1912-1913, ca o construcție modernă formată din centuri și
contraforți, ce îmbrăca la exterior rezervorul cilindric.
PARCUL MONUMENT | Parcul este menționat pentru prima oara în 1833, cu ocazia construirii unui pod pe
drumul Călărașilor pentru legătura cu Monumentul eroilor de la 1828. Deși monumentul nu mai există,
denumirea parcului a rămas legată de acesta. În cadrul parcului principalele atracții sunt: Secția de Științe
ale Naturii a Muzeului Brăila, Stadionul de fotbal „Municipal", Orășelul Copiilor, Clubul de tenis Bursagrirom,
Terenurile de tenis de la Pescărușul, Bazinul de Înot și Stadionul de atletism.
Aici au loc concerte ale Fanfarei Militare cu ocazia diferitelor manifestări organizate de autoritățile locale
Pe lângă acestea, municipiul Brăila mai beneficiază și de plantațiile din apropierea limitei teritorial
administrative precum Pădurea Stejarul și lizierele din zona dig mal, dar și de o suprafață verde de 33.85
ha situată în stațiunea Lacu Sărat, frecventată de către populației mai ales pe parcursul sezonului de vară.
4.2.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Obiectivele de patrimoniu construit și construcții cu valoare arhitecturală și culturală din județul Brăila sunt
detaliate în Capitolul 1 – Structura teritoriului. Cele mai importante din punct de vedere al potențialului
turistic cuprind:
CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI BRĂILA | Centrul vechi al municipiului Brăila este unic în toată zona
extracarpatică. Conservă până astăzi, pe toată suprafața, una din cele mai complexe texturi urbane din țară,

65
cu fond construit din prima jumătate a secolului al XIX-lea până la jumătatea secolului al XX-lea. Este
singurul oraș care poate oferi la scară naturală imaginea evoluției istorice, economice și urbanistice a unei
așezări românești din epoca modernă.15
Zona este inclusă în întregime în categoria monumentelor istorice de interes local și amintit alături de
Sighișoara ca oraș-muzeu reprezentativ pentru epoca medievală. Are regim de rezervație urbanistică, cu
numeroase monumente înregistrate.
PALATUL AGRICULTURII | Lucrările de construcție ale Palatului Agriculturii din Brăila, important edificiu în
stil neo-românesc în care a funcționat așa-numita bursă europeană a grâului, au fost începute în anul 1923
și finalizate în anul 1929. Impozantul Palat al Agriculturii este unul dintre frumoasele edificii care, de-a
lungul anilor, au constituit un motiv de mândrie pentru orașul dunărean.
PIAȚA TRAIAN | Piața a avut de-a lungul timpului numeroase denumiri precum: Piața cea mare, Sf.
Arhanghel Mihail, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Grădina Mică, Grădina Triplic, Rally (acesta fusese
primul proprietar de pe locul Teatrului de astăzi), Dumitru Ionescu (mare filantrop care a dăruit orașului
clădirea Teatrului) și V.I. Lenin.
Piața Traian reprezintă centrul vechi al orașului cu sensul de piață publică în care se concentra negoțul și
viața civică a orașului. Una dintre cele mai reprezentative construcții ale orașului este Ceasul Public din
Piața Traian, ridicat în anul 1909. Ceasul este o piesă de mobilier urban rară, întrucât erau preferate
orologiile din turnurile bisericești sau construcții administrative, și mai puțin ceasuri individuale.
GARA FLUVIALĂ | Gara Fluvială din Brăila, cunoscută și sub denumirea de Căpitănia Veche, o clădire
impunătoare construită de cunoscutul arhitect Anghel Saligny, este locul din care porneau odinioară la
drum navele ce străbăteau cursul Dunării. Este o construcție în stil neoromânesc, solidă, ce a rezistat de-a
lungul timpului fără modificări.
MOARA VIOLATOS CU URIAȘUL COȘ | În trecut se numea Fabrica de făină Panait Violatos, cea mai
impozantă și mai perfecționistă instalație din toată țara și, probabil, din întregul Orient, care prin instalația
electrică, oferea de pe Dunăre o priveliște feerică. După ce-l de-al doilea Război Mondial, clădirea a fost
naționalizată, schimbându-și destinația iar instalațiile dezafectate, însă a fost păstrată valoarea
arhitecturală.
CASTELUL DE APĂ | Situat pe faleza Dunării, în cel mai înalt punct al orașului Brăila, Castelul de Apă este
considerat a fi unul dintre simbolurile orașului. Construcția Castelului de Apă a început în anul 1912 și a
fost finalizată un an mai târziu, edificiul modern înlocuind vechiul rezervor de apă al orașului, situat în Piața
Carantinei, care se deteriorase.
SILOZURILE ANGHEL SALIGNY | Întregul proiect este de o anvergură foarte mare chiar și pentru criteriile
de azi. Cele 336 de silozuri aveau o capacitate de 50 sau 100 de tone fiecare. Toată construcția era dotată
cu utilaje moderne – instalații de site, benzi de transport orizontal și vertical pentru cereale, balanțe pentru
cântărit.
MOARA LYKIARDOPOL | Moara a fost construită în 1912, la câteva decenii după Moara Violatos, și ea cea
mai modernă la vremea ei. Clădirea monumentală se vedea de pe Dunăre și impresiona prin dimensiuni:
avea cinci etaje, se întindea pe o suprafață de peste un hectar. Când a fost construită, Moara Lykiardopol
a fost cea mai modernă din această parte a Europei și exporta făină în tot Orientul.
BISERICA BUNA VESTIRE | Biserica Greacă din Brăila, cu hramul „Buna Vestire”, a fost ridicată în stil
bizantin, cu influențe antice elene, gotice și de Renaștere. Deși construită de comunitatea greacă, biserica
a aparținut totdeauna statului român. Monumentul istoric este cuprins într-un program de restaurare și
consolidare.
15
Atlas istoric Brăila – Maria Stoica, p. XI
66
BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIL | Biserica mică din mijlocul parcului Traian este unică în
România: este singura biserică făcută într-o fostă geamie. De altfel, de la distanță, nici se remarcă silueta
de biserică, întrucât nu are turle.
BISERICA SF. NICOLAE | Biserica Sf. Nicolae este una din cele mai frumoase biserici din municipiul Brăila,
construită din banii localnicilor, după un incendiu, după planurile arhitectului-șef al orașului, pictată de un
pictor școlit la Paris și decorată de unul dintre cei mai buni sculptor de biserici din epocă.
Pe lângă aceste obiective detaliate, pe teritoriul județului Brăila se mai găsesc și alte obiective cu o valoare
cultural-istorică de o deosebită importanță ce trebuie menționate, precum: Biserica Romano – Catolică
Adormirea Maicii Domnului, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Biserica Adormirea Maicii Domnului,
Zona fostei Mitropolii a Proilavei de pe Faleza Dunării, Casa monahală de la Măxineni, Palatul Lyra,
Catedrala Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, Fabrica de bere
R.H. Müller, ansamblu de arhitectură populară din Măxineni, Conacul Orezeanu din comuna Traian și multe
alte case și elemente de for public care se regăsesc pe tot teritoriul județului.
În ceea ce privește cultura în județul Brăila, acesta dispune de o rețea de instituții specializate, rolul cel mai
important în viața culturală fiind jucat de Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Teatrul de Păpuși „Cărăbuș”,
Școala de Arte și Meserii și Muzeul de Istorie al Brăilei, ultimul având venerabila vârstă de peste 125 de ani
și o impresionantă colecție de obiecte istorice și arheologice.
Teatrul Dramatic ''Maria Filotti''. Construit la mijlocul secolului al XIX-lea și restaurat în anii 1980, se distinge
prin valoarea sa arhitectonică și măiestria artistică a cortinei, fiind o adevărată operă de artă unică în
Europa datorită stilului artistic folosit la realizarea ei (cusătură de mărgele și fir de aur, reprezentând
soarele și luna, râsul și plânsul). Se remarcă, de asemenea, imensul vitraliu din holul monumental al clădirii
teatrului. De altfel, un act de recunoaștere a valorii acestui lăcaș de cultura îl reprezintă includerea sa în
albumul UNESCO alături de cele mai reprezentative edificii din Europa destinate spiritualității umane.
În viața culturală a Brăilei, prezintă un mare interes și „Expoziția memorială Panait Istrati'', inaugurată în
1984 cu ocazia centenarului nașterii celebrului scriitor. Secția de istorie a Muzeului Brăilei dispune de un
fond deosebit de colecții istorice și arheologice, printre care se distinge coiful de bronz descoperit la
Găvani-Brăila, reprezentând cultura traco-getă.16
Muzeul Brăilei Carol I este o altă instituție importantă pentru viața culturală brăileană, și funcționează într-
o veche clădire declarată monument arhitectural și istoric, amplasată în Piața Traian. Edificiul, construit în
1870, a avut, de-a lungul timpului, mai multe destinații, între care cea de restaurant, hotel sau imobil
pentru utilități publice.
La fel este și cazul Centrului Cultural Nicăpetre, care a fost înființat în decembrie 2001, pentru a adăposti
donația sculptorului brăilean și funcționează în sediul fostei Case a Colecțiilor de Artă, a cărei activitate s-a
desfășurat sub această denumire în perioada 1986-2001.
Multe dintre aceste resurse sunt puse în valoare și promovate prin intermediul traseelor turistice care
reprezintă o oportunitate pentru creșterea vizibilității obiectivelor turistice din județul Brăila. Astfel, în
cadrul județului Brăila au fost identificate o serie de tururi puse la dispoziție de Consiliul Județean Brăila17,
ce pot aduce plus valoare experiențelor turiștilor:
• Turul muzeelor și caselor memoriale din Brăila – durată o zi și jumătate, cazare, demipensiune,
spectacol de dansuri grecești oferit de Comunitatea Elenă Brăila;
• Turul bisericilor din centrul vechi al municipiului Brăila – durată 4 ore cu masă pescărească de prânz
la restaurant cu specific;
• Turul lăcașurilor de cult din județul Brăila, incluzând Mânăstirea Măxineni și Mânăstirea Lacu Sărat
– durată o zi și jumătate cu cazare și demipensiune;
16
Consiliul Județean Brăila, VIII. Turismul. Cadrul general si potențialul turistic al județului Brăila
17
https://cjbraila.ro/dm/portal.nsf/AllByUNID/Descopera-Braila-0000846E?OpenDocument
67
• Tur ocazional – Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii – durată o zi și jumătate cu cazare și

demipensiune;
• Tur „Pe urmele lui Terente” – Croazieră pe Dunăre, incursiune în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
– durată 5 ore cu masă pescărească la bord;
• Croazieră pe Dunăre – Panorama orașului Brăila – Dunărea veche – Brațul Craiva – durată 3 ore.
Asemenea clădirilor monument, traseele turistice ce au fost marcate și promovate inițial prin broșuri sau
în mediul online, în special pe pagina oficială Descoperă Brăila 18, sau paginile oficiale ale administrației
publice, Consiliul Județean sau primării, pe rețelele de socializare sau site-urile asociațiilor din domeniu, au
nevoie de elemente de signaletică amplasate în spațiul public, pentru a putea fi cât mai ușor vizibile și
parcurse chiar și de către turiștii în tranzit.
4.2.3. FORME DE TURISM PRACTICATE

Atât la nivel național, cât și internațional, s-a constatat o creștere a turismului de tip wellness atât individual,
dar mai ales cuplat cu turismul balnear. Turismul balnear și de SPA reprezintă un domeniu în creștere pe
plan global. În același timp, în România, s-au făcut investiții în zona private a turismului balnear, ceea ce a
condus și la creșterea calității serviciilor. Astfel, stațiunile balneare românești au cunoscut un grad de
ocupare din ce în ce mai ridicat.
În ceea ce privește definirea turismului de wellness, acesta reprezintă asocierea turismului cu nevoia de a
menține și de a îmbunătăți starea de bine a unei persoane. Această definiție include turismul de sănătate
sau turismul balnear dar permite și extinderea conceptului de wellness la o varietate de produsele ce pot
face parte dintr-un sejur, indiferent că este vorba de unul de afaceri sau de agrement.
Stațiunile balneare românești pot să valorifice astfel un real know-how la nivel medical și trebuie să
dezvolte mai mult paradigma wellness, în special în segmentul turismului în natură.
În prezent, activitatea de turism în județul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute:
• Turismul balnear,
• Turismul de sfârșit de săptămână
• Turism de tranzit, cu ramificații în turismul de odihnă asociat cu tratamentul balnear, pescuitul
sportiv, turismul de cunoaștere și turismul cultural.
Ca tipuri de turism reținem: turismul de tratament, turismul de odihnă, pescuitul sportiv, turismul nautic,
precum și, turismul de cunoaștere, confundabil pana la un punct, cu turismul cultural.19
Turismul balnear este forma principală de turism practicată, valorificând resursele existente la Lacu Sărat,
Câineni, Movila-Miresii și Lacu Sărat-Batogu. Turismul de sfârșit de săptămână constituie o coordonată
prioritară, prin intermediul căruia se dezvoltă servicii asociate unor forme de turism ca: turism pentru
pescuit sportiv și vânătoare, turism rural și ecoturism, turism cultural și cel generat de participarea la
diferite manifestări sportive și artistice. Diversitatea și valoarea resurselor turistice naturale și antropice
din municipiul Brăila, din zona sa periurbană și chiar de la nivelul județului, este favorabilă practicării unor
forme variate de turism.
Toate aceste resurse favorizează practicarea a numeroase tipuri de turism sau prezintă potențial pentru
dezvoltarea unor noi tipologii.
TURISMUL DE ODIHNĂ ȘI DE RECREERE | Acest tip de turism este frecvent întâlnit, oferind un bun prilej
de a cunoaște locuri noi, istoria și obiceiurile locurilor. Este o formă complementară de turism care se
18
https://descoperabraila.ro/
19
68
bazează atât pe resursele naturale, cât și pe cele antropice, stațiunile Lacu Sărat și Câineni-Băi
reprezentând principalele puncte de atracție și pentru aceste tipuri de activități.
TURISMUL BALNEOCLIMATIC (WELLNESS) | Este o formă specifică a turismului de odihnă care a luat o
amploare mare, atât ca urmare a dorinței de a preveni anumite îmbolnăviri, cât și pe fondul creșterii
surmenajului și a bolilor profesionale provocate de ritmul vieții moderne. Din această cauză, el este legat
mai mult de anumite stațiuni cunoscute pentru proprietățile lor terapeutice, pentru apele minerale,
termale sau pentru nămoluri. Pe teritoriul județului Brăila se regăsesc două stațiuni balneoclimatice
respectiv stațiunea Lacu Sărat – atestată ca stațiune turistică de interes național, stațiunea Câineni-Băi –
stațiune balneoclimatică sezonieră de interes local, la care se adaugă și Movila-Miresii și Lacu Sărat-Batogu.
Zona stațiunii Lacu Sărat are un potențial turistic sporit, beneficiind de proximitatea sau accesul facil către
numeroase obiective și atracții de interes local, regional și chiar național. Spre exemplu, din Lacu Sărat sunt
organizate excursii către mai multe destinații turistice de interes major de la nivel național, precum Delta
Dunării și fluviul Dunărea, litoralul românesc al Mării Negre, zona turistică a Bălții Mici a Brăilei etc. În
același timp, este important de menționat faptul că zona stațiunii Lacu Sărat oferă posibilitatea vizitării
unei serii de atracții importante la nivel local și regional, precum: baza de tratament balneoclimatică,
Iezerul Chiriloaia, Iezerul lui Stan, Insula Fundu Mare, Insula Harapu, Insula Mică a Brăilei, Lacul Misaila,
Mănăstirea Lacu Sărat, etc. Nu în ultimul rând, la o distanță de aproximativ 5 km se află municipiul Brăila,
unde se poate realiza cu ușurință accesul la importante obiective turistice urbane de interes local și regional,
precum: esplanada Dunării, Parcul Monument, Grădina Mare, diferite muzee și case memoriale, precum și
multe altele.20
Din punct de vedere al tipurilor de turism, în stațiunea Lacu Sărat și în împrejurimi se pot practica: turismul
de cură balneară, turismul de odihnă și recreere, turismul cultural-religios, cicloturismul, turismul ecologic
și științific, pescuitul sportiv, turismul de afaceri, turismul de sejur sau turismul de week-end.21
Cu toate acestea, oferta turistică și imaginea de ansamblu a stațiunii au de suferit din cauza unei slabe
diversificări a serviciilor și produselor oferite sau pe fondul aspectului degradat al infrastructurii turistice,
care în cele mai multe cazuri necesită intervenții de modernizare. Este cazul, spre exemplu, al dotărilor de
agrement, pe de-o parte, precum plajele, ștrandurile, baza sportivă sau camping-ul, precum și al altor
aspecte care influențează experiența turistică cum ar fi lipsa unor evenimente culturale, artistice și sportive
sau lipsa unor produse turistice integrate care să ofere o gamă mai variată de activități de petrecere a
timpului liber pentru cei care petrec o perioadă mai lungă de timp în stațiune (spre exemplu, trasee
turistice în stațiune și către zonele învecinate, croaziere pe Dunăre etc.). Acest lucru determină și o
sezonalitate mai accentuată a activității turistice, care se concentrează în cea mai mare parte pe turismul
de tratament.
TURISMUL CULTURAL ȘI CEL ECUMENIC | Turismul cultural este definit ca fiind orice deplasare a unei
persoane din motive esențial culturale cum ar fi circuitele turistice de studiu, artele performative (dansul,
teatru, muzica etc.), circuitele culturale, călătoriile la festivaluri sau alte evenimente culturale, vizitele în
locuri culturale și la monumente etc. Acest tip de turism abordează cultura unui loc, în special valorile ei
artistice, și facilitează legătura dintre regiunile urbane și în zonele rurale.
Turismul cultural are premise de creștere, în contextul ridicării nivelului de cultură și gradului de civilizație,
amplificându-se dorința de cunoaștere a turiștilor. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural
deosebit, ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte o nișă importantă de dezvoltare a activității
turistice brăilene.
Acest tip de turism prezintă cel mai mare potențial de dezvoltare, în special la nivelul marilor centre urbane
din regiune, însă este necesară o promovare mai accentuată a resurselor culturale locale și dezvoltarea
unor produse turistice atractive care să poată fi competitive la nivel regional și național. La acestea se
20
Studiul privind managementul operațional pentru organizarea, funcționarea și promovarea stațiunii Lacu Sărat
21
Studiul de fundamentare pentru atestarea arealului Lacu Sărat ca stațiune balneoclimatică, 2018
69
adaugă și turismul gastronomic care se poate dezvolta pe baza specificului cultural dunărean sau a
multiculturalismului specific zonei.
TURISMUL ECOLOGIC ȘI ȘTIINȚIFIC | Datorită prezenței în zonă a sitului Natura 2000 ROSCI 0307 Lacu Sărat
și a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (sit Natura 2000 ROSCI 006 Balta Mică a Brăilei și ROSPA 005 Balta
Mică a Brăilei), acest tip de turism este unul preferat în rândul turiștilor, la acesta adăugându-se și turismul
de vânătoare sau pescuitul sportiv ca forme de turism în natură.
Spre exemplu, desfășurarea a numeroase activități eco-turistice pe teritoriul parcului ce înconjoară
stațiunea Lacu Sărat, precum birdwatching, plimbări cu barca, excursii cu ghid, foto-safari, pot fi
completate cu turismul științific, determinat de marea varietate floristică și faunistică existentă pe teritoriul
Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Această formă de turism se adresează unui segment specializat de
turiști: oameni de știință, cercetători, studenți, dar și iubitorilor de natură.
TURISMUL MICE | Reprezintă acea formă de turism practicată de angajați sau de alte categorii de persoane,
în interes de serviciu, în interiorul sau în afara țării de reședință, incluzând: participarea la întâlniri de
afaceri, târguri și expoziții, conferințe sau reuniuni. Turismul de afaceri este favorizat în special la nivelul
centrului urban Brăila, însă turismul MICE (Meetings – Incentives – Conventions – Exhibitions) are un real
potențial de dezvoltare și la nivelul stațiunii Lacu Sărat, în special pentru activități de team-building, fiind
necesară însă o extindere a infrastructurii specifice.
Turismul de afaceri se fundamentează pe existența unui mediu economic relativ dinamic, favorizat de
amplasarea orașului pe malul Dunării și a unor facilități pentru organizarea de conferințe în hotelurile din
oraș. Acest lucru constituie premisa ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism.
Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipiului Brăila, deoarece aici își concentrează
activitatea cele mai multe și mai profitabile unități economice active de pe plan județean. Rețeaua
unităților hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcția unor unități hoteliere private, ceea ce
reflectă existența unei cereri în acest domeniu.
TURISMUL NAUTIC ȘI TURISMUL DE CROAZIERĂ | Acest tip de turism este facilitat de amplasarea
municipiului Brăila pe malul Dunării, precum și existența portului Brăila. Pescuitul sportiv valorifică bogatul
fond piscicol din apele Dunării, dar și cel din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul județului Brăila (Zăton,
Blasova, Lutul Alb, Esna etc.) și se desfășoară cu respectarea legislației în vigoare.
Pe lângă acestea, alte forme de turism precum turismul de tranzit, este favorizat de faptul că zona este
tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral și deltă. Turismul de sfârșit de
săptămână este favorizat de existența unor zone atractive pentru turiști (Balta Mică a Brăilei, stațiunea
Lacu Sărat, lacuri de apă dulce sau sărată din județ), dar și de faptul că la mai puțin de 100 km sunt situate
câteva orașe importante de unde provin numeroși turiști (Galați, Slobozia, Buzău, Focșani și Râmnicu Sărat).
Această formă de turism trebuie valorificată eficient și durabil în același timp, cu studii privind presiunea
exercitată asupra mediului de fluxul de turiști din weekend.
4.2.4. INFRASTRUCTURĂ TURISTICĂ A JUDEȚULUI

Potrivit datelor INS, numărul de structuri de primire cu funcțiune de cazare turistică la nivelul Regiunii Sud-
Est a crescut în perioada 2014-2019 cu aproximativ 7,3% respectiv, de la un total de 1.101 în 2014 la 1.504
unități în anul 2019. La nivelul județului Brăila, numărul de structuri de primire turistice a crescut de la 40
în 2014 la 43 de unități în 2019, o creștere de 7%.
TABEL 18. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCȚIUNE DE CAZARE PE TIPURI DE
STRUCTURI, ÎN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2019
TIPOLOGIE 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total structuri, din 40 42 42 43 43 43

care:

70
TIPOLOGIE 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Hoteluri 20 20 20 21 20 20
Hosteluri 1 1 1 1 1 1
Hoteluri apartament 1 1 1 - - -
Moteluri 3 3 3 3 3 3
Vile turistice 3 3 3 3 4 4
Campinguri 1 1 1 1 1 1
Popasuri turistice 2 2 2 2 2 2
Căsuțe turistice 1 1 1 1 1 1
Tabere de elevi și 1 1 1 1 1 1
preșcolari
Pensiuni turistice 6 8 8 9 9 9
Pensiuni agroturistice 1 1 1 1 1 1
Analiza pe localități arată faptul că cele mai multe structuri sunt în municipiul Brăila, în număr de 22, din
care 12 sunt hoteluri, 1 hostel, 1 motel, 2 vile turistice și 6 pensiuni turistice. Comparativ cu anul 2014,
aceste structuri din municipiu au scăzut de la 29 la 22, cu -24,13%.
Cele mai multe unități de cazare de mari dimensiuni din județ au fost ridicate în perioada comunistă, la
standardele din acea perioadă, prin urmare dispun de facilități relativ restrânse pentru conferințe, wellness
sau SPA. Totuși, astfel de facilități au fost dezvoltate la stațiunea Lacul Sărat, unde funcționează în prezent
complexul balneoclimatic Lacu Sărat, vestit pentru proprietățile curative ale nămolului, ce a primit de
curând statutul de stațiune de interes național.
În baza de tratament a hotelului Perla sunt puse la dispoziția pacienților proceduri pentru următoarele
grupe de afecțiuni: afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale inflamatorii, afecțiuni
reumatismale articulare, afecțiuni posttraumatice, afecțiuni dermatologice, afecțiuni neurologice
periferice, afecțiuni ginecologice, afecțiuni endocrine sau afecțiuni ale aparatului locomotor.22
Mai mult, pentru a vedea o situație mai recentă la nivelul unităților de cazare, la nivelul anului 2021, în
județul Brăila sunt clasificate conform datelor 23 de pe site-ul Ministerului Turismului 54 de astfel de
structuri, totalizând o capacitate de 2.462 de locuri. La fel ca și în cazul anul 2014 și anului 2020, UAT-urile
cu cel mai ridicat număr de unități de cazare sunt municipiul Brăila și localitatea Chiscani – cunoscută
pentru stațiunea Lacul Sărat.
În ceea ce privește gradul de confort al ofertei de cazare turistică, potrivit acelorași date, județul dispune
de structuri catalogate ca având 1, 2, 3 și 4 stele, precum și 3 și 4 flori. Astfel, un hotel se încadrează în tipul
de confort cu 4 stele și o pensiune turistică, agroturistică și o vilă turistică în tipul de confort de 4 flori. Cele
mai multe structuri sunt înregistrate în tipul de confort cu 3 stele / 3 flori și 2 stele.
Mai mult, gradul mai scăzut de confort determinat de predominanța structurilor cu 2, respectiv 3 stele/flori
indică slaba diversitate a ofertei de cazare și este un factor determinant în conturarea nivelului de
atractivitate a județului în ansamblu, acesta adresându-se în principal populației cu venituri scăzute și medii.
22
http://orasulbraila.weebly.com/sta539iunea-lacu-s259rat.html
23
Date actualizate pe 26.04.2021
71
Deși în prezent nu există infrastructura necesară satisfacerii cerințelor specifice unor vizitatori cu un nivel
mai ridicat de trai, care sunt în căutarea unor condiții superioare și care pot aduce mai multe venituri
județului, acest lucru este în curs de ameliorare, urmărindu-se sporirea capacității de cazare de 4 și 5 stele
în cadrul stațiunii Lacul Sărat.
Numărul structurilor de primire turistice cu funcțiune de cazare se reflectă și în capacitatea de cazare
turistică existentă, a cărei analiză a fost efectuată pe o perioadă mai lungă de timp, urmărind dinamica
acesteia pe parcursul anilor 2014-2019. Din totalul locurilor de cazare existente în unitățile de primire
turistică la nivel regional, județul Constanța deține 25,2% din numărul de locuri la nivel de țară și 45,3% din
cele regionale.
Litoralul românesc nu poate fi concurat de nicio altă destinație turistică, totuși în Regiunea Sud-Est fiecare
județ încearcă să valorifice potențialul natural, precum: Delta Dunării în Tulcea, vulcanii noroioși și Geo-
parcul Ținutul Buzăului etc.
Din păcate, la nivelul județului Brăila se face prea puțin pentru valorificarea potențialului turistic de
excepție, turismul putând fi o șansă de relansare economică și de încetinire a declinului demografic. Județul
Brăila deține o pondere de numai 2,3% din totalul numărului de locuri de cazare existente în Regiunea Sud-
Est la nivelul anului 2019.
TABEL 19. EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ ÎN JUDEȚUL BRĂILA (2014-2019), PE TIPURI
DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ (NR. LOCURI)
TIPOLOGIE 2014 2019

Total capacitate, din care: 2.185 1.168
Hoteluri 1.594 964
Hosteluri 15 15
Hoteluri apartament 6 -
Moteluri 90 50
Vile turistice 60 30
Popasuri turistice 84 -
Tabere de elevi și preșcolari 251 -
Pensiuni turistice 85 109
În județul Brăila s-a înregistrat o tendință de scădere a numărului de locuri de cazare cu 1,7%, în perioada
2014-2019. Cele mai multe locuri de cazare se află în municipiul Brăila, respectiv 46,7% din totalul existent
în județ (2019), însă acest număr a înregistrat o scădere față de anul 2014 cauzată de trecerea stațiunii
Lacu Sărat în administrarea comunei Chiscani. Comparativ cu anul 2014, cea mai mare creștere s-a
înregistrat în localitatea Chiscani (o creștere de la 78 de locuri la 1.026 locuri, adică de 13,1 ori) și în
localitatea Vădeni (o creștere cu 26,7%).
Numărul de locuri-zile din structurile de primire turistice cu funcțiune de cazare în localitățile județului
Brăila a avut o evoluție ușor crescătoare în total, cu o creștere ceva mai pronunțată în cazul pensiunilor
turistice.
Evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune (nr. locuri-zile) pe tipuri de structuri de primire turistică
s-a analizat și pe localitățile componente ale județului Brăila. Se remarcă municipiul Brăila care deține 58%
din capacitatea de cazare în hoteluri, urmat de comuna Chiscani care înregistrează 37,3% din capacitatea
hotelieră a județului după preluarea în administrare a stațiunii Lacu Sărat. Pentru cazarea în zona rurală,
este de remarcat capacitatea de cazare din comuna Viziru, de altfel singura comună care asigură cazarea
în pensiuni agroturistice clasificate. Cu toate acestea, realitatea din teren contrazice datele statistice, site-
urile de profil promovează cazări în mai multe zone rurale brăilene, mai ales în cele din imediata
vecinătatea a Parcului natural Balta Mică a Brăilei (în Mărașu, Cazasu și Tichilești).

72
FIGURA 33. CAPACITATEA TOTALĂ DE CAZARE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2020
Alimentația publică reprezintă o altă componentă importantă a serviciilor turistice de bază. Deși nu este
destinată să satisfacă în exclusivitate nevoile consumatorului turistic, alimentația publică influențează
calitatea prestației turistice în ansamblu. Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila
nu este una foarte dezvoltată și necesită lucrări de reparații și modernizări pentru a putea satisface un
număr mult mai mare de consumatori.

73
Conform PATJ Brăila anterior, atât în municipiul Brăila, cât și în județ lipsesc unitățile reprezentative, cu
profil care să constituie o atracție turistică în sine (restaurante cu specific local, cu profil pescăresc sau
vânătoresc etc.).
În zonele de pescuit de exemplu, de pe malurile Dunării sau în cadrul Insulei Mari a Brăilei, se pot construi
restaurante tip cherhana, se pot amenaja nave vechi ca unități de alimentație publică și chiar restaurante
lacustre. De asemenea se pot înființa unități de alimentație publică de mici dimensiuni amplasate într-un
cadru pitoresc, cu ambianta naturală deosebită în care să predomine specificul local, iar serviciile și
agrementul să constituie elemente complementare.24
La nivelul Studiului de fundamentare pentru atestarea arealului Lacu Sărat ca stațiune balneoclimatică,
2018, UAT Chiscani beneficia de cea mai amplă ofertă a unităților de alimentație publică (13 unități, cu
1.458 de locuri), cu excepția municipiului Brăila care avea în componență un număr de 32 de unități de
alimentație publică, cu 4.212 locuri.
4.2.5. CIRCULAȚIE TURISTICĂ

Comparativ cu numărul de sosiri turistice în Regiunea de Sud-Est, în județul Brăila numărul de sosiri turistice
abia atinge 5% în 2019. Evoluția numărului de sosiri turistice relevă următoarea situație: o creștere a
numărului de sosiri turistice de la un număr de 56.246 persoane în 2014 la un număr de 88.879 persoane
în anul 2019, adică o creștere semnificativă de 36,7%. Cea mai mare creștere a cunoscut-o localitatea
Chiscani, numărul de sosiri crescând de la 262 turiști în 2014 la 21.443 turiști în 2019 (ca urmare a preluării,
de către administrația comunei, a stațiunii Lacu Sărat), urmată de Viziru (de la 691 turiști la 1.256) și Vădeni
(de la 11 turiști în 2014 la 349 în anul 2019). Municipiul Brăila deținea, la nivelul anului 2019, o pondere de
69,8% din numărul total de sosiri, fiind urmată de localitatea Chiscani cu 24,1%, localitatea Ianca cu 2,4%,
localitatea Viziru cu 1,5%, localitatea Tichilești cu 0,9%, localitatea Cazasul cu 0,8%, localitatea Vădeni cu
0,4% și localitatea Berteștii de Jos cu 0,1%.
Lipsa de investiții în infrastructura turistică specifică din turism a scăzut continuu. Hotelurile rămân în
continuare în fruntea preferințelor turistice, cu o evoluție spectaculoasă în stațiunea Lacu Sărat. După
modernizarea bazei de tratament și a unităților hoteliere de cazare, mulți dintre turiști au ales hotelurile
din stațiunea Lacu Sărat. Acest lucru poate revigora activitatea turistică în zonă, în condițiile în care
îmbătrânirea populației și interesul pentru turismul de sănătate și wellness sunt elemente definitorii în
turismul actual.
4.2.6. PROMOVARE, INFORMARE ȘI ORIENTARE TURISTICĂ

Pentru județul Brăila, cercetarea documentară a arătat că nu există o strategie diversificată de promovare,
majoritatea administratorilor de structuri de cazare mizând pe promovarea directă, de la turiști. De aceea,
website-urile proprii și prezența pe portalurile de turism sunt modalități uzuale de promovare, relativ puțin
costisitoare (prezența pe unele site-uri este gratuită), motiv pentru care se pare că este „motorul”
promovării – mai ales a pensiunilor turistice și agroturistice, a vilelor turistice etc. Dintre strategiile mai
puțin folosite se numără utilizarea portalurilor de cazare locale, înscrierea pe portaluri din străinătate sau
înscrierea pe portaluri autohtone de oferte last minute sau de reduceri / vouchere. Colaborarea cu agenții
de turism a structurilor de cazare din județul Brăila este utilă dar pentru aceasta toate structurile cu
funcțiune de cazare turistică ar trebui să fie clasificate. Există situații în care colaborarea cu agențiile este
benefică, un exemplu fiind colaborarea pe segmentul bugetar (turiști ce achiziționează sejururi cu
vouchere), fenomen întâlnit cu preponderență în cazul turismului balnear.
24
74
Referitor la promovarea turistică, la nivelul Consiliului Județean Brăila funcționează Centrul Județean
pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale25, aflat sub autoritatea Consiliului Județean. Pe
pagina web a centrului, secțiunile dedicate oferă turiștilor și localnicilor informații cu privire la ultimele
evenimente, festivaluri și concursuri precum și atelierele care se desfășoară pe teritoriul județului Brăila.
Promovarea online a ofertei turistice se realizează și la nivel local și în special de către autoritățile locale.
Astfel, platforma municipiului Brăila26 pune la dispoziția turiștilor o serie de informații cu privire la turism,
cultură și timp liber, economie și alte informații utile. Mai mult, platforma CNIPT Brăila 27 realizată cu
fonduri europene prin POR și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, aduce o serie de informații în plus pentru cei ce doresc să găsească de exemplu agenții de turism
atestate.
Nu în ultimul rând, pagina oficială a CJ Brăila deține o secțiune specială pentru cultură 28 unde sunt
prezentate o serie de informații legate de festivaluri, aspecte culturale, programe anuale și personalități
brăilene. Cu toate acestea, în urma cercetărilor proprii, s-a constatat lipsa unor materiale de promovare în
format tipărit sau online – pliante, broșuri, albume foto, filme sau hărți, care să faciliteze promovarea
turistică a județului Brăila.
Mai mult, s-a observat în cazul Stațiunii Lacu Sărat și împrejurimile acesteia, faptul că acestea nu
beneficiază de o promovare eficientă, integrată, care să pună în evidență caracteristicile distinctive ale unei
destinații mai extinse, fiind un posibil reper regional și național pentru regiunea Sud-Est. De asemenea, în
ceea ce privește oferta turistică a stațiunii, este necesar ca aceasta să fie diversificată, atât pentru a atrage
o varietate cât mai mare de vizitatori, cât și pentru a asigura o varietate de activități pentru turiștii care
petrec o perioadă îndelungată de timp aici (durata medie a șederii este de peste o săptămână).29
În acest context, un rol deosebit de important îl are administrația publică, reprezentând principalul factor
cu atribuții în dezvoltarea și promovarea stațiunii Lacu Sărat. În această categorie, pe lângă Consiliul Local
al Comunei Chiscani pe teritoriul căreia se află stațiunea, este inclus și Consiliul Județean Brăila, alte
autorități din proximitate sau diverși actori ai administrației centrale precum Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Turismului etc. La nivel
local se remarcă actorii care oferă servicii de cazare și de alimentație publică. Aceștia pot promova
stațiunea atât prin dezvoltarea produselor turistice, cât și prin suportul pentru monitorizarea atractivității
și performanței turistice fiind reprezentate în mare parte de unitățile de cazare și de cele de alimentație
publică.
Cu toate acestea, comunitatea locală, vizitatorii și potențialii investitori reprezintă publicul vizat pe care
stațiunea Lacu Sărat va urmări să îl atragă în continuare în vederea valorificării potențialului și resurselor
locale de care beneficiază, acesta putând avea și un rol important în promovarea și dezvoltarea destinației
în sine, precum și a întregului județ.
În același timp, șa nivelul județului Brăila au fost identificate mai multe zone ce prezintă potențial turistic
cu perspective de dezvoltare a turismului, astfel:
• Arealul turistic Brăila-Balta Brăilei – cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,
Corotișca, Blasova, Zaton, Insula Mica a Brăilei, Gropeni;
• Arealul turistic Câineni-Jirlău – cuprinde zona lacurilor cu același nume;
• Arealul turistic Ianca-Movila-Miresii – incluzând lacurile Movila Miresii, Ianca, Plopu, Lutu-Alb;
• Arealul turistic Valea Siretului – cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni;
25
http://centruldecreatiebraila.ro/
26
http://orasulbraila.weebly.com/
27
http://cniptbraila.ro/
28
https://cjbraila.ro/dm/portal.nsf/allbyunid/607117EC612D77F44225753D0044B6B9?OpenDocument
29
Studiul privind managementul operațional pentru organizarea, funcționarea și promovarea stațiunii Lacu Sărat
75
• Arealul turistic Batogu – cuprinde zona lacurilor Vultureni și Lacu Sărat-Batogu;

• Arealul Colțea-Dudești – cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru;
• Arealul Însurăței – incluzând sursele de ape termale și pădurea Viișoara.30
De asemenea, promovarea județului pe piețele externe este încă deficitară, dovadă fiind și numărul redus
de turiști și în special al celor străini. Autoritățile județene și locale, precum și instituțiile de cultură din
subordinea acestora (muzee, biblioteci, centre culturale) au depus în ultimii ani eforturi pentru
diversificarea agendei de evenimente culturale din județ, însă cele mai multe dintre acestea nu beneficiază
de notorietate națională sau internațională suficient de mare pentru a atrage un număr mare de vizitatori
și turiști, așa cum se întâmplă în alte zone din țară (de ex. Festivalurile Untold și Electric Castle la Cluj, Târgul
de Crăciun de la Sibiu etc.).
Cu excepția unor investiții punctuale din orașele care au implementat proiecte europene în domeniul
promovării turistice în perioada anterioară de programare cum este municipiul Brăila 31, infrastructura de
semnalizare turistică din județul Brăila este destul de deficitară. În cazul multor obiective de patrimoniu
sau atracții naturale și antropice nu există mijloace de informare în limbi străine, informația fiind
inaccesibilă vizitatorilor străini.
Astfel, cooperarea între administrația publică și părțile interesate de la nivel local, regional sau național
reprezintă atât o mare provocare, cât și un important element de potențial în vederea creării unei zone
turistice atractive și competitive pentru turiștii români și străini.
În final, se observă faptul că identitatea joacă un rol important atunci când se urmărește susținerea sau
revitalizarea unui teritoriu. Un astfel de instrument oferă noi modalități prin care un areal poate transmite
imaginea sa în lume, permițând în același timp acestuia să se bucure de avantajele competitive de la nivel
național și internațional care pot exista. Se poate exploata astfel potențialul natural favorabil de care
dispune județul Brăila, valorificarea patrimoniului cultural, istoric și industrial și lansarea unor produse
turistice noi, menite să atragă interesul asupra zonei pe tot parcursul anului.
Pentru gestionarea tuturor acestor elemente este oportună instituirea unei structuri de management a
destinației care să faciliteze cooperarea diferiților actori relevanți pentru dezvoltarea și promovarea
destinației.
30
Consiliul Județean Brăila, VIII. Turismul. Cadrul general și potențialul turistic al județului Brăila
31
„Brăila – cultură, locuri, tradiții și obiceiuri străvechi” proiectul care a fost derulat timp de un an, prin care s-a dorit
promovarea obiectivelor turistice din zonă, sursa de finanțare fiind Fondul European de Dezvoltare Regională.
Proiectul a reușit să pună în valoare bisericile vechi, clădirile din centrul istoric al municipiului, tradițiile culinare și
costumele populare dunărene, Balta Mică a Brăilei, zonele protejate și zonele inundabile din județ, cu scopul de a
atrage cât mai mulți turiști în orașul de la Dunăre.
76
5. CONCLUZII, PROBLEME, DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI

PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE
5.1. PROBLEMATICA GENERALĂ A STRUCTURII ECONOMICE

Per ansamblu, economia județului este una mixtă, bazată pe sectoarele agricole, industriale și de servicii.
Industria ocupă o pondere importantă din economia județului Brăila din punct de vedere al poziției pe care
aceasta o deține ca susținătoare a celorlalte ramuri ale economiei, însă după anii 1990 sectorul industrial
din județ a traversat o perioadă de restructurare și de reașezare confirm noilor principii de piață. În același
timp, prezența semnificativă a sectorul terțiar se datorează activităților legate de port, precum și celor de
servicii și comerț.
Din punct de vedere al dezvoltării economice este evident faptul că municipiul Brăila polarizează economia
județului Brăila. Agenții economici din municipiul Brăila însumau, în anul 2019, aproximativ 72% din cifra
de afaceri totală a județului și aproximativ 85% din totalul de angajaților din județ. Efectul de polarizare,
împreună cu fenomenul de suburbanizare, creează disparități între localitățile din mediul rural, în ideea în
care comunele din imediata apropriere a municipiului Brăila (ex. comunele Chiscani, Cazasu, Vădeni) au un
număr de firme active economic mai mare decât localitățile mai îndepărtate de municipiu.
Această zonă dispune de avantaje multiple: o concentrare importantă de forță de muncă și consumatori,
poziționare strategică la nivel regional, tradiția agricolă, județul Brăila reprezentând unul dintre marile
județe agricole ale țării. La acești factori se adaugă existența unor resurse naturale importante (păduri de
luncă, rezerve de hidrocarburi lichide și gazoase, soluri de cernoziom, roci pentru construcții etc.).
La polul opus regăsim comunele aflate în extremele de est și vest ale județului, precum Frecăței, Mărașu,
Racovița, Grădiștea, Vișani sau Galbenu, unde rezultatele cumulate per UAT s-au situat în 2018 sub 2500
RON per locuitor.
Agricultura rămâne în continuare o activitate de bază în majoritatea comunităților rurale din județ, fapt ce
se remarcă și din procentul de angajați în agricultura, ce reprezintă 33,6%, în timp ce în comerț sunt
angrenați 17,6% dintre salariați, iar în industrie 21,6%. Procentul de angajați din activitatea din
administrația publică înregistrează 13,2%, urmat de procentul în domeniul construcțiilor cu 6,6% și 7,3%
ce este reprezentat de alte domenii32.
Domeniile de specializare includ activități cu valoarea adăugată mică: comerț cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi și tutun, urmate de transporturi
rutiere de mărfuri și cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare
de semințe oleaginoase.
Exportul este puțin diversificat, în timp ce importul este mai divers. Predomină activitățile cu valoare
adăugată mică: transporturi terestre (14,27%), urmate de restaurante și activități de alimentație publică
(5,61%), construcții de clădiri (5,51%), activități referitoare la sănătatea umană (5,07%).
În ceea ce privește procentul populației ocupate din populația totală aptă de muncă, la nivelul mediului
urban se observă că doar puțin peste jumătate din populația aptă de muncă (populație cu vârsta cuprinsă
între 15 și 64 ani) este ocupată, cel mai mare procent înregistrându-se în orașul Însurăței și cel mai mic
procent în orașul Făurei. În mediul urban procentul populației ocupate în raport cu procentul populației
apte de muncă (56,6%) este mai mic decât procentul înregistrat la nivel județean (63,4%).
La nivelul anului 2020, rata șomajului, măsurată de INS ca pondere a șomerilor înregistrați în totalul
resurselor de muncă, prezintă, în cazul celor 3 orașe, valori cuprinse între 3,6% și aproape 5,6%, aflate
32
Sursa: Baza de date INS Tempo Online
77
peste media națională (2,1%), în timp ce în municipiul Brăila rata șomajului este foarte scăzută - 0,6%.
Comparativ cu anul 2010, municipiul Brăila, orașul Făurei și orașul Ianca prezintă, în anul 2020, o rată
considerabil diminuată a șomajului (de 5 ori mai mică în cazul municipiului Brăila și de 2,5 ori mai mică în
cazul orașului Făurei), în timp ce în cazul orașului Însurăței, această valoare a rămas aproape constantă.
La nivelul comunelor din județul Brăila, agricultura reprezintă activitatea principală, dominantă; dintre
acestea se remarcă o serie de comune cu procente ridicate, peste medie, ale populației ocupate în activități
neagricole. Din aceste UAT rurale, se remarcă comunele din zona periurbană a municipiului Brăila (Cazasu,
Chiscani, Tichilești, Vădeni), comuna Măxineni și Bărăganul, comunele adiacente orașului Făurei (Surdila-
Greci, Surdila-Găiseanca).
În mediu rural își desfășoară activitatea 19,3% din firmele active din județul Brăila, aproape o treime dintre
acestea fiind localizate în cele 4 comune adiacente municipiului Brăila (Cazasu, Chiscani, Vădeni și Siliștea).
La nivelul anului 2019, din punct de vedere al numărului de firme raportat la 1.000 locuitori, cele mai mari
valori au fost înregistrate în comunele Racovița, Mărașu, Jirlău, Grădiștea (sub 5 firme/1.000 locuitori) în
timp ce cele mai scăzute valori au fost înregistrate în comunele Cazasu (care depășește municipiul Brăila),
Chiscani și Siliștea (peste 20 firme/1.000 locuitori). De asemenea, comuna Jirlău este UAT cu cea mai mare
scădere a numărului de firme în perioada 2014-2029 (-46,2%).
În ceea ce privește cifra de afaceri totală a activităților economice din mediul rural, aceasta reprezintă
21,1 % din cifra de afaceri totală a județului Brăila; comuna Chiscani surclasând cele 3 orașe, în timp ce
orașul Făurei este surclasat de alte 20 comune. În ceea ce privește cifra de afaceri raportată la 1.000
locuitori, în anul 2019, cele mai bine clasate comune sunt Chiscani, Tufești, Vădeni, Gemenele, Măxineni și
Cazasu, cu valori de peste 25.000 lei/locuitor, în timp ce la polul opus se plasează comunele Racovița,
Grădiștea, Mărașu, Galbenu, Frecăței, Vișani și Berteștii de Jos, cu valori sub 3.000 lei/locuitor.
În ceea ce privește numărul de salariați, în anul 2019, în mediul rural se regăsesc 15,1% din numărul total
de salariați din județ, dintre aceștia, 17% fiind în comuna Chiscani (zona periurbană a municipiului Brăila),
cca 10% în comuna Măxineni și cca 8% în comuna Cazasu. La polul opus se regăsesc comunele Racovița și
Mărașu, cu sub 10 salariați. Prin raportarea numărului de salariați la numărul de locuitori, comunele cele
mai bine clasate sunt Măxineni, Chiscani, Gropeni, Cazasu, cu valori cuprinse între 107 și 166 salariați/1.000
locuitori (prin comparație municipiul Brăila dispune de 163,4 salariați/1.000 locuitori și orașul Ianca de 92,2
salariați/1.000 locuitori). La polul opus se află comunele Racovița, Mărașu, Grădiștea, Vișani, Galbenu și
Roșiori, cu mai puțin de 15 salariați/1.000 locuitori.
Șomajul măsurat de INS ca pondere a șomerilor înregistrați în totalul resurselor de muncă în anul 2020
(populația după domiciliu cu vârsta cuprinsă între 18-62 ani) are valori de peste 12% în 5 comune (Ciocile,
Galbenu, Jirlău, Vișani și Viziru), cu o cotă maximă de 27,3% în comuna Galbenu. Din numărul total de 40
de comune din județul Brăila, doar 17 comune înregistrează valori ale șomajului sub media națională de
2,1% (Chiscani, Gropeni, Gemenele, Bordei Verde, Tufești, Salcia Tudor, Tudor Vladimirescu, Vădeni,
Tichilești, Mărașu, Cazasu, Măxineni, Romanu, Scorțaru Nou, Siliștea, Traian, Frecăței).
În perioada 2010-2020 se remarcă scăderi ale șomajului în aproape toate comunele județului Brăila;
singurele 3 comune în care șomajul a înregistrat creșteri în perioada 2010 – 2020 sunt Galbenu, Jirlău și
Ciocile. Cele mai mari scăderi ale șomajului, în perioada 2010-2020, cele mai mari scăderi ale șomajului au
fost înregistrate în comunele Mărașu, Racovița și Bordei Verde, cu scăderi de peste 10%.
Potențialul turistic deosebit poate constitui o oportunitate majoră pentru dezvoltarea județului Brăila.
Valorificarea acestui potențial poate transforma turismul în unul din cele mai importante sectoare ale
economiei brăilene, ajutând la dezvoltarea economică de ansamblu a județului. Cu toate acestea, pentru a
deveni o destinație recunoscută la nivel național, județul Brăila trebuie să depună eforturi considerabile
atât pentru suplimentarea ofertei turistice, cât și pentru promovarea acesteia pentru a putea fi competitive
față de destinațiile deja consacrate.33
33
Planul de Amenajare a Teritoriului Intercomunitar Stațiunea Lacu Sărat – Județul Brăila
78
Viziunea pe termen lung a turismului din județul Brăila trebuie să situeze acest areal ca destinație turistică
competitivă, bazată pe atractivitatea specificității turismului alternativ cu profil eco-turistic și cu nuanțe de
turism activ la care, complementar, se asociază turismul balnear, turismul cultural și rural.
In prezent, capacitatea turistică limitată, ca și numărul scăzut de turiști influențează locul modest deținut
de județ în regiune, determinat de o serie de obstacole, cum ar fi:
• structura inadecvată a transporturilor și utilităților publice,
• politicile de dezvoltare necoerente în domeniul turismului,
• slaba dotare în ceea ce privește unitățile de cazare, în multe cazuri lipsind spațiile de cazare
comparabile ca standarde cu cele din alte zone ale României,
• facilitățile slab reprezentate privind agrementul, deși județul Brăila dispune de zone turistice
deosebit de pitorești,
• nivelul scăzut al serviciilor în hoteluri, restaurante și în alte unități prestatoare de servicii turistice,
• lipsa unor inovații în produsele turistice oferite.
Cu toate acestea, turismul este considerat în general o sursă de dezvoltare economică atât la nivel local,
cât și la nivel regional, oferind posibilitatea dezvoltării și creării unui cadru propice pentru dezvoltarea
diverselor oportunități de inițiative antreprenoriale, dar și pentru acțiuni noi din partea administrației
publice.
5.2. EVIDENȚIEREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ȘI A PRIORITĂȚILOR DE

INTERVENȚIE
Principalele disfuncționalități identificate în analiză și potențialele priorități de intervenție pentru
eliminarea / diminuarea acestora sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:
DISFUNCȚIONALITĂȚI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE

• Nivel scăzut al PIB/locuitor în context regional, • Întreprinderea de măsuri active (de ex.
național și european, precum și creștere dezvoltarea infrastructurii de transport, a celei
economică lentă în raport cu polii economici ai de utilități, a infrastructurii-suport pentru
României afaceri, a învățământului tehnic și profesional,
acordarea de facilități fiscale etc.) pentru
atragerea de noi investitori în județ, în special
din domenii cu valoare adăugată ridicată, care
oferă un nivel de salarizare peste medie.
• Densitate redusă a agenților economici și spirit • Încurajarea și sprijinirea inițiativelor
antreprenorial scăzut antreprenoriale, mai ales în rândul tinerilor, cu
precădere prin utilizarea instrumentelor de
finanțare nerambursabilă disponibile, dar și a
incubatoarelor / acceleratoarelor de afaceri, a
spațiilor de coworking, a hub-urilor inovative de
afaceri, a programelor de educație
antreprenorială în școli, a stagiilor de practică
pentru elevi etc.
• Domeniile de specializare ce includ activități cu • Dezvoltarea unor noi sectoare economice care
valoarea adăugată mică să urmărească o specializare inteligentă, pe
domenii de nișă (construcțiile navale,

79
valorificarea deșeurilor agricole, energie

regenerabilă, etc.)
• Accentuarea diferențelor intra-județene de • Implementarea de măsuri ”hard” (mai ales
dezvoltare economică și nivel de trai; infrastructură de acces și utilități) și ”soft” (de
concentrarea industriei cu precădere în ex. promovare ca destinație de investiții,
municipiul Brăila și în împrejurimile sale formare profesională, stimulente fiscale locale)
pentru atragerea de investiții private în zonele
aflate în declin economic și demografic.
• Încurajarea mobilității teritoriale a forței de
muncă în interiorul județului, de exemplu prin
optimizarea serviciilor de transport în comun.
• Ponderea foarte ridicată a forței de muncă ce • Stimularea implementării la nivelul liceelor
are doar studii de bază și care, implicit, nu are tehnologice din județ a învățământului
nicio calificare, lucrând ca agricultori sau profesional în sistem dual, în parteneriat public-
muncitori necalificați privat, inclusiv cu facilități de cazare și masă
pentru elevii navetiști din mediul rural,
încurajarea stagiilor de practică ale elevilor sub
coordonarea unor mentori calificați, acordarea
de burse etc.
• Încurajarea formării profesionale și a
recunoașterii competențele dobândite pe căi
informale ale fermierilor din județ.
• Lipsa unor infrastructuri și servicii publice de • Construcția unor parcuri industriale și
sprijinire a investițiilor și inițiativelor implementarea unor măsuri de incubare/
antreprenoriale accelerare a afacerilor mai ales în zonele
afectate de restructurare economică.
• Terenurile agricole supuse unui fenomen • Încurajarea modernizării fermelor din județ
complex de degradare naturală și antropică, (inclusiv a celor piscicole), prin utilizarea
sistem de irigații nefuncțional/învechit, dotare programelor de finanțare existente pentru
insuficientă cu mașini agricole/tractoare investiții în dotarea cu mașini și utilaje agricole,
echipamente specifice, capacități de depozitare,
procesare.
• Menținerea unei ponderi ridicate a agriculturii • Dezvoltarea unor sectoare de activitate
tradiționale, orientată către autoconsum, complementare celui agricol, susținerea
concomitent cu insuficienta valorificare a cooperativelor bio/eco, a clusterelor Bio, a
potențialului pentru agricultură ecologică marilor fermieri și micilor fermieri cooptați în
clustere.
• Încurajarea inițiativelor private în domenii
precum: creșterea orezului, producția de
sturioni, relansarea sectorului viticol, etc.
• Subutilizarea resurselor de energie regenerabilă • Încurajarea inițiativelor private de valorificare a
diversificate ale județului, mai ales în ceea ce energiei regenerabile, cu respectarea condițiilor
privește energia eoliană, solară, biomasa de mediu, și investiții în infrastructura de
producere a acesteia pentru nevoile de consum
ale sectorului public.
• Slaba dezvoltare a sectorului serviciilor, mai ales • Încurajarea dezvoltării serviciilor (de ex.
a celor cu valoare adăugată și nivel de salarizare asistență medicală, transporturi etc.) mai ales în
ridicat, precum și schimbările structurale de la mediul rural, prin promovarea oportunităților
nivelul ramurii comerțului de finanțare nerambursabilă, concesionarea de
active publice, dezvoltarea învățământului
profesional, acordarea unor facilități fiscale etc.
• Valorificare redusă a potențialului turistic, lipsa • Măsuri de modernizare și dezvoltare a
de circuite turistice diversificate, sezonalitatea infrastructurii turistice, de promovare a

80
turistică accentuată, atractivitate scăzută atracțiilor turistice în scopul creșterii numărului

pentru turiști de sosiri și înnoptări turistice în structurile de la
nivel județean
• Concentrarea structurilor de primire turistică în • Susținerea sectorului de servicii: hoteluri și
municipiul Brăila; slaba echipare a restului restaurante, activități profesionale, științifice și
teritoriului județean, structuri de primire tehnice, etc.;
turistică fără acreditare, locuri de cazare și • Crearea unor centre-suport pentru
infrastructura în stare de degradare întreprinzătorii care vor sa-și deschidă noi
afaceri în zonele cu potențial turistic
• Performanțele modeste ale sectorului HORECA, • Dezvoltarea infrastructurii-suport pentru
în pofida bogăției și diversității resurselor turism, a celei de semnalizare și orientare
turistice ale județului, cauzată de promovarea și turistică, restaurarea și introducerea în circuitul
colaborarea ineficiente, deficiențele de turistic a obiectivelor de patrimoniu construit,
infrastructură de transport, agrement, suport dezvoltarea învățământului profesional de
pentru turiști turism și alimentație publică, sprijinirea
inițiativelor private din domeniul HORECA și
promovarea eficientă a județului ca destinație
turistică, mai ales în mediul online.

81

Partea I - 3 - Structura Activitatilor Economice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea I - 3 - Structura Activitatilor Economice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila

Partea I: Analiza situației existente – 3.Structura activităților economice

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

CIVITTA – IHS ROMANIA / Decembrie 2021

ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

Contract de prestări servicii nr. 306 / 08.12.2020

ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

Direcția pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism

Elaborator actualizare PATJ Brăila:

CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022

Colectiv de elaborare a documentației privind actualizarea P.A.T.J. BRĂILA

ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

dr. urb. arh. Niculae Tarălungă

Elaboratori de specialitate în domeniul

dr. urb. arh. Sorina Racoviceanu,

S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A

Coordonator contract, adjunct

urb. Daiana Ghintuială

Elaboratori de specialitate în domeniul

dr. ec. Daniela Antonescu,

ec. Rodica Gorghiu

urb. Ioana Ivanov

exp. Andrei Gorghiu

urb. Daiana Ghintuială

urb. Bianca Horjan

Întocmire cartograme GIS

CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022

CIVITTA – IHS ROMANIA / Decembrie 2021

CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022

CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022

Sursa datelor: prelucrări date Eurostat

CIVITTA – IHS ROMANIA / Decembrie 2021

1.1. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa datelor: Eurostat database

FIGURA 4. EVOLUȚIA VAB LA NIVELUL JUDEȚULUI BRĂILA, 2007-2017, MIL. EUR

Sursa datelor: Eurostat database

CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022

FIGURA 5. STRUCTURA VAB ÎN ANUL 2018 ÎN JUDEȚUL BRĂILA PE SECTOARE

Industrie (fără construcții)

Sursa datelor: Eurostat database

SECTOARE 2014 2019

CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022

SECTOARE 2014 2019

Sursa datelor: Baza de date INS Tempo

1.2. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI

CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022

FIGURA 6. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE PROFESIONIȘTI ACTIVI ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2009-2021 (NR.)

13,649 13,670 13,989

5,897 5,772 5,790 5,812 5,881 5,808 6,053

Persoane fizice Persoane juridice Total

Sursa datelor: prelucrare date ONRC, https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=242

CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022

FIGURA 7. STATISTICA PERSOANELOR JURIDICE ACTIVE ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTA ASOCIAȚILOR/ ACȚIONARILOR, LA

România 8.2 25.7 29.2 19.9 17.0

Regiunea Sud Est 8.2 24.9 28.2 20.5 18.3

Galaţi 9.2 25.9 28.8 20.2 16.0

Vrancea 8.4 25.0 28.2 20.8 17.6

Tulcea 7.2 23.7 26.1 21.9 21.1

Constanţa 7.9 26.2 28.7 19.7 17.5

Buzău 8.6 22.7 27.6 20.5 20.6

Brăila 7.2 21.9 27.7 22.6 20.6