Partea I - 4 - Contextul Teritorial

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE
4. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEȚEAN, REGIONAL ȘI NAȚIONAL

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila
Partea I: Analiza situației existente – 4. Contextul teritorial interjudețean, regional și național
ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDEȚEAN BRĂILA
Contract de prestări servicii nr. 306 / 08.12.2020
ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE - 4. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEȚEAN,
REGIONAL ȘI NAȚIONAL
Beneficiar: Județul Brăila
Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean
Direcția pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism

Marian Rusu, Arhitect Șef
Elaborator actualizare PATJ Brăila:
Asocierea:
S.C. Civitta Strategy & Consulting S.A., Lider de Asociere
S.C. IHS Romania S.R.L., Asociat
Ioana Ivanov,
urbanist
Partener
Sorina Racoviceanu,
dr. arh-urbanist
Director
2
CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022
Colectiv de elaborare a documentației privind actualizarea P.A.T.J. BRĂILA
ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE - 4. CONTEXTUL TERITORIAL
INTERJUDEȚEAN, REGIONAL ȘI NAȚIONAL
S.C. I.H.S. Romania SRL
Coordonator echipă de specialiști în
elaborarea documentației PATJ Brăila
dr. urb. arh. Niculae Tarălungă

Specialist urbanist atestat RUR simbol B
Elaboratori de specialitate în domeniul

amenajării teritoriului și urbanism
dr. urb. arh. Sorina Racoviceanu,

Specialist urbanist atestat RUR simbol B și A
Elaboratori de specialitate în domeniul căi de

comunicație și transport
ing. Eugen Ionescu,

Specialist inginer în căi de comunicație
și transport atestat RUR simbol G7
ing. Cătălin Răceanu
S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A

Coordonator contract
urb. Ioana Ivanov
Coordonator contract, adjunct

dr. urb. arh. Ana Petrescu
urb. Daiana Ghintuială
Specialiști GIS
dr. urb. Reinhold Stadler
Întocmire cartograme GIS

urb. Ana Maria Dragomir
urb. Bianca Horjan
3
CUPRINS
1. CONTEXT TERITORIAL ...............................................................................................................................7

1.1. Conectivitatea la rețeaua națională de transport ....................................................................................7
1.2. Județul Brăila în contextul regiunii de dezvoltare sud-est .................................................................... 10
1.3. Județul Brăila în contextul rețelei de localități-tipologie ...................................................................... 13
1.4. Județul Brăila în contextul polilor urbani .............................................................................................. 14
1.5. Zone funcționale ................................................................................................................................... 14
1.6. Cooperare teritorială ............................................................................................................................ 15
1.6.1. Asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI) ................................................................................ 15
1.6.2. Grupuri de Acțiune Locală (GAL) ..................................................................................................... 16
1.7. Zona transfrontalieră ............................................................................................................................ 17
2. CORIDOARE DE TRANSPORT .................................................................................................................... 18
2.1. Județul Brăila în contextul infrastructurii de transport europene ........................................................ 18
2.2. Județul Brăila în contextul infrastructurii de transport din România ................................................... 22
2.3. Conectivitatea județului la rețeaua națională de transport terestră ................................................... 24
2.3.1. Rețeaua rutieră................................................................................................................................ 24
2.3.2. Rețeaua feroviară ............................................................................................................................ 24
2.4. Rețeaua de drumuri naționale, județene și locale ................................................................................ 26
2.4.1. Rețeaua de drumuri naționale ........................................................................................................ 26
2.4.2. Rețeaua de drumuri locale (DJ și DC) .............................................................................................. 27
2.4.2.1. Drumuri județene ......................................................................................................................... 28
2.4.2.2. Conectivitate cu rețeaua TEN-T.................................................................................................... 30
2.4.2.3. Drumuri comunale ....................................................................................................................... 32
2.4.2.4. Starea de viabilitate a drumurilor comunale din județul Brăila ................................................... 33
2.4.3. Tronsoanele de drum cu intersecții ................................................................................................ 33
2.4.3.1. Descrierea elementelor geometrice ............................................................................................ 33
2.4.3.2. Intersecții cu rețeaua feroviară .................................................................................................... 36
2.4.3.3. Intersecția cu ape curgătoare ...................................................................................................... 38
2.4.4. Capacitatea de trafic ....................................................................................................................... 39
2.4.5. Transport public de calatori ............................................................................................................ 40
2.4.6. Proiecte în faze de proiectare și realizare ...................................................................................... 42
2.4.6.1. Proiecte autostrăzi și drumuri naționale ...................................................................................... 43
2.4.6.2. Proiecte drumurile județene, sectoare de drumuri județene si drumuri comunale ................... 43
2.5. Rețeaua de cale ferată .......................................................................................................................... 45
2.5.1. Stațiile de cale ferată existente pe teritoriul județului Brăila ......................................................... 46
4
2.5.2. Date privind bilanțul suprafețelor de terenuri CFR ......................................................................... 46

2.5.3. Intersecții dintre drumuri și căi ferate ............................................................................................ 47
2.5.4. Intersecții dintre cursuri de ape și căi ferate................................................................................... 48
2.5.5. Proiecte în pregătire ........................................................................................................................ 48
2.5.6. Listă proiecte în lucru ...................................................................................................................... 49
2.6. Transport pe căi navigabile ................................................................................................................... 50
2.6.1. Fluviul Dunărea în contextul teritorial european ............................................................................ 50
2.6.2. Descriere elemente de sistem ale navigației pe Dunăre ................................................................. 50
2.6.3.Apele naționale navigabile ale României ......................................................................................... 50
2.6.4. Rețeaua de căi navigabile din județul Brăila ................................................................................... 51
2.6.5. Caracteristicile portului Brăila ......................................................................................................... 51
2.7. Rețeaua aeriană civilă .......................................................................................................................... 53
3. CONCLUZII, PROBLEME, DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE .................................. 54
3.1. Problematica generală a contextului teritorial ..................................................................................... 54
3.2. Rețeaua rutieră ..................................................................................................................................... 54
3.3. Rețeaua feroviară.................................................................................................................................. 55
3.4. Rețeaua de căi navigabile ..................................................................................................................... 55
3.5. Rețeaua aeriană .................................................................................................................................... 56
3.6. Structura policentrică ........................................................................................................................... 56
3.7. Disfuncționalități și priorități de intervenție ........................................................................................ 58
4. CONDIȚII CUPRINSE ÎN PATJ BRĂILA CU GRAD DE OBLIGATIVITATE PENTRU DOCUMENTAȚIILE DE
URBANISM PUG, PUZ CU IMPACT ASUPRA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT ...................................... 61
5. ANEXE ............................................................................................................................................... 67
Anexa 1. Starea de viabilitate a drumurilor județene din județul Brăila ..................................................... 67
Anexa 2. Plan drumuri județene - îmbrăcăminți.......................................................................................... 69
Anexa 3. Plan drumuri județene starea de viabilitate ................................................................................. 70
Anexa 4. Starea de viabilitate a drumurilor comunale din județul Brăila .................................................... 71
LISTA DE FIGURI
Figura 1. Conectivitate la rețeaua de transport națională ..............................................................................7
Figura 2. Conectivitate prin proiectele cuprinse în M.G.T.R. ..........................................................................9
Figura 3. Conectivitate prin proiectele pentru perioada 2021-2030 ..............................................................9
Figura 4. Indicele de dezvoltare umană locală în județul Brăila .................................................................. 12
Figura 5. Contextul zonelor urbane funcționale din România ..................................................................... 15
Figura 6. Rețeaua ten-t rutieră cu conectivitatea la aeroporturi și porturi ................................................. 18
5
Figura 7. Rețeaua TEN-T feroviară cu conectivitatea la aeroporturi și porturi ............................................ 20

Figura 8. Rețeaua TEN-T căi de transport fluviale........................................................................................ 21
Figura 9. Rețeaua națională de transport rutieră și feroviară ce străbate județul Brăila ............................ 22
Figura 10. PATN - rețeaua de căi rutiere ...................................................................................................... 23
Figura 11. PATN - rețeaua de căi feroviare .................................................................................................. 23
Figura 12. PATN - rețeaua de transport combinat ....................................................................................... 24
Figura 13. Rețeaua de transport pe teritoriul județului Brăila .................................................................... 28
Figura 14. Rețeaua feroviară din județul Brăila aflată în administrarea Regionalei Galați .......................... 45
LISTA DE TABELE
Tabel 1. Ierarhizarea orașelor județului Brăila în funcție de indicele dezvoltării sociale locale, în contextul
Regiunii Sud-Est ........................................................................................................................................... 10
Tabel 2. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară ..................................................................................... 15
Tabel 3. Grupurile locale de acțiune și a celor pentru pescuit (GAL-FLAG) ................................................. 16
Tabel 4. Conectivitatea UAT-urilor la rețeaua de transport terestră .......................................................... 25
Tabel 5. Lista cu denumirea și lungimea drumurilor naționale din județul Brăila ....................................... 26
Tabel 6. Drumuri județene ........................................................................................................................... 29
Tabel 7. Lista drumurilor comunale din județul Brăila................................................................................. 32
Tabel 8. Lista intersecțiilor drumurilor naționale cu rețeaua feroviară – pasaje superioare ...................... 36
Tabel 9. Lista intersecțiilor drumurilor naționale cu rețeaua feroviară – treceri la nivel cu căile ferate .... 36
Tabel 10. Intersecții dintre drumuri naționale și cursuri de apă ................................................................. 38
Tabel 11. MZA vehicule fizice ....................................................................................................................... 40
Tabel 12. Proiecte pentru rețeaua feroviară în pregătire ............................................................................ 48
6
1. CONTEXT TERITORIAL
Județul Brăila (NUTS 3) se află în sud-estul României, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est (NUTS
2) alături de județele Buzău, Galați, Vrancea, în contact direct terestru, și cu Constanța și Tulcea
despărțit prin fluviul Dunărea. Regiunea acoperă o suprafață de 35.762 km2 fiind a doua ca mărime
din cele opt ale României.
Analiza contextului teritorial este realizată în baza principiilor privind coeziunea teritoriala și a
dezvoltării spaţiale echilibrate, durabile a județului, coordonat cu două documente directoare SDTR-
Romania Policentrică și Perspectiva dezvoltării spaţiale a Europei - ESDP (1999).
În cazul județului Brăila, structura spațială policentrică privește morfologia rețelei de localități,
identificând municipiul Brăila ca centru urban dominant și stabilind ierarhia localităților pe baza
resurselor și a potențialului teritorial al acestora în interiorul județului și în regiune.
În perspectiva dezvoltării policentrice, teritoriul solicită formularea de politici explicit spațiale pentru
eliminarea disparităţilor spaţiale, coroboorând dezvoltarea socio-economică cu potenţialul teritorial
al județului și cu resursele adminmistrative și financiare.
Rezultatul coeziunii teritoriale conduce către consolidarea potenţialului județului, în arhitectura
politicilor sectoriale prin care se mobilizează resursele umane, materiale, tehnologice şi capitaluri în
scopul reducerii disparităților existente în cadrul rețelei localităților componente și a conectării
zonelor de dezvoltare din județul Brăila cu zone regionale, naționale și europene.
Analiza contextului suprateritorial al județului Brăila este realizată pe trei niveluri teritoriale de
referință:
• Nivelul național (rolul județului în România și raportarea acestuia la prioritățile naționale de
dezvoltare);
• Nivelul regional (racordarea la direcțiile de dezvoltare regionale și rolul județului în structura
teritoriului regional);
• Nivelul interjudețean (relaționare determinată de vecinătatea teritorială, ce vizează județele
Galați, Tulcea, Constanța, Vrancea, Buzău, Ialomița)
1.1. CONECTIVITATEA LA REȚEAUA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT

Județul Brăila este conectat la rețele de transport terestru și naval, permițând o accesibilitate ridicată
prin modernizarea acestora și la dezvoltarea ulterioară a unui nod multimodal, inițiativă susținută și
prin finalizarea investiției podului peste Dunăre Brăila-Măcin care leagă Doborogea și Marea Negră de
Bucovina și Moldova.
Figura 1 prezintă gradul de conectivitate a județului Brăila la coridoarele de transport. Figura 2 prezintă,
în conformitate cu Masterplanul general de Transport al României proiectele ce vizează creșterea
accesibilității și mobilității județului Brăila.
Din punct de vedere al implementării proiectelor infrastructurii de transport, figura 3 prezintă
pachetul de proiecte ce se vor realiza la nivelul regiunii Sud-Est în perioada 2021-2027
FIGURA 1. CONECTIVITATE LA REȚEAUA DE TRANSPORT NAȚIONALĂ
7
InterCoridorul de conectivitate D
(Intercoridorul Dobrogea) – acest
intercoridor asigură legătura între
Moldova și Marea Neagră, respectiv între
coridorul de conectivitate CC 2 Moldova
în nord-vest și coridorul de conectivitate
CC 1 Transcarpați în sud-est. Lungimea
intercoridorului este de aproximativ
406.8 km și este compus din mai multe
proiecte: drumul expres dintre
Autostrada A7 (ramurile Focșani și Buzău)
și Brăila (102 km), drumul expres Brăila -
Galați (11 km), podul suspendat peste
Dunăre (2 km – aflat în execuție), drumul
expres Măcin – Tulcea – Constanța
(Ovidiu) (187 km), autostrada ByPass
Constanța – legătura spre Portul
Constanța (21.8 km – aflat în operare din
2011/2013). Toate proiectele aparțin
rețelei europene TEN-T Comprehensive.
Intercoridorul de conectivitate B
(Intercoridorul Bărăgan) – este compus
din două proiecte feroviare și are o
lungime de 129 km, suprapunându-se
rețelei TEN-T Comprehensive între Buzău,
Făurei și Fetești. Intercoridorul asigură
conexiunea feroviară între coridorul de
conectivitate 1 și coridorul de
conectivitate 2. Întreg coridorul este
dublu electrificat și se suprapune rutei
feroviare 702. Ruta poate avea valențe de
transport cereale, având în vedere că
traversează zone mari generatoare de
produse agricole.
Dunărea Fluvială (km 175 – km 1075) de

2.5 m față de ENR și lățimi ale șenalului
navigabil între 150 m și 180 m, iar pe
Dunărea Maritimă (km 100 – km 175),
inclusiv pe Canalul Sulina, o adâncime de
7.32 m.
Porturile de pe rețeaua primară sunt:
Constanța, Sulina, Tulcea, Galați, Brăila,
Cernavodă, Călărași, Oltenița, Giurgiu,
Corabia, Calafat, Dr. Tr. Severin, Orșova,
Moldova Nouă
Dunărea maritimă începe de la Portul
Brăila.
8
FIGURA 2. CONECTIVITATE PRIN PROIECTELE CUPRINSE ÎN M.G.T.R.
Sursa datelor: http://mtransporturi.maps.arcgis.com
FIGURA 3. CONECTIVITATE PRIN PROIECTELE PENTRU PERIOADA 2021-2030
Sursa datelor: Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pe perioada
9
2021-2030
1.2. JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-

EST
Conform IDUL 1 Regiunea Sud-Est reunește județe din 3 categorii diferite:
• Tulcea, Buzău și Vrancea în categoria celor mediu dezvoltate;
• Galați și Brăila în categoria celor mediu-superior dezvoltate;
• Constanța în categoria celor dezvoltate.
Regiunea nu este una omogenă (cum este regiunea Centru de exemplu), dar nici nu are disparități
teritoriale foarte mari (cum e cazul Regiunii Sud Muntenia de exemplu). Nu are județe în categoria
celor mai dezvoltate (precum București-Ilfov, Brașov, Sibiu, Cluj sau Timiș), dar nici din categoria celor
mai puțin dezvoltate ca în regiunile Sud Muntenia sau Nord-Est 2.
Conform Indicelui Dezvoltării Sociale Locale (Sandu, 2008) niciunul din orașele Regiunii Sud-Est nu se
afla în categoria orașelor dezvoltate. Constanța, Brăila, Buzău, Râmnicu-Sărat, Galați, Tecuci și Focșani
se aflau în categoria orașelor mediu dezvoltate, iar restul în categoria orașelor sărace.
TABEL 1. IERARHIZAREA ORAȘELOR JUDEȚULUI BRĂILA ÎN FUNCȚIE DE INDICELE DEZVOLTĂRII SOCIALE

LOCALE, ÎN CONTEXTUL REGIUNII SUD-EST
Județul Orașul idsl 3 idsl grupări
Buzău Municipiul Buzău 89 Oraș mediu dezvoltat
Constanța Municipiul Constanța 89 Oraș mediu dezvoltat
Brăila Municipiul Brăila 85 Oraș mediu dezvoltat
Buzău Municipiul Râmnicu 85 Oraș mediu dezvoltat
Sărat
Galați Municipiul Galați 85 Oraș mediu dezvoltat
Vrancea Municipiul Focșani 85 Oraș mediu dezvoltat
Galați Municipiul Tecuci 83 Oraș mediu dezvoltat
Brăila Oraș Făurei 79 Oraș sărac
Vrancea Municipiul Adjud 79 Oraș sărac
Constanța Oraș Eforie 77 Oraș sărac
Constanța Municipiul Mangalia 77 Oraș sărac
Constanța Oraș Năvodari 77 Oraș sărac
Tulcea Municipiul Tulcea 77 Oraș sărac
Constanța Oraș Ovidiu 74 Oraș sărac
Constanța Oraș Techirghiol 71 Oraș sărac
Constanța Oraș Cernavodă 71 Oraș sărac
Constanța Municipiul Medgidia 71 Oraș sărac
1
Ghid de Investiții pentru proiecte locale: Drumuri comunale și infrastructură socială
2
Studiu privind Dezvoltarea urbană în Regiunea Sud-Est, situația actuală și oportunități de dezvoltare
3
Indicele Dezvoltării Sociale a Localităților
10
Județul Orașul idsl 3 idsl grupări

Brăila Oraș Ianca 68 Oraș sărac
Vrancea Oraș Panciu 68 Oraș sărac
Tulcea Oraș Babadag 67 Oraș sărac
Tulcea Oraș Isaccea 67 Oraș sărac
Vrancea Oraș Odobești 67 Oraș sărac
Tulcea Oraș Măcin 66 Oraș sărac
Constanța Oraș Hârșova 65 Oraș sărac
Buzău Oraș Nehoiu 62 Oraș sărac
Buzău Oraș Pătârlagele 62 Oraș sărac
Vrancea Oraș Mărășești 62 Oraș sărac
Galați Oraș Târgu Bujor 61 Oraș sărac
Tulcea Oraș Sulina 60 Oraș sărac
Constanța Oraș Negru Vodă 59 Oraș sărac
Brăila Oraș Însurăței 57 Oraș sărac
Galați Oraș Berești 57 Oraș sărac
Constanța Oraș Murfatlar 56 Oraș sărac
Constanța Oraș Băneasa 53 Oraș sărac
Buzău Oraș Pogoanele 51 Oraș sărac
Sursa datelor: Studiu privind Dezvoltarea urbană în Regiunea Sud-Est 2014, situația actuală și oportunități de
dezvoltare
Indicele de Dezvoltare Umană Locală al județul Brăila are o valoare de 84% în mediul urban și 48% în
mediul rural, fiind încadrat conform Ghidului de Investiții pentru proiecte locale drumuri comunale și
infrastructură socială la categoria județelor cu dezvoltare mediu-superioară alături de județe precum:
Arad, Iași, Maramureș, Dolj, Gorj, Galați, Bistrița-Năsăud, Satu Mare, Harghita, Bihor, Vâlcea, Covasna,
Dâmbovița, Caraș-Severin.. Indicele de Dezvoltare Umană Locală total în județul Brăila este de 72,
diferențiindu-se substanțial de județul Ilfov de exemplu, care este cel mai dezvoltat județ din țară, cu
o valoare de 89%.
La nivel local, Indicele de Dezvoltare Umană Locală al municipiului Brăila are valoarea de 86,08% fiind
și cel mai dezvoltat municipiu, urmat de comuna Cazasu care înregistrează valoarea de 71,67%.
Celelalte centre urbane înregistrează valori relativ ridicate, după cum urmează: Făurei (71,13%), Ianca
(67,47%). De asemenea, se observă faptul că există o serie de localități din mediul rural care prezintă
un Indice de Dezvoltare Umană Locală mai ridicat chiar decât unele orașe enumerate anterior precum
Chiscani (65,56%) sau Tichilești (56,72%). Cea mai mică valoare se înregistrează în Racovița, acolo unde
valoarea Indicelui de Dezvoltare Umană Locală este de 34,69%.
În ceea ce privește mediul rural, cu cât o comună este mai apropiată de un centru urban important,
cu atât este mai dezvoltată. În același timp însă, unele dintre cele mai reduse niveluri de dezvoltare se
găsesc cu precădere în unitățile administrativ teritoriale precum: Mircea Vodă, Jirlău, Galbenu, Vișani,
Șuțești, Râmnicelu, Salcia Tudor, Măxineni, Siliștea, Gemenele, Scorțaru Nou, Tudor Vladimirescu dar
există astfel de zone și în partea de sud a județului în unități administrative precum Ulmu, Cireșu,
Zăvoaia, Dudești, Roșiori, Ciocile, Victoria, Berteștii de Jos, Mărașu, Tufești, Viziru, Unirea, Surdila-
Găiseanca, Surdila-Greci.
Se observă că anumite orașe determină dezvoltarea comunelor din jur și funcționează ca centre
polarizatoare. În acest context, municipiul Brăila conduce la o dezvoltare mai accentuată a comunelor
11
învecinate beneficiind și de Stațiunea balneoclimaterică Lacul Sărat. Comunele din jurul orașelor Ianca,
Făurei (dezvoltare medie-ridicată) și Însurăței (dezvoltare medie), sunt cele mai dezvoltate, locuitorii
lor putând practica naveta la locurile de muncă mai bine plătite din servicii sau industrie și având acces
la o gamă mai variată de servicii și dotări.
FIGURA 4. INDICELE DE DEZVOLTARE UMANĂ LOCALĂ ÎN JUDEȚUL BRĂILA
Sursa datelor: Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România
12
1.3. JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL REȚELEI DE LOCALITĂȚI-

TIPOLOGIE
Potrivit PATN (Propunerea de revizuire a Secțiunii a IV-a: Rețeaua de localități) unitățile administrativ-
teritoriale de bază stabilite prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului
României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se clasifică după criterii
administrative și funcționale astfel:
• Clasa C: municipii reședință de județ – Brăila;
• Clasa E: orașe – Însurăței, Ianca, Făurei;
• Clasa F: comune poli rurali – Cireșu, Ulmu, Romanu;
• Clasa G: comune periurbane – acele comune situate în cadrul zonelor urbane funcționale –
Cazasu, Chiscani, Tichilești;
• Clasa H: comune – altele decât cele prevăzute mai sus.
Potrivit datelor INSSE TEMPO ONLINE 2020, în județul Brăila nu există orașe peste 200.000 locuitori
compoziția urbană fiind formată din:
• 1 oraș mic: 10.000 – 49.999 de locuitori: Ianca-10.624 locuitori ;
• 1 oraș mijlociu: 50.000 – 199.999 de locuitori: Brăila-198.942 locuitori;
În cadrul Regiunii Sud-Est, se regăsesc următoarele tipologii de centre urbane:
• 13 orașe cu mai puțin de 10.000 locuitori – Făurei, Însurăței, Băneasa, Negru Vodă, Techirghiol,
Belești, Târgu Bujor, Isaccea, Sulina, Odobești, Panciu;
• 16 orașe mici – Ianca, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pătârlagele, Pogoanele, Mangalia, Medgidia,
Cernavodă, Eforie, Hârșova, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu, Tecuci, Babadag, Macin, Adjud,
Mărășești;
• 3 orașe mijlocii – Tulcea, Focșani și Buzău;
• 3 orașe mari – Brăila, Constanța, Galați 4.
În Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială 2030 (2007) regăsim o clasificare a localităților urbane,
ce prezintă ierarhia creată la nivel național prin Legea 351/2001 și clasificarea realizată de ESPON în
anul 2006. Aceasta se bazează pe crearea unui sistem policentric de localități interdependente din
punct de vedere economic. În cazul județului Brăila acest sistem presupune următoarea ierarhie:
• Poli supraregionali – municipiul Brăila;
• Poli subregionali – centru cu rol de echilibru la nivel județean – orașul Ianca;
• Poli locali – orașe mici cu rol de servire în spațiul rural – Făurei, Însurăței.
La nivel regional și interjudețean se află orașe care pot fi considerate „orașe poartă” în vederea
stabilirii unor legături naționale sau internaționale directe prin rețelele de transport existente. Este
cazul municipiului Constanța, prin localizarea Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu, precum
și al orașelor porturi la Dunăre și Marea Neagră: Constanța, Mangalia, Galați, Brăila, Tulcea.
4
http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/PDR.Sud_Est_2014.pdf
13
1.4. JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL POLILOR URBANI

Din rețeaua de localități a județului, municipiul Brăila a fost desemnat polul de dezvoltare de interes
național, parte din rețeaua policentrică de localități din cadrul Regiunii Sud-Est, alături de polul de
creștere Constanța, și de polul de dezvoltare Galați. Caracteristicile municipiilor din Regiunea de
dezvoltare sud – est sunt următoarele:
• Municipiul Constanța – metropolă europeană inclusă în rețeaua continentală. Municipiul
Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională. În cadrul
municipiului se află cel mai mare port al României și unul dintre principalele porturi la nivel
european;
• Municipiul Galați – pol național, centru reprezentativ la nivel național care poate dezvolta
servicii terțiare de nivel metropolitan, cu nivel economic ridicat, centru cultural cu identitate
recunoscută, sediu al unor instituții teritoriale cu rol regional și arie de influență extinsă.
Municipiul Galați prezintă o poziție geo-strategică importantă din punct de vedere economic,
aflându-se la intersecția principalelor rute comerciale ce traversează Europa. De asemenea în
municipiu se află cel mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre la nivel național;
• Municipiile reședință de județ Focșani, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Buzău – îndeplinesc
rol de poli de creștere economică, unde se concentrează cea mai mare pondere din activitatea
economică a regiunii. Sunt centre economice și administrative importante cu influență la nivel
regional, bine relaționate în teritoriu, conectate la rețeaua națională sau europeană de
transport. Acestea sunt municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de
echilibru în rețeaua de localități;
• Municipiile Tecuci, Râmnicu Sărat, Mangalia – centre urbane cu rol de echilibru la nivel
județean, parte dintre acestea cu dezvoltare economică și poziționare teritorială favorabilă;
• Adjud, Panciu, Odobești, Mărășești, Ianca, Babadag, Făurei, Nehoiu – centre urbane cu rol de
poli locali.
1.5. ZONE FUNCȚIONALE

Județul Brăila este caracterizat printr-un patrimoniu bogat în resurse naturale și culturale ce
favorizează practicarea a numeroase tipuri de turism cum ar fi turismul rural și ecologic, turismul
cultural și religios, turismul de afaceri, turismul de city-break etc.
Proximitatea dintre municipiile Brăila și Galați și posibilitatea constituirii acestora într-un sistem
urban5 ar putea reprezenta a doua cea mai mare aglomerare urbană după București. La nivel național
este recunoscut sistemul urban Brăila-Galați, centrele urbane ce îl compun sunt orașe de rang I,
aflându-se la o distanță de aproximativ 20 km.
Sistemul urban Brăila-Galați este definit pe o rază de influență de circa 50 km, teritoriul de referință
unind unități-administrativ teritoriale din 3 țări: România (județele Brăila, Galați și Tulcea), Republica
Moldova (raioanele Cahul și Dimitrie Cantemir) și Ucraina (regiunea Odessa – raionul Reni) – pe o
suprafață totală de peste 1,3 mil. ha și însumează o populație de aproape 800.000 locuitori.
5
Conform legii nr. 351 din 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național-Secțiunea a IV-
a Rețeaua de localități, conceptul de sistem urban este definit astel: sistem de localități învecinate între care se
stabilesc relații de cooperare economică, socială și culturală, de amenajare a teritoriului și de protecție a
mediului, echipare tehnico-edilitară, fiecare pastrandu-și autonomia administrativă.
14
FIGURA 5. CONTEXTUL ZONELOR URBANE FUNCȚIONALE DIN ROMÂNIA
Sursa datelor: Banca Mondială, 2015
1.6. COOPERARE TERITORIALĂ

1.6.1. ASOCIAȚII DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ (ADI)
Legea nr. 215 din 2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare,
definește la art. 1 alin. 2. lit. c. asociațiile de dezvoltare intercomunitară ca fiind "structurile de
cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înființate, în condițiile legii, de unitățile
administrative-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal
sau regional, ori furnizarea în comun a unor servicii publice".
Legea identifică două scopuri distincte pentru care autoritățile administrației publice locale pot înființa
o asociație de dezvoltare intercomunitară. Primul scop vizează organizarea și furnizarea de servicii în
interesul tuturor cetățenilor din spațiul unităților administrative teritoriale care se asociază. Al doilea
scop privește scrierea și implementarea de proiecte. În acest context, în județul Brăila au fost
înființate:
TABEL 2. ASOCIAȚIILE DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ
NR. ASOCIAȚIILE DE COMPONENȚĂ COMPONENȚĂ RURALĂ

CRT DEZVOLTARE URBANĂ
INTERCOMUNITARĂ
1. Asociația de Brăila, Ianca, Bărăganul, Berteștii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chiscani,
dezvoltare Făurei, Ciocile, Cireșu, Dudești, Frecatei, Galbenu, Gemenele,
intercomunitară Eco Însurăței Grădiștea, Gropeni, Jirlău, Mărașu, Măxineni, Mircea Voda,
Dunărea Brăila Movila Miresii, Racovița, Râmnicelu, Romanu, Rosiori,
Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Siliștea, Stâncuța, Surdila-
Găiseanca, Surdila-Greci, Sutești, Tichilești, Traian, Tudor
Vladimirescu, Tufești, Ulmu, Unirea, Vădeni, Victoria,
15
NR. ASOCIAȚIILE DE COMPONENȚĂ COMPONENȚĂ RURALĂ

CRT DEZVOLTARE URBANĂ
INTERCOMUNITARĂ
Vișani, Viziru, Zăvoaia
2. Asociația Brăila Chiscani
intercomunitară
Lacul Sărat
3. Asociația de Însurăței Bărăganu, Berteștii de Jos, Bordei Verde, Ciocile, Cireșu,
dezvoltare Dudești, Galbenu, Gemenele, Jirlău, Movila Miresii,
intercomunitara Racovița, Râmnicelu, Romanu, Scorțaru Nou, Siliștea,
Brăila Gaz Surdila-Găiseanca, Surdila-Greci, Sutești, Tichilești, Traian,
Tudor Vladimirescu, Tufești, Unirea, Victoria, Viziru,
Zăvoaia
4. Asociația pentru Brăila, Ianca, Bărăganul, Berteștii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chiscani,
dezvoltare Făurei, Ciocile, Cireșu, Dudești, Frecatei, Galbenu, Gemenele,
Intercomunitara Însurăței Grădiștea, Gropeni, Jirlău, Mărașu, Măxineni, Mircea
Dunărea (ADID Voda, Movila Miresii, Racovița, Râmnicelu, Romanu,
Brăila) Rosiori, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Siliștea, Stâncuța,
Surdila-Găiseanca, Surdila-Greci, Sutești, Tichilești, Traian,
Tudor Vladimirescu, Tufești, Ulmu, Unirea, Vădeni,
Victoria, Vișani, Viziru, Zăvoaia
Sursa datelor: Prelucrare proprie
1.6.2. Grupuri de Acțiune Locală (GAL)

La nivelul județului Brăila se remarcă o distribuție teritorială uniformă a Grupurilor de Acțiune Locală,
aceste fiind înființare fie sub programul LEADER / Programul Național de Dezvoltare Rurală și, fie prin
mecanismul Dezvoltării Locale plasate sub Responsabilitatea Comunității.
TABEL 3. GRUPURILE LOCALE DE ACȚIUNE ȘI A CELOR PENTRU PESCUIT (GAL-FLAG)
NR. CRT GRUPURI LOCALE DE ACȚIUNE ȘI A CELOR PENTRU PESCUIT BRĂILA

1. Asociația G.A.L. Terasa Brăilei
2. Asociația G.A.L. Câmpia Brăilei
3. Asociația G.A.L. Câmpia de vest a Brăilei
4. Asociația G.A.L. Câmpia Buzăului și Siretului
5. Asociația F.L.A.G. Promovarea Dezvoltării Integrat a Zonei Pescărești a județului Brăila
6. Asociația G.A.L. Danubius Ialomița-Brăila
7. Asociația G.A.L. Asociația ”Ecoul Câmpiei Buzăului”
8. Asociația G.A.L. Crivățul de Sud-Est
9. Grupul de Acțiune Locală ”Ialomița Centrală Balaciu - Căzănești - Reviga”
10. Asociația Grupul de Acțiune Locală Vrancea Sud-Est
11. Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Brăila
12. Asociația Județeană a Pescarilor Sportivi Galați - Filiala Brăila
16
1.7. ZONA TRANSFRONTALIERĂ

Delimitat în partea de est de Dunăre, județul Brăila participă la zona de cooperare transfrontalieră prin
legăturile terestre către Galați și direct prin coridorul Dunării. Județul Brăila se află, prin partea
maritimă a coridorului de transport maritim al Dunării, în proximitatea garanței cu Republica Moldova
și Ucraina, căpătând în întreg contextul Regiunii Sud-Est o importanță geopolitică și geostrategică atât
la nivel național cât și pentru Uniunea Europeană și NATO.
Pentru perioada 2021-207 MLPDA menționează trei programe de cooperare transfrontalieră cu state
terțe, finanțate prin Instrumentul de Vecinătate, Dezvoltare și Cooperare Internațională (NDICI) (la
granițele România-Republica Moldova, România-Ucraina și Ungaria-Slovacia România-Ucraina);
(programul Interreg). Programe de cooperare transfrontalieră cu state terțe sunt alocate pentru
România 36.250.000 euro la granița România - Republica Moldova și 25.350.000 euro la granița
România-Ucraina.
17
2. CORIDOARE DE TRANSPORT
2.1. JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL INFRASTRUCTURII DE

TRANSPORT EUROPENE
Analiza scoate în evidență gradul de accesibilitate a U.A.T.-urile județului Brăila la rețeaua de transport
terestră, navală și aeriană. In cadrul teritoriului european, România este conectată la două coridoare
TEN-T respectiv Coridorul Rin–Dunăre și Coridorul Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee. Prima
ramură a Coridorului Rin-Dunăre, de interes pentru Romania, oferă principala legătură est-vest de-a
lungul fluviului Dunărea legând Strasbourg și sudul Germaniei de orașele central-europene Viena,
Bratislava și Budapesta, capitala României, București și portul Constanța la Marea Neagră. Coridorul
Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee reprezintă forma nouă a coridorului nord-sud creat pe
flancul estic al UE, coridorul va lega Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee fiind o nouă legătură
între Polonia (Gdynia/Gdansk), Slovacia, Ungaria, România (inclusiv portul Constanța), Bulgaria și
Grecia. Regiunea Sud-Est este străbătută de ambele coridoare de transport care traversează țara
noastră și care asigură legătura centrelor urbane cu capitala țării.
Rețeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T) este un element major pentru creșterea economică și
crearea de locuri de muncă în Europa și este considerată ca fiind un factor-cheie pentru
competitivitatea Uniunii Europene. Prin facilitarea mobilității persoanelor, bunurilor și serviciilor
rețeaua TEN-T contribuie și la dezvoltarea pieței interne și la coeziunea economică și socială a Uniunii
Europene.
Rețeaua TEN-T include toate modurile de transport terestre, aeriene și navale/maritime și suportă
aproximativ jumătate din traficul de pasageri și marfă. Dezvoltarea TEN-T presupune interconectarea
și interoperabilitatea rețelelor naționale de transport. Cinci Drumuri Naționale continuă mari artere
rutiere europene, codificate cu inițiala E, după cum urmează:
• E60, care străbate Franța, Austria, Slovacia, Ungaria, intră în țară prin Oradea, străbate
regiunea de la vest la est și se oprește la Constanța;
• E85, care străbate Grecia, Bulgaria, intra în țară prin Giurgiu, străbate partea de nord-vest a
regiunii trecând prin Buzău și Focșani;
• E87, care străbate Turcia, Bulgaria, intră în țară prin Vama Veche, străbate Dobrogea de la sud
la nord, trecând prin Constanța și se oprește la Tulcea;
• E70, care străbate Spania, Franța, Italia, Croația, Serbia, intră în țară prin Stamora Moravița și
străbate regiunea de la vest la est ajungând la Constanța;
• E581, care străbate partea de nord a regiunii pe linia Galați-Tecuci.
FIGURA 6. REȚEAUA TEN-T RUTIERĂ CU CONECTIVITATEA LA AEROPORTURI ȘI PORTURI
18
Sursa datelor: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/map/maps.html
19
FIGURA 7. REȚEAUA TEN-T FEROVIARĂ CU CONECTIVITATEA LA AEROPORTURI ȘI PORTURI
20
FIGURA 8. REȚEAUA TEN-T CĂI DE TRANSPORT FLUVIALE

2.2. JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT

DIN ROMÂNIA
Prin Masterplanul General de Transport al României (MGTR) sunt evidențiate proiectele prioritare, în
vederea asigurării unui cadru strategic coerent de dezvoltare a infrastructurii de transport de pe teritoriul
județului corelate cu prevederilor din PATN Secțiunea I-Transporturi. Conform Master Planului General de
Transport, județul Brăila este legat terestru la (1). Drumul Expres DX7 (Muntenia Expres)- Buzău –Brăila cu
o lungime de 98 km, (2). Drumul Expres DX6 (Milcovia Expres) Brăila-Giurgiulești-Galați-Focșani cu o
lungime de 102 km și la (3). Drum Expres proiect: Dobrogea Expres, DX8 Brăila-Tulcea cu o lungime de
187.7 km incluzând și Pasaj/Pod: Pod Brăila. Relațiile cu teritoriul național pe rețeaua feroviară sunt supuse
unui program de modernizare cuprinzând modernizare linia CF dublă electrificată, Făurei – Fetești, cu o
lungime de 89 km și CF Dublă Electrificată Sector Buzău – Galați cu o lungime de 131 km dar și stația CF:
Făurei.
FIGURA 9. REȚEAUA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT RUTIERĂ ȘI FEROVIARĂ CE STRĂBATE JUDEȚUL BRĂILA
Sursa datelor: http://mtransporturi.maps.arcgis.com/
Fluviul Dunărea contribuie la definirea potențialului ridicat teritorial al Regiunii Sud-Est și asigură
conectivitatea județului la coridorul Rin–Dunăre al rețelei TEN-T, axa de transport fluvial Rin/Meusia-Main-
Dunăre. Canalul navigabil al Dunării beneficiază de lucrări de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe
sectorul Călărași – Brăila, dar și de modernizare Port Brăila.
Înscrierea județului în traseele majore de transport este prezentată în anexele Legii nr. 363/2006 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național (PATN) - Secțiunea I Rețele de transport, Căi Rutiere,
Căi Ferate, și Transport Combinat. În Regiunea Sud-Est, principalele căi rutiere și de cale ferată sunt: pe
direcția est-vest București – Constanța și București-Brăila-Galați și București-Buzău-Focșani (fie prin Ploiești,
fie prin Urziceni), care se continuă spre nord, acestea asigurând legătura între principalele orașe ale regiunii.
În acest context, județul Brăila este legat prin DN 2B, DN 22 și DN 23 de Coridorul Marea Baltică - Marea
Neagră - Marea Egee - București-Regiunea NE și de asemenea, de Coridorul Inelar perimetral: București –
Alexandria – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timișoara – Arad - Oradea – Satu Mare – Baia Mare –
Bistrița – Suceava – Bacău – Focșani – Buzău – București. Rețeaua feroviară traversează județul Brăila pe
direcția nord-sud, pe coridorul Coridorul Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee, prevăzând și o
legătură către coridorul Dunării prin liniile duble către Brăila (prin Focșani) și către Fetești (prin Buzău-
Făurei).
22
FIGURA 10. PATN - REȚEAUA DE CĂI RUTIERE
Sursa datelor: PATN – Secțiunea I-a, Rețele transport
FIGURA 11. PATN - REȚEAUA DE CĂI FEROVIARE
Sursa datelor: PATN – Secțiunea I-a, Rețele transport
23
FIGURA 12. PATN - REȚEAUA DE TRANSPORT COMBINAT
Sursa: PATN – Secțiunea I-a, Rețele transport
2.3. CONECTIVITATEA JUDEȚULUI LA REȚEAUA NAȚIONALĂ DE

TRANSPORT TERESTRĂ
2.3.1. REȚEAUA RUTIERĂ
Legătura județului Brăila cu celelalte regiuni din țară se face prin următoarele Drumuri Naționale, din care
unele au și statut de drumuri europene:
• DN 2B Limita județului Buzău – Baldovinești - Limita județului Galați (Drum European E87 si E584)
• DN 21 municipiul Brăila(DN 2B) - Limita județului Ialomița
• DN 21A Bărăganul (DN 21) - Limita județului Ialomița
• DN 22 Limita județului Buzău - Traversare Dunărea cu bacul – Limita județului Tulcea (Drum
European E87)
• DN 22B Intersecția cu DN 21 (Calea Călărașilor din municipiul Brăila) – Limita județului Galați
(municipiul Galați)
• DN 23 Intersecția cu Drumul National DN 2B – Limita județului Vrancea
Acoperirea sistemului de drumuri este deficitară pentru județ, poziția sa în ierarhia națională arătând o
densitate foarte redusă a drumurilor. Drept rezultat al valorii indicatorului de densitate, acesta are un
număr mare de comune care prezintă accesibilitate scăzută, deci sunt mai puține șanse de atragere a
investițiilor pentru noi activități economice.
2.3.2. REȚEAUA FEROVIARĂ

Județul Brăila dispune de o rețea feroviară în lungime de 158 km, din care 124 km (70%) sunt electrificați,
32 km (20%) linie cu o cale și 126 km (80 %) linie cu două căi. Densitatea rețelei feroviare pe 1000 kmp este
de 33,2 km, fiind sub densitatea pe țară care este de 45,3 km. Valorile nu au cunoscut vreo evoluție pentru
intervalul 2007- 2012.
24
Județul Brăila este deservit de următoarele sectoare de căi ferate: - magistrala 700 (cu valori medii de până
la 60 trenuri/zi): București – Urziceni – Brăila – Galați având cale ferată dublă electrificată pe sectorul Făurei
– Brăila – Galați –rețeaua TEN-T și cale ferată simplă neelectrificată pe sectorul Făurei – Urziceni –
București; - magistrala 600: Făurei – Tecuci – Iași, cale ferată simplă neelectrificată pe sectorul limitrof
județului Galați – Făurei; - linia 702: Buzău – Făurei – Fetești - rețeaua TEN-T, cale ferată dublă electrificată
pe sectorul limitrof județului Buzău - Făurei – limita județului Ialomița. Tabelul 1 prezintă gradul de
conectivitate a UAT-urilor județului la rețeaua de transport terestră.
TABEL 4. CONECTIVITATEA UAT-URILOR LA REȚEAUA DE TRANSPORT TERESTRĂ
NR. UAT CONECTAT DIRECT LA DN CONECTAT DIRECT CONECTAT DIRECT LA

CRT LA DJ CF
1 Brăila 2B; 21; 21A; 22; 22B; 23 - Brăila
2 Făurei 2B 203; 203S Făurei
3 Însurăței 21 203 -
4 Ianca 2B 221 Ianca (Halta)
5 Bărăganul 21; 21A 211B Bărăganul
6 Berteștii de jos - 212 -
7 Bordei Verde - 211; 211A -
8 Cazasu 22 221 -
9 Chiscani - 212 -
10 Ciocile - 211C -
11 Cireșu - 203R; 203P Cireșu
12 Dudești - 211 Dudești
13 Frecăței - 212B -
14 Galbenu - 203; 203A -
15 Gemenele - 221; 202B -
16 Grădiștea 22 202A; 202H -
17 Gropeni - 212; 255A -
18 Jirlău - 203; 203T Jirlău
19 Mărașu - 212A -
20 Măxineni 23 - -
21 Mircea Voda 2B - Dedulești
22 Movila Miresii 22 202B -
23 Racovița - 202A; 221 -
24 Râmnicelu - 221 -
25 Romanu - 221; 255A -
26 Roșiori - 211; 211D; 211C -
27 Salcia Tudor - 202G -
28 Scorțaru Nou - 202B; 202D -
29 Siliștea 23 221; 221C -
25
NR. UAT CONECTAT DIRECT LA DN CONECTAT DIRECT CONECTAT DIRECT LA

CRT LA DJ CF
30 Stăncuța - 212C -
31 Surdila-Găiseanca 2B 203S Surdila-Găiseanca
32 Surdila-Greci 2B - -
33 Șuțești 22 221 -
34 Tichilești - 212 -
35 Traian 2B 255A Traian
36 Tudor Vladimirescu 22 255A -
37 Tufești - 212 -
38 Ulmu - 203; 203N -
39 Unirea 21 255A -
40 Vădeni 2B; 23 221B Vădeni
41 Victoria - 211B -
42 Vișani - 203A; 203T -
43 Viziru 21 211A -
44 Zăvoia - 203; 211 -
2.4. REȚEAUA DE DRUMURI NAȚIONALE, JUDEȚENE ȘI LOCALE

2.4.1. REȚEAUA DE DRUMURI NAȚIONALE
Căile de comunicații rutiere naționale din județ au orientări Est-Vest și Nord-Sud, unele având și statut de
drum European (E) și au o lungimea totală de 264,192 km. Drumurile Naționale reprezintă 22,24 % din
suprafața drumurilor de pe raza județului Brăila. Prin rețeaua de drumuri dezvoltată pe teritoriul său,
județul Brăila reprezintă un nod de transport important, făcând legătura între Sudul și Estul țării. Drumurile
naționale din județul Brăila au două benzi de circulație, cu lățimi ale profilelor transversale cuprinse între
8-10 m.
Conform Anexele nr 1-4 la Hotărârea Guvernului nr 782/2014 pentru modificarea anexelor la Hotărârea
Guvernului nr 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a
drumurilor de utilitate privata deschise circulației publice, județului Brăila este străbătut de un număr de
6 Drumuri Naționale (DN), conform tabel. 5:
TABEL 5. LISTA CU DENUMIREA ȘI LUNGIMEA DRUMURILOR NAȚIONALE DIN JUDEȚUL BRĂILA

DRUM INTRE LUNGIMEA POZITIE LOCALITATEA POZITIE LOCALITATEA
NATIONAL AFERENTA KM KM
JUDEȚULUI BRĂILA INIȚIALĂ FINALA
DN2B BUZAU – BRĂILA 86,84 km 38+731 VIZIRENI 125+571 SENDRENI
DN21 BRĂILA – CALARASI 57,00 km 0+000 BRĂILA 62+200 BARAGANU
DN21A BARAGANU – TANDAREI 4,22 km 0+000 BARAGANU 4+420 către Țăndărei
DN22 RAMNICU SARAT – BRĂILA 48,71 km 30+000 GRADISTEA 85+917 BRĂILA
DN22B DIG BRĂILA – GALATI 9,945 km 0+000 BRĂILA 11+645 GALATI
DN23 FOCSANI - BRĂILA 42,17 km 41+690 OLANEASCA 83+860 BRĂILA
26
Conform rezultatelor Recensământului Național de Circulație din anul 2005, studiul Master Plan-ului de
Transport a inclus elaborarea unui model de trafic la scară națională. Aplicat și în cazul de față a rezultat că
județul Brăila este divizat în patru micro-zone de trafic: Brăila, Făurei, Viziru și Șuțești. Cel mai aglomerat
sector este DN22B, care leagă Municipiile Brăila și Galați. Prognoza traficului până în 2025 a scos în evidență
necesitățile de sporire a capacității de circulație pe DN22B, DN2B, DN21 și pe DJ221B (Planul Județean de
Transport Durabil – IPTANA 2008).
Rețeaua de drumuri în general și cea cu statut de drum național în special are un rol important în asigurarea
conexiunilor cu teritoriul național, al legăturilor teritoriale între centrele de interes ridicat de pe teritoriul
județului Brăila, asigurând pe lângă legăturile dintre orașele și comunele din județul Brăila și accesul spre
zonele turistice6.
Legătura județului cu celelalte regiuni istorice se face prin următoarele Drumuri Naționale, din care unele
au și statut de drumuri europene respectiv DN 2B Limita județului Buzău – Baldovinești – Limita județului
Galați (E87 si E584) și DN 22 Limita județului Buzău – Traversare Dunărea cu bacul – Limita județului Tulcea
(E87). Din lungimea totală a rețelei de drumuri de pe teritoriul județul Brăila, Drumurile Naționale sunt
modernizate în proporție de 95%. Pe toată rețeaua de Drumuri Naționale îmbrăcămintea părții carosabile
este asfaltică ceea ce oferă condiții optime pentru circulație. Drumurile Naționale au un profil transversal
ce cuprinde următoarele elemente:
• Partea carosabilă 7,0 m (cu o bandă de 3,50 m pe fiecare sens de circulație)
• Acostamente pe ambele laturi cu lățimea cuprinsă intre 0,5 m și 1,0 m.
STAREA DE VIABILITATE A DRUMURILOR NAȚIONALE

Drumurile naționale de pe raza județului Brăila sunt asfaltate și au în general o stare bună cu excepția
următoarelor drumuri:
• Drumul DN 2B: Pe teritoriul județului Brăila drumul are o lungime de 87 km și se parcurge în 1 oră
și 30 min. Starea drumului este rea;
• Drumul DN 22: Pe teritoriul județului Brăila (limita de județ până la Smârdan) drumul are o lungime
de 58 km și se parcurge în 56 min. Starea drumului este medie;
• Drumul DN 22B (șoseaua dig): Pe teritoriul județului Brăila, între municipiile Brăila și Galați, drumul
are o lungime de 15 km și se parcurge în 20 min. Starea drumului este medie.
Anexa 1 prezintă Liste cu denumirea și lungimea drumurilor naționale, intersecțiile drumurilor naționale
cu rețeaua feroviară, intersecțiile drumurilor naționale cu cursurile de apă, lucrările de reabilitare poduri
și pasaje realizate în ultimii 3 ani.
2.4.2. REȚEAUA DE DRUMURI LOCALE (DJ ȘI DC)

Această rețea, în principal cea a drumurilor județene, completează rețeaua principală (DN) și asigură
legăturile dintre localitățile județului, preluând în special traficul local, generat/atras de aceste localități.
Rețeaua drumurilor locale nu preia trafic de mare intensitate sau cu sarcina mare pe osii, pentru ca nu sunt
modernizate, structura rutieră nefiind dimensionată în acest sens.
Pe teritoriul județului Brăila sunt 26 Drumuri Județene, cu o lungime totală de 604.405 km. De asemenea,
județul Brăila dispune de o rețea de Drumuri Comunale (DC) densă în număr de 41 cu o lungime totală de
318.595 km, care asigură legătura dintre localitățile rurale sau oferă accesul la terenurile agricole.
De asemenea, lucrările de artă (poduri, podețe) care nu au o stare de viabilitate corespunzătoare sau sunt
subdimensionate, precum și trecerile la nivel cu calea ferată unde se staționează timp îndelungat la bariera
sunt elemente care reduc viteza comercială, capacitatea de circulație, măresc consumul de carburanți, fac
să scadă eficiența relațiilor dintre localitățile județului.
6Unul din criteriile de evaluare a zonelor turistice pe lângă cel natural a fost și cel ce privește accesibilitate mai exact poziția față
de arterele naționale de acces și față de rețeaua feroviară.
27
FIGURA 13. REȚEAUA DE TRANSPORT PE TERITORIUL JUDEȚULUI BRĂILA
2.4.2.1. DRUMURI JUDEȚENE

Conform ANEXELE NR 1-4 LA Hotărârea Guvernului nr 782/2014 pentru modificarea anexelor la Hotărârea
drumurilor de utilitate privata deschise circulației publice, Drumurile Județene din județul Brăila reprezintă
49,54 % din suprafața drumurilor de pe raza județului Brăila. Drumurile județene în număr de 26 au o
lungime de 604.405 km și sunt prezentate în tabelul de mai jos:
28
TABEL 6. DRUMURI JUDEȚENE
NR. COD LUNGI ORIGINE DESTINAȚIE OBSERVAȚII

CRT ME
(KM)
1 DJ 202A 27,200 Km 0+000, Gulianca- Ariciu - Mihail Km 27+200
Kogălniceanu - Boarca - Racoviță - Grădiștea
Custura
2 DJ 202B 34,150 Km 0+000 Latinu-Gurguieți - Sihleanu - Km 34+150
Scorțaru Nou - Gemenele – Movila- Urleasca
Miresii - Țepeș Vodă
3 DJ 202D 7,900 Km 0+000 Scorțaru Nou Km 7+900 DJ Reclasat din: DC 51
202A (Scorțaru Nou - Mihail
Kogălniceanu (DJ
202A): L = 7,900 km)
4 DJ 202G 1,650 Km 0+000 DJ202A Km 1+650
Salciu Tudor
5 DJ202H 7,270 Km 0+000 Grădiștea Km 7+270
Ibrianu –
Maraloiu
6 DJ 203 64,897 Km 20+000 Limita Jud. Buzău - Galbenu Km 84+897 Reclasat din: DJ 203
- Sătuc - Jirlău - Făurei - Brateșu Vechi - Însurăței (Lim. Jud. Buzău -
Ulmu - Vultureni - Scărlătești - Dudescu Făurei: L = 20,697 km)
- Zăvoaia + DC 33 + DJ 203 (Ulmu
- Însurăței: L = 26,200
km)
7 DJ 203A 23,540 Km 60+000 Limita Jud. Buzău- Plășoiu - Km 83+540
Câineni Băi - Vișani - Drogu - Zamfirești Galbenu
8 DJ 203J 1,330 Km 0+000 Jirlău Km 1+330 Reclasat din: DE (Jirlău
Limita Jud. - Limita Jud. Buzău : L
Buzău = 1,330 km)
9 DJ 203N 11,073 Km 0+000 DN 2B (Surdila Greci) Limita Km 25+373 Reclasat din: DJ 203
Jud. Buzău (km 3+473) - Limita Jud. Ulmu (DJ 203) (DN 2B (Surdila Greci) -
Buzău (km 17+773) Jugureanu Limita Jud. Buzău:
L=3,473km) + DJ
203 ( Limita Jud. Buzău
- Ulmu: L = 7,600 km)
10 DJ 203P 3,800 Km 0+000 Cireșu Km 3+800 Reclasat din: DC 31
Vultureni
11 DJ 203R 35,530 Km 0+000 Ulmu (DJ 203N) Cireșu - Km 35+530 DN Reclasat din: DC 32 +
Batogu - Ionești - Liscoteanca – Valea 21 DC 17 (Lișcoteanca -
Călmățuiului DN 21: L = 10,000 km)
12 DJ 203S 4,000 Km 0+000 Surdila Găiseanca (DN 2B) Km 4+000 Reclasat din: DC 40
Făurei
13 DJ 203T 3,750 Km 0+000 Jirlău Km 3+750 - Reclasat din: DC 52
Vișani (DJ
203A)
14 DJ 211 43,080 Km 9+300 Limita Jud. Ialomița - Roșiori Km 52+380
- Tătaru - Dudești - Dudescu - Zăvoaia - Ianca (DN 2B)
Bordei Verde
15 DJ 211A 21,630 Km 0+000 Bordei Verde -Viziru Km 21+630
Cuza Vodă
16 DJ 211B 27,550 Km 0+000 Tătaru (DJ 211) Km 27+550 - Reclasat din: DJ 211B +
29
NR. COD LUNGI ORIGINE DESTINAȚIE OBSERVAȚII

CRT ME
(KM)
Mihai Bravu DC 24
17 DJ 211C 17,460 Km 0+000 Tătaru (DJ 211) Km 17+460 - Reclasat din: DC 25
- Colțea - Chichinețu Ciocile (DC 28)
18 DJ211D 6,000 Km 0+000 Roșiori Km 6+000 –
Florica - Coltea
19 DJ 212 59,530 Km 0+000 Chiscani - Tichilești - Gropeni Km 59+530
- Tufești - Cuza Vodă - Spiru Haret - Limita Jud.
Berteștii de Jos - Berteștii de Sus - Ialomița
Mihai Bravu
20 DJ 212A 59,000 Km 0+000 Brăila Km 59+000
Mărașu
21 DJ 212B 14,000 Km 0+000 DJ 212A Km 14+000 - Reclasat din: DC 55
Frecăței
22 DJ 212C 8,375 Km 0+000 DJ 212A Km 8+375 –
Stăcuța –
Dunăre Bac
23 DJ 221 53,490 Km 0+000 Cazasu (DN 22) Km 53+490 -
Mărtăcești - Romanu - Găvani - Ianca
Gemenele - Râmnicelu -Constantinești -
Șuțești
24 DJ 221B 13,700 Km 0+000 Brăila Baldovinești Km 13+700 Reclasat din: DC 10
Vădeni (Baldovinești-Vădeni:
L = 6,907 km) + DC 4
(Vădeni : L = 3,700 km)
25 DJ 221C 5,400 Km 0+000 DN23 Siliștea Km 5+400 –
DJ221
26 DJ 255A 49,100 Km 24+000 Limita Jud. Galați Km 73+100
Cotu Mihalea - Cotu Lung - Muchea - Gropeni
Romanu - Scorțaru
Vechi - Traian - Silistraru – Unirea
Sursa datelor: ANEXELE NR 1-4 LA Hotărârea Guvernului nr 782/2014
2.4.2.2. CONECTIVITATE CU REȚEAUA TEN-T

Drumurile județene care fac legătura dintre teritoriul județului Brăila cu rețeaua TEN-T extinsă au o
conectivitate directă, indirectă și terțiară după cum urmează:
Conectivitate directă:
• DJ 255A limita Jud. Galați-Cotu Mihalea-Cotu Lung-Muchea-Romanu-Scorțaru Vechi-Traian-
Silistraru- Unirea- Gropeni , 49,1 km, starea drumului este rea;
• DJ 211 limita Jud. Ialomița-Roșiori-Tătaru-Dudești-Dudescu-Zăvoaia-Bordei Verde-Ianca (DN 2B),
43,08 km, starea drumului este rea;
• DJ 203 limita Jud. Buzău-Galbenu-Sătuc-Jirlău-Făurei-Brateșu Vechi- Ulmu-Vultureni-Scărlătești-
Dudescu-Zăvoaia -Însurăței, 64,9 km, starea drumului este rea;
• DJ 203S Surdila-Găiseanca (DN 2B)-Făurei, 4 Km;
• DJ 221 Cazasu (DN 22)-Mărtăcești-Romanu-Găvani-Gemenele Râmnicelu-Constantinești-Șuțești-
30
Ianca, 53,5 km, parțial starea drumului este rea;

• DJ 202B Latinu-Gurguieți-Sihleanu-Scorțaru Nou-Gemenele-Movila Miresii-Țepeș Vodă-Urleasca,
34,1 Km, starea drumului este rea;
• DJ 212A Brăila-Mărașu, 59 Km;
• DJ 221B Brăila-Baldovinești-Vădeni, 13,7 Km;
• DJ 203N, DN 2B (Surdila Greci)-Limita Jud. Buzău)-Limita Jud. Buzău , Jugureanu-Ulmu (DJ 203)
11,07 Km.
Total km conectivitate directă: 331,6
Conectivitate indirectă
• DJ 202A Gulianca-Ariciu-Mihail Kogălniceanu-Boarca-Racoviță-Custura-Grădiștea, 27,2Km;
• DJ 211A Bordei Verde-Viziru-Cuza Vodă, face legătura între DN21 (Brăila-Slobozia) cu DN2B prin DJ
211, 21,63 km;
• DJ 211B, Mihai Bravu- Victoria-Bărăganu, face legătura între DJ 212 și DN21A cu DJ211, în
localitatea Tătaru, 27,55 km.
Total km conectivitate indirectă: 76,4
Conectivitate terțiară:
• DJ 211C Tătaru (DJ 211)-Colțea-Chichinețu-Ciocile (DC 28), face legătura cu DJ 211, în localitatea
Tătaru, 17,5 km;
• DJ 202D Scorțaru Nou-DJ 202A 7,9 Km;
• DJ 203A Limita Jud. Buzău-Plășoiu-Câineni Băi-Vișani-Drogu- Zamfirești, 23,5 Km;
• DJ 203J Jirlău-Limita Jud. Buzău, 1,33 Km;
• DJ 203P Cireșu-Vultureni, 3,8 Km;
• DJ 203R Ulmu (DJ 203N)-Cireșu-Batogu-Ionești-Liscoteanca-Valea Călmățuiului-DN 21, 35,5 Km;
• DJ 203T Jirlău-Vișani (DJ 203A), 3,7 Km;
• DJ 212 Chiscani-Tichilești-Gropeni-Tufești-Cuza Vodă-Spiru Haret- Berteștii de Jos-Berteștii de Sus-
Mihai Bravu-Limita Jud. Ialomița, 59,5 Km;
• DJ 212B DJ 212A-Frecăței 14 Km;
• DJ 221C Siliștea (DJ 202)-DJ 221, 5,4 Km;
• DJ 212C Stăncuța (DN 212)-Dunăre Bac, 7,3 Km;
• DJ 211D Colțea-Florica-Roșiori, 6 Km;
• DJ 202H Grădiștea (DN 22)-Ibrianu-Maraloiu , 7,3 Km;
• DJ 202G Salcia-DJ 202A , 1,7 Km.
Total km conectivitate terțiară: 194,5
Drumurile județene, conform anexei 1-3 au o stare medie și bună. Secțiuni din DJ 203R, 211C și 212A sunt
în stare rea. Drumurile comunale sunt în majoritate realizate din îmbrăcăminți rutiere ușoare și pietruite.
31
2.4.2.3. DRUMURI COMUNALE

Conform ANEXELE NR 1-4 LA Hotărârea Guvernului nr 782/2014 pentru modificarea anexelor la Hotărârea
drumurilor de utilitate privata deschise circulației publice Drumurile comunale din județul Brăila sunt în
număr de 41 sunt parțial modernizate, parțial cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare, parțial nemodernizate,
pietruite sau din pământ. Drumurile comunale reprezintă 28,22% din suprafața drumurilor de pe raza
județului Brăila. Lungimea totală a rețelei de drumuri comunale din județul Brăila este de 347,000 Km. Lista
drumurilor comunale este prezentată în tabel 7:
TABEL 7. LISTA DRUMURILOR COMUNALE DIN JUDEȚUL BRĂILA
NR. COD TRASEUL POZIȚIA POZIȚIA LUNGIME

CRT KILOMETRICĂ KILOMETRICĂ
(KM)
ORIGINE DESTINAȚIE
1 DC1 Corbu Vechi - Corbu Nou 0+000 14+000 14,000
2 DC 2 Voinești - Oancea - Romanu 0+000 14+000 14,000
3 DC 3 Cotu Lung (DJ 255A) - Vameșu 0+000 3+500 3,500
4 DC 4 Vădeni (DJ 221B) - DJ 255A 0+000 7+300 7,300
5 DC 5 Pietroiu - Baldovinești 0+000 2+100 2,100
6 DC 6 Siliștea (DJ 202) - DJ 221 0+000 5+400 5,400
7 DC 8 DN 22 - Gara Lacu Sărat - DN 21 0+000 7+200 7,200
8 DC 9 Albina - Tichilești 0+000 6+000 6,000
9 DC 10 DJ 221B - DN 2B 0+000 2+500 2,500
10 DC 11 DN 2B (km 73+240) - Căldărușa 0+000 3+000 3,000
11 DC 12 Bordei Verde - C. Gabrielescu 0+000 5+745 5,745
12 DC 13 DN 2B (km 77+500) - Urleasca 0+000 2+500 2,500
13 DC 15 Stăncuța - Stanca - Polizești - Berteștii de Jos 0+000 10+550 10,550
14 DC 16 Tufești - Viziru (DN 21) 0+000 7+070 7,070
15 DC 17 DN 21 - Dropia 0+000 2+000 2,000
16 DC 19 Stăncuța (DJ 212) - Dunăre Bac 0+000 7+265 7,265
17 DC 20 DJ 202C - Pitulați 0+000 3+000 3,000
18 DC 21 Însurăței (DN 21) - Mărul Roșu - Lacu Rezii - DJ 0+000 13+000 13,000
212
19 DC 23 DJ 212 - Gura Călmățui 0+000 2+000 2,000
20 DC 26 Chichinețu - Ciolbăsești - Limita Jud. Ialomița 0+000 8+000 8,000
21 DC 28 Ciocile - Jugureanu 0+000 15+000 15,000 Km
22 DC29 Ulmu (DJ 203) - Pribeagu - Colțea - Florica - 0+000 19+000 19,000
Roșiori
32
NR. COD TRASEUL POZIȚIA POZIȚIA LUNGIME

CRT KILOMETRICĂ KILOMETRICĂ
(KM)
ORIGINE DESTINAȚIE
23 DC 35 Batogu - Berlești - Perișoru 0+000 15+500 15,500
24 DC 36 Ianca (DN 2B) - Perișoru - Târlele Filiu 0+000 11+000 11,000
25 DC 37 Plopu - DN 2B 0+000 2+000 2,000
26 DC 38 Sutești (DN 22) - Dedulești - Mircea Vodă 0+000 17+000 17,000
27 DC 39 Făurei - Horia 0+000 4+000 4,000
28 DC 42 Făurei Sat - DN 2B 0+000 2+000 2,000
29 DC 44 DJ 203A - Pântecani 0+000 3+000 3,000
30 DC 46 Grădiștea (DN 22) - Ibrianu - Maraloiu 0+000 7+270 7,270
31 DC 47 Esna - DN 22 0+000 2+000 2,000
32 DC 48 Racoviță - Corbeni 0+000 3+500 3,500
33 DC 51 Mihail Kogălniceanu (DJ 202A) - Mihail 0+000 4+500 4,500

Kogălniceanu - DJ 221
34 DC 54 Odăieni - DC 28 0+000 2+000 2,000
35 DC 56 DJ 202 - Marea Măxineni 0+000 6+000 6,000
36 DC 57 DJ 212A - Titcov - Frecăței - Salcia - Agaua - 0+000 40+000 40,000

Stoienești - Cistia
37 DC 58 DJ 212A - Salcia 0+000 11+000 11,000
38 DC 59 DJ 212A - Blasova 0+000 11+000 11,000
39 DC 60 DJ 212A - Băndoiu - Mărașu 0+000 13+700 13,700
40 DC 61 DC 60 - Tacău 0+000 3+000 3,000
41 DC 62 DJ 212A - Plopi - Măgureni 0+000 17+000 17,000
42 DC 195 Limita Jud. Vrancea - Cuza Vodă - Salcia - DJ 202A 12+000 19+400 7,400
43 DC 196 Limita Jud. Buzău - DC 195 15+000 16+000 1,000
44 DC 197 Limita Jud. Buzău - Ciocile 6+000 9+000 3,000
Sursa datelor: ANEXELE NR 1-4 LA Hotărârea Guvernului nr 782/2014
2.4.2.4. STAREA DE VIABILITATE A DRUMURILOR COMUNALE DIN JUDEȚUL BRĂILA

Drumurile comunale sunt în majoritate realizate din îmbrăcăminți rutiere ușoare și pietruite (vezi anexa 4).
2.4.3. TRONSOANELE DE DRUM CU INTERSECȚII

2.4.3.1. DESCRIEREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Intersecțiile fac parte din rețeaua de drumuri și influențează capacitatea de circulație prin: configurație,
33
elemente geometrice, semnalizare și chiar acolo unde este cazul prin echiparea cu instalație de
semaforizare. La întâlnirea drumurilor ce compun rețeaua se formează intersecții care preiau și distribuie
fluxurile de trafic. In cadrul acestei documentații sunt analizate șase intersecții cu rol important în trafic și
anume:
a). Intersecția DN 2B – DN 21: Cele doua drumuri care se întâlnesc în această intersecție au statut diferit
și anume:
• DN 2B – Se prelungește cu ocolitoarea municipiului Brăila spre Nord (legătura cu municipiul Galați)
și spre est cu Calea Călărașilor
• DN 21 Drum Național care asigura legătura municipiul Brăila cu localitățile din Sud și anume
Slobozia și Călărași, având și statut de Drum European (E584)
Această intersecție cu patru brațe este amenajată cu un sens giratoriu ale cărui elemente geometrice (raza
pastilei centrale, lățimea carosabilului în girație) permit înscrierea oricărui tip de vehicul. În punctele de
intrare în sensul giratoriu sunt prevăzute pastile de dirijare care separă sensurile și facilitează intrarea,
respectiv ieșirea în/din sensul giratoriu. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație pe fiecare
sens, lucrurile se prezinta astfel:
• Pe DN21 sunt câte două benzi de circulație pe fiecare sens
• Pe Șos. de Centură (DN2B) există câte o singură bandă de circulație pe fiecare sens
Modul de desfășurare a circulație în sensul giratoriu este obligatoriu să fie materializat prin indicatoare de
circulație și marcaje la sol. Menționăm faptul că aceste indicatoare trebuie amplasate în locuri vizibile
pentru a ajuta conducătorii auto.
b). Intersecția DN 21 – DN 21A: Se află în localitatea Bărăganu, are forma de “Y” și precizam faptul că DN
21 A se înscrie pe Strada Țăndărei. Reamintim faptul că DN 21 are și statut de Drum European (E584). Cele
două drumuri care se întâlnesc în această intersecție au câte o banda de circulație pe fiecare sens și există
o bretea de legătură cu două benzi de circulație în care se pot efectua relațiile între cele două drumuri.
Configurația acestei intersecții și faptul ca se pot efectua toate relațiile impune ca modul de desfășurare a
circulației sa fie foarte bine semnalizat prin indicatoare de circulație și marcaje la sol cum ar fi indicatoarele
de Orientare, Informare, Obligare și Adiționale.
c). Intersecția DN 22 – DN 2B (Centura): Intersecție cu patru brațe, unul din brațe se înscrie pe Șoseaua
Râmnicu Sărat și este amenajată cu un sens giratoriu în care pastila centrală este amplasată în punctul de
întâlnire cu cele patru axe. Menționăm faptul că pastila centrală este realizată la o cotă mult mai ridicată
decât carosabilul din sensul giratoriu. În punctele de intrare în sensul giratoriu sunt prevăzute pastile de
dirijare care separă curenții de trafic (intrarea/ieșirea) în/din sensul giratoriu.
Elementele geometrice ale sensului giratoriu (raza pastilei centrale, lățimea părții carosabile din sensul
giratoriu precum și razele de racordare în punctele de intrare în girație) permit înscrierea oricărui tip de
vehicul și circulația în siguranță. Pentru ca circulația în sensul giratoriu să se desfășoare fluent și în siguranță,
intersecția este semnalizată cu indicatorul de circulație de tipul Orientare, Informare, Obligare și
Direcționare.
d). Intersecția dintre DN 23 și DN 2B: Intersecție cu patru brațe, configurație în cruce, amenajată ca un
sens giratoriu în care pastila centrală este denivelată față de cota carosabilului din sensul giratoriu. În
punctele de intrare și sensul giratoriu sunt prevăzute pastile de dirijare care separă curenții de trafic (relația
de dreapta de cea care intră în sensul giratoriu de unde se înscrie spre direcția dorită).
Elementele geometrice ale sensului giratoriu (raza pastilei centrale și lățimea părții carosabile din
intersecție) au valori conforme normelor tehnice în vigoare și permit înscrierea oricărui tip de vehicul.
Pentru ca circulația să se desfășoare în siguranță și fluent intersecția trebuie corect semnalizată prin
indicatoare de circulație și marcaje la sol. Astfel, în zona intersecției trebuie să existe obligatoriu și create
condiții de vizibilitate următoarele tipuri de indicatoare Obligatorii, Direcționare, Orientare și Informare
Așa cum s-a arătat rețeaua de străzi din municipiul Brăila are o configurație de tip „evantai” cu radiale unite
34
prin semicercuri. Radialele pe care se înscriu trasee de Drumuri Naționale, care la întâlnire cu semicercurile
formează intersecții, pentru care s-au aplicat soluții de amenajare, impuse de configurație, număr de brațe
etc. Acest lucru se întâmplă și în cazul arterei de circulație Calea Dorobanților, pe traseul căreia se înscrie
DN 22B care se intersectează cu următoarele Drumuri Naționale:
• DN 22 (Râmnicu Sărat)
• Șos. Baldovinești (DJ 221B)
• E87 (Galați)
• Bac și Vama Brăila
Pe Drumul European DN 2B (E584) și Șos. Baldovinești sunt amenajate toate relațiile având benzile
delimitate de pastile direcționale înierbate. Menționăm faptul că Șos. Baldovinești este o arteră importantă,
ea făcând legătura între DN 2B și DN 22B. Drumul Național DN 2B are câte o bandă de circulație pe sens și
acostamente de o parte și de alta de 1,0 m, iar Șos. Baldovinești este o stradă cu câte două benzi pe sens
și acostamente de 1,0 m pe ambele părți. În apropierea intersecției își desfășoară activitatea Benzinăria
Lukoil. Pentru ca circulația în intersecție să se desfășoare fluent și în siguranță se impune ca modul de
desfășurare a circulației sa fie materializat prin indicatoare de circulație și marcaje la sol.
e). Intersecția dintre DN 22 (Râmnicu Sărat) și DN 22B (Șos. Dorobanților): Intersecție clasică în cruce în
care pe Șos. Dorobanților există câte trei benzi de circulație pe fiecare sens și Calea Galați cu câte două
benzi de circulație pe fiecare sens, iar în intersecție sunt create benzi pentru relația de stânga. Intersecția
este semaforizată, iar ciclul de semaforizare cuprinde faze încât să se poată efectua toate relațiile pentru
autovehicule dar și pietonii să poată traversa în condiții de siguranță. Regretabil este faptul ca din cauza
parcărilor pe partea carosabilă nu se poate folosi întreaga capacitate de circulație a acestor artere de
circulație pe care, în afara traficului local generat de relația între zonele funcționale de pe teritoriul
localității Brăila, circulă și traficul de tranzit.
Pentru ca circulația să se desfășoare fluent și cu un grad de siguranță ridicat în afara instalației de
semaforizare, un rol important îl are și semnalizarea rutieră (indicatoare de circulație și marcaje la sol).
f). Intersecția dintre DN 22 (Vadul Ghecetului) și DN 22B (Șos. Dorobanților): Configurația intersecției este
în formă de ”X”, continuitate având DN 22B, în timp ce celelalte ramuri intră în intersecție sub unghiuri
diferite. În intersecție se pot efectua toate relațiile și pentru ca acest lucru să fie posibil s-au creat bretele
de legătura încât să se poată efectua relațiile de dreapta.
Pentru a separa curenții de trafic s-au creat pastilele de dirijare. Fluența și gradul ridicat de siguranță se
pot asigura în intersecție prin semnalizare rutieră (indicatoare de circulație și marcaje la sol). Semnalizarea
cu indicatoare trebuie să cuprindă următoarele tipuri: Obligare, Direcționare, Orientare și de Informare.
De remarcat este faptul că relația cu partea de est a țării reprezentată de Județele Tulcea și Constanța este
foarte greoaie pentru că Dunărea este traversată cu Bacul. Având în vedere importanța și eficiența acestei
relații, au început fazele de proiectare și construire a unui pod peste Dunăre, amplasat la Nord de
municipiul Brăila, care asigură legătura între rețeaua de drumuri prin ocolitoarea DN 2B și Drumurile
Naționale din Județele Tulcea și Constanța (DN 22-E87, DN 22A, DN 22D).
Protejarea municipiului Brăila, ca și importanța relației cu localitățile din Dobrogea, a generat elaborarea
unei documentații de urbanism de tip PUZ care a avut ca temă „Dezvoltarea teritoriului intercomunitar
Brăila – Chiscani – Cazasu – Vădeni și creșterea capacității de transport a drumului colector de centură a
municipiului Brăila în vederea fluidizării traficului către Podul peste Dunăre”. În cadrul acestei documentații
s-a analizat atât potențialul zonei adiacente traseului de ocolire a municipiului Brăila, cât și intersecțiile
traseului cu drumurile radiale care fac legătura dintre municipiu și teritoriul de influență, și anume:
• intersecția dintre Drumul de Centura si Calea Călărașilor (DN21 – Km. 1+030), sens giratoriu
existent ce se va reconfigura;
• intersecția Drumul de Centură cu Strada Grigore Alexandrescu și linia de tramvai ce leagă orașul
de Lacul Sărat;
35
• intersecția DN2B (km. 103+270) – Șoseaua Buzăului, Drumul de Centură amenajată cu sens
giratoriu, propusă pentru modernizare;
• pasaj peste calea ferată existent pentru un sens (DN2B KM. 104+100 ax, L=355,00 m) și pasaj peste
C.F. propus pentru al doilea sens de circulație;
• amenajarea unui sens giratoriu pe DN2B Km. 104+300;
• intersecția DN2B (Km. 106+295) si DN22 (Râmnicu Sărat) amenajat cu sens giratoriu propus pentru
modernizare și se propune amenajarea unui parcaj pentru vehicule grele;
• intersecție DN2B Km. 108+215 si DN23 ce asigură legătura spre Focșani amenajată cu sens
giratoriu; propus pentru modernizare;
• intersecție existentă, formată de DN2B Km. 110+328 și Șoseaua Baldovinești (se propune sens
giratoriu) Drum Expres Buzău – Brăila;
• pasaj peste calea ferată, propus în documentația pentru Pod suspendat peste Dunăre în zona
Brăila;
• amenajare sens giratoriu (Drum Expres Brăila – Galați) propus în proiectul Pod suspendat peste
Dunăre în zona Brăila.
Analiza care s-a efectuat pe traseul drumului de centura Brăila și soluțiile propuse pentru amenajarea
intersecțiilor vor avea ca efect creșterea capacității de circulație, sporirea fluenței, reducerea poluării și o
siguranță mai mare.
2.4.3.2. INTERSECȚII CU REȚEAUA FEROVIARĂ

Rețeaua de drumuri din județ se intersectează cu rețeaua de căi ferate rezultând intersecții care sunt
tratate în două soluții: a/ Trecere la nivel și b/ Pasaje. Pasajele au gabarite insuficiente și implicit lipsă de
vizibilitate, fiind caracterizate și de o stare precară a infrastructurii. Pe întreaga rețea de căi de comunicații,
pentru a asigura gradul de siguranță necesar, intersecțiile sau punctele critice sunt semnalizate cu
indicatoare de circulație și marcaje la sol.
TABEL 8. LISTA INTERSECȚIILOR DRUMURILOR NAȚIONALE CU REȚEAUA FEROVIARĂ – PASAJE SUPERIOARE
NR. DRUM POZITIA OBSTACOL LOCALITATEA POD/PASAJ CF OBSERVAȚII

CRT. NATIONAL KM CEA MAI
APROPIATA
1 2 3 4 5 6 7
1 2B 47+975 C.F. GAISEANCA PASAJ SUPERIOR Necesită reabilitare
2 2B 66+940 C.F. IANCA PASAJ SUPERIOR Necesită reabilitare
3 21 6+025 C.F. CHISCANI PASAJ SUPERIOR Necesită reabilitare
4 21 8+785 C.F. ALBINA PASAJ SUPERIOR Reabilitat 2018

DEZAFECTAT
TABEL 9. LISTA INTERSECȚIILOR DRUMURILOR NAȚIONALE CU REȚEAUA FEROVIARĂ – TRECERI LA NIVEL CU CĂILE
FERATE

APROPIATA
1 2 3 4 5 6 7
36

APROPIATA
1 2B 42+434 C.F. SURDILA GRECI TRECERE LA NIVEL Necesită reabilitare
2 2B 50+240 C.F. GAISEANCA TRECERE LA NIVEL Necesită reabilitare
3 21 58+896 C.F. BARAGANUL TRECERE LA NIVEL Necesită reabilitare
4 22B 11+645 C.F. GALATI TRECERE LA NIVEL Necesită reabilitare
Pe toată rețeaua de drumuri din județul Brăila există un număr de poduri cu stare de viabilitate
necorespunzătoare sau subdimensionate, a unor pasaje de nivel cu C.F. unde circulația auto este
îngreunată prin staționarea la barieră.
Pe linia 700 (București - Galați) sunt următoarele intersecții de drumuri cu CF:

• ax pasaj nivel cu DN2B km 133+689,5 (Surdila – Făurei);
• ax pasaj nivel cu DJ 203 km 169+300 (Făurei);
• ax pasaj nivel cu DN2B km 172+293,8 (Făurei - Dedulești);
• ax pasaj nivel cu DC km 177+894,5 (Dedulești);
• ax pasaj nivel cu DC km 185+584,9 (Dedulești - Ianca);
• ax pasaj superior cu DN km 188+321,2 (Ianca);
• ax pasaj nivel cu DC km 196+776,2 (Urleasca);
• ax pasaj nivel cu DC km 204+180,2 (Urleasca - Traian Sat);
• ax pasaj nivel cu DC km 206+766,4 (Traian Sat);
• ax pasaj nivel cu DN2B km 217+772,95 (Lacu Sărat);
• ax pasaj superior cu DN2B km 223+580,8 (Lacu Sărat - Brăila);
• ax pasaj nivel cu DC km 226+ 188,6 (Lacu Sărat - Brăila);
• ax pasaj nivel cu DN2B km 228+459,6 (Brăila);
• ax pasaj nivel cu DJ221A km 230+461,35 (Brăila-Brăila Port);
• ax pasaj inferior DN2B km 231+236,25 (Brăila-Baldovinești);
• ax pasaj nivel cu DN2B km 234+489,43 (Baldovinești);
• ax pasaj nivel cu DC km 240+964,2 (Vădeni);
Pe linia 702 (Buzău - Făurei -Țăndărei) sunt următoarele intersecții de drumuri cu CF:
• ax pasaj nivel cu DC km 164+843 (Rosetti - Făurei);
• ax pasaj superior cu DN2B km 2+211,65 (Făurei - Cireșu);
• ax pasaj nivel cu De km 6+321,7 (Făurei - Cireșu);
• ax pasaj nivel cu DJ32 km 15+028,3 (Cireșu);
• ax pasaj nivel cu DC km 19+517 (Cireșu - Dudești);
• ax pasaj nivel cu DC km 25+783,9 (Dudești);
• ax pasaj nivel cu De km 30+430,7 (Dudești - Spicu);
• ax pasaj nivel cu DN 21A km 36+714,5 (Spicu);
• ax pasaj superior cu DN 21A km 37+601,53 (Spicu - Murgeanca);
37
Pe linia 600 (Făurei – Tecuci) sunt următoarele intersecții de drumuri cu CF:

• ax pasaj nivel cu DC km 1+322,6 (Făurei-Nisipuri, Bucla veche);
• ax pasaj nivel cu DC km 3+010 (Făurei-Nisipuri, Bucla veche);
• ax pasaj nivel cu DJ203A km 4+242 (Făurei - Nisipuri, Bucla noua);
• ax pasaj nivel cu DC km 6+258,2 (Nisipuri - Jirlău);
• ax pasaj nivel cu DC km 11+173,15 (Jirlău);
• ax pasaj nivel cu De km 16+126,25 (Drogu);
• ax pasaj nivel cu DC km 13+976,6 (Jirlău - Drogu).
2.4.3.3. INTERSECȚIA CU APE CURGĂTOARE

Intersecțiile dintre cursuri de ape și drumurile naționale sunt prezentate în tabelul următor:
TABEL 10. INTERSECȚII DINTRE DRUMURI NAȚIONALE ȘI CURSURI DE APĂ
NR. DRUM POZITIA OBSTACOL LOCALITATEA POD/PASAJ OBSERVAȚII

CRT. NATIONAL KM CEA MAI CF
APROPIATA
1 2 3 4 5 6 7
1 22 32+270 RÂUL BUZAU GRĂDIȘTEA POD Necesită reabilitare
2 22 52+300 CANAL IRIGAȚII MOVILA MIRESII POD Necesită reabilitare
3 2B 42+970 CANAL IRIGAȚII SURDILA GRECI POD Reabilitat 2021
4 2B 44+630 RÂU SURDILA GRECI POD Reabilitat 2018
5 2B 78+052 CANAL IRIGAȚII URLEASCA POD Reabilitat 2018
6 2B 104+100 C.F. BRĂILA POD Reabilitat 2020
7 2B 125+309 RÂUL SIRET ȘENDRENI POD Necesită reabilitare
8 21 20+130 CANAL IRIGAȚII V. CÂNEPII POD Necesită reabilitare
9 21 37+238 CANAL IRIGAȚII VIZIRU POD Necesită reabilitare
10 21 40+600 RÂU ÎNSURĂȚEI POD Reabilitat 2019
11 21 42+740 RÂU ÎNSURĂȚEI POD Reabilitat 2019
12 21 43+500 PRECIPITAȚII ÎNSURĂȚEI POD
13 21 46+830 CANAL IRIGAȚII ÎNSURĂȚEI POD Reabilitat 2021
14 21 56+670 CANAL IRIGAȚII BĂRĂGANU POD Necesită reabilitare
15 23 60+580 RÂUL BAZAU LATINU POD Necesită reabilitare
38
2.4.4. CAPACITATEA DE TRAFIC

Relațiile dintre localități, ca și cele dintre zonele funcționale ale fiecărei localități, generează fluxuri de trafic
(persoane și marfă), ce pot fi:
• În interiorul județului, unde sunt originea și destinația deplasării;
• Cu originea in interiorul județului;
• Cu punctul de destinație în județ;
• Tranzit, originea și destinația deplasării fiind pe alte teritorii.
Nivelul la care se ridica traficul pe rețeaua de Drumuri Naționale a fost pus în evidență prin Recensământul
care s-a făcut pe parcursul anului 2015, având la bază Metodologia elaborată de CNAIR. Au fost recenzate
11 (unsprezece) categorii de vehicule fizice (Vf), datele fiind înregistrate în posturi, amplasate la o anumită
distanță unul de celălalt, timp de 24 ore. Datele obținute în teren au fost prelucrate și prezentate ca Medie
Zilnică Anuală (MZA). Pentru analize de trafic vehiculele fizice, se transforma in vehicule etalon, cu ajutorul
unor coeficienți de transformare, vehiculul etalon fiind autoturismul. Un alt element care este utilizat în
analizele de trafic este „ora de vârf”, care reprezintă 12% din MZA. Condițiile pe care rețeaua de drumuri
le oferă participanților la trafic sunt puse în evidență de „nivelul de serviciu” care reprezintă raportul dintre
capacitatea de circulație a drumului și mărimea fluxurilor de circulație.
Nivelul de serviciu are 6 (șase) trepte de gradație (de la A la F) și este influențat de o serie de factori care
țin printre altele de compoziția traficului, procentul vehiculelor grele (de marfă), obstacole laterale, starea
părții carosabile etc. Din datele de recensământ reiese că autoturismele au ponderea cea mai mare pe
toate drumurile naționale, urmată de grupul format de camioane cu 2 osii, cu 3 – 4 osii și TIR-uri. Vehiculele
de transport persoane (microbuze și autobuze) au o pondere de 3 - 4%, fapt explicat și prin reducerea
navetismului.
Așa cum s-a arătat, drumurile naționale de pe teritoriul județului Brăila au partea carosabilă cu câte o
bandă de circulație pe fiecare sens, ceea ce înseamnă că în condiții ideale capacitatea de circulație a unei
benzi de circulație este de 1100 – 1200 Vf/oră. În condițiile drumurilor naționale din județul Brăila la ora
de vârf se pot înregistra valori de trafic de cca. 800 – 900 vehicule pe ambele sensuri de circulație, dar în
realitate pe sensul cel mai încărcat circulă cca. 2/3 din valoarea traficului adică 550 – 600 vehicule/oră
valoare care raportată la capacitatea de circulație ne plasează in nivelul de serviciu „C”. Pentru ca circulația
pe drumurile naționale să se desfășoare fluent și în siguranță se recomandă nivelul de serviciu „B”, dar și
nivelul „C” este admisibil.
În ceea ce privește drumurile județene, capacitatea de circulație este mult redusă în comparație cu cea a
drumurilor naționale și în cele mai multe cazuri capacitatea de circulație este egală cu nivelul fluxurilor. Se
precizează faptul că există o capacitate ideală, care este determinată de elementele geometrice, în profil
longitudinal și transversal al drumurilor, dar și capacitatea reală care este influențată de o serie de factori
și anume:
• Starea părții carosabile;
• Structura traficului;
• Procentul de vehicule grele și cu tracțiune animală;
• Obstacole laterale;
• Lățimea benzilor de circulație;
• Prezența localităților pe traseu.
Fiecare din acești factori au o pondere care reduce capacitatea ideală cu cca 40%, ceea ce face ca în condiții
reale să ne situăm, pe rețeaua de drumuri din județul Brăila într-un nivel de serviciu D – E, cu efectele
respective în desfășurarea fluentă a circulației și cu un grad ridicat de poluare. Prognoza de trafic pentru
perioada 2020 Drumuri Județene – județul Brăila este figurată în tabelul următor:
39
TABEL 11. MZA VEHICULE FIZICE
NR. DRUM NR. POSTURI LUNGIME SECTOR (M) MZA VEHICULE FIZICE / 24 ORE PENTRU ANUL
2020
202A 1 27.200 1.420
202B 3 34.150 1.045
202D 1 7.900 652
203 4 64.897 2.186
203A 1 23.540 733
203R 2 35.530 540
203T 1 3.750 792
211 2 34.380 1.154
211A 2 21.630 2.135
211B 2 27.550 1.308
211C 1 17.460 1.508
212 3 59.530 3.142
212B 1 14.000 371
221 4 53.490 1.976
221B 1 13.700 1.079
255A 7 49.610 821
Sursa datelor: Compania Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din Romania-Centrul de Studii Tehnice
Rutiere si Informatica-Recensământul General de Circulație-Prognoza Traficului -Perioada 2005-2025
2.4.5. TRANSPORT PUBLIC DE CALATORI

Pe rețeaua de căi de comunicații terestre (rutier și feroviar) și naval (Port la Brăila) este organizat un sistem
de transport public și privat, generat de relațiile stabilite între funcțiunile diverselor localități ale județului
Brăila. Transportul public de calatori este organizat cu autobuze și microbuze pe rețeaua de drumuri, rețea
pe care se înscriu trasee. În raport cu mărimea fluxurilor traseele sunt dotate cu autobuze sau microbuze
și se stabilesc și parametrii de traseu, frecvență, interval de succesiune și implicit parcul circulant, un accent
deosebit punându-se pe calitatea serviciului.
Fenomenul de restructurare economică și socială a redus foarte mult numărul călătorilor în special pe calea
ferată. La nivel de județ, dar și în marile localități se pune problema formelor de transport intermodal
pentru a crește eficiența transportului de călători și mărfuri. Disponibilizarea unui număr mare de salariați
a avut efect direct și asupra mobilității, deci procentul navetiștilor a scăzut. Din totalul celor care se
deplasează dintr-o localitate în alta cu scop precis procentul salariaților este foarte redus, elevii fiind
principala categorie de navetiști.
În condițiile în care au fost desființate garnituri de trenuri, condițiile oferite de sistemul feroviar (timp de
așteptare, parcursul, aspectul din gări și peroane), lipsa legăturilor directe, principalii operatori care au
preluat acest tip de deplasare sunt societăți private care folosesc autobuze.
Rețeaua de transport public din județ sau interjudețean, unde este cazul, a fost stabilită în funcție de
40
relațiile de transport dintre localități și de mărimea fluxurilor de călători, stabilindu-se trasee pe care circulă
diverși operatori, între care se stabileau înțelegeri legate de parametrii de traseu:
• Societăți Comerciale ale administrației locale.
• Societăți Comerciale private între ele stabilindu-se convenții legate de parametrii de traseu.
De asemenea se stabilesc:
• Frecvența;
• Interval de succesiune;
• Lungime traseu;
• Zona de suprapunere a traseelor;
• Stații;
• Capacitatea autobuzelor (în raport de mărimea fluxurilor ce se înregistrează la orele de vârf de
dimineață (AM) și după amiază (PM).
Centrul de greutate în rețeaua de transport public județean și interjudețean este municipiul Brăila, care
prin trasee este legat cu principalele localități din județ sau din teritoriul de influentă, inclusiv cu municipiul
București. Plecările, respectiv sosirile, sunt organizate din orașele importante din județul Brăila spre
comunele limitrofe sau spre localitățile din județele vecine. Transportul public de calatori este activ din
care 50% din trasee leagă municipiul Brăila de localitățile din județ demonstrând rolul polarizator al
acestuia și 40%.
Serviciul de transport public local este organizat și funcționează în baza Legii nr. 92/2007 a serviciilor de
transport public local. Definim programul de transport județean ca fiind programul propus și aprobat de
Consiliul Județean prin care se stabilesc traseele pentru transportul rutier public de persoane prin servicii
regulate, graficele de circulație, capetele de traseu, stațiile publice, numărul, tipul și capacitatea
autovehiculelor necesare. Prin acest serviciu se asigură transportul persoanelor potrivit graficelor de
circulație pe traseele specificate conform programului de transport județean.
Serviciile de transport public local de persoane cuprind:
• transport prin curse regulate;
• transport prin curse regulate speciale;
• transport cu autoturisme în regim de taxi;
• transport cu autoturisme în regim de închiriere.
Serviciile de transport public de persoane prin curse regulate se organizează de către autoritățile
administrației publice locale, cu respectarea următoarelor principii:
• promovarea concurentei între operatorii de transport;
• garantarea accesului egal si nediscriminatoriu al operatorilor de transport si al transportatorilor
autorizați la piața transportului public local;
• garantarea respectării drepturilor și intereselor utilizatorilor serviciului de transport;
• respectarea drepturilor și intereselor legitime ale călătorilor;
• deplasarea în condiții de siguranță și de confort a călătorilor;
• servicii de calitate în condițiile unor tarife accesibile pentru călători;
• susținerea dezvoltării economice a localităților prin realizarea unei infrastructuri de transport
moderne;
• consultarea asociațiilor reprezentative ale operatorilor de transport și ale transportatorilor
autorizați.
41
Traseele principale de transport călători în municipiul Brăila sunt operate de S.C. Braicar S.A., care le
deservește cu 10 microbuze, 82 autobuze și 39 de tramvaie. În mediul urban, la nivelul orașelor Făurei,
Ianca și Însurăței, serviciul public de transport local nu este organizat, aspect motivat de ineficiența
economică. În mediul rural nu există transport public local în administrarea Consiliilor locale, singurul tip
de transport fiind transportul special destinat elevilor. În municipiul Brăila, s-au înlocuit treptat și
tramvaiele vechi, cu consum mare de energie electrică, cu tramvaie aduse din Germania și Olanda, cu un
consum redus.
Transportul local inter și intrajudețean este asigurat de transportatori privați cu sediul în județul Brăila și
în județele limitrofe, existând un program aprobat de Consiliul Județean în care sunt detaliate rutele,
reperele orare și firmele specializate care operează transportul. În vederea asigurării serviciului de
transport public județean de persoane prin curse regulate la nivelul județului Brăila și pentru satisfacerea
nevoilor de transport ale tuturor cetățenilor județului, s-a stabilit un număr de 49 trasee județene
principale și secundare, care fac legătura între localitățile rurale și urbane ale județului.
La nivelul Consiliului Județean Brăila in cadrul Direcției Tehnice si de Gospodărire Comunala a fost înființat
Compartimentul Transport Public Local care funcționează ca Autoritate județeană de transport, prin
Hotărârea Consiliului Județean Brăila nr.23/28.02.2008, când a fost aprobata organigrama aparatului de
specialitate al Consiliului Județean Brăila. Consiliul Județean Brăila, prin Autoritatea de autorizare, in speță
Compartimentul de Transport Public Local, organizează, reglementează, coordonează si controlează
prestarea serviciului de transport public județean de persoane prin curse regulate, desfășurat intre
localitățile județului Brăila. Consiliul Județean Brăila nu deține parc auto propriu pentru transport public
de persoane. De asemenea, nici un consiliu local (comune și orașe) de pe teritoriul județului nostru nu are
organizat serviciu public de transport persoane.
2.4.6. PROIECTE ÎN FAZE DE PROIECTARE ȘI REALIZARE

În județul Brăila prin grija Consiliului Județean se află în derulare o serie proiecte în diferite faze de
proiectare și realizare, și anume:
• Modernizarea și reabilitarea rețelei de drumuri județene (inclusiv poduri și podețe, acces la
proprietăți – aflate în domeniul public) care asigură conectivitatea, directă sau indirectă cu rețeaua
TEN-T, construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau
drumuri expres;
• Construcția / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum județean ce vor face parte din
drumul județean respectiv, construirea / realizarea de sensuri giratorii și alte elemente pentru
creșterea siguranței circulației;
• Construirea / modernizarea / reabilitarea de pasaje / noduri rutiere (construirea doar pentru
asigurarea conectivității directe la autostrăzi TEN-T a drumurilor județene) și construirea
pasarelelor pietonale;
• Construirea / modernizarea de stații și alveole pentru transport public pe traseul drumului
județean;
• Realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și bicicliști (trasee pietonale și
piste pentru bicicliști unde situația din teren o permite), inclusiv signaletica luminoasă verticală
pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică;
• Realizarea de perdele forestiere și parapeți pentru protecție, apărări de maluri și consolidări de
versanți, realizarea de investiții suplimentare pentru protecția drumului respectiv față de efectele
generate de condițiile meteorologice extreme (provocate de schimbări climatice sau alte cauze
excepționale) – inundații, viscol etc.;
• Realizarea de piste pentru bicicliști.
42
Proiect cu impact important în dezvoltarea județului Brăila: Cel mai important proiect ce se derulează in
județul Brăila este legătura cu județul Tulcea ce se va face printr-un pod peste Dunăre cu amplasament în
aval de municipiul Brăila, pe raza comunei Vădeni (malul stâng, jud Brăila) – Comuna Smârdan (malul drept,
județul Tulcea), în care traseul urmărește actualul drum național DN 2B Brăila-Galați, se desprinde din
acesta după limita de Nord și traversează Dunărea înscriindu-se în DN 22 Brăila-Tulcea.
2.4.6.1. PROIECTE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE

• Demararea licitației pentru proiectarea și execuției Drumului Expres Brăila – Galați , proiect prins
în Masterplanul General de Transport al României 2021-2023.
• Demararea proiectării pentru Drumul Expres Buzău – Brăila (Societatea Portugheza – Ingineria
Especializada Obra Civil E Industrial SA) – Axa Prioritara 2 – Dezvoltarea unui sistem de transport
multimodal de calitate, durabil și eficient, Componenta 1 (parte din Rețeaua TEN-T).
2.4.6.2. PROIECTE DRUMURILE JUDEȚENE, SECTOARE DE DRUMURI JUDEȚENE SI DRUMURI

COMUNALE
• Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport rutier a județului Brăila pe traseul
Silistraru – Unirea – Gropeni. Tronsonul de drum Județean vizat asigura legătura între Drumul
Național DN 2B (Localitatea Silistraru) și linia Dunării având lungimea de 17,603 km. Prin acest
tronson se va asigura conectivitatea directă cu coridorul TEN-T Brăila – Buzău și regiunea Dunării.
• Modernizarea infrastructurii de transport județean pe traseul Gulianca – Ianca – Viziru, asigurând
conectivitatea directa cu coridorul TEN-T Brăila – Buzău.
• Modernizare drum județean DJ 255A, Cotu – Lung – DN 23 , km 26+000 – km 30+000.
• Modernizare drum județean DJ 212A Brăila – Mărașu, km 42+000 – km 59+000.
• Reabilitare DJ 221B, Brăila – Vădeni km 1+000-km 7+300.
• Modernizare drum județean DJ 203R, Lișcoteanca – DJ 211 km 22+500-km 24+500.
• Reabilitare DJ 211B, Victoria- Mihai Bravu km 17+550-km 27+550.
• Reabilitare sistem rutier DJ 203 Galbenu – Însurăței:
‒ Limita județului Buzău – Galbenu – Sătuc – Jirlău km 20+000 – km 27+550.
‒ Făurei (DN2B) – Brătescu Vechi – Ulmu – Vultureni (intersecție cu Dj 203P) km 43+500 –
km 63+350.
‒ Scărlătești – Dudescu – Zăvoaia – Însurăței km 65+350 – km 82+000.
• Reabilitarea drumului Comunal DC 59 km 0+000 – km 11+000 între drumul Județean DJ 212A și
Blasova.
Consiliul Județean Brăila are în derulare mai multe proiecte de modernizare, reabilitare căi de comunicații,
județene și comunale pentru îmbunătățirea condițiilor de circulație rutieră ce va conduce la o creștere
economică și socială prin programul PNDL:
• Reabilitare Drum Comunal DC 59 km 0+000 – 11+000 între DJ 212 și Stațiunea Blasova;
• Reabilitare Drum Județean DJ 203R km 0+000 – km 35+530;
• Reabilitare și modernizare drumuri comunale Bărăganul, Comuna Bărăganul, județul Brăila;
• Modernizare drum comunal DC 21 între DJ 212 și limita UAT Berteștii de Jos;
• Reabilitare modernizare DC 12, Bordei Verde – DC Gabrielescu (km 1+000 – 4+500) Comuna Bordei
Verde;
• Asfaltare drumuri Comuna Cazasu;
• Pietruire reabilitare și asfaltare drum de interes comunal DC 28 Ciocile – Odăieni, Comuna Ciocile;
43
• Asfaltare drum comunal DC 57 km 21+000- km 26+000 Comuna Frecăței;

• Modernizare a infrastructurii DC 35 Berlești – Perișoru și DC Petrișoru – Târlele Filiului, Oraș Ianca;
• Reabilitare DJ 212A Brăila-Mărașu, km 0+000 – km 32+000;
• Modernizare drum comunal DC 62, km 9+000 – km 17+170, Comuna Mărașu;
• Modernizarea drumului comunal DC 56 Mânăstirea Măxineni din DN 23 în Comuna Măxineni;
• Modernizarea drumului comunal DC 1 Corbu Vechi – Corbu Nou în Comuna Măxineni;
• Modernizare drum comunal DC 2 km 9+100 – 14+000 Oancea – Romanu în Comuna Romanu;
• Modernizare drum comunal DC 195 în lungime de 3,04 km între comunele Salcia Tudor și Cuza
Voda, Comuna Salcia Tudor km 0+000 – km 5+040;
• Reabilitare DC 38 Sutești – Dedulești DN 2B km 0+000 – 13+000;
• Reabilitare Drum Comunal DC 9, Comuna Tichilești;
• Reabilitare Drum Comunal DC 8 km 0+000 – km 2+835 Comuna Tudor Vladimirescu.
44
2.5. REȚEAUA DE CALE FERATĂ

Județul Brăila este legat direct la rețeaua inițială TEN-T, rețea definită de coridorul Ungheni-Cristești Jijia-
Iași-Pașcani-Bacău-Adjud-Mărățești-Focșani-Buzău-Ploiești-București-Giurgiu și coridorul Buzău-Făurei-
Brăila-Galați-Reni, coridoare care se suprapun pe rețeaua națională astfel:
REȚEA DE BAZĂ: Săhăteni – Buzău - Râmnicu Sărat – Focșani – Mărășești – Adjud – Șișcani – limită județ
Bacău (Sascut) prin magistrala principală M500.
REȚEA EXTINSĂ: Buzău – Făurei – Bărăganu – Țăndărei – Fetești – Cernavodă, prin magistrala secundară
M702.
Liniile de cale ferată care străbat teritoriul administrativ al județului Brăila sunt următoarele: 600 Făurei -
Tecuci (intervalul Făurei - Jirlău); 601 Făurei - Nisipuri; 700 București - Galați (intervalul Rușețu - Barboşi);
702 Buzău - Țăndărei (intervalul Vizireni - Spicu); Racord Dedulești - Cireșu și 707 Brăila - Brăila Port și 708
Ramificație Siret - Barboşi Port.
FIGURA 14. REȚEAUA FEROVIARĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA AFLATĂ ÎN ADMINISTRAREA REGIONALEI GALAȚI
Sursa datelor: http://www.cfr.ro/
O sinteză privind conectivitatea județului reflectată în hărțile din cadrul Strategiei de Dezvoltare a
Infrastructurii Feroviare 2021-2025 – Anexa 1 prezintă un „județ platformă” foarte bine conectat pe
direcțiile către nord spre Focșani-Bacău-Suceava-Iași, către est spre Tulcea-Constanța prin Brăila-Galați și
spre sud prin Ploiești-București și de acolo spre Giurgiu și Craiova.
Teritoriul județului este deservit, în prezent, de următoarele linii feroviare aflate în administrarea
COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” – S.A. SUCURSALA REGIONALĂ DE CAI FERATE GALATI. Starea
tehnică a rețelei de cale ferată din județul Brăila este în general bună. Nivelul dotărilor și starea tehnică a
liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Rețeaua feroviară are o lungime de 158 km, din care 124
km (70%) sunt electrificați, 32 km (20%) linie cu o cale și 126 km (80 %) linie cu două căi. Densitatea rețelei
45
feroviare pe 1000 kmp este de 33,2 km, fiind sub densitatea pe țară care este de 45,3 km. Pozițiile km.
pentru fiecare linie de cale ferată sunt următoarele:
Linia de cale ferată 600 Făurei – Tecuci, începe din stația Făurei de la km 0+000 (ax stația Făurei) până la
km 18+249 (limita cu județului Buzău), are lungimea de 18,249 km, este linie simplă, neelectrificată și
aparține infrastructurii feroviare publice.
Linia de cale ferată 601 ce aparține infrastructurii publice este linie simplă neelectrificată, începe la km
0+000 al stației Făurei pana la km 6+809 al PO Nisipuri cu o lungime de 6,809 km.
Linia de cale ferată 700 București – Urziceni – Făurei – Galați, începe din intervalul Rosetti - Făurei, de la
km 130+466 (limita cu județul Buzău) până la km 138+229 (ax stația Făurei), are o lungime de 7,763 km
este simplă, neelectrificată si aparține infrastructurii feroviare publice. Din axul stației Făurei, de la km
168+429 și până la km 246+207 (limită cu județul Galați), linia este dublă și electrificată. Lungimea liniei de
cale ferată este de 77,778 km.
Linia de cale ferată 702 Buzău – Făurei – Țăndărei ce aparține infrastructurii publice este linie dublă,
electrificată, începe de la km 162+581 (limită cu județul Buzău) până Ia km 168+429 (ax stația Făurei). Din
stația Făurei, linia de cale ferată începe de la km 0+000 (ax stația Făurei) până la km 40+571 (limită cu
județul Ialomița). Lungimea liniei este de 52,269 km.
Linia de cale ferată 707 Brăila – Brăila Port ce aparține infrastructurii publice este linie dublă neelectrificată,
începe de la km 228+514 până la km 231+484, cu lungimea de 2,970 km.
Linia de cale ferată 708 Ramificație Siret – Barboși Port ce aparține infrastructurii publice este linie simplă,
neelectrificată, începe de la km 0+000 până la km 4+462, având Linia – racordare Dedulești – Cireșu ce
aparține infrastructurii publice este linie simplă, electrificată, începe de Ia km 0+033 la km 1+089 având
lungimea de 1,056 km.
2.5.1. STAȚIILE DE CALE FERATĂ EXISTENTE PE TERITORIUL JUDEȚULUI BRĂILA

Pe linia 700, București – Galați sunt următoarele stații de cale ferată: St. Făurei km 162+082 - 170+842; St.
Dudești km. 177+616 – 179+597; St. Plopu km 187+841 – 189+949; St. Urleasca km 196+272 – 198+329;
St. Traian Sat km 205+355 – 207+246; St Lacu Sărat km 217+495 – 221+000; Brăila Sud km 0+000 – 6+980;
St. Brăila km 226+775 – 230+100; St. Brăila Port km 228+514 – 231+484; St. Baldovinești km 234+100 –
236+063; St Vădeni km 239+423 - 241+338;
Pe linia 702 Buzău – Făurei – Țăndărei sunt următoarele stații CF: St. Cireșu km 14+600 – 16+630; St Dudești
km 25+354 -27+427; St Spicu km 35+ 130 – 37+012;
Pe linia 600 Făurei – Tecuci este stația Jirlău de Ia km 9+837 la km 11+469.
2.5.2. DATE PRIVIND BILANȚUL SUPRAFEȚELOR DE TERENURI CFR7

Linia CF 702 Buzău – Făurei – Țăndărei (interoperabilă) între poziția km 162+581 - km 168+429 și km 0+000
- km 40+571 în suprafața totală de 1428555,00 mp. Din suprafața totală de 1428555,00 mp C.N.C.F. CFR
S.A. - S.R.C.F Galați are intabulată o suprafață de 1424678,00 mp în cărțile funciare nr. 72746 UAT Surdila
Greci, 72199 UAT Surdila Greci, 73290 UAT Surdila Gaiseanca, 73291 UAT Surdila Gaiseanca, 73298 UAT
Surdila Gaiseanca, 73299 UAT Surdila Gaiseanca, 74188 UAT Cireșu, 74183 UAT Cireșu, 74184 UAT Cireșu,
74185 UAT Cireșu, 73802 UAT Zăvoaia, 72097 UAT Dudești, 72119 UAT Dudești, 72025 UAT Dudești, 72028
UAT Dudești, 72026 UAT Dudești. 72094 UAT Dudești, 72037 UAT Bărăganul, 72028 UAT Bărăganul, 72038
UAT Bărăganul, 72039 UAT Bărăganul, 72040 UAT Bărăganul, iar suprafața de 3877,00 mp urmează a fi
intabulată.
7 Sursa: CNCF CFR SA București – SRCF Galați Adresă cod F4 – 730/ON/60/18.01.2021

46
Linia CF 600 Făurei – Tecuci (ne-interoperabilă) intre poziția km 0+000 - km 18+249 in suprafața totala de
613836,00 mp. Din suprafața totala de 613836,00 mp C.N.C.F. "CFR" S.A. - S.R.C.F Galați are intabulata o
suprafața de 428054,00 mp in cărțile funciare nr. 71030 UAT Făurei, 71036 UAT Făurei, 72500 UAT Surdila
Greci, 72511 UAT Surdila Greci, 72509 UAT Surdila Greci, 72510 UAT Surdila Greci, 72334 UAT Jirlău, 72330
UAT Jirlău, 72333 UAT Jirlău, 72432 UAT Jirlău, 72408 UAT Jirlău, 72409 UAT Jirlău, 72572 UAT Vișani, 72818
UAT Galbenu, 72820 UAT Galbenu, 72819 UAT Galbenu, 72864 UAT Galbenu, iar suprafața de 185782,00
mp urmează a fi intabulată.
Linia CF 700 Urziceni-Făurei-Galați (ne-interoperabila-interoperabila) intre poziția km 131+466 - km

168+429 si km 168+429 - km 246+ 207 in suprafața totala de 4824087,00 mp. Din suprafața totala de
4824087,00 mp C.N.C.F. "CFR- S.A. -S.R.C.F Galați are intabulata o suprafața de 4266135,00 mp in cărțile
funciare nr. 70623 UAT Surdila Greci, 72186 UAT Surdila Greci, 72189 UAT Surdila Greci, 72195 UAT Surdila
Greci, 72196 UAT Surdila Greci, 72197 UAT Surdila Greci, 72188 UAT Surdila Greci, 72190 UAT Surdila Greci,
72198 UAT Surdila Greci, 72208 UAT Surdila Greci, 70434 UAT Făurei, 71748 UAT Surdila Gaiseanca, 73651
UAT Mircea Voda, 73652 UAT Mircea Voda, 73631 UAT Mircea Voda, 75252 UAT Ianca, 75251 UAT Ianca,
75249 UAT Ianca, 75248 UAT lanca, 75250 UAT lanca, 75247 UAT Ianca, 75617 UAT Movila Miresii, 75618
UAT Movila Miresii, 75619 UAT Movila Miresii, 76077 UAT Traian, 76076 UAT Traian, 76075 UAT Traian,
76074 UAT Traian, 76073 UAT Traian, 76072 UAT Traian, 76071 UAT Traian, 76070 UAT Traian, 76069 UAT
Traian, 76068 UAT Traian, 75425 UAT Tudor Vladimirescu, 79244 UAT Tudor Vladimirescu, 75104 UAT
Chiscani, 75129 UAT Chiscani, 75130 UAT Chiscani, 75538 UAT Chiscani, 78095 UAT Chiscani, 75952 UAT
Brăila, 89300 UAT Brăila, 89299 UAT Brăila, 89343 UAT Brăila, 89338 UAT Brăila, 89342 UAT Brăila, 89340
UAT Brăila, 89341 UAT Brăila, 95850 UAT Brăila, 82789 UAT Brăila, 87586 UAT Brăila, 74738 UAT Brăila,
87925 UAT Brăila, 75814 UAT Vădeni, 75815 UAT Vădeni, 75817 UAT Vădeni, 75820 UAT Vădeni, 75818
UAT Vădeni, 75819 UAT Vădeni, 75822 UAT Vădeni, 75837 UAT Vădeni, 76841 UAT Vădeni, 76840 UAT
Vădeni, iar suprafața de 557952,00 mp urmează a fi intabulată.
2.5.3. INTERSECȚII DINTRE DRUMURI ȘI CĂI FERATE8

Pe linia 700 (București - Galați) sunt următoarele intersecții de drumuri cu CF:
ax pasaj nivel cu DN2B km 133+689,5 (Surdila – Făurei);
ax pasaj nivel cu DJ 203 km 169+300 (Făurei);
ax pasaj nivel cu DN2B km 172+293,8 (Făurei - Dedulești);
ax pasaj nivel cu DC km 177+894,5 (Dedulești);
ax pasaj nivel cu DC km 185+584,9 (Dedulești - Ianca);
ax pasaj superior cu DN km 188+321,2 (Ianca);
ax pasaj nivel cu DC km 196+776,2 (Urleasca);
ax pasaj nivel cu DC km 204+180,2 (Urleasca - Traian Sat);
ax pasaj nivel cu DC km 206+766,4 (Traian Sat);
ax pasaj nivel cu DN2B km 217+772,95 (Lacu Sărat);
ax pasaj superior cu DN2B km 223+580,8 (Lacu Sărat - Brăila);
ax pasaj nivel cu DC km 226+ 188,6 (Lacu Sărat - Brăila);
ax pasaj nivel cu DN2B km 228+459,6 (Brăila);
ax pasaj nivel cu DJ221A km 230+461,35 (Brăila-Brăila Port);
ax pasaj inferior DN2B km 231+236,25 (Brăila-Baldovinești);
ax pasaj nivel cu DN2B km 234+489,43 (Baldovinești);
ax pasaj nivel cu DC km 240+964,2 (Vădeni);
Pe linia 702 (Buzău - Făurei -Țăndărei) sunt următoarele intersecții de drumuri cu CF:
ax pasaj nivel cu DC km 164+843 (Rosetti - Făurei);
ax pasaj superior cu DN2B km 2+211,65 (Făurei - Cireșu);
ax pasaj nivel cu De km 6+321,7 (Făurei - Cireșu);
88 Sursa: CNCF CFR SA București – SRCF Galați Adresă cod F4 – 730/ON/60/18.01.2021

47
ax pasaj nivel cu DJ32 km 15+028,3 (Cireșu);

ax pasaj nivel cu DC km 19+517 (Cireșu - Dudești);
ax pasaj nivel cu DC km 25+783,9 (Dudești);
ax pasaj nivel cu De km 30+430,7 (Dudești - Spicu);
ax pasaj nivel cu DN 21A km 36+714,5 (Spicu);
ax pasaj superior cu DN 21A km 37+601,53 (Spicu - Murgeanca);
Pe linia 600 (Făurei – Tecuci) sunt următoarele intersecții de drumuri cu CF:
ax pasaj nivel cu DC km 1+322,6 (Făurei-Nisipuri, Bucla veche);
ax pasaj nivel cu DC km 3+010 (Făurei-Nisipuri, Bucla veche);
ax pasaj nivel cu DJ203A km 4+242 (Făurei - Nisipuri, Bucla noua);
ax pasaj nivel cu DC km 6+258,2 (Nisipuri - Jirlău);
ax pasaj nivel cu DC km 11+173,15 (Jirlău);
ax pasaj nivel cu De km 16+126,25 (Drogu);
ax pasaj nivel cu DC km 13+976,6 (Jirlău - Drogu).
2.5.4. INTERSECȚII DINTRE CURSURI DE APE ȘI CĂI FERATE

Pe linia 700 (București - Galați) sunt următoarele intersecții de cursuri de apa cu CF:
• pod metalic km 246+222,27 deschidere - 250 m (Raul Siret);
• pod tubular cale jos km 135+681,10 deschidere - 55,90 m (Pârâul Buzău - brațul I);
• pod tubular cale jos km 136+080,20 deschidere - 55,90 m (Pârâul Buzău - brațul ll).
Pe linia 702 (Buzău - Făurei - Țăndărei) sunt următoarele intersecții de cursuri de apa cu CF:
• pod tubular metalic km 16+682,3 deschiderea – 25,15 m (Pârâul Călmățui) ;
• pod canal irigații km 21+575,90 deschiderea - 11,30 m;
• pod canal irigații km 24+958,50 deschiderea - 8,20 m;
• pod canal irigații km 34+723,85 deschiderea - 17,60.
2.5.5. PROIECTE ÎN PREGĂTIRE

Pentru rețeaua căi feroviare sunt în pregătire următoarele proiecte, conform Programului Investițional
pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pe perioada 2021-2030:
TABEL 12. PROIECTE PENTRU REȚEAUA FEROVIARĂ ÎN PREGĂTIRE

Cost Cost
Lungime Cost mediu Localități
Denumire estimat estimat
Nr. Crt. Coridor Rețea TEN-T Status estimat fără TVA urbane
proiect (km) (mil.EUR (mil.EUR
per km (mil.EUR) deservite
fără TVA) cu TVA )
1 INTERCORIDORUL Buzău - Făurei P 40.0 160.0 190.4 4.0 Buzău, Făurei

DE
CONECTIVITATE
FEROVIARĂ B
TEN-T Făurei,
ICF B -
2 Comprehensive Făurei - Fetești P 89.0 356.0 423.6 4.0 Țăndărei,
Intercoridorul
"Bărăgan" Fetești
Buzău - Făurei -
Fetești
Total coridor 129.0 516.0 614.0
O în operare 0.0 614.0
C în construcție 0.0
48
P în proiect 129.0
Cost
Cost estimat Cost mediu
Nr. Tip Lungime estimat
Proiect rețea secundară Rețea TEN-T (mil.EUR (mil.EUR/
Crt. Intervenție (km) (mil.EUR cu
fără TVA) km)
TVA )
4 Făurei - Brăila - Galați Comprehensive R 91.0 364.0 433.2 4.0
Cost estimat Cost estimat

Nr. Nr. stații / Nr.
Proiecte feroviare PNRR Tip intervenție Lungime (km) (mil.EUR fără (mil.EUR cu
Crt. trenuri
TVA) TVA )
20 Făurei – Galați Centralizare El. 91 11 20.4 24.2
De asemenea sunt propuse proiecte ce cuprind:

• Elemente de siguranță feroviară inclusiv modernizarea Centrului de Testări Feroviare Făurei
• Reabilitare poduri, podețe din rețeaua TEN-T Comprehensivă
• Proiect de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată din rețeaua TEN-T Comprehensivă
• Reabilitare stații, depouri și revizii de vagoane din rețeaua TEN-T Comprehensivă
2.5.6. LISTĂ PROIECTE ÎN LUCRU

(sursa: http://www.cfr.ro/index.php/anunturi-de-mediu-regional/1628)
Proiecte pe secția de circulație Făurei-Brăila

1. Modernizare TN km 226+189 intre statiile Lacu Sarat - Braila
2. Modernizare TN km 185+585 intre statiile Dedulesti - Plopu
Proiecte pe secția de circulație Făurei-Galați

1. Modernizare TN km 172+294 intre statiile Faurei - Dedulesti (executie)
2. Sistematizare statia Faurei cap X (expertiza si Documentatie Avizare Lucrari Interventii)
Proiecte pe secția de circulație Buzău-Făurei

1. Reparatie capitală linie si aparate de cale Buzau - Faurei fir II km 167+430-129+010 (proiectare, executie)
Proiecte modernizare treceri la nivel

1. TN km 266+189 intre statiile Lacu Sarat - Brăila
2. TN km 185+585 intre statiile Dedulesti – Plopu
3. TN km 172+294 intre statiile FAUREI– DEDULESTI si dublarea semibarierelor de la instalatia BAT
4. TN km 155+836 intre statiile CILIBIA – C.A. ROSETTI si dublarea semibarierelor de la instalatia BAT
49
2.6. TRANSPORT PE CĂI NAVIGABILE

2.6.1. FLUVIUL DUNĂREA ÎN CONTEXTUL TERITORIAL EUROPEAN
Comisia Europeană și Consiliul European au recunoscut faptul că fluviul Dunărea constituie coloana
vertebrală a teritoriului Statelor Membre ale Uniunii Europene, fiind inclusă în Rețeaua Trans-Europeană
de Transport (TEN-T) ca proiect prioritar, pentru asigurarea unor legături de transport mai bune ce
contribuie la creșterea economică în regiune. De la Marea Nordului la Marea Neagră, Rinul împreună cu
Dunărea/ coridorul Rin – Main –Dunăre, prin intermediul căii navigabile fac legătura dintre 15 state.pe o
distanță de 3500 km.
Calea navigabilă fluvială Rin – Main – Dunăre reprezintă cea de 18-a axa prioritară de dezvoltare a reţelei
trans-europene de transport (TEN-T – Trans-European Network-Transport), asigurând conexiunea între
Marea Nordului şi Marea Neagră, între vestul şi sud-estul Europei. Încadrarea în coridor-cheie de transport
evidenţiază angajarea Uniunii Europene în promovarea modurilor de transport cu un grad mai scăzut de
poluare şi dezvoltarea reţelelor de transport care conectează între ele Statele Membre.
2.6.2. DESCRIERE ELEMENTE DE SISTEM ALE NAVIGAȚIEI PE DUNĂRE

Navigația pe Dunăre trebuie înțeleasă ca un sistem de elemente individuale dar interconectate:
• Calea navigabilă, respectiv șenalul navigabil, L Dunăre 2845 km dintre care 2415 sunt navigabili,
traversează 10 state
• Navele și mărfurile care se află la bordul acestora,
• Infrastructura portuară și portul în ansamblul lui, ca punct nodal care unește navigația cu celelalte
moduri de transport,
• Serviciile de informare fluvială RIS – River Information Services – servicii de informare și
management pentru navigația pe căi navigabile interioare (moderne și armonizate) care contribuie
la siguranța navigației și ajută la planificarea și executarea voiajului (include hărți electronice de
navigație, funcții de localizare și urmărire a navelor și informații actualizate online privind nivelurile
apelor,
• Politicile europene și naționale de transport care crează premizele unui transport durabil și eficient
din punct de vedere energetic,
• Cadrul juridic internațional, respectiv convențiile internaționale.
La nivel național, acest consolidarea și dezvoltarea acestui sistem constituie obiectivele politicilor de
transport definite în programe specifice de acțiune pentru navigația pe căi navigabile interioare.
2.6.3.APELE NAȚIONALE NAVIGABILE ALE ROMÂNIEI

: Fluviul Dunăre în conformitate cu OG nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile
interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 21 din, alin 3 și 4 este definit ” ca apă
interioară navigabilă cităm:
(3) Apele interioare navigabile sunt constituite din:
a) fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor
navigabile;
b) apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră;
c) apele maritime interioare.

(4) Fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor
navigabile, precum şi apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră,
constituie căile navigabile interioare ale României, denumite în continuare căi navigabile.
2.6.4. REȚEAUA DE CĂI NAVIGABILE DIN JUDEȚUL BRĂILA

Rețeaua de căi navigabile are o lungime 230 km, constituită din:
• Dunăre: 83 km lungime (km 154 ÷ km 228, mal stâng și km 154 ÷ km 237, mal drept);
• brațul Măcin – 97 km;
• brațul Vâlciu – 40 km;
• brațul Caleea – 10 km
Treceri de pe un mal pe celălalt: Trecerile peste fluviul Dunărea, pe teritoriul județului Brăila, sunt situate
astfel:
• Dunăre km 196, Gropeni - Insula Mare a Brăilei;
• Dunăre km 173, Brăila – Insula Mare a Brăilei;
• Dunăre km 168+500, Brăila – Smârdan.
2.6.5. CARACTERISTICILE PORTULUI BRĂILA

Portul Brăila: Potrivit art. 7 alin. (3) din OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor
navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și
desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, portul Brăila este port fluvial în rețeaua primară și permite accesul
și operarea navelor maritime. Sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina și Brăila (km 175) este
denumit Dunăre cu caracter maritim. Portul Brăila reprezintă unul dintre cele mai mari porturi fluviale care
permite acostarea navelor maritime de până la 25.000 tdw ți este inclus în rețeaua TEN-T globală. Portul
are 44 dane (D1-D44), însumând 5.069 ml de cheuri de acostare, dintre care 27 dane (D17 ÷ D40 și D42 ÷
D44) în lungime de 3.654 ml sunt în administrarea Companiei Naționale “Administrația Porturilor Dunării
Maritime” S.A. Galați (CN APDM SA Galați). Infrastructura portuară situată între k m 170 + 875 ÷ km
168+300 Dunăre, mal stâng, este constituită din: terenuri portuare cu o suprafață de 414.965 mp,
construcții hidrotehnice destinate acostării navelor și/sau aferente porturilor, bazine portuare, căi ferate,
drumuri tehnologice, instalații și echipamente aflate în perimetrul portuar și care sunt destinate furnizării
de utilități, acvatorii, care aparține domeniului public al statului și se află în portul Brăila este concesionată
de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pe bază de contract de concesiune, în vederea
administrării, CN APDM SA Galați.
Portul se compune din următoarele zone:

(1). Zona veche a portului Brăila așezată de-a lungul malului Dunării cu următoarele sectoare:
• între km 173 si 172+200 este zona neoperativă, cu mal natural;
• între km 172+200 si km 171 cu lungimea de 1200 m, malul este prevăzut cu cheu pereat și
cuprinde danele 1-14, destinate micilor ambarcațiuni și de agrement precum și navelor maritime
(zona "Băi");
• în aval de km 171 se află cinci dane cu lungimea de 400 m, prevăzute cu cheu înclinat ce au în
dotare patru pontoane de acostare destinate navelor de pasageri, fluviale și de turism;
• dana maritimă destinată mărfurilor generale, cu cheu înclinat prevăzut cu 2 pontoane pentru
încărcare nave maritime;
• zona Trans-Europa-Brăila - situata la km 170 - port Brăila la danele 23-24 cu adâncime minima 7,5
51
m;
• danele 25- 28 sunt fluvialo-maritime, în lungime de 550m, cu cheu înclinat, adâncime minimă în
dana de 6 m.
(2). Bazinul "Docuri Brăila" a cărui gura de intrare se afla la km 169+100, este prevăzut cu un front portuar
în lungime de 1475 m. Adâncimea minimă în bazin este - 7,5m. Danele din această zonă sunt:
• de la dana 29 pana la dana 33, cheul este înclinat, destinat navelor fluviale;
• danele 34-38 au cheu vertical, destinat navelor maritime;
• dana 39 are cheu înclinat destinat navelor maritime.
• dana 29, lungime 200m, are destinație specială;
• danele 30-32, lungime totala 250m sunt destinate navelor fluviale;
• dana 33 este destinată navelor de deservire a portului;
• danele 34-38 în lungime totală 525m, sunt destinate navelor maritime și fluviale, pentru operațiuni
• de încărcare cereale și mărfuri generale;
• dana 39, lungime 170m, cheu înclinat, este destinată navelor maritime;
• danele 40-44 neoperative, lungime totală 550 m aflate în aval de km 169 din care danele 40-41
sunt dotate cu cheu înclinat și sunt destinate pentru buncheraj;
• dana 42 este neoperativă, cu mal natural;
• danele 43-44 destinate pontoanelor de acostare a bacului auto și pasageri.
Capacitatea maximă de trafic este de 2,8 milioane tone/an. Portul dispune de:
• Utilități: energie electrică, apă, gaze naturale
• Căi de acces: feroviar, rutier
• Facilități pentru staționarea navelor pe timp de iarnă;
• Facilități de depozitare a mărfurilor (platforme deschise, magazii închise și siloz pentru cereale);
• Echipamente portuare pentru operarea navelor;
• Facilități pentru bunkeraj;
• Facilități pentru întreținerea navelor.
În port se realizează operațiuni de:

• Curățare a magaziilor și a spațiilor de depozitare de pe nave;
• Curățare și degazare a tancurilor de combustibil.
În port funcționează:
• Punctul de trecere a frontierei de stat în regim portuar;
• Biroul Vamal de frontieră Brăila;
• Biroul Vamal de frontieră Zona Liberă Brăila;
• Autoritatea Navală Română - Căpitănia Port Brăila.
În amonte de zona comercială (km 174) a portului funcționează Șantierul naval VARD Brăila.
Proiecte: CN APDM SA Galați derulează următoarele proiecte de investiții în portul Brăila:
1. Port Brăila – Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar din Incinta Bazin Docuri”
cuprinzând lucrări de reabilitare/modernizare a cheurilor de acostare amplasate în incinta portului
Bazin Docuri, respectiv a cheurilor prevăzute pe latura molului - danele 31 și 32, pe latura laterală
amonte a bazinului - dana 33 și pe latura silozului Saligny - danele 34-38, precum și a drumurilor de
utilitate publică DUP3, DUP5 și DUP6;
indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 894/2020;
valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) - 127.136 mii lei
2. Port Brăila – Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar al frontului de operare la Dunăre,
adiacent malului” cuprinzând lucrări de reabilitare/modernizare a cheurilor aferente danelor 26 și
52
27, precum și a drumului de utilitate public DUP 4;

indicatorii tehnico-economici vor fi aprobați prin HG;
valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) - 126.825 mii lei
Finanțarea obiectivelor de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul
operațional Infrastructură mare 2014-2020 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform
programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
2.7. REȚEAUA AERIANĂ CIVILĂ

Pe teritoriul județului Brăila nu sunt aeroporturi civile. Cele mai apropiate aeroporturi sunt Aeroportul
Internațional ”Henri Coandă” – București și Aeroportul Internațional ”George Enescu” Bacău. În județul
Brăila există un aeroport, fost militar, la Ianca. Acesta este situat în nord-vestul orașului Ianca, are patru
hangare de câte 1200mp, pistă cu o lungime de 2500m care ocupă o suprafață de 2800x80m.
Ca urmare a solicitării Consiliului Județean Brăila. Guvernul României a aprobat Nota nr. 4148/28.01.2022
privind trecerea unor imobile din domeniul public al județului Brăila în domeniul public al statului în
vederea dării în administrarea ”Aeroclubului României”. În prezent se află în procedură de avizare un
proiect de act normativ privind darea în administrarea ”Aeroclubului României a imobilelor
menționate9.Datele de identificare ale incintei nr. 5 din imobilul aeroport Ianca, situat în orașul Ianca sunt
prezentate în Anexele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 parte integrantă a HCJ nr. 32. din 10.02.2022.
Teritoriul județului Brăila se află parțial în zona de referință IV-TMA Constanța și parțial în zona de protecție
aferentă mijlocului radionavigație DVOR Galați. In zona de protecție DVOR Galați, UAT-urile care intră sub
inciența acesteia sunt: Vameșu, Cotu Lung, Cotu Mihalea, Silițea, Muchea, Pietroiu, Baldovinești, Brăila,
Vădeni. In zona de referință IV-TMA Constanța, UAT-urile care intră sub inciența acesteia sunt: Berteștii de
Jos, Berteștii de Sus, GuraCălmățui, Polizești, Stanca, Stăncuța, Bandoiu, Marașu, Măgureni, Plopi, Agaua.
Pentru dezvoltarea transportului aerian în regiunea de sud-est, un rol important îl are cooperarea
teritorială dintre cele două județe Brăila și Galați pentru dezvoltarea de capacități de producție, de parcuri
industriale și logistice, susținând astfel inițiativa construcției unui aeroport regional. De altfel, prin
Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 se
menționează ”se va analiza oportunitatea și se va elabora un studiu de fezabilitate privind construcția unui
nou aeroport în zona Brăila – Galați.
9
Conform adresă Direcția Transport Aerian, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, nr 27282/15.07.2022
53
3. CONCLUZII, PROBLEME, DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI

PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE
3.1. PROBLEMATICA GENERALĂ A CONTEXTULUI TERITORIAL

Nu există disparități teritoriale evidente care să conducă către existența unor UAT izolate, cu posibilități
reduse de accesibilitate a rezidenților, sau a serviciilor de intervenție medicală/de urgență. Cu toate
acestea, starea de funcționare a transportului și căilor de comunicație la nivel județean prezintă o serie de
disfuncționalități, după cum urmează:
• Rețeaua de căi de comunicații terestre (drumuri și căi ferate) este deficitară pe direcția est-vest
prin lipsa de trasee directe și facile de legătură cu traseele importante: DN, DJ, drumuri europene.
• Pe raza județului Brăila este se ajunge greu în anumite zone din mediul rural și în zonele turistice.
Transportul public de călători atât local cat și interurban, trebuie încurajat pentru a oferi servicii de buna
calitate prin:
• Extinderea rețelei de transport public.
• Îmbunătățirea parametrilor de traseu și a condițiilor din mijloacele de transport.
• Modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea confortului călătoriei pentru a reducerea
transportului cu automobilul propriu.
• Creșterea gradului de accesibilitate la transportul public pentru persoanele cu probleme
locomotorii (adaptarea parcului auto și a stațiilor pentru persoane cu dizabilități).
• Creșterea siguranței atât în timpul călătoriei cat și în stații.
• Realizare unui nod transport intermodal în zona urbană funcțională Brăila
3.2. REȚEAUA RUTIERĂ

a). Drumuri naționale: Căile de comunicații rutiere naționale din județ au orientări Est-Vest și Nord-Sud,
unele cu statut de drum European (E) și au o lungimea totală de 264,192 km. reprezentând 22,24 % din
suprafața drumurilor de pe raza județului. Județul Brăila este divizat în patru micro-zone de trafic: Brăila,
Făurei, Viziru și Șuțești. Cel mai aglomerat sector este DN22B, care leagă Municipiile Brăila și Galați.
Legătura județului cu teritoriul României se face prin următoarele Drumuri Naționale, din care unele cu
statut de drumuri europene:
Legătura județului cu teritoriul României se face prin următoarele Drumuri Naționale, din care unele cu
statut de drumuri europene:
DN 2B km 38 + 731 – km 125 + 416 - Limita județului Buzău – Baldovinești - Limita județului Galați (Drum
European E87 și E584) – lungime: 86.840 km
DN 21 km 0 + 000 – km 63 + 200 - municipiul Brăila(DN 2B) - Limita județului Brăila - lungime: 63.200 km
DN 21A km 0 + 000 – km 4 + 420 - Bărăganul (DN 21) - Limita județului Brăila - lungime: 4.420 km
DN 22 km 30 + 000 – km 85 + 917 - Limita județului Buzău - Traversare Dunărea cu bacul - Limita jud.
TULCEA (Drum European E87) - lungime: 55.917 km
DN 22B km 0 + 000 – km 11 + 645 - Intersecția cu DN 21 (calea Călărașilor din municipiul Brăila) – Limita
județului Galați (municipiul Galați) - lungime: 11.645 km
DN 23 km 41 + 690 – km 83 + 860 - Intersecția cu Drumul National DN 2B – Limita județului Vrancea -
lungime: 42.170 km
b). Drumurile județene (DJ): Drumurile Județene se află în administrarea Consiliului Județean sunt în
număr de 26 și au o lungime de 604.405 km, reprezentând 49,54 % din suprafața drumurilor de pe raza
județului Brăila. Drumurile județene care fac legătura dintre teritoriul județului Brăila cu rețeaua TEN-T
extinsă au o conectivitate directă, indirectă și terțiară după cum urmează:
• Total km conectivitate directă: 331,6 km
• Total km conectivitate indirectă: 76,4 km
• Total km conectivitate terțiară: 194,5 km
c). Drumurile comunale (DC): Drumurile comunale din județul Brăila sunt în număr de 41 sunt parțial
modernizate, parțial cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare, parțial nemodernizate, pietruite sau din pământ.
Drumurile comunale reprezintă 28,22% din suprafața drumurilor de pe raza județului Brăila. Lungimea
totală a rețelei de drumuri comunale din județul Brăila este de 347,000 Km.
3.3. REȚEAUA FEROVIARĂ

Teritoriul județului este deservit, în prezent, de linii feroviare aflate în administrarea COMPANIA
NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” – S.A. SUCURSALA REGIONALĂ DE CAI FERATE GALATI cu o lungimea
totală a liniilor de cale ferată de 328,00 km linii curente si stații. Starea tehnică a rețelei de cale ferată din
județul Brăila este în general bună. Nivelul dotărilor și starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de
60 - 80 km/h. Județul Brăila este legat direct la rețeaua inițială TEN-T, rețea definită de coridorul Ungheni-
Cristești Jijia-Iași-Pașcani-Bacău-Adjud-Mărățești-Focșani-Buzău-Ploiești-București-Giurgiu și coridorul
Buzău-Făurei-Brăila-Galați-Reni, coridoare care se suprapun pe rețeaua națională astfel:
• REȚEA DE BAZĂ: Săhăteni – Buzău - Râmnicu Sărat – Focșani – Mărășești – Adjud – Șișcani – limită
județ Bacău (Sascut) prin magistrala principală M500.
• REȚEA EXTINSĂ: Buzău – Făurei – Bărăganu – Țăndărei – Fetești – Cernavodă, prin magistrala
secundară M702.
La nivel regional, județul Brăila este traversat de către următoarele trasee feroviare:
• Făurei – Tecuci – Iași prin Magistrala principală M600;
• Buzău – Făurei – Bărăganu – Țăndărei – Fetești – Cernavodă prin Magistrala secundară M702.
Cele mai importante noduri de cale ferată în regiune sunt: Făurei (județul Brăila), Buzău (județul Buzău) și
Barboși (județul Galați), care asigură tranzitul spre capitala țării, Moldova și Dobrogea.
3.4. REȚEAUA DE CĂI NAVIGABILE

Județul Brăila este conectat la Coridorul Rin–Dunăre ce leagă Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad –
(Moldova Veche) – Marea Neagră, prin portul din Brăila. Galați și Tulcea reprezintă de asemenea porturi la
Dunăre și sunt conectate cu portul Constanța prin Canalul Dunăre-Marea Neagră, acestea fac parte din
sectorul Dunărea de jos.
55
3.5. REȚEAUA AERIANĂ

În județul Brăila nu există aeroport, cu excepția aerodromului militar de la Ianca. Ca urmare a solicitării
Consiliului Județean Brăila. Guvernul României a aprobat Nota nr. 4148/28.01.2022 privind trecerea unor
imobile din domeniul public al județului Brăila în domeniul public al statului în vederea dării în
administrarea ”Aeroclubului României”. În prezent se află în procedură de avizare un proiect de act
normativ privind darea în administrarea ”Aeroclubului României a imobilelor menționate .Datele de
identificare ale incintei nr. 5 din imobilul aeroport Ianca, situat în orașul Ianca sunt prezentate în Anexele
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 parte integrantă a HCJ nr. 32. din 10.02.2022. Cele mai apropiate aeroporturi se află la
distanțe de peste 60 de minute:
• Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu – Constanța;
• Aeroportul Internațional Henri Coandă – București;
• Aeroportul Aurel Vlaicu – București;
• Aeroportul Internațional George Enescu – Bacău.
Conform PATN Secțiunea I – Rețeaua de transport, este prevăzut un aeroport în zona Brăila – Galați –
Tulucești.
3.6. STRUCTURA POLICENTRICĂ

Conform SDTR, la nivelul județului Brăila se regăsesc următoarele categorii de centre urbane:
• Municipiul Brăila – municipiu pol regional secundar, cu un sistem suburban în creștere;
• Orașul Ianca – oraș centru urban cu rol zonal;
• Orașul Făurei – oraș centru urban cu rol zonal, cu caracteristici rurale.
• Orașul Însurăței – oraș centru urban cu funcții specializate;
Nivelul de dezvoltare din perspectiva policentricității consideră rețeaua de transport și de localități. Prima
oferă o perspectivă de dezvoltare a județului considerând proiectele de modernizare a transportului
terestru și naval. Rețeaua de transport nu este suficientă în arhitectura sistemului policentric. Ea poate
facilita, pornind de la modulul locuință-loc de muncă, o aglomerare a municipiul Brăila cu costuri de mediu
prin congestia de trafic.
Din punct de vedere al structurii rețelei de localități, funcționalitatea sistemului policentric este redus,
remarcându-se existența unui centru urban dominant, municipiul Brăila, cu cel mai puternic grad de
polarizare, având ca rezultat dezvoltarea comunelor din vecinătatea acestuia.
Privind la nivel regional municipiul Brăila este singura localitate urbană din județ care are capacitatea
administrativă, economică și masă demografică de a juca un rol activ în dezvoltarea rețelei de localități la
nivel regional. Direcțiile de cooperare teritorială sunt subiecte de alegere. Privind cooperare teritorială și
folosind avantajele fluviului Dunărea ca mijloc de transport și ca depozitar al unui patrimoniu natural unic,
legăturile către nord, municipiul Galați, și spre sud, Municipiul Fetești, incluzând și UAT-urile rurale, devin
prioritare. Zona formată din orașul Însurăței și comunele Viziru, Tufești, Dudești și Victoria, pe lângă
potențialul propriu de dezvoltare, poate beneficia de dezvoltare coridorului sudic Brăila-Fetești.
Ca inițiativă prioritară se poate menționa realizarea parteneriatului dintre municipiile Brăila-Galați pentru
definirea unei zone metropolitane regionale ce cuprinde zone urbane și rurale pe o rază de 20 km, în
suprafață de circa 5.800 kmp și aprox. 700.000 locuitori, ce ar polariza activități economice și investiții
56
legate de domenii de transport, comerț, logistică și activități portuare.

Pentru cele 2 orașe, Făurei și Ianca, care au o influență redusă în dezvoltarea structurii spațiale a județului,
nivelul de creștere propriu va fi dat de capacitatea acestora de specializare, pentru a contribui la
completare coerentă a sistemului policentric. Din acest punct de vedere, Orașul Făurei, ca nod de transport
în rețeaua feroviară primară și aflat pe drumul expres Brăila-Buzău, va putea să influențeze teritoriul său
de vecinătate contribuind la dezvoltarea policentrică a județului.
Privit din punctul de vedere al specializării, comuna Chiscani cu stațiunea Lacul Sărat prin implementare de
politici explicit spațiale cu efect creșterea competitivității în piața de turism balnear și de atractivitate prin
modernizarea infrastructurii tehnice majore și a domeniului public. contribuie la dezvoltare policentrică a
județului.
În cazul orașului Ianca, acesta a reușit să contribuie la dezvoltarea comunelor Șutești și Movila Miresii,
comune cu populație de peste 3.500 locuitori. Poziționarea pe coridorul rutier Brăila-Buzău, și valorificând
potențialul de dezvoltare al Aeroclubului și a rezervelor de teren sunt factori de dezvoltare economică și
de consolidare a unei direcții est-vest, către rețeaua de transport TEN-T, a Regiunii Sud-Est.
În ceea ce privește echiparea localităților urbane cu dotări și servicii publice de bază, se remarcă o
concentrare a acestora în municipiul Brăila, în timp ce cele 3 orașe beneficiază de o infrastructură minimală,
sau chiar insuficientă în raport cu populația deservită, atât din mediul urban, cât și din mediu rural.
Neîndeplinirea a numeroase criterii minimale de definire a orașelor, în cazul orașelor Făurei, Ianca și
Însurăței, aduce în discuție elementul trei al dezvoltării policentrice: cooperarea teritorială. Realizare de
proiecte comune și de coordonare/informare în dezvoltarea infrastructurilor și a serviciilor publice de
interes general, pot contribui la creșterea potențialului economic al acestor trei orașe și în beneficiul
teritoriului rural învecinat.
57
3.7. DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE

Principalele disfuncționalități identificate în analiză și potențialele priorități de intervenție pentru
eliminarea / diminuarea acestora sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:
PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE – PROPUNERI DE
DISFUNCȚIONALITĂȚI
ELIMINARE / DIMINUARE A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
REȚEAUA DE TRANSPORT
Rețea de căi de comunicații terestre (drumuri și căi • Asigurarea prin măsuri de intervenție a reducerii
ferate) deficitară pe direcția est-vest prin lipsa de trasee disparităților teritoriale prin creșterea accesibilității
directe și facile de legătură cu traseele importante: DN, și conectarea rețelei de localități a județului la
DJ, drumuri europene. rețeaua de transport națională și europeană.
Calitatea și viabilitatea necorespunzătoare a rețelei de Modernizarea rețelei de transport pe lângă
eficientizarea operațiunilor specifice sistemului de
comunicații terestre:
transport și implicit a costurilor transportului de
• Pe raza județului Brăila drumurile naționale mărfuri și de persoane contribuie și la reducerea
sunt doar cu doar două benzi de circulație fapt accidentelor în trafic și implicit reducerea timpului
ce poate duce la producerea de accidente de transport.
rutiere. • Modernizarea rețelei de cale ferată prin măsuri
• Starea de viabilitate este necorespunzătoare specifice căii de transport, mijloacelor de transport,
cerințelor de capacitate portantă (clasa E de stațiilor, gărilor, pentru a corespunde cerințelor
încărcare) a traficului actual. traficului european
• Profilele transversale ale căilor de circulație • Realizarea de perdele forestiere și parapeți pentru
importante (2 fire cu supralărgiri) nu sunt protecție, apărări de maluri și consolidări de versanți,
gabaritice și propice, prin respectarea zonelor realizarea de investiții suplimentare pentru protecția
de siguranță și protecție ale traficului modern drumului respectiv față de efectele generate de
și european. condițiile meteorologice extreme (provocate de
• Drumurile comunale dar și unele județene au schimbări climatice sau alte cauze excepționale) –
perioada de funcționalitate depășită inundații, viscol etc.
îngreunând accesibilitatea, situație întâlnită
mai ales în zona de est a județului.
• În zone rurale geometria drumurilor comunale
împiedica accesul mașinilor de intervenție în
cazuri de urgențe/incendii.
• Rețeaua de căi ferate nu corespunde
standardelor europene, nivelul dotărilor și
starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai
mari de 60-80 km/h.
• Trecerile la nivel cu calea ferată în mare parte
nu dispun de instalații automate de
semnalizare rutieră, sunt fără barieră și nu sunt
păzite.
• Pasajele denivelate, superioare sau inferioare
de pe traseul cailor ferate sunt într-un număr
redus.
Lipsa unui nod transport intermodal în zona • Modernizarea infrastructurii (în special în punctele
metropolitană Brăila și a unui transport public de de schimb intermodal) și creșterea confortului
călători performant și eficient întregii călătorii cu mijloacele de transport în comun,
de exemplu, prin: instalarea unor amenajări de
așteptare de înaltă calitate (scaune, refugii, servicii
de vânzare a bunurilor de consum); construirea unor
standuri securizate pentru biciclete, amenajări de
parcare de tip „park and ride”.
58
Lipsa infrastructurii pentru transport • Realizarea de piste pentru bicicliști, de investiții

nemotorizat/alternativ destinate siguranței rutiere pentru pietoni și bicicliști
(trasee pietonale și piste pentru bicicliști unde
situația din teren o permite), inclusiv semnalistică
luminoasă verticală pentru treceri de pietoni cu
alimentare fotovoltaică
STRUCTURA POLICENTRICĂ
Insuficienta valorificare a potențialului județului Brăila • Modernizarea coridoarelor de transport rutier și a
la nivel regional infrastructurii feroviare de mare viteză spre centrele
urbane din proximitatea județului sau de importanță
regională / națională: Ploiești, Buzău, Galați, Focșani,
București etc. (prioritate la nivel regional / național).
• Înființarea zonei metropolitane Galați-Brăila, ce are
în componență unitățile administrative pe o rază de
20 km, pentru crearea de parteneriate în domeniul
infrastructurii de comunicații, economice, sociale,
culturale și urbane și contribuția la consolidarea
structurii policentrice de centre urbane la nivel
național.
• Stabilirea de parteneriate cu județele învecinate și
Republica Moldova și Ucraina pentru gestionarea și
promovarea comună a ariilor naturale protejate și a
zonelor turistice.
• Dezvoltarea transportului intermodal la nivel
regional care să integreze și portul Brăila.
• Promovarea cooperării transfrontaliere pe cale
fluvială sau maritimă.
Dezechilibre spațiale în rețeaua policentrică la nivel • Promovarea parteneriatelor urban – rural în vederea
județean dezvoltării rețelei de localități și revitalizarea zonelor
rurale aflate în declin, prin realizarea de investiții
publice care să asigure conectarea zonelor rurale
izolate la facilitățile socio-economice din mediul
urban și din comunele cu un grad mai ridicat de
dezvoltare (modernizarea infrastructurii rutiere,
dezvoltarea sistemului de transport în comun etc.),
precum și sprijinirea investițiilor private pentru
dezvoltarea de activități non-agricole în mediul rural.
• Realizarea unei zone metropolitane cu caracter
regional Brăila-Galați
Existența unor zone specifice la nivelul județului care • Realizarea documentațiilor de urbanism din teritoriu
necesită abordări distincte pentru o dezvoltare urmărind asigurarea deservirii cu dotări tehnice și de
sustenabilă și adaptată la contextul local utilitate publică a noilor dezvoltări
• Realizare unui plan de amenajare a zonei funcționale
urbane Brăila și a zonei Brăila - Galți
• Realizarea de masterplan-uri pentru conversia
fostelor zone industriale abandonate, cu scopul de a
dezvolta zone mixte, rezidențiale, productive, verzi
etc.
• Actualizarea permanentă a bazei de date GIS a
județului Brăila care să permită planificarea
dezvoltării teritoriului bazată pe situația actuală din
județ, inclusiv prin introducerea informațiilor de
urbanism specifice PUG din UAT-urile componente.
59
Insuficienta valorificare a unor zone funcționale / • Consolidarea unor zone cu potențial ridicat de
coezive, care să funcționeze ca motoare de dezvoltare dezvoltare la nivel județean împreună cu dezvoltarea
ale județului unor areale vulnerabile pentru a susține evoluția
socio-economică a Brăilei: aglomerările urbane Ianca
- Făurei sau Însurăței - Bărăganul, precum și zonele
turistice sau cu un caracter predominant agricol prin:
elaborarea de strategii și planuri comune de
dezvoltare, realizarea de investiții în infrastructura
conectivă, dezvoltarea de activități economice,
promovarea comună pentru atragerea turiștilor și /
sau a investitorilor etc.
• Promovarea turismului în spațiul Dunării, precum și
în spațiul rural aferent Dunării, a luncii Buzăului și
Siretului, și a lacurilor din vestul județului
• Dezvoltarea turismului terapeutic
60
4. CONDIȚII CUPRINSE ÎN PATJ BRĂILA CU GRAD DE

OBLIGATIVITATE PENTRU DOCUMENTAȚIILE DE
URBANISM PUG, PUZ CU IMPACT ASUPRA
INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT
In conformitate cu art. 42 din Legea 350/2002, autoritățile locale și elaboratorii documentațiilor

urbanistice, respectiv documentații urbanistice P.U.G. și P.U.Z au următoarele obligativități:
I. Obligativități impuse de infrastructura de transport rutier:

Conform acordului de principiu al CTE-CNAIR nr. 23487/28.03.2022 cităm ”Dezvoltările de perspectivă
preconizate atât pentru rețeaua de drumuri județene și comunale, cât și pentru dezvoltări economico-
sociale propuse, care au influență în zona drumurilor naționale existente sau a culoarelor/ coridoarelor
viitoare proiectate aferente obiectivelor promovate de către CNAIR-SA se vor realiza cu respectarea
prevederilor OG nr. 47/1997 privind regimul drumurilor, modificată și completată și cu avizul prealabil al
CNAIR SA;
Extinderea, modernizarea, rețelei de drumuri naționale pe aria administrativă a județului Brăila se va
realiza funcție de strategiile naționale și programele CNAIR SA”.
Pentru a asigura coordonarea documentațiilor urbanistice, Plan Urbanistic General (PUG) și Plan Urbanistic
Zonal (PUZ) realizat în afara intravilanelor localităților, și pentru respectarea condițiilor CNAIR pentru
obținerea acordurilor prealabile/avize la fazele PUG/PUZ, prezenta documentație PATJ solicită autorităților
locale și elaboratorilor documentațiilor urbanistice următoarele:
A. Condiții urbanistice
1. Rezervarea prin PUG, de către autoritățile locale, a zonelor necesare dezvoltării proiectelor de
infrastructură rutieră;
2. Extinderea intravilanului localității în lungul drumului național se poate face numai cu condiția realizării
de drumuri colectoare paralele cu drumul național precizat în cadrul documentației PUG care să preia
traficul generat de obiectivele locale și care să debușeze în drumul național în intersecții amenajate și
semnalizate conform normativelor tehnice în vigoare, cu acordul și respectând condițiile impuse de
administratorul drumului național
3. Drumurile colectoare vor fi prevăzute cu facilități pentru traficul pietonal, bicicliști inclusiv pentru
persoanele cu handicap locomotor, în condiții de vizibilitate și de siguranță a traficului;
4. Toate drumurile colectoare vor debușa în drumul național în intersecții amenajate și semnalizate
conform normativelor tehnice în vigoare.
5. Realizare de drumuri colectoare paralele cu drumul național, în zone propuse prin PUG pentru
construcție și care se dezvoltă în afara intravilanelor localităților, prin care să se preia traficul generat de
noile construcții și care să debușeze în drumul național numai prin intersecții al căror număr și mod de
amenajare să fie precizate în documentația PUG și să fie realizate conform normativelor tehnice în vigoare;
6. In zone urbane cu intersecții cu drumuri naționale, în situația modernizării infrastructurii rutiere să se
prevadă pasaje denivelate, subterane sau supraterane și variante de ocolire pentru preluarea traficului de
tranzit.
7. Planurile Urbanistice Generale ale municipiilor vor indica, pentru drumurile naționale aflate în
intravilanul municipiilor și în administrarea acestora, km de origine și km de capăt (inclusiv pt. trupurile

izolate).
B. Limitele zonei drumului național

1. La amplasarea construcțiilor noi în lungul drumurilor naționale, în intravilanul localității, se va respecta
limita exterioară a a zonei de siguranță, limita zonei de protecție precum și distanțele de amplasare față
de marginea părții carosabile a drumului național, în conformitate cu legislația în vigoare.
2. Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităților se interzice amplasarea oricărei construcții
care generează trafic suplimentar la o distanță mai mică de 50,0 m de la marginea părții carosabile în cazul
autostrăzii și a drumurilor expres și a drumurilor internaționale ”E”, respectiv 30,0 m pentru celelalte
drumuri de interes național.
3. Limita exterioară a zonei de protecție a autostrăzii A2 și drumurilor naționale, pe întregul teritoriu
administrativ al județului Brăila este de 50 m respectiv 22m măsurată față de marginea exterioară a zonei
de siguranță.
4. Limitele zonei de siguranță a drumurilor naționale pe întregul teritoriu administrativ al județului Brăila
sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la:
• 1,5 m de la marginea exterioară a șanțurilor, pentru drumurile situate la nivelul ternului
• 2,0 m de la piciorul taluzului pentru drumurile în rambleu
• 3,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălțimea mai mare de 5,0 m
5. Zonele de siguranță ale podului, care includ și suprafețe de tern aflate sub pod, sunt :
10,0m de la limita exterioară a racordării podului cu terasamentul, pentru poduri fără lucrări de apărare a
malurilor (rampa de acces face parte integrantă din pod) la limita exterioară a lucrărilor de apărare a
malurilor, pentru podurile la care aceste apărări au o lungime mai mare de 10,0 m (rampa de acces face
parte integrantă din pod);
6. In zona de protecție a drumului național nu se vor aduce prejudicii drumului sau derulării în siguranță a
traficului prin:
• neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător
• executarea de construcții, împrejmuiri sau plantații care să provoace înzăpezirea drumului sau să
împiedice vizibilitatea pe drum
• executarea unor lucrări care să pericliteze stabilitatea drumului, siguranța circulației sau modifică
regimul apelor subterane
• lucrări de defrișare de păduri de pe versanți împăduriți adiacenți drumului; pentru astfel de lucrări
administratorul domeniului silvic va solicita acordul administratorului drumului
C. Condiții de amplasare în zona drumurilor naționale a construcțiilor, instalațiilor și panourilor

publicitare
1. Pentru dezvoltarea capacității de circulație a drumului național în traversarea localităților rurale, distanța
dintre axa drumului și gardurile sau construcțiilor situate de o parte și de alta a drumurilor va fi de minimum
13 m
2. Pentru obiective din afara localității, care atrag trafic suplimentar, distanța de amplasare a acestora este
conform art. 47 alin (11). din OG43/1997 republicată, cu completările și modificările ulterioare:
• se va rezerva spațiu pentru dezvoltarea și modernizarea drumului național, viitoarele drumuri
colectoare paralele cu drumul național precum și amplasarea rețelelor aferente în afara zonei de siguranță
62
a drumului național drumurile laterale vor avea sistem rutier echivalent cu cel al drumului național pe o
lungime de minimum 25 m fața de marginea părții carosabile.
• panourile publicitare se vor amplasa conform OG43/1997 privind regimul drumurilor, cu
completările și modificările ulterioare vor fi prevăzute locuri de parcare în incinte, pentru evitarea
staționării pe ampriza drumului național, a perturbării traficului rutier și evitarea producerii unor accidente
pe drumul național accesele rutiere la drumul național se vor proiecta și amenaja conform legislației și
normativelor tehnice în vigoare și se vor semnaliza și realiza pe cheltuiala beneficiarilor, în corelare cu
proiectele de modernizare a drumului național se va analiza și trata problema scurgerii apelor pluviale în
lungul drumului național și evacuarea acestora din zonă prin efectuarea de lucrări specifice pe sectoarele
unde ne există elemente de scurgere a apelor pluviale (șanțuri sau rigole) sa va avea în vedere posibilitatea
rezervării de terenuri în vederea realizării acestora
D. Condiții de proiectare
1. La promovarea obiectivelor socio-economice, construcții și instalații transport/stocare energie, în zona
drumurilor naționale, se va avea în vedere ca în conformitate cu art. 46 din OG nr 43/1997, privind regimul
drumurilor, Consiliile Locale și Consiliul Județean să impună prin Avizul Tehnic sau Certificatul de urbanism
obținerea de către beneficiar a acordului prealabil și a autorizației emise de administratorul drumului
național, privind amplasarea acestor obiective și amenajarea accesului rutier la drumul național.
2. Sistematizare geometrică a intersecțiilor drumurilor naționale cu drumurile clasificate se va stabili numai
în urma unor studii de trafic și în baza unor proiecte avizate de către administratorul drumului național și
poliția rutieră.
3. Zona intersecțiilor drumului național cu principalele străzi laterale și drumuri clasificate, precum și zonele
din interiorul curbelor cu raze mici, vor fi protejate și se vor impune restricții de construire pentru
rezervarea suprafețelor necesare modernizării intersecțiilor și asigurarea vizibilității, având în vedere că
aceste suprafețe fac parte din zona de siguranță a drumului național, conform art. 16 din OG nr. 43/1997,
privind regimul drumurilor.
II. Obligativități impuse de infrastructura de transport feroviar:
1. Amplasarea construcțiilor față de calea ferată va respecta:

• Zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice care cuprinde fâșiile de teren în limita de 20 m
de fiecare parte și de alta a axei căii ferate , necesare pentru amplasarea instalațiilor de semnalizare și de
siguranța circulației și a celorlalte instalații de conducere operativă a circulației trenurilor, precum și a
instalațiilor de protecție a mediului;
• In zona de siguranță , indiferent de proprietarul terenului, este interzisă amplasarea oricărei alte
construcții în afara celor aparținând infrastructurii feroviare. In cazurile în care în limitele zonei de siguranță
sunt cuprinse terenuri aflate în proprietate privată, se poate proceda la expropriere pentru cauză de
utilitate publică, în condițiile legii;
• Zona de protecție a infrastructurii feroviare publice, așa cum este definită în O.U.G. nr. 12/1998
modificată cu O.U.G. nr. 83/2016 și Legea nr. 89/1999, este la distanță de 100 m de axul căii ferate. In
aceste condiții, construcțiile terților se pot amplasa în această zonă, în condițiile impuse de către ”CFR” S.A
și cu acordul M.T.I.
2. Se va respecta zona cadastrală CFR, a cărei limită este conform planurilor de situație, a planurilor
cadastrale și a proceselor verbale de delimitare a zonei CFR, aflate în arhiva Serviciului TE Cadastru al
Sucursalelor Regionale de Căi Ferate București, Galați fiind interzisă ocuparea terenurilor CFR.
3. Sistematizarea verticală a terenului, inclusiv a drumurilor din apropierea căii ferate, se va proiecta astfel
63
încât apele pluviale să nu fie dirijate spre zona de siguranță a căii ferate.
4. In zona de protecție a căii ferate pe cât posibil să se evite următoarele amplasări:
• depozite de deșeuri metalice (fier vechi), gropi de gunoi menajer;
• stații de epurare, gropi adânci cu acumulare de ape meteorice;
• incinte industriale și depozite cu pericol de incendiu, explozie, poluare;
5. Se recomandă ca amplasarea clădirilor de locuit să fie cât mai departe de calea ferată. Amplasarea lor în
zona de protecție a căii ferate nu este recomandată. Prin specificul activității, calea ferată poate afecta
amplasamentul prin emisii fonice și vibrații produse circulația trenurilor, motiv pentru care C.N.C.F. ”CFR.”
S.A. nu-și asumă răspunderea pe toată durata de existență a construcțiilor, pentru eventualele degradări
ale construcțiilor, determinate de vibrațiile produse de traficul feroviar și nici pentru poluarea fonică;
6. Se va ține cont de imaginea prezentată către zona căii ferate prin realizarea unei minime amenajări
peisagistice;
7. Pe traseul liniilor ferate aparținând infrastructurii feroviare supus înzăpezirilor, în zona de protecție a
infrastructurii feroviare, CFR este în drept să amplaseze temporar parazăpezi.
8. La fazele de realizarea a documentațiilor urbanistice PUG, PUZ, PUD, și pentru obținerea autorizațiilor
de construire, se va solicita obligatoriu avizul C.N.C.F. ”CFR” S.A. și avizul Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii;
III. Obligativități impuse de infrastructura de transport aerian:

a). In conformitatea cu RACR-ZSAC, ediția 1/09.06.2015, art. 5.7:
Paragraf (1): ”Pentru declararea zonelor cu servituți aeronautice civile și instituirea regimului de protecţie
corespunzător, autorităţile administraţiei publice locale vor include aceste zone în planurile de urbanism
generale şi zonale şi vor integra datele specifice referitoare la caracteristici, restricţii, obligaţii,
condiţii/posibilităţi de utilizare (inclusiv culturile şi lucrările agricole permise pe terenurile limitrofe
aerodromurilor, pentru prevenirea pericolului concentrării păsărilor şi animalelor sălbatice)”;
Pargraf (2): ”Planurile de urbanism generale şi zonale, incluzând zonele cu servituţi aeronautice civile,
trebuie avizate de către AACR”;
Paragraf (3): ”Dacă zonele cu servituţi aeronautice civile se extind peste mai multe unităţi administrativ-
teritoriale, procedura indicată la alin. (1) şi (2) trebuie să fie derulată de fiecare dintre autorităţile
administraţiei publice locale implicate, potrivit părţii care îi revine, astfel încât să se asigure continuitatea
zonelor integrale şi unitatea regimului de protecţie instituit”.
b). Autorităţile administraţiei publice locale componente județului Brăila și elaboratorii de documentații
urbanistice vor respecta prevederile art. 2.3, art. 3.4, art. 3.5, art. 4.3.1.5., art. 4.4.4. și anexa 2 din RACR-
ZSAC, ediția 01/2015 privind zonele cu servituți aeronautice. Pentru fiecare din obiectiv ce urmează a fi
construit în zonele cu servituți aeronautice avizate de AACR și aplicate de administrația publică locală , va
fi solicitat avizul AACR în conformitate cu reglementările aeronautice aplicabile;
c). In condițiile în care sunt prevăzute deschiderea, dezvoltarea sau modernizarea de obiective destinate
aviației civile (aerodromuri, heliporturi, mijloace de radionavigație aeriană etc) se vor respecta prevederile
Masterplanului General de Transport, se va obține avizul AACR și se vor stabili zonele cu servituți
aeronautice în conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice în vigoare;
d). Conform prevederilor RACR-ZSAC, ediția 01/2015 modificată și completată, administrațiile publice
locale au obligația de a include zonele cu servituți aeronautice civile în Regulamentul Local de Urbanism
(RLU) aferent Planului Urbanistic General (PUG) și vor integra condițiile de construire specifice în aceste
zone (se va nota în partea scrisă a RLU, în capitol separat, amplasarea față de căi de comunicație aeriene,
condițiile în care este necesară solicitarea și obținerea avizului AACR, condițiile de construire pentru zonele
64
cu servituți aeronautice. Se vor evidenția în planșa de Reglementări urbanistice – zonificare funcțională /

UTR, zonele cu servituți aeronautice). Emitentul certificatului de urbanism și a autorizației de construcție,
în activitatea de aplicare PUG, în mod obligatoriu notează condițiile de amplasare și realizare a obiectivului
propus în zona de servitute aeronautică;
e). Administrațiile publice locale și elaboratorii de documentații urbanistice vor respecta prevederile OMT
nr. 1378/2013 privind stabilirea activităților, altele decât cele aeronautice civiel, având drept efect
ajungerea în spațiul aerian a diverselor corpuri materiale ce pot constitui un pericol pentru siguranța
aviației și privind aprobarea condițiilor de autorizare a acestor activități.
IV. Obligativități impuse de infrastructura de transport navigabil

Obligativități constituite prin cadrul normativ existent: HG 665/2008 și OG nr. 22/1999 privind
administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând
domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile
interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare) și OG nr. 22/1999 prevăd obligativități
privind zona de siguranță a căilor maritime și navigabile după cum urmează:
Articolul 11: (1) Constituie zonă de siguranță maritimă sau zonă de siguranță a căilor navigabile interioare
fâșia de teren, indiferent de forma de proprietate asupra terenului, situată în lungul țărmului mării sau al
apelor interioare navigabile, pe o lățime de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului. În
cazul apelor cu nivel variabil, marginea apei se consideră linia apelor medii; (2) În cazuri de utilitate publică,
pe anumite porțiuni, prin hotărâre a Guvernului, se pot decide alte limite ale zonei de siguranță maritime
sau ale zonei de siguranță a căii navigabile interioare; (3) În porturi, zona de siguranță maritimă sau zona
de siguranță a căii navigabile interioare coincide cu incinta portuară; (4) Zona de siguranță maritimă sau
zona de siguranță a căii navigabile interioare este destinată instalării semnelor și semnalelor de navigație
necesare desfășurării navigației în condiții de siguranță; a accesului pentru supraveghere și intervenții
vizând siguranța navigației; asigurării vizibilității semnelor și semnalelor de navigație și pentru desfășurarea
navigației în condiții de siguranță) lucrărilor de consolidare și protecție a căilor navigabile interioare.
Articolul 12.: (4) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu
privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 3 se
aprobă de către proprietarul terenului, numai după obținerea avizului conform al ministerului; (7)
Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la
infrastructura de cale navigabilă interioară, indiferent de forma de proprietate, se aprobă de minister.
Articolul 14.: În zona de siguranță maritimă sau în zona de siguranță a căilor navigabile interioare, indiferent
de forma de proprietate asupra terenurilor, lucrările de investiții, construcții sau amenajări ori montarea
de instalații se pot executa numai cu avizul prealabil al ministerului." cu excepția celor prevăzute la art. 12.
Articolul 15.: (1) În zona de siguranță maritimă sau în zonele de siguranță a căilor navigabile interioare
administrațiile instalează semne și semnale de navigație, de zi și de noapte, în punctele necesare pentru
siguranța navigației. În acest scop administrațiile pot solicita, potrivit dispozițiilor legale, efectuarea
defrișărilor necesare menținerii vizibilității semnelor și semnalelor de navigație; (2) Proprietarii sau, după
caz, administratorii terenurilor aflate în zona de siguranță maritimă sau în zonele de siguranță a căilor
navigabile interioare au obligația de a permite instalarea semnelor și semnalelor de navigație, de a evita
obturarea acestora și de a permite accesul persoanelor care efectuează operațiuni de verificare și reparare
a acestora, de consolidare și de protecție a căilor navigabile interioare, precum și al utilajelor folosite la
aceste operațiuni."; (3) Cheltuielile de instalare și de întreținere a semnelor și semnalelor de navigație sunt
suportate de administrațiile respective; (4) La cercetarea evenimentelor de navigație în urma cărora au
fost avariate mijloace de semnalizare plutitoare sau costiere, lucrări hidrotehnice aferente căii navigabile
sau porturilor, pe lângă organele abilitate va participa și un reprezentant al administrațiilor interesate
Articolul 17: Construirea de poduri sau instalarea de conducte ori de cabluri peste sau sub căile navigabile
interioare ori în porturi se face în condițiile legii și cu autorizarea ministerului. Proprietarii sau
administratorii acestor instalații și construcții au obligația de a le marca și de a le semnaliza conform
65
regulilor privind semnalizarea de navigație, de a asigura vizibilitatea semnalelor și a marcajelor respective

și de a le menține în funcțiune pe cheltuiala lor;
Articolul 18: (1) Distrugerea sau deteriorarea apărărilor de mal și a digurilor este interzisă; (2) Depozitarea
mărfurilor, a altor produse sau a deșeurilor pe coronamentul apărărilor de mal, al digurilor, al cheiurilor și
pe drumurile de acces în porturi este interzisă; (3) Accesul în incintele portuare se reglementează prin
regulamentul de funcționare al portului respectiv.
66
5. ANEXE
ANEXA 1. STAREA DE VIABILITATE A DRUMURILOR JUDEȚENE DIN JUDEȚUL BRĂILA
67
68
ANEXA 2. PLAN DRUMURI JUDEȚENE - ÎMBRĂCĂMINȚI
69
ANEXA 3. PLAN DRUMURI JUDEȚENE STAREA DE VIABILITATE
70
Partea I: Analiza situației existente – 3.Structura activităților economice
ANEXA 4. STAREA DE VIABILITATE A DRUMURILOR COMUNALE DIN JUDEȚUL BRĂILA
CIVITTA – IHS ROMANIA / Decembrie 2021

71
Partea I: Analiza situației existente – 3.Structura activităților economice

72

Partea I - 4 - Contextul Teritorial

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea I - 4 - Contextul Teritorial

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

4. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEȚEAN, REGIONAL ȘI NAȚIONAL

ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

Contract de prestări servicii nr. 306 / 08.12.2020

ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

Direcția pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism

Elaborator actualizare PATJ Brăila:

Colectiv de elaborare a documentației privind actualizarea P.A.T.J. BRĂILA

ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

dr. urb. arh. Niculae Tarălungă

Elaboratori de specialitate în domeniul

dr. urb. arh. Sorina Racoviceanu,

Elaboratori de specialitate în domeniul căi de

ing. Eugen Ionescu,

ing. Cătălin Răceanu

S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A

Coordonator contract, adjunct

urb. Daiana Ghintuială

Întocmire cartograme GIS

urb. Bianca Horjan

1. CONTEXT TERITORIAL ...............................................................................................................................7

2.5.2. Date privind bilanțul suprafețelor de terenuri CFR ......................................................................... 46

Figura 7. Rețeaua TEN-T feroviară cu conectivitatea la aeroporturi și porturi ............................................ 20

1.1. CONECTIVITATEA LA REȚEAUA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT

FIGURA 1. CONECTIVITATE LA REȚEAUA DE TRANSPORT NAȚIONALĂ

Dunărea Fluvială (km 175 – km 1075) de

FIGURA 2. CONECTIVITATE PRIN PROIECTELE CUPRINSE ÎN M.G.T.R.

Sursa datelor: http://mtransporturi.maps.arcgis.com

FIGURA 3. CONECTIVITATE PRIN PROIECTELE PENTRU PERIOADA 2021-2030

1.2. JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-

TABEL 1. IERARHIZAREA ORAȘELOR JUDEȚULUI BRĂILA ÎN FUNCȚIE DE INDICELE DEZVOLTĂRII SOCIALE

Județul Orașul idsl 3 idsl grupări

FIGURA 4. INDICELE DE DEZVOLTARE UMANĂ LOCALĂ ÎN JUDEȚUL BRĂILA

1.3. JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL REȚELEI DE LOCALITĂȚI-

1.4. JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL POLILOR URBANI

1.5. ZONE FUNCȚIONALE

FIGURA 5. CONTEXTUL ZONELOR URBANE FUNCȚIONALE DIN ROMÂNIA

Sursa datelor: Banca Mondială, 2015

1.6. COOPERARE TERITORIALĂ

TABEL 2. ASOCIAȚIILE DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ

NR. ASOCIAȚIILE DE COMPONENȚĂ COMPONENȚĂ RURALĂ

NR. ASOCIAȚIILE DE COMPONENȚĂ COMPONENȚĂ RURALĂ

1.6.2. Grupuri de Acțiune Locală (GAL)

TABEL 3. GRUPURILE LOCALE DE ACȚIUNE ȘI A CELOR PENTRU PESCUIT (GAL-FLAG)

NR. CRT GRUPURI LOCALE DE ACȚIUNE ȘI A CELOR PENTRU PESCUIT BRĂILA

1.7. ZONA TRANSFRONTALIERĂ

2.1. JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL INFRASTRUCTURII DE

FIGURA 6. REȚEAUA TEN-T RUTIERĂ CU CONECTIVITATEA LA AEROPORTURI ȘI PORTURI

Sursa datelor: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/map/maps.html

FIGURA 7. REȚEAUA TEN-T FEROVIARĂ CU CONECTIVITATEA LA AEROPORTURI ȘI PORTURI

Sursa datelor: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/map/maps.html

FIGURA 8. REȚEAUA TEN-T CĂI DE TRANSPORT FLUVIALE

Sursa datelor: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/map/maps.html

2.2. JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT

FIGURA 9. REȚEAUA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT RUTIERĂ ȘI FEROVIARĂ CE STRĂBATE JUDEȚUL BRĂILA

Sursa datelor: http://mtransporturi.maps.arcgis.com/

FIGURA 10. PATN - REȚEAUA DE CĂI RUTIERE

Sursa datelor: PATN – Secțiunea I-a, Rețele transport

FIGURA 11. PATN - REȚEAUA DE CĂI FEROVIARE

Sursa datelor: PATN – Secțiunea I-a, Rețele transport

FIGURA 12. PATN - REȚEAUA DE TRANSPORT COMBINAT

Sursa: PATN – Secțiunea I-a, Rețele transport

2.3. CONECTIVITATEA JUDEȚULUI LA REȚEAUA NAȚIONALĂ DE