1 - Localizarea Geografica, Cadrul Natural, Mediul, Zonele de Risc

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila
Studiul de fundamentare: Localizarea geografică, cadrul natural, mediul, zonele de risc

SERVICII DE ELABORARE A DOCUMENTAȚIEI PRIVIND

ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A
TERITORIULUI JUDEȚEAN - P.A.T.J. BRAILA
ETAPA I- Studiu de Fundamentare:
Secțiunea 1 – Localizarea geografică, cadrul natural,
mediul, zonele de risc
SF 1:
Localizarea SF 2: SF 3:
geografică, cadrul Patrimoniul Rețeaua de
natural, mediul, construit, peisaje localități
zonele de risc
SF 8:
SF 4:
Zonificarea
Infrastructurile
teritoriului și
tehnice
contextul
majore
suprateritorial
PATJ Brăila
SF 7: SF 6:
SF 5:
Structura Căi de comunicație
Structura socio-
activităților și transport
demografică
economice
Beneficiar: Județul Brăila

Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean
Marian Rusu, Arhitect Șef
Elaborator:
Asocierea S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A., Lider de Asociere
S.C. IHS Romania S.R.L., Asociat
Ioana Ivanov,
urbanist
Partener
Sorina Racoviceanu,
dr. arh-urbanist
Director
Elaboratori de Specialitate
Elaboratori de specialitate:
dr. Stoica Ilinca-Valentina, Specialist

cadrul natural si calitatea mediului
dr. Tălângă Cristian, Specialist

protejarea si dezvoltarea
patrimoniului natural
dr. Zamfir Daniela, Specialist geograf

S.C. I.H.S. dr. Grigorescu Ines - geograf
Romania Cazacu Cristian - geograf (coautor
SRL 2,2; 2,6; 4,1 )
Elaboratori de specialitate în
domeniul amenajării teritoriului și
urbanism
dr. arh. Sorina Racoviceanu, specialist

urbanist
S.C. CIVITTA Specialiști GIS

Strategy &
Consulting dr. urb. Reinhold Stadler
S.A
urb. Ana Maria Dragomir
urb. Ioana Ivanov

șef proiect,
S.C. CIVITTA Strategy & Consulting
S.A
urb. Daiana Ghintuială

Conducerea
coordonator tehnic,
proiectului S.C. CIVITTA Strategy & Consulting
S.A
dr. arh. Niculae Țarălungă,

coordonator echipă de elaborare a
documentației PATJ, S.C. I.H.S.
Romania SRL
Mai 2021
CUPRINS
CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE FUNDAMENTARE................................................................ 9
1. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ......................................................................................................... 10
2. CADRUL NATURAL ................................................................................................................... 12
2.1. Geologie și relief .........................................................................................................12
2.2. Caracteristici climatice.................................................................................................18
2.3. Apele ........................................................................................................................23
2.3.1. Apele de suprafață....................................................................................................23
2.3.2. Apele subterane .......................................................................................................25
2.4. Vegetația ...................................................................................................................30
2.5. Fauna ........................................................................................................................34
2.6. Soluri ........................................................................................................................35
2.7. Biodiversitatea și ariile naturale protejate ......................................................................38
2.7.1. Aspecte ale biodiversității ..........................................................................................38
2.7.2. Categorii de arii naturale protejate ..............................................................................42
2.8. Resursele subsolului ....................................................................................................47
3. A NALIZA STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ............................................................................................ 48
3.1. Calitatea aerului .........................................................................................................48
3.1.1. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici .......................................48
3.1.2. Emisii de poluanţi atmosferici şi principale surse de emisie .............................................53
3.1.3.Principalii poluatori ai atmosferei.................................................................................55
3.1.4. Poluarea sonoră .......................................................................................................59
3.2. Calitatea apei .............................................................................................................62
3.2.2. Calitatea apelor de suprafață ......................................................................................62
3.2.3. Calitatea apelor subterane .........................................................................................69
3.2.4. Apa potabilă.............................................................................................................69
3.2.5. Apele uzate și rețelele de canalizare ............................................................................71
3.2.6. Substanțe poluante ale apelor de suprafață ..................................................................74
3.2.7. Principalii poluatori ai apelor de suprafață....................................................................74
3.2.8. Substanțe poluante ale apelor subterane și principalii poluatori ......................................77
3.2.9. Investiții în protecția apelor de suprafață și subterane ...................................................78
3.3. Calitatea solului ..........................................................................................................79
3.3.1. Repartiția terenurilor agricole pe clase de calitate .........................................................79
3.3.2. Terenuri afectate de diverși factori limitativi .................................................................80
3.3.3. Zone critice sub aspectul degradării solurilor ................................................................82
3.3.4. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ...................................................................83
3
CIVITTA – IHS ROMANIA / Mai 2021
3.4. Starea pădurilor..........................................................................................................87

3.4.1. Structura fondului forestier ........................................................................................87
3.4.2. Păduri afectate.........................................................................................................90
3.4.3. Investiții pentru pentru protecția și extinderea pădurilor ................................................91
3.4.4. Împădurirea de noi terenuri, în special cele neproductive ...............................................94
3.5. Managementul deșeurilor ............................................................................................96
3.5.1. Cantități și categorii de deșeuri ...................................................................................96
3.5.2. Zone de depozitare necontrolată a deșeurilor menajere și industriale ............................ 110
3.5.3. Investiții privind colectarea selectivă, transportul, prelucrarea, depozitarea și reciclarea
deșeurilor și a deșeurilor toxice ........................................................................................ 110
3.6. Obiective de protecția mediului stabilite la nivel național, regional și județean .................. 113
4. ZONE EXP USE LA RISCURI NA TURALE ȘI TEHNOLOGICE ........................................................................ 115
4.1. Riscuri naturale......................................................................................................... 115
4.1.1. Inundații................................................................................................................ 115
4.1.2. Cutremure ............................................................................................................. 122
4.1.3. Alunecări de teren .................................................................................................. 125
4.1.4. Alte tipuri de riscuri naturale .................................................................................... 129
4.2. Riscuri tehnologice.................................................................................................... 132
4.2.1. Riscuri industriale ................................................................................................... 132
4.2.2. Riscuri de transport și depozitare produse periculoase ................................................. 132
4.2.3. Riscuri nucleare sau radiologice ................................................................................ 134
4.2.4. Riscuri legate de poluarea apelor .............................................................................. 135
4.2.5. Riscuri legate de prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări .................................. 135
4.2.6. Risc de explozie accidentală a muniției rămasă din război ............................................. 135
5. CONCLUZIILE ANALIZEI ............................................................................................................ 136
5.1. Elemente ce condiționează dezvoltarea: probleme, disfuncționalități ............................... 136
5.2. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare............................................................ 138
5.3. Recomandări pentru eliminarea/diminuarea disfuncționalităților..................................... 142
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................. 146
A NEXE ..................................................................................................................................... 154
Anexa 1: Situația depozitelor necontrolate de deșeuri din județul Brăila (24.06.2020 - 14.08.2020)154
Anexa 2: Lucrări de protecție împotriva inundațiilor – Diguri .................................................... 161
4
LISTĂ FIGURI
FIGURA 1. Poziția geografică a județului BRĂILa la nivel național și regional..................................10
FIGURA 2. Principalele subunități de relief...............................................................................13
FIGURA 3. Distribuția teritorială a temperaturilor medii anuale, 2019..........................................19
FIGURA 4. Repartiția teritorială a valorilor temperaturii medii anuale a aerului, 1961-2012 ............20
FIGURA 5. Distribuția teritorială a precipitațiilor medii anuale, 2019............................................21
FIGURA 6. Repartiția teritorială a cantităților medii anuale de precipitații, 1961-2012....................22
FIGURA 7. Distribuția corpurilor de apă subterană, la nivel național ............................................26
FIGURA 8. Delimitarea corpurilor de apă atribuite Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița ...27
FIGURA 9. Delimitarea corpului de apă subterană ROSI05, în arealul județului Brăila .....................29
FIGURA 10. Delimitarea corpului de apă subterană ROAG12, atribuit ABA Argeș-Vedea .................30
FIGURA 11. Repartiția suprafețelor ocupate de păduri (ha), 2020................................................33
FIGURA 12. Harta solurilor ....................................................................................................37
FIGURA 13. Harta siturilor Natura 2000...................................................................................46
FIGURA 14. Ponderea fondului forestier din total suprafață UAT (%), 2020...................................93
FIGURA 15. Terenuri degradate și neproductive (ha), 2019 ........................................................95
FIGURA 16. Compoziția deșeurilor menajere colectate în municipiul Brăila...................................99
FIGURA 17. Evoluția cantităților de deșeuri menajere colectate în județul Brăila pe medii urban/ rural
(2015-2018) ...................................................................................................................... 103
FIGURA 18. Extinderea arealelor inundabile în cele 3 scenarii (0,1%, 1%, 10%) ............................ 120
FIGURA 19. Riscul la inundații în scenariul mediu .................................................................... 121
FIGURA 20. Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani
și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani ......................................................................... 123
FIGURA 21. Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), TC a spectrului de
răspuns ............................................................................................................................ 124
FIGURA 22. Harta coeficientului mediu de hazard la alunecări de teren ..................................... 126
FIGURA 23. Harta de hazard relativ (susceptibilitate) la alunecări de teren la nivel național .......... 128
FIGURA 24. Harta de hazard relativ (susceptibilitate) la alunecări de teren - județul Brăila ............ 129
FIGURA 25. Suprafețe agricole afectate de secetă la nivel național ............................................ 130
LISTĂ TABELE
Tabel 1. Locul județului Brăila în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est (2019) ..............................10
Tabel 2. temperatura aerului – medii anuale și multianuale (ºC) la stația meteorologică Brăila ........19
Tabel 3 Caracteristicile precipitațiilor - cantități medii anuale și multianuale (mm) la staţia
meteorologică Brăila ............................................................................................................20
Tabel 4. Debite maxime anuale înregistrate pe râurile Buzău și Călmățui (m3 /s) (2010-2019) .........24
Tabel 5. Habitate de interes comunitar identificate în judeţul Brăila ............................................40
5
Tabel 6. Specii de vertebrate inventariate................................................................................41

Tabel 7. Situaţia privind starea de conservare a vertebratelor inventariate pentru judeţul Brăila .....42
Tabel 8. Arii naturale protejate de interes naţional ...................................................................43
Tabel 9. Arii de protecţie specială avifaunistică.........................................................................44
Tabel 10. Situri de importanţă comunitară...............................................................................45
Tabel 11. Evoluția concentraţiei medii anuale a dioxidului de azot (2014-2019).............................49
Tabel 12. Evoluția concentraţiei medii anuale a dioxidului de sulf (2014-2019)..............................49
Tabel 13. Evoluția concentraţiei medii anuale a PM10 (2014-2019) ..............................................50
Tabel 14. Evoluția concentraţiei medii anuale a plumbului (2008 - 2010)......................................51
Tabel 15. Concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore a monoxidului de carbon (2019) ............51
Tabel 16. Evoluția concentraţiei medii anuale a monoxidului de carbon (2014 -2019) ....................51
Tabel 17. Evoluția concentraţiei medii anuale de benzen (2014-2019) ........................................52
Tabel 18. Evoluția concentraţiei medii anuale de ozon (2014-2019) ............................................52
Tabel 19. Inventarul instalațiilor/activităților care intră sub incidența directivei LED privind emisiile
industriale ..........................................................................................................................55
Tabel 20. Lista operatorilor înscriși în registrul EPRTR (2019) ......................................................59
Tabel 21. Date privind monitorizarea zgomotului urban (2019)...................................................60
Tabel 22. Mediile anuale ale determinărilor nivelului de zgomot echivalent (2015-2019)................61
Tabel 23. Evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic a corpurilor de apă monitorizate (2010-
2019) .................................................................................................................................63
Tabel 24. Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață de tip lac (2010-2019) ...........67
Tabel 25. Evaluarea stării chimice a corpurilor de ape subterane (2010-2017................................69
Tabel 26. Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă.........................................70
Tabel 27. Populația conectată la sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate (2015-2019) ......71
Tabel 28. Racordarea aglomerărilor umane la sistemele de colectare şi epurare a apelor uzate (2019)
.........................................................................................................................................72
Tabel 29. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare (km), 2015-2019 ............................73
Tabel 30. Repartiția terenurilor pe tipuri de folosință și clase de bonitate (clase de calitate) ...........79
Tabel 31. Zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din activități agricole.........................................80
Tabel 32. Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive
(ha)....................................................................................................................................81
Tabel 33. Utilizarea îngrășămintelor chimice (2015-2019) ..........................................................83
Tabel 34. Suprafața terenurilor pe care s-au aplicat îngrășăminte chimice (2015-2019) ..................83
Tabel 35. Cantitatea de îngrășăminte naturale utilizate în agricultură și suprafața fertilizată (2015-
2019) .................................................................................................................................83
Tabel 36. Utilizarea produselor de uz fitosanitar (2015-2019) .....................................................84
Tabel 37. Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigații (2015-2019) .................................84
6
Tabel 38. Caracteristicile sistemelor de irigații (2021) ................................................................85

Tabel 39. Suprafața agricolă irigată efectiv cu cel puțin o udare (2015-2019) ................................86
Tabel 40. Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de desecare (2015-2019) .............................86
Tabel 41. Caracteristicile amenajărilor de desecare (2021).........................................................86
Tabel 42. Repartiția fondului forestier în judeţul Brăila, pe forme de proprietate (2019).................87
Tabel 43. Structura fondului forestier administrat de Direcția Silvică Brăila (2020).........................88
Tabel 44. Păduri cu funcţii speciale de protecţie .......................................................................89
Tabel 45. Evoluția suprafeței forestiere parcurse de incendii de pădure (2014-2018) .....................90
Tabel 46. Suprafaţa parcursă de tăieri pe tipul de tăieri în judeţul Brăila (2015-2019) ....................91
Tabel 47. Evoluţia volumului de masă lemnoasă recoltată pe principalele specii (mii m 3 ) (2015-2019)
.........................................................................................................................................91
Tabel 48. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate la nivel judeţean (ha) ..................................94
Tabel 49. Evoluția cantităților de deşeuri municipale generate (2015-2018) (mii tone) ...................96
Tabel 50. Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate (2015-2019), valori ajustate............97
Tabel 51. Indicatorul de generare a deșeurilor municipale în județul Brăila (2015-2018).................99
Tabel 52. Deşeuri colectate de municipalități în anul 2018 (tone)................................................99
Tabel 53. Operatori de salubrizare care își desfășoară activitatea în județul Brăila (2019) ............. 100
Tabel 54. Rețeaua de puncte de colectare a deşeurilor menajere din mediul rural în județul Brăila
(2019) .............................................................................................................................. 102
Tabel 55. Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în județul Brăila ...................... 103
Tabel 56. Cantitatea de deşeuri industriale generată în județului Brăila pe activităţi economice (tone)
(2015-2018) ...................................................................................................................... 105
Tabel 57. Deşeuri de producţie generate şi valorificate (tone) .................................................. 106
Tabel 58. Evoluția cantităților de DEEE colectate în județul Brăila (2015-2019)............................ 107
Tabel 59. Evoluția cantităților de ambalaje colectate în județul Brăila (2015-2018) ..................... 108
Tabel 60. Cantitatea de deșeuri de ambalaje colectate în județul Brăila (2018) ........................... 108
Tabel 61. VSU colectate si tratate în judetul Brăila (2015-2017) ................................................ 109
Tabel 62. Cantităţi VSU colectate prin Programul de reînnoire a parcului auto Rabla.................... 109
Tabel 63. Cantități de nămol de la stațiile de epurare orășenești gestionate (2015 - 2018)............ 109
Tabel 64. Obiective relevante de mediu ................................................................................ 113
Tabel 65. Centralizator al pagubelor produse în urma viiturilor și inundațiilor înregistrate în perioada
03 - 07 iunie 2016 .............................................................................................................. 116
Tabel 66. Centralizator al pagubelor produse în urma viiturilor și inundațiilor înregistrate în perioada
iunie - august 2018 ............................................................................................................ 117
Tabel 67. Unități administrativ-teritoriale afectate de inundații ................................................ 117
Tabel 68. Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații ....................................................... 118
Tabel 69. Unități administrativ - teritoriale afectate de alunecări de teren ................................. 125
7
Tabel 70. Disfuncționalități în județul Brăila din punct de vedere a calității mediului și a riscurilor
naturale și tehnologice ....................................................................................................... 136
Tabel 71. Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților în județul Brăila .................... 143
8
CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE

FUNDAMENTARE
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila are, în conformitate cu articolul 42 din cadrul Legii
350/2001, un caracter director reprezentând distribuția spațială a programului de dezvoltare socio-
economică a județului Brăila și este elaborat în coordonare cu planurile ierarhic superioare, fiind în
același timp obligatoriu pentru planurile urbanistice generale și zonale realizate pentru UAT -urile
componente județului.
În contextul legal și în corelare cu atribuțiile ce-i revin conform art. 21 si 22 din Legea nr.350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Consiliul Județean Brăila a solicitat, în sensul
coordonării activității în acest domeniu la nivel județean, actualizarea documentației PATJ Brăila.
Etapele de elaborare a documentației PATJ Brăila solicitate prin caietul de sarcini sunt următoarele:
Etapa I-a: Studii de fundamentare cu caracter analitic și prospectiv; Etapa a II -a: Partea 1-a a PATJ,
cuprinzând analiza situației existente și Partea a 2-a, cuprinzând diagnosticul prospectiv și general;
Etapa a III-a: Partea a 3-a PATJ - Strategia de dezvoltare teritorială a județului și Partea a 4-a PATJ;
Etapa a IV-a: Documentația pentru obținerea avizelor; Etapa a V-a: Redactarea finală a
documentației PATJ cu introducerea tuturor observațiilor din avizele/acordurile obținute și
integrarea documentației în GIS.
Prezentul Studiu privește secțiunea Localizarea geografică, cadrul natural, mediul, zonele de riscși se
încadrează în cele opt studii de fundamentare agreate împreună cu Autoritatea Contractantă:
SF 1 Localizarea geografică, cadrul natural, mediul și zonele de risc

SF 2 Patrimoniu construit și peisaje
SF 3 Rețeaua de localități
SF 4 Infrastructurile tehnice majore
SF 5 Structura socio-demografică
SF 6 Căile de comunicație și transport
SF 7 Structura activităților economice
SF 8 Zonificarea teritoriului și contextul teritorial interjudețean, regional, național
Din punctul de vedere al structurii conținutului, studiul de fundamentare, a fost elaborat conform
prevederilor art. 20 din Ordin 233/2016 al MDRAP, abordând următoarele aspecte:
• delimitarea obiectivului studiat
• analiza critică a situației existente
• evidențierea disfuncționalităților și priorități de intervenție
• propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților
• prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare
Cele opt studii de fundamentare, conținând piese scrise și piese desenate, sunt susținute de baza de
date realizată în sistem GIS și materializată spațial prin hărți, în scopul identificării
disfuncționalităților teritoriale și punerii în valoare a elementelor existente ce susțin dezvoltarea
socio-economică a comunităților locale.
9
1. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ
Județul Brăila este localizat din punct de vedere geografic în partea de sud-est a țării având o
suprafață de 4766 km2 (circa 2% din teritoriul României), ceea ce îl plasează pe locul 32 după
dimensiunea teritorială (conform datelor INS, 2020). În actuala configurație spațială, se învecinează
cu județele: Ialomița (sud), Buzău (vest), Vrancea (nord-vest), Galați (nord), Tulcea (est și nord-est),
Constanța (sud-est) (fig. 1). Teritoriul județului Brăila aparține în cea mai mare parte unității de
câmpie si anume părţii estice a Câmpiei Române.
FIGURA 1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI BRĂILA LA NIVEL NAȚIONAL ȘI REGIONAL
Sursa: prelucrare proprie
Județul Brăila face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est reprezentând al cincilea județ ca
suprafață, cu o pondere de 13,3% din total (tabel 1). Caracteristicile acestuia în funcție de
componența unităților administrativ-teritoriale de bază, respectiv comune și orașe, comparativ cu
celelalte județe din regiune, poate fi analizată în tabelul de mai jos.
TABEL 1. LOCUL JUDEȚULUI BRĂILA ÎN CADRUL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST (2019)
NR. JUDEȚUL SUPRAFAȚA NUMĂRUL DIN CARE NUMĂRUL NUMĂRUL

CRT. TOTALĂ ORAȘELOR ȘI MUNICIPII COMUNELOR SATELOR
(KM2) MUNICIPIILOR
1 Județul Brăila 4766 4 1 40 140

2 Județul Buzău 6100 5 2 82 475
10
NR. JUDEȚUL SUPRAFAȚA NUMĂRUL DIN CARE NUMĂRUL NUMĂRUL

CRT. TOTALĂ ORAȘELOR ȘI MUNICIPII COMUNELOR SATELOR
(KM2) MUNICIPIILOR
3 Județul Constanța 7106 12 3 58 189

4 Județul Galați 4465 4 2 61 180
5 Județul Tulcea 8484 5 1 46 133
6 Județul Vrancea 4854 5 2 68 331
Sursa: INS, 2020 – Anuarul statistic al României 2019
Tot din punct de vedere al organizării administrative, la nivel macro-teritorial, Județul Brăila face
parte din Macro-Regiunea 2, care include Regiunile de Dezvoltare Sud-Est și Nord-Est.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, componența acestuia se prezintă astfel:
• 1 municipiu (Brăila),
• 3 orașe (Făurei, Ianca, Însurăței) și
• 40 de comune.
Populația județului, în anul 2020, era de 340940 locuitori, din care circa 65% avea domiciliul în
așezări urbane (INS, tempo online).
11
2. CADRUL NATURAL
2.1. GEOLOGIE ȘI RELIEF

Cea mai mare parte a județului Brăila aparține unității de câmpie, respectiv părții estice a Câmpiei
Române, în cadrul căreia sunt individualizate (parțial) două dintre unitățile majore și anume Câmpia
Bărăganului și Câmpia Buzău-Siret. În partea estică și sud-estică se desfășoară Lunca Dunării.
Câmpia Bărăganului se desfășoară în partea centrală și sudică a județului Brăila, prin două dintre
subunități, și anume o parte din porțiunea de mijloc - Bărăganul Central (Bărăganul Ialomiței), și
integral Câmpia Brăilei (Bărăganul de Nord) despărțite de lunca Călmățuiului (fig. 2).
Din punct de vedere geologic, fundamentul este format de Platforma Moesică peste care s -au
acumulat depozite sedimentare din cretacic și până în cuaternar. La suprafață depozitele litologice
sunt alcătuite din depozite fluvio-lacustre peste care s-au suprapus loessuri și depozite loessoide, iar
în câteva locuri s-au depus nisipuri de origine eoliană. Pe lunci și pe terasele râurilor apar depozite
aluvionare, adesea acoperite de loess (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei) constituie sectorul nord-estic al Bărăganului, fiind delimitată la
sud de Călmățui (între localitățile Ulmu și Cuza-Vodă), la est de lunca Dunării (între localitățile Cuza
Vodă și Brăila), iar la nord-vest și nord de lunca Buzăului și apoi a Siretului (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005; Badea L., Buza M., coord., 2011). Limita vestică este evidențiată pe un
aliniament format din localitățile Mircea Vodă, Surdila - Găiseanca și Cireșu - Ulmu (Gâștescu P.,
Gruescu I.S., 1973; Badea L., Buza M., coord., 2011). În nord, limita se conturează pe aliniamentul
localităților Romanu, Gemenele și Râmnicelu.
Relieful este format din câmpuri netede, cuprinse între 20 și 50 m altitudine provenite din conuri
fluvio-lacustre, acoperite cu o cuvertură de loess groasă de 10-20 m în vest și din terasa Dunării la
est de valea Ianca. Din loc în loc, apar crovuri, văi și văiugi fără scurgere permanentă . În multe
crovuri s-au format lacuri. Cea mai mare vale este Ianca care se presupune că a fost un braț al
Dunării la nivelul terasei Brăila (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
12
FIGURA 2. PRINCIPALELE SUBUNITĂȚI DE RELIEF
Sursa: Copernicus Land Monitoring Service, prelucrare proprie
Câmpia Brăilei se subdivide prin Valea Ianca în Câmpul Viziru (în est) și Câmpia Iancăi (în vest),
fiecare subdiviziune prezentând unele trăsături particulare. Câmpul Viziru se află între Valea Ianca la
vest și Dunăre la est. Acesta are cele mai mici înălțimi (20-21 m altitudine absolută la sud de Viziru și
13
13-16 m la nord de Brăila), cu excepția muchiei nordice, unde apar dune de 28-31 m altitudine
absolută. Câmpul provine din terasă și este uniform, fără procese de tasare, dar cu o serie de cursuri
părăsite (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Câmpia Iancăi este situată între Valea Ianca în est şi Valea Buzăului în vest, mai diversificată, se
subdivide în: Câmpul Gemenele - cu nisipuri (la nord), Câmpul Ianca (în partea centrală) - cu lacuri și
Câmpul Mircea Vodă (în sud/sud-vest). Câmpul Ianca este străbătut de numeroase văiugi largi, puţin
adânci, cu crovuri și lacuri de crov: Ianca, Plopu, Lutu Alb, Esna, Movila Miresii. Câmpul Mircea Vodă
cu înălţimi mai mari (35-40 m), este limitat la vest de lunca înaltă Buzău-Călmățui iar în sud de Lunca
Călmăţuiului prezentând o suprafaţă netedă, fără depresiuni de tasare. Pe latura de nord, bordând
fruntea Câmpiei Brăilei se desfășoară Câmpul Gemenele care se întinde ca o fâşie acoperită de
nisipuri sub formă de dune, cu grosimi mari şi altitudini care ajung până la 50 m altitudine între
Constantineşti şi Şuţeşti, fixate şi folosite pentru culturi agricole (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O.,
coord., 2005).
La aceste subunități se adaugă și Lunca Călmățuiului inferior care se impune ca un culoar, delimitată
tranșant pe partea dreaptă prin abruptul Bărăganului Central, în timp ce, pe stânga, trecerea la
Câmpia Brăilei se face mult mai lin. Pantele foarte mici în profilul longitudinal al râului permit
apariția de meandre și foarte multe cursuri părăsite în diferite faze de colmatare (Posea G., Zăvoianu
I., Bogdan O., coord., 2005). Lunca Călmățuiului are 2-7 km lățime; malul drept se înalță cu
întreruperi, până la 30 m, iar cel stâng, numai cu 5 m și chiar mai puțin. Fâșia dinspre malul stâng are
grinduri și cursuri părăsite, fiind compusă mai ales din nisip, pe când fâșia joasă este argilo-nisipoasă,
cu sărături. Popinele sunt o altă caracteristică a acestei lunci (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O.,
coord., 2005).
Bărăganul Central (Ialomiței) ocupă partea sudică a județului Brăila, fiind delimitat de culoarul de
vale al Călmăţuiului în nord, fruntea terasei inferioare a Dunării în est, pentru ca în sud și vest să se
extindă dincolo de limitele județului.
Relieful se caracterizează prin altitudini care descresc către sud și Dunăre, fapt ce indică originea
fluvio-lacustră a acestei câmpii. Cea mai mare parte este acoperită cu depozite loessoide în care s -a
format microrelieful de crovuri (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Pe dreapta
Călmățuiului apar nisipuri cu lățimi minime (4-5 km) spre extremități și maxime (20-25 km) în partea
de mijloc, cu relieful caracteristic de dune și interdune, majoritatea fixate prin culturi. Local, apar și
nisipuri mobile (sud de Zăvoaia). Între dune se formează uneori, lacuri și mlaștini (Jugureanu,
Vultureni, Pribeagu) (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). În partea centrală a
Bărăganului Ialomiței, respectiv sud-vestul județului Brăila, în zona Dudeşti - Roşiori - Ciocile se
evidențiază crovuri, multe dintre acestea ocupate în cea mai mare parte a anului cu apă, precum
Plașcu, Tătaru, Unturos, etc. (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973).
Dintre subunitățile Bărăganului Central, pe teritoriul județului Brăila, se desfășoară Câmpia
Strachinei cu două câmpuri aliniate vest-est: Mohreanu în nord - cu nisipuri, Tătaru sau Roșiori - cu
crovuri și lacuri de crov în partea sudică. La est se desfășoară terasa Dunării (t2) cu relief de dune
(Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
În Câmpia Bărăganului procesele geomorfologice actuale sunt, în general, procese de tasare și
sufoziune, accelerate pe alocuri de irigații. Tasarea este mai accentuată pe câmpurile endoreice, pe
când sufoziunea cu precădere în apropierea văilor. Deflația se resimte în arealele cu nisipuri, dar și
suprafețele cu loess pot fi ușor afectate. Unele procese de înmlăștinire sunt legate de ridicarea
pânzei freatice în urma irigațiilor. În același timp, pe alocuri, se constată salinizări, acolo unde nu s -
au executat drenaje (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005; Badea L., Buza M., coord., 2011).
14
Câmpia Buzău-Siret se defășoară în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române, fiind localizată pe

teritoriul județului Brăila în partea nordică și vestică.
Câmpia se desfășoară în domeniul avanfosei și al unităților extracarpatice, cu un fundament complex,
intens fragmentat și acoperit de formațiuni sedimentare groase. Pe mari areale are caracter
subsident (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Pe teritoriul județului Brăila se diferențiază trei subunități: Câmpia Siretului Inferior, Câmpia
Râmnicului și Câmpia Buzăului.
Câmpia Siretului Inferior, reprezintă nu numai treapta cea mai joasă a Câmpiei Buzău-Siret, axată pe
cursul inferior al Siretului, dar și cea mai joasă subunitate a Câmpiei Române (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005; Badea L., Buza M., coord., 2011). Limita sudică trece pe la localitățile
Romanu, Gemenele, Râmnicelu iar cea vestică pe la est de localitățile Racovița și Vâlcelele (județul
Buzău). În est se află fluviul Dunărea iar în nord se extinde dincolo de limitele județului. Este
alcătuită din depozite aluvionare fine, remaniate din Carpați, Subcarpați și podișul Moldovenesc, a
căror grosime depășește 2000 m la gura Siretului, unde altitudinea este minimă (circa 5 m), datorită
mișcării de subsidență (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Mișcările de lăsare au
intensitate de 1-2 mm/an îndeosebi între confluența Buzăului cu Siretul și a acestuia cu Dunărea cu
maximum de extensiune între Nămoloasa (județul Galați) și Măxineni. Atât Siretul cât și Buzăul
depun cantități însemnate de materiale (nisip, argilă, mâluri), meandrează larg, iar la viiturile mari își
părăsesc albiile. De asemenea, areale întinse au caracter mlăștinos (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O.,
coord., 2005). Această subunitate de relief corespunde cu cea mai accentuată arie de subsidență din
Câmpia Română în care se produce un accentuat proces de acumulare fluviatilă (Badea L., Buza M.,
coord., 2011).
Sub aspect morfologic și fizico-geografic se pot identifica trei sectoare longitudinale, paralele cu râul
Siret. Primul, lângă albia minoră, are lățimi de 2-5m, fiind ușor înălțat de viiturile repetate (grinduri)
și alcătuit din mâluri și nisipuri fine, umezite temporar; spre râu apar maluri pronunțate, adesea
lipsite de vegetație sau cu zăvoaie de plop și salcie. Al doilea sector corespunde cu porțiunea medie
a albiei majore, cu numeroase denivelări, brațe părăsite, belciuge și lacuri. Al treilea sector
corespunde cu porțiunea cea mai înaltă a luncii, unde local apar depozite loessoide (Posea G.,
Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Câmpia Buzăului se află în partea sud-vestică a Câmpiei Buzău-Siret, genetic fiind o câmpie de
subsidență. Această subunitate de relief se desfășoară pe teritoriul județului Brăila sub forma unei
fâșii limitate desfășurată în partea vestică între râurile Buzău și Călmățui și apoi în lungul râului
Buzău până la est de localitatea Racovița.
Malul drept al Călmățuiului o separă în sud de Bărăganul Ialomiței până la albia Buzoelului, iar
fruntea terasei de pe stânga Buzăului și panta abruptă a Câmpiei Râmnicului o limitează la vest și
nord-vest. Culoarul Buzăului între localitățile Racovița și Dedulești care face legătura între Câmpia
Siretului Inferior și Câmpia Buzăului, constituie funcțional o prelungire a acesteia din urmă (Posea G.,
Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). În general, limitele urmăresc denivelările sau frunțile de terasă
cu care unitățile vecine se termină deasupra acestei câmpii (Badea L., Buza M., coord., 2011).
Materialele ce alcătuiesc câmpia reprezintă acumulări ale Buzăului. La suprafață există un depozit
loessoid nisipos, sub care se succed pe 6-10 m grosime, nisipuri fine argiloase, pietrișuri, argile.
Urmează două pânze de aluviuni grosiere. În cadrul câmpiei pot fi separate luncile joase ale Buzăului
și Călmățuiului și câmpul ce le separă. Acesta se ridică deasupra lor, iar alteori pare că le continuă,
încât o delimitare precisă este greu de realizat (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
15
Câmpul Buzău-Făurei este cuprins între Buzău, Călmățui și Buzoel, iar pe teritoriul județului Brăila se
individualizează subunitatea Câmpul Buzoelului aflat în partea estică a Câmpiei Buzăului format din
interfluvii plate (care se lărgesc spre est) separate de pâraiele Strâmbu și Buzoel care au meandre
accentuate (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Lunca Buzăului prezintă două sectoare cu caracteristici morfologice distincte:
• de la intrarea pe teritoriul județului până la Dedulești are amplasate diguri pentru protecția
așezărilor și a căilor de comunicație;
• Dedulești - Racovița prezintă o luncă dominată de maluri cu 4-10 m înălțime și o lățime de 3-
6 km (pătrunderi largi în dreptul limanelor), meandre puternice, numeroase popine și 2-3
trepte la 0,5-1,5 m și 2-3 m altitudine relativă (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord.,
2005).
Valea Călmățuiului prezintă o albie îngustă și o desfășurare în care meandre scurte alternează cu
secțiuni drepte (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Câmpia Râmnicului este localizată pe teritoriul județului Brăila în partea vestică prin subunitatea
Câmpia piemontană joasă a Râmnicului (Piemontul Râmnicului). În cadrul acesteia pe teritoriul
județului Brăila se desfășoară subdiviziunea Câmpia Jirlăului.
Limita către cîmpiile de subsidență (Buzău și Siret) urmează malul stâng al luncii Buzăului până în
apropierea localității Racovița (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Câmpia este aproape
nefragmentată, cu individualizarea în relief de urme ale unor cursuri părăsite (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005).
În talvegurile râurilor apar pietrișuri de Cândești, care se afundă la circa 100-140 m altitudine
absolută sub depozite mai noi în câmpia joasă, ajungând la adâncime mare, în timp ce către Câmpia
Siretului se redresează ușor și se subțiază fiind alcătuite din nisipuri și argile. Deasupra stratelor de
Cândești se află frecvent o alternanță de argile, nisipuri și pietrișuri, care îmbracă forma de conuri
piemontane. Peste aceste formațiuni apar depozite loessoide cu grosime de 6-20 m (Posea G.,
Lunca Dunării se află localizată în partea estică și sud-estică a județului Brăila. Sub numele de Lunca
Dunării s-a înțeles întreaga regiune inundabilă, indiferent dacă aceasta include, local, porțiuni
neinundabile. Riveranii și, în general, cei care au folosit-o într-un anumit fel au numit-o Baltă (Posea
G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Structura luncii se remarcă prin două complexe, unul bazal constituit din pietrișuri (uneori
bolovănișuri) și nisipuri grosiere, a căror granulometrie scade în aval și altul superior, mult mai redus,
compus din nisipuri fine și argile prăfoase. Grosimea aluviunilor devine din ce în ce mai mare, între
30 și 60 m până la Brăila și 60-70 m aval, cu variații locale (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord.,
2005). Suprafața luncii actuale are o geneză aluvionară (s-a ridicat prin aluvionări postglaciare, peste
un pat vechi de luncă glaciară, format prin meandrare și eroziune laterală) (Posea G., Zăvoianu I.,
Câmpia aluvială a Dunării are un relief ordonat în fâșii longitudinale, părțile cele mai înalte fiind
grindurile, apoi lunca medie și fâșia joasă au aspect depresionar (mai mlăștinoasă uneori cu lacuri).
Grindurile principale din lungul brațelor închid în interior lunca joasă (sau balta propriu-zisă).
Specifică este și lățimea mare a grindurilor (peste 4 km) prezentând caracter de câmpuri. Ostroavele
sunt mai numeroase și apar grădiști, popine formate din roci dure, grinduri secundare, depresiuni
lacustre, canale naturale sau antropice, conul Călmățuiului, etc. Relieful de luncă a fost mult
16
modificat în urma lucrărilor de amenajare pentru practicile agricole (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O.,
coord., 2005).
Lățimea luncii Dunării este diferită, Balta Brăilei reprezentând cel mai larg sector de luncă, cu o
lățime medie de 24 km, dar ajunge și la 30 km la gura Călmățuiului. În dreptul unor îngustări,
provocate de promontorii, lățimea se reduce la 7-8 km (aval de Brăila) (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan
O., coord., 2005).
Balta Brăilei prezintă o lungime, în medie, de 60 km și o suprafață totală fără lunca externă de 960
km2 . Această unitate se desfășoară între Dunărea Veche (Brațul Măcin) la est și un braț complex
Dunărea Nouă (Navigabilă) cu o serie de brațe secundare (Mănuşoaia, Cremenea, Paşca, Calia, Cravia
şi Harapu) la vest. Cele două brațe principale se unesc lângă orașul Brăila (Gâștescu P., Gruescu I.S.,
1973; Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005; Andronache I., 2008). Brațul Dunărea Nouă
(Navigabilă) lasă, pe stânga, o lunca externă dezvoltată sub forma unei fâșii continue până la
Chiscani, cu o lățime de 9-10 km la Stăncuța, după care se îngustează la nord de Gropeni. În partea
cea mai dezvoltată corespunde cu agestrul Călmățuiului, păstrându-se urmele albiilor vechi dispuse
în evantai (Badea L., Buza M., coord., 2011).
Altitudinea acestei zone scade de la S la N, fiind cea mai joasă unitate de relief din județul Brăila.
Altitudinea maximă absolută este de 45 m în Popina Blasova, iar cele mai mici altitudini absolute
sunt reprezentate de fundurile lacurilor Zăton și Dunărea Veche (1,2 metri) (Stoiu V., 1980;
Andronache I., 2008).
După Delta Dunării, dinamica evoluției microreliefului din Balta Brăilei este cel mai rapid proces de
transformare a reliefului din România. Acțiunea apelor de inundație prin componenta lor solidă, a
generat în secole de evoluție o serie de insule și ostroave cu aspect deltaic, ce pot fi grupate în:
• Balta Mare a Brăilei, poate fi considerată cel mai mare polder din estul Europei, unde
microrelieful frământat altitudinal de la fundul de lac până la coama de grind înalt a fost
nivelat antropic (Andronache I., 2008).
• Balta Mică a Brăilei formată dintr-o salbă de 7 insule și ostroave principale, aflate în regim de
liberă scurgere (Andronache I., 2008). Fiecare dintre aceste insule reprezintă o entitate
geomorfologică distinctă, alcătuită din grinduri, sectoare plane, gârle, privale, japșe, bălți,
mlaștini și lacuri, cu zonele mai ridicate spre exterior și cele joase spre interior (Popescu,
1992 citat în Andronache I., 2008). Cele 7 ostroave principale sunt: Ostrovul Insula Mică a
Brăilei - 9726,6 ha; Ostrovul Vărsătura - 1185 ha; Ostrovul Crăcănel - 1073,2 ha; Ostrovul
Chiciul Orbului - 308,2 ha; Ostrovul Calia - 719,8 ha; Ostrovul Fundu Mare - 1920,2 ha;
Ostrovul Harapu - 242,4 ha (Andronache I., 2008; Plan Management PNBMB, 2011). În afara
acestor ostroave principale în Balta Mică a Brăilei mai există o serie de chiciuri cu suprafețe
mai mici de 20 ha, precum: Chiciu lui Filoti, Chiciu Cucului, Chiciu Morii (Andronache I., 2008).
Pe ansamblu, Balta Mică a Brăilei, se înfățișează ca o regiune preponderent acvatică unde nu există o
delimitare strictă între uscat și apă, în afară de grindurile mai înalte, forme pozitive de relief. Ca
urmare, pe fondul regimului hidrografic al variabilității nivelului apelor, aria formelor de relief
pozitive și negative variază (Andronache I., 2008).
Balta Mare a Brăilei a suferit substanțiale modificări prin formele de relief care au apărut după
indiguire, desecare, defrișare și destufizare prin nivelarea grindurilor și astuparea privalurilor, la care
s-a adăugat amenajarea unei infrastructuri complexe pentru valorificarea optimă în scop agricol. Au
apărut astfel modificări antropice în relief (Andronache I., 2008).
În prezent, Balta Mare a Brăilei prezintă un relief specific zonelor de luncă, reflectând succesiunea
proceselor de aluvionare și eroziune exercitate de fluviu în trecut. Morfologic, actual, se disting 3
zone caracteristice:
17
• zona grindului fluvial - situat la cote de 5-7 m, cu lățimi de 200-500 m în aval și 800-900 m în
amonte, împreună cu grindurile interioare ocupă 36% din suprafață;
• zona intermediară - este cea mai extinsă (41%) și are cote de 4-5 m, constituind treapta de
legătură dintre grinduri și zona joasă;
• zona joasă - însumează foste lacuri, bălti, japșe și privaluri, acoperă 23% din suprafață și are
cote de 3-4 m (Andronache I., 2008).
Balta Brăilei este denumită impropriu după îndiguire și „Insula Mare a Brăilei”, pentru a
evidenția ”scoaterea de sub influența apei” a Bălții Mari a Brăilei și utilizarea agricolă a acesteia. Din
punct de vedere genetic, însă, teritoriul studiat se încadrează terminologiei de baltă (Andronache I.,
2008).
2.2. CARACTERISTICI CLIMATICE

Teritoriul județului Brăila se caracterizează printr-un climat temperat-continental, cu nuanțe de
excesivitate, mai ales în estul Bărăganului (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Verile
sunt călduroase şi uscate datorită maselor de aer continentalizate sub influenţa valorilor mari ale
radiaţiei solare și precipitaţiilor reduse. Acestea au frecvent caracter torenţial şi sunt inegal
repartizate. Iernile sunt reci, fără strat de zăpadă stabil şi continuu, influenţate de ant iciclonul
siberian. Uniformitatea reliefului face ca trăsăturile de bază ale climei să fie foarte puţin diferențiate
în cadrul judeţului. Din această cauză topoclimatele sunt conturate de asociaţiile vegetale şi de
suprafeţele acvatice extinse şi permanente (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973).
Peste Câmpia Română şi implicit peste teritoriul judeţului Brăila se interferează mai multe tipuri de
mase de aer în advecţie generate de principalii centri barici de acţiune, cum sunt: anticiclonul est -
european, ciclonii mediteraneeni, anticiclonul azoric, anticiclonul scandinav (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005). Anticiclonul est-european acţionează mai ales în semestrul rece al anului,
transportând aer rece continental, polar sau arctic, generând geruri puternice şi inversiuni de
temperatură intense și de durată. Primăvara şi toamna, anticiclonul est-european determină răciri
puternice, însoţite de îngheţuri şi brume, iar vara determină zile cu temperaturi ridicate și uscăciune
accentuată. Ciclonii mediteraneeni determină o gamă variată de fenomene meteoclimatice în tot
timpul anului, dar mai ales iarna, de la ploi, la lapoviță, ninsoare, viscol, schimbări bruște ale
aspectului vremii. În perioada caldă a anului determină un timp ploios și vântos cu precipitații
excedentare. Anticiclonul azoric, centru dinamic semipermanent, determină în general creşterea
umezelii aerului, a nebulozităţii ca şi frecvenţa mai mare a vântului de vest. Anticiclonul scandinav,
centru secundar de acţiune deoarece nu se formează în fiecare an sau anotimp, influenţea ză
aspectul vremii, în special, în semestrul rece al anului, producând geruri mari iarna, iar în corelaţie cu
ciclonii mediteraneeni, viscole (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
În ceea ce privește radiația solară globală se înregistrează valori apreciabile de 120-125 kcal/cm2 în
partea vestică și mai ridicate în partea estică (Ielenicz M., 2007). Durata medie anuală de strălucire a
soarelui înregistrează valori între 2100 și 2200 ore în partea vestică a județului și de peste 2200 ore
insolație în partea estică (Soare E., 2008). Cele mai mari valori se evidențiază în lunca Dunării și în
zona limitrofă acesteia (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Regimul termic. Generic, regimul termic, pune în evidență evoluția căldurii ca reflex direct al
conjugării influenței unor factori generali (bilanțul caloric diurn, lunar, multianual) și regionali-locali
(diferențe de latitudine, altitudine, expunere, etc.) (Ielenicz M., 2007).
18
TABEL 2. TEMPERATURA AERULUI – MEDII ANUALE ȘI MULTIANUALE (ºC) LA STAȚIA METEOROLOGICĂ

BRĂILA
STAȚIA 2015 2016 2017 2018 2019 MEDIA 1975-2000
Brăila 12.3 12,0 11,4 12,0 12,8 10,7
Sursa: RSM Brăila, 2020
Evoluția temperaturii medii anuale la stația meteorologică Brăila evidențiază o scădere a valorilor
până în 2017 (11,4°C), urmată de o tendință ascendentă cu un maxim de 12,8°C în anul 2019 (tabel
2). De asemenea, se constată o creștere generală a temperaturii medii anuale comparativ cu media
multianuală pentru intervalul 1975-2000 care se situa la 10,7°C.
Distribuția, la nivel teritorial, a temperaturilor medii anuale pentru anul 2019, evidențiază valori de
peste 12°C pe toată suprafața județului (figura 3).
FIGURA 3. DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ A TEMPERATURILOR MEDII ANUALE, 2019
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie citată în RSM România, 2020
19
FIGURA 4. REPARTIȚIA TERITORIALĂ A VALORILOR TEMPERATURII MEDII ANUALE A AERULUI, 1961-2012
Sursa: Mateescu E., coord., 2014, http://www.meteoromania.ro/anm/images/clima/Orientgate.pdf

Analiza temperaturii aerului, în intervalul 1961-2012, prin prisma mediei multianuale evidențiază
faptul că întreg teritoriul județului Brăila prezintă valori care se încadrează între 10,1°C și 12°C (figura
4).
Regimul precipitațiilor. Regimul manifestării precipitațiilor pe perioade variate (anuale, sezoniere,
lunare, zilnice) cât și forma și durata producerii diferitelor tipuri prezintă importanță întrucât de
acestea depind debitele râurilor și volumul de apă din lacuri, alimentarea pânzelor freatice, specificul
formațiunilor vegetale din albiile râurilor ca și cele de pe versant, regimul revărsărilor și inundațiilor,
calendarul activităților agricole, cu multe alte implicații cu caracter economic (Ielenicz M., 2007).
În intervalul 2015-2019, cea mai redusă cantitate de precipitații la nivelul stației meteorologice Brăila
s-a înregistrat la nivelul ultimul an de referință, respectiv 341,1 mm. De altfel, cantitățile înregistrate
în anii 2018-2019 sunt mult mai reduse comparativ cu media multianuală calculată pentru intervalul
1975-2000 (tabel 3).
TABEL 3. CARACTERISTICILE PRECIPITAȚIILOR - CANTITĂȚI MEDII ANUALE ȘI MULTIANUALE (MM) LA STAŢIA

METEOROLOGICĂ BRĂILA
STAȚIA 2015 2016 2017 2018 2019 MEDIA 1975-2000
Brăila 525,6 553,7 472,3 411,4 341,1 425,9
20
FIGURA 5. DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ A PRECIPITAȚIILOR MEDII ANUALE, 2019
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie citată în RSM România, 2020
În profil teritorial, în anul 2019, precipitațiile înregistrate au fost de sub 400 mm pe aproape întreaga
suprafață a județului (fig. 5). Totuși, cantități ușor mai ridicate (peste 400 mm), au fost evidențiate,
în anumite areale, doar în extremitatea vestică, la contactul cu județul Buzău, aproximativ în
perimetrul comunelor Galbenu, Jirlău, Vișani și Grădiștea.
21
FIGURA 6. REPARTIȚIA TERITORIALĂ A CANTITĂȚILOR MEDII ANUALE DE PRECIPITAȚII, 1961-2012
Distribuția precipitațiilor în profil teritorial, pe baza datelor înregistrate în intervalul 1961-2012,

pentru care a fost calculată media multianuală evidențiază faptul că întreaga suprafață a județului
Brăila prezintă cantități reduse, cuprinse între 401 și 500 mm (fig. 6), pe fondul amplasării geografice
în zona de câmpie și a influențelor climatice de ariditate.
Regimul eolian. Variațiile lunare și anotimpuale ale circulației generale a atmosferei se reflectă în
schimbări ale frecvenței și vitezei vântului în timpul anului. Deși direcțiile dominante rămân
aproximativ aceleași, totuși se remarcă diferențieri, uneori apreciabile, în privința ponderii pe care
acestea o dețin (Soare E., 2008).
La stația meteorologică Brăila, în perioada 2014-2016, vântul predominant a bătut dinspre nord cu o
frecvență cuprinsă între 25,5% și 36,8%. Viteza medie anuală a vântului a fost cuprinsă între 2,3 - 2,6
m/s (PMCA Brăila, 2018). Pe ansamblu, se observă tendința generală predominantă a direcției
vântului din nord cu excepția lunilor de vară când apar variații dinspre nord-vest și sud (PMCA Brăila,
2018). De asemenea, pe câmpuri, valorile medii anuale ale vitezei vânturilor sunt mai ridicate, în
special, în partea estică a Bărăganului unde depășesc 3,5 - 4m/s (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O.,
coord., 2005).
Vântul constituie un element climatic cu o mare influenţă în condiţiile morfografice ale Câmpiei
Române orientale. Lipsa obstacolelor orografice și forestiere face ca deplasarea maselor de aer să se
facă cu ușurință, iar influențele asupra culturilor, căilor de comunicație și localităților să fie mari
(Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973).
Vânturile locale sunt facilitate de o anumită configurație orografică în raport cu circulația generală,
sau de dezvoltarea unor condiții diferite de presiune între două zone limitrofe, cele mai cunoscute
fiind:
22
• Crivățul, iarna, are viteze mari, provoacă ger, viscole, troienirea zăpezii, îngheț;
• Suhovei, vara în zilele cu temperaturi ridicate, este un vânt uscat și cald (Ielenicz M., 2007).
Diferențieri climatice. Din analiza datelor principalilor parametri climatici s-a constatat o
diferenţiere netă a valorilor din zona de câmpie şi cea a Bălţii Brăilei, în cadrul căreia se înregistrează
temperaturi mai ponderate, cu o amplitudine zilnică şi anuală mai mică, precipitaţii mai reduse, etc.
Astfel, se constată că Balta Brăilei are un climat mai moderat, continentalismul din câmpie fiind mai
estompat în această unitate joasă (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973). Local se pot identifica mai multe
tipuri de topoclimate elementare naturale și antropice (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord.,
2005).
2.3. APELE
2.3.1. APELE DE SUPRAFAȚĂ
RÂURILE. Rețeaua hidrografică este dominată de fluviul Dunărea, la care se adaugă râurile Siret, Buzău și
Călmățui. Fluviul Dunărea se desfășoară pe teritoriul județului Brăila pe o lungime de 304 km (cu
brațele sale) (ABA Buzău-Ialomița, 2021). Această arteră hidrografică se ramifică, în aval de Vadul Oii,
în două brațe: Brațul Dunărea Veche sau Brațul Măcin la est, pe latura podișului dobrogean și un braț
complex - Dunărea Nouă (Navigabilă), la vest, pe latura Câmpiei Bărăganului, cu o serie de brațe
secundare (Mănuşoaia, Cremenea, Paşca, Calia, Cravia şi Harapu). Din Dunărea Veche se desprinde și
Brațul Vâlciu care se varsă în Dunărea Navigabilă la Gropeni (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord.,
2005; Andronache I., 2008). Cele două brațe principale se unesc lângă orașul Brăila și cuprind în
interiorul lor Balta Brăilei, după care, în aval, pe următorul sector Dunărea prezintă un singur curs.
De asemenea, trebuie menționat că brațul complex de pe latura Câmpiei Bărăganului este indicat în
diverse lucrări doar cu numele de brațul Cremenea.
Brațul Măcin, prin care se scurge o pondere redusă din debitul Dunării, este puternic meandrat
(coeficient de sinuozitate 1,24), fapt ce se răsfrânge și asupra lungimii sale, care este de 98 km.
Lățimea medie ajunge la 250 m, iar panta la 0,22‰ (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Brațul Dunărea Nouă (Navigabilă) este cel mai important, atât din punct de vedere hidrologic, cât și
pentru navigație, deoarece la apele cu nivel mediu, după confluența cu brațul Vâlciu, transportă
peste 85% din volumul de apă al Dunării. Lungimea acestui braț este de 70 km și lățimea de 500 m
(Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Debitul mediu multianual pe Fluviul Dunărea, stabilit pe baza perioadei de analiză 1931-2013, este în
aval de intrarea pe teritoriul județului Brăila, la stația hidrometrică Vadu Oii (județul Constanța) de
6180 m3 /s, pentru ca la stația hidrometrică Brăila să crească la 6240 m 3 /s. De asemenea, pe brațul
Măcin, la stația hidrometrică Smârdan (județul Tulcea) a rezultat o valoare de 698 m 3 /s (EPRI
Dunărea, 2019). Însă trebuie menționat că debitul mediu multianual al fluviului Dunărea nu are o
valoare constantă, aceasta depinzând de lungimea perioadei de timp luată în considerare (EPRI
Dunărea, 2019).
Analiza variaţiei cronologice a debitelor maxime lunare evidențiază că scurgerea maximă prezintă
valorile cele mai mari cu precădere în lunile aprilie-mai. De asemenea, se poate observa şi o tendinţă
de creştere în timp a valorilor maxime înregistrate în lunile martie şi aprilie şi de descreştere în lunile
mai şi iunie (EPRI Dunărea, 2019). Astfel, debitele maxime pentru intervalul 1931-2013 pe fluviul
Dunărea au prezentat valori de 16.200 m3 /s în aprilie 2006 la Vadu Oii, 15.800 m3 /s în luna mai 2010
la Brăila, iar pe brațul Măcin 2080 m3 /s în mai 1980 la Smârdan (EPRI Dunărea, 2019).
23
În general, în decursul unui an, scurgerea minimă pe Dunăre se înregistrează la începutul primăverii,
toamna sau iarna, iar cele mai mici valori ale debitelor se produc în iernile cu temperaturi foarte
scăzute, când sunt influenţate de evoluţia formaţiunilor de gheaţă. Analiza debitelor minime pentru
același interval (1931-2013) pe fluviul Dunărea, evidențiază înregistrarea unor valori de 1400 m3 /s la
Vadu Oii în septembrie 1992, 1460 m3 /s în ianuarie 1954 la Brăila și 5 m3 /s în ianuarie 1947 la
Smârdan, pe brațul Măcin (EPRI Dunărea, 2019).
Râul Siret prezintă o lungime de 55 km și formează limita dintre judeţele Brăila şi Galaţi, între
localitatea Corbu Vechi şi confluenţa cu Dunărea. Datorită diferenţei mici a nivelului mediu, 10 m la
Corbu Vechi şi 2 m la confluenţa cu Dunărea, panta profilului longitudinal este destul de mică, fapt
ce determină o meandrare puternică a râului în cadrul luncii şi o acţiune intensă de aluvionare
(Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973). Debitul mediu multianual este de 214 m 3 /s la staţia hidrometrică
Lungoci (județul Galați) situată în amonte (PPDEI Siret, 2014), fiind mai ridicat la vărsarea în Dunăre
după confluența cu râul Buzău și alți afluenți.
Râul Buzău, cel mai mare afluent al Siretului din punct de vedere al lungimii și al doilea ca debit (după
Bistrița), traversează județul Brăila de la vest la nord pe o lungime de 127 km vărsându-se în Siret în
apropierea satului Voinești, comuna Măxineni (ABA Buzău-Ialomița, 2021). Debitul mediul multianual al
râului Buzău este de 26,3 m3 /s la stația hidrometrică Racovița, valoare care se consideră că se
păstrează până la confluența cu râul Siret (PPDEI Buzău-Ialomița, 2014). În intervalul 2010-2019
analiza debitului maxim anual la stația hidrometrică Racovița evidențiază că cea mai ridicată valoare,
de 506 m3 /s, s-a înregistrat în 2014 (tabel 4).
TABEL 4. DEBITE MAXIME ANUALE ÎNREGISTRATE PE RÂURILE BUZĂU ȘI CĂLMĂȚUI (M3/S) (2010-2019)
RÂUL STAȚIA 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 MAX.
HIDROMETRICĂ
Buzău Racovița 256 352 434 492 506 271 482 174 388 493 506
Călmățui Cireșu 3,09 2,61 8,60 9,20 7,77 6,85 5,03 6,14 14,5 1,43 14,5
Sursa: ABA Buzău-Ialomița, 2021
Buzăul pierde o parte din cantitatea de apă, la niveluri mari, pe braţele părăsite dintre Gălbinaşi (județul
Buzău) şi Făurei. O parte din aceste ape trec în Călmăţui prin Buzoel (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973).
Râul Călmățui străbate județul Brăila de la vest la est pe o lungime de 75 km, vărsându-se în Dunăre în
aval de localitatea Berteștii de Jos (ABA Buzău-Ialomița, 2021). Debitul mediul multianual este
neînsemnat, fiind de sub 1 m3 /s (PPDEI Buzău - Ialomița, 2014). În perioada 2010-2019 debitul
maxim anual la stația hidrometrică Cireșu a prezentat valori de sub 10 m3 /s, cu excepția anului 2018
când se constată cea mai mare valoare din întregul interval analizat, de 14,5 m3 /s (tabel 4).
Reprezentând un vechi traseu al Buzăului, Călmăţuiul nu are un bazin hidrografic prea dezvoltat,
acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri laterale părăsite (Gâștescu P., Gruescu I.S.,
1973) precum Strâmbul sau Batogul. În același timp, se evidențiază Buzoelul, care este singurul curs
perpendicular pe Călmățui, venind direct dinspre satele Horia și Surdila-Găiseanca, zona de
conexiune a luncii Buzăului cu valea Buzoelului (PPDEI Buzău-Ialomița, 2014).
LACURILE. Lacurile naturale existente în județul Brăila, pot fi grupate, după geneza cuvetei lacustre,
în următoarele tipuri:
• lacuri de crov;
• lacuri de luncă;
• lacuri de meandru și braț părăsit;
24
• limanuri fluviatile.
Lacurile de crov (clastocarstice) s-au format în depresiuni de tasare în loess, fiind cele mai
numeroase pe teritoriul judeţului Brăila. Acestea sunt grupate în două areale distincte:
• în Câmpia Brăilei: Ianca, Plopu, Esna, Lacul Sărat Movila Miresii, Lacul Seaca Movila Miresii,
Lutu Alb, etc.
• în Bărăganul Central: Tătaru, Plașcu, Colțea, Chichinețu, Unturos, Chioibășești, etc.
Dimensiunile acestora, volumul de apă și gradul de mineralizare sunt dependente de condițiile
climatice (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973; Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Lacurile de luncă au fost extinse în Balta Brăilei, în lunca externă a Dunării şi în cea a Siretului, dar
prin îndiguirea acestor zone inundabile au fost desecate (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973). În lunca
Siretului a mai rămas un singur lac, Măxineni, amenajat pentru piscicultură. În lunca Călmăţuiului
se individualizează lacurile Jugureanu, Lacul lui Traian și altele mai mici lângă Lișcoteanca (Posea G.,
Lacurile de meandru şi de braţ părăsit pot fi întâlnite în lunca Dunării (Dunărea Veche/Blasova şi
Japşa Plopilor/Zăton în Balta Brăilei) și la nivelul teraselor fluviale precum terasa Călmăţuiului
(Batogu) și terasa Dunării (Lacu Sărat-Brăila) (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973; Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005). În unele lucrări Lacul Sărat-Brăila este considerat de crov (Posea G.,
Lacu Sărat - Brăila se găseşte într-un vechi curs părăsit al Dunării la nivelul terasei fluviatile, care a
fost acoperit de depozite loessoide. Depresiunea lacustră propriu-zisă, deşi se găseşte pe un fost
curs al Dunării, este totuşi rezultatul proceselor de tasare în loess. Lacul este complet izolat de
Dunăre şi lipsit de afluenţi, fapt ce a determinat ca în depresiune să se acumuleze săruri minerale, iar
apa provenită din precipitații şi din surse subterane să se salinizeze puternic (Gâștescu P., Gruescu
I.S., 1973). Fundul lacului este acoperit cu nămol terapeutic sapropelic. Morfologic este alcătuit din
două compartimente (I şi II) separate de DJ 212, acestea putând comunica la nivele mari printr-o
subtraversare a drumului. Lacul Sărat I Brăila, este singurul lac terapeutic din judeţ ale cărui resurse
(apă sărată și nămol sapropelic) sunt valorificate la ora actuală (RSM Brăila, 2020).
Limanuri fluviatile sunt reprezentate prin lacurile din cursul inferior al Buzăului, respectiv Jirlău,
Câineni, Balta Albă şi Ciulnița localizate pe partea stângă a râului, în Piemontul Râmnicului (Gâștescu
P., Gruescu I.S., 1973; Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Lacurile Balta Albă și Ciulnița
se extind și pe teritoriul județului Buzău.
Lacurile naturale suferă în anii secetoși scăderi dramatice ale nivelului apei, înregistrându-se chiar și
fenomene de secare (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
Alte lacuri terapeutice sărate (în afară de Lacul Sărat Brăila), cu nămol sapropelic sunt Lacurile
Câineni Băi, Movila Miresii și Batogu (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
În același timp, amenajările piscicole sunt Măxineni, Grădiștea, Lutu Alb, Vultureni, Esna, Seaca,
Zăvoaia și Jirlău (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
2.3.2. APELE SUBTERANE

După geneză și condițiile hidrogeologice de înmagazinare, apele subterane se diferențiază în freatice
și de adâncime (Badea L., Gâștescu P., Velcea V., coord., 1983). Apele de adâncime provin în general
din apele vadoase și se află la adâncimi diferite, cu un conținut chimic puternic influențat de
complexitatea alcătuirii geologice (Ielenicz M., Pătru I., Ghincea M., 2003). Acestea se află sub
presiune și ajung la suprafață folosindu-se de planurile de falie, de stratificație, etc. unde dau izvoare
minerale cu debite și conținut chimic variabil (Ielenicz M., Pătru I., Ghincea M., 2003).
25
FIGURA 7. DISTRIBUȚIA CORPURILOR DE APĂ SUBTERANĂ, LA NIVEL NAȚIONAL
Sursa: PMBN, 2015
Pe teritoriul județului Brăila au fost delimitate și identificate șase corpuri de apă subterană freatică și
un corp de apă subterană de adâncime. Delimitarea corpurilor de apă subterană s -a făcut numai
pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanță pentru alimentări cu apă și anume
debite exploatabile mai mari de 10 m3 /zi (fig. 7). În restul arealului, chiar dacă există condiții locale
de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor
Directivei Cadru 2000/60/CE (PMB-ABAS, 2015).
Cele șapte corpuri de apă subterană delimitate sunt: ROIL04 Nordul Câmpiei Brăilei, ROIL06 Lunca
râului Călmățui, ROIL07 Câmpia Brăilei, ROIL09 Călmățuiul de sud, ROSI05 Câmpia Siretului inferior,
RODL07 Lunca Dunării (Hârşova - Brăila), ROAG12 Estul Depresiunii Valahe. Dintre acestea primele
șase reprezintă corpuri de apă subterană freatice, iar ultimul de apă subterană de adâncime.
Din punct de vedere administrativ primele patru sunt administrate de ABA (Administrația Bazinală
de Apă) Buzău-Ialomița (fig. 8), ROSI05 este gestionat de ABA Siret, RODL07 de către ABA Dobrogea
Litoral, iar ROAG12 a fost atribuit ABA Argeș Vedea.
26
FIGURA 8. DELIMITAREA CORPURILOR DE APĂ ATRIBUITE ADMINISTRAȚIEI BAZINALE DE APĂ BUZĂU-

IALOMIȚA
Sursa: PMB-ABABI, 2015
CORPUL DE APA SUBTERANA ROIL04 NORDUL CAMPIEI BRAILEI

Acest corp de apă subterană freatică se dezvoltă pe malul drept al râului Buzău evidențiindu-se sub
forma unei fâșii care se îngustează treptat până la nord de municipiul Brăila. Suprafața pe care se
desfășoară este de 176 km2 și este situat în Câmpia Brăilei (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
Principalele caracteristici ale corpului de apă subterană (PMB-ABABI, 2015) sunt următoarele:
• de tip poros permeabil acumulat în depozite de vârstă cuaternară.
• în dunele situate la sud de râul Buzău stratul acvifer se găseşte la adâncimi cuprinse între 1-
15 m, adâncimile mai mari înregistrându-se în sectoarele de acumulare eoliană, iar cele mai
reduse în cele de deflaţie.
• parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie variază între 1-3
m/zi, iar transmisivităţile nu depăşesc de 20 m2 /zi.
• potenţialul productiv este de circa 2 l/s/foraj (PMB-ABABI, 2015).
CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ ROIL06 LUNCA RÂULUI CĂLMĂȚUI

Acest corp de apă subterană se extinde pe un aliniament care se desfășoară în lungul râului Călmățui
până în apropierea localității Cuza-Vodă, prezentând o extindere mai mare spre partea vestică pe un
aliniament aproximativ între satele Jugureanu și Ulmu la sud și orașul Făurei la nord.
Principalele caracteristici ale acestuia (PMB-ABABI, 2015) sunt următoarele:
• de tip poros permeabil acumulat în depozite de vârstă cuaternară.
27
• depozitele aluvionare sunt constituite din toată gama de materiale aluvionare, mergând de
la nisipuri fine cu intercalații argiloase la pietrișuri și bolovănișuri (spre zona de dealuri).
• acviferul freatic cantonat în nisipurile și pietrișurile acestor depozite se găsește situat, în
general, la adâncimi reduse (de 1-5 m).
• constituția mai argiloasă a depunerilor aluvionare de la suprafață determină ca stratul
acvifer să aibă, pe alocuri, caracter ascensional, acest fenomen fiind mai frecvent în câmpia
de divagare cuprinsă între Călmățui și Buzău.
• stratele acvifere au aspect lenticular, fapt ce determină apariția în această zonă pe anumite
sectoare a unui strat acvifer sezonier, situat, în general, la adâncimi reduse de până la 1-1,5
m.
• ca urmare a circulației reduse și a evapotranspirației intense aceste ape sunt puternic
mineralizate (ape în care predomină îndeosebi ionii de Cl și Na), producând sărăturarea
terenurilor agricole pe suprafețe întinse.
• acest strat acvifer înmagazinează cantități însemnate de apă, fapt constatat la pompările
experimentale, care au indicat valori de 3 -12 l/s/foraj, pentru denivelări de 2-3 m, în zona
interfluviului Buzău - Călmățui din imediata apropiere a câmpiei piemontane și până la 4
l/s/foraj, în zonele de contact cu câmpia Bărăganului.
• alimentarea din precipitații este foarte redusă acolo unde stratul acvifer este acoperit de
loessuri argiloase și mai intensă în zonele în care depozitele stratului acvifer apar la
suprafață, situații foarte frecvente în această zonă.
• mineralizația apelor din această unitate hidrogeologică este în general ridicată, prezentând
valori între 1000 și 5000 mg/l (PMB-ABABI, 2015).
CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ ROIL07 CÂMPIA BRĂILEI

Acest corp de apă subterană a fost individualizat pe un areal semnificativ, în partea centrală a
județului Brăila.
Caracteristicile definitorii ale acestuia (PMB-ABABI, 2015) sunt următoarele:
• de tip poros permeabil cantonat la baza loessului, în depozite de vârstă cuaternară.
• sursa de alimentare a acviferului de la baza depozitelor loessoide o constituie precipitaţiile
atmosferice, cu valori cuprinse între 30-50 mm/an.
• potenţialul productiv al acestui acvifer freatic este limitat la 1 l/s/m.
• apele sunt clorosodice, iar mineralizaţia lor este, în general, ridicată prezentând valori între
1000 şi 5000 mg/l (PMB-ABABI, 2015).
CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ ROIL09 CĂLMĂȚUIUL DE SUD

Acest corp de apă subterană a fost individualizat la sud de râul Călmățui, în partea sudică a județului
Brăila. Caracteristicile definitorii ale acestuia (PMB-ABABI, 2015) sunt următoarele:
• de tip poros permeabil de vârstă cuaternară.
• nivelul hidrostatic este foarte variabil datorită reliefului vălurit al dunelor, apărând la
adâncimi cuprinse între 5 m și 10 m, în apropierea Călmățuiului și între 2 m şi 5 m în părţile
centrale şi de sud.
• parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienții de filtrație variază între 1-3
m/zi, iar transmisivitățile nu depășesc 20 m2 /zi.
• mineralizația are valori cuprinse între 500 și 2500 mg/l, iar duritatea totală prezintă valori
foarte mari, cuprinse între 20-100o germane (PMB-ABABI, 2015).
28
FIGURA 9. DELIMITAREA CORPULUI DE APĂ SUBTERANĂ ROSI05, ÎN AREALUL JUDEȚULUI BRĂILA
Sursa: PMB-ABAS, 2015
CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ ROSI05 CÂMPIA SIRETULUI INFERIOR

Acest corp de apă subterană este localizat pe teritoriul județului Brăila în partea nordică, nord-
vestică și vestică până în apropierea orașului Făurei (fig. 9).
Conform informațiilor de la Administrația Națională Apele Române (PMB-ABAS, 2015) caracteristicile
corpului de apă subterană freatică ROSI05 sunt următoarele:
• tip poros permabil, acumulat în depozitele de vârstă cuaternară ce se dezvoltă în câmpia de
divagare.
• orizontul acvifer prezintă grosimi apreciabile. Acviferul freatic cantonat în nisipurile și
pietrișurile acestor depozite se găsește situat, în general, la adâncimi reduse (de 1-5 m),
excepţie făcând zonele acoperite cu depozite deluvial-proluviale din câmpia Siretului, cu
nivel piezometric de la 8-10 m adâncime.
• depozitele aluvionare sunt constituite din pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri și cantonează cel
mai important acvifer din bazinul inferior al Siretului.
• parametrii hidrogeologici au următoarele valori: conductivitatea hidraulică variază în limite
largi între 10 și 300 m/zi (cu valori medii între 30 și 100 m/zi). Cele mai mari valori s -au
întâlnit la partea superioară a complexului acvifer în depozitele permeabile mai noi ale
luncii. În partea de vest unde nivelurile hidrostatice se situează la adâncimi mai mari de 30
m, precum și în partea de sud, unde se înmulțesc intercalațiile argiloase valorile
coeficienților de filtrație scad la valori sub 10 m/zi. Valorile transmisivităților se situează, în
medie, între 100-500 m2 /zi.
• tipul predominant al apelor freatice este bicarbonato-calcic sau bicarbonato-calcic-
magnezian.
• acviferul freatic este alimentat în cea mai mare parte din afluxul subteran (PMB-ABAS,
2015).
CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ RODL07 LUNCA DUNĂRII (HÂRŞOVA – BRĂILA)

Conform informațiilor de la Administrația Națională Apele Române (PMB-ABADL, 2015)
caracteristicile acestui corp de apă subterană freatică sunt următoarele:
• de tip poros permeabil acumulat în depozitele holocene din lunca Dunării.
• în sectorul Hârşova - Brăila acviferul freatic din luncă are un conţinut ridicat de fier, cloruri,
sulfat şi durităţi mari.
• în general, din forajele ce exploatează acviferul freatic din zona de luncă s-au obţinut debite
cuprinse între 0,007 l/s şi 5 l/s.
29
• depozitele pleistocen superioare, din alcătuirea terasei cu altitudinea relativă de 8-12 m,

cunoscută sub denumirea de terasa Brăilei, sunt constituite din nisipuri şi pietrişuri,
acoperite de depozite loessoide.
• debitele obţinute din forajele ce exploatează acviferul freatic acumulat în terasa Brăilei,
variază între 0,05 l/s (foraj Tichileşti, la o denivelare de 4,2 m) şi 1 l/s (foraj Radu Negru-
Brăila, pentru o denivelare de 2,95 m).
• formaţiunea de Frățeşti s-a acumulat în sistemul depoziţional aluvial şi este constituită din
nisipuri, nisipuri cu pietrişuri, nisipuri argiloase, argile nisipoase şi argile. Aceste depozite au
fost interceptate în forajele executate în zona Brăila-Tichileşti, la adâncimi de peste 80-90 m.
• apa are un chimism ce variază de la cloro-sodic la bicarbonatat sodic sau sulfatat magnezian
(PMB-ABADL, 2015).
CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ ROAG12 ESTUL DEPRESIUNII VALAHE

Acest corp de apă subterană de adâncime este cantonat în formațiunile de Frătești și Cândești, de
vârstă romanian medie-pleistocen inferioară, fiind de tip poros permeabil. Direcția generală de
curgere a apei subterane este NV - SE (PMB-ABAAV, 2015).
FIGURA 10. DELIMITAREA CORPULUI DE APĂ SUBTERANĂ ROAG12, ATRIBUIT ABA ARGEȘ-VEDEA
Sursa: PMB-ABAAV, 2015
2.4. VEGETAȚIA
Județul Brăila se încadrează din punct de vedere al vegetației în cea mai mare parte în formațiunea
biogeografică zonală de stepă. Vegetația azonală este reprezentată prin vegetația de luncă, halofilă
și psamofilă.
30
În Câmpia Română, în trecut erau caracteristice pajiștile de negară și colilie (diverse specii de Stipa),
care se întindeau pe toate interfluviile netede. Prin extinderea culturilor agricole pe întregul teritoriu,
aceste asociații au dispărut; vegetația naturală se mai păstrează doar pe mici porțiuni folosite ca
islazuri, pe malurile apelor, pe terenuri degradate sau se extinde pe marginea drumurilor sau pe
malurile și digurile canalelor de irigații, dar în aceste cazuri compoziția floristică este puternic
modificată datorită pășunatului excesiv și a intervenției antropice, în general (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005). Practic, stepa, în adevăratul înțeles al cuvântului a fost înlocuită în
proporție de 90-95% sau chiar mai mult cu plante de cultură (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973; RSM
Brăila 2020).
În prezent, cele câteva pajiști rămase au în componență (în funcție de gradul de modificare)
bărboasa (Botriochloa ischaemum), păiuș stepic (Festuca valesiaca), pir crestat (Agropyrum
cristatum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), pelinița (Artemisia austriaca), pir gros (Cynodon dactylon),
alior (Euphorbia nicaeensis), etc. Speciile de Stipa se mai întâlnesc cu totul izolat (Posea G., Zăvoianu
I., Bogdan O., coord., 2005).
Local în unele crovuri apar tufărișuri cu arbuști de stepă, precum porumbar (Prunus spinosa), migdal
pitic (Amygdalus nana), vișin pitic (Cerasus fructicosa), măceș (Rosa gallica), mur (Rubus caesius), etc.,
între care se întâlnesc și exemplare izolate de ulm și chiar de stejar brumăriu (Posea G., Zăvoianu I.,
Pâlcurile de păduri sunt formate din puține specii de arbori, între care stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora), ulm (Ulmus procera), păr sălbatic (Pirus piraster), frasin comun (Frasinus excelsior),
etc. În Câmpia Bărăganului, pe alocuri, apar plantații de salcâm (Robinia pseudoacacia) (Posea G.,
În luncile râurilor mari, cu apă permanentă, vegetația este reprezentată de zăvoaie (alcătuită din
plop și/sau salcie) și pajiști în care domină iarba câmpului (Agrostis stonolifera) în locurile joase,
foarte umede, coada vulpii (Alopecurus pratensis ssp. pseudonigricans) în ariile umede, neinundabile
și firuța (Poa pratensis) în biotipurile mai puțin umede. În porțiunile mai umede din lunci, ca și la
marginea lacurilor din zona de câmpie este abundentă vegetația higrofilă: stuf, papură, pipirig,
stânjenel de baltă, etc. În lacuri și bălți sunt foarte abundente plantele acvatice ca lintița, brădișul,
diferite specii de broscăriță, ș.a. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Pe nisipurile slab
sărăturate din luncile Buzăului (lângă Făurei) și Călmățuiului, cele mai frecvente comunități sunt
formate de cătina roșie (Tamarix ramosissima) (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
În lunca Dunării, acțiunea de îndiguire, desecare și amenajare pentru irigații a condus la modificări
substanțiale în învelișul vegetal prin includerea în categoria terenurilor arabile a numeroase
suprafețe (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Balta Mică a Brăilei rămasă în regim de
liberă scurgere păstrează specificul anterior al vegetației (Andronache I., 2008). Astfel, circa 50% din
vegetație este constituită de sălcii, plopi (pe grindurile înalte), cătiniș, pajiști (în luminișuri), vegetație
acvatică în depresiunile mlăștinoase și pe marginea privalurilor (Andronache I., 2008).
În sistemul de ostroave și lacuri din Balta Mică a Brăilei a fost identificat până în prezent un număr
de 218 specii de plante superioare (https://bmb.ro/index.php/biodiversitatea-pnbmb/). Pădurile
sunt alcătuite majoritar din esenţe moi, cum ar fi salcia, plopul alb şi negru şi diseminat din esenţe
tari, precum speciile de ulm şi de frasin. Tufărişurile sunt destul de slab reprezentate, făcând parte
din structura pajiştilor sau izolate pe suprafeţe restrânse în zona malurilor nisipoase (Plan
Management PNBMB, 2011). În mlaștinile cu stuf, speciile de plante mai des întâlnite sunt: stuful
(Phragmites australis), papura (Typha latifolia, Typha angustifolia), Scirpus lacustris, Lythrum salicaria,
Galium palustre, Euphorbia palustris, Solanum dulcamara, Sium latifolium, Glyceria maxima, Stachys
palustris, Butomus umbellatus, Iris pseudacorus (https://bmb.ro/index.php/biodiversitatea-pnbmb/).
Vegetația halofilă (pe soluri sărăturate) este răspândită, în special, în locuri cu apă freatică aproape
de suprafață, în lungul râurilor Călmățui, Siret, valea Ianca și în jurul unor lacuri sărate. Este alcătuită
31
din diferite specii (în raport de gradul de salinizare a solurilor) de Puccinelia, Trifolium fragiferum,
Statice gmelini, Artemisia maritima, Suaeda maritima, Salicornia europaea, Salsola soda, etc. (Posea
G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Pe ansamblu, numărul de specii este foarte redus pe
solurile cu salinitate accentuată și mai ridicat la marginea arealului acestora sau acolo unde gradul
de sărăturare este scăzut (Ielenicz M., 2007).
Vegetația psamofilă (pe terenuri nisipoase) a fost puternic afectată de activitatea antropică (plantații
forestiere, lucrări agricole, lucrări de nivelare a dunelor), în prezent, fiind reprezentată din ciulei
(Ceratocarpus arenarius), râmnuța de câmp (Anthemis ruthenica), ipcărigea (Gypsophylla paniculata),
laptele câinelui (Euphorbia sequieriana), salcia de nisip (Salix rosmarinifolia) (Posea G., Zăvoianu I.,
32
FIGURA 11. REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR OCUPATE DE PĂDURI (HA), 2020
Sursa: Direcția Silivă Brăila
REPARTIȚIA FONDULUI FORESTIER LA NIVELUL UNITAȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE. Cele

mai mari suprafețe forestiere din județ, la nivelul anului 2020, se înregistrau în comunele Stăncuța
(7501 ha) și Berteștii de Jos (4910,9 ha) (fig. 11). Suprafețe de peste 1000 de ha de pădure se
33
regăsesc și în comunele Frecăței (2265,5 ha), Vădeni (1642,3 ha), Mărașu (1635,5 ha), Chiscani
(1123,3 ha) localizate în partea estică a județului, la care se adaugă Vișani (1205,9 ha) și orașul
Însurăței (1002,8 ha). La polul opus, cea mai critică situație este evidențiată în 8 UAT-uri, la nivelul
cărora nu erau înregistrate, pentru anul 2020, areale cu păduri sau altă vegetație forestieră. Acestea
sunt concentrate în zona central-nordică a județului, în Câmpia Brăilei, la care se adaugă comuna
Bărăganul în Câmpia Bărăganului Central, dar și comunele Galbenu și Salcia Tudor în extremitatea
vestică și nord-vestică, în Câmpia Râmnicului și respectiv în Câmpia Siretului Inferior. La acestea se
adaugă 20,5 % dintre UAT-uri care prezintă o suprafață redusă, de sub 100 ha, o parte a acestora
fiind localizate în apropierea perimetrului deficitar menționat anterior.
2.5. FAUNA
Caracteristica faunei din Câmpia Română este dată de numărul mare de specii iubitoare de terenuri
deschise, mai uscate şi mai calde. Dintre reprezentanţii câmpurilor deschise (terenuri cultivate,
pajişti, pârloage) cele mai bine reprezentate sunt mamiferele rozătoare şi păsările granivore. Din
grupul primelor, populaţiile cele mai numeroase le au popândăul (Citellus citellus), hârciog ul
(Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agrarius),
șoarecele de mișună (Mus musculus spicilegus), orbetele (Spalax microphthalmus) (Posea G.,
Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Dintre păsări, se impun în peisajul deschis ciocârlia de câmp
(Alauda arvensis), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra), ciocârlanul (Galerida cristata),
presura (Emberiza calandra), prepeliţa (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), cioara de
semănătură (Corvus frugilegus), fâsa de câmp (Anthus campestris), iar în boscheți mărăcinarul
(Lanius collurio), lăcustarul (Sturnus roseus), graurul (Sturnus vulgaris), coţofana (Pica pica) (Posea G.,
Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). În preajma râurilor se întâlnesc prigoriile multicolore (Merops
apiaster), care zboară în stoluri mici, dumbrăvencile (Coracia garrulus). Dintre păsările răpitoare pot
fi amintite șorecarul mare (Buteo rufinus), șorecarul încălțat (Buteo lagupos) și heretele alb (Circus
macrourus), ș.a. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Majoritatea speciilor de păsări sunt migratoare. Cele mai frecvent întâlnite (şi pe lacurile din câmpie)
sunt raţele şi gâştele sălbatice. Se întâlnesc, de asemenea, multe specii de stârci: stârcul cenuşiu
(Ardea cinerea), stârcul roşu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), s târcul de noapte
(Nycticorax nycticorax), stârcul lopătar (Platalea leucorodia). La acestea se adaugă alte specii de
păsări acvatice: corcodelul (Podiceps cristatus) şi lişiţa (Fulica otra) care populează toate apele
stătătoare (indiferent că sunt dulci, salmastre sau sărate), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), nagâţul
(Vanellus vanellus), fluierarul (Tringa totanus), sitarul de mal (Limosa limosa), găinuşa de baltă
(Galinula chloropus), cârsteiul de baltă (Rallus aquaticus), piţigoiul de stuf (Panurus biarmicus) etc.
(Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973).
Deşi au un areal mai mare de răspândire, apar şi în această zonă carnivore precum: vulpea (vulpes
vulpes), viezurele (Meles meles), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul (Mustela putorius), etc.
(Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973). Principalele specii de interes cinegetic sunt: iepurele (Lepus
europaeus), căpriorul (Capreolus capreolus) și mistrețul (Sus scrofa) dintre mamifere, respectiv
fazanul și potârnichea dintre păsări (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Tot dintre vertebrate pot fi întâlnite mai des şopârla de stepă (Lacerta taurica) sau şopârla de câmp
(Lacerta agilis chersonensis). În locurile nisipoase, argiloase şi loessoide trăieşte broasca de pământ
(Pelobates fuscus), iar pe lângă ape și râuri buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina) și
broasca mică de lac (Rana esculenta). Ihtiofauna este reprezentată prin clean, biban, mreană, crap,
etc. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Dintre nevertebrate, zoocomplexele campestre sunt dominate numeric de ortoptere, coleoptere,
himenoptere, diptere şi lepidoptere, populaţiile cele mai numeroase avându-le speciile ce se hrănesc
34
cu variata ofertă vegetală. Consumatorii cei mai importanţi sunt lăcusta de păşune (Polysarchus
denticaudus), cosaşii (Oedaleus nigrafasciatus și Stenobothrus bicolor), greierele de câmp (Gryllus
campestris), viespea de pai (Cephus palipes), viespea de iarbă (Pachycephus smirnensis), forfecarul
(Lethrus apterus), etc. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Mediile umede din sectorul luncii Dunării favorizează dezvoltarea populațiilor de amfibieni precum
tritonul cu creastă (Triturus cristatus), buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), broasca
râioasă brună (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea), broasca mică de lac (Rana esculenta), broasca
mare de lac (Rana ridibunda), etc. Dintre reptile se întâlnește șarpele de apă (Natrix tessellata).
Ihtiofauna este reprezentată de numeroase specii de pești, dintre care nisetru (Acipenser
guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), scrumbie (Alosa pontica), scobar
(Chondrostoma nasus), crap (Cyprinus carpio), mreana (Barbus barbus), plătica (Abramis brama),
clean (Leuciscus cephalus), știuca (Esox lucius), obleț (Alburnus alburnus), sabița (Pelecus cultratus),
șalău (Stizostedion lucioperca), ș.a. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Mamiferele sunt reprezentate de câteva specii: iepurele, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, dihorul,
vulpea, nevăstuica, bizamul, căpriorul, vidra. De asemenea, a fost observat și câinele enot (Posea G.,
După intervenţia omului prin îndiguiri şi desecări, Balta Mică a Brăilei a rămas cea mai mare zonă în
regim liber de inundaţie de pe cursul european al Dunării, ceea ce face ca acest teritoriu să
reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important refugiu ornitologic de pe Dunăre (Plan
Management PNBMB, 2011). Dintre speciile cuibăritoare, migratoare şi sedentare, a căror prezenţă
poate fi considerată ca deosebită, conform Directivei Păsări, pot fi enumerate: corcodelul mic
(Tachybaptus ruficollis), corcodelul cu gât roşu (Podiceps grisegena), corcodelul mare (Podiceps
cristatus), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo),
cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic
(Ixobrychus minutus), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul galben (Ardeola ralloides),
stârcul roşu (Ardea purpurea), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), lebăda
de vară (Cygnus olor), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa roşie
(Aythya nyroca), codalbul (Haliaeetus albicilla), vânturelul de seară (Falco vespertinus), cresteţul
pestriţ (Porzana porzana), cristelul de câmp (Crex crex), chirighiţa cu obraji albi (Chlidonias hybridus),
chirighiţa neagră (Chlidonias niger), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus),
pescăraşul albastru (Alcedo atthis), lăstunul de mal (Riparia riparia), dumbrăveanca (Coracias
garrulus), ș.a. (Plan Management PNBMB, 2011). Alte specii sunt prezente doar ca oaspeţi de iarnă
sau în pasaj: cufundarul mic (Gavia stellata), cufundarul polar (Gavia arctica), corcodelul de iarnă
(Podiceps auritus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus),
gârliţa mare (Anser albifrons), gârliţa mică (Anser erythropus), gâsca cu găt roşu (Branta ruficollis),
călifarul roşu (Tadorna ferruginea), raţa suliţar (Anas acuta), raţa cu ciuf (Netta rufina), ferestraşul
mic (Mergus albellus), ferestraşul mare (Mergus merganser), acvila de câmp (Aquila heliaca),
uliganul pescar (Pandion haliaetus), şoimul dunărean (Falco cherrug), prundăraşul de sărătură
(Charadrius alexandrinus), fluierarul cu picioare roşii (Tringa totanus), pescăruşul mic (Larus minutus),
chira mică (Sterna albifrons), prigoria (Merops apiaster), ș.a. (Plan Management PNBMB, 2011).
2.6. SOLURI
Pe ansamblu, cea mai des întâlnită clasă de soluri o reprezintă cernisolurile, cu o mare varietate de
tipuri, răspândite pe 51,98% din suprafața totală a județului Brăila (RSM Brăila, 2020). Formarea
acestor soluri, în diferite faze de evoluţie, a fost determinată de prezenţa pe suprafeţe întinse foarte
slab înclinate sau orizontale a depozitelor loessoide, lipsite în cea mai mare parte de un drenaj
superficial, condiţii climatice semiaride, cu o umiditate deficitară şi existenţa asociaţiilor vegetale
35
ierboase de stepă (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973). Celelalte tipuri de soluri identificate corespund
claselor protisoluri (34,65%), hidrisoluri (9,32%) și salsodisoluri (4,05%) (RSM Brăila, 2020).
Distribuția solurilor, în arealul județului Brăila, pe tipuri și subtipuri de sol este evidențiată în Figura
12. Solurile identificate în diverse studii pentru unitățile de relief din județ au fost corelate cu
clasificarea SRTS 2012/SRTS 2012+ (conform Vlad V., Toti M., Florea N., Mocanu V., 2014), fiind
prezentate în continuare.
În Câmpia Română predomină solurile din clasa cernisoluri, mai precis cernoziomuri și faeoziomuri.
Dintre acestea cea mai mare extensiune o au cernoziomurile tipice/cernoziomurile calcarice, la care
se adaugă, pe suprafețe mai reduse, cernoziomurile cambice/faeoziomurile cambice, în special, pe
dreapta Călmățuiului. Pe areale mult mai restrânse apar cernoziomuri batigleice, cernoziomuri gleice
/faeoziomuri gleice.
Clasa protisoluri este reprezentată prin aluviosoluri, care apar pe areale extinse în lunca Buzăului, în
zona de confluență a acestuia cu râul Siret, precum și în lunca Siretului. Pe areale restrânse, acest e
soluri se remarcă și în lunca râului Călmățui. De asemenea, la sud de Călmățui se regăsesc și
psamosoluri pe suprafețe considerabile, nisipoase (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
De altfel, pe relieful nisipos de pe dreapta Călmățuiului se remarcă cernoziomuri
cambice/faeoziomuri cambice (clasa cernisoluri) în asociație cu psamosoluri (clasa protisoluri), aflate
în diferite stadii de evoluție, cu o slabă rezistență la acțiunea vântului, fiind erodate eolian (Posea G.,
Gleiosolurile din clasa hidrisoluri se întâlnesc pe areale restrânse, în lunca Buzăului, precum și în cea
a râului Siret (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Solurile din clasa salsodisoluri, reprezentate prin solonețuri și solonceacuri sunt răspândite, cu
precădere, în lunca Călmățuiului, valea Ianca, în depresiunile de tip crov, cu o frecvență mai mare în
jurul unor lacuri sărate, precum și în lunca Siretului, la nord de Măxineni (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005). La nivelul luncii Călmățuiului, cele două tipuri de soluri prezintă o
desfășurare alternantă, de la limita cu județul Buzău (în dreptul localităților Ulmu și Jugăreanu) până
în dreptul orașului Însurăței.
În Lunca Dunării, majoritatea solurilor sunt tinere și foarte tinere, fiind răspândite, pe cea mai mare
suprafață soluri din clasele hidrisoluri și protisoluri. Din clasa protisoluri, au fost identificate
aluviosolurile, iar dintre solurile cu exces de umiditate (clasa hidrisoluri) se regăsesc gleiosolurile. Pe
spații restrânse în Balta Brăilei se regăsesc chiar și soluri din clasa cernisoluri, precum cernoziomuri
gleice/faeoziomuri gleice, ș.a. În lunca externă, spre Câmpia Bărăganului, în zona de confluență a
Călmățuiului cu fluviul Dunărea (perimetrele comunelor Stăncuța și Berteștii de Jos), se
individualizează o alternanță de subtipuri din clasa cernisoluri, precum cernoziomuri
tipice/cernoziomuri calcarice, cernoziomuri gleice/faeoziomuri gleice și cernoziomuri batigleice.
36
FIGURA 12. HARTA SOLURILOR
Sursa: http://geodim.meteoromania.ro/sia/
37
2.7. BIODIVERSITATEA ȘI ARIILE NATURALE PROTEJATE

2.7.1. ASPECTE ALE BIODIVERSITĂȚII
În judeţul Brăila sunt prezente o varietate de ecosisteme terestre şi acvatice caracteristice regiunii
biogeografice stepice (RSM Brăila, 2020).
Flora sălbatică este reprezentată prin 230 de specii inventariate la nivel județean, dar nu au fost
identificate specii de interes naţional sau comunitar (listate în anexele 3-5 ale OUG 57/2007). În
același timp, trebuie menționată existența a două specii endemice, și anume Campanula rotundifolia
L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel) şi Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori
galbene), care cresc numai pe Popina Blasova (RSM Brăila, 2020). Din Balta Brăilei doar o mică parte
din suprafaţă a rămas în regim liber de inundaţie, restul constituind actualmente incinta agricolă
îndiguită Insula Mare a Brăilei. Vestigii ale florei acestui vast teritoriu de zonă umedă se găsesc acum
în insulele din zona inundabilă care constituie Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Vegetaţia palustră
a ostroavelor se remarcă prin specii rare, cum sunt nuferii albi şi galbeni, specii care doar în Delta
Dunării sunt mai des întâlnite (RSM Brăila, 2020).
În ceea ce privește fauna, peste jumătate din păsările observate în ţară se regăsesc și în judeţul
Brăila, acesta fiind situat pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al
Dunării de Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi
refugiile de iernat din Africa (RSM Brăila, 2020). De altfel, păsările sunt cele mai numeroase dintre
vertebrate prezentând o repartiţie neuniformă concentrându-se, mai ales, în zona pădurilor de
amestec, în bălţi şi în zonele mlăştinoase. Foarte multe specii aparţin, din punct de vedere fenologic,
grupului migrator (oaspeţi de vară, de iarnă sau de pasaj), foarte puţine sunt cele sedentare, care
rămân pe timpul iernii în interiorul ostroavelor din lunca Dunării sau pe unele bălţi din terasa Dunării
(RSM Brăila, 2020).
Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste jumătate din cea a
României, respectiv 53%. Dintre acestea, 169 de specii sunt protejate pe plan european (prin
Convenţia de la Berna), 58 de specii sunt păsări migratoare protejate prin Convenţia de la Bonn şi 6
specii protejate prin Convenţia CITES. De asemenea, 68 de specii figurează în anexa I din Directiva
Păsări. Faptul că zona inundabilă face parte din reţeaua internaţională de locuri de cuibărire şi pasaj,
situată pe culoarul estic de migraţie dunărean, a fost unul dintre cele mai importante motive pentru
care a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit Ramsar - zonă umedă de importanţă
internaţională (RSM Brăila, 2020).
În ceea ce privește speciile invazive pentru județul Brăila nu există informații relevante. Pe traseul
Dunării de Jos cea mai expansivă specie alohtonă invazivă este Amorpha fruticosa, un arbust originar
din America de Nord, asemănător salcâmului care a fost introdus în România ca arbust ornamental și
pentru stabilizarea solurilor degradate și erodate. În ariile protejate situate în Lunca Siretului Inferior
a fost observată apariția și extinderea invazivă a speciei Trachemys scripta - țestoasa de apă cu
tâmple galbene însă cu semnalări punctuale, izolat și cu caracter ocazional. Specia intră în competiție
cu broasca țestoasă europeană, Emys orbicularis, înlocuind-o treptat din habitatele respective. De
asemenea, în același areal este semnalată extinderea invazivă a speciilor introduse prin practicile
silvice, salcâm, glădiță, oțetar, specii care înlocuiesc treptat vegetația nativă, intrând în competiție cu
speciile corespunzătoare tipului de stațiune existent, alterând habitatele și capacitatea acestora de
susținere a speciilor de interes conservativ (RSM Brăila, 2020).
HABITATE NATURALE
Principalele tipuri de habitate naturale din judeţul Brăila sunt caracteristice regiunii biogeografice
stepice şi sunt reprezentate prin habitate terestre (păduri şi pajişti) și habitate acvatice.
38
Habitatele de pădure. Habitatele cu vegetaţie forestieră reprezintă peste 5% din suprafaţa judeţului
şi sunt situate în proporție de 80% în luncile inundabile ale fluviului Dunărea şi ale râurilor Buzău şi
Siret (predominant din plop şi salcie). Restul de 20% sunt păduri compuse preponderent din salcâm
şi stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viişoara, Colţea, Tătaru, Râmnicelu, Romanu, Rubla şi
Lacu Sărat (RSM Brăila, 2020).
Tipurile de habitate forestiere care se întâlnesc sunt: stejăret (Quercus pubescens) pe soluri
sărăturoase în stepă; păduri stepice cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora); amestec de şleau
de luncă cu stejar pedunculat (Quercus robur); frăsinet de haşmac (păduri dispuse în fâşii înguste) cu
Fraxinus excelsior; ulmet de luncă cu Ulmus campestris; păduri aluviale (zăvoaie) de plopi albi
(Populus alba) din luncă; zăvoaie de plop negru (Populus nigra) din luncă; zăvoaie amestecate de
Populus alba şi P. nigra din luncă; zăvoaie de salcie (Salix alba) din luncă; zăvoaie amestecate de
plopi şi salcie din luncă; zăvoaie de salcie şi cătină (Tamarix ramosissima) din lunci, pe soluri
sărăturoase (RSM Brăila, 2020).
Habitatele de pajişti (pajişti de stepă, pajişti de luncă şi tufărişuri). Pajiştile stepice sunt puternic
modificate, cu graminee şi ierburi xerofile, printre care Festuca valesiaca (păiuş), Stipa lessingiana
(colilie), Stipa capillata (negară). Pe pârloagele stepice (terenuri agricole necultivate) sunt întâlnite
specii ca Cynodon dactylon (pir gros), Bromus tectorum, Salsola ruthenica şi Artemisia austriaca
(peliniţă) (RSM Brăila, 2020).
Habitatele de pajişti naturale sunt mai bine reprezentate în perimetrul Parcului Natural Balta Mică a
Brăilei, afectate în trecut de păşunatul animalelor lăsate în stare semisălbatică (vaci, cai, dar mai ales
porci), precum şi de păşunatul ovinelor, prin acumularea şi descompunerea dejecţiilor de ovine,
rămânând doar speciile rezistente la acidifierea solului (RSM Brăila, 2020).
Tufărişurile au cea mai mică dezvoltare, fie aparţinând pajiştilor, fie existând izolat, pe arii restrânse,
în zone de luncă cu maluri nisipoase (RSM Brăila, 2020).
Habitatele acvatice sunt reprezentate prin: lacuri (sărate şi dulci), bălţi (permanente şi temporare),
mlaştini, zone mlăştinoase, canale. Habitatele acvatice sunt destul de diverse, mergând ca
reprezentare de la braţele Dunării şi luciile de apă din lunca inundabilă până la diverse lacuri dulci
sau sărate situate pe teritoriul judeţului, fiind totodată şi cele care, în pofida impactului antropic, au
conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală caracteristică regiunii (RSM Brăila, 2020).
HABITATE DE INTERES EUROPEAN

Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de floră şi faună rare
sau pe cale de dispariţie, cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate,
diversitatea cea mai mare existând în lunca inundabilă a Dunării (RSM Brăila 2020). Unele dintre
habitatele naturale de interes comunitar sunt prioritare deoarece sunt în pericol de dispariţie, iar
pentru conservarea acestora Uniunea Europeană are o responsabilitate particulară, ţinând cont de
proporţia arealului natural de răspândire (RSM Brăila 2020).
La nivelul județului Brăila au fost identificate 16 tipuri de habitate de interes comunitar, ale căror
caracteristici sunt evidențiate în tabelul 5.
39
TABEL 5. HABITATE DE INTERES COMUNITAR IDENTIFICATE ÎN JUDEŢUL BRĂILA
NR. TIP HABITAT (CONFORM OUG 57/2007) COD ZONA ÎN CARE A FOST IDENTIFICAT
CRT.
NATURA
2000
Comunități cu Salicornia şi alte specii 1310 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni,
anuale care colonizează terenurile Lacul Movila Miresii, Comăneasca, Lacul
umede şi nisipoase Sărat Brăila, Mihai Bravu
Stepe şi mlaştini sărăturate panonice 1530 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni,
Valea Călmăţuiului, Lacul Movila Miresii,
Comăneasca, Lacul Sărat Brăila, lunca
Buzăului, Mihai Bravu
Ape stătătoare, oligotrofe până la 3130 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB),
mezotrofe cu vegetaţie din Litorelletea lunca Braţului Măcin, lunca Buzăului
uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea
Ape puternic oligo-mezotrofice cu 3140 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni
vegetaţie bentonică de Chara sp.
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de 3150 PNBMB: lacuri şi bălti, mlaştini împădurite
tip Magnopotamion sau Hydrocarition
Cursuri de apă din zona de câmpie până 3260 Lunca Siretului

în etajul montan, cu vegetaţie din
Ranunculion fluitantis şi Callitricho-
Batrachion
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie 3270 PNBMB - canale cu maluri aluviale, lunca
de Chenopodion rubri si Bidention Braţului Măcin, lunca Siretului
Stepe ponto-sarmatice - habitat prioritar 62CO lunca Braţului Măcin
Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, 6410 PNBMB - mlaştini cu vegetaţie de Molinia pe

turboase sau argiloase (Molinion soluri luto-argiloase
caeruleae)
Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte 6430 PNBMB, lunca Braţului Măcin

higrofile de la nivelul câmpiilor până la
cel montan şi alpin
Pajişti aluviale din Cnidion dubii 6440 PNBMB - mlaştini de-a lungul văii Dunării;
lunca Braţului Măcin, lunca Siretului
Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus 6510 PNBMB - păşuni umede, depresiuni

pratensis, Sanguisorba officinalis) mlăştinoase; lunca Braţului Măcin
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi 91EO Lunca Siretului

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)
Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus 91FO PNBMB, lunca Siretului

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor râuri
40
NR. TIP HABITAT (CONFORM OUG 57/2007) COD ZONA ÎN CARE A FOST IDENTIFICAT
CRT.
NATURA
2000
(Ulmenion minoris)
Galerii cu Salix alba şi Populus alba 92AO PNBMB, lunca Braţului Măcin, lunca
Buzăului, lunca Siretului
Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- 92DO lunca Buzăului

Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
SPECII DE INTERES COMUNITAR. La nivelul judeţului Brăila au fost inventariate un număr de 90

de specii, considerate de interes comunitar în conformitate cu OUG 57/2007 (anexa 3), pentru care
se desemnează arii speciale de conservare şi arii speciale de protecţie avifaunistică, dintre care o
specie este prioritară (nurca - Mustela lutreola), iar 49 de specii sunt cu regim de protecţie strictă
TABEL 6. SPECII DE VERTEBRATE INVENTARIATE
NR. GRUPA NR. OUG 57/2007

CRT. DE SPECII SPECII ANEXA 3 ANEXA 4 A ANEXA 4 B ANEXA 5 A ANEXA 5 B
1 pești 67 16 5 5 7 -
2 amfibieni 7 3 3 - 2 -
3 reptile 5 1 5 - - -
4 păsări 208 64 - 25 - -
5 mamifere 18 6 6 - 3 9
TOTAL 305 90 19 30 12 9
Anexa 3 - Specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de
protecţie specială avifaunistică
Anexa 4 A - Specii de interes comunitar care necesită o protecţie strictă
Anexa 4 B - Specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă
Anexa 5A- Specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de
management
Anexa 5 B- Specii de animale de interes naţional a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul
măsurilor de management
41
TABEL 7. SITUAŢIA PRIVIND STAREA DE CONSERVARE A VERTEBRATELOR INVENTARIATE PENTRU JUDEŢUL

BRĂILA
NR. GRUPA DE NR. SPECII STATUT

CRT. VERTEBRATE
VULNERABILE PERICLITATE CRITIC APROAPE
PERICLITATE AMENINŢATE
1 pești 67 4 4 1 -
2 amfibieni 7 2 1 - 3
3 reptile 5 1 - - -
4 păsări 208 22 13 3 -
5 mamifere 18 6 - - -
TOTAL 305 35 18 4 3
Pe ansamblu, din totalul de 305 specii de vertebrate inventariate la nivelul judeţului (tabel 6), 160 de
specii necesită o protecţie strictă, din care 121 de specii sunt de interes comunitar, iar 39 de interes
naţional (RSM Brăila, 2020).
Dintre cele 67 de specii de peşti inventariate, 4 specii sunt vulnerabile, 4 sunt periclitate, iar o specie
și anume păstrăvul de mare (Salmo trutta labrax) este critic periclitată. În ceea ce privește amfibienii,
2 specii din cele 7 inventariate sunt vulnerabile, 3 sunt aproape ameninţate, iar tritonul cu creastă
dobrogean (Triturus dobrogicus) este periclitat fiind observat în lunca Dunării, în zone ce fac parte
din siturile de importanţă comunitară ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei şi ROSCI0012 Braţul Măcin
Dintre speciile de păsări, 22 sunt vulnerabile, 13 sunt periclitate şi 3 critic periclitate (gârliţă mică,
codalb şi acvilă ţipătoare mare) (tabel 7). Din totalul speciilor de mamifere inventariate, 6 specii sunt
vulnerabile (RSM Brăila, 2020).
2.7.2. CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE

În conformitate cu art. 5 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (aprobată cu modificări și completări prin Legea
49/2011), pot fi identificate următoarele categorii majore de arii naturale protejate:
• de interes național;
• de interes internațional;
• de interes comunitar sau situri „Natura 2000”;
• de interes județean sau local.
În cadrul județului Brăila au fost desemnate 26 de arii naturale protejate, dintre care 3 de interes
național, 2 de interes internațional, 19 de interes comunitar și 2 de interes județean sau local.
Aceste arii se suprapun parţial astfel încât acelaşi teritoriu poate avea statut dublu sau triplu de
protecţie (RSM Brăila, 2020).
42
ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAȚIONAL

La nivelul județului au fost identificate 1 parc natural și două rezervații naturale declarate prin Legea
5/2000. Caracteristicile acestora sunt evidențiate în tabelul de mai jos.
TABEL 8. ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL
NR. DENUMIRE CATEGORIA ARIEI SUPRAFAŢA LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

CRT. PROTEJATE
(HA)
1 Balta 24123 în lunca cu regim natural de inundaţie a

fluviului Dunărea, comunele Chiscani,
Mică a Brăilei Parc natural
Gropeni, Stăncuţa, Tichilești, Berteştii de
Jos, Măraşu
2 Lacul Jirlău -Trup Rezervaţie naturală 838,66 comunele Jirlău, Vişani şi Galbenu
Vișani
3 Pădurea Camniţa Rezervaţie naturală 1,2 comuna Râmnicelu

Asupra complexelor de ecosisteme din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei trebuie luate în
considerare următoarele presiuni antropice:
• braconajul piscicol şi supraexploatarea piscicolă fără o fundamentare a efortului de pescuit -
una dintre cele mai mari ameninţări asupra biodiversităţii, având drept consecinţe:
diminuarea necontrolată a populaţiilor de peşti în sensul depăşirii capacităţii de suport,
recoltarea neselectivă a ihtiofaunei (mai ales braconajul cu curent electric), dezechilibrarea
lanţurilor trofice.
• păşunatul abuziv în regim semisălbatic, are ca efect deteriorarea unor habitate de interes
comunitar prin distrugerea vegetaţiei, în special a celei lemnoase prin roaderea scoarţei şi a
vârfului lăstarilor de plop şi salcie.
• delictele silvice (pot avea implicaţii în echilibrul trofic al ecosistemului): recoltarea ilegală a
unor elemente din flora şi fauna parcului care poate conduce la afectarea efectivelor unor
specii.
• turismul necontrolat practicat în special în week-end are ca efect acumularea de deşeuri de
tip menajer (în special ambalaje tip PET) mai ales în zonele dig-mal. În zonele de protecţie
integrală turismul poate deranja unele specii de păsări, în special, în perioada clocitului când
poate determina părăsirea locurilor de cuibărit şi poate reprezenta un factor de stres în
timpul pasajului (RSM Brăila, 2020).
ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES INTERNAȚIONAL

Pe teritoriul județului Brăila au fost identificate două situri Ramsar reprezentând zone umede de
importanță internațională.
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost declarată sit Ramsar (la poziţia 1074) în anul 2001, sub
denumirea de Insula Mică a Brăilei, având o suprafață de 17586 ha (RSM Brăila 2020; RSM România,
2020).
Insula Mică a Brăilei cuprinde pe lângă fluviul Dunărea si brațele acestuia, 7 insule și ostroave mari și
52 de lacuri/iezere permanente sau temporare. Fiecare dintre cele 7 insule reprezintă o atracție
43
particulară datorită geomorfologiei distincte, a diversității de habitate acvatice, terestre și mixte.

Fiecare insulă în parte este inundată la cote diferite ale Dunării (RSM România, 2020).
Dintre ecosistemele identificate, 50% sunt naturale, 30% sunt seminaturale și 20% sunt antropizate.
Din cele 19 tipuri de habitate identificate în Balta Mică a Brăilei, 9 se regăsesc pe Anexa I a Directivei
Habitate. Un număr de 218 specii de plante superioare se regăsesc în sistemul de insule și lacuri din
Balta Mică a Brăilei printre care specii lemnoase caracteristice zonelor de luncă inundabilă: salcia
(Salix alba, Salix cinerea, Salix fragilis), plopul (Populus alba, Populus nigra), ulmul (Ulmus foliacea),
cătina mică (Myricaria germanica), murul (Rubus caesius). Păsările sunt reprezentate de un număr
de 206 de specii, care utilizează acest teritoriu pentru cuibărit, hrănire, ca loc de popas în timpul
migrației sau pentru iernare (RSM România, 2020).
Cea mai mare concentrare de specii acvatice, dar şi terestre, este semnalată în Insula Mică a Brăilei,
în zona bălţilor Dobrele, Sbenghiosu, Lupoiu, Curcubeu, Gâsca, Jigara, Vulpaşu şi Cucova şi în insula
Fundu Mare. Situl prezintă un interes deosebit pentru cel puțin 34 de specii de păsări protejate pe
plan internațional, dintre care două, Phalacroborax pygmeus și Pelecanus cripus, sunt considerate
priorități pentru programele Life (RSM România, 2020).
Dunărea Veche Brațul Măcin a fost declarată, în anul 2013, sit Ramsar (poziţia 2116), extinzându-se
pe teritoriul județelor Brăila, Tulcea și Constanța pe o suprafață de 26792 ha (RSM Brăila, 2020). Cu
ecosisteme de râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, păduri
de foioase situl asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări
migratoare, de pasaj sau sedentare (RSM Brăila, 2020).
ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

La nivelul județului Brăila, au fost declarate 19 de situri de importanță comunitară, dintre care 9 SCI
(situri de importanță comunitară) și 10 SPA (arii de protecție specială avifaunistică).
Siturile de importanţă comunitară însumează 43318,74 ha (9,08% din suprafaţa judeţului) iar ariile
de protecţie specială avifaunistică 59788,37 ha (12,54% din suprafaţa judeţului). Caracteristicile
principale ale acestora sunt individualizate în tabelele 9 și 10.
TABEL 9. ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
NR. DENUMIRE COD SUPRAFA SUPRAFAŢ UNITATEA ADMINISTRATIV-

CRT. ŢA A (HA) ÎN TERITORIALĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA
TOTALĂ JUDEȚUL
A ARIEI BRĂILA
(HA)
1. Balta Albă- ROSPA0004 2023 1213,8 Galbenu, Grădiştea, Jirlău, Vişani
Amara-Jirlău
2. Balta Mică a ROSPA0005 25856 24821,76 Berteştii de Jos, Brăila, Chiscani,
Brăilei Gropeni, Măraşu, Stăncuţa
3. Balta Tătaru ROSPA0006 9981 8583,66 Bărăganul, Ciocile, Cireşu, Dudeşti,
Roşiori, Ulmu, Însurăţei
4. Dunărea Veche- ROSPA0040 18759 6228,05 Frecăţei, Măraşu
Braţul Măcin
5. Ianca-Plopu- ROSPA0048 1982 1982 Ianca, Movila Miresii, Traian,
Sărat Gemenele, Tudor Vladimirescu
6. Lunca Siretului ROSPA0071 36492 1824,6 Măxineni, Siliştea, Vădeni
Inferior
7. Măxineni ROSPA0077 1504 1504 Măxineni
44
NR. DENUMIRE COD SUPRAFA SUPRAFAŢ UNITATEA ADMINISTRATIV-

CRT. ŢA A (HA) ÎN TERITORIALĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA
TOTALĂ JUDEȚUL
A ARIEI BRĂILA
(HA)
8. Berteştii de Sus ROSPA0111 6890 2962,7 Berteştii de Jos, Victoria, Însurăţei
- Gura Ialomiţei
9. Valea ROSPA0145 20515 10667,8 Bordei Verde, Cireşu, Însurăţei,
Călmăţuiului Surdila-Greci, Ulmu, Zăvoaia,
Dudeşti
10. Lunca Buzăului ROSPA0160 9575 Făurei, Grădiştea, Jirlău, Racoviţa,
Râmnicelu, Surdila-Greci, Şuţeşti,
Vişani
TABEL 10. SITURI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ
NR. DENUMIRE SUPRAFAŢĂ SUPRAFAŢA UNITATEA

CRT. TOTALĂ A (HA) ÎN ADMINISTRATIV-
COD SITULUI JUDEȚUL TERITORIALĂ DIN
(HA) BRĂILA JUDEȚUL BRĂILA
1. Balta Albă-Amara- ROSCI0005 6300 2835 Galbenu, Grădiştea, Jirlău,
Jirlău-Lacul Sărat Vişani
Câineni
2. Balta Mică a ROSCI0006 20872 20872 Berteştii de Jos, Brăila,
Brăilei Chiscani, Gropeni,
Măraşu, Stăncuţa
3. Braţul Măcin ROSCI0012 10235 4503,4 Frecăţei, Măraşu
4. Lunca Buzăului ROSCI0103 9575 978,18 Făurei, Grădiştea, Jirlău,
Racoviţa, Râmnicelu, Surdila-
Greci, Şuţeşti,Vişani
5. Lunca Siretului ROSCI0162 25081 1755,67 Măxineni, Siliştea, Vădeni
Inferior
6. Valea ROSCI0259 17923 8603,04 BordeiVerde, Cireşu,
Călmăţuiului Însurăţei, Surdila-Greci,
Ulmu, Zăvoaia
7. Ianca - Plopu - Sărat ROSCI0305 3222 3222 Ianca, Movila Miresii,
- Comăneasca Romanu, Traian, Tudor
Vladimirescu
8. Lacul Sărat – Brăila ROSCI0307 377 377 Brăila, Chiscani, Tichileşti
9. Sărăturile de la ROSCI0389 3449 172,45 Berteştii de Jos, Victoria
Gura Ialomiţei -
Mihai Bravu
Repartiția teritorială a siturilor Natura 2000 este evidențiată în Figura 13.
45
FIGURA 13. HARTA SITURILOR NATURA 2000
Sursa: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prelucrare proprie
46
ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES JUDEȚEAN SAU LOCAL

La nivel județean au fost identificate Rezervația Forestieră Pădurea Viișoara și Popina Blasova,
monument al naturii, martor de eroziune hercinică (RSM Brăila, 2020).
2.8. RESURSELE SUBSOLULUI

Județul Brăila se remarcă prin următoarele resurse de subsol: petrol, gaze naturale, balast, argilă,
ape minerale și termale.
Zăcămintele de petrol şi gaze naturale sunt puse în evidenţă şi se află în exploatare pe aliniamentul
structural orientat sub-vest nord-est Urziceni - Gârbova - Brăgăneasa - Padina - Jugureanu -
Oprişeneşti - Plopu - Bordei Verde - Lişcoteanca - Stăncuţa - Berteşti. În cadrul Promotoriului Bordei
Verde - Însurăţei au fost puse în evidenţă zăcămintele de ţiţei de la Oprişeneşti, Plopu, Bordei Verde
Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa. În zona vestică a ridicării Bordei Verde -
Însurăţei, într-o zonă delimitată convenţional, între această ridicare şi râul Dâmboviţa, se întâlnesc
zăcăminte de ţiţei şi gaze asociate în lungul anticlinalului principal Moara Vlăsiei - Urziceni -
Jugureanu. Dintre acestea sunt exploatate zăcămintele de ţiţei Jugureanu şi Padina (PATJ Brăila,
2008; RSM Brăila, 2020).
Zăcămintele de gaze libere în zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse în evidenţă şi se află
în exploatare la Oprişeneşti, Bordei Verde, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa, Jugureanu, Padina,
Grădiştea, Balta Albă (PATJ Brăila, 2008; RSM Brăila, 2020).
Zăcămintele de balast din judeţul Brăila apar la Grădiştea şi Ibrianu, în albia majoră a râului Buzău,
fiind utilizate pentru amenajări de drumuri şi în construcţii (PATJ Brăila, 2008; RSM Brăila, 2020).
În judeţul Brăila există şi sunt exploatate zăcăminte de argilă aluvionară cu intercalaţii nisipoase şi
granule de CaCO3 la Baldovineşti, argilă prăfoasă nisipoasă la Brăila şi argilă marnoasă cu înalt grad
de refractaritate la Făurei. Depunerile loessoide formează materia primă pentru ceramică inferioară,
aceste argile fiind utilizate la fabricarea cărămizilor (PATJ Brăila, 2008; RSM Brăila, 2020).
Resursele de ape minerale şi termale sunt în general nevalorificate fiind localizate la Însurăţei, Lacul
Sărat - Brăila (valorificat parțial), Movila Miresii, Câineni, Balta Albă, Ianca, Mihai Bravu şi Victoria
(PATJ Brăila, 2008).
În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai Bravu şi alta la
Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 90-95oC. Sondele aparţin S.C. Foradex S.A.
Bucureşti şi sunt în custodia primăriilor locale. Apa are un puternic caracter clorurat - sodic - sulfatic
- potasic - magneziano - calcic. Actualmente nu sunt utilizate. În trecut a fost utilizată o singura
sondă în Însurăţei pentru preparare agent termic pentru locuinţe (RSM Brăila, 2020).
47
3. ANALIZA STĂRII ACTUALE A MEDIULUI
3.1. CALITATEA AERULUI

În județul Brăila există 5 stații automate de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din Reţeaua
Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RSM Brăila, 2020). Acestea sunt amplasate în zone
reprezentative pentru a acoperi mai multe tipuri de medii și de poluanți monitorizați:
• Staţia Brăila 1 - de tip trafic, amplasată în municipiul Brăila (Calea Galaţi nr. 53). Poluanţii
monitorizaţi sunt: SO2 , NOx, CO, PM10 , Benzen.
• Staţia Brăila 2 - de tip urban amplasată în municipiul Brăila (Piaţa Independenţei nr. 1), la
distanţă de trafic şi de zone industriale sau surse punctuale mari. Poluanţii monitorizaţi sunt:
SO2, NOx, CO, O3, PM10 , PM2,5, Benzen, parametri meteo (direcția și viteza vântului,
precipitații, presiunea și temperatura aerului, radiația solară, umiditatea relativă).
• Staţia Brăila 3 - de tip suburban situată în Comuna Cazasu şi monitorizează nivelele medii de
poluare din interiorul zonei suburbane datorate unor fenomene de transport a poluanţilor
ce provin din municipiul Brăila. Poluanţii monitorizaţi sunt: NO x, SO2 , CO, O3 , PM10 , benzen,
parametri meteo.
• Staţia Brăila 4 - de tip industrial, amplasată în municipiul Brăila (Şoseaua Baldovineşti, stația
Nord). Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2 , NOx, CO, O3 , PM10 , parametri meteo.
• Staţia Brăila 5 - de tip industrial, amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC. CET S.A.
Poluanţii monitorizaţi sunt: NOx, SO2, CO, O3, PM10, COV, parametri meteo (RSM Brăila,
2020).
Localitățile din județul Brăila au fost încadrate în regimul de gestionare II pentru dioxid de azot și
oxizi de azot (cu excepția municipiului Brăila), pulberi în suspensie (PM 10, PM2,5 ), benzen, nichel,
dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen și cadmiu în conformitate cu OM 598/2018 pentru
aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de
gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în Legea 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător (anexa 2) (PMCA Brăila, 2018). În această situație, conform prevederilor legale s -a
elaborat Planul de Menținere a Calității Aerului în județul Brăila pentru perioada 2018-2022 pentru
următorii indicatori: dioxid de azot și oxizi de azot (NO 2 /NOx), dioxid de sulf (SO2), pulberi în
suspensie (PM10, PM2,5 ), benzen (C6 H6 ), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb) sau valorile țintă pentru
nichel (Ni), arsen (As) și cadmiu (Cd) (PMCA Brăila, 2018). Aceeași încadrare în regimul de gestionare
II se menține și prin OM 2202/2020.
Municipiul Brăila a fost încadrat în regimul de gestionare I a calităţii aerului (conform OM 598/2018)
ca urmare a depășirii valorii limită prevăzută în Legea 104/2011 pentru concentraţia de dioxid de
azot și oxizi de azot (NO2 /NOx) și în regimul II de gestionare a calităţii aerului la ceilalți poluanți
(pulberi în suspensie PM10 , PM2,5 , benzen, nichel, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen și
cadmiu) (PCA Brăila, 2019). Ca urmare, în conformitate cu legislația în vigoare a fost întocmit un Plan
de calitate a aerului în municipiul Brăila, pentru dioxid de azot și oxizi de azot (NO 2 /NOx), pentru
perioada 2019-2023. Aceeași încadrare se menține și prin prevederile OM 2202/2020.
3.1.1. NIVELUL CONCENTRAȚIILOR MEDII ANUALE ALE POLUANȚILOR ATMOSFERICI

Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia națională, transpusă din legislația europeană,
valorile limită impuse prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător având scopul de a
48
evita, preveni și reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului în întregul său (RSM
Brăila, 2020). Din cauza defecţiunilor apărute la echipamentele de măsurare în cursul anului 2019,
pentru unii poluanţi datele colectate au fost insuficiente şi nu sunt îndeplinite cerinţele de agregare
a acestora şi/sau obiectivele de calitate în conformitate cu Legea 104/2011. Drept urmare, datele
prezentate au caracter orientativ (RSM Brăila, 2020).
DIOXID DE AZOT (NO2). În anul 2019, în urma măsurătorilor efectuate la cele 5 stații de
monitorizare, valorile medii anuale ale dioxidului de azot au fost situate sub valoarea limită de 40
µg/m3 admisă de către Legea 104/2011. Totodată, la nicio staţie nu a fost depășită valoarea limită
orară pentru protecţia sănătăţii umane (200 µg/m 3 ) și valoarea pragului de alertă (400 µg/m3 media
pe 1 oră, măsurată 3 ore consecutiv) (RSM Brăila, 2020).
În perioada 2014-2019, valorile înregistrate de acest parametru la toate cele 5 stații de monitorizare
au fost oscilante. Stația BR1 care monitorizează în principal emisiile din trafic, a înregistrat cele mai
mari valori în fiecare an analizat (față de celelalte stații de monitorizare), cu o valoare maximă de
25,54 µg/m3 în anul 2018 (tabel 11).
TABEL 11. EVOLUȚIA CONCENTRAŢIEI MEDII ANUALE A DIOXIDULUI DE AZOT (2014-2019)
NO2 (µG/M3) BR1 BR2 BR3 BR4 BR5
2014 - 15,50 7,41 - -

2015 - 12,83 - - 12,31
2016 20,25 20,22 17,68 12,92 12,45
2017 20,26 17,17 12,13 11,05 10,75
2018 25,51 18,42 14,60 16,09 10,08
2019 23,69 15,57* 13,25 9,44* 9,99
*Valorile medii anuale prezentate pentru anul 2019 sunt orientative deoarece nu au fost îndeplinite
cerinţele privind captura de date minimă.
DIOXIDUL DE SULF (SO2). În cursul anului 2019, concentrațiile de dioxid de sulf măsurate la cele 5
stații de monitorizare din județul Brăila nu au depășit valoarea limită orară (350 µg/m 3 ) și valoarea
limită zilnică (125 µg/m3 ) pentru protecția sănătății umane. Valoarea maximă orară a fost de 88,90
µg/m3 (staţia BR1/21.07.2019 la ora 12), sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane
(350 µg/m3 ) prevăzută în Legea 104/2011. Valoarea maximă zilnică a fost de 13,83 µg/m 3
(BR2/10.10.2019) sub limita zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 µg/m3) prevăzută de lege
În perioada 2014-2019, concentraţiile medii anuale de SO2 au fost oscilante la stațiile de
monitorizare BR3, BR4 și BR5 și, în general, în creștere la BR1 și BR2 care reprezintă stații de
monitorizare de tip trafic, respectiv urban, expuse la o mai mare intensitate și varietate de surse de
poluare, deci tipuri de emisii (tabel 12).
TABEL 12. EVOLUȚIA CONCENTRAŢIEI MEDII ANUALE A DIOXIDULUI DE SULF (2014-2019)
SO2 (µG/M3) BR1 BR2 BR3 BR4 BR5

2014 - - - - -
2015 - - 8,31 - -
49
SO2 (µG/M3) BR1 BR2 BR3 BR4 BR5

2016 5,09 3,59 2,77 5,45 3,56
2017 5,08 4,41 5,27 5,36 4,59
2018 5,84 6,27 5,40 5,04 3,74
2019 6,13 7,13* 5,3* 4,55* 3,63
PARTICULE ÎN SUSPENSIE - PM10 ȘI PM2,5 (NEFELOMETRIC ŞI GRAVIMETRIC). În 2019, concentrația
indicatorului PM10 , nu depășește valoarea limită anuală admisă, determinată gravimetric, de 40
µg/mc la niciuna dintre cele 5 stații de monitorizare din județul Brăila (RSM Brăila, 2020). Evoluția
concentrațiilor de particule în suspensie PM 10 , în ultimii ani este evidențiată în tabelul 13. La stația
BR3 se remarcă o tendință semnificativă de scădere.
TABEL 13. EVOLUȚIA CONCENTRAŢIEI MEDII ANUALE A PM10 (2014-2019)
PM10 NEFELOMETRIC (µG/M3) BR1 BR2 BR3 BR4 BR5
2014 - - - - 46,03
2015 - 36,68 30,73 - -
2016 24,61 21,91 30,85 22,46 33,4
2017 21,79 19,11 22,09 18,86 22,54
2018 13,47 16,14 18,82 15,83 17,02
2019 19,59* 21,47* 17,58 20,21 25,5*
PM10 gravimetric (µg/m 3) BR1 BR2 BR3 BR4 BR5
2014 - - - - -
2015 - - - - -
2016 - - - - -
2017 22,98 17,12 24,58 19,18
2018 22,72 17,52 20,18 20,35
2019 27,27* - - - -
* Valorile medii anuale prezentate pentru anul 2019 sunt orientative deoarece nu au fost îndeplinite
cerinţele privind captura de date minimă
În anul 2019, au rezultat un număr de 4 depăşiri ale valorii limită a concentrației zilnice (50 µg/m 3 ) la
indicatorul particule în suspensie PM10 : două la staţia BR1, una la staţia BR2 și una la staţia BR3. La
staţiile BR4 şi BR5 nu au fost înregistrate valori care să depăşească concentraţia limită zilnică de 50
µg/m3. Astfel, se poate concluziona că în judeţul Brăila nu a fost depășit numărul de 35 de ori permis
într-un an calendaristic pentru fiecare staţie pentru a pune în pericol protecția sănătății umane,
conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător (RSM Brăila, 2020).
În cazul PM 2,5, media anuală înregistrată a fost de 10,37 µg/m3, însă și acesta este orientativă, având
în vedere faptul că nu a fost atins obiectivul de calitate privind captura de date, aceasta fiind de
29,32%. Chiar și în acest context, valoarea limită, pentru o perioadă de mediere de 1 an calendaristic
de 25 μg/mc (Legea 104/2011) nu a fost depășită (RSM Brăila, 2020).
50
METALE GRELE – PLUMB. În anul 2019, nu s-au făcut determinări de metale grele, însă valorile
măsurate în perioada 2008-2010 indică valori fluctuante atât la un an la altul, cât și de la o stație de
monitorizare la alta (tabel 14).
TABEL 14. EVOLUȚIA CONCENTRAŢIEI MEDII ANUALE A PLUMBULUI (2008 - 2010)
PB (µG/M3) BR1 BR3 BR4
2008 medii noiembrie și decembrie 0,0092 0,006 0,0061

2009 media anuală 0,0066 0,0061 0,0075
2010 media anuală 0,0085 0,0053 0,0052
MONOXID DE CARBON. La toate stațiile de monitorizare din județul Brăila, în 2019, la concentraţiile
de CO din aerul înconjurător nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită pentru protecţia
sănătăţii umane (10 mg/mc), calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă)
(RSM Brăila, 2020), după cum este evidențiat în tabelul de mai jos.
TABEL 15. CONCENTRAŢIA MAXIMĂ ZILNICĂ A MEDIILOR PE 8 ORE A MONOXIDULUI DE CARBON (2019)
CO (MG/M3) BR1 BR2 BR3 BR4 BR5
concentraţia maxima zilnică a mediilor pe 8 ore (2019) 1,39 2,48 3,07 1,83 0,78
Legea 104/2011 nu stabileşte valoare limită anuală pentru monoxidul de carbon (RSM Brăila, 2020).
În intervalul 2014-2019, concentrațiile de monoxid de carbon, în valori medii anuale, au înregistrat
oscilații de la un an la altul, precum și între stațiile de monitorizare. Cele mai ridicate valori au fost
măsurate la BR1 în 2015 (tabel 16).
TABEL 16. EVOLUȚIA CONCENTRAŢIEI MEDII ANUALE A MONOXIDULUI DE CARBON (2014-2019)
CO (MG/M3) BR1 BR2 BR3 BR4 BR5
2014 - 0,22 0,21 0,11 0,05

2015 0,34 0,11 0,11 0,10 0,04
2016 0,19 0,11 0,12 0,11 0,07
2017 0,16 0,09 0,10 0,11 0,06
2018 0,14 0,09 0,10 0,09 0,07
2019 0,13 0,18* 0,1* 0,08 0,06
* Valorile medii anuale prezentate pentru anul 2019 sunt orientative deoarece nu au fost îndeplinite
BENZEN. Valorile medii anuale ale concentrației de benzen înregistrate la 4 dintre cele 5 stații din
județul Brăila s-au situat sub valoarea limită anuală stabilită de 5 μg/m3 (RSM Brăila, 2020). Cu
excepția BR3 la care se remarcă o ușoară creștere a concentrației medii anuale de benzen în
51
perioada 2014-2019, la celelalte 3 stații de monitorizare la care acest parametru a fost măsurat, s -au
înregistrat valori oscilante (tabel 17).
TABEL 17. EVOLUȚIA CONCENTRAŢIEI MEDII ANUALE DE BENZEN (2014-2019)
BENZEN (µG/M3) BR1 BR2 BR3 BR5
2014 - - - -
2015 - - - -
2016 1,93 1,2 - 1,37
2017 2,39 1,40 2,71 1,91
2018 2,33 1,33 2,25 1,35
2019 1,87* 0,58* 3,11* 1,4*
OZON. La stațiile de monitorizare care măsoară concentrațiile de ozon, nu s -a depășit pragul de

informare pentru protecția sănătății umane, respectiv 180 μg/m 3, calculat ca medie a concentraţiilor
orare. De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen
lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2019 (120 μg/m3 ) (RSM
Brăila, 2020).
Valorile concentrațiilor medii anuale de ozon în perioada 2014-2019 a fost fluctuante, cu diferențe
semnificative între cei 6 ani de analiză și între cele 4 stații de monitorizare la care acest para metru a
fost măsurat. Cele mai mari valori au fost înregistrate în 2018 la BR2 (75,42 μg/m3 ) și în 2014 la BR5
(67,24 μg/m3 ) (tabel 18).
TABEL 18. EVOLUȚIA CONCENTRAŢIEI MEDII ANUALE DE OZON (2014-2019)
O3 (µG/M3) BR2 BR3 BR4 BR5
2014 23,02 - 29,23 67,24

2015 53,23 50,68 46,01 42,25
2016 36,48 43,02 50,05 50,45
2017 43,37 55,63 56,33 60,09
2018 75,42 58,69 49,35 65,11
2019 49,3* 57,26 45,95 57,55
În județul Brăila, principalele surse de poluare a aerului sunt constituite, în principal, din trafic,
procesele industriale şi încălzirea rezidenţială. În localitățile din județul Brăila populaţia nu a fost
expusă în anul 2019 la depăşiri ale concentraţiei medii anuale de NO 2, SO2 , CO, Benzen şi O3. În
schimb, atât în cursul anului 2019 cât și în semestrul I al anului 2020, au fost înregistrate depăşiri ale
limitelor admise în ceea ce priveşte pulberile sedimentabile şi pulberile în suspensie (Raportare
PLAM Brăila 2019, 2020).
52
3.1.2. EMISII DE POLUANTI ATMOSFERICI SI PRINCIPALE SURSE DE EMISIE

EMISII DE SUBSTANTE ACIDIFIANTE (SO2, NOX ȘI NH3)
Acidifierea atmosferei este produsă de transformarea emisiilor de oxizi de sulf (So x, SO2 ), oxizii de
azot (NOx) şi amoniac (NH3 ) în substanţe acide. Acestea pot produce efecte dăunătoare asupra
sănătății umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole ca urmare a acidifierii,
eutrofizării sau formării ozonului troposferic (RSM Brăila, 2020). În județul Brăila, emisiile de
substanțe acidifiante provin în principal de la următoarele surse: producția și distribuția energiei,
procesele industriale, transportul rutier, nerutier, sectorul comercial. Din analiza principalelor
sectoare de activitate generatoare de emisii de poluanți atmosferici în 2018, au rezultat următoarele
(RSM Brăila, 2020):
• emisiile de substanţe acidifiante provin, în principal, din procese industriale, urmate de
agricultură (ambele, în principal, prin emisii de NOx) și într-o măsură mult mai mică de
transporturi și energie; în cadrul industriei, emisiile de azot (NOx) sunt în principal generate de
producția de fier și oțel.
• în intervalul 2015-2018 se remarcă o ușoară tendință de creștere a contribuției emisiilor de
NOx din industrie la emisiile de poluanți cu efect de acidifiere; totodată, se observă și o
scădere a contribuței emisiilor de amoniac (NH3 ) pentru aceeași perioadă.
• emisiile de oxizi de azot (NOx) mai provin din energie cu preponderență din arderile pentru
metale și încălzire instituții, urmată de cea mai mică pondere din producția de energie
electrică și termică, cât și din transport - generați cu deosebire de vehiculele grele, urmate
de transport pasageri și vehicule ușoare.
• emisiile de amoniac sunt generate de sectorul agricultură în cea mai mare parte, în principal
de sectorul porcine, urmat de sectorul găini ouătoare.
• analiza tendinței emisiilor de poluanți cu efect de acidifiere în perioada 2014-2018 relevă o
scădere semnificativă a emisiilor de amoniac (NH3 ); celelalte categorii de emisii au avut o
evoluție relativ constantă.
EMISII DE PRECURSORI AI OZONULUI

În acestă categorie intră poluanți precum: oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), metan (CH4)
și compuși organici volatili nemetanici (COVNM) proveniți din sectoarele: producerea şi distribuţia
energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier; transport nerutier;
sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor; agricultură; deşeuri; etc. (RSM
România, 2020). În 2018, în județul Brăila, raportat la principalele surse de proveniență, emisiile de
precursori ai ozonului arată în felul următor (RSM Brăila, 2020):
• emisiile de COVNM și Nox au cea mai mare pondere din sectorul energie, în special, arderi
pentru metale, urmată de încălzire instituții (în special NOx);
• din analiza tendinței emisiilor de poluanți precursori ai ozonului din sectorul de activitate
industrie în perioada 2014-2018 rezultă o creștere semnificativă a emisiilor COVNM și o
foarte ușoară creștere a CO în 2018 comparativ cu anii anteriori;
• emisiile de COVNM au, de asemenea, o pondere însemnată în industrie, generate în cea mai
mare măsură de industria alimentară și producția de fier si oțel, urmată de asfaltarea
drumurilor;
• emisiile de CO sunt generate în special de transport, urmate de NOx și COVNM (transportul
de pasageri); emisiile de NOx, urmate de CO și COVNM provin, în principal din vehicule grele,
iar emisiile de CO provin, într-o cantitate mai mică din vehicule ușoare;
53
• din analiza emisiilor de poluanți precursori ai ozonului din sectorul de activitate transport în
perioada 2015-2019 a reieșit o tendință generală de scădere la NOx, COVNM și CO, dar cu o
scădere mai semnificativă la CO.
O deosebită atenție trebuie acordată controlului surselor de poluare care emit compuși organici
volatili (COV) proveniți, în principal, din industria de sinteză a substanțelor chimice organice
deoarece împreună cu particulele în suspensie principalii componenți ai smogului și cu oxizii de azot,
în prezența luminii, contribuie la formarea ozonului troposferic (RSM România, 2020). La nivelul
anului 2020, în județul Brăila există 8 instalaţii inventariate (în conformitate cu Directiva 1999/13/CE
privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili - COV datorate utilizării solvenţilor organici în
anumite activităţi şi instalaţii). Totodată, monitorizarea calităţii aerului, pentru COV din benzină se
realizează pentru 20 containere conforme și 48 staţii de benzină conforme. La nivelul judetului Brăila
nu sunt în evidență instalaţii de depozitare la terminale și instalaţii de încărcare/descărcare a
containerelor mobile la terminale (APM Brăila, 2021).
EMISII DE PARTICULE PRIMARE SI PRECURSORI SECUNDARI DE PARTICULE

Acest indicator se referă la emisiile de particule primare cu diametrul mai mic de 2,5 µm (PM 2,5 ) și
10µm (PM10 ) provenite de la sursele antropice precum: producția și distribuția energiei, utilizarea
energiei în industrie, procesele industriale, transportul rutier, nerutier, sectorul comercial, industrial
(RSM Brăila, 2020). Pe domenii de activitate, contribuția principalilor poluanţi atmosferici la emisiile
de particule primare şi precursori secundari de particule este următoarea (RSM Brăila, 2020):
• emisiile de particule de PM10 și PM2,5 provin mai ales din energie cu cea mai mare pondere
din arderile energetice în alte domenii, urmate de încălzirea rezidențială și în cea mai mică
măsură de la producția de energie și căldură și din industrie, cel mai mult din producția de
fier și oțel;
• emisiile de particule de PM10 provin mai ales din transportul de pasageri și vehiculele grele;
• tendința generală a emisiilor de particule primare în suspensie în intervalul 2014-2018 indică
scăderi semnificative la PM2,5 și ceva mai reduse la PM10 ; în sectorul transport, pentru
intervalul 2015-2019, se remarcă aceeși tendință generală de scădere, relativ uniformă și
constantă.
EMISII DE METALE GRELE

În acestă categorie intră cadmiul, mercurul, plumbul. Acest indicator urmărește tendințele emisiilor
antropice pe sectoare de activitate după cum urmează: producția și distribuția energiei, utilizarea
energiei în industrie, procesele industriale, transportul rutier, nerutier, sectorul comercial, industria l
(RSM Brăila, 2020). Din analiza principalelor domenii de activitate, contribuția principalilor poluanţi
atmosferici la emisiile de metale grele este următoarea (RSM Brăila, 2020):
• emisiile de Pb provin atât din transport - transportul de pasageri, vehiculele grele și
vehiculele ușoare au cea mai mare pondere la emisiile de metale grele, cât și din energie, în
principal, din producerea de energie pentru fier și oțel, urmată, într-o proporție mai mică de
încălzirea rezidențială si de consumul energetic în transportul naval;
• tendința generală a emisiilor de metale grele pentru intervalul 2014-2018 arată o creștere
semnificativă în anul 2018 la Pb; ceilalți parametri au o evoluție relativ constantă; în sectorul
industrie, această evoluție arată aceeași creștere semnificativă în 2018; în sectorul transport,
evoluția emisiilor de plumb se mențin, în general, constante în perioada 2015-2019.
54
EMISII DE POLUANTI ORGANICI PERSISTENTI (POPS)

Acestea sunt substanțe chimice foarte stabile care persistă perioade lungi în mediul înconjurător, se
bioacumulează în organismele vii, având un grad mare de risc pentru sănătatea omului şi a mediului
înconjurător. Activitățile implicate în generarea acestora sunt: producerea şi distribuţia energiei;
utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier; sectorul
comercial, industrial; agricultura; depozitele de deşeuri (RSM Brăila, 2020). Din analiza principalelor
sectoare de activitate generatoare de emisii de poluanți atmosferici în 2018 au rezultat următoarele
(RSM Brăila, 2020):
• emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) au cea mai mare contribuție din energie -
arderile energetice în alte domenii;
• emisiile de bifenili policlorurați (PCB) provin mai ales din industrie - producerea de energie
pentru fier și oțel;
• din analiza valorilor emisiilor de compuși organici persistenți pentru perioada 2014-2018, se
remarcă o scădere semnificativă, în special, a emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice
(PAH); referitor la emisiile de compuși organici persistenți din sectorul de activitate industrie
din același interval de timp, se remarcă o creștere semnificativă a PAH în 2018 față de anii
precedenți.
3.1.3.PRINCIPALII POLUATORI AI ATMOSFEREI

Pentru evidențierea principalilor poluatori ai atmosferei, se poate folosi inventarul
instalațiilor/activităților care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale
(IED). Aceasta înlocuieşte un număr de şapte directive (inclusiv Directiva 2008/1/CE privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării - IPPC), încorporând într-un singur instrument legislativ
clar şi coerent un set de norme comune pentru autorizarea şi controlul instalaţiilor industriale pe
baza unei abordări integrate şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (RSM România, 2020).
Astfel, la nivelul lunii ianuarie 2021, instalațiile din județul Brăila care intră sub incidența Directivei
IED, transpusă prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale (cu completările și modificările
ulterioare) și se încadrează în Anexa 1, sunt prezentate în tabelul 19.
TABEL 19. INVENTARUL INSTALAȚIILOR/ACTIVITĂȚILOR CARE INTRĂ SUB INCIDENȚA DIRECTIVEI LED
PRIVIND EMISIILE INDUSTRIALE
NR. TITULAR TIPUL ACTIVITĂŢII CONFORM ANEXEI 1 AMPLASAMENT CAPACITATE

CRT. DIN LEGEA 278/2013 PRIVIND
CONTROLUL EMISIILOR INDUSTRIALE,
CU COMPLETĂRILE ȘI MODIFICĂRILE
ULTERIOARE
1 Societatea Complexul instalaţie de ardere cu o putere UAT Chiscani, 1056 MW

Energetic Oltenia SA- termică nominală mai mare de 50MW localitatea
Sucursala Chiscani, str.
Electrocentrale Principală, nr.
Chiscani 317
2 SC Laminorul SA instalaţie pentru prelucrarea metalelor Brăila, str. 78 t oțel brut/h

feroase - laminoare cu capacitate ce Industria
depăşește 20 t/oră Sârmei, nr. 2
3 SC Promex SA topitorie pentru metale feroase, cu o Brăila, str. mai mare de 20

capacitate de producţie mai mare de Industriilor,
55
20 t/zi nr.17 t/zi
4 SC Air Liquide SRL instalație pentru fabricarea altor Brăila, str. 281 kg/h, 1000
produse chimice organice de bază - Industria t/an
fabricarea acetilenei Sârmei, nr. 10
5 SC Tracon SRL depozit pentru tratarea şi eliminarea sat Muchea, 2130710 mc -

deşeurilor nepericuloase şos. Brăila - capacitate
Focşani km. depozitare
79+439 deșeuri
nepericuloase
6 S.C. OMV Petrom SA - valorificarea deșeurilor periculoase, extravilan UAT 52800 t/an
cu o capacitate de peste 10 tone pe zi, Ianca
implicând desfășurarea activității de
tratare biologică
- depozitarea temporară a deșeurilor 101300 t
periculoase înaintea activității de capacitate de
valorificare /eliminare cu o capacitate depozitare
totală de peste 50 tone
7 SC Super Eggs SRL – instalație pentru creşterea intensivă a UAT Ianca, 361600 locuri
Ferma Plopu păsărilor - capacitate mai mare de Localitatea
40000 de locuri (găini ouătoare) Plopu
8 SC Drymon SRL – instalație pentru creşterea intensivă a UAT Ianca, 514000 locuri
Ferma Oprișenești păsărilor - capacitate mai mare de Localitatea
40000 de locuri (tineret pentru Oprişeneşti
înlocuire)
9 SC Drymon SRL instalație pentru creşterea intensivă a UAT Traian, 432000 locuri
păsărilor - capacitate mai mare de localitatea
40000 de locuri (tineret pentru Traian
înlocuire)
10 SC Drymon SRL instalație pentru creşterea intensivă a UAT Vădeni, 60000 capete
păsărilor - capacitate mai mare de localitatea adulți
40000 de locuri Pietroiu (1) reproducători/an
200000 mii
capete pui de 1
zi/săptămână
11 SC Super Eggs SRL instalație pentru creşterea intensivă a UAT Vădeni, 253130 locuri
păsărilor - capacitate mai mare de localitatea
40000 de locuri Pietroiu (2)
12 SC Ferma Buzoiană SRL instalație pentru creşterea intensivă a UAT Surdila 148116 locuri
păsărilor - capacitate mai mare de Greci
40000 de locuri
13 SC Ecoavis Best Proiect instalație pentru creşterea intensivă a UAT Făurei 148116 locuri
SRL păsărilor - capacitate mai mare de
40000 de locuri
14 SC CRUCIANI IMPEX instalaţie pentru creșterea intensivă a UAT Mircea

SRL porcilor, având o capacitate mai mare Vodă,
11268 locuri
de: 2000 de locuri pentru porci de localitatea
producţie (cu o greutate ce depăşeşte Deduleşti 1084 locuri
56
30 de kg); 750 de locuri pentru scroafe
15 SC Tebu Consult Invest instalaţie pentru creșterea intensivă a UAT Tufești

SRL porcilor, având o capacitate mai mare
61949 locuri
de:
- 2000 de locuri pentru porci de
producţie (cu o greutate ce depăşeşte
30 de kg)
18051 locuri
- 750 de locuri pentru scroafe
16 SC Tebu Consult Invest instalaţie pentru creșterea intensivă a UAT Tufești, T2 18910 locuri
SRL porcilor, având o capacitate mai mare
de 750 de locuri pentru scroafe
17 SC Tebu Consult Invest instalaţie pentru creșterea intensivă a UAT Tufești, T6 29160 locuri
SRL porcilor cu capacitate mai mare de
2000 de locuri pentru porci de
30 kg)
18 SC Codintensiv SRL instalaţie pentru creşterea intensivă a extravilan, oraș 116324 locuri
păsărilor de curte, cu o capacitate de Făurei
peste 40000 de locuri pentru păsări de
curte
19 SC Setcar SA - instalaţii pentru eliminarea sau Brăila, Şoseaua 12 mc/zi(tratare

valorificarea deşeurilor periculoase, Vizirului km. 10 ape amoniacale);
având o capacitate mai mare de 10 t/zi 20mc/zi
(separare ape
- depozitarea temporară a deșeurilor
uzate si tratare
periculoase înaintea activității de
deseuri lichide);
valorificare/eliminare cu o capacitate
totală de peste 50 tone 16 t/zi (eliminare
echipamente
electrice cu
continut de
PCB); 500 t/zi
(tratare soluri
contaminate cu
produse
petroliere)
-cca 25300 t
20 Centrul Regional instalaţie pentru creșterea intensivă a UAT Gropeni, 1106 locuri
Pentru Colectarea porcilor, având o capacitate mai mare T178, P1293
Cerealelor SRL de 750 de locuri pentru scroafe
21 Consiliul Județean depozite de deşeuri, astfel cum sunt UAT Ianca, T17, 248526 mc
Brăila definite la lit. b) din anexa nr. 1 la HG P 60/2 capacitate
349/2005 privind depozitarea depozitare
deşeurilor, cu modificările şi deșeuri
completările ulterioare, care primesc nepericuloase
peste 10 tone de deşeuri pe zi sau cu o
capacitate totală de peste 25000 de
tone, cu excepţia depozitelor pentru
deşeuri inerte - Depozit deșeuri
menajere
57
22 Olsuin SRL instalaţie pentru creșterea intensivă a UAT Salcia 11701 locuri
porcilor, având o capacitate mai mare Tudor
de: 2000 de locuri pentru porci de
30 de kg); 750 de locuri pentru scroafe
23 Consiliul Județean valorificarea sau o combinaţie de UAT Vădeni 26000 to/an

Brăila valorificare şi eliminare a deşeurilor (100 to/zi),
nepericuloase cu o capacitate mai tratare mecano-
mare de 75 de tone pe zi, implicând, biologică a
cu excepţia activităţilor care intră sub deșeurilor din
incidenţa prevederilor anexei nr. 1 HG care: deșeuri
188/2002, cu modificările şi reziduale: 22.396
completările ulterioare, activitatea de to/an; deșeuri
tratare biologic - Stație sortare verzi: 3.604
deșeuri to/an;
-30.000 to/an
(115 to/zi) -
sortare deșeuri.
24 Bona Avis SRL exploatarea abatoarelor cu o Ianca, Calea 80 t carcase pe zi

capacitate de producţie de peste 50 de Brăilei, nr. 3
tone carcase pe zi - abator păsări
25 Laborator Expert SRL instalaţie pentru creşterea intensivă a Făurei 321000 locuri
păsărilor de curte, cu o capacitate de
peste 40000 de locuri pentru păsări de
curte
26 Ned Advanced Impex producerea compuşilor chimici UAT Chiscani, 24 t/zi (30000
SRL organici, cum sunt hidrocarburile cu sat Lacu Sarat, l/zi) alcool etilic
conţinut de oxigen (cum sunt alcoolii, Tarlaua 64,
aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, Parcela 336
esterii şi amestecurile de esteri, U.A., F14, F15
acetaţii, eterii, peroxizii și rășinile
epoxidice)
Sursa: APM Brăila, 2021
Totodată, în județul Brăila, pe lângă activitățile desfășurate de instalațiile listate în inventarul

instalațiilor care intră sub incidența Directivei IED, sub incidența Regulamentul (CE) 166/2006 al
Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui registru European al emisiilor și
transferului de poluanți (EPRTR) mai intră următoarele (APM Brăila, 2021):
• Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA, stație de epurare a municipiului Brăila,
șoseaua Brăila Galați, dig, km 6;
• Vard Brăila SA - instalație construire nave mai lungi de 100 m - str. Celulozei nr. 1A,
municipiul Brăila;
• Sanso SA - instalație construire nave mai lungi de 100 m - vopsire nave - str. Celulozei nr. 1A,
municipiul Brăila.
Operatorii din județul Brăila care desfășoară activități care intră sub incidența Regulamentului EPRTR
raportează anual emisiile, transferurile de poluanți și/sau transferurile de deșeuri în afara
amplasamentului care depășesc valorile de prag stabilite în regulament, doar în situația aceasta fiind
incluse în Registrul EPRTR. Astfel, pentru anul de raportare 2019, din totalul instalațiilor care intră
58
sub incidența regulamentului, în registrul PRTR au fost înscrise instalațiile din tabelul 20 (APM Brăila,
2021).
TABEL 20. LISTA OPERATORILOR ÎNSCRIȘI ÎN REGISTRUL EPRTR (2019)
NR. COMPANIA MAMA OPERATOR INSTALAŢIE ȘI

CRT. ADRESĂ AMPLASAMENT
1 Compania de Utilități Compania de Utilități Publice stație de epurare a municipiului Brăila,

Publice Dunărea Brăila SA Dunărea Brăila SA șoseaua Brăila Galați, dig, km. 6
2 SC Setcar SA SC Setcar SA instalatii de tratare și eliminare a
deșeurilor periculoase și nepericuloase
Brăila, șoseaua Viziru, km 10
3 SC Super Eggs SRL (fostă SC SC Super Eggs SRL (fostă SC fermă incubație și reproducere păsări
Drymon SRL) Drymon SRL) Pietroiu 1
4 SC Ferma Buzoiană SRL SC Ferma Buzoiană SRL fermă pui de carne
comuna Surdila Greci
5 SC Ecoavis Best Proiect SRL SC Ecoavis Best Proiect SRL fermă pui de carne
oraș Făurei
6 SC Codintensiv SRL SC Codintensiv SRL fermă creștere pui de carne
oraș Făurei
7 SC Super Eggs SRL SC Super Eggs SRL (fostă SC fermă creștere a găinilor pentru ouă de
Agrimon SRL) consum Plopu - loc. Plopu, oraș Ianca
8 Vard (fostă STX OSV ) SC Vard Brăila SA (fostă STX instalație construire nave mai lungi de
OSV ) 100 m - str. Celulozei nr. 1A, municipiul
Brăila
3.1.4. POLUAREA SONORA

Zgomotul provine, în principal, de la diversele activități legate de zonele industriale aflate în
interiorul aglomerărilor, mijloacele de transport personal sau comunitar care asigură deplasarea în
oraș sau în afara acestuia precum și de la mijloacele de transport feroviar. La acestea se adaugă,
activităţile din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare (pentru clădiri şi
autovehicule) precum şi cele din sectorul specific de consum şi recreere (restaurante, discoteci, mici
ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber, manifestări culturale în aer liber) (RSM
Brăila, 2020). Efectele dăunătoare ale zgomotului asupra comunităţilor umane sunt atinse la: 65 dB
(A) - risc asupra sănătăţii; 55 dB (A) - este perturbată comunicarea; 45 dB (A) - este perturbat somnul
În județul Brăila, în anul 2019, nivelul de zgomot urban s-a determinat în 42 de puncte
reprezentative dintre care 17 puncte pe diferite categorii de străzi (cu lăţimi de 3 m, 7 m, 14 m şi
respectiv 21 m) și 25 puncte expertizate situate la limita exterioară a parcurilor, zonelor de recreere,
tratament medical şi balneoclimateric, incintelor de şcoli, pieţelor şi spaţiilor comerciale, incintelor
industriale, parcajelor auto şi zonelor rezidenţiale (RSM Brăila, 2020). Situația punctelor de măsurare
și rezultatele monitorizării zgomotului urban sunt evidențiate în tabelul 21.
59
TABEL 21. DATE PRIVIND MONITORIZAREA ZGOMOTULUI URBAN (2019)
TIP MĂSURĂTOARE PUNCT DE MĂSURARE NUMĂR NIVELUL NUMĂ NIVELUL

ZGOMOT MĂSURĂT ECHIVALENT R ECHIV. DE
ORI DE ZGOMOT DEPĂŞI ZGOMOT
2019 MAXIM RI ADMISIBI
MĂSURAT 2019 L DB(A)
DB(A)
parcuri, zone de Parcul Grădina Mare 6 55,58 6 45
recreere şi odihnă Parcul Monument 6 58,27 6
Faleza Dunării 6 56,33 6
Staţiunea Lacu - Sărat 6 54,00 6
Spitalul Sf. Spiridon 6 58,51 6
incinte de școli, spații Liceul Gh. M. Murgoci 6 55,26 0 75
de joacă Liceul N. Iorga 6 62,13 0
Liceul N. Bălcescu 6 66,06 0
Şcoala Generală nr. 7 6 57,88 0
piețe, spații comerciale, Piaţa Concordia 6 62,70 0 65
restaurante în aer liber Piaţa Halelor 6 60,90 0
Piaţa Radu Negru 6 57,50 0
Piaţa Pistruiatu 6 60,30 0
Terasa Dreams 6 56,50 0
Restaurant Swing 6 54,88 0
incinte industriale S.C. Progresu S.A. 6 60,40 0 65
S.C. Farex S.A. 6 56,15 0
S.C. Laminoru S.A. 6 60,91 0
Şantier Naval Vard S.A 6 62,79 0
parcaje auto Supermarket XXL 6 62,75 0 70
Supermarket Billa/Praktiker 6 64,02 0
zone rezidențiale Teatrul Maria Filotti 6 57,58 6 50
Şoseaua-Buzăului 6 56,66 5
(Supermarket XXL)
Faleza Dunării 6 63,62 3
(Direcţia de Finanţe)
Cartier Hipodrom 6 54,99 4
stradă de categorie B-dul Dorobanţilor/Apollo 6 73,34 0 80
tehnică I, magistrală B-dul Independ. – APM Brăila 6 69,33 0
Calea Călăraşi IAS-IMB 6 74,18 0
Calea Călăraşi/Dorobanţi 6 73,24 0
Calea Galaţi/Dorobanţi 6 74,67 0
Calea Călăraşi/B-dul 6 70,77 0
Independenţei
Calea Călăraşi/Griviţa 6 73,15 0
stradă de categorie Centură – IDMS 6 73,97 5 70
tehnică II, de legătură Calea Galaţi (Pţa. Traian) 6 69,13 0
1 Decembrie 1918/Griviţa 6 69,02 0
60
TIP MĂSURĂTOARE PUNCT DE MĂSURARE NUMĂR NIVELUL NUMĂ NIVELUL

ZGOMOT MĂSURĂT ECHIVALENT R ECHIV. DE
ORI DE ZGOMOT DEPĂŞI ZGOMOT
2019 MAXIM RI ADMISIBI
MĂSURAT 2019 L DB(A)
DB(A)
1Decembrie 1918/Dorobanţi 6 70,15 1
Comuna din Paris/Focşani 6 69,65 0
stradă de categorie Rahova/Biserica Sf. 6 60,69 0 65
tehnică III, de colectare Constantin
Roşiori /Sf. Constantin 6 63,45 0
Chişinău/Grigore 6 70,95 4
Alexandrescu
stradă de categorie Orientului/Poliţie 6 63,53 2 60
tehnică IV, de deservire Rubinelor/Univ. Brâncoveanu 6 64,83 1
locală
Pe tipuri de măsurători de zgomot exterior efectuate în anul 2019, în județul Brăila, din 256
măsurători s-au înregistrat depășiri la 30,02% din cazuri, iar maxima măsurată a fost de 74,67 dB.
Indicatorul utilizat a fost nivelul de zgomot echivalent Leq (RSM Brăila, 2020).
Mediile determinărilor nivelului de zgomot echivalent, depășirile și valoare maximă din perioada
2015-2019 sunt evidențiate în tabelul 22.
TABEL 22. MEDIILE ANUALE ALE DETERMINĂRILOR NIVELULUI DE ZGOMOT ECHIVALENT (2015-2019)
TIP MĂSURĂTOARE 2015(DB) 2016(DB) 2017(DB) 2018(DB) 2019 LIMITA

(DB) ADMISĂ (DB)
pieţe, spaţii comerciale, 62,3 60,9 55,2 56,6 56,0 65
restaurante în aer liber
incinte de şcoli, spaţii de joacă 61,4 60,8 59,0 58,3 58,0 75
pentru copii
parcuri, zone de recreere şi 55,3 54,4 53,8 52,9 52,3 45
odihnă
incinta industrială 58,5 55,2 56,2 57,3 56,6 65
parcaje auto 61,8 58,9 57,7 58,1 59,2 70
stradă de categorie tehnică I 68,8 69,6 69,0 67,8 70,7 80
stradă de categorie tehnică II 69,6 67,7 67,9 67,3 69,1 70
stradă de categorie tehnică III 0 64,3 61,4 58,7 58,3 65
stradă de categorie tehnică IV 57,2 56,2 55,92 58,2 57,7 60
altele: zone locuibile, zone 58,0 55,7 54,21 53,2 52,9 50
rezidențiale
Nivelul de zgomot măsurat la limita exterioară a pieţelor, spaţiilor comerciale şi restaurantelor în aer
liber înregistrează cea mai mare valoare în anul 2015, fără a fi depăşită maxima admisă în toată
perioada de raportare (RSM Brăila, 2020). În cazul limitei exterioare a incintelor de şcoli, se remarcă
o scădere în intervalul analizat, cea mai mică valoare fiind înregistrată în 2019.
61
La nivelul limitei exterioare a parcurilor, zonelor de recreere şi tratament medical, se remarcă

aceeași tendință de scădere a nivelului de decibeli în intervalul 2015-2019, însă, aceste valori
depășesc limita admisibilă a nivelului de zgomot (RSM Brăila, 2020).
În cazul exteriorului incintelor industriale, a parcajelor auto, precum și a străzilor de categoriile
tehnice I, II, III, IV media anuală în perioada analizată nu depăşeşte limita admisă. În zonele
rezidenţiale se remarcă o scădere a valorilor nivelului de zgomot exterior în 2019 față de anii
anteriori, însă, valorile medii anuale depăşesc limita admisibilă de 50 dB pe durata întregului interval
analizat (RSM Brăila, 2020).
În 2016 numărul estimat al persoanelor expuse la nivele de zgomot ce depășesc limita de 70 dB (Lzsn)
și 60 db (Lnoapte ) produs de traficul rutier totalizează: 7316 (Lzsn), respectiv 14403 (L noapte ). Numărul
estimat al clădirilor expuse la nivele de zgomot ce depășesc limita de 70 dB (L zsn) și 60 db (Lnoapte )
însumează: 813 (Lzsn), respectiv 1843 (Lnoapte ). Dintre acestea, numărul clădirilor sensibile expuse la
zgomotul produs de traficul rutier este de 153 (L noapte ), din care 129 sunt unități de învățământ și 24
unități sanitare. Raportat la numărul total al clădirilor sensibile expuse la zgomotul produs de traficul
rutier de zi, din 134 (Lzsn) 112 sunt unități de învățământ și 22 unități sanitare. Numărul de persoane
și de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (tramvai) și la cel produs de zonele
industriale este aproape nesemnificativ (HS Zgomot Brăila, 2018).
În conformitate cu Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, a
fost elaborată harta strategică de zgomot pentru municipiul Brăila, aprobată de către Primăria
municipiului Brăila în 2019. Planurile de actiune nu au fost realizate (termen finalizare iulie 2018).
(RSM Brăila, 2020). În decursul aceluiași an, au fost aprobate hărți strategice de zgomot pentru căile
ferate din interiorul municipiului Brăila de către Ministrului Transporturilor. Anterior, a fost realizată
și aprobată harta de zgomot (2017) și planurile de acțiune (2018) pentru Portul Brăila de către
Ministrului Transporturilor (RSM Brăila, 2020).
Concluzionând, tendința generală a nivelului de zgomot este de scădere pe tipurile de medii
analizate în 2019 față de 2015, însă în cazul categoriilor parcuri, zone de recreere şi odihnă și a
zonelor rezidențiale, valorile sunt peste limitele admise de 45 dB, respectiv 50 dB. În ceea ce privește
expunerea persoanelor și a clădirilor la nivele de zgomot ce depășesc anumite limite, traficul rutier
prezintă cea mai mare semnificație, generând cel mai mare nivel de expunere.
3.2. CALITATEA APEI

În conformitate cu cerințele Directivei Cadru Apă, rețeaua hidrografică a fost delimitată în corpuri de
apă, de suprafață și de subteran, acestea fiind unități care se utilizează pentru stabilirea, raportarea
și verificarea modului de atingere a obiectivelor de mediu. Evaluarea stării ecologice/potențialului
ecologic a apelor de suprafață se face prin analiza rezultatelor obținute în urma monitorizării râurilor
și lacurilor, iar evaluarea stării chimice a apelor subteranane se face prin analiza rezultatelor
obținute în urma monitorizării forajelor din rețeaua hidrogeologică (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
3.2.2. CALITATEA APELOR DE SUPRAFAȚĂ

Corpurile de apă de suprafață se monitorizează în secțiuni de monitorizare, fiecăreia dintre acestea
fiindu-i atribuit un anumit tip de program de monitorizare care este ales în concordanță cu specificul
corpului respectiv: caracteristicile hidromorfologice, caracterul natural, surse de poluare, etc., astfel
încât elementele biologice, fizico-chimice, poluanții specifici, dar și analiza din punct de vedere
chimic, să ofere datele necesare pentru evaluarea acestora (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
62
Evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic se realizează pe 5 stări de calitate pentru apele de

suprafață, după cum urmează: foarte bună/maxim, bună/bun, moderată/moderat, slabă/slab și
proastă/prost. Obiectivul de mediu pentru un corp de apă de suprafață se consideră a fi atins atunci
când corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potențialul
ecologic maxim sau bun (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
STAREA RÂURILOR
În perioada 2010-2019 au fost monitorizate următoarele corpuri de apă de suprafață de tip râu:
• Dunărea_Chiciu_Isaccea codificat RORW14.1_B4;
• Călmățui, care în perioada 2010-2014, era codificat RORW14.1.46_B1, fiind monitorizat prin
secțiunile Groșani, Cireșu și Berteștii de Jos, pentru ca începând cu anul 2015 să fie
redelimitat și împărțit în două corpuri de apă: Călmățui _Izv. _Av. Conf. Buzoel, codificat
RORW14.1.46_B1, având o lungime de 60 km care străbate teritoriul județului Buzău și
Călmățui_Av. Cf.Buzoel_Cf.Dunăre codificat RORW14.1.46_B1b cu o lungime de 79 km, ce
străbate teritoriul județului Brăila;
• Buzău_Cf. Costei_Cf. Siret codificat RORW12.1.82_B6 (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic pentru cele trei corpuri de apă de
suprafață, pentru perioada 2010-2019, sunt evidențiate în tabelul 23.
TABEL 23. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE/POTENȚIALULUI ECOLOGIC A CORPURILOR DE APĂ

MONITORIZATE (2010-2019)
STARE
DENUMIRE SECȚIUNE DE MONITORIZARE AN ELEMENTE ELEMENTE POLUANȚI FINALĂ/
CORP DE EVALUARE BIOLOGICE FIZICO- SPECIFICI POTENȚIAL
APĂ CHIMICE FINAL
Chiciu km 375 (mal stâng,
mijloc, mal drept), Reni km 132 2010 Bun Bun Moderat Moderat
(mal stâng, mijloc, mal drept),
P.H. Giurgeni Vadu Oii, Seimeni
aval pod, Hm8340 (br.Măcin),
Hm 8340 (br.Măcin) Aval evac.
DUNĂRE_C SC Aquaserv SA Tulcea sector
HICIU - Măcin, Aval SC Ostrov SA
ISACCEA (br.Ostrov), Cernavodă
Hm7733, Aval Km250 zonă
evac. SC Sârmă și cabluri SA și
RAJA Hârșova km254, Dăieni
(br.Măcin), Smârdan 2011 Moderat Moderat Bun Moderat
(br.Măcin), Modelu, Draw off
Galați, Brăila 1, Brăila 2, Brăila
(Gropeni), priză Galați.
mijloc, mal drept), Reni km 132
DUNĂRE_C SC Aquaserv SA Tulcea sector 2012 Bun Moderat Bun Bun
63
STARE
APĂ CHIMICE FINAL
(br.Măcin), Smârdan
(br.Măcin), Evacuare Galați,
Brăila 1, Brăila 2, Brăila
(Gropeni), priză Galați.
mijloc, mal drept), Reni km 132
DUNĂRE_C SC Aquaserv SA Tulcea sector 2013 Bun Bun Bun Bun
evac. SC Sărmâ și cabluri SA și
(br.Măcin), Smârdan
(br.Măcin), Evacuare Galați,
(Gropeni), priză Galați, Modelu.
mijloc, mal drept), Aval SC
Ostrov SA (br.Ostrov),
Cernavodă Hm7733, Seimeni
aval pod, Aval Km250 zonă
DUNĂRE_C evac. SC Sârmă și cabluri SA și
HICIU - RAJA Hârșova km254, Modelu, 2014 Bun Moderat Bun Bun
ISACCEA P.H. Giurgeni Vadu Oii, Dăieni
(br.Măcin), Hm8340 (br.Măcin),
SC Aquaserv SA Tulcea sector
Măcin, Smârdan (br.Măcin),
(Gropeni), priză Galați,
Evacuare Galați, Reni km 132
cu 3 secțiuni (mal stâng, mijloc,
mal drept).
mijloc, mal drept), Aval SC
Ostrov SA (br.Ostrov),
Cernavodă Hm7733,
Seimeni aval pod, Aval Km250
zonă evac. SC Sârmă și cabluri
SA și RAJA Hârșova km254,
Modelu, P.H. Giurgeni Vadu Oii,
Dăieni (br.Măcin), Hm8340
DUNĂRE_C (br.Măcin), Hm 8340 (br.Măcin) 2015 Moderat Bun Bun Moderat
HICIU - Aval evac. SC Aquaserv SA
ISACCEA Tulcea sector Măcin,
Smârdan (br.Măcin), Brăila1,
Brăila (Gropeni), priză Galați,
Evacuare Galați, Reni km 132
cu 3 secțiuni (mal stâng, mijloc,
mal drept).
64
STARE
APĂ CHIMICE FINAL
Chiciu km 375 cu 3 sectiuni

Aval SC Ostrov SA (br.Ostrov),
aval pod, Aval Km250 zonă 2016 Bun Bun Bun Bun
DUNĂRE_C RAJA Hârșova km254, Aval SE
HICIU - Hârșova, Modelu, P.H. Giurgeni
ISACCEA Vadu Oii, Dăieni (br.Măcin),
Hm8340 (br.Măcin), Hm 8340
(br.Măcin) Aval evac.SC
Aquaserv SA Tulcea sector
Măcin,
Smârdan (br.Măcin), Brăila1, 2017 Moderat Bun Maxim Moderat
Am. Brăila (Gropeni), Priză
Galați, Aval mun. Galați, Priza
Chiciu Km 371+500, Reni km
132 cu 3 secțiuni (mal stâng,
mijloc, mal drept)
Chiciu km 375 cu 3 secțiuni
DUNĂRE_C aval pod, Aval SE Hârșova,
HICIU - Modelu, P.H. Giurgeni Vadu Oii, 2018 Moderat Bun Maxim Moderat
ISACCEA Dăieni (br.Măcin), Hm8340
(br.Măcin), Hm 8340 (br.Măcin)
Aval evac.SC Aquaserv SA
Tulcea sector Măcin, Smârdan
(br.Măcin), Brăila, Am. Brăila
(Gropeni), Priză Galați, Aval
mun. Galați, Priză Chiciu Km
371+500, Reni km 132 cu 3
secțiuni (mal stâng, mijloc, mal
drept).
Chiciu km 375 cu 3 secțiuni
Grindu Hm 9351, Cernavodă
Hm7733, Seimeni aval pod,
DUNĂRE_C Aval SE Hârșova, Modelu, 2019 Moderat Bun Maxim Moderat
HICIU - P.H. Giurgeni Vadu Oii, Dăieni
ISACCEA (br.Măcin), Hm8340 (br.Măcin),
Hm 8340 (br.Măcin) Aval
evac.SC Aquaserv SA Tulcea
sector Măcin, Smârdan
(br.Măcin), Brăila1, Am. Brăila
(Gropeni), Priză Galați, Aval
mun. Galați, Priză Chiciu Km
371+500, Reni km 132 cu 3
secțiuni (mal stâng, mijloc, mal
drept
2010 Bună Bună Bună Bună
2011 Moderată Moderată Foarte Moderată
bună
2012 Bună Moderată Foarte Moderată
65
STARE
APĂ CHIMICE FINAL
bună
CĂLMĂȚUI • Groșani, 2013 Bună Moderată Bună Moderată
• Cireșu, 2014 Moderată Moderată Foarte Moderată
bună
• Berteștii de Jos
2015 Foarte bună Moderată Bună Moderată
CĂLMĂȚUI_ 2016 Moderată Moderată Bună Moderată
AV. • Cireșu, 2017 Slabă Moderată Bună Slabă
CF.BUZOEL_
• Berteștii de Jos 2018 Slabă Moderată Bună Slabă
CF.DUNĂRE
2019 Slabă Moderată Bună Slabă
2010 Moderată Bună Bună Moderată
2011 Moderată Moderată Bună Moderată
BUZĂU_CF. 2012 Foarte bună Moderată Foarte Moderată
COSTEI_CF. • Racovița bună
SIRET 2013 Bună Moderată Foarte Moderată
bună
2014 Bună Moderată Foarte Bună
bună
2015 Bună Moderată Bună Bună
2016 Bună Moderată Foarte Bună
bună
2017 Bună Moderată Foarte Moderată
bună
2018 Bună Bună Foarte Bună
bună
2019 Bună Bună Foarte Bună
bună
Corpul de apă de suprafață Buzău_Cf. Costei_Cf. Siret, a prezentat în ultimii 2 ani analizați o stare
ecologică bună, confirmând atingerea obiectivului de mediu impus prin Directiva Cadru Apă. În
schimb, în cazul corpului de apă de suprafață puternic modificat Dunărea_Chiciu_Isaccea se observă,
în intervalul 2017-2019, o încadrare în categoria potențial ecologic moderat. Cea mai problematică
situație este caracteristică pentru corpul de apă de suprafață Călmățui_Av. Cf.Buzoel_Cf.Dunăre care
prezintă o înrăutățire a calității apelor pe durata perioadei de analiză prin încadrarea în starea
ecologică slabă în întervalul 2017-2019.
STAREA LACURILOR
La nivelul județului Brăila, pe teritoriul aflat în administrarea ABA Buzău-Ialomița, în perioada 2010-
2019 au fost monitorizate șase corpuri de apă de suprafață de tip lac, după cum urmează:
a) 1 lac natural - Lacul Ianca codificat ROLW14.1_N3;
b) 3 lacuri naturale ce au folosință piscicolă: Lacul Jirlău codificat ROLW12-1-82-33_B1, Lacul Seaca
Movila Miresii codificat ROLW14-1_N5 și Lacul Blasova codificat ROLW14-1_B62a;
c) 2 lacuri naturale terapeutice: Lac Sărat Movila Miresii codificat ROLW14-1_N4 și Lac Sărat Brăila
codificat ROLW14-1_N6 (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
66
Evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale ce au întrebuințări piscicole și terapeutice s -a realizat

prin integrarea stării dată de elementele biologice cu starea dată de elementele de calitate fizico-
chimice generale și poluanții specifici pentru un număr redus de parametri în anii 2010, 2011, 2012,
2013 și 2014 (ABA Buzău-Ialomița, 2021). Având în vedere că pentru lacurile terapeutice și piscicole
nu sunt definite obiective de mediu, începând cu anul 2015, corpurile de apă cu astfel de
întrebuințări sunt monitorizate doar din punctul de vedere al elementelor fizico-chimice, parametrii
analizați din probele de apă prelevate fiind:
a) pentru lacurile piscicole: condiții de oxigenare (oxigen dizolvat, saturație și CBO5), starea acidifierii
(pH, alcalinitate) și nutrienți (Azot total și Fosfor total);
b) pentru lacurile terapeutice - starea acidifierii (pH) (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
Începând cu anul 2018 pentru lacurile terapeutice nu se mai realizează evaluarea din punct de
vedere al elementelor fizico-chimice, însă se continuă monitorizarea acestora din punct de vedere al
stării acidifierii (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
Situația evaluării stării ecologice în intervalul 2010-2019 a corpurilor de apă de suprafață de tip lac
este redată în tabelul 24.
TABEL 24. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ DE TIP LAC (2010-2019)
DENUMIRE AN ELEMENTE ELEMENTE POLUANȚI STARE/

CORP DE SECȚIUNE DE EVALUARE BIOLOGICE FIZICO- SPECIFICI POTENȚIAL
APĂ MONITORIZARE CHIMICE FINAL
Lacul Ianca 2010 Slabă Moderată Foarte bună Slabă

2011 Bună Moderată Foarte Bună Moderată
2012 Moderată Moderată Foarte Bună Moderată
2013 neevaluat
2014 neevaluat
• Mijloc lac 2015 Moderată Moderată - Moderată
2016 Moderată Moderată - Moderată
2017 Moderată Moderată - Moderată
2018 Slabă Moderată Bună Slabă
2019 neevaluat
Lacul Jirlău 2010 Moderată Moderată Foarte bună Moderată
• Mijloc (sat 2013 Moderată Moderată Foarte bună Moderată
Jirlău) 2014 Moderată Moderată Foarte bună Moderată
• Ieșire (sat -
2015 - Moderată -
Vișani)
2016 - Moderată - -
Lacul 2013 Moderată Moderată Foarte Bună Moderată
Seaca
Movila 2014 Moderată Moderată - Moderată
Miresii 2015 - Moderată - -
67
DENUMIRE AN ELEMENTE ELEMENTE POLUANȚI STARE/

CORP DE SECȚIUNE DE EVALUARE BIOLOGICE FIZICO- SPECIFICI POTENȚIAL
APĂ MONITORIZARE CHIMICE FINAL
• Mijloc lac 2016 - Moderată - -

2010 Moderată Moderată Bună Moderată
2011 Bună Moderată Bună Moderată
Lacul 2012 Bună Moderată Bună Moderată
Blasova 2013 Moderată Moderată Foarte Bună Moderată
• Mijloc lac 2014 Moderată Moderată - Moderată
2010 Slabă Moderată Foarte bună Slabă
Lacul Sărat 2011 - Moderată Foarte bună Moderată
Movila 2012 Moderată Moderată Foarte bună Moderată
Miresii
2018 neevaluat
2019 neevaluat
2010 Slabă Moderată Foarte bună Slabă
Lacul Sărat 2011 Moderată Moderată Foarte bună Moderată
Brăila 2012 Proastă Moderată - Proastă
2013 Proastă Moderată Foarte bună Proastă
2018 neevaluat
2019 neevaluat
Principala cauză care conduce la neatingerea obiectivului de calitate pentru lacurile naturale este
procesul de eutrofizare care este favorizat de următoarele aspecte:
• amplasarea în zona de câmpie, cu adâncimi mici ceea ce favorizează în perioada de vară
dezvoltarea rapidă a algelor, în special a cyanofitelor;
68
• în jurul acestor lacuri se desfăşoară activităţi agricole, fapt ce conduce la îmbogăţirea apelor
cu nutrienţi;
• popularea şi creşterea intensivă a unor specii de peşti;
• influenţa zonelor de agrement în proximitatea acestor lacuri (RSM România, 2018).
3.2.3. CALITATEA APELOR SUBTERANE

Aprecierea stării calitative a corpurilor de ape subterane se realizează prin compararea valorilor
medii obținute în urma monitorizării forajelor de pe un corp de apă cu valorile de prag stabilite în
OM 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de apă din România (ABA Buzău-
Ialomița, 2021). Starea de calitate a corpurilor de ape subterane nu se poate aprecia numai pe baza
rezultatelor obținute la forajele situate pe teritoriul județului Brăila care este administrat de ABA
Buzău - Ialomița, deoarece ca și în cazul apelor de suprafață, corpurile de ape subterane se întind și
pe teritoriul altor Administrații Bazinale de Apă limitrofe. Prin urmare, evaluarea stării chimice a
corpurilor de ape subterane, mai sus menționate, se realizează pe baza datelor obținute pentru
toate forajele din rețeaua națională hidrogeologică care se întind atât pe raza județului Brăila, cât și
a județelor limitrofe (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
Menționăm faptul că pentru anii 2018 și 2019 evaluarea stării chimice a corpurilor de ape subterane
nu a fost finalizată până în acest moment, urmând a fi realizată în decursul lunilor următoare (ABA
Buzău-Ialomița, 2021). Ca urmare, în tabelul de mai jos este centralizată evaluarea stării chimice a
corpurilor de apă subterane pentru perioada 2010-2017.
TABEL 25. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APE SUBTERANE (2010-2017
CORPUL DE APĂ DENUMIRE CORP DE APĂ STARE CHIMICĂ A CORPURILOR DE APE SUBTERANE
SUBTERANĂ SUBTERANĂ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
ROIL 04 Conul aluvial Buzău slabă bună bună bună bună bună slabă bună
ROIL 06 Lunca râului Călmățui slabă slabă slabă slabă slabă slabă bună bună
ROIL 07 Câmpia Brăilei slabă bună bună slabă bună bună bună bună
ROIL 09 Călmățuiul de Sud bună bună slabă bună bună bună bună bună
ROSI 05 Câmpia Siretului Inferior bună bună bună bună bună bună bună bună
RODL 07 Lunca Dunării (Hârşova - slabă slabă slabă bună bună bună bună slabă
Brăila).
În anul 2017, 5 corpuri de apă subterană au fost încadrate în stare calitativă (chimică) bună,
îndeplinind astfel standardul de mediu, în timp ce un corp de apă freatică a fost încadrat în stare
calitativă (chimică) slabă (RODL07).
Indicatorii care determină încadrarea în starea chimică slabă pentru corpul de apă subterană
RODL07 sunt NH 4 + , Cl-, SO4 2- (SCA România, 2018).
3.2.4. APA POTABILA

Alimentarea cu apă a populației din județul Brăila se realizează atât din surse de apă de suprafață cât
și subterane, respectiv:
• fluviul Dunărea;
69
• acviferul de medie adâncime cantonat în Nisipurile de Mostiștea și/sau Stratele de Frățești

(Master Plan Apă, 2014).
În acest sens, la nivelul anului 2019, au funcționat următoarele stații de tratare și distribuție a apei
potabile:
• Chiscani, autorizată sanitar, cu următoarea zonă de distribuție: municipiul Brăila și
localitățile Chiscani, Lacu Sărat, Vărsătura, Albina, Baldovinești, Pietroiu, Cazasu,
Comăneasca, Tudor Vladimirescu, Scorțaru Vechi, Siliștea, Mărtăcești, Muchea (apa provine
din Dunăre) (DSP Brăila, 2021).
• Gropeni, autorizată sanitar, cu zona de distribuție reprezentată de localitățile Gropeni,
Tufești, Tichilești, Unirea, Valea Cânepii, Lanurile, Viziru, Ianca, Plopu, Perișoru, Oprișenești,
Târlele Filiu, Berlești, Șuțești, Mihail Kogălniceanu, Grădiștea, Ibrianu, Maraloiu, Bordei
Verde, Lișcoteanca, Constantin Gabrielescu, Făurei, Mircea Vodă, Dedulești, Surdila Greci,
Horia, Făurei Sat, Brateșu Vechi, Surdila Găiseanca, Filipești, Jirlău, Vișani, Movila Miresii,
Țepeș Vodă, Esna, Traian, Urleasca, Căldărușa, Silistraru, Racovița, Custura, Corbeni,
Gemnenele, Găvani, Râmnicelu, Boarca, Constantinești, Scorțaru Nou, Gurguieți, Pitulați,
Sihleanu (apa provine din Dunăre) (DSP Brăila, 2021).
• Victoria, autorizată sanitar, cu zona de distribuție reprezentată de localitățile Victoria, Mihai
Bravu, Bărăganu (apă de profunzime) (DSP Brăila, 2021).
• Roșiori, autorizată sanitar, cu zona de distribuție reprezentată de localitățile Roșiori, Colțea,
Florica (apă de profunzime) (DSP Brăila, 2021).
• Însurăței, autorizată sanitar din luna septembrie 2020, cu zona de distribuție reprezentată
de localitățile Însurăței, Lacu Rezii, Măru Roșu (apă de profunzime) (DSP Brăila, 2021).
Alte UAT-uri ce folosesc apa din surse de profunzime (puțuri de medie/mare adâncime) sunt
Însurăței (lunile ianuarie - august 2020), Berteștii de Jos, Ciocile, Galbenu, Dudești, Măxineni,
Romanu, Salcia Tudor, Vișani (satele Câineni Băi și Plăsoiu), Vădeni, Stăncuța, Ulmu, Zăvoaia,
Frecăței, fără a deține autorizații sanitare de funcționare. Unele dispun de instalații care captează,
înmagazinează și distribuie apa, de echipamente de tratare sau doar de dezinfecție a apei (DSP
Brăila, 2021). O ultima categorie este reprezentată de localitățile rurale care folosesc apa de fântână
ce nu este de bună calitate, conform istoricului privind monitorizarea calității acestor ape. Astfel de
localități aparțin de comuna Zăvoaia (Dudescu, Zăvoaia) și comuna Unirea (DSP Brăila, 2021).
Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă în județul Brăila a înregistrat o tendință
generală ascendentă în intervalul 2015-2019 (tabel 26), înregistrând o creștere cu circa 14%.
TABEL 26. POPULAȚIA DESERVITĂ DE SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ
AN 2015 2016 2017 2018 2019
populație deservită 262943 277517 285452 289644 300927
Sursa: INS Tempo online
Verificarea calității apei potabile pentru consum uman s-a concretizat în recoltarea de probe din
toate zonele de aprovizionare autorizate din județ, în cadrul monitorizărilor, rezultatele fiind
următoarele:
• 3151 parametri analizați în anul 2019, din care neconformi au fost 3 parametri fizico-chimici
(clor, trihalometani) și 2 parametri microbiologici (E.coli, bacterii coliforme) (DSP Brăila,
2020).
70
• 3285 parametri analizați în anul 2020, din care 2 parametri fizico-chimici (clor rezidual liber)
au fost neconformi (DSP Brăila, 2021).
În evidența D.S.P. Brăila se mai găsesc alte 2 stații de tratare a apei care au funcționat
corespunzător: SC MIMBU SRL, cu profil de industrie alimentară, ce folosește apa de profunzime și
SC TEBU INVEST CONSULT SRL, cu profil zootehnic, care folosește apă provenită din Dunăre (DSP
Brăila, 2021).
3.2.5. APELE UZATE ȘI REȚELELE DE CANALIZARE

Poluarea apelor este un proces de alterare a calității fizice, chimice sau biologice a acesteia, produsă
de o activitate umană, în urma căreia apele devin improprii pentru folosință. Calitatea apelor de
suprafață este influențată de evacuările de ape uzate, atunci când acestea nu sunt pre-epurate sau
sunt epurate necorespunzător înainte de evacuarea în emisarii naturali (RSM România, 2019).
Apele uzate neepurate din aglomerările umane contribuie la poluarea apelor de suprafață și
subterane prin prisma următoarelor aspecte:
• rata redusă a racordării populației echivalente la sistemele de colectare și epurare a apelor
uzate;
• funcționarea necorespunzătoare a stațiilor de epurare existente;
• managementul necorespunzător al nămolurilor de la stațiile de epurare (produse secundare
ale procesului de epurare a apelor uzate, considerate deșeuri biodegradabile);
• dezvoltarea zonelor urbane fără asigurarea și dotarea cu sisteme și instalații de alimentare
cu apă și canalizare, care se reflectă apoi prin evacuările de ape neepurate în emisarii
naturali, ceea ce determină o protecție insuficientă a resurselor de apă (RSM România,
2020).
În consecință, pentru protecția apelor de suprafață și subterane este necesară colectarea apelor
uzate prin sisteme de canalizare, succedată de epurarea în stații de epurare urmată de evacuarea în
emisarii naturali.
În intervalul 2015-2019 numărul populației conectate la rețelele de canalizare și la stațiile de epurare,
la nivelul județean, a prezentat o creștere, fiind deservite 210552 persoane în 2019 (tabel 27). Cu
toate acestea, gradul de racordare al populației se menține destul de redus, fiind de 61 % din
populația totală la nivelul anului 2019, mai ridicat comparativ cu primul an de referință, când se situa
la 44,6%.
TABEL 27. POPULAȚIA CONECTATĂ LA SISTEMELE DE CANALIZARE ȘI EPURARE A APELOR UZATE (2015-2019)
SISTEME DE CANALIZARE SI EPURARE A APELOR 2015 2016 2017 2018 2019
stații de epurare orășenești 160634 167805 180734 189807 210552

stații de epurare orășenești cu treaptă primară de 5588 137 141 5391 5602
epurare
stații de epurare orășenești cu treaptă secundară 155046 162865 176098 180770 200445
de epurare
stații de epurare orășenești cu treaptă terțiară de 0 4803 4495 3646 4505
epurare
sisteme de canalizare 160634 176305 189234 189807 210552
sisteme de canalizare cu epurare 160634 167805 180734 189807 210552
71
SISTEME DE CANALIZARE SI EPURARE A APELOR 2015 2016 2017 2018 2019
sisteme de canalizare fără epurare 0 8500 8500 0 0

Epurarea primară (mecanică) înlătură o parte a materiilor solide în suspensie (cca. 40-70%), în timp
ce epurarea secundară (biologică) utilizează micro-organisme aerobe şi/sau anaerobe pentru a
descompune o mare parte a substanţelor organice (cca. 50-80%), a îndepărta amoniul (cca. 75%) şi
pentru a reţine o parte din nutrienţi (cca. 20-30%). Epurarea terţiară (avansată) înlătură eficient
materiile organice, compuşii cu fosfor şi compuşii cu azot (RSM România, 2020).
Situația racordării aglomerărilor umane la sistemele de colectare şi epurare a apelor uzate, în
vederea implementării Directivei Consiliului 91/271/EEC, la nivelul județului Brăila, este evidențiată
în tabelul 28.
TABEL 28. RACORDAREA AGLOMERĂRILOR UMANE LA SISTEMELE DE COLECTARE ŞI EPURARE A APELOR

UZATE (2019)
TIP DE AGLOMERARE/LOCUITORI NUMĂR NUMĂR LOCUITORI NUMELE

ECHIVALENȚI (L.E.) LOCALITĂȚI ECHIVALENȚI LOCALITĂȚILOR
RACORDATE
aglomerări racordate
>150000 l.e. 1 183212 UAT Brăila
10000 – 150000 l.e. - - -
2000 – 10000 l.e. 6 2828 Movila Miresii
3101 Făurei
4684 Ianca
3624 Însurăței
3773 Tufești
3249 Viziru
TOTAL 7 204 471 -
Sursa: Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA citat în RSM Brăila, 2020
În conformitate cu prevederile Directivei 91/271/CEE noțiunea de „locuitor echivalent” semnifică un

termen specific privind epurarea apelor uzate, reprezentând unitatea de măsură pentru poluarea
biodegradabilă şi stabileşte dimensiunea poluării provenită de la o aglomerare umană, respectiv
poluarea rezultată atât de la populație, cât și de la activitățile industriale care evacuează ape uzate în
rețeaua de canalizare a aglomerării. Ca urmare, un locuitor echivalent (l.e.) înseamnă încărcarea
organică biodegradabilă cu un consum biochimic de oxigen în cinci zile (CBO5) de 60 de grame de
oxigen pe zi; se exprimă ca media acelei poluări produsă de o persoană într-o zi (RSM România,
2020).
Un comunicat recent al Comisiei Europene menționa că, în prezent, 81,50 % din populația județului
Brăila este racordată la sistemul de canalizare. Cu toate acestea, numai 6,05 % beneficiază de
colectare și tratare a apei uzate în conformitate cu Directiva UE privind tratarea apelor urbane
reziduale (Comisia Europeană, 2021). În plus, stațiile de tratare de la Brăila și Movila Miresii nu
corespund standardelor necesare, iar rețeaua de canalizare din zonele pe care le deservesc acestea
este în stare precară. Stațiile de pompare sunt afectate de întreruperi ale alimentării cu energie
electrică și nu au site pentru autoepurare, care îndepărtează automat materiile solide și obiectele
mari din nămol (Comisia Europeană, 2021).
72
Sistemele de canalizare/epurare la nivelul județului Brăila sunt dezvoltate cu precădere în zona

urbană, chiar și aici prezentând numeroase deficiențe, în timp ce în zonele rurale situația prezintă
deficiențe semnificative în ceea ce privește lipsa sistemelor de canalizare (PJGD Brăila, 2020). În
conformitate cu datele existente, numărul localităților care prezintă sisteme de canalizare publică, în
anul 2019, era de 4 în urban și 7 în rural (INS, 2021). Lungimea totală simplă a conductelor de
canalizare, la nivel de județ, era de 624,7 km (cu mențiunea că nu există informații referitor la gradul
de funcționalitate al acestora) (tabel 29). Distribuția în profil teritorial, la nivel de UAT, evidențiază că
59% din sistemul județean este localizat în municipiul Brăila, la care se adaugă încă 22% în orașele
Făurei, Ianca și Însurăței. La nivel rural mai bine reprezentate sunt comunele Tufești și Viziru.
TABEL 29. LUNGIMEA TOTALĂ SIMPLĂ A CONDUCTELOR DE CANALIZARE (KM), 2015-2019
LOCALITATE 2015 2016 2017 2018 2019
Brăila 283,6 298,3 298,3 298,3 368,6

Făurei 8,2 8,2 8,2 8,2 30,7
Ianca 22,4 22,4 22,4 60,3 66,7
Însurăței 4,5 4,5 4,5 45,2 45,2
Chiscani - - - 7,9 11,2
Gropeni - - - 4 4
Jirlău - - - - 2,5
Movila Miresii 10,1 10,1 10,1 10,1 10,1
Tufești - - - 42,1 42,1
Vădeni - - - - 9,2
Viziru - - - 34,4 34,4
total 328,8 343,5 343,5 510,5 624,7
La nivel național, dintre apele uzate care necesită epurare cel mai mare impact îl au apele uzate
provenite de la aglomerările urbane, în special, în ceea ce priveşte poluarea cu substanţe organice
(CBO5 şi CCO-Cr) şi nutrienţi (azot total şi fosfor total) (RSM România, 2020).
Dezvoltarea sistemelor de canalizare și de epurare a apelor pentru controlul poluării organice a fost
stabilită pe baza prevederilor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane,
modificată și completată de Directiva 98/15/CE, și a obligațiilor asumate prin Tratatul de aderare
(DPGA, 2013; RSM România, 2019). România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă, ceea
ce înseamnă că în aglomerările cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenți trebuie să se asigure o
infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită epurarea avansată (terțiară),
mai ales în ceea ce privește nutrienții azot și fosfor. În ceea ce privește gradul de epurare, epurarea
secundară (treaptă biologică) este o regulă generală pentru aglomerările mai mici de 10.000 locuitori
echivalenți (ANAR, 2019).
Ţintele propuse pentru implementarea prevederilor directivelor europene (91/271/CEE, 98/15/CE și
2000/60/CE) din domeniu au fost:
• creșterea gradului de racordare al aglomerărilor umane cu mai mult de 2.000 l.e. la
sistemele de canalizare prin extinderea rețelelor de canalizare (de la 69,1% din locuitorii
echivalenți racordați în 2013, până la 80,2% în 2015 și 100% în 2018);
• creșterea gradului de racordare al aglomerărilor umane cu mai mult de 2.000 l.e. la
sistemele de epurare prin construirea de noi stații de epurare a apelor uzate și prin
73
reabilitarea și modernizarea celor existente (pentru a realiza o acoperire de 60,6% l.e. în

2013, 76,7% l.e. în 2015 și 100% l.e. în 2018 (RSM România, 2020).
Totuși, în România, deși numărul sistemelor de colectare și epurare a crescut în ultimii ani, nivelul de
conformare al aglomerărilor este încă scăzut (ANAR, 2019).
3.2.6. SUBSTANȚE POLUANTE ALE APELOR DE SUPRAFAȚA

Poluarea cu substanțe organice, nutrienți și substanțe periculoase a apelor de suprafață sunt în
principal cauzate de evacuările și emisiile de la aglomerări umane, activitățile industriale și agricole
(PGA, 2019).
Poluarea cu substanțe organice. Poluarea cu substanțe organice este cauzată în principal de emisiile
directe sau indirecte de ape uzate insuficient epurate sau neepurate de la aglomerări umane, din
surse industriale sau agricole, și produce schimbări semnificative în balanța oxigenului în apele de
suprafață și în consecință are impact asupra compoziției speciilor/populațiilor acvatice și respectiv,
asupra stării ecologice a apelor (PGA, 2019).
Poluarea cu nutrienți. O altă problemă importantă în ceea ce privește gospodărirea apelor este
poluarea cu nutrienți (în special, azot și fosfor). Emisiile de nutrienți se datorează surselor
punctiforme (ape uzate urbane, industriale și agricole neepurate sau insuficient epurate), cât și celor
difuze (mai ales cele agricole: creșterea animalelor, utilizarea fertilizanților, etc) (DPGA, 2013; PGA
ABABI, 2019). Nutrienții conduc la eutrofizarea apelor (mai ales a lacurilor naturale și de acumulare),
determinând schimbarea compoziției speciilor, scăderea biodiversității și posibilității de utilizare a
resurselor de apă în scop potabil, recreațional etc. (PGA, 2019).
Poluarea cu substanțe periculoase. Poluarea cu substanțe chimice periculoase poate conduce la
deteriorarea semnificativă a stării corpurilor de apă și indirect poate avea efecte as upra stării de
sănătate a populației (DPGA, 2013). Substanțele periculoase pot fi emise atât din surse difuze, cât și
din surse punctiforme, din categoria acestora făcând parte produsele chimice sintetice, metalele,
hidrocarburile aromatice policiclice, fenolii, disruptorii endocrini, pesticidele etc. (PGA, 2019). Cele
mai importante surse de poluare cu acest tip de substanțe sunt aglomerările umane prin intermediul
apelor uzate (utilizarea de produse farmaceutice, produse de îngrijire personală), industrie, zone
urbane (prin poluanți atmosferici, deșeuri, utilizarea pesticidelor în grădinăritul urban, protecția
clădirilor cu biocide), agricultura (prin aplicarea pesticidelor și a nămolurilor contaminate, precum și
depuneri atmosferice), situri contaminate vechi (PGA ABABI, 2019).
Substanțele chimice periculoase, în conformitate cu prevederile directivelor europene în domeniul
apelor, pot fi de 3 tipuri, după cum urmează:
• substanțe prioritare - poluanți sau grupe de poluanți care prezintă risc semnificativ asupra
mediului acvatic, incluzând și apele utilizate pentru captarea apei potabile;
• substanțe prioritare periculoase - poluanți sau grupe de poluanți care prezintă același risc ca
și cele precedente și, în plus, sunt toxice, persistente și bioacumulabile;
• poluanți specifici la nivel de bazin hidrografic - poluanți sau grupe de poluanți specifici unui
anumit bazin hidrografic (DPGA, 2013).
3.2.7. PRINCIPALII POLUATORI AI APELOR DE SUPRAFAȚA

Sursele de poluare ale apelor sunt generate, în principal, de:
• surse punctiforme de poluare semnificative;
• surse difuze de poluare semnificative.
74
„Presiunile semnificative” reprezintă presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu

pentru corpul de apă studiat, în conformitate cu articolul 4(1) al Directivei Cadru Apă (DCA).
Obiectivele de mediu sunt reprezentate, în principal, de atingerea stării bune, nedeteriorarea stării,
împiedicarea tendinței crescătoare semnificative și durabile a poluării apei subterane și atingerea
obiectivelor DCA pentru zonele protejate (PMB-ABABI, 2015).
La stabilirea presiunilor potențial semnificative - surse punctiforme s-a aplicat un set de criterii care
au condus la identificarea acestora, având în vedere evacuările de ape epurate sau neepurate în
resursele de apă de suprafață, respectiv (PMB-ABAS, 2015; RSM România, 2020):
a. aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerințele Directivei privind epurarea apelor
uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2.000 locuitori echivalenți (l.e.) care au sisteme de
colectare a apelor uzate cu sau fără stații de epurare și care evacuează în resursele de apă; de
asemenea, aglomerările <2.000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem
de canalizare centralizat; apoi, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerările umane
cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta și epura amestecul de ape uzate și
ape pluviale în perioadele cu ploi intense (PMB-ABABI, 2015).
b. industria:
i. instalațiile care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (Directiva IED)
- inclusiv unitățile care sunt inventariate în Registrul Poluanților Emiși și Transferați (E-PRTR), care
sunt relevante pentru factorul de mediu apă;
ii. unitățile care evacuează substanțe periculoase (lista I și II) și/sau substanțe prioritare peste
limitele legislației în vigoare (în conformitate cu cerințele Directivei 2006/11/CE privind poluarea
cauzată de anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunității);
iii. alte unități care evacuează în resursele de apă și care nu se conformează legislației în vigoare
privind factorul de mediu apă (PMB-ABABI, 2015).
c. agricultura:
i. fermele zootehnice care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale
(Directiva IED) - inclusiv unitățile care sunt inventariate în Registrul Poluanților Emiși și Transferați (E-
PRTR), care sunt relevante pentru factorul de mediu apă;
ii. fermele care evacuează substanțe periculoase (lista I și II) și/sau substanțe prioritare peste limitele
legislației în vigoare (în conformitate cu cerințele Directivei 2006/11/EC privind poluarea cauzată de
anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunității);
iii. alte unități agricole cu evacuare punctiformă și care nu se conformează legislației în vigoare
privind factorul de mediu apă (PMB-ABAS, 2015; RSM România, 2020).
Sursele difuze de poluare semnificative sunt reprezentate de:
• aglomerările umane/localitățile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme
corespunzătoare de colectare și eliminare a nămolului din stațiile de epurare, precum și localitățile
care au depozite de deșeuri menajere neconforme;
• agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a
dejecțiilor, localitățile care nu au sisteme de colectare centralizate/platforme individuale a gunoiului
de grajd, unități care utilizează pesticide și nu se conformează legislației în vigoare, alte
unități/activități agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative;
• industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deșeuri
neconforme, unități ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate (PMB -ABAS,
2015; RSM România, 2020).
75
Toate apele uzate evacuate într-un receptor natural, indiferent de tipul acestora, trebuie să se
încadreze în limitele autorizate ale parametrilor de calitate. Monitorizarea surselor potențial
poluatoare care evacuează ape uzate epurate într-un receptor natural (emisar) intră în atribuțiile
ABA Buzău-Ialomița prin analizarea parametrilor de calitate înscriși în autorizațiile de gospodărirea
apelor (ABA Buzău-Ialomița, 2021). La nivelul județului Brăila sunt identificate următoarele tipuri de
folosințe ce evacuează apele uzate în receptori naturali: 5 folosințe de apă de tip aglomerări umane,
2 folosințe de apă cu activități de zootehnie, 1 folosință de apă cu activitate în industria alimentară,
2 folosințe de apă cu activități de justiție, 1 folosință de apă cu activitate în construcția de nave și
structuri plutitoare, 1 folosință de apă ce sortează agregate minerale și 1 folosință de apă cu
activitate în industria vinificației la care se monitorizează apele uzate epurate evacuate (ABA Buzău-
Ialomița, 2021).
La nivelul anului 2018 au fost individualizate o serie de surse potențiale de poluare IPPC (conform
ANPM, 2019), după cum urmează:
• SC Electrocentrale Grup SA - Sucursala Chiscani (fosta SC Termoelectrica SA Suc
Electrocentrale), comuna Chiscani
• SC Laminorul SA, municipiul Brăila
• SC Promex SA, municipiul Brăila
• SC Air Liquide România SRL, municipiul Brăila
• SC Tracon SRL, municipiul Brăila
• SC Super EGGS SRL (fosta SC Agrimon SRL), localitatea Oprișenești, Ferma Plopu
• SC Super EGGS SRL (fosta SC Agrimon SRL/SC Drymon SRL/fost SC Maragri Impex SRL),
localitatea Oprișenești, Ferma Oprișenești
• SC Super EGGS SRL (fosta SC Agrimon SRL/SC Drymon SRL), localitatea Oprișenești, Ferma
Traian
• SC Super EGGS SRL (fosta SC Drymon SRL/SC Maragri Impex SRL), localitatea Oprișenești,
Ferma Pietroiu 1
• SC TEBU Consult Invest SRL (fosta SC Vegetal Trading SRL), comuna Tufești, Ferma 1
• SC Super EGGS SRL (fosta SC Drymon SRL/SC Maragri Impex SRL), localitatea Oprișenești,
Ferma Pietroiu 2
• SC Cruciani Impex SRL, comuna Dedulești
• SC Setcar SA, municipiul Brăila
• SC Ferma Buzoiană SRL - Ferma Surdila Greci
• SC Ecoavis Best Proiect SRL , CIE 31.1NCP560, Ferma Făurei
• SC Codintensiv SRL, Făurei
• SC Complexul de Crestere a porcilor SRL, comuna Tichilești
• SC OMV Petrom SA sat Perișoru (extravilan), oraș Ianca, stația de bioremediere Ianca
(ANPM, 2019).
De asemenea, în vederea diminuării poluării punctiforme și difuze din agricultură a fost identificat un
set de măsuri cheie pentru reducerea emisiilor de nutrienți corelate cu practicile agricole și utilizarea
terenurilor. Acestea sunt în concordanță cu legislația europeană, în special, cu Directiva 91/676/CEE
privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (Directiva Nitrați)
transpusă în legislația națională prin HG 964/2000 (DPGA, 2013). Principalele obiective ale acestei
76
directive sunt reducerea poluării produsă sau indusă de nitrați din surse agricole, raționalizarea și
optimizarea utilizării îngrășămintelor chimice și organice ce conțin compuși ai azotului și prevenirea
poluării apelor cu nitrați (RSM România, 2019). Pentru implementarea acesteia, au fost elaborate și
aplicate Coduri de bune practici agricole, cât și Programe de Acțiune pentru protecția apelor
împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Prevederile programului de acțiune sunt obligatorii
pentru toți fermierii care dețin sau administrează exploatații agricole și pentru autoritățile
administrației publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe teritoriul cărora există
exploatații agricole (RSM România, 2019).
3.2.8. SUBSTANȚE POLUANTE ALE APELOR SUBTERANE ȘI PRINCIPALII POLUATORI

În ceea ce privește tipul și mărimea presiunilor antropice care pot afecta corpurile de apă subterană
(conform Directivei Cadru 2000/60/CE, anexa II-2.1), se au în vedere sursele de poluare punctiforme
și difuze:
• sursele de poluare datorate aglomerărilor umane fără sisteme de colectare și epurare a
apelor uzate (menajere, industriale, agricole, etc.) sau fără sisteme corespunzătoare de
colectare a deșeurilor;
• surse de poluare difuză determinate de activitățile agricole (ferme agrozootehnice care nu
au sisteme corespunzătoare de stocare a gunoiului de grajd, etc) și activitățile industriale
prin depozitele de deșeuri neconforme (deșeuri industriale, menajere, din construcții, etc);
• alte activități antropice potențial poluatoare (RSM România, 2020).
Din analiza datelor obținute în urma monitorizării forajelor situate pe corpurile de apă subterană se
observă că cele mai multe depășiri se înregistrează la următorii indicatori: azotați, amoniu, cloruri,
sulfați, plumb, ortofosfați, fenoli, arsen (SCA România, 2018).
Cauzele poluării acviferului freatic cu azotați sunt multiple și au un caracter cumulativ, sursele
principale ale poluării fiind:
• spălarea permanentă a solului impregnat cu compuși cu azot proveniți din aplicarea
îngrășămintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile, de către precipitațiile
atmosferice și apa de la irigații;
• lipsa sistemelor de colectare a apelor uzate, în special, la aglomerările umane din rural.
Depășiri ale standardului de calitate la azotați se înregistrează, mai ales, în zonele în care
solul este afectat de aplicarea îngrășămintelor chimice, zonele marilor combinate chimice,
cât și ale fostelor combinate, dar aceste depășiri sunt în general locale, întâlnite
preponderent în incinta sau în zonele limitrofe acestora, dar care pot constitui un pericol de
poluare a acviferelor din zonă, având în vedere caracterul hidrodinamic și conductivitatea
hidraulică a apei (SCA România, 2018).
În 2017, cele mai mari concentrații de azotați s-au înregistrat în forajele ce aparțin corpurilor de apă:
ROAG12, ROIL04, ROIL07, ROSI05 (SCA România, 2018).
Dintre factorii cu potențial major de poluare care pot afecta calitatea apei subterane se remarcă
următoarele: produse chimice (îngrășăminte, pesticide) utilizate în agricultură, ce provoacă o
poluare difuză greu de depistat și prevenit, produse menajere și produse rezultate din zootehnie,
metale grele, necorelarea creșterii capacităților de producție și a dezvoltării urbane cu modernizarea
lucrărilor de canalizare și realizarea stațiilor de epurare, exploatarea necorespunzătoare a stațiilor de
epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare și gestionare a deșeurilor și a
77
nămolurilor provenite de la epurarea apelor uzate industriale, produse petroliere, produse rezultate
din procesele industriale (SCA România, 2018).
În situația ROIL04, ROIL06, și ROIL09, aplicarea pe terenurile cultivate a fertilizatorilor este posibil să
producă un impact negativ asupra stării calitative a corpurilor de apă subterană. Pentru corpul de
apă ROIL09, sursele potențiale de poluare sunt reprezentate de evacuările de ape uzate provenite de
la populație din aglomerările umane Pogoanele (județul Buzău) și Însurăței (județul Brăila) (PMB-
ABABI, 2015). În cazul corpului de apă subterană ROSI05 au fost identificate ca posibile surse de
poluare aglomerările umane, care nu au sisteme de colectare a apelor uzate, precum și poluarea
difuză determinată de activitățile agricole (PMB-ABAS, 2015).
3.2.9. INVESTIȚII ÎN PROTECȚIA APELOR DE SUPRAFAȚĂ ȘI SUBTERANE

În decembrie 2020 Compania de Utilități Publice “Dunărea” Brăila, împreună cu Asociația de
Dezvoltare Intercomunitară “Dunărea” Brăila și Ministerul Fondurilor Europene au semnat
Contractul de Finanțare pentru “Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă
Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020” (cod SMIS 136502), finanțat prin Programul
Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020 (POIM), având ca scop îmbunătățirea infrastructurii de
apă și canalizare în localitățile din aria proiectului, în vederea îndeplinirii obligațiilor stabilite prin
Tratatul de Aderare și Directivele Europene relevante (ADI Brăila, 2020).
Investițiile în infrastructura de apă se referă la extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu
apă din județul Brăila, pentru un număr de 66 localități din 24 UAT-uri, care în prezent nu beneficiază
de sisteme de alimentare cu apă sau au acoperire parțială. Principalii indicatori fizici sunt: 147,541
km rețea de distribuție apă potabilă nou construită, 130,192 km rețea de distribuție apă potabilă
reabilitată, 333,887 km aducțiune apă potabilă nou construită, 44,972 km aducțiune apă potabilă
reabilitată, 12 rezervoare noi de înmagazinare apă potabilă, 1 stație nouă de tratare apă (ADI Brăila,
2020).
Investițiile în infrastructura de canalizare se referă la extinderea și reabilitarea sistemelor de apă
uzată din județul Brăila, pentru un număr de 21 localități din 18 UAT-uri, care în prezent nu
beneficiază de sisteme de canalizare sau au acoperire parțială. Principalii indicatori fizici sunt:
299,858 km rețea de canalizare nou construită, 30,472 km rețea de canalizare reabilitată, 110,531
km colectoare apă uzată, 85 stații noi de pompare apă uzată, 1 instalație de uscare, neutralizare si
valorificare termică a nămolului, care va prelua nămolurile de la toate stațiile de epurare ape uzate
(SEAU) și stațiile de tratare apă potabilă (STAP) gestionate de CUP Dunărea Brăila (ADI Brăila, 2020).
Prin implementarea acestui proiect se va asigura necesarul de apă potabilă pentru consum la
standardele de calitate conform Directivei CE 98/83/CE privind calitatea si cantitatea apei destinată
consumului uman. De asemenea, se vor asigura servicii de colectare și epurare în condiții optime ale
apelor uzate, conform Directivei 91/271/CE privind apele uzate prevenind astfel riscul de
îmbolnăvire a populației din cauza factorilor nocivi prezenți în apele uzate urbane (ADI Brăila, 2020).
78
3.3. CALITATEA SOLULUI

3.3.1. REPARTIȚIA TERENURILOR AGRICOLE PE CLASE DE CALITATE
Suprafața agricolă reprezintă peste 80% din teritoriului județului, cea mai mare parte fiind formată
din terenuri arabile.
Calitatea terenurilor agricole este dată atât de fertilitatea solului, cât și modul de manifestare a
celorlalți factori de mediu față de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează
în 5 clase de calitate, diferențiate după nota medie de bonitare (clasa I: 81-100 puncte și clasa a V-a:
1-20 puncte), care dau pretabilitatea acestora pentru folosințele agricole (RSM România, 2020). În
acest sens, semnificația acestor clase este:
• clasa I de calitate cuprinde soluri cu productivitate foarte bună;
• clasa a-II-a de calitate cuprinde soluri cu productivitate bună;
• clasa a-III-a de calitate cuprinde soluri cu productivitate medie;
• clasa a-IV-a de calitate cuprinde soluri cu productivitate slabă;
• clasa a-V-a de calitate cuprinde soluri cu productivitate foarte slabă (OSPA Brăila, 2021).
Numărul de puncte de bonitare se obţine printr-o operaţiune complexă de cunoaştere aprofundată a

unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerinţele de existenţă ale unor plante de
cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale (RSM Brăila, 2020).
Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimice Brăila a executat studii pedologice, de bonitare
si agrochimice la nivelul tuturor UAT-urilor din județ, cu excepția comunelor Mărașu, Frecăței,
Gropeni (Insula Mare a Brăilei) care sunt în curs de execuție (OSPA Brăila, 2021). Situația rezultată
poate fi analizată în tabelul de mai jos, evidențiind potențialul agricol pe tipuri de folosință și clase
de calitate. Astfel, se constată că cea mai mare parte a suprafeței agricole se încadrează în clasa a II-
a (39,5%), urmată de clasa a III-a (37,8%).
TABEL 30. REPARTIȚIA TERENURILOR PE TIPURI DE FOLOSINȚĂ ȘI CLASE DE BONITATE (CLASE DE CALITATE )
NR. FOLOSINȚA UM CLASE DE CALITATE ALE SOLURILOR

CRT. I II III IV V
1. arabil ha 24229,71 146194,22 131086,23 35733,67 13919,92
2. pășuni ha 10,02 2346,59 11417,13 1611,2 7336,07
3. vii ha 246,99 1714,84 1436,95 3311,97 30,27
4. livezi ha 1,8 292,95 315,34 339,38 1,0
total agricol ha 24488,52 150548,6 144255,65 40996,22 21287,26
Sursa: OSPA Brăila, 2021
79
3.3.2. TERENURI AFECTATE DE DIVERȘI FACTORI LIMITATIVI

Calitatea solului poate fi afectată de restricții determinate de factori naturali și antropici. Influențele
dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor și a funcțiilor solurilor, respectiv
în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este și mai grav, în afectarea calității produselor
agricole și a securității alimentare, cu urmări serioase asupra calității vieții omului (RSM România,
2018).
Restricţii ale calităţii solurilor, cu referire la degradare şi potenţial productiv redus (RSM Brăila, 2020)
au fost evidențiate în următoarele situații:
a) Soluri sărăturate sau afectate de sărăturare: solonceacuri, soloneţuri, complex de solonceacuri-
soloneţuri cu un potenţial productiv foarte redus (pajişti foarte slabe); cernoziomuri sărăturate
(salinizate şi alcalizate); soluri aluviale sărăturate (salinizate şi alcalizate). Dacă salsodisolurile în
majoritate au origine primară, procesele de sărăturare pe cernoziomuri şi soluri aluviale sunt de
origine antropică (secundară) şi au apărut în condiţiile îndiguirii şi neaplicării lucrărilor ameliorative în
lunci, a pierderilor de apă din amenajările pentru irigaţii, dar și a ridicării nivelului pânzei freatice şi a
neaplicării tehnologiilor ameliorative corespunzătoare (RSM Brăila, 2020).
b) Soluri afectate de exces de umiditate. Apariția umidității excesive ca urmare a aplicării normelor
de udare incorecte sau a excesului de precipitații (mai ales pe solurile cu textură fină) în anumite
perioade ale anului (OSPA Brăila, 2021).
c) Soluri afectate de compactare. În luncă aceste soluri sunt frecvente. S-au format datorită
configuraţiei litologice favorabile (prezenţa cu preponderenţă a fracţiunilor fine în stratul arabil) cât
şi prin efectuarea lucrărilor agricole în condiţii de umiditate ridicată, toamna târziu. În câmpie
procesele de compactare sunt localizate frecvent la adâncimea părţii inferioare a stratului arabil
(talpa plugului) datorându-se măsurilor agrotehnice aplicate necorespunzător (RSM Brăila, 2020).
d) Soluri nisipoase afectate de eroziune eoliană. Datorită texturii grosiere, a fertilităţii reduse şi a
vegetaţiei slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflaţiei, reclamând intervenţii de
fixare şi aplicarea unor sisteme de agricultură ameliorativă specifice. După anul 1991, odată cu
defrişările intense ale plantaţiilor de vii şi tăierea necontrolată a perdelelor forestiere, fenomenul de
eroziune prin deflaţie pe aceste soluri s-a accentuat (RSM Brăila, 2020). Solurile afectate de eroziune
eoliană au volum edafic mic, capacitate de reţinere a apei redusă şi suferă de pe urma secetei, având
fertilitate scăzută (RSM România, 2019).
e) Zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. În cadrul
Ordinului nr. 1552-743/2008 (emis de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale) pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de
nitrați din activități agricole, se observă că în cadrul județului Brăila sunt menționate 40 de UAT-uri
(tabel 31). Această încadrare evidențiază că aproape toate unitățile administrativ-teritoriale din județ
au fost identificate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitrați.
TABEL 31. ZONE VULNERABILE LA POLUAREA CU NITRAȚI DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE
NR. LOCALITATE NR. CRT. LOCALITATE

CRT.
1 Berteștii de Jos 21 Râmnicelu
2 Bordei Verde 22 Romanu
3 Cazasu 23 Salcia Tudor
4 Chișcani 24 Scorțaru Nou
5 Cireșu 25 Siliștea
6 Dudești 26 Stăncuța
80
NR. LOCALITATE NR. CRT. LOCALITATE

CRT.
7 Făurei 27 Surdila-Găiseanca
8 Frecăței 28 Surdila-Greci
9 Galbenu 29 Sutești
10 Gemenele 30 Tichilești
11 Grădiștea 31 Traian
12 Gropeni 32 Tudor Vladimirescu
13 Ianca 33 Tufești
14 Însurăței 34 Ulmu
15 Jirlău 35 Unirea
16 Mărașu 36 Vădeni
17 Măxineni 37 Victoria
18 Mircea Vodă 38 Vișani
19 Movila Miresii 39 Viziru
20 Racovița 40 Zăvoaia
Sursa: Ordin nr. 1552-743/2008 pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din
activități agricole
Ulterior, în anul 2013, în urma consultărilor cu Comisia Europeană, s-a agreat ca România să nu mai
desemneze zone vulnerabile la nitrați, ci să aplice prevederile Codului de bune practici agricole și
măsurile din programele de acțiune pe întreg teritoriul țării (RSM România, 2019). Pentru
exploataţiile agricole cu un număr de animale cuprins între 8 şi 100 UVM de pe raza localităţilor
vulnerabile la poluarea cu nitraţi este obligatorie aplicarea măsurilor din Programul de Acţiune
pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole. Consiliile locale au elaborat planuri de acţiune
locale care cuprind măsuri pentru protecţia apelor şi solului împotriva poluării cu nitraţi pentru
localităţile respective (RSM Brăila, 2020). Pentru o mai bună gospodărire a s olului în zonele
identificate drept vulnerabile se aplică obligatoriu Codul de bune practici agricole. Totodată, s-a
organizat sistemul naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii
pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi
(RSM Brăila, 2020). Pentru două comune (Vădeni și Chiscani) au fost realizate două platforme de
depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd în cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu
Nutrienţi”, derulat de autoritatea centrală pentru protecția mediului, lucrările fiind deja finalizate și
recepționate în 2015 (RSM Brăila, 2020).
Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimice Brăila a realizat, pentru anul 2013, un inventar al
suprafețelor afectate de diferite procese naturale, redat în tabelul de mai jos. Coform acestor date se
constată că zone considerabile sunt afectate de procese de salinizare și sodizare (35939,99 ha),
gleizare (33687,12 ha), ș.a.
TABEL 32. SUPRAFATA TERENURILOR AGRICOLE AFECTATE DE DIVERSI FACTORI LIMITATIVI AI CAPACITATII
PRODUCTIVE (HA)
TIP DE PROCES SUPRAFAȚĂ (HA) % DIN TOTALUL SUPRAFEŢEI AGRICOLE

gleizare 33687,12 8,70
salinizare 17469,75 4,51
sodizare 6042,95 1,56
81
TIP DE PROCES SUPRAFAȚĂ (HA) % DIN TOTALUL SUPRAFEŢEI AGRICOLE

salinizare și sodizare 35939,99 9,28
eroziune 770,00 0,20
relief de dune 21540,00 5,60
total 115451,81 29,82
Sursa: OSPA Brăila citat în RSM Brăila, 2020
Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice
etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. Factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens
negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora (RSM Brăila,
2020).
3.3.3. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DEGRADARII SOLURILOR

Inventarierea siturilor contaminate și potențial contaminate de procese antropice. De-a lungul
timpului, desfășurarea anumitor activități antropice a condus la poluarea solului și subsolului. La
nivelul României, principalele activități economice cu impact asupra solului, subsolului și apelor
subterane/de suprafață sunt industria minieră și metalurgică, industria chimică, industria petrolieră,
depozitele vechi de pesticide, etc. (HG 683/2015). Gestionarea siturilor contaminate are ca scop
ameliorarea oricăror efecte adverse în cazul în care se suspectează sau se dovedește deteriorarea
mediului și reducerea amenințărilor potențiale asupra sănătății umane, corpurilor de apă, solului,
habitatelor, produselor alimentare și biodiversității (RSM România, 2018).
Inventarierea siturilor contaminate și potențial contaminate a inceput în anul 2008 conform HG
1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului. În prima
etapă, au fost propuse 21 situri contaminate/potenţial contaminate, reprezentând amplasamente pe
care s-au desfășurat activități din domeniul extracției petrolului, comercializării de carburanți, industriei
chimice, eliminării unor deșeuri și altele care au fost încărcate într-o bază de date on line administrată de
ANPM, conținând informații care au fost avute în vedere la elaborarea Strategiei naţionale şi a Planului
naţional de acţiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România aprobate prin HG 683/2015
(inventarul a fost reactualizat în 2017 și 2019) (APM Brăila, 2021).
În cursul anului 2019 s-a început reinventarierea siturilor contaminate/potențial contaminate deoarece s-
a modificat legislația prin adoptarea Legii 74/2019 privind gestionarea siturilor contaminate și a Ordinului
nr. 1423-3687/2020 (emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației) privind Metodologia de investigare a siturilor potențial contaminate și a
celor contaminate. Pe baza informațiilor primite de la primării și de la deținători sunt în analiză 28 de
amplasamente care vor fi incluse în aceste liste (APM Brăila, 2021).
În ceea ce privește acţiunile întreprinse pentru remedierea siturilor contaminate se constată că au fost
reglementate patru proiecte de remediere și decontaminare pentru depozitele OMV Petrom Brăila Oraş,
Brăila Port, Făurei și Ianca. Pentru primele două proiectele sunt în curs de implementare iar
amplasamentele Făurei și Ianca au fost decontaminate. Pentru sondele de extracţie petrol care au fost
abandonate OMV Petrom întocmeşte documentaţiile necesare reglementării din punct de vedere al
protecţiei mediului şi stabilirii obligaţiilor de mediu, după caz (APM Brăila, 2021).
Poluări accidentale. În anul 2019, pentru județul Brăila au fost raportate 7 incidente de mediu, iar în
2018 au avut loc patru incidente (RSM România 2019; RSM România, 2020).
82
3.3.4. PRESIUNI ASUPRA STARII DE CALITATE A SOLURILOR

Presiunile asupra stării de calitate a solurilor sunt reprezentate de utilizarea nerațională a
îngrășămintelor chimice, a pesticidelor, depozitarea deșeurilor, etc.
Utilizarea și consumul de îngrășăminte. Utilizarea îngrășămintelor chimice în agricultură prezintă o
variație multianuală legată de necesarul din sol sau de deficitul în anumiți nutrienți în diferiți ani
(RSM România, 2019). În acest sens, situația aplicării fertilizanților chimici pe terenurile agricole
evidențiază o tendință ascendentă în perioada 2015-2019 (tabel 33). Din totalul îngrășămintelor
utilizate la nivelul ultimului an de referință, cele pe bază de azot reprezintă 53,7%, cele cu fosfor
44,4%, iar cele pe bază de potasiu 1,9%.
TABEL 33. UTILIZAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR CHIMICE (2015-2019)
ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE 2015 2016 2017 2018 2019
TONE SUBSTANȚĂ ACTIVĂ
azotoase 8085 15899 17837 18742 20685
fosfatice 6290 11329 14120 15620 17123
potasice 429 369 498 498 744
total 14804 27597 32455 34860 38552
Sursa: INS, Tempo Online
Referitor la arealele de aplicare se constată că cea mai întinsă suprafață fertilizată a fost înregistrată
în anul 2019 (tabel 34).
TABEL 34. SUPRAFAȚA TERENURILOR PE CARE S-AU APLICAT ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE (2015-2019)
ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE 2015 2016 2017 2018 2019
SUPRAFAȚA (HECTARE)
azotoase 104467 217800 227840 230164 248578
fosfatice 104467 217800 227840 230164 248578
potasice 28174 11200 14520 14520 21886
Cantitatea de îngrășăminte naturale aplicate a înregistrat o scădere semnificativă în anul 2016,

urmată de o tendință ușor ascendentă, ajungând la 253440 tone substanță activă la nivelul ultimului
an de referință. În consecință, suprafața fertilizată a înregistrat o evoluție similară, fiind de 7680 ha
în 2019 (tabel 35).
TABEL 35. CANTITATEA DE INGRAȘAMINTE NATURALE UTILIZATE IN AGRICULTURA ȘI SUPRAFAȚA

FERTILIZATA (2015-2019)
2015 2016 2017 2018 2019
îngrășăminte naturale (tone substanță activă) 668700 204800 214640 214640 253440
83
2015 2016 2017 2018 2019
suprafaţa pe care au fost aplicate (ha) 36350 6400 6850 6580 7680
Consumul de produse de protecția plantelor (fitosanitare). Produsele de uz fitosanitar utilizate sunt

erbicidele, insecticidele și fungicidele, cu rolul de a permite o dezvoltare optimă a culturilor agricole.
Analiza situației utilizării acestora, în intervalul 2015-2019, este evidențiată în tabelul de mai jos. La
nivelul ultimului an de referință, din totalul consumului de produse de protecţie a plantelor,
erbicidele reprezintă 67,3%, fungicidele 21,8% iar insecticidele doar 10,9 %. În anul 2019, comparativ
cu anul 2018, s-a constatat o scădere semnificativă a consumului de fungicide și mai redusă a celui
de erbicide, precum și o ușoară creștere a consumului de insecticide.
TABEL 36. UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR (2015-2019)
PRODUSE FITOSANITARE UNITATE MĂSURĂ ANII
2015 2016 2017 2018 2019
insecticide kg substanță activă 9002 6638 7125 7314 9340
fungicide kg substanță activă 33221 56415 58420 57830 18680
erbicide kg substanță activă 36733 57467 65290 66953 57580
Situația amenajărilor de îmbunătățiri funciare/agricole. O parte semnificativă din suprafață agricolă

a României resimte efectele negative ale secetei, ale rezervelor de apă insuficiente și ale sistemelor
de irigații slab funcționale (HG 793/2016). În acest context, sunt necesare amenajări de îmbunătățiri
funciare, ca lucrări hidrotehnice complexe și agropedoameliorative, în scopul prevenirii și înlăturării
acțiunii factorilor de risc, respectiv secetă, exces de apă, eroziunea solului și inundații, precum și
poluare, pe terenurile cu orice destinație, indiferent de proprietar. Acestea contribuie la valorificarea
capacității de producție a terenurilor și a plantelor, precum și la introducerea în circuitul economic a
terenurilor neproductive (Legea 138/2004, republicată).
La nivel județean, principalele tipuri de amenajări de îmbunătățiri funciare (pentru irigații, lucrări de
desecare-drenaj și pentru lucrări antierozionale) sunt repartizate, la nivelul anului 2019, după cum
urmează:
a) suprafața totală amenajată pentru irigații - 377077 ha;
b) suprafața totală amenajată cu lucrări de desecare - 268100 ha.
c) suprafața totală amenajată pentru irigații.
Suprafața totală amenajată pentru irigații este constituită aproape integral din terenuri agricole,
înregistrându-se o ușoară diminuare în perioada 2015-2019 (tabel 37). De altfel, se constată că, cea
mai mare parte a suprafeței agricole prezintă amenajări pentru irigații.
TABEL 37. SUPRAFAȚA TERENURILOR AMENAJATE CU LUCRĂRI DE IRIGAȚII (2015-2019)
CATEGORII DE FOLOSINȚĂ A 2015 2016 2017 2018 2019

TERENURILOR
ha
84

TERENURILOR
suprafața totală amenajată 377077 377077 377077 377077 377077
suprafața agricolă amenajată 357488 357476 357473 357471 357469
teren arabil 325711 325699 325697 325695 325693
Sursa: INS, Tempo Online Sursa: INS, Tempo Online
În prezent, există 13 sisteme de irigații (tabel 38), cea mai mare extindere având-o amenajările
Terasa Brăilei, I.M.B. (Insula Mare a Brăilei) și Ialomița Călmățui, însumând împreună 53% din
suprafața totală.
Utilizarea irigaţiilor este indispensabilă în condiţiile climatului temperat continental cu caracter de
excesivitate specific judeţului Brăila. Abaterile de la regimul optim de irigare pot avea efecte
negative asupra solului. Modificări însemnate pot avea loc din cauza calităţii apei de irigare folosite,
fiind posibilă apariţia fenomenelor de salinizare şi alcalinizare (în situaţia apelor conţinând săruri),
sau modificarea texturii (în măsura în care apa conţine aluviuni în suspensie) (RSM Brăila, 2020).
TABEL 38. CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE IRIGAȚII (2021)
NR. CRT. AMENAJARE SUPRAFAȚA
BRUTĂ NETĂ
1 Terasa Brăilei 71480 67439
2 I.M.B. (Insula Mare a Brăilei) 68934 64661
3 Ialomița Călmățui 59807 57429
4 Terasa Viziru 33905 32658
5 Nămoloasa Măxineni 30635 29928
6 Ianca Surdila Greci 28522 26761
7 Călmățui Gropeni Chiscani 16190 15608
8 Gradistea Faurei Jirlau 15881 14605
9 Latinu Vădeni 13992 13099
10 Lunca Râu Buzău 6608 6453
11 Brăila Dunăre Siret 3784 3625
12 Noianu Chiscani 1784 1780
13 B.H. Călmățui 25555 23426
Total Filiala IF Brăila 377077 357472
Sursa: ANIF Brăila, 2021
Cu toate acestea, suprafața agricolă irigată efectiv cu cel puțin o udare este mult mai redusă,
însumând 140615 ha la nivelul ultimului an de referință (tabel 39), ceea ce reprezintă 39,3%
85
capacitate utilizată. Totuși, trebuie menționată o tendință evidentă ascendentă începând cu anul
2016.
TABEL 39. SUPRAFAȚA AGRICOLĂ IRIGATĂ EFECTIV CU CEL PUȚIN O UDARE (2015-2019)
CATEGORII DE FOLOSINȚĂ A TERENURILOR 2015 2016 2017 2018 2019
HA
teren arabil 98781 89853 106579 138834 140555
a) suprafața totală amenajată cu lucrări de desecare s-a menținut constantă în intervalul 2015-
2019, fiind de 268100 ha, din care 92% terenuri agricole (tabel 40). Pe categorii de folosință,
majoritatea lucrărilor de desecare au fost aplicate pe terenurile arabile.
Cele mai importante sisteme de desecare din județ sunt I.M.B. (Insula Mare a Brăilei), Ialomița
Călmățui, Terasa Brăilei și Nămoloasa Măxineni (tabel 41), împreună însumând peste 66% din
suprafața totală amenajată la nivel județean.
TABEL 40. SUPRAFAȚA TERENURILOR AMENAJATE CU LUCRĂRI DE DESECARE (2015-2019)

TERENURILOR
HA
suprafața totală amenajată 268100 268100 268100 268100 268100
din care: teren arabil 226084 226084 226084 226084 226084
din care: pășuni naturale 17494 17494 17494 17494 17494
din care: vii, pepiniere viticole și 4046 4046 4046 4046 4046
hameiști
din care: livezi de pomi, pepiniere, 290 290 290 290 290
arbuști fructiferi
TABEL 41. CARACTERISTICILE AMENAJARILOR DE DESECARE (2021)
BRUTĂ NETĂ
1 Terasa Brăilei 32871 31743
2 I.M.B. (Insula Mare a Brăilei) 69241 65571
3 Ialomița Călmățui 44552 42997
4 Terasa Viziru 19266 18118
86
5 Nămoloasa Măxineni 30640 27419
6 Ianca Surdila Greci 9905 8615
7 Călmățui Gropeni Chiscani 17129 16118
8 Grădiștea Făurei Jirlău 2738 3697
9 Latinu Vădeni 13079 10721
10 Lunca Râu Buzău 649 649
11 Brăila Dunăre Siret 4854 4629
12 Noianu Chiscani 150 132
13 B.H. Călmățui 23026 18505
Total Filiala IF Brăila 268100 248914
3.4. STAREA PĂDURILOR

3.4.1. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
Suprafața fondului forestier în județul Brăila, în anul 2019, era de 28328 ha, din care 89,4% este
reprezentată de păduri de foioase, iar restul este ocupat de alte terenuri (din fondul forestier)
(Garda Forestieră Focșani, 2021). În ceea ce privește tipurile de proprietate, se constată că circa
81,3% din fondul forestier (23022 ha) se află în proprietatea statului (tabel 42), 16,3% aparține
persoanelor fizice și juridice, iar restul de de 2,4% reprezintă proprietate publică a unităților
administrativ-teritoriale.
TABEL 42. REPARTIȚIA FONDULUI FORESTIER IN JUDETUL BRAILA, PE FORME DE PROPRIETATE (2019)
FORMA DE PROPRIETATE SUPRAFEŢE (HA) PE ANI
proprietate de stat 23022
proprietate publică a UAT 673
proprietate privată a persoanelor juridice 893
proprietate privată a persoanelor fizice 3740
total 28328
Sursa: Garda Forestieră Focșani, 2021
În profil teritorial, la nivelul UAT-urilor din județ, repartiția suprafețelor fondului forestier aflat în
administrarea Direcției silvice Brăila este evidențiată în tabelul 43, pe cele trei ocoale silvice: Brăila,
Ianca și Lacu Sărat.
87
TABEL 43. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER ADMINISTRAT DE DIRECȚIA SILVICA BRAILA (2020)
NR.CRT UAT TOTAL SUPRAFAȚĂ ADMINISTRATĂ SUPRAFAȚĂ FĂRĂ PAZA CU

de stat privat (PF; PJ; UAT) CONTRACT OCOALE PRIVATE
ha ha ha ha
Ocolul silvic Brăila
1 Brăila 137.08
2 Berteștii de Jos 2671.84
3 Frecăței 2265.48
4 Mărașu 1265.96 70
5 Măxineni 118.79
6 Siliștea 136.31 78 88
7 Stăncuța 1101.54 254
8 Vădeni 1642.25
Total 9339.25 148 88 254
Ocolul silvic Ianca
1 Bărăganul 0 0
2 Berteștii de Jos 250.49 102.12 939.8
3 Însurăței 555.37 447.41
4 Bordei Verde 0 0
5 Ciocile 0 14
6 Cireșu 562.88 0
7 Dudești 457.94 13.1 7.5
8 Galbenu 0 0
9 Gemenele 0 0
10 Grădiștea 266.75 0 366.65
11 Jirlău 234.5 102.92
12 Mircea Vodă 235.31 14.15
13 Movila Miresii 0 0
14 Racoviță 76.2 0 26.86
15 Râmnicelu 0 94.2 514.92
16 Romanu 0 0
17 Roșiori 19.7
18 Salcia Tudor 0 0
19 Scorțaru Nou 127.72 41.43 90.78
20 Surdila-Găiseanca 0 22.52
21 Surdila-Greci 463.38 14.54
22 Șutești 54.71 67.25 260.79
23 Traian 0 0
24 Ulmu 265.15 37.4
25 Unirea 0 66.23
26 Victoria 7.5 0
27 Vișani 1145.32 10 50.56
28 Viziru 0 0
88
NR.CRT UAT TOTAL SUPRAFAȚĂ ADMINISTRATĂ SUPRAFAȚĂ FĂRĂ PAZA CU

29 Zăvoaia 125.85 36.75 CONTRACT OCOALE PRIVATE
30 Făurei 157.25 3.56
31 Ianca 0.7 21.47
32 Stăncuța 0 0
4987.02 1128.75 58.06 2199.8
Total
Ocolul silvic Lacu Sărat
1 Brăila 547.85
2 Chiscani 1089.10 17.69 16.5
3 Mărașu 292.41 7.10
4 Tufești 550.40
5 Gropeni 428.99 5.40
6 Tichilești 544.45
7 Stăncuța 4963.95 12.00 459.90 709.57
8 Berteștii de jos 7.10 939.50
9 Romanu 0.00 66.20
10 Cazasu 0.00 11.30
11 Tudor Vladimirescu 0.00 16.00
Total 8424.25 135.69 476.4 1649.07
Sursa: Direcția Silvică Brăila, 2021
Repartiția pădurilor pe grupe de specii evidențiază că cea mai mare suprafață este ocupată de
foioase moi (17585 ha), urmată de foioase tari (7080 ha) și cvercinee (651 ha) (Garda Forestieră
Focșani, 2021).
În raport de funcțiile pe care le îndeplinesc pădurile se clasifică în două grupe funcționale:
• grupa I, cuprinde păduri cu funcții speciale de protecție a apelor, a solului, a climei și a
obiectivelor de interes național, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului și
ecofondului, precum și pădurile din ariile naturale protejate de interes național;
• grupa a II-a, cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie, în care se urmăresc
realizarea masei lemnoase de calitate superioară şi a altor produse ale pădurii, precum şi,
concomitent, protecţia calităţii factorilor de mediu (Codul Silvic - Legea 46/2008).
La nivelul județului Brăila, pădurile cu funcţii speciale de protecţie cuprind mai multe subgrupe
funcționale, a căror distribuție este evidențiată în tabelul de mai jos.
TABEL 44. PĂDURI CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
NR. CRT. TIPUL DE PĂDURE SUPRAFAŢA (HA)

1. de protecţie a apelor 8125,37
2. de protecţie a terenurilor degradate 1224,07
3. de protecţie contra factorilor climatici 3915,12
4. pentru recreere 28,69
5. rezervaţii seminţe 106,99
6. destinate ocrotirii unor specii de faună 1989,81
89
Distribuția pădurilor pe tipuri funcționale evidențiază că tipurile funcționale I și II se extind pe 5433

ha (21,5%), iar cele din tipurile III-VI ocupă 19883 ha (78,5%) (Garda Forestieră Focșani, 2021).
Tipurile funcționale I și II cuprind păduri cu funcții de protecție absolută, fiind excluse de la
reglementarea procesului de producție lemnoasă (recoltarea de produse principale), tipurile
funcționale III și IV cuprind pădurile cu funcții speciale de protecţie și producție, pentru care se
reglementează procesul de producție lemnoasă (produse principale, însă cu restricții speciale în
aplicarea măsurilor de gospodărire) și tipurile funcționale V și VI cuprind pădurile cu funcții de
producție în care se aplică întreaga gamă de lucrări silvotehnice (RSM România, 2020).
3.4.2. PĂDURI AFECTATE

Starea de sănătate a pădurilor. Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor include urmărirea
manifestărilor fizice și fiziologice a arborilor, defolierea, precum și vătămările cauzate de vânat și
animale domestice, insecte, ciuperci, agenți abiotici și antropici, incendii, etc. (PRDSE, 2014). În
general, starea de sănătate a pădurilor la nivel județean este apreciată a fi favorabilă, nefiind
înregistrate pagube semnificative care să afecteze fondul forestier (Direcția Silvică Brăila, 2021).
Dintre dăunătorii specifici vegetației forestiere din România, infestări anuale pe suprafețe însemnate
de pădure sunt produse de insectele defoliatoare (ex. Lymantria dispar) în cazul arboretelor de
foioase (RSM România, 2020).
În același timp, toate trupurile de pădure administrate de Ocolul Silvic Ianca au fost afectate în
ultimii 3 ani de secetă. Arboretele prezintă fenomen de uscare de la slab la puternic, cele mai
afectate fiind localizate în zona râului Buzău, în UAT-urile: Surdila-Greci, Făurei, Vișani, Jirlău,
Grădiștea. Regularizarea râului Buzău are o influență negativă în starea actuală a arboretelor
determinată de lipsa inundațiilor în arborete iubitoare de apă din tipul natural de pădure (zăvoaie de
plop și salcie) (Direcția Silvică Brăila, 2021).
De asemenea, o situație nefavorabilă a pădurilor este cauzată de tăierile abuzive, ilegale.
Analiza incendiilor de pădure produse între anii 2014-2018, evidențiază că cele mai mari suprafețe
afectate au fost înregistrate în anii 2014 și 2018, iar în anii 2016 și 2017 nu au fost evidențiate astfel
de evenimente (tabel 45).
TABEL 45. EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI FORESTIERE PARCURSE DE INCENDII DE PĂDURE (2014-2018)
2014 2015 2016 2017 2018
suprafața afectată (ha) 2,2 0,2 0,0 0,0 2,5
Suprafețe de pădure parcurse cu tăieri. Acțiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea
valorificării lemnului și pentru asigurarea condițiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s -au
desfășurat prin executarea de tăieri (SAS, 2019). Evoluția suprafețelor de pădure parcurse cu tăieri,
pe tipuri de lucrări, pentru intervalul 2015-2019 este evidențiată în tabelul 46.
90
TABEL 46. SUPRAFATA PARCURSA DE TAIERI PE TIPUL DE TAIERI IN JUDETUL BRAILA (2015-2019)
TIPUL DE TĂIERI SUPRAFAȚA PARCURSA CU TAIERI (HA)
2015 2016 2017 2018 2019

suprafaţa totală parcursă cu tăieri 426 296 308 360 359
tăieri de regenerare în codru, din care: 179 117 178 126 158
-tăieri succesive - - - - -
-tăieri progresive - - - - -
-tăieri grădinărite - - - - -
-tăieri rase 179 117 178 126 158
tăieri de regenerare în crâng 166 149 96 181 158
tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab 81 30 34 53 43
productive şi degradate
tăieri de conservare - - - - -
La nivelul ultimului an de referință, suprafața afectată a fost de 359 ha, în cea mai mare parte tăieri
de regenerare în codru (44%) și tăieri de regenerare în crâng (44%).
Analizând evoluția volumului de lemn recoltat în intervalul 2015-2019 se constată că cea mai mare
cantitate a fost de 74,95 mii m3 la nivelul anului 2019, predominant specii moi (tabel 47).
TABEL 47. EVOLUTIA VOLUMULUI DE MASA LEMNOASA RECOLTATA PE PRINCIPALELE SPECII (MII M 3) (2015-
2019)
VOLUMUL DE MASA LEMNOASA RECOLTAT (MII 2015 2016 2017 2018 2019
M3)
total, din care: 67,9 57,28 65,88 67,78 74,95
stejar 0,1 0,1 0,4 0,4 0,2
diverse specii tari 5,7 6,78 7,68 8,29 9,25
diverse specii moi 62,1 50,4 57,8 59,09 65,5
3.4.3. INVESTIȚII PENTRU PENTRU PROTECȚIA ȘI EXTINDEREA PĂDURILOR

În conformitate cu prevederile Codului Silvic (Legea 46/2008), cu modificările și completările
ulterioare, judeţul în care suprafaţa fondului forestier reprezintă mai puţin de 30% din suprafaţa
totală a acestuia este considerat zonă deficitară în păduri. În această categorie se încadrează și
județul Brăila, cu circa 6%, situându-se la nivel național pe poziția a patra (RSM România, 2020). Însă,
în profil teritorial, distribuția spațială la nivel de UAT evidențiază diferențieri considerabile (fig. 14).
Astfel, cea mai mare pondere a suprafețelor ocupate de păduri și altă vegetație forestieră se
înregistrează în comunele Berteștii de Jos (36,3 %), Stăncuța (29,3 %), Vișani (15,7%), municipiul
Brăila (15,7%) Chiscani (11%) și Vădeni (10,5%). Circa 86% dintre UAT-uri prezintă sub 10% fond
91
forestier. Dintre acestea, cea mai critică situație este caracteristică pentru opt UAT-uri, care conform
datelor Direcției Silvice Brăila și INS nu identifică suprafețe forestiere.
Ponderile reduse ale zonelor împădurite din câmpie se corelează cu procese frecvente și prelungite
de secetă (Strategia Forestieră Națională, 2017). Aceste fenomene se accentuează de la perioadă la
perioadă, pe fondul unor dificultăți de ordin social și legislativ și al lipsei de capacități instituționale și
financiare la mare parte dintre deținătorii de păduri sau de terenuri care ar trebui împădurite. În
acest sens, investițiile din acest domeniu au fost reduse sau chiar neglijate (Strategia Forestieră
Națională, 2017).
La nivel național, pentru perioada următoare, se preconizează o majorare a suprafeței ocupate cu
vegetație forestieră, cu prioritate în județele deficitare, prin împăduriri în terenuri degradate inapte
pentru agricultură și prin împăduriri în vederea realizării Sistemului național de perdele forestiere de
protecție (RSM România, 2019). De asemenea, s-a evidențiat necesitatea unei prioritizări a planurilor
de împădurire, mai ales a zonelor de câmpie care au foarte puține păduri (RSM România, 2019).
Regenerarea pădurilor este un proces de înnoire sau de refacere a generațiilor de arbori în locul
celor exploatate sau distruse din diferite cauze (de exemplu, doborâturi de vânt etc.) (RSM România,
2019). Totodată, creșterea suprafeței ocupate cu păduri conduce la îmbunătățirea condițiilor de
mediu, contribuind la reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și neproductive agricol.
92
FIGURA 14. PONDEREA FONDULUI FORESTIER DIN TOTAL SUPRAFAȚĂ UAT (%), 2020
Sursa: Direcția Silvică Brăila
Evoluția suprafețelor de păduri regenerate a cunoscut o dinamică oscilantă, prezentând cea mai
semnificativă extindere la începutul intervalului analizat, în timp ce la nivelul ultimului an de
referință însumează 368,13 ha (tabel 48).
93
TABEL 48. EVOLUŢIA SUPRAFEŢELOR DE PĂDURI REGENERATE LA NIVEL JUDEŢEAN (HA)
TIP 2015 2016 2017 2018 2019
regenerare artificială (împăduriri) - ha 398,39 246,18 287,68 136,84 206,44
regenerare naturală - ha 203,89 108,07 100,82 147,78 161,69
total suprafețe regenerate - ha 602,28 354,25 388,5 284,62 368,13
În ceea ce privește perdelele forestiere de protecție se constată că acestea nu au fost realizate, dar
sunt întocmite și avizate următoarele documentații tehnice în fazele Studiu de fezabilitate și Proiect
tehnic de execuție, pentru perdelele forestiere de protecție a drumului național 2B, după cum
urmează:
- lungimea 11.569 km, suprafață 34,25 ha, pentru pozițiile km: 38+500 – 40+200 (….) 59+850 –
60+200 (UAT: Surdila-Greci, Surdila-Găiseanca și Mircea Vodă);
- lungimea 9,517 km, suprafață 28,065 ha, pentru pozițiile km: 60+210 – 60+350 (….) 81+000 –
81+700 (UAT: Ianca și Traian) ( Garda Forestieră Focșani, 2021).
3.4.4. ÎMPĂDURIREA DE NOI TERENURI, ÎN SPECIAL CELE NEPRODUCTIVE

Creșterea suprafețelor de pădure se realizează prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara
fondului forestier național și a terenurilor cu destinație agricolă, în vederea îmbunătățirii condițiilor
de mediu și a optimizării peisajului, a asigurării și creșterii recoltelor agricole, a prevenirii și
combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicație, a digurilor și a malurilor, a localităților
și a obiectivelor economice, sociale și strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă
destinație decât cea silvică (RSM România, 2019). Terenurile degradate pot fi ameliorate prin lucrări
de împădurire, în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic și a îmbunătăț irii
condițiilor de mediu (RSM România, 2018).
De altfel, Strategia Forestieră Națională (2017) prevede o majorare a suprafeței ocupate cu vegetație
forestieră, cu prioritate în județele deficitare, printre care și Brăila, prin împăduriri de terenuri
degradate inapte pentru agricultură și prin împăduriri în vederea realizării Sistemului național de
perdele forestiere de protecție.
Terenurile degradate și neproductive însumau 8105 ha în anul 2019, reprezentând 1,7% din
suprafața totală a județului. În profil teritorial (fig. 15), cele mai extinse areale (cu peste 300 ha) se
află localizate în 8 UAT-uri, respectiv Frecăței (1108 ha), Stăncuța (702 ha), Chiscani (655 ha),
Însurăței (505 ha), Cireșu (499 ha), Tudor Vladimirescu (481 ha), Măxineni (437 ha) și Mircea Vodă
(318 ha). Împreună, acestea cuantifică 58,1 % din totalul terenurilor degradate și neproductive din
județ.
94
FIGURA 15. TERENURI DEGRADATE ȘI NEPRODUCTIVE (HA), 2019
Sursa: Direcția pentru Agricultură Județeană Brăila
Împădurirea este considerată ca fiind cea mai eficientă și în același timp cea mai ecologică metodă
de stopare sau de diminuare a proceselor de degradare precum și de reintroducere în circuitul
productiv al terenurilor degradate (PRDSE, 2014).
95
3.5. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

3.5.1. CANTITĂȚI ȘI CATEGORII DE DEȘEURI
DEȘEURI MUNICIPALE
În conformitate cu prevederile Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020, deșeurile
municipale sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor menajere și similare acestora generate în
mediul urban și rural, din gospodării, instituții, unități comerciale și de la operatori economici,
deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, la care se adaugă și deșeuri
din construcții și demolări rezultate din amenajări interioare ale locuințelor colectate de operatorii
de salubritate (SNGD, 2013). Acestea nu includ deşeurile de producţie, agricultură, silvicultură,
pescuit, fose septice şi reţeaua de canalizare şi tratare, inclusiv nămolul de epurare, vehiculele
scoase din uz şi deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţări (RSM Brăila, 2020).
În perioada 2015-2018, cantitatea totală de deșeuri municipale generată a prezentat o scădere până
în 2017, pentru ca la nivelul ultimului an de referință să fie evidențiată o ușoară creștere, ajungând la
95,30 mii tone (tabel 49). Evoluția generării deșeurilor municipale indică o creștere a cantității de
deșeuri menajere colectate, semnificativ mai mare a aceleia în amestec față de cea colectată selectiv.
De altfel, cea mai mare pondere o prezintă deşeurile menajere şi asimilabile, cu o varietate de surse
de provenienţă dintre care cele mai importante ar fi gospodăriile, unităţile economice și instituţiile.
TABEL 49. EVOLUȚIA CANTITĂȚILOR DE DEŞEURI MUNICIPALE GENERATE (2015-2018) (MII TONE)
DEŞEURI MUNICIPALE 2015 2016 2017 2018
1 deşeuri menajere colectate 53,03 56,82 58,32 60,02
1.1 în amestec 52,9 56,8 57,43 59,51
1.2 selectiv 0,1 0,02 0,89 0,52
2 deşeuri din servicii municipale (stradale, pieţe, 19,6 22,01 18,01 16,63
grădini, parcuri şi spaţii verzi)
3 deşeuri din construcţii şi demolări 28,7 4,21 3,68 6,53
4=1+2+3 total deşeuri municipale colectate 101,3 83,04 80,01 83,18
5 deşeuri menajere generate şi necolectate (estimat) 12,4 11,46 11,78 12,12
6= 4+5 total deşeuri municipale generate 113,7 94,5 91,79 95,30
În ceea ce privește cantitatea deșeurilor provenite din construcții și demolări, se constată o scădere
semnificativă până în 2017, urmată de o ușoară creștere la nivelul ultimului an de referință. Curba
descendentă se explică prin reducerea semnificativă a lucrărilor de infrastructură la nivel județean
Trebuie menționat că anul 2018 reprezintă ultimul an pentru care există date validate de către
Agenția Națională pentru Protecția Mediului referitoare la generarea deșeurilor municipale (APM
Brăila, 2021). Totuși, în anul 2019, se consideră că a fost generată o cantitate de 92979 tone deșeuri
municipale din care cea mai mare pondere au avut-o deșeurile menajere (generate în amestec de
populație), urmate de deșeurile similare (generate de operatorii economici și instituții). Circa 2,0%
96
din deșeurile generate au fost colectate separat (reciclabile) și cca. 9,2% nu au fost colectate (PJGD
Brăila, 2021).
Având în vedere existența mai multor baze de date provenite de la mai multe surse (operatorii de
salubritate, APM Brăila, UAT-uri și ADI ECO Dunăre Brăila) au fost constatate diferențe considerabile
în ceea ce privește cantitatea colectată (total și pe categorii de deșeuri, respectiv medii de rezidență)
pe de o parte dar și între cantitățile colectate și cantitățile depozitate. Ca urmare, pentru elaborarea
PJGD Brăila s-a realizat o bază de date cu cantitățile de deșeuri municipale generate în perioada
2015 - 2019, cu valori ajustate, evidențiate în tabelul 50. Rezultatele diferite la nivelul raportărilor
rezultă din modul de transmitere a datelor de către operatori sau UAT-uri, comunicarea scăzută a
datelor în mediul rural, nivelul de detaliu al datelor transmise etc. (PJGD Brăila, 2021).
TABEL 50. EVOLUȚIA CANTITĂȚILOR DE DEȘEURI MUNICIPALE GENERATE (2015-2019), VALORI AJUSTATE
TIPURI DE DEȘEURI MUNICIPALE CANTITATEA DE DEȘEURI MUNICIPALE

(TONE/AN)
2015 2016 2017 2018 2019
deșeuri menajere și similare colectate în 63.781 67.165 68.113 68.512 72.945

amestec, din care:
de la populație 47.190 50.427 51.778 51.916 57.257
Brăila 34.016 36.344 37.391 37.599 49.362
alte localități urbane 3.492 3.733 3.813 3.795 1.723
rural 9.682 10.351 10.574 10.522 6.172
de la agenți economici și instituții 16.591 16.737 16.335 16.596 15.688
Brăila 13.621 13.790 13.388 13.758 13.829
alte localități urbane 1.127 1.108 1.088 1.067 148
rural 1.843 1.840 1.859 1.772 1.710
deșeuri menajere și similare colectate separat 75 33 885 519 1.742

de operatori de salubrizare. din care:
deșeuri menajere colectate separat 75 33 379 319 1.461
Brăila 75 33 379 319 376
alte localități urbane 0 0 0 0 72
rural 0 0 0 0 1.013
deșeuri similar colectate separat 0 0 506 201 281
Brăila 0 0 506 201 232
alte localități urbane 0 0 0 0 0
rural 0 0 0 0 49
deșeuri din grădini și parcuri 1.540 1.598 2.398 3.179 1.872
97
TIPURI DE DEȘEURI MUNICIPALE CANTITATEA DE DEȘEURI MUNICIPALE

(TONE/AN)
deșeuri din piețe 1.436 1.522 2.088 1.049 1.030
deșeuri stradale 6.312 6.293 5.018 5.467 5.802

măturat mecanizat 631 629 502 547 580
măturat semimecanic, coșuri stradale, deșeuri 5.681 5.664 4.516 4.920 5.222
abandonate
total deșeuri municipale colectate de operatori 73.145 76.611 78.502 78.726 83.391
de salubrizare
deșeuri de ambalaje menajere colectate de alți 2.085 2.296 1.736 1.395 1.030
operatori decât operatorii de salubrizare
deșeuri menajere și similare generate și 17.013 14.193 13.470 13.559 8.558

necolectate
Brăila 12.472 10.576 10.292 10.897 0
alte localități urbane 1.204 882 721 651 3.400
rural 3.338 2.734 2.456 2.011 5.157,9
total deșeuri municipal generate 92.243 93.100 93.708 93.681 92.979
Sursa: PJGD Brăila, 2021
Cantităţile de deşeuri generate de populaţia care nu este deservită de servicii de salubritate se

calculează utilizând indici de generare prevăzuți în Planul național de gestionare a deșeurilor: 0,65
kg/loc./zi pentru mediul urban și 0,3 kg/loc./zi pentru mediul rural (RSM România, 2020).
În 2018, peste jumătate din tipul deșeurilor menajere generate în municipiul Brăila sunt
reprezentate de deșeurile biodegradabile (52%), urmate de alte categorii, respectiv hârtie/carton
(11%) și materiale plastice (10%) (fig.16).
98
FIGURA 16. COMPOZIȚIA DEȘEURILOR MENAJERE COLECTATE ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

11%
12%
2% 5%
3% 5%
10%
52%
Hârtie/carton Sticlă Metale Materiale plastice
Biodegradabile Lemn Inerte Altele
Trebuie menționat că ponderea deșeurilor reciclabile este de aproximativ 30% din total ce ar trebui
să se regăsească în circuitul colectării selective. Datele privind compoziţia deşeurilor menajere nu
sunt determinate prin măsurători, ci sunt estimate pe baza datelor primite de la operatorii de
salubritate (RSM Brăila, 2020).
În ceea ce privește indicatorul de generare a deșeurilor municipale, în intervalul 2015-2018, s-au
înregistrat unele fluctuații, cea mai mare valoarea fiind înregistrată în 2017 (tabel 51).
În anul 2018, a fost colectată prin intermediul operatorilor de salubrizare autorizaţi sau al serviciilor
de gospodărire din cadrul unor primării, o cantitate de 82670 tone deşeuri, între care, cea mai mare
pondere au reprezentat-o cele menajere (72%), urmate de cele din servicii publice (20%) (tabel 52).
TABEL 51. INDICATORUL DE GENERARE A DEȘEURILOR MUNICIPALE ÎN JUDEȚUL BRĂILA (2015-2018)
2015 2016 2017 2018
Kg/loc./an 149,95 184,31 204,78 197,35
TABEL 52. DEŞEURI COLECTATE DE MUNICIPALITĂȚI ÎN ANUL 2018 (TONE)
DEȘEURI MUNICIPALE COLECTATE CANTITATE %
deșeuri menajere 59510 72
deșeuri din servicii publice 16630 20
deșeuri din construcții și demolări 6530 8
TOTAL 82670 100
99
Cea mai mare parte a deşeurilor menajere colectate, aproximativ 88% provin de la populaţie (APM
Brăila, 2021).
Autorităţile administrativ-teritoriale sunt cele care răspund de asigurarea colectării și gestionării
deșeurilor municipale și au competenţe exclusive în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea,
gestionarea şi coordonarea serviciilor de salubrizare a localităţilor a căror gestiune poate fi dată în
administrare sau delegată (RSM Brăila, 2020). Ca urmare, dintre cele 44 de unități administrativ-
teritoriale ale județului Brăila, un număr de 5 (orașele Făurei, Ianca și Însurăței și comunele Cazasu și
Jirlău) și-au înființat servicii proprii de salubrizare, iar restul, inclusiv municipiul Brăila, au delegat
activitatea către 11 operatori de salubrizare autorizați din punct de vedere al protecției mediului
(tabel 53). După punerea în funcțiune a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)
toate aceste contracte vor înceta (PJGD Brăila, 2021).
TABEL 53. OPERATORI DE SALUBRIZARE CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA ÎN JUDEȚUL BRĂILA (2019)
NR. DENUMIRE CATEGORIE DEȘEURI MUNICIPALE UAT-URI UNDE ÎȘI ACTIVITĂȚI

CRT OPERATOR DESFĂȘOARĂ DERULATE
. ACTIVITATEA
1 BRAI CATA - deșeuri menajere în amestec; Brăila colectare,
- deșeuri similare în amestec; transport
- deșeuri reciclabile colectate
separat;
- DEEE;
- deșeuri construcții și
- demolări;
- deșeuri stradale;
- deșeuri din piețe;
2 ECO SA - deșeuri menajere în amestec; Brăila colectare,
- deșeuri similare în amestec; transport
- deșeuri reciclabile colectate
separat;
- DEEE;
- deșeuri construcții și demolări;
3 RER - deșeuri menajere în amestec; Brăila, colectare,
ECOLOGISER - deșeuri similare în amestec; Chiscani transport
VICE - deșeuri reciclabile colectate
separat;
- DEEE;
4 Direcția - deșeuri menajere în amestec; Ianca colectare,
Serviciilor - deșeuri similare în amestec; transport
Publice Ianca - deșeuri reciclabile colectate
separat;
- DEEE;
100

. ACTIVITATEA
5 Direcția - deșeuri menajere în amestec; Însurăței colectare,
Serviciilor - deșeuri similare în amestec; transport
Publice - deșeuri reciclabile colectate
Însurăței separat;
6 Serviciul - deșeuri menajere în amestec; Făurei colectare,
Public de - deșeuri similare în amestec; transport
Salubrizare - deșeuri reciclabile colectate
Făurei separat;
- DEEE;
7 RECORWOO - deșeuri menajere în amestec; Bărăganu, Ciocile, colectare,
D - deșeuri similare în amestec; Dudești, Frecăței, transport
- deșeuri reciclabile colectate Gemenele, Grădiștea,
separat; Mărașu, Mircea Vodă,
- DEEE; Movila Miresii, Racovița,
- deșeuri construcții și demolări; Romanu,
- deșeuri stradale; Roșiori, Scorțaru Nou,
- deșeuri din piețe; Siliștea, Surdila, Greci,
Șuțești, Tudor
Vladimirescu,Tufești,
Traian, Ulmu, Unirea,
Vădeni
8 SC - deșeuri menajere în amestec; Cazasu colectare,
Salubrizare și - deșeuri similare în amestec; transport
Gospodarie - deșeuri reciclabile colectate
Cazasu SRL separat;
9 ATMEDUT - deșeuri menajere în amestec; Berteștii de Jos, Bordei
SERV - deșeuri similare în amestec; Verde, Galbenu,
- deșeuri reciclabile colectate Gropeni, Măxineni,
separat; Râmnicelu, Salcia Tudor,
- DEEE; Stăncuța, Surdila
- deșeuri construcții și demolări; Găiseanca,
- deșeuri stradale; Tichilești, Victoria,
- deșeuri din piețe; Vișani,
Viziru, Zăvoaia
10 SUP de - deșeuri din parcuri și grădini; Brăila colectare,
Administrare transport
și
Gospodărire
Locală Brăila
11 SC Servicii de - deșeuri menajere în amestec; Jirlău colectare,
Utilitate - deșeuri similare în amestec; transport
Publică Jirlău - deșeuri reciclabile colectate
101

. ACTIVITATEA
separat;
Sursa: PJGD Brăila, 2021
Cea mai mare parte a deșeurilor municipale colectate (de la 35 UAT) sunt stocate temporar înainte
de a fi transportate către eliminare la depozit în opt puncte de colectare dotate cu containere de
mare capacitate (32mc) (APM Brăila, 2021) (tabel 54).
TABEL 54. REȚEAUA DE PUNCTE DE COLECTARE A DEŞEURILOR MENAJERE DIN MEDIUL RURAL ÎN JUDEȚUL
BRĂILA (2019)
NR. PUNCTUL DE UAT-URI ARONDATE

CRT. COLECTARE
1. Bărăganul Bărăganul, Cireșu, Ciocile, Dudești, Roșiori, Victoria, Ulmu, Zăvoaia
2 Frecăței Frecăței, Mărașu
3. Jirlău Jirlău
4. Măxineni Măxineni, Gemenele, Romanu, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Grădiștea,

Racovița
5. Movila Miresii Movila Miresii, Râmnicelu, Șutești
6 Surdila-Găiseanca Mircea Voda, Surdila-Găiseanca
7 Traian Traian, Unirea, Tudor Vladimirescu
8 Tufești Tufești, Tichilești, Viziru, Stăncuța, Berteștii de Jos, Galbenu, Vișani,

Gropeni, Bordei Verde
Aceste puncte de colectare au fost realizate ca o soluție tranzitorie până la punerea în funcțiune a
Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) (APM Brăila, 2021).
Evoluția cantităților de deșeuri menajere colectate în județul Brăila, pe medii, în perioada 2015-2018
indică o evoluție ușor oscilantă. La nivelul ultimului an de referință se constată că 88% din cantitatea
generată este colectată din mediul urban (APM Brăila, 2021) (fig. 17).
102
FIGURA 17. EVOLUȚIA CANTITĂȚILOR DE DEȘEURI MENAJERE COLECTATE ÎN JUDEȚUL BRĂILA PE MEDII
URBAN/ RURAL (2015-2018)
60000 urban rural
50000
40000
30000
20000
10000
0
2015 2016 2017 2018
În ceea ce privește deşeurile din construcții şi demolări, în municipiul Brăila, au fost valorificate ca
material de umplutură pe diferite terenuri stabilite de către Primăria Brăila iar în oraşele Ianca şi
Făurei se utilizează spaţii de stocare temporară până la valorificare. Dezvoltarea sectorului economic
de valorificare a acestor deșeuri este foarte redusă, existând doar doi operatori autorizați din 2016
care procesează prin concasare deșeurile din beton și le comercializează (RSM Brăila, 2020).
Pe ansamblu, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în perioada 2015-2019 indică o creștere
semnificativă în mediul urban, unde, în 2019 este raportată o acoperire integrală. În mediul rural, se
înregistrează valori oscilatorii și nu se remarcă o îmbunătățire a acestui serviciu în 2019 față de 2015
(tabel 55).
TABEL 55. EVOLUȚIA GRADULUI DE ACOPERIRE CU SERVICII DE SALUBRIZARE ÎN JUDEȚUL BRĂILA
LOCALITĂȚI DIN: GRAD DE ACOPERIRE CU SERVICII DE SALUBRIZARE (%)
2015 2016 2017 2018 2019
mediul urban 80,52 81,77 81,76 88,69 100,00
mediul rural 98,77 98,79 95,75 98,78 97,42
total 87,45 88,25 87,11 92,57 99,01
Sursa: PJGD Brăila, 2021 (RSM Brăila 2018: 2015-2018; ADI ECO Dunărea: 2019)
Totuși, procentul de populație deservit de serviciile municipale de colectare a deșeurilor municipale,

raportat de Agenția de Protecția Mediului, în 2019 este de 92,08 % la nivel de județ, din care în
mediul urban 88,77 %, iar în mediul rural 97,48 % (APM Brăila, 2021).
103
De asemenea, una dintre disfuncționalitățile identificate este că UAT-urile nu dețin date actualizate
privind populația rezidentă și nici a locuitorilor pentru care efectiv se prestează servicii de
salubrizare. În consecință gradul de asigurare cu servicii de salubrizare și indicatorii de generare a
deșeurilor menajere la nivelul județului se poate să nu fie cel real (PJGD Brăila, 2021).
Primăria Brăila a amplasat pe domeniul public 300 puncte gospodărești modulare pentru colectarea
separată a deșeurilor în două fracții, umedă (deșeuri amestecate nereciclabile) și uscată (deșeuri
reciclabile) în cartierele cu blocuri (inițiat în semestrul II 2018). În iulie 2019 s -a inițiat colectarea
separată a deșeurilor reciclabile în saci puși la dispoziție de operatorii de salubrizare în cartierele cu
case. Cu toate acestea colectarea separată se realizează în mică măsură, într-o ușoară creștere de la
3% în 2018 la cca. 5% în 2020, însă în containerele pentru deșeuri reciclabile încă sunt depuse și
deșeuri nesortate (APM Brăila, 2021). Deșeurile reciclabile colectate din aceste puncte sunt predate
operatorilor autorizați pentru valorificarea deșeurilor (RSM Brăila, 2020).
În orașele Făurei și Însurăței, la nivelul anului 2018, procentul de deșeuri colectate selectiv din
deșeurile generate reprezintă cca. 2 % (Făurei) și 13 % (Însurăței). Situația dotărilor existente pentru
colectarea separată a deșeurilor de ambalaje (containere) se prezintă astfel: Municipiul Brăila 155,
Ianca 36, Făurei 160, Însurăței 120 (total 471 containere). Gradul de colectare selectivă a deşeurilor
reciclabile de la populaţie este scăzut. În vederea creşterii cantităţilor de deşeuri colectate, se
impune realizarea periodică de campanii de conştientizare a populaţiei în care să se promoveze
sistemul de colectare selectivă a deşeurilor (RSM Brăila, 2020).
Deşeurile biodegradabile reprezintă circa 60% din cantitatea de deşeuri municipale în mediul urban
şi 80% din cantitatea de deşeuri generată în mediul rural. Soluţiile de recuperare/reciclare şi
reducere a materiilor biodegradabile depozitate care se pot aplica sunt: compostarea (degradarea
aerobă); degradarea anaerobă cu producerea şi colectarea de biogaz; tratare mecano - biologică
(degradare aerobă) cu producere de deşeuri stabilizate, depozitabile (RSM Brăila, 2020).
Compostarea deşeurilor menajere este o alternativă viabilă la incinerarea sau depozitarea deşeurilor
după operaţia de separare. Este bine cunoscut faptul că materialele care ridică probleme în
depozitele de deşeuri sunt deşeurile organice (biodegradabile), care prin transformare degajă metan
ce contribuie la încălzirea globală, răspândesc mirosuri neplăcute şi acizi care devin toxici
contaminând terenul şi apele subterane. Compostarea elimină aceste materiale organice din
depozite şi este un proces mai ieftin şi mai ecologic decât incinerarea. În municipiul Brăila nu se face
o colectare separată a materialului biodegradabil, dar în mediul rural populaţia practică metode de
reutilizare în gospodăriile proprii (RSM Brăila, 2020).
Stația de compostare deșeuri biodegradabile oraș Ianca are drept scop transformarea în îngrășământ
agricol a gunoiului de grajd provenit din gospodăriile orașului Ianca și ale localităților arondate,
respectiv Perișoru, Berlescu, Târlele Filiu, Oprișenești și Plopu (RSM Brăila, 2020). Deșeurile
biodegradabile colectate de la localnicii care cresc animale se depozitează pe o platformă betonată,
cu capacitatea de 17.000 metri cubi. În cadrul stației de compostare de la Ianca, în anul 2019 au fost
procesate aprox. 720 t de deșeuri biodegradabile (gunoi de grajd) și au fost obținute aprox. 292 t de
compost (PJGD Brăila, 2021).
În orașul Însurăței deșeurile menajere colectate sunt sortate manual pe o platforma de stocare
temporară, înainte de a fi depozitate. Cantitatea de deșeuri sortate și valorificate în anul 2019 a fost
de 455 tone (PJGD Brăila, 2021). Colectarea deşeurilor de hârtie, metal, mase plastice, în vederea
reciclării, se realizează și prin puncte de colectare (operatori economici autorizați pentru comerț cu
deșeuri). Deşeurile colectate sunt predate către alți operatori economici colectori/valorificatori,
unități industriale care produc materiale noi precum hârtie - carton, mase plastice (RSM Brăila, 2020).
În ceea ce privește deșeurile periculoase din deșeurile municipale, se estimează că acestea ar fi fost
de 622,28, tone/an în 2017 (RSM Brăila, 2020) și de 579 tone/an în 2020 (PJGD Brăila, 2021).
Neexistând facilităţile pentru colectare selectivă, colectarea organizată a componentelor periculoase
din deşeurile municipale nu se realizează. La ora actuală cea mai mare parte dintre acestea ajung fie
104
la canalizare, fie pe depozitele de deşeuri, unde pot îngreuna procesul de descompunere, tratarea
levigatului şi pot cauza poluarea gravă a apelor subterane. Sunt necesare campanii prelungite de
conştientizare a publicului în legătură cu riscurile acestor deşeuri pentru mediu şi sănătatea umană
În anul 2019, din întreaga cantitate de deșeuri municipale colectată, cea mai mare parte a fost
eliminată prin depozitare (circa 87,8%) preponderent fără o pre-tratare anterioară în vederea
stabilizării fracției organice, principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră (PJGD Brăila, 2021).
Din iunie 2017, în județul Brăila, s-a sistat depozitarea pe depozite neconforme de deșeuri
nepericuloase municipale (RSM Brăila, 2020). În prezent este operațional depozitul conform Muchea
administrat de SC Tracon SRL Brăila. În anul 2020 s-au depozitat la depozitul Muchea administrat de
SC Tracon SA Brăila 123212,24 tone deșeuri municipale din care 119252,24 tone colectate din
județul Brăila și 3960 tone din județele învecinate (APM Brăila, 2021). Depozitul Muchea are 4 celule,
dintre care, în prezent, doar celula 3 este în funcțiune. Depozitul deservește tot județul Brăila,
excepție făcând localitățile Făurei și Ianca care elimină deșeurile municipale la depozitul de deșeuri
nepericuloase Gălbinași al SC RER Ecologic Service SRL Buzău (PJGD Brăila, 2021). Containerele din
punctele de colectare sunt transportate la Muchea de către SC RER Ecologic Services SRL (prin
contract de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciului de transport încheiat cu ADI Eco
Dunărea Brăila) (RSM Brăila, 2020).
DEȘEURI INDUSTRIALE
Deșeurile industriale rezultă în urma desfăşurării diferitelor activităţi economice și pot avea un
caracter periculos sau nepericulos. Cantităţile de deşeuri industriale fluctuează de la an la an sub
influența mai multor factori, dar în principal a variației activităţii generatoare de deşeuri (RSM Brăila,
2020).
În intervalul 2015-2018 cantitatea de deşeuri industriale generată a prezentat o creștere în 2016,
succedată de o scădere considerabilă, ajungând în 2018 la cea mai mică valoare din întreaga
perioadă analizată, de 21484,1 tone (tabel 56). La nivelul ultimului an de referință, activitatea
principală generatoare de astfel de deșeuri este industria construcţiilor navale, succedată de
industria extractivă și comerț.
TABEL 56. CANTITATEA DE DEŞEURI INDUSTRIALE GENERATĂ ÎN JUDEȚULUI BRĂILA PE ACTIVITĂŢI

ECONOMICE (TONE) (2015-2018)
ACTIVITATE ECONOMICĂ 2015 2016 2017 2018
industria metalurgică 1552,33 2099,30 2807,72 1860,38
industria constructoare de mașini 7329,67 2587,68 2593,23 1447,54
industria uşoară 269,36 130,03 234,59 114,35
zootehnie 3845,30 1285,31 8119,08 1487,97
industria alimentară 41,45 7754,69 2447,90 26,08
industria energetică 502,06 80,47 123,85 82,65
industria construcţiilor navale 8200,15 4772,06 5146,99 9010,47
industria extractivă 3041,54 647218,20 6559,71 3459,51
comerţ 2398,11 751,63 1190,78 3103,33
105
ACTIVITATE ECONOMICĂ 2015 2016 2017 2018
altele 26907,61 13062,38 313,25 891,80
total 54087,58 679741,75 29537,1 21484,1
Generatorii de deşeuri industriale îşi gestionează prin mijloace proprii sau prin contracte încheiate cu
operatori economici specializaţi şi autorizaţi conform legii, valorificarea sau eliminarea prin
depozitare/incinerare a deşeurilor produse (RSM Brăila, 2020).
În ceea ce privește deșeurile industriale periculoase, cea mai mare cantitate se generează în
industria extractivă, în activitatea de foraj şi extracţie petrol pe structurile Jugureanu - Padina,
Lişcoteanca, Stăncuţa, Bordei Verde şi Oprişeneşti dar și din activitatea de foraj pentru exploatarea
resurselor de gaz metan (RSM Brăila, 2020). Transportul deșeurilor periculoase de la generatori la
instalațiile de valorificare sau eliminare este supravegheat prin aprobarea și înregistrarea fiecărui
transport de către autoritățile teritoriale pentru protecția mediului. Astfel, în anul 2018, au fost
aprobate 186 formulare pentru transport pentru deșeuri periculoase (RSM Brăila, 2020):
• 101 pentru SC Setcar SA (din care 6 pentru transportul echipamentelor cu conținut de PCB);
în baza acestora, au fost efectuate 824 transporturi pentru a duce pe amplasamentul propriu
în vederea tratării/neutralizării o cantitate de 1301706,49 tone deșeuri periculoase.
• 11 pentru SC OMV Petrom SA. În baza acestor fomulare a fost transportată o cantitate de
18771,46 tone de deșeu de pământ și pietre cu conținut de substanțe periculoase (17 05
03*), în vederea bioremedierii.
• 5 pentru SC Irmex Trading SRL, în baza cărora a efectuat un număr de 106 transporturi.
Situația în ceea ce privește cantitățile de deşeuri de producţie generate şi valorificate este
evidențiată în tabelul de mai jos.
TABEL 57. DEŞEURI DE PRODUCŢIE GENERATE ŞI VALORIFICATE (TONE)
DEȘEURI STOC CANTITĂŢI CANTITĂŢI CANTITĂŢI CANTITĂŢI STOC FINAL

INIȚIAL GENERATE PRELUATE VALORIFICATE ELIMINATE
deșeuri 2833,94 18627,73 242,04 12103,99 7177,00 2422,73

nepericuloase
deșeuri 472,38 2856,39 181,98 2483,99 460,22 566,54

periculoase
total deșeuri 3306,32 21484,13 424,03 14587,98 7637,22 2989,27

generate
În ceea ce privește eliminarea deșeurilor de producție nepericuloase, provenite de la operatorii

economici, asimilabile cu cele menajere, sunt eliminate la depozitul ecologic Muchea al SC Tracon SA
Brăila. În cazul depozitului neconform pentru deşeuri industriale nepericuloase al SC Celhart Donaris
SA nu a fost respectat graficul de lucrări (planificate a se finaliza la sfârșitul anului 2018). În luna
106
octombrie 2020 titularul a depus o nouă notificare pentru lucrări în continuarea lucrărilor de
închidere nefinalizate, care este în curs de reglementare (APM Brăila, 2021).
În județul Brăila nu mai există depozite de deşeuri industriale periculoase, acestea se elimină în alte
județe pe depozite autorizate de deșeuri periculoase sau prin alte metode, ca de exemplu
incinerarea. Se constată că există numai instalaţii de incinerare pentru deşeuri nepericuloase de
origine animală provenite din zootehnie şi de la instalaţiile de procesare carne: trei incineratoare
aferente unor ferme și alte trei instalații care deservesc instalații de prelucrare carne. Acestea
incinerează deci numai deșeurile proprii (RSM Brăila, 2020).
În ceea ce privește eliminarea deșeurilor de producție periculoase, pentru tratarea deşeurilor cu
conţinut de produse petroliere, funcționează o staţie de bioremediere în localitatea Oprişeneşti
administrată de OMV Petrom. Deşeurile ce pot fi tratate în staţia de bioremediere sunt: sol rezultat
din lucrări de dezafectare/decontaminare, din contaminări accidentale (scurgeri de ţiţei), sediment
din procesarea mecanică a şlamului petrolier şi alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase din
construcţii şi demolări. Tratarea constă în biodegradarea aerobă iar materialul bioremediat poate fi
folosit pentru umpluturi în lucrări de excavaţii din care a fost preluat solul contaminat. Pămîntul
bioremediat care nu se încadrează în limitele stabilite de prevederile legale se elimină pe un depozit
de deşeuri nepericuloase (RSM Brăila, 2020). În localitatea Oprişeneşti au funcționat două bataluri
pentru eliminarea deşeurilor de şlam petrolier care au sistat activitatea la sfârşitul anului 2006
conform calendarului de închidere a depozitelor de deşeuri periculoase din industria extractivă a
petrolului, prevăzut de HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Un batal a fost desfiinţat și s -a
finalizat proiectul de umplere și remediere în 2014, la celălalt au fost procesate deșeurile însă nu au
fost realizate lucrări de remediere a amplasamentului (RSM Brăila, 2020).
FLUXURI SPECIALE DE DEŞEURI

Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) sunt considerate unele dintre categoriile de
deşeuri cu cea mai rapidă creştere. Acestea conţin o serie de substanţe periculoase, dar și valoroase,
în același timp (RSM Brăila, 2020). Principalele obiective ale legislației în vigoare privind DEEE sunt:
prevenirea apariției deșeurilor de echipamente electrice și electronice și reutilizarea, reciclarea și
alte forme de valorificare a acestor tipuri de deșeuri, pentru a reduce, în cea mai mare măsură,
cantitatea de deșeuri eliminate; îmbunătățirea performanței de mediu a tuturor operatorilor
implicați în ciclul de viață al EEE (producători, distribuitori și consumatori) și, în mod special, a
agenților economici direct implicați în tratarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice
(RSM România, 2020). Colectarea separată a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice,
recuperarea şi tratarea ulterioară într-un mod ecologic contribuie la reducerea impactului asupra
mediului precum şi la o mai bună eficienţă a resurselor (RSM Brăila, 2020).
În judeţul Brăila nu există operatori economici autorizaţi pentru tratarea DEEE. Ca urmare, pentru
colectarea separată a DEEE şi atingerea obiectivelor naţionale de colectare, au fost înfiinţate puncte
de colectare selectivă a acestor deșeuri; în 2019 au funcționat 10 operatori economici autorizaţi
(RSM Brăila, 2020). Analizând cantitățile de deșeuri colectate și trimise la tratare de agenți
economici autorizați pentru colectarea acestor deșeuri, în intervalul 2015-2019, se constată că cea
mare valoare a fost înregistrată în 2019 (tabel 58).
TABEL 58. EVOLUȚIA CANTITĂȚILOR DE DEEE COLECTATE ÎN JUDEȚUL BRĂILA (2015-2019)
ANUL 2015 2016 2017 2018 2019

cantitatea colectată (tone) 288,8 375,185 74,996 351,154 1148,75
107
În 2019 se constată o creștere semnificativă privind colectarea de DEEE față de anul 2018, cantităţile
colectate situându-se peste cele stabilite prin ţintele naţionale, depășind 4kg/locuitor/an (au rezultat
5,73 kg/locuitor/an) (RSM Brăila, 2020). Cu toate acestea, se apreciază că gradul de colectare a DEEE
este scăzut ceea ce a condus fie la abandonarea necontrolată a acestora fie la depozitarea în
depozitele de deșeuri municipale generând astfel un impact negativ asupra factorilor mediului (PJGD
Brăila, 2021).
Deşeurile de ambalaje. În anul 2016 au fost inventariaţi un număr de 110 operatori economici
(dintre care 52 au predat responsabilitatea catre 6 operatori autorizaţi pentru preluarea
responsabilităţii de realizare a obiectivelor de valorificare/reciclare), după cum urmează: 36
producători și importatori de ambalaje şi produse ambalate; 6 producători de ambalaje; 7 colectori
de deşeuri de ambalaje; 6 operatori autorizaţi pentru preluarea responsabilităţii de realizare a
obiectivelor de valorificare/reciclare; Primăriile Brăila, Ianca, Făurei şi Însurăţei (RSM Brăila, 2020).
În județul Brăila, în perioada 2015-2019, cea mai ridicată cantitate de deșeuri din ambalaje colectată
s-a înregistrat în 2015, urmată de o scădere majoră în 2016 și, ulterior, de o tendință ascendentă,
ajungând la 5982,32 tone în 2018 (tabel 59).
TABEL 59. EVOLUȚIA CANTITĂȚILOR DE AMBALAJE COLECTATE ÎN JUDEȚUL BRĂILA (2015-2018)
AMBALAJE 2015 2016 2017 2018
cantitatea (tone) 11540,94 976,65 5490,08 5982,32
Pe tipuri de ambalaje colectate, în 2018 cele mai mari cantități se remarcă la hârtie și carton (tabel
60).
TABEL 60. CANTITATEA DE DEȘEURI DE AMBALAJE COLECTATE ÎN JUDEȚUL BRĂILA (2018)
MATERIAL CANTITATE TOTALĂ DIN CARE DEȘEURI PERICULOASE
sticlă 71,467 0
pet 81,073 0
alte plastice 592,989 80,691
total plastic 674,062 80,691
hârtie și carton 5343,756 0
aluminiu 12,365 0
oțel 45,272 231,149
total metal 57,637 231,149
lemn 122,672 0
108
Vehicule scoase din uz (VSU). În intervalul 2015-2017 se remarcă o tendință ascendentă în ceea ce
privește VSU colectate și tratate (tabel 61).
TABEL 61. VSU COLECTATE SI TRATATE ÎN JUDETUL BRĂILA (2015-2017)
ANUL 2015 2016 2017

VSU colectate si tratate 534 577 648
În anul 2019, în judeţul Brăila au funcționat 5 operatori economici autorizaţi pentru colectarea VSU:
SC APAN SRL, SC APAN Motors SRL, SC Miorița Com SRL, SC Autobulserv SRL și SC Corsani SRL. Ultimii
trei sunt autorizați și pentru tratare (dezmembrare). Numai SC Miorița SRL tratează în totalitate VSU,
ceilalți operatori colectează și valorifică (comercializează) părți/piese de schimb astfel încât
dezmembrează în funcție de solicitări (RSM Brăila, 2020). În 2017, numărul total de vehicule scoase
din uz tratate în totalitate a fost de 471 unităţi din totalul de 648 colectate (RSM Brăila, 2020).
Programul de reînnoire a parcului auto desfăşurat în România (Rabla) finanţat prin Administraţia
Fondului pentru Mediu are ca principal deşeu valorificat rezultat din dezmembrarea vehiculelor
colectate, cel metalic. Celelalte părţi componente au fost fie valorificate către societăţi autorizate
(de ex. acumulatori uzaţi, sticlă, ulei uzat, anvelope, componente mari de plastic), fie eliminate prin
co-incinerare. Numărul anual de vehicule predate ca VSU a fost în directă corelație cu numărul de
tichete alocate la nivel județean prin programul ”Rabla”. În intervalul 2015-2017, numărul de
vehicule predate ca VSU a crescut, ajungând la 506 la nivelul ultimului an de referință (tabel 62).
TABEL 62. CANTITĂŢI VSU COLECTATE PRIN PROGRAMUL DE REÎNNOIRE A PARCULUI AUTO RABLA
ANUL 2015 2016 2017
VSU (număr/an) 425 499 506
Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești. În intervalul 2015-2018 cea mai mare
cantitatea de nămol rezultată și depozitată s-a înregistrat în 2017, urmată de o ușoară scădere în
2018 (11477,22 tone/an). De asemenea, se remarcă faptul că în toată această perioadă nu este
raportată nicio cantitate de nămol tratat/valorificat (tabel 63).
TABEL 63. CANTITĂȚI DE NĂMOL DE LA STAȚIILE DE EPURARE ORĂȘENEȘTI GESTIONATE (2015 - 2018)
CANTITATE NĂMOL 2015 2016 2017 2018
rezultat (tone/an) 10632,76 10434,37 12881,6 11477,22
tratat/valorificat (tone/an) 0 0 0 0
depozitat (tone/an) 10632,76 10434,37 12881,6 11477,22
109
Sursa: Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA, 2021
Depozitarea nămolurilor cu conținut organic, contribuie la generarea de gaze cu efect de seră, iar
utilizarea acestora în agricultură poate conduce la poluarea solului și a apei dacă nu respect ă
prevederile legale din punct de vedere al conținutului de metale grele (PJGD Brăila, 2021).
Uleiuri uzate alimentare. La nivelul județului Brăila nu există date privind cantitățile de ulei uzat
alimentar colectat și valorificat. În prezent uleiurile uzate alimentare se colectează separat numai în
câteva puncte locale, dintre care: lanțurile de benzinării MOL România, cu 1 punct de colectare
existent în Brăila, Calea Călărașilor FN (intrare dinspre Slobozia); SETCAR Brăila, str. Grădinii publice
nr. 6; compania specializată în colectarea uleiurilor uzate TUCO (Top Used Cooking Oil) (PJGD Brăila,
2021).
3.5.2. ZONE DE DEPOZITARE NECONTROLATA A DEȘEURILOR MENAJERE ȘI INDUSTRIALE

În spațiul rural au existat 155 de platforme neecologice de depozitare săteşti pentru stocarea
dejecţiilor animaliere în amestec cu alte deșeuri municipale amplasate pe terenuri agricole
neamenajate care au ocupat o suprafață de 135,26 ha. Depozitarea pe aceste terenuri a fost sistată
în iulie 2009, platformele fiind închise iar terenurile reabilitate. Cu toate acestea, în urma
controalelor desfășurate de Garda de Mediu s-a constatat că problema depozitării ilegale a
deșeurilor pe terenuri situate la marginea localităților nu a fost eradicată (deși la ora actuală se
asigură servicii de salubrizare în toate localitățile). Totodată, în afara deșeurilor animaliere care sunt
preponderente în rural, în arealele de la marginea orașelor apar mai mult deșeuri din construcții și
desființări (APM Brăila, 2021).
Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Brăila efectuează controale tematice anuale la
nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale pentru verificarea stadiului de realizare a măsurilor
prioritare privind gestionarea deșeurilor municipale și a evaluării stării de salubrizare a localităților.
În cadrul ultimului control din anul 2020 au fost identificate locațiile afectate de depozitări de
deșeuri menajere în amestec cu deșeuri reciclabile, deșeuri rezultate din construcții și demolări,
gunoi de grajd (GNM-CJ Brăila, 2021) (anexa 1).
Din analiza acestor informații, se observă că, majoritatea depozitărilor ilegale identificate sunt
constituite din gunoi de grajd, rezultat din activitatea de creștere a animalelor în gospodăriile
populației, în amestec cu deșeuri municipale (majoritar ambalaje PET, pungi, saci, sticle, doze, etc.).
O posibilă cauză a apariției acestora o poate constitui inexistența platformelor autorizate pentru
depozitarea gunoiului de grajd în vederea mineralizării și lipsa dotărilor pentru colectarea deșeurilor
în zonele de afluență publică (GNM-CJ Brăila, 2021).
În ceea ce priveste abandonarea deșeurilor rezultate din construcții și dezafectări de construcții o
posibilă cauză poate fi neimplicarea autorităților locale în identificarea și aprobarea prin HCL a
terenurilor/spațiilor pentru stocarea temporară a deșeurilor inerte (majoritar din proiectele de
modernizare a drumurilor și șanțurilor), precum și neinformarea cetățenilor, la emiterea
autorizațiilor de desființare și construire, privind existența acestor spații de stocare temporară și
obligațiile legale de reutilizare a acestor tipuri de deșeuri (GNM-CJ Brăila, 2021).
3.5.3. INVESTIȚII PRIVIND COLECTAREA SELECTIVĂ, TRANSPORTUL, PRELUCRAREA,

DEPOZITAREA ȘI RECICLAREA DEȘEURILOR ȘI A DEȘEURILOR TOXICE
Prin Planul de investiţii pe termen lung (2008 - 2038) „Managementul Integrat al Deşeurilor în
Judeţul Brăila” (Masterplan Deșeuri), aprobat în 2009, s-a stabilit calendarul de implementare pentru
realizarea investiţiilor din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor şi obţinerea finanţărilor prin
110
POS Mediu (APM Brăila, 2021). Pentru pregătirea planului şi a aplicaţiei de finanţare prin POS Mediu,
Consiliul Judeţean Brăila a beneficiat de proiectul de Asistenţă Tehnică ISPA finanţat de MMDD (prin
împrumut de la Banca Mondială) (APM Brăila, 2021). Proiectul de realizare a investițiilor prevăzute
să deservească întreaga populație și toată suprafața județului Brăila, propunea:
• implementarea unui sistem de colectare selectivă în toate localitățile din județul Brăila;
• depozit conform de deșeuri municipale nepericuloase și stație de sortare Ianca;
• stație de transfer Însurăței;
• închiderea depozitului neconform Ianca;
• stație de sortare și stație mecano-biologică Vădeni (APM Brăila, 2021; PJGD Brăila, 2021).
Inițial, planificarea prevedea punerea în funcțiune a SMID în toamna anului 2015, dar termenul nu s -
a putut respecta. Marea majoritate a lucrărilor a fost realizată până la sfârșitul trimestrului I 2015,
însă a rămas nerealizată stația Vădeni. Realizarea investițiilor s-a continuat prin contractul de
finanțare POIM nr. 25/9.02.2017 care a prevăzut fazarea proiectului Sistem de management integrat
al deșeurilor în județul Brăila. Stația mecano-biologică Vădeni a fost finalizată în iunie 2019. Consiliul
Județean Brăila a obținut autorizație de mediu pentru stația de transfer Însurăței şi pentru staţia de
sortare şi depozitul Ianca. Este în curs procedura de emitere a autorizației integrate de mediu pentru
staţia de sortare şi stație mecano-biologică Vădeni. Nu s-a realizat concesionarea gestiunii serviciului
de salubrizare și a operării instalațiilor de către un operator unic pentru SMID (APM Brăila, 2021).
Până la realizarea investițiilor planificate s-a adoptat o soluție tranzitorie de colectare și eliminare a
deșeurilor menajere din județ (PJGD Brăila, 2021) prin:
• amenajarea a 8 puncte zonale de colectare prevăzute cu containere de mare capacitate (32
m3 ) în localitățile: Bărăganul, Frecăței, Jirlău, Măxineni, Movila Miresii, Surdila-Găiseanca,
Traian și Tufești;
• fiecărui punct de colectare îi sunt arondate un număr diferit de comune și fiecare UAT
răspunde pentru colectarea deșeurilor de la populație și depunerea la punctele zonale;
deșeurile sunt colectate de la locuințe în saci de plastic, transportate cu ajutorul tractoarelor
cu remorcă și descărcate în containere de operatorii desemnați;
• colectarea de la populație se realizează prin 2 operatori de salubrizare în zona rurală, 3
operatori care deservesc municipiul Brăila și prin servicii proprii organizate de administrația
publică locală, astfel încât toate localitățile, cu excepția comunei Cireșu, beneficiază de
servicii de salubrizare;
• transportul deșeurilor menajere de la punctele de colectare până la depozitul conform
Muchea se realizează de către operatorul de salubritate desemnat în urma procedurii de
achiziție publică;
• din iunie 2019, ADI ,,ECO Dunărea" Brăila a încheiat cu SC RER Ecologic Service SRL contract
de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciului de transport cu termen până la
implementarea SMID. Containerele vor fi integrate ulterior în sistemul noilor investiții și vor
deservi localitățile din Insula Mare a Brăilei precum și municipiul Brăila pentru deșeurile din
parcuri și grădini care vor fi compostate (PJGD Brăila, 2021).
Cu toate că sistemul actual s-a îmbunătățit an de an cu rezultate vizibile, este departe de a fi capabil
să asigure atingerea țintelor prevăzute în documentele de programare și legislația națională. Toate
componentele proiectului SMID Brăila sunt finalizate, dar sistemul nu este încă funcțional ca urmare
a faptului că nu s-a putut finaliza delegarea gestiunii serviciului de salubrizare și a operării
instalațiilor către un operator unic pentru întregul județ (PJGD Brăila, 2021).
111
În același timp, este în curs de elaborare Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD), fiind în
derulare procedura de evaluare strategică de mediu. Acesta propune îmbunătățirea colectării
separate a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor și realizarea unor instalații suplimentare pentru
tratarea biodeșeurilor și a deșeurilor reziduale (care nu pot fi reciclate) astfel încât acestea să fie
deviate de la depozitare spre alte metode de valorificare sau eliminare (APM Brăila, 2021).
Obiectivele privind gestionarea deșeurilor pentru perioada de planificare 2020-2025 sunt grupate în
3 categorii majore: obiective tehnice, instituționale și de organizare, și privind raportarea. Între cele
mai importante obiective ale Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor se pot număra:
• operaționalizarea completă a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)
(termen finalizare - 2021);
• creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare prin aplicarea
ierarhiei de gestionare a deșeurilor (termen finalizare - 2025);
• creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale (termen finalizare -
2025);
• reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate (termen finalizare -
2021);
• reducerea cantității de deșeuri municipale depozitate;
• asigurarea capacității de depozitare a întregii cantități de deșeuri care nu pot fi valorificate;
• colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase menajere, etc.
(PJGD Brăila, 2021).
112
3.6. OBIECTIVE DE PROTECȚIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NAȚIONAL, REGIONAL ȘI JUDEȚEAN
Obiectivele stabilite pentru protecția mediului (tabel 64), au rezultat ca urmare a consultării
documentelor relevante de planificare și a prevederilor legislative în vigoare, printre care:
• Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030
• Strategia Națională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020
• Strategia Națională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea și combaterea degradării
terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung, 2008
• Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung
• Strategia Națională și Planul Național pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România
• Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020
• Strategia Forestieră Națională 2018-2027
• Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului
• Planul de Dezvoltare Regională Sud - Est 2014 - 2020
• Planul Local de Acțiune pentru Mediu al Județului Brăila și raportările anuale
• Planul de menținere a calității aerului în județul Brăila, 2018-2022
• Plan de calitate a aerului în municipiul Brăila, pentru dioxid de azot și oxizi de azot
(NO2/NOx), perioada 2019-2023
• Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
• Planul Județean de Gestionare a deșeurilor pentru județul Brăila 2020-2025
• Raport privind starea pădurilor României, 2018
• Raport anual privind Starea Mediului în România, 2020
• Rapoartele anuale privind starea mediului în județul Brăila, pentru perioada 2015-2019, etc.
TABEL 64. OBIECTIVE RELEVANTE DE MEDIU
NR. COMPONENTA OBIECTIVE RELEVANTE DE MEDIU

CRT. DE MEDIU
1 Calitatea aerului Scăderea emisiilor poluante

Îmbunătățirea calității aerului
Reducerea poluării cu gaze cu efect de seră
Implementarea de sisteme de management al zgomotului urban
conform directivelor europene
2 Calitatea apei Îmbunătățirea calității corpurilor de apă de suprafață

Îmbunătățirea calității apelor subterane
Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare și
distribuție a apei potabile în mediul urban și rural
Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere și
industriale asupra apelor de suprafață
Colectarea și epurarea corespunzătoare a apelor uzate generate
113
NR. COMPONENTA OBIECTIVE RELEVANTE DE MEDIU

CRT. DE MEDIU
Asigurarea calității apei destinate consumului uman
Controlul periodic al substanțelor prioritare/prioritar periculoase în
mediul acvatic
3 Calitatea solului Îmbunătățirea calității solurilor prin reducerea și prevenirea poluării și

degradării acestora
Reconstrucția ecologică a solurilor degradate
Utilizarea durabilă a resurselor de sol
4 Starea pădurilor Creșterea suprafeței ocupate cu vegetație forestieră, prin împăduriri ale
terenurilor degradate și realizarea perdelelor de protecție
Gestionarea durabilă a pădurilor
5 Managementul Implementarea/operaționalizarea sistemului integrat de gestiune a

deșeurilor deșeurilor (SMID)
Aplicarea ierarhiei deșeurilor (prevenirea; pregătirea pentru reutilizare;
reciclarea; alte operațiuni de valorificare, de exemplu, valorificarea
energetică; eliminarea)
Reducerea cantității de deșeuri depozitate și creșterea gradului de
reciclare/valorificare
6 Resurse naturale Îmbunătățirea gestionării resurselor naturale și evitarea exploatării

excesive a acestora, recunoașterea valorii serviciilor furnizate de
ecosisteme
114
4. ZONE EXPUSE LA RISCURI NATURALE ȘI

TEHNOLOGICE
4.1. RISCURI NATURALE

4.1.1. INUNDAȚII
Istoricul inundațiilor. În judeţul Brăila, Dunărea a provocat inundaţii semnificative în anii 1907, 1924,
1937, 1962, 1970, 1975, 2005, 2006 şi 2010 (ISU Dunărea Brăila, 2021). Viitura din iunie-iulie 2010 a
creat depăşiri mai importante ale cotelor de inundaţie pe sectorul aval Călăraşi. Pe fondul valorilor
mari ale debitelor Dunării la intrarea în ţară începând cu a doua decadă a lunii iunie a avut loc pe
sectorul românesc al Dunării depăşirea cotelor de inundaţie la toate staţiile hidrometrice (PMRI
Dunăre, 2016). Pe râul Siret, ȋn judeţul Brăila, ȋn anul 2005 s-au ȋnregistrat precipitaţii cuprinse ȋntre
22-130,7 l/mp iar inundaţia a fost determinată de distrugerea infrastructurii de apărare (PMRI
Buzău-Ialomița, 2016). Creşterile importante de debite pe Siret (la staţia hidrometrică Lungoci -
județul Galați debitul maxim înregistrat a fost de 2.600 m 3 /s în data de 01.07.2010), precum şi
durata mare în care debitele s-au menţinut la valori ridicate, au condus la depăşirea cotelor de
pericol pe sectorul Brăila - Galaţi la începutul lunii iulie (PMRI Dunăre, 2016). Cele mai mari inundaţii
provocate de râul Buzău s-au înregistrat în anii 1965, 1969, 1970 şi 1975. Râul Călmăţui a provocat
inundaţii în 1969, 1970, 1972, 1974, 1975 (ISU Dunărea Brăila, 2021).
În continuare, sunt prezentate toate depășirile de cote de apărare (CA - cotă de atenție, CI - cotă de
inundație, CP - cota de pericol) pentru stațiile hidrometrice amplasate pe râurile Buzău (Racovița) și
Cămățui (Cireșu), în intervalul 2010-2019, după cum urmează:
• 24-25.07.2011 - s.h. Racoviţa: H=302 cm; Q=352 mc/s > 22 cm CA;
• 31.05.2012 - s.h. Cireșu: H=310 cm; Q=8,60 mc/s > 70 cm CA;
• 01-04.10.2013 - s.h. Cireșu: H=320 cm; Q=9,20 mc/s > 80 cm CA;
• 19-26.02.2014 - s.h. Cireșu: H=283 cm; Q=3,56 mc/s > 43 cm CA (zăpor în aval de stație);
• 19-26.04.2014 - s.h. Racoviţa: H=396 cm; Q=493 mc/s > 46 cm CI;
• 14-16.05.2014 - s.h. Racoviţa: H=402 cm; Q=506 mc/s > 2 cm CP;
• 17-19.05.2014 - s.h. Cireșu: H=295 cm; Q=7,77 mc/s > 45 cm CA;
• 16.02.2018 - s.h. Cireșu: H=320 cm; Q=14,5 mc/s > 20 cm CA;
• 05.06.2019 - s.h. Racovița: H=396 cm; Q=493 mc/s > 46 cm CA (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
În acest interval nu s-au înregistrat viituri deosebite la cele două stații hidrometrice, cu excepția
anului 2014, când la stația hidrometrică Racovița de pe râul Buzău s-au depășit cotele de inundație în
luna aprilie, respectiv de pericol în mai, inundându-se o serie de terenuri (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
În perioada 2010-2019 s-au produs o serie de pagube datorită viiturilor și inundațiilor, în anii 2010,
2016, 2017, 2018 (ABA Buzău-Ialomița, 2021). Astfel, în perioada mai - iulie 2010 au fost afectate:
• Municipiul Brăila: 4 gospodării; 5,5 km rețele canalizare; 0,3 km CF; 4 obiective economice;
1,74 km DN+DJ+ DC; 2 poduri;
• Comuna Mărașu - 92 gospodării;
115
• Unități economice: ANIF - diguri 2,7 km; SGA - diguri 1,08 km; apărări de maluri 0,48 km;
• Agricultura - culturi agricole 5200 ha, pășuni 560 ha, plantații și pepiniere 1730 ha (ABA
Buzău-Ialomița, 2021).
În perioada 03 iunie - 07 iunie 2016 au fost înregistrate creșteri de niveluri și debite pe râul Siret, fără
a se atinge sau depăși cotele de apărare. În data de 03.06.2016, la stația hidrometrică Lungoci s-a
înregistrat nivelul maxim de 548 cm (<52 cm CA=600 cm) și un debit de 1747 mc/s (comparativ cu
2325 mc/s la cota de atenție), digul Nămoloasa Măxineni a atins faza I de apărare pe toată lungimea.
În aval de localitatea Corbu Vechi, în zona km 31+200 pe digul Nămoloasa Măxineni, există Lucrarea
de apărare de mal drept, râu Siret (tabel 65). După scăderea debitului sub 1000 mc/s, s-a constat că
sunt avariate capetele de încastrare, în lungime de 18 m amonte și aval în lungime de 15 m. Acest
fenomen a fost determinat de dezvoltarea eroziunilor în capătul amonte și în aval de lucrarea de
apărare de mal. Eroziunea din capătul amonte, are o viteză de înaintare mare și pune în pericol
apărarea de mal cât și linia de apărare Nămoloasa Măxineni. În capătul aval eroziunea are o
dezvoltare moderată (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
TABEL 65. CENTRALIZATOR AL PAGUBELOR PRODUSE ÎN URMA VIITURILOR ȘI INUNDAȚIILOR ÎNREGISTRATE

ÎN PERIOADA 03 - 07 IUNIE 2016
BAZIN HIDROGRAFIC, OBIECTIVE AFECTATE CAUZELE AFECTĂRII

UAT/LOCALITĂȚI
APARȚINĂTOARE FIZIC VALORIC
(MII LEI)
Bazinul hidrografic Siret Lucrare de apărare, mal drept, râu 130,917 Viteza curentului apei
Siret, km 31+200 pe digul favorizat de forma
UAT Măxineni
Nămoloasa Măxineni. Capetele de concavă a tronsonului
localitatea Corbu Vechi încastrare amonte și aval pe o și caracteristicile slab
lungime însumată de 33 m. coezive ale terenului
A.B.A. Buzău Ialomița-S.G.A.
Brăila
Total județ Lucrare de apărare de mal 130,917

avariată = 33 m
În data de 25.07.2017 pe teritoriul judeţului Brăila s-au înregistrat precipitaţii abundente sub formă
de ploaie şi grindină. Pe durata desfăşurării fenomenului hidrometeorologic s -au produs pagube în
următoarele localități: Surdila-Găiseanca, Tudor Vladimirescu, Mircea Vodă și oraș Însurăței (ABA
În anul 2018, în perioada iunie-august, pe râul Siret s-au înregistrat creșteri de niveluri și debite,
atingându-se H max=592 cm și Q max=1822mc/s, iar suma precipitațiilor=177 l/mp. Ca urmare a
acestor fenomene, consolidarea de mal ce proteja digul de centură din jurul localității Corbu Vechi,
pe râul Siret km 532+000-533+000 în zona comuna Măxineni, în lungime totală de 1040 m
(executată în anul 1974), s-a distrus pe o L=350 m, începând din capătul amonte de încastrare, km
dig 3+200-3+550 (tabel 66). Pe fondul instabilității albiei și a malurilor favorizate de constituția
litologică a terenului din patul albiei și din maluri și distrugerii apărării de mal s -a produs și surparea
malului, inclusiv 60% din taluzul exterior al digului pe o lungime de 25 m, în zona km 3+350-3+400. În
consecință s-au întocmit: Raport Operativ și Raport de Sinteză, de către S.G.A. Brăila și s -au înaintat
către Prefectura Brăila. S-au luat măsuri și s-a intervenit pentru tranzitarea în condiții de siguranță a
debitelor mari înregistrate pe râul Siret, după care s-a efectuat o lucrare de protecție a taluzului
116
exterior, pe o suprafață de 1200 mp, executată cu geotextil, lestat cu saci umpluți cu pământ și cu
100 pari lemn (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
În anii 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 și 2019 nu s-au înregistrat fenomene hidrometeorologice
periculoase care să determine generarea de rapoarte de sinteză și implicit a pagubelor (ABA Buzău-
Ialomița, 2021).
În conformitate cu Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național,
Secțiunea a V-a, Zone de risc natural, se consideră că circa 16% dintre unitățile administrativ -
teritoriale din județul Brăila sunt afectate de inundații (tabel 67).
TABEL 66. CENTRALIZATOR AL PAGUBELOR PRODUSE ÎN URMA VIITURILOR ȘI INUNDAȚIILOR ÎNREGISTRATE

ÎN PERIOADA IUNIE - AUGUST 2018
NR. DENUMIRE LUCRARE/ JUDEȚ LOCALIZARE ESTIMARE CAPACITĂȚI AFECTATE

CRT VALOARE
PAGUBE (MII
LEI)
1. Consolidare mal râu Siret Curs râu Siret: 10405,032 pune în pericol dig
am.532+000 centura localitatea Corbu
Dig centura Corbu Vechi
Vechi
av.533+000
- eroziune mal - 350m
- terasament dig distrus
L=25m
TABEL 67. UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE AFECTATE DE INUNDAȚII
NR. UNITATEA TIPURI DE INUNDAȚII

CRT. ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
PE CURSURI PE TORENȚI
DE APĂ
1 Chiscani X
2 Măxineni X
3 Mircea Vodă X
4 Scorţaru Nou X
5 Siliştea X
6 Vădeni X
7 Vişani X
Sursa: Legea 575/2001, anexa
Totuși, în prezent, în conformitate cu datele ISU, în mai multe UAT-uri poate fi afectată
infrastructura de transport, gospodăriile și terenurile agricole, ca urmare a producerii unor inundații.
Geneza viiturilor este legată, în primul rând, de condiţiile climatice. Astfel, acestea se produc ca
urmare a unor ploi torenţiale cu intensităţi şi strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a
zăpezii (viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). În funcţie de distribuţia în timp a
117
precipitaţiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur vârf) şi complexe sau
compuse (cu mai multe vârfuri). În perioadele de îngheţ, scurgerile de sloiuri pot provoca baraje
naturale (zăpoare) care blochează scurgerea, generând creşteri de nivel în spatele acestora sau
scurgeri puternice în momentul ruperii (PPDEI Buzău-Ialomița, 2014). Acestea sunt caracteristice
îndeosebi pentru râul Buzău, deşi mai rar, zăpoare şi poduri de gheaţă s-au produs în ierni foarte
geroase şi pe Călmăţui, Siret şi chiar pe Dunăre (ISU Dunărea Brăila, 2020).
În afara cursurilor naturale, pe teritoriul judeţului Brăila, sunt importante reţele antropice, elemente
ale structurii de irigaţii - desecări: Terasa Brăilei, terasa Viziru, sistemul zonal din interfluviul Ialomiţa
- Călmăţui. Canalele magistrale ale acestor sisteme transportă în sezonul cald debite importante (25-
100 mc/s), unele tronsoane fiind realizate în rambleu sau semirambleu. Toate aceste cursuri pot
favoriza local inundaţii (ISU Dunărea Brăila, 2021).
O zonă potenţial periclitată de inundaţii complementare unui seism o constituie oraşul Însurăţei, la a
cărui limită sudică trece canalul magistral de irigaţii. Amplasat, pe câteva tronsoane, în semirambleu,
acesta poate provoca, în cazul deteriorării la cutremur inundarea unor zone din oraş şi a unor
suprafeţe agricole (ISU Dunărea Brăila, 2021).
Riscul cel mai mare îl prezintă incinta îndiguită Insula Mare a Brăilei, unde, în caz de rupere a digului
perimetral, în orice punct al său, întreaga suprafaţă a insulei este periclitată dată fiind lipsa unor
diguri de compartimentare interioară a acesteia, exceptând zonele Frecăţei - Salcia şi Agaua - Plopi
din sud-estul insulei (ISU Dunărea Brăila, 2021).
Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații. Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au
fost identificate în cadrul evaluării preliminare a riscului la inundații, doar relaționat cu fluviul
Dunărea și râul Buzău, fiind evidențiate în tabelul de mai jos (PMRI Dunăre, 2016; PMRI Siret, 2016).
TABEL 68. ZONELE CU RISC POTENȚIAL SEMNIFICATIV LA INUNDAȚII
ZONĂ CU RISC POTENȚIAL SEMNIFICATIV LA INUNDAȚII LUNGIME (KM)
Dunărea - Făcăeni / Brăila 102,6
Dunărea - Brăila / Galaţi 14,9
Dunărea - Insula Mică a Brăilei 40,9
Dunărea - Ostrovul Crăcănel 10,5
Dunărea - Ostrovul Orbului 7,3
Dunărea - Insula Mare a Brăilei 54,7
r. Buzău - sect. av. loc. Racoviţă, am. loc. Gurguieţi 47,2
Sursa: PMRI Dunăre, 2016; PMRI Siret, 2016
Hărți de hazard și de risc la inundații. Hărțile de hazard la inundații oferă informații cu privire la
extinderea suprafețelor inundate, adâncimea apei și după caz viteza apei, pentru viituri care se pot
produce într-o anumită perioadă de timp. Acestea au fost întocmite pentru zonele desemnate ca
având un risc potențial semnificativ la inundații și acoperă zonele geografice care ar putea fi
inundate în scenariile:
• cu probabilitate mică (Q 0,1% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de
ani);
• cu probabilitate medie (Q 1% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani);
118
• cu probabilitate mare (Q 10% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 10 de ani)
(PMRI Buzău-Ialomița, 2016).
Extinderea arealelor inundabile în cele 3 scenarii (0,1%, 1%, 10%) în județul Brăila este prezentată în
figura 18.
Pe baza hărților de hazard au fost elaborate hărțile de risc la inundații, cea pentru scenariul cu
probabilitate medie (1%) de depășire a debitului maxim (pentru indicatorii populație, consecințe
economice, de mediu, patrimoniu cultural) fiind prezentată în figura 19.
Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu
următoarea semnificație: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2 - 0,5 - 1,5 m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m,
rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roșie, zone cu risc mediu -
reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus – reprezentate cu culoarea galbenă (PMRI
119
FIGURA 18. EXTINDEREA AREALELOR INUNDABILE ÎN CELE 3 SCENARII (0,1%, 1%, 10%)
Sursa: Administrația Națională Apele Române, prelucreare proprie
120
FIGURA 19. RISCUL LA INUNDAȚII ÎN SCENARIUL MEDIU
Sursa: Administrația Națională Apele Române, prelucreare proprie
Lucrări de apărare împotriva inundațiilor. Printre principalele lucrări de apărare împotriva

inundațiilor, pe teritoriul județului Brăila, s-au realizat diguri pe principalele cursuri de apă,
121
regularizări de albii, consolidări albii și maluri (PMRI Buzău-Ialomița, 2016; PMRI Dunăre). Localizarea
digurilor și principalele caracteristici ale acestora sunt evidențiate în anexa 2.
În deceniile 6, 7 şi 8 ale secolului al XX-lea, în judeţ s-a realizat cel mai dezvoltat sistem de
regularizări de cursuri de apă, desecări şi îndiguiri din ţară. Trebuie avut în vedere că aceste
amenajări s-au realizat cu zeci de ani în urmă, iar lucrări de întreţinere, reparaţii şi consolidări nu s -
au mai efectuat decât parţial. În unele zone digurile au suferit fisuri sau infiltraţii. Mai mult, utilizarea
digurilor de protecţie ca drumuri comunale, precum şi eroziunea naturală au făcut ca înălţimea
acestora să scadă cu 1,2 - 1,5 m faţă de cea iniţială (ISU Dunărea Brăila, 2021).
Digurile de protecţie sunt lucrări de pământ, realizate la limita exterioară a albiilor minore, care
însoţesc cursurile de apă fără a urma riguros meandrele acestora, având următoarele caracteristici
constructive: lăţime la bază 10 - 15 m; lăţimea coronamentului 3 - 5 m; înălţime 1,5 - 5 m. La
realizarea digurilor s-a prevăzut un coeficient de asigurare între 1% şi 10% faţă de nivelul maxim al
apelor înregistrat în fiecare zonă. Durata apărării împotriva inundaţiilor pe cursurile de apă se face
diferenţiat, după cum urmează: pe fluviul Dunărea, în medie 30 - 90 zile, dar poate dura şi 150 zile
(anul 1981); pe râul Siret 5 - 10 zile; pe râul Buzău, cu caracter torenţial, 2 - 5 zile, iar pe râul
Călmăţui, sporadic, 2 - 3 zile (ISU Dunărea Brăila, 2021).
În perioada 2000 - 2019, a fost realizată și recepționată lucrarea care a vizat refacerea digului mal
stâng fluviul Dunărea în zona Noianu - Chișcani, județul Brăila, cu recalibrare dig L=3,267 km -
reabilitare canton Vărsătura (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
În curs de execuție se află obiectivul de investiție lucrări de consolidare mal drept râu Siret în zona
km 532-533 aval de localitatea Corbu Vechi și supraînalțare tronsoane dig Nămoloasa Măxineni km
26+400-26+600; 28+300-28+700 și dig centura Corbu Vechi km 0+000-0+250. Aceasta vizează
supraînălțare diguri L=1,054 km; apărări de mal L=0,85 km din care: refacere apărare mal L=0,3 km;
apărare de mal nouă L=0,55 km; epiuri - 5 bucăți (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
4.1.2. CUTREMURE
Hazardul seismic din județul Brăila este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea și unor
cutremure crustale din sursa Dobrogea. Sursa Vrancea este determinantă pentru hazardul seismic, în
timp ce sursele de suprafață contribuie mai mult la hazardul seismic local (IPTANA, 2008). Din totalul
cutremurelor de pământ cu magnitudinea M≥5 înregistrate, având ca focar zona Vrancea, mai mult
de jumătate s-au resimţit şi în judeţul Brăila, ceea ce exprimă o frecvenţă deosebită a acestor
fenomene tectonice periculoase (ISU Dunărea Brăila, 2021).
Conform Legii 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a
V-a, Zone de risc natural, unitățile administrativ - teritoriale urbane amplasate în zone pentru care
intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a
teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK), se constată că orașele Brăila,
Făurei, Însurăței și Ianca prezintă o intensitate seismică de gradul VIII. Acestea trebuie să reprezinte
obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor.
Codul de proiectare antiseismică P100-1/2013 (aflat în vigoare din ianuarie 2014) introduce
creșterea nivelului siguranței construcțiilor la cutremurele cu perioadă de revenire lungă și anume
225 de ani. Valorile accelerației terenului pentru proiectare, ag au fost individualizate în zonarea
seismică din figura 20 și corespund unui interval mediu de recurență IMR=225 ani (20% probabilitate
de depășire în 50 de ani) (MDRAP, 2013). În condițiile seismice și de teren din România, zonarea
pentru proiectare a teritoriului în termeni de perioadă de control (colț), TC, a spectrului de răspuns
este prezentată în figura 21 (MDRAP, 2013). Din analiza celor două materiale cartografice, se
constată pentru județul Brăila o distribuție crescătoare a valorilor accelerației terenului pentru
122
proiectare ag din partea de est - sud-est spre vest - nord-vest. În ceea ce privește valorile perioadei
de control (colț), TC (s) teritoriul județului Brăila se încadrează la 1.0s.
FIGURA 20. ZONAREA VALORILOR DE VÂRF ALE ACCELERAȚIEI TERENULUI PENTRU PROIECTARE AG CU IMR =
225 ANI ȘI 20% PROBABILITATE DE DEPĂȘIRE ÎN 50 DE ANI
Sursa: MDRAP, 2013, P100-1/2013
123
FIGURA 21. ZONAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI ÎN TERMENI DE PERIOADA DE CONTROL (COLȚ), TC A

SPECTRULUI DE RĂSPUNS
Sursa: MDRAP, 2013, P100-1/2013
Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur puternic o reprezintă:
• construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în vigoare
atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forţe seismice mai reduse s -au
comportat satisfăcător în 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu parter flexibil) au suferit mai
multe avarii;
• clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control tehnic
specializat (IPTANA, 2008). Studii mai recente indică clădirile mai vulnerabile care pot fi
considerate cele din zidărie nearmată, precum și cele din beton armat de înălțime medie și
mare construite înainte de 1963 (Hărți Risc Natural - Brăila, 2019).
De asemenea, există surse de risc complementar dezastrului seismic precum:
• avariile tehnologice care se pot produce în faza imediat următoare unui seism, atunci când
reţelele de apă, gaze, electricitate sunt dezafectate în parte, iar instalaţiile au suferit avarii şi
pot produce explozii, incendii, degajări de substanţe toxice, etc. Un mod de comportare
specific îl au conductele de transport pentru lichide inflamabile şi gaze explozibile. Traseul
acestora trebuie foarte bine delimitat, ca şi raza de influenţă pe care pot să o aibă în cazul
unei avarii asupra construcţiilor din zonă. Toate aceste obiective pot produce explozii grave
în cazul mişcărilor seismice (ISU Dunărea Brăila, 2021).
• avariile hidrotehnice pot produce în mod deosebit pătrunderea apelor în incinte îndiguite
(Insula Mare a Brăilei, zona Zagna-Vădeni, satul Corbu Vechi etc.). Riscul este cu atât mai
mare cu cât poate avea loc şi în perioade de nivel ridicat al apelor râurilor, respectiv Dunării.
124
De altfel, se consideră că inundaţiile sunt dezastrul complementar, asociat celui seismic, cu cea mai
mare probabilitate şi amploare (PAAR Brăila, 2016).
Maxima vulnerabilitate la inundaţii (ca dezastru complementar celui seismic, sau ca dezastru de sine
stătător) o prezintă Insula Mare a Brăilei, precum şi zonele joase din Lunca Dunării, Siretului,
Buzăului şi Călmăţuiului reprezentând cca. 40% din aria totală a judeţului. Din acest punct de vedere,
vulnerabilitate minimă prezintă aria municipiului Brăila, care este situat în proporţie de cca. 70% cu
5-14 m peste cota joasă a Luncii Dunării (vatra istorică a oraşului cuprinsă în spaţiul semicircular
dintre Bulevardul Dorobanţilor şi Dunăre, plus cartierele Hipodrom, Gării, Vidin, Pis c) (ISU Dunărea
Brăila, 2021).
Diminuarea vulnerabilităţii seismice a construcțiilor se poate realiza prin acţiuni de intervenţie
(consolidări) la clădiri din domeniul sănătăţii, administraţiei centrale și locale, educaţiei şi cercetării,
culturii, clădiri de locuit, etc. (IPTANA, 2008).
4.1.3. ALUNECĂRI DE TEREN

În Legea 575/2001 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a,
Zone de risc natural), s-a realizat macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la
alunecări de teren conform căreia a rezultat că județul Brăila prezintă un potențial scăzut de
producere a acestor tipuri de deplasări în masă. În același document legislativ (anexa 7) au fost
identificate 5 unități administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren, localizate în partea
nord-vestică a județului (tabel 69).
TABEL 69. UNITĂȚI ADMINISTRATIV - TERITORIALE AFECTATE DE ALUNECĂRI DE TEREN
NR. UNITATEA POTENȚIALUL DE PRODUCERE TIPUL ALUNECĂRILOR

CRT. ADMINISTRATIV- A ALUNECĂRILOR
TERITORIALĂ PRIMARĂ REACTIVATĂ
COMUNA
1 Măxineni scăzut X
2 Racovița scăzut X
3 Râmnicelu scăzut X
4 Scorțaru Nou scăzut X
5 Sutești scăzut X
Sursa: Legea 575/2001, anexa 7
Conform metodologiei prevăzute în Legea 575/2001 și în HG 447/2003 factorii luaţi în considerare la

evaluarea probabilităţii de producere a alunecărilor de teren sunt: factorul litologic (ka), factorul
geomorfologic (kb), factorul structural (kc), factorul hidrologic şi climatic (kd), factorul hidrogeologic
(ke), factorul seismic (kf), factorul silvic (kg), factorul antropic (kh). Coeficientul mediu de hazard la
alunecări de teren (km) are valori cuprinse în intervalul 0-1 și rezultă din suprapunerea celor 8 hărţi
tematice (RO-RISK, 2016).
125
FIGURA 22. HARTA COEFICIENTULUI MEDIU DE HAZARD LA ALUNECĂRI DE TEREN
Sursa: IPTANA, 2007
Valorile coeficientului mediu de hazard Km rezultate se înscriu într-un interval larg, de la 0,0617
(factor minim), până la 0,6500 (factor maxim), ceea ce semnifică un potenţial de producere al
alunecărilor de teren de la redus la mare (IPTANA, 2008). În acest sens, la nivelul județul Brăila
(IPTANA, 2008) (fig. 22), se constată următoarele caracteristici generale:
• partea sud-vestică, de la limita judeţului până în valea Călmăţuiului, zona crovurilor lacustre
din Câmpia Brăilei şi sectoare din câmpia Siretului Inferior se caracterizează prin valori ale
coeficientului Km < 0,10 (probabilitate redusă de producere a alunecărilor de teren);
• părţile centrală şi nordică se caracterizează prin valori ale Km = 0,10 - 0,20 (probabilitate
medie de producere a alunecărilor de teren);
• văile Buzăului, Călmăţuiului precum şi sectoarele coborâte dintre Brăila şi Măxineni, se
caracterizează prin valorile maxime ale Km = 0,65 (probabilitate medie-mare și mare de
producere a alunecărilor de teren) (IPTANA, 2008).
Din analiza hărţii coeficientului mediu de hazard pentru județul Brăila (IPTANA, 2007), în special, a
suprafeţelor corespunzătoare unei probabilităţi medii-mari de producere a alunecărilor de teren (Km
= 0,31-0,50), în corelaţie cu acelea ce se caracterizează printr-o probabilitate mare de declanşare a
fenomenului (Km = 0,51-0,65), se constată următoarea repartiție teritorială a acestora:
126
• poligoane cu dimensiuni reduse, având probabilitate mare de producere a alunecărilor de

teren, răzleţe, apar incluse în cadrul suprafeţelor înguste, alungite, cu probabilitate medie-
mare de declanşare a alunecărilor de teren pe teritoriul comunei Grădiştea în partea de vest
a judeţului;
• suprafeţe reduse ca dimensiuni disparate, cu probabilitate medie-mare se dispun în versanţii
râului Buzău, la limita vestică a comunei Racoviţa şi pe teritoriul comunei Râmnicelu, unde
apare un singur poligon de dimensiuni restrânse cu probabilitate mare inclus în arealele cu
probabilitate medie-mare;
• suprafeţe înguste, răzleţe, cu probabilitate medie-mare se observă în partea central-estică a
comunei Scorţaru Nou;
• areale înguste cu aspect zimţat sau arcuite, cu probabilitate medie-mare se dispun în partea
centrală a judeţului, pe teritoriul comunei Movila Miresei;
• către est, pe teritoriile comunelor Siliştea şi Vădeni apar suprafeţe înguste, alungite, dispuse
aproximativ vest-est la marginea terasei joase;
• în lungul abruptului terasei Dunării, pe teritoriul municipiului Brăila se dispun suprafeţe
înguste, alungite şi cu aspect zimţat, caracterizate prin probabilitate medie-mare de
producere a alunecărilor de teren;
• în partea de vest a judeţului apar poligoane de dimensiuni reduse având probabilitatea
medie-mare, pe teritoriile comunelor Vişani şi Șuteşti;
• pe teritoriul comunei Jirlău apar suprafeţe înguste, disparate, cu probabilitate medie-mare
care includ poligoane de mici dimensiuni având probabilitatea mare de producere a
alunecărilor de teren;
• poligoane disparate şi alungite dispuse aproximativ NNE-SSV având probabilitatea medie-
mare sunt dispuse pe teritoriul orașului Ianca;
• suprafeţe cu aspect zimţat, înguste, având probabilitate medie-mare, orientate aproximativ
NE-SV, sunt prezente în abruptul terasei văii Ianca;
• poligoane reduse ca dimensiuni, alungite, cu aspect zimţat, având probabilitatea medie-
mare se dispun de-a lungul abruptului Dunării în comuna Tichileşti;
• de la vest spre est, pe arealele comunelor Ulmu şi Cireşu apar fragmentar poligoane de
dimensiuni reduse, alungite, cu probabilitate medie-mare de producere a fenomenului;
• către est, pe teritoriile comunelor Zăvoaia şi Însurăţei, în zona abrupturilor teraselor
Călmăţuiului apar cu o dezvoltare mai amplă poligoane alungite şi arcuite, cu probabilitate
medie-mare, care includ poligoane disparate de dimensiuni reduse având probabilitatea
mare de declanşare a deplasărilor de teren;
• poligoane de dimensiuni reduse, alungite apar fragmentar în dreptul terasei joase a Dunării,
în apropierea confluenţei cu Călmăţuiul;
• poligoane de dimensiuni reduse, disparate, înşiruite pe direcţia N-S, având probabilitatea
medie-mare, apar în partea central-estică a comunei Berteştii de Jos, în sudul judeţului
(IPTANA, 2007).
Mai recent, în cadrul unui proiect realizat la nivel național pentru Evaluarea riscurilor de dezastre la
nivel naţional (Ro-Risk) (2016-2018), beneficiar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, a
fost evaluat riscul de deplasări în masă de către o echipă de specialiști de la Institutul de Geografie al
Academiei Române (IGAR), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului,
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, Urbanism și Dezvoltare Teritorială
Durabilă „Urban-Incerc” și Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (RO-RISK, 2016).
127
În urma cercetărilor efectuate a fost elaborată o hartă de hazard relativ (susceptibilitate) la alunecări
de teren (fig. 23) realizată prin metoda Evaluării Spaţiale Multi-Criteriale (Spatial Multi-Criteria
Evaluation), rezultată în urma abordării mixte statistico-euristice (RO-RISK, 2016).
FIGURA 23. HARTA DE HAZARD RELATIV (SUSCEPTIBILITATE) LA ALUNECĂRI DE TEREN LA NIVEL NAȚIONAL
Sursa: IGAR în cadrul RO-RISK, 2016
În acest sens se constată că județul Brăila prezintă, în cea mai mare parte, o încadrare în clasa de
hazard relativ foarte scăzut (fig. 24). Un grad de susceptibilitate ridicat este specific doar pentru
areale limitate, cu o extindere liniară, întrucât caracterizează frunţile de terasă (înclinări mai mari,
alternanţă a formaţiunilor litologice) ale râurilor mari (RO-RISK, 2016). În general, câmpiile prezintă
cele mai scăzute areale cu hazard relativ ridicat pe fondul parametrilor morfometrici caracteristici,
respectiv înclinări foarte reduse şi suprafeţe extinse cu caracter cvasiorizontal (RO-RISK, 2016).
128
FIGURA 24. HARTA DE HAZARD RELATIV (SUSCEPTIBILITATE) LA ALUNECĂRI DE TEREN - JUDEȚUL BRĂILA
Sursa: IGAR în cadrul RO-RISK, 2016
4.1.4. ALTE TIPURI DE RISCURI NATURALE

Fenomenele meteorologice periculoase se produc în orice sezon și au loc în corelație cu circulația și
caracteristicile maselor de aer, influența diferitelor elemente de mediu, activitățile umane, etc.
(Ielenicz M., 2007).
Zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii, la nivel național, iar cele mai afectate
areale sunt cele situate în sudul și sud-estul României. De altfel, în ultimii 30 de ani, se resimt
efectele unor perioade secetoase din ce în ce mai dese și mai extinse în timp și spațiu (SNSC, 2012).
Fenomenele de uscăciune extremă s-au extins ca urmare a transformărilor profunde cărora a fost
supus patrimoniul funciar agricol și silvic - defrișări, distrugerea perdelelor forestiere de protecție,
neaplicarea irigațiilor, etc. (SNRES, 2008). Principalele sectoare semnalate ca fiind posibil afectate de
secetă și deficit de apă sunt agricultura, biodiversitatea, producerea energiei electrice și sănătatea
publică (RSM România, 2020).
În ceea ce privește județul Brăila, într-o analiză realizată la nivel național, se constată că aproape
întreg teritoriului prezintă risc crescut la secetă (fig. 25).
129
FIGURA 25. SUPRAFEȚE AGRICOLE AFECTATE DE SECETĂ LA NIVEL NAȚIONAL
Exploatarea agricolă intensivă și extensivă, coroborată cu factorii edafici și cei climatici, au făcut ca
județul Brăila să însumeze astăzi peste 2000 ha terenuri deșertificate și cel puțin alte 2000 ha expuse
deșertificării. Deși semnalată din anii 1975, instalarea deșertificării s-a realizat intens după anii 1990
până în 2000, când sistemele de îmbunătățiri funciare au funcționat din ce în ce mai puțin și pe
alocuri chiar au dispărut. Se estimează că în perioada 1990 - 2016, suprafața amenajată funciar s-a
redus dramatic, fiind desființate și dezafectate numeroase stații de pompare și canale de irigare. La
aceasta se adaugă și suprafața redusă de fond forestier care conduce la favorizarea efectelor
secetelor și instalarea deșertificării în zonele cu sensibilitate crescută (Hărți Risc Natural - Brăila,
2019).
Cele mai importante pierderi cauzate de secete sunt legate de calamitarea culturilor de cereale și
scăderea producției agricole atunci când se corelează seceta atmosferică cu cea pedosferică și când
declanșarea secetei se produce în timpul sezonului cald și al celor mai importante faze fenologice ale
culturilor (încolțit, înflorit etc.). De asemenea, pot să apară focare de incendii pe fondul uscăciunii
accentuate (Pădurea Stejaru, Camenița, Viișoara). În plus, sunt posibile procese de deflație și de
eroziune a solului (Câmpia Brăilei, Câmpia Buzăului, Câmpia Râmnicului etc.) și pot să apară izolat
vârtejuri și furtuni de praf, ca efect al insolației ridicate și denivelărilor suprafeței active. Simultan,
seceta determină reducerea efectivelor de animale, scăderea producției de energie electrică în
hidrocentrale, disfuncționalități în alimentarea cu apă a localităților, etc. (Hărți Risc Natural - Brăila,
2019).
La nivel național, sunt recomandate o serie de măsuri care trebuie întreprinse pentru a combate
seceta/deficitul de apă, precum:
• servicii de monitorizare și avertizare privind scăderea debitelor la nivel național;
130
• diminuarea pierderilor din rețelele de distribuție a apei;

• măsuri de economisire și folosire eficientă a apei: irigații, industrie;
• planuri de aprovizionare prioritară cu apă a populației și animalelor/ierarhizarea restricțiilor
de folosire a apei în perioade deficitare;
• stabilirea de metodologii pentru pragurile de secetă și cartografierea secetei;
• mărirea capacității de depozitare a apei;
• asigurarea calității apei pe timp de secetă (RSM România, 2020).
Furtunile, grindina, ploile torențiale. În lunile sezonului cald (mai-septembrie) pe teritoriul județului
Brăila pot să apară manifestări violente, intense și de scurtă durată, cu caracter punctual de
torențialitate și căderi de grindină în cadrul manifestărilor orajoase (Hărți Risc Natural - Brăila, 2019).
Efectul distrugător al ploilor torențiale poate fi amplificat de numeroase alte caracteristici ale
suprafeței active, precum: panta, substratul litologic, absența covorului vegetal, momentul din an în
care se produce aversa (dacă se produce după lungi perioade de secetă, când solul este foarte uscat
și coeziunea solului redusă, puterea de eroziune a ploii este mai mare), etc. În asemenea condiții,
aversele respective pot căpăta aspect de riscuri climatice, prin declanșarea unor procese accelerate
de eroziune și modelare a versanților (Hărți Risc Natural - Brăila, 2019). Alte efecte ale acestor
fenomene pot fi întreruperea alimentării cu energie electrică a localităţilor, avarierea locuinţelor şi
obiectivelor socio-economice, producerea de inundaţii, etc. (ISU Dunărea Brăila, 2021). Grindina
afectează doar suprafețe restrânse putând provoca pierderi, în special, în agricultură dar și
potențiale avarii la locuințe și obiective socio-economice (ISU Dunărea Brăila, 2021).
Ceața se manifestă în orice lună din an, îngreunând circulația și cauzând efecte nocive pentru
sănătate (Ielenicz M., 2007), în special, pentru cei cu boli pulmonare. Cea mai ridicată frecvență
lunară a ceții în cursul anului se înregistrează iarna (decembrie - ianuarie), iar cea mai scăzută în
lunile de vară (iunie - august) (Mărcuși I., 2008).
Viscolul este un fenomen meteorologic complex, caracteristic teritoriului județului Brăila, prin
efectul de canalizare determinat de obstacolul orografic al Carpaților de Curbură și obstacolul termic
reprezentat de Marea Neagră. În interiorul acestui canal, care îngustează curentul de aer rece ce
vine dinspre nord-est, horstul dobrogean contribuie la intensificarea fenomenului (Hărți Risc Natural
- Brăila, 2019). În județul Brăila se pot produce atât viscole puternice (viteza vântului 11m/s) dar și
viscole violente (viteza vântului 15 m/s) concomitent cu căderi abundente de zăpadă, fiind unul
dintre județele din țară cu pagubele cele mai mari produse de acest fenomen climatic. Ținând cont
de aceste aspecte legate de direcția și viteza vântului în timpul viscolului, următoarele artere de
circulație publică ar putea fi afectate de cantitățile de zăpadă căzute și/sau de fenomenul de
troienire: DJ 202 Latinu - Brăila, DJ 221 Gemenele - Romanu - Cazasu, DN 22 Mihail Kogălniceanu -
Scorțaru Vechi, DN 2B Ianca - Urleasca - Silistraru, DJ 211A Bordei Verde - Viziru - Cuza Vodă, DJ 211B
Bărăganu - Victoria - Mihai Bravu, DJ 211B Tătaru - Bărăganu, DJ 211C Ciocile - Chichinețu. De
asemenea, traficul de cale ferată ce tranzitează județul Brăila ar putea fi perturbat, pe liniile: Buzău -
Făurei - Fetești, Făurei – Tecuci, Făurei - Galați, Buzău - Brăila (Hărți Risc Natural - Brăila, 2019). În
plus, alte efecte pot fi întreruperea alimentării cu energie electrică, diverse tipuri de avarii și izolarea
localităților (ISU Dunărea Brăila, 2021).
Gerul și înghețul. Înghețul pătrunde în sol în condițiile iernilor cele mai geroase pana la 75 cm în
Câmpia Brăilei și în Bărăganul Ialomiței. Fenomenul de îngheț este strâns legat de apariția brumei, în
sensul că, producerea brumei presupune întodeauna prezența înghețului, în timp ce producerea
înghețului nu presupune întodeauna bruma. Cele mai periculoase înghețuri și brume în spațiul
analizat sunt acelea care se produc în afara sezonului, adică brumele timpurii de toamnă, respectiv
brumele târzii de primăvară, ce pot căpăta aspect de risc climatic, prin faptul că pot afecta recoltele
(Hărți Risc Natural - Brăila, 2019).
131
4.2. RISCURI TEHNOLOGICE

4.2.1. RISCURI INDUSTRIALE
Pe teritoriul judeţului Brăila au fost identificaţi şi luaţi în evidenţă un număr de 6 operatori
economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate
substanţe periculoase şi care intră sub incidenţa prevederilor Legii 59/2016 (ISU Dunărea Brăila,
2021).
Substanţele periculoase stocate de către acești operatori economici sunt:
• Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. - Sucursala Electrocentrale Chiscani, profil de
activitate producerea energiei electrice şi termice: hidrogen, clor, hidrazină, ulei;
• S.C. Panebo Gas S.R.L. Făurei, profil de activitate îmbuteliere GPL: gaz petrolier lichefiat;
• S.C. Miniserv Oil S.R.L. Vădeni, profil de activitate îmbuteliere GPL: gaz petrolier lichefiat;
• S.C. Conpet S.A. Rampa Cireşu, depozit ţiţei: ţiţei, motorină;
• S.C. Air Liquide S.R.L. Brăila, producerea şi depozitarea acetilenei dizolvate: acetilenă,
acetonă, carbură de calciu (carbid);
• S.C. Padova Agricultura S.R.L. Stăncuţa, având profil de activitate agricultura: gaz petrolier
lichefiat, motorină. Dintre acestea, prima este încadrată cu risc major, iar celelalte la risc
minor (ISU Dunărea Brăila, 2021).
Pe teritoriul judeţului Brăila au fost identificaţi şi luaţi în evidenţă un număr de 8 operatori
economici nominalizaţi cu risc chimic şi exploziv - incendiar care prin obiectul de activitate stochează
substanţe periculoase, dar care nu intră sub incidenţa prevederilor Legii 59/2016. Aceşti operatori
sunt:
• S.C. Setcar S.A., profil de activitate de depoluare mediu, producţie lichid de frână şi antigel:
policloruri bifenili (PCB), săruri de cianuri, metanol lichid, acid sulfuric;
• Compania de Utilităţi Publice „Dunărea”, profil de activitate producţie şi distribuţie apă
potabilă şi activităţi de exploatare şi întreţinere reţele distribuţie apă potabilă: clor lichid;
• S.C. Bona Avis S.R.L. (centrală frigorifică), profil de activitate producerea şi comercializarea
preparatelor din carne: amoniac;
• S.C. Promex S.A., profil de activitate construcţii de maşini: oxigen lichid;
• S.C. Vard Ship Repair Brăila S.A., profil de activitate construcţii nave: oxigen lichid;
• S.C. Tudorgeo COM S.R.L., profil de activitate încărcare butelii oxigen şi dioxid de carbon:
oxigen lichid;
• S.C. OMV Petrom Asset IX Moldova Sud, profil de activitate extracţie ţiţei: ţiţei, DMO
(dezemulsionant), metanol (ISU Dunărea Brăila, 2021).
4.2.2. RISCURI DE TRANSPORT ȘI DEPOZITARE PRODUSE PERICULOASE

Pe teritoriul judeţului, în afara operatorilor economici care prezintă pericolul de accidente majore
prezentaţi anterior, în activitatea economică există riscul producerii: incendiilor sau exploziilor la
depozitele şi staţiile de distribuţie carburanţi; accidentelor chimice în care pot fi implicate substanţe
periculoase la operatori economici abilitaţi de a efectua transporturi periculoase (PAAR Brăila, 2016).
Catastrofele mari care se întâlnesc în domeniul transporturilor sunt produse de accidentele care au
loc pe căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi aeriene.
Pe teritoriul judeţului Brăila a fost identificat şi luat în evidenţă 1 operator economic care
depozitează deşeuri periculoase S.C. SETCAR S.A. (ISU Dunărea Brăila, 2021).
132
Transport rutier. Analizând căile de comunicaţie cu cel mai mare tranzit ale judeţului, rutele
următoare sunt cele mai probabile pentru producerea unor accidente deosebit de grave:
• DN 2B: limita judeţului Buzău - Surdila-Greci - Ianca - Brăila - Baldovineşti - limita judeţului
Galaţi = 86,840 km;
• DN 21: Brăila (DN 2 B) Viziru - Însurăţei - Bărăganul - limita județului Ialomiţa = 63,200 km;
• DN 22: limita judeţului Buzău - Grădiştea - Tudor Vladimirescu - Brăila - traversare fluviul
Dunărea cu bacul - limita judeţului Tulcea = 56,084 km;
• DN 22 B: Brăila - Galaţi - Dig Dunăre - limita judeţului Galaţi = 11,600 km;
• DN 23: Brăila - Latinu - Olăneasca - limita judeţului Vrancea = 44 km (ISU Dunărea Brăila,
2021).
Transport feroviar. Judeţul Brăila dispune de o reţea feroviară în lungime de 158 km din care 124 km
(70 %) sunt electrificaţi, 32 km (20 %) linie cu o cale şi 126 km (80 %) linie cu două căi. Teritoriul
studiat este deservit de următoarele sectoare de căi ferate:
• magistrala 700: Bucureşti - Urziceni - Brăila - Galaţi
• cale ferată dublă electrificată: sectorul Făurei - Brăila - Galaţi - reţeaua TEN-F
• cale ferată simplă neelectrificată: sectorul Făurei - Urziceni - Bucureşti
• magistrala 600 - Făurei - Tecuci - Iaşi
• cale ferată simplă neelectrificată: sectorul limită judeţ Galaţi - Făurei
• linia 702 - Buzău - Făurei - Feteşti - reţeaua TEN-F
• cale ferată dublă electrificată: sectorul limită judeţ Buzău - Făurei - limită judeţ Ialomiţa (ISU
Dunărea Brăila, 2021).
Transport fluvial. Zona de jurisdicţie a Căpităniei Portului Brăila pe fluviul Dunărea, este cuprinsă
între km 160 şi km 237, ambele maluri, între km 0 şi km 10 braţ Măcin, ambele maluri, între braţele
Vâlciu şi Calia, precum şi lacurile şi apele interioare de pe teritoriul judeţelor Brăila, Buzău şi Ialomiţa.
Portul Brăila are drept limite, pe fluviul Dunărea, zonele cuprinse între km 165 - 175 şi km 0 - 4 pe
braţul Măcin (ISU Dunărea Brăila, 2021).
Zonele aflate în zona portuară şi în raza de jurisdicţie a Căpităniei Portului Brăila supuse riscurilor
semnalate anterior sunt:
• Km 166 - 168: loc de ancorare în care se permite şi ancorarea navelor ce trans portă produse
petroliere, chimice, inflamabile, explozive, alte substanţe periculoase;
• Km 168, mal stâng: depozit şi dană operare material lemnos, proprietate S.C. Romanel S.A.,
pericol de incendiu;
• Km 168+600: treceri cu bacul aparţinând societăţilor S.C. Romnav S.A. Brăila, S.C.
Danubetrans S.A. Smârdan, S.C. Transriv S.R.L. Brăila, care transportă pasageri şi
autovehicule ce pot avea încărcături periculoase;
• Km 168+800, mal stâng: terminal încărcare nave cu produse petroliere, pericol de incendiu şi
explozie;
• Km 172+500, mal stâng: priza de alimentare apă potabilă a municipiului Brăila;
• Km 173+300, mal stâng: treceri cu bacul aparţinând societăţii S.C. „Agricost” S.R.L. Piatra
Neamţ; autovehicule ce pot avea încărcături periculoase;
• Km 173+500, mal stâng: dană operare lemne, pericol de incendiu;
133
• Km 175: loc de ancorare în care se permite şi ancorarea navelor ce transportă produse

petroliere, chimice, inflamabile, explozive, alte substanţe periculoase;
• Km 182 Chiscani, mal stâng: două dane descărcare lemne; pericol de incendiu;
• Km 182+200, mal stâng: terminal de descărcare produse petroliere, pericol de incendiu şi
explozie;
• Km 182+500, mal stâng: priza de apă de la chesonul staţiei de pompare pentru apă potabilă
municipiul Brăila;
• Km 182, mal drept: loc de ancorare pentru tancuri petroliere şi de depozitare pentru
produse periculoase;
• Km 196+500: treceri cu bacul aparţinând societăţii S.C. „Agricost” S.R.L. Piatra Neamţ:
autovehicule ce pot avea încărcături periculoase (PAAR Brăila, 2016).
Transport prin rețele de conducte magistrale. În judeţul Brăila alimentarea cu gaze se face în
principal prin intermediul unor conducte de transport de înaltă presiune care urmăresc 3 trasee
principale:
• din zona Isaccea intră în judeţ prin zona Vădeni (Galaţi) două conducte de transport gaze
naturale DN 700 mm şi DN 1000 mm. Aceste conducte de transport gaze alimentează (din
zona de la nord de Vădeni) două conducte care pleacă spre Galaţi şi trei conducte (DN 500,
DN 800 şi DN 600 mm), din care primele 2 au traseul spre Bucureşti prin Urziceni (DN 500
mm - Ghergheasa şi DN 800 mm - Jugureanu);
• acest nod important de la nord de Vădeni este alimentat şi dintr-o conductă DN 600 mm
racordată la conductele de tranzit Isaccea - Negru Vodă (Rusia - Ucraina - România - Bulgaria
- Turcia);
• o conductă de înaltă presiune alimentează municipiul Brăila prin intermediul Staţiei de
reglare măsurare predare (SRMP) amplasată la km 15 al şoselei spre Focşani. Reţeaua de
repartiţie de medie presiune conduce gazele spre staţiile de reglare de sector (SRS), de unde
gazele cu presiune redusă sunt distribuite către consumatori;
• de la SRMP pleacă o conductă de medie presiune DN 350 mm care alimentează localităţile
Ianca şi Făurei (DN 250 mm după trecerea printr-o staţie de comprimare a gazelor) (PAAR
Brăila, 2016).
4.2.3. RISCURI NUCLEARE SAU RADIOLOGICE

La nivelul judeţului Brăila au fost inventariate mai multe instituţii şi operatori economici care deţin
surse radioactive sau folosesc în procesul de producţie generatori de radiaţii, după cum urmează:
• Spitalul de Psihiatrie „SF. Pantelimon” Brăila: Laborator radiologie şi Imagistică Medicală,
Calea Călăraşilor nr. 125, Brăila;
• Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila: Laborator Radiologie şi Imagistică Medicală strada
Campiniu nr. 21, Brăila;
• Spitalul orăşenesc Făurei: Laborator Rx diagnostic, strada Păcii nr. 6, Brăila;
• Spitalul de Obstretică şi Ginecologie Brăila: Laborator Rx diagnostic, B-dul Independenţei, nr.
12-14, Brăila;
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila Corp A: Laborator Radiologic şi Imagistică Medicală,
Șoseaua Buzăului nr. 2, Brăila;
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila corp B: Laborator Rx diagnostic, strada Pietăţii nr. 1,
Brăila;
134
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila corp C: Laborator Rx terapie, Calea Călăraşilor nr. 125,
Brăila;
• SC Radiologie Imagistică Medicală dr. Bănceanu Elena SRL: Laborator RDG Punct de lucru,
strada Pietăţii nr. 1, Brăila;
• SC Radiologie Ecografie dr. Ana Negoiţă SRL: Laborator RDG, Calea Călăraşilor bl. 4, Brăila;
• S.C. Vard Ship Repair Brăila S.A: Laborator de control nedistructiv ,,X”, strada Celulozei nr.
1A, Brăila;
• S.C. Promex S.A.: Laborator de control nedistructiv ,,X”, strada Industriei nr. 3, Brăila (ISU
Dunărea Brăila, 2021).
4.2.4. RISCURI LEGATE DE POLUAREA APELOR

Principalii factori care duc la poluarea cursurilor de apă pot fi: accidentele de circulaţie;
nerespectarea de către operatorii economici a procesului tehnologic de eliminare a gazelor toxice în
atmosferă şi incidente la instalaţiile de transport a acestora; deversarea de substanţe chimice
poluante; coroziunea conductelor de transport a substanţelor poluante şi produselor petroliere
aparţinând operatorilor economici; acţiuni infracţionale (ISU Dunărea Brăila, 2021).
Sunt expuse riscului de poluare fluviul Dunărea şi râurile interioare Siret şi Buzău. Monitorizarea
situaţiei poluărilor se realizează prin Compania de Utilităţi Publice cu laboratorul de analize ape de la
Staţia Chiscani şi cel mobil din municipiul Brăila. Prin reţeaua canalelor de irigaţii, fa ctorii poluanţi
pot afecta mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului, inclusiv Insula Mare a Brăilei (ISU Dunărea
Brăila, 2021).
4.2.5. RISCURI LEGATE DE PRABUȘIRI DE CONSTRUCȚII, INSTALAȚII SAU AMENAJARI

Având în vedere urmările cutremurelor de mare intensitate ce pot afecta pe scară largă populaţia,
construcţiile, bunurile şi funcţiunile social-economice, reducerea riscului seismic al construcţiilor
existente trebuie considerată ca o acţiune de interes naţional (ISU Dunărea Brăila, 2021).
La nivelul judeţului Brăila au fost inventariate şi expertizate tehnic 28 de clădiri, încadrate în clasa I
de risc seismic (PAAR Brăila, 2016).
4.2.6. RISC DE EXPLOZIE ACCIDENTALA A MUNIȚIEI RAMASA DIN RAZBOI

În ultimii ani, de pe teritoriul judeţului Brăila a fost ridicată o cantitate apreciabilă de muniţie
neexplodată, provenită din timpul conflictelor militare, constând în principal din proiectile explozive
de artilerie, bombe de aviaţie sau pentru aruncătoare, grenade de mână, cartuşe de infanterie etc.
Zonele cele mai expuse sunt municipiul Brăila şi localităţile situate pe cursul inferior al Siretului: Măxineni,
Vădeni, Siliştea. Zone expuse, dar cu o incidenţă redusă sunt cele din jurul localităţilor Ianca, Făurei,
Însurăţei, Chiscani şi albia fluviului Dunărea (ISU Dunărea Brăila, 2021).
135
5. CONCLUZIILE ANALIZEI
5.1. ELEMENTE CE CONDIȚIONEAZĂ DEZVOLTAREA: PROBLEME,

DISFUNCȚIONALITĂȚI
În ceea ce privește calitatea mediului și riscurile naturale și tehnologice din județul Brăila, se pot
evidenția mai multe disfuncționalități, indicate în tabelul de mai jos.
TABEL 70. DISFUNCȚIONALITĂȚI ÎN JUDEȚUL BRĂILA DIN PUNCT DE VEDERE A CALITĂȚII MEDIULUI ȘI A
RISCURILOR NATURALE ȘI TEHNOLOGICE
Domeniu/ Disfuncționalități
componentă
Calitatea aerului • Poluarea atmosferei din cauza emisiilor generate de activitățile

industriale și instalațiile mari de ardere
• Poluarea atmosferei generată de traficul rutier în aglomerări şi zone
urbane
• Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire
• Poluarea atmosferei ca urmare a arderii necontrolate a resturilor
vegetale din agricultură
• Depășiri ale indicatorului Lzsn pentru clădirile situate în zonele cu trafic
rutier intens și pentru categoriile parcuri, zone de recreere şi odihnă și
zone rezidențiale
• Pentru unii poluanți datele colectate au fost insuficiente din cauza
defecţiunilor apărute la echipamentele de măsurare, prezentând un
caracter orientativ
Calitatea apei • Poluarea apelor de suprafață și a apelor subterane
• Insuficienta dezvoltare a sistemelor centralizate de alimentare cu apă,
canalizare şi epurare a apelor uzate menajere în mediul rural şi în unele
zone urbane periferice
• Probleme nesoluţionate cu evacuările de apă uzată, mai ales în zona
rurală
• Dotarea insuficientă de automonitorizare a evacuărilor de apă uzată de
la operatorii economici
• Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ca urmare a evacuării apelor
uzate insuficient epurate
• Poluarea apelor subterane datorită depozitării/utilizării dejecţiilor de la
fermele avicole/zootehnice sau crescătorii particulari
• Calitatea necorespunzătoare a apei din fântâni datorită impurificării cu
nitraţi a surselor freatice de apă potabilă
Calitatea solului • Poluarea solurilor în urma activităților industriale și a depozitării
necorespunzătoare a deșeurilor rezultate
• Poluarea accidentală cu hidrocarburi și apă sărată de zăcământ în
perimetrele de exploatare
• Poluarea solului și a apelor subterane, ca urmare a administrării
136
incorecte a substanțelor chimice folosite în agricultură și a gestionării

inadecvate a dejecțiilor animaliere
• Poluarea solului cauzată de depozitarea necontrolată de deşeuri
• Existența unor situri contaminate/potențial contaminate în urma
desfășurării unor activități antropice
• Prezența unor terenuri degradate improprii folosințelor agricole
• Suprafața agricolă irigată efectiv cu cel puțin o udare este de 39% din
suprafața agricolă amenajată cu lucrări de irigații
• Lipsa investigaţiilor şi a evaluărilor aprofundate privind poluarea solului
Starea pădurilor • Pondere redusă a fondului forestier (circa 6%) și încadrarea județului în
categoria zonelor deficitare în păduri
• Lipsa unor perdele forestiere de protecție
• Prezența unor suprafețe ocupate de terenuri degradate și neproductive
ce pot fi ameliorate prin împăduriri
Arii naturale • Desfășurarea unor activități antropice cu impact negativ asupra ariilor
protejate naturale protejate
• Arii naturale protejate neatribuite în administrare/custodie
• Inexistenţa planurilor de management/regulamentelor pentru o parte
din ariile naturale protejate
• Inexistenţa unui inventar complet al habitatelor şi speciilor de plante şi
animale sălbatice de interes conservativ
• Inexistenţa elementelor de marcare/delimitare/avertizare în teren a
limitelor ariilor naturale protejate
• Nivel scăzut de corelare a planurilor de urbanism şi amenajarea
teritoriului cu reglementările din domeniul ariilor naturale protejate
• Insuficienta corelare a planurilor de amenajament silvic cu prevederile
legislative privind ariile naturale protejate
Managementul • Deficiențe referitor la raportarea cantităților de deșeuri real colectate
deșeurilor pe categorii de deșeuri (menajere, similare, din servicii municipale,
etc.), pe generatori (populație, agenți economici) și zone de colectare
• Existența unor zone de depozitare necontrolată a deșeurilor
• Pondere redusă a cantității de deșeuri colectate selectiv din total
deșeuri municipale generate
• Cea mai mare parte a cantității de deșeuri municipale colectate de
operatorii de salubritate este eliminată prin depozitare
• Grad scăzut de reciclare și de valorificare a deşeurilor
• Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor biodegradabile de la
populaţie, a deşeurilor periculoase din menajere, a deşeurilor din
construcţii şi demolări
• Lipsa incineratoarelor autorizate pentru incinerarea deşeurilor
medicale
• Inexistenţa unui sistem integrat de management al deşeurilor
(operațional), inclusiv a deşeurilor periculoase
• Infrastructura insuficient dezvoltată pentru colectarea, transportul,
reciclarea, refolosirea şi eliminarea deşeurilor
• Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor industriale
• Lipsa/slaba derulare a unor campanii de educare și conștientizare a
137
populației referitor la gestionarea deșeurilor

Riscuri naturale • Localități din mai multe UAT-uri afectate de inundații
• Infrastructură deficitară pentru apărarea împotriva inundaţiilor
• Vulnerabilitate la cutremure
• Probabilitate de producere a alunecărilor de teren (deplasărilor în masă)
în anumite zone
• Manifestarea unor fenomene meteorologice periculoase
Riscuri • Pericolul generat de accidente în care sunt implicate substanțe
tehnologice periculoase
• Risc de producere a unor poluări accidentale
Resurse naturale • Exploatarea necorespunzătoare a resurselor
5.2. PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE

Din analiza documentelor relevante de planificare și a prevederilor legislative în vigoare pot fi
extrase o serie de prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare pentru unele dintre
componentele de mediu.
CALITATEA AERULUI
Pentru județul Brăila a fost elaborat Planul de Menținere a Calității Aerului (PMCA) 2018-2022 în
urma includerii în Lista cu unitățile administrativ-teritoriale încadrate în regimul de gestionare II a
ariilor din zone și aglomerări (OM 1206/2015; OM 598/2018; OM 2202/2020). PMCA prevede o serie
de măsuri, în urma aplicării cărora indicatorii de calitate a aerului în județul Brăila trebuie să se
mențină la valori corespunzătoare regimului de gestionare II așa cum este prevăzut în Legea
104/2011. Calendarul implementării acestor măsuri se extinde până în anul 2022. În acest sens au
fost utilizate două scenarii majore (PMCA Brăila, 2018):
• scenariul A - scenariul de referință, în care nu sunt întreprinse măsuri specifice pentru
menţinerea calităţii aerului, iar aceasta va fi influenţată doar de acţiunile/investiţiile aflate în
derulare sau planificate, identificate în alte planuri și strategii locale sau la nivel național;
• scenariul B - scenariul de proiecție, care include măsuri suplimentare față de cele
identificate pentru scenariul de referință, cu impact în reducerea emisiilor ce vizează traficul
auto, spațiile verzi, eficiența energetică și acțiuni de conștientizare:
extinderea/modernizarea arterelor județene de circulație; amenajarea spațiilor verzi în
intravilanul localităților din județul Brăila; reabilitare termică a clădirilor instituționale;
conștientizarea populației cu privire la nivelul real al calității aerului, la implicațiile asupra
sănătății umane, etc.
Pentru municipiul Brăila a fost realizat Planul de calitate a aerului pentru dioxid de azot și oxizi de
azot (NO2 /NOx), perioada 2019-2023, ca urmare a încadrării în regimul de gestionare I a calităţii
aerului după depășirea valorii limită prevăzută în Legea 104/2011 pentru concentraţia de dioxid de
azot și oxizi de azot (NO2 /NOx) (OM 1206/2015; OM 598/2018; OM 2202/2020).
138
Acest plan include măsuri propuse pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile-limită stabilite
de Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător cu modificările ulterioare. Aceste măsuri
vizează două sectoare de bază: sectorul transport și sectorul rezidențial/nonrezidențial:
• stimularea mobilității regionale pe rețeaua rutieră prin conectarea nodurilor secundare și
terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale în vederea
eliminării/reducerii blocajelor de trafic și reducerii duratei de transport;
• modernizare continuă a structurii parcului auto utilizat pentru transportul public;
• creșterea calității transportului public, prin îmbunătățirea și eficientizarea parcului auto;
• modernizarea străzilor ce vor fi utilizate ca rute ocolitoare pentru transportul de marfă ;
• promovarea utilizării transportului public;
• îmbunătățirea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și clădirile publice prin
continuarea programului de reabilitare termică în vederea reducerii consumului de energie
în instituțiile publice, respectiv sectorul locuințelor;
• crearea de perdele verzi care să minimizeze impactul negativ al transportului;
• gestionarea spațiilor verzi (PCA Brăila, 2019).
Măsurile de reducere propuse au fost adaptate pentru două scenarii (de bază și de proiecție) și s-au
orientat către sursele generatoare de NOx cu ponderea cea mai mare: traficul auto și încălzirea
comercială și instituțională (PCA Brăila, 2019).
În ceea ce privește evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, în cadrul hărților strategice de
zgomot sunt prevăzute o serie de acțiuni ce vor fi adoptate în vederea reducerii nivelului de zgomot
și de conservare a zonelor liniştite (HS Zgomot Brăila, 2018).
CALITATEA APEI
Directiva Cadru Apă a Uniunii Europene (Directiva 2000/60/CE) constituie o abordare nouă în
domeniul gospodăririi apelor, bazându-se pe principiul bazinal şi impunând termene stricte pentru
realizarea programului de măsuri. Obiectivul central al acesteia este de a obţine o „stare bună”
pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia
corpurilor puternic modificate și artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”.
Conform acestei Directive, Statele Membre din Uniunea Europeană trebuiau să asigure atingerea
stării bune a tuturor apelor de suprafață până în anul 2015, mai puțin corpurile de apă pentru care
se cer excepții de la atingerea obiectivelor de mediu (RSM România, 2020). Planurile de
management ale bazinelor hidrografice reprezintă principalul instrument de implementare a
Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE și a majorității prevederilor din celelalte directive europene
din domeniul calității apei. În vederea atingerii “stării bune” a apelor se elaborează diferite scenarii
de prognoză a calității apelor pe ciclu de planificare (2021 și 2027) care prevăd o serie de măsuri
pentru reducerea poluării (RSM Brăila, 2020).
Directiva privind epurarea apelor uzate (91/271/CEE și 98/15/CE) are ca scop protejarea mediului
împotriva efectelor adverse ale evacuărilor de ape uzate urbane și prevăd standarde/niveluri de
epurare care trebuie atinse înainte de evacuarea acestor ape în receptori. În acest sens, directivele
solicită statelor membre să asigure:
• sisteme de colectare și epurare secundară pentru toate aglomerările cu peste 2.000 de
locuitori echivalenți (l.e.) care au evacuare directă în resursele de apă;
• sisteme de colectare și epurare terțiară pentru toate aglomerările cu peste 10.000 l.e. care
au evacuare în resursele de apă considerate zone sensibile (RSM România, 2020).
139
Având în vedere atât poziționarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul
Mării Negre, cât și necesitatea protecției mediului în aceste zone, România a declarat întregul său
teritoriu ca zonă sensibilă. Acestă decizie se concretizează în faptul că toate aglomerările cu mai mult
de 10.000 locuitori echivalenți (l.e.) trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate
urbane care să permită epurarea avansată, mai ales în ceea ce privește nutrienții (azot total și fosfor
total). În ceea ce privește epurarea secundară (treaptă biologică), aplicarea acesteia este o regulă
generală pentru aglomerările mai mici de 10.000 locuitori echivalenți (RSM România, 2020).
Termenul de tranziție final pentru implementarea Directivei a fost stabilit la 31 decembrie 2018, cu
termene intermediare pentru colectarea și epurarea apelor uzate urbane. În pofida eforturilor deja
depuse, România este încă în urma obiectivelor Tratatului de Aderare la UE, conform căruia toate
aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenți (l.e.) trebuie să fie dotate cu sisteme de
colectare și stații de epurare a apelor uzate (secundare și terțiare), iar aglomerările mai mici de 2.000
l.e. trebuie să realizeze o epurare corespunzătoare în sisteme centralizate și/sau sisteme individuale
adecvate (PGA 2019). În acest sens sunt necesare acțiuni de continuare a implementării măsurilor
pentru realizarea/modenizarea și funcționarea corespunzătoare a infrastructurii de apă uzată, și
realizarea conformării cu cerințele Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane și
îndeplinirea obligațiilor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană (ANAR,
2019).
Directiva Consiliului 91/676/EEC privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole este principalul instrument comunitar care reglementează poluarea cu nitrați provenită din
agricultură (RSM România, 2020). Aceasta este pusă în practică în România de Planul de acțiune
pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (aprobat prin HG
964/2000), cu completările și modificările ulterioare, survenite în urma deciziei de aplicare a
Programului de Acțiune pe întreg teritoriul României. Prevederile programului de acțiune sunt
obligatorii pentru toți fermierii care dețin sau administrează exploatații agricole și pentru autoritățile
administrației publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe teritoriul cărora există
exploatații agricole. În vederea reducerii și prevenirii poluării cu nitrați din surse agricole, s -a
prevăzut ca măsură generală de bază, pe întreg teritoriul României, aplicarea programelor de
acțiune si respectarea Codului de Bune Practici Agricole (RSM România, 2019). Pentru conformarea
cu cerințele Directivei Nitrați, a fost implementat proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți,
finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca Mondială) printr-un
împrumut în valoare de 50 de milioane de euro și de o asistență financiară nerambursabilă în valoare
de 5,5 milioane de dolari de la Facilitatea Globală de Mediu. Ulterior, România a primit în 2016 o
finanțare adițională, în valoare de 48 milioane de euro pentru a pune în aplicare proiectul Controlul
Integrat al Poluării cu Nutrienți-Finanțare Adițională, perioada 2017-2022 (Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor, 2018).
De asemenea, implementarea măsurilor conform cerințelor Directivei 91/271/CEE privind epurarea
apelor uzate urbane, modificată și completată prin directiva 98/15/CE, contribuie la reducerea
emisilor de nutrienți. La nivelul bazinelor/spațiilor hidrografice sunt necesare măsuri suplimentare
pentru reducerea poluării generate de activitățile agricole (ferme zootehnice - poluare punctiformă,
măsuri pentru reducerea poluării adresate poluării difuze generate de ferme zootehnice, vegetale și
asupra terenurilor agricole), în vederea atingerii obiectivelor corpurilor de apă (RSM România, 2020).
Măsurile propuse sunt altele decât măsurile de bază pentru punerea în aplicare a Directivelor
europene, în principal Directiva Consiliului 91/676/EEC privind Protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi din surse agricole. Măsurile suplimentare pentru activităţile agricole se referă la: reducerea
eroziunii solului, aplicarea codului de bune condiţii agricole şi de mediu şi a altor coduri de bună
practică în ferme, etc., consultanță/instruiri pentru fermieri, conversia terenurilor arabile în păşuni,
realizarea şi menţinerea zonelor tampon de-a lungul apelor la o distanță mai mare decât cea
prevăzută în Codul de Bune Practici Agricole, aplicarea agriculturii organice, precum și aplicarea
oricăror măsuri specifice diferite de cele de bază pentru protejarea suplimentară a corpurilor de apă
(RSM România, 2020).
140
În vederea atingerii stării chimice bune a corpurilor de apă și menținerii acesteia, la nivelul
subbazinelor hidrografice s-au implementat sau sunt în curs de implementare următoarele tipuri de
măsuri de bază și suplimentare, conform Administrației Naționale Apele Române:
• construirea/reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de canalizare și epurare
pentru aglomerări umane, unități industriale și agricole;
• managementul deșeurilor industriale, menajere și agricole;
• introducerea tehnologiilor curate și a BAT-urilor;
• aplicarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole, în special, cele referitoare la
managementul produselor de protecție a plantelor, etc.;
• măsuri pentru prevenirea și reducerea impactului poluărilor accidentale;
• execuția forajelor de observație a pânzei freatice pentru a evalua starea chimică a corpurilor
de apă subterană;
• construirea unor bazine de colectare pentru reutilizarea și eventual neutralizarea
reziduurilor pesticide;
• reabilitarea platformelor pentru manipularea pesticidelor;
• supravegherea efectuării tratamentelor fitosanitare;
precum și o serie de măsuri suplimentare vizând:
• monitoringul investigativ al substanțelor prioritare/prioritar periculoase și al substanțelor
periculoase din apele de suprafață și apele uzate evacuate;
• controlul surselor de poluare care evacuează substanțe prioritare/prioritar periculoase și,
după caz, refacerea autorizațiilor de gospodărirea apelor;
• protejarea resursei de apă împotriva poluării cu pesticide prin crearea unei benzi tampon
înierbate, la o distanță mai mare decât cea prevăzută în Codul de Bune Practici Agricole;
• aplicarea codului de bune condiții agricole și de mediu, aplicarea agriculturii organice
(biologică sau ecologică);
• studii de cercetare specifice și proiecte (PGA 2019).
Aceste măsuri sunt în curs de implementare sau urmează a fi implementate, responsabilitatea

implementării revenind autorităților locale și utilizatorilor de apă (agenți economici, operatorii
serviciilor de apă) (PGA ABABI, 2019; PGA Siret, 2019). În spațiul hidrografic Buză u-Ialomița sunt
raportate primele patru măsuri.
CALITATEA SOLULUI
În anul 2015, a fost adoptată HG 683/2015, privind aprobarea Strategiei Naționale și Planului
Național de Acțiune pentru gestionarea Siturilor Contaminate din România, realizate pe baza
inventarului național actualizat de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului și prin care
sunt stabilite o serie de obiective, indicatori și măsuri pentru perioada următoare (RSM România,
2019). Mai recent, a fost adoptată Legea 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate
și a celor contaminate în conformitate cu prevederile căreia trebuie să se realizeze acțiuni de
identificare a acestor amplasamente, în vederea realizării unor măsuri de remediere, cu scopul de a
elimina riscul asupra sănătății umane și a mediului.
În ce privește amenajările de irigații a fost adoptat Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii
Principale de Irigații din România (HG 793/2016 pentru aprobarea programului național de
reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, cu modificările ulterioare) aflat în curs
de derulare și prin care se va reabilita infrastructura principală de irigații din domeniul public al
141
statului din amenajări cu o suprafață viabilă din punct de vedere economic, de utilitate publică (RSM
România, 2020).
În vederea reducerii consumurilor de produse de protecție a plantelor, Planul Național de Acțiune
privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, aprobat prin HG
135/2019, vizează protecția sănătății umane și a mediului prin obiective, măsuri și calendare.
Reducerea consumului de produse de protecție a plantelor se realizează prin măsuri de promovare a
gestionării integrate a organismelor dăunătoare, utilizarea practicilor agricole durabile și protecția
zonelor specifice (RSM România, 2020).
STAREA PĂDURILOR
În anul 2017 a fost elaborată Strategia Forestieră Națională 2018-2027 care include o serie de
obiective strategice (precum gestionarea durabilă a fondului forestier) și măsuri pentru atingerea
acestora.
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
În anul 2013, Guvernul României a adoptat Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014-
2020, iar ulterior, în anul 2017, a fost elaborat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) și
Programul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor, documente care au ca scop dezvoltarea
unui cadru general propice gestionării deșeurilor la nivel național cu efecte negative minime asupra
mediului (RSM România, 2018). Prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) au fost
stabilite o serie de obiective și ținte pentru perioada de planificare 2018-2025. În scopul identificării
investițiilor necesare pentru atingerea acestora sunt definite și analizate trei alternative:
• alternativa „zero” – care presupune doar investițiile existente și cele care urmează a fi
finalizate prin proiectele SMID, inclusiv proiectele fazate și lipsa unui nou plan național de
gestionare a deșeurilor;
• două alternative – care să asigure prin propunerea de noi investiții îndeplinirea obiectivelor
și țintelor de mai sus (PNGD, 2017).
În ceea ce privește sursele de finanțare pentru rezolvarea unor probleme la nivel județean în scopul
îmbunătățirii calității mediului, pot fi utilizate fondurile disponibile, precum cele din cadrul
Programului Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) și Programul Operațional Regional pentru
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.
5.3. RECOMANDĂRI PENTRU ELIMINAREA/DIMINUAREA

DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
Prioritățile de intervenție pe fiecare domeniu/componentă, s-au realizat în funcție de
disfuncționalitățile identificate și de obiectivele tematice stabilite la nivel național, regional și
județean, după cum urmează:
• calitatea aerului: îmbunătățirea calității aerului și reducerea poluării cu gaze cu efect de
seră;
• calitatea apei: îmbunătățirea calității apei;
• calitatea solului: îmbunătățirea calității solului;
• starea pădurilor: creșterea suprafeței fondului forestier și gestionarea durabilă a acestuia;
142
• arii naturale protejate: asigurarea unui management adecvat al ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de floră și faună;
• managementul deșeurilor: managementul integrat al deșeurilor și operaționalizarea SMID;
• riscuri naturale și tehnologice: prevenirea riscurilor și diminuarea efectelor producerii
acestora;
• resurse naturale: conservarea și gestiunea durabilă a resurselor naturale.
Acestea pot fi detaliate printr-o serie de propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților,

conform tabelului de mai jos.
TABEL 71. PROPUNERI DE ELIMINARE/DIMINUARE A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ÎN JUDEȚUL BRĂILA

Domeniu/ Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților
componentă
Calitatea aerului • Reducerea poluării datorate surselor mobile (traficului rutier)
• Reducerea emisiilor de poluanți generați de activitățile industriale și
instalațiile mari de ardere
• Reducerea emisiilor în atmosferă generate de sistemele de încălzire
• Eliminarea poluării aerului ca urmare a arderilor necontrolate a
resturilor vegetale din agricultură
• Reducerea emisiilor de COV din activităţi care utilizează substanţe
cu conţinut de COV
• Implementarea unor măsuri de reducere a zgomotului
Calitatea apei • Reducerea poluării apelor de suprafață și subterane
• Măsuri pentru reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor
de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei potabile
• Măsuri pentru extinderea și modernizarea/reabilitarea sistemelor
de colectare și de epurare corespunzătoare a apelor uzate
menajere
• Eliminarea poluării apelor de suprafaţă prin deversarea de ape
uzate neepurate din municipiul Brăila
• Creşterea gradului de epurare a apelor uzate provenite din
industrie, zootehnie şi industria de prelucrare a cărnii
• Menţinerea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară şi a
perimetrelor de protecţie hidrogeologică instituite pentru protecţia
captărilor de apă
• Diminuarea cantității de nitrați și nitriți proveniți din activitățile
agricole ce poluează apele de suprafață dar și pe cele subterane
• Dezvoltarea unui sistem de monitoring al substanțelor
prioritare/prioritar periculoase din mediul acvatic
• Informarea populației referitor la calitatea apei potabile
Calitatea solului • Reducerea poluării solului cauzată de activitățile industriale
• Inventarierea siturilor contaminate/potențial contaminate și lucrări
de remediere/reconstrucție ecologică a acestora
• Reducerea poluării cauzate de managementul defectuos al
deşeurilor municipale în mediul urban şi rural
• Monitorizarea calităţii solului şi apelor subterane din zona
143
depozitelor de deşeuri
• Reducerea poluării solului și a apelor freatice din cauza folosirii
necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice, pesticidelor și a
platformelor de depozitare dejecţii din fermele zootehnice
• Eliminarea poluării solului şi apelor freatice cauzată de infiltrările de
ape uzate
• Redarea în circuitul agricol a terenurilor aferente sondelor închise
• Reducerea degradării solului cauzată de secetă, fenomene de
sărăturare și eroziune
• Extinderea și reabilitarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare
• Aplicarea celor mai bune practici agricole
Starea pădurilor • Exploatarea raţională a fondului forestier
• Creșterea suprafeței forestiere prin împăduriri mai ales a
terenurilor degradate și neproductive
• Realizarea perdelelor forestiere de protecție
Arii naturale • Reducerea presiunii antropice din ariile naturale protejate
protejate • Asigurarea unui management durabil a ariilor naturale protejate
• Menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a
habitatelor naturale și a speciilor din flora și fauna sălbatică
Managementul • Creșterea gradului de colectare selectivă a deșeurilor municipale și
deșeurilor valorificarea materialelor reciclabile
• Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile
• Creșterea ratei de reciclare și atingerea țintelor de
reciclare/valorificare
• Colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor
periculoase menajere
• Management corespunzător al deșeurilor din construcții și demolări
• Gestionarea durabilă a deșeurilor rezultate din activitățile unităților
sanitare
• Reducerea cantităţii de deşeuri industriale prin utilizarea de
tehnologii curate
• Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor industriale
• Asigurarea eliminării deşeurilor rezultate din extracţia produselor
petroliere în condiţii conforme cu legislaţia în vigoare
• Implementarea sistemului de management integrat al deșeurilor cu
operaționalizarea completă a acestuia
• Conectarea integrală a populației la serviciile de salubritate
• Campanii de informare/conștientizare la nivelul populației locale în
ceea ce privește gestionarea deșeurilor
Riscuri naturale • Măsuri pentru reducerea riscului la inundații
• Reabilitarea amenajărilor hidrotehnice pentru protecţia aşezărilor
umane împotriva inundaţiilor şi a eroziunii malurilor
• Consolidări de albii şi maluri pe unele cursuri de apă
• Măsuri pentru reducerea riscului seismic
• Măsuri pentru prevenirea producerii alunecărilor de teren și
atenuarea efectelor acestora
• Măsuri pentru atenuarea efectului unor fenomene meteorologice
144
periculoase
Riscuri • Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt
tehnologice implicate substanțe periculoase
• Reducerea riscurilor producerii de poluări accidentale
Resurse naturale • Măsuri pentru gestiunea durabilă a resurselor
145
BIBLIOGRAFIE
Andronache I. (2008), Dinamica mediului geografic în Balta Brăilei, Facultatea de Geografie -

Universitatea din București, teză de doctorat, București;
Badea L., Gâștescu P., Velcea V., coord. (1983), Geografia României I. Geografia fizică, Editura
Academiei, București;
Badea L., Buza M., coord. (2011), Unitățile de relief ale României (V), Câmpiile Pericarpatice: Câmpia
Banatului și Crișanei, Câmpia Română, Lunca Dunării, Delta Dunării și Câmpia Litorală, Academia
Română - Institutul de Geografie, Tipografia Editurii Ars Docendi, București;
Gâștescu P., Gruescu I.S. (1973), Județul Brăila, Academia Română - Institutul de Geografie, Editura
Academiei RSR, București;
Guvernul României (2000), Hotărâre nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru
protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și
completările ulterioare, Monitorul Oficial, nr. 526/2000;
Guvernul României (2003), Hotărâre nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor
metodologice privind modul de elaborare și conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren,
al hărților de hazard la inundații și al hărților de risc la inundații, Monitorul Oficial, nr. 305/2003;
Guvernul României (2005), Hotărâre nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modifică- rile și
completările ulterioare, Monitorul Oficial, nr. 394/2005;
Guvernul României (2007), Hotărârea nr. 1408/2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a
poluării solului și subsolului, Monitorul Oficial, nr. 802/2007;
Guvernul României (2010), Hotărârea nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de
management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, Monitorul Oficial, nr. 626/2010;
Guvernul României (2013), Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei Naționale de
Gestionare a Deșeurilor 2014-2020 (SNGD), Monitorul Oficial, nr. 750/2013;
Guvernul României (2015), Hotărârea nr. 683/2015 privind aprobarea Strategiei Naționale și a
Planului Național pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, Monitorul Oficial, I, nr.
656/2015;
Guvernul României (2016), Hotărârea nr. 793/2016 pentru aprobarea Programului național de
reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, Monitorul Oficial, nr. 879/2016;
Guvernul României (2017), Hotărârea nr. 942/2017 privind aprobarea Planului Național de
Gestionare a Deșeurilor (PNGD), Monitorul Oficial al României, nr. 11/2018;
Guvernul României (2019), Hotărârea nr. 135/2019 pentru aprobarea Planului Naţional de Acţiune
privind diminuarea riscurilor associate utilizării produselor de protecţie a plantelor, Monitorul Oficial
al României, nr. 205/2019;
Ielenicz M., Pătru I., Ghincea M. (2003), Subcarpații României, Editura Universitară, București;
Ielenicz M. (2007), România. Geografie fizică - vol. II, Climă, ape, vegetație, soluri, mediu, Editura
Universitară, București;
Mateescu E., coord. (2014), Adaptation measures in Romanian agriculture, SEE Project-OrientGate: A
structured network for integration of climate knowledge into policy and territorial planning,
http://www.meteoromania.ro/anm/images/clima/Orientgate.pdf;
146
Mărcuși I. (2008), Fenomene atmosferice periculoase în Clima României, Administrația Națională de

Meteorologie, Editura Academiei Române, București;
Parlamentul României (2000), Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național - Secțiunea a III-a - zone protejate, Monitorul Oficial 152/2000;
Parlamentul României (2001), Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural, Monitorul Oficial, nr. 726/2001;
Parlamentul României (2009), Legea 138/2004 a îmbunătățirilor funciare, republicată în Monitorul
Oficial, nr. 88/2009;
Parlamentul României (2011), Legea 49/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
faunei sălbatice, Monitorul Oficial 262/2011;
Parlamentul României (2011), Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Monitorul
Oficial 452/2011;
Parlamentul României (2013), Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și
completările ulterioare, Monitorul Oficial 671/2013;
Parlamentul României (2015), Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.
46/2008 - Codul silvic, Monitorul Oficial, nr. 411/2015;
Parlamentul României (2016), Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident
major în care sunt implicate substanțe periculoase, Monitorul Oficial al României, 290/2016;
Parlamentul României (2019), Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate
și a celor contaminate, Monitorul Oficial, nr. 342/2019;
Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O. (coord.) (2005), Geografia României, V - Câmpia Română, Dunărea,
Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre și Platforma Continentală, Editura Academiei
Române, București;
Soare E. (2008), Vântul în Clima României, Administrația Națională de Meteorologie, Editura
Academiei Române, București;
Stoiu V., coord. (1980), Brăila - monografie, Colecția Județele Patriei, Editura Sport-Turism,
București;
Vlad V., Toti M., Florea N., Mocanu V. (2014), Corelarea sistemelor de clasificare a solurilor SRCS și
SRTS. Sistemul SRTS+, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și
Protecția Mediului, ICPA București, Editura Sitech, Craiova;
*** (1991), Directiva Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane rezidua le
(91/271/CEE), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31991L0271;
*** (1991) Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu
nitrați proveniți din surse agricole (91/676/CEE), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31991L0676;
*** (1998), Directiva 98/15/CE a Comisiei din 27 februarie 1998 de modificare a Directivei
91/271/CEE a Consiliului, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31998L0015&from=RO;
*** (1998), Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate
consumului uman, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A31998L0083;
147
*** (1999), Directiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de
compuși organici volatili datorate utilizării solvenților organici în anumite activități și instalații,
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A31999L0013;
*** (2000), Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de
stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32000L0060;
*** (2002), Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind
evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32002L0049;
*** (2006), Regulamentul (CE) 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 ianuarie
2006 de instituire a unui registru European al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a
Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32006R0166;
*** (2006), Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006
privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al
Comunității, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006L0011&from=RO;
*** (2007), IPTANA - Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de
teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Secţiunea III. Regiunea 2 (Sud-Est):
Judeţul Brăila, Proiectant general IPTANA SA;
*** (2008), Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008
privind prevenirea și controlul integrat al poluării, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008L0001&from=ES;
*** (2008), IPTANA - Gestiunea situaţiilor de risc în profil teritorial în judeţul Brăila pentru
elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean Brăila, Proiectant general I PTANA SA;
*** (2008), Ordinul nr. 743/2008 pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de
nitrați din activități agricole, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Monitorul Oficial, 851/2008;
*** (2008), Ordinul nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de
nitrați din activități agricole, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Monitorul Oficial, 851/2008;
*** (2008), PATJ Brăila - Planul de amenajare a teritoriului judeţean Brăila, beneficiar Consiliul
Județean Brăila;
*** (2008), SNRES - Strategia națională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea și
combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung, Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
https://www.maap.ro/pages/strategie/strategie_antiseceta_update_09.05.2008.pdf;
*** (2008), Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030,
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-
durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/;
*** (2009), PLAM Brăila - Planul local de acțiune pentru mediu al județului Brăila, versiunea 2,
Consiliul Județean Brăila, http://apmbr.anpm.ro/-/planul-local-de-actiune-pentru-mediu-al-
judetului-braila---2010;
*** (2010), Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010
privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32010L0075;
148
*** (2011), Plan Management PNBMB - Planul de Management al Parcului Natural Balta Mică a
Brăilei, https://bmb.ro/wp-content/uploads/2019/11/plan-management-bmb.pdf;
*** (2012), SNSC - Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020,
Ministerul Mediului și Pădurilor, http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/ 2012/10/2012-
10-05-Strategia_NR-SC.pdf;
*** (2013), DPGA - Document privind problemele importante de gospodărire a apelor în
bazinele/spațiile hidrografice din România, Administrația Națională Apele Române,
http://www.rowater.ro/Documente%20Consularea%20Publicului/Probleme%20importante%20de%
20gospodarirea%20apelor%20%2020.dec%202013%20final.pdf;
*** (2013), MDRAP - Cod de proiectare seismic – partea I – prevederi de proiectare pentru clădiri.
Indicativ P 100-1/2013,
https://www.mlpda.ro/userfiles/reglementari/Domeniul_I/I_22_P100_1_2013.pdf;
*** (2014), Master Plan Apă - Asistenţă tehnică pentru managementul proiectului și publicitate
“Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată în judetul Brăila”, beneficiar Compania
de Utilitati Publice Dunărea Brăila;
*** (2014), Ordinul de Ministru 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele
subterane din România, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Monitorul Oficial, Partea I,
535/2014;
*** (2014), PDRSE- Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014-2020, Agenția pentru Dezvolatre
Regională Sud-Est, http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/PDR.Sud_Est_2014.pdf;
*** (2014), Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Protecția
Mediului, http://www.anpm.ro/planul-national-de-actiune-pentru-protectia-mediului;
*** (2014), PPDEI Buzău-Ialomița - Plan pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor
Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Buzău-Ialomița, Administrația bazinală de apă Buzău-
Ialomița, https://www.scribd.com/ document/363423096/PPPDEI-Buzau-Ialomita-08-10-2014;
*** (2014), PPDEI Siret - Planul pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în
Bazinul Hidrografic Siret, versiunea 3, Administrația bazinală de apă Siret,
http://www.rowater.ro/dasiret/Planul%20de%20Prevenirea%20Protectia%20si%20Diminuarea%20E
fect/Planul%20pentru%20Prevenirea,%20Protec%C8%9Bia%20%C8%99i%20Diminuarea%20Efectelo
r%20Inunda%C8%9Biilor%20(PPPDEI)%20%C3%AEn%20bazinul%20hidrografic%20Siret/Planul%20P
PDEI_ver3.pdf;
*** (2015), Ordinul nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativteritoriale
întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în
anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Ministerul Mediului, Apelor
și Pădurilor, Monitorul Oficial 682/2015;
*** (2015), PMB-ABAAV - Planul de management actualizat al spațiului hidrografic Argeș -Vedea,
Administrația Națională Apele Române-Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea,
http://www.rowater.ro/daarges/SCAR/Planul%20de%20management.aspx;
*** (2015), PMB-ABABI-Planul de management actualizat al spațiului hidrografic Buzău-Ialomița,
Administrația Națională Apele Române-Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița,
http://www.rowater.ro/dabuzau/SCAR/Planul%20de%20management.aspx;
*** (2015), PMB-ABADL - Planul de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării,
Spațiului Hidrografic Dobrogea și Apelor Costiere, Administrația Națională Apele Române,
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral,
http://www.rowater.ro/dadobrogea/SCAR/Planul%20de%20management.aspx;
149
*** (2015), PMB-ABAS - Planul de management actualizat al spațiului hidrografic Siret, Administrația
Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Siret,
http://www.rowater.ro/dasiret/SCAR/Planul%20de%20management.aspx;
*** (2015), PMBN - Planul național de management actualizat aferent porțiunii naționale a bazinului
hidrografic internațional al fluviului Dunărea, Administrația Națională Apele Române,
http://www.rowater.ro;
*** (2016), PAAR Brăila - Planul de analiză și acoperire a riscurilor la nivelul Județului Brăila,
Comitetul județean pentru situații de urgență Brăila, Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă ,,Dunărea” al Judeţului Brăila;
*** (2016), PMRI Buzău-Ialomița - Planul de management al riscului la inundații, Administrația
Bazinală de Apă Buzău - Ialomița, http://www.inhga.ro/documents/10184/121027/8+PMRI+Buzau-
Ialomita.pdf/c1f09e05-ab2d-4e6b-ac47-17923a7acea5;
*** (2016), PMRI Dunăre - Planul de management al riscului la inundații - Fluviul Dunărea,
Administrația Națională Apele Române,
http://www.inhga.ro/documents/10184/121027/12+PMRI+Dunare.pdf/a85c0b75-dfb7-4197-a457-
a03fd64b6556;
*** (2016), PMRI Siret - Planul de management al riscului la inundații, Administrația Bazinală de Apă
Siret,
http://www.rowater.ro/pmri_site/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20I
nundatii%20-%20Draft/P.M.R.I.%20Siret/9%20PMRI%20Siret.pdf;
*** (2016), RO-RISK - Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național (RO-RISK). 2.5. Evaluarea
riscului de deplasări în masă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, https://gis.ro-
risk.ro/site/documente/RezultateRO-RISK/Alunecari/RAPORT%20CONSOLIDAT.pdf;
*** (2017), Strategia Forestieră Națională 2018-2027, Ministerul Apelor și Pădurilor,
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2017-10-27_Strategia_forestiera_2017.pdf;
*** (2018), HS Zgomot Brăila - Reactualizarea hărții de zgomot la nivelul anului 2016, municipiul
Brăila, http://www.primariabr.ro/wp-
content/uploads/2018/documentePDF/Proiecte%20si%20strategii/HCLM%20512%20-
%20APROBARE%20HARTI%20STRATEGICE%20DE%20ZGOMOT.pdf;
*** (2018), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți,
http://www.inpcp.ro/;
*** (2018), Ordinul nr. 598/2018 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ - teritoriale
anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Ministerul Mediului,
Monitorul Oficial, I, 549/2018;
*** (2018), PMCA Brăila - Planul de menținere a calității aerului în județul Brăila, 2018-2022,
Consiliul Județean Brăila;
*** (2018), RSM România - Raport anual privind starea mediului în România, anul 2017, Ministerul
Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului,
http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/Raport+stare+mediu+anul+2017.pdf/12fc7560-
32e3-4540-8c36-2432fe7674ae;
*** (2018), RSP România - Raport privind starea pădurilor României în anul 2017,
http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/07/Starea-p%C4%83durilor-%C3%AEn-anul-
2017.pdf;
150
*** (2018), SCA România-Sinteza calității apelor din România în anul 2017, Administrația Națională
Apele Române,
http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/AllItems.aspx;
*** (2019), ANAR - Stadiul implementării în România a cerințelor Directivei 91/271/CEE privind
epurarea apelor uzate urbane (situația la 31.12.2018), Administrația Națională Apele Române
http://www.rowater.ro/TEST/Stadiul%20implementarii%20Directivei%20ape%20uzate%202018_20.
12.2019.pdf;
*** (2019), ANPM - Inventarul național al instalațiilor IPPC 2018, Agenția Națională pentru Protecția
Mediului, http://www.anpm.ro/capitolul-ii-ippc-;
*** (2019), EPRI Dunărea - Evaluarea preliminară a riscului la inundații. Fluviul Dunărea,
Administrația Națională Apele Române,
http://www.inhga.ro/documents/10184/386602/PFRA_Report_RO1000.pdf/99bebf7c-b4f2-40f5-
ba0e-2fdb8da49b60;
*** (2019), Hărți Risc Natural - Brăila - Elaborarea hărților de risc natural pentru cutremure şi
alunecări de teren pentru un număr de 44 UAT-uri din județul Brăila, Search Corporation;
*** (2019), PCA Brăila - Plan de calitate a aerului în municipiul Brăila, pentru dioxid de azot și oxizi de
azot (NO2/NOx), perioada 2019-2023, http://www.primariabr.ro/wp-
content/uploads/2018/documentePDF/transparenta%20decizionala/Plan%20calitate%20aer/PCA_B
RAILA.pdf;
*** (2019), PGA - Probleme importante de gospodărire a apelor - sinteza națională, Administrația
Națională Apele Române,
http://www.rowater.ro/Documente%20Consularea%20Publicului/Probleme%20Importante%20de%
20Gospod%C4%83rire%20a%20Apelor-Sinteza%20Na%C8%9Bional%C4%83%202019.pdf;
*** (2019), PGA ABABI - Problemele importante de gospodărire a apelor din spațiul hidrografic
Buzău-Ialomița, Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Buzău-
Ialomița, http://www.rowater.ro/dabuzau/default.aspx;
*** (2019), PGA Siret - Probleme importante de gospodărire a apelor în spațiul hidrografic Siret,
Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Siret,
http://www.rowater.ro/dasiret/default.aspx;
*** (2019), Raportare PLAM Brăila, Semestrul II/2019, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila;
*** (2019), RSM Brăila - Raport anual privind starea mediului pentru județul Brăila, anul 2018,
Agenția pentru Protecția Mediului Brăila;
Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului,
http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/RSM+2018_final.pdf/aff309e3-99b8-4ce4-be94-
a05214d5f895;
*** (2019), SAS - Statistica activităților din silvicultură în anul 2018, Institutul Național de
Statistică,https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/statistica_activitatilor_din_silvicult
ura_in_anul_2018.pdf;
*** (2020), ADI Brăila, Comunicat de presă - Semnare Contract de Finanțare Proiectul Regional de
Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020,
http://www.adidbraila.ro/wp-content/uploads/2020/12/Comunicat-Presa-Semnare-CF-POIM-
14122020.pdf;
151
*** (2020), Anuarul Statistic al României 2019, Institutul Național de Statistică (INS),
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_romaniei_carte_ro_1.pd
f;
*** (2020), DSP Brăila - Direcția de Sănătate Publică Brăila, Raport privind calitatea apei potabile
furnizate în județul Brăila în anul 2019;
*** (2020), Ordinul nr. 1423/3687/2020 privind aprobarea Metodologiei de investigare a siturilor
potențial contaminate și a celor contaminate, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul
Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Monitorul Oficial I, nr. 823/2020;
*** (2020), Ordinul nr. 2.202/2020 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale
anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Ministerul Mediului, Apelor
și Pădurilor, Monitorul Oficial, I, 1324/2020;
*** (2020), Raportare PLAM Brăila, Semestrul I/2020, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila;
*** (2020), RSM Brăila - Raport anual privind starea mediului pentru județul Brăila, anul 2019,
Agenția pentru Protecția Mediului Brăila;
Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului;
*** (2021), ABA-Buzău Ialomița - Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de
Apă Buzău-Ialomița, Date de gospodărirea apelor la nivelul județului Brăila în perioada 2010-2019;
*** (2021), ANIF - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Filiala Teritorială de Îmbunătățiri
Funciare Brăila, Situație privind lucrările de îmbunătățiri funciare;
*** (2021), APM Brăila - Agenția pentru Protecția Mediului Brăila, Situație privind calitatea mediului
în județul Brăila;
*** (2021), Comisia Europeană, Îmbunătățirea și extinderea infrastructurii de apă și apă uzată în
județul Brăila, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/projects/Romania/improving-and-extending-
water-and-wastewater-infrastructure-in-braila-county-romania;
*** (2021), Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA, Situație privind cantitățile de nămol
rezultate de la stațiile de epurare orășenești;
*** (2021), Direcția Silvică Brăila, Situație privind suprafața fondului forestier;
*** (2021), DSP Brăila - Direcția de Sănătate Publică Brăila, Raport privind calitatea apei potabile
furnizate în județul Brăila în anul 2020;
*** (2021), Garda Forestieră Focșani, Situație privind fondul forestier la nivelul județului Brăila;
*** (2021), GNM-CJ Brăila - Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Brăila, Situație
privind zonele de depozitare necontrolată a deșeurilor menajere și industriale;
*** (2021), ISU Dunărea Brăila - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Dunărea” al Judeţului
Brăila, Situație privind riscurile naturale și tehnologice;
*** (2021), OSPA Brăila - Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimice Brăila, Situație privind
repartiția terenurilor agricole pe clase de calitate;
*** (2021), PJGD Brăila - Planul Județean de Gestionare a deșeurilor pentru județul Brăila 2020-2025,
varianta 8, Consiliul Județean Brăila;
Institutul Național de Statistică, tempo_online, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/;
*** http://geodim.meteoromania.ro/sia/;
152
***https://bmb.ro/index.php/biodiversitatea-pnbmb/.
153
ANEXE
ANEXA 1: SITUAȚIA DEPOZITELOR NECONTROLATE DE DEȘEURI DIN

JUDEȚUL BRAILA (24.06.2020 - 14.08.2020)
nr. UAT locație depozitări necontrolate
crt
1 Chiscani 1) în localitatea Lacu Sărat, pe islazul adiacent Lacului Sărat 2: aglomerări de deșeuri
inerte și menajere pe o suprafață de cca. 70 mp.
2) în extravilan Chiscani adiacent liniei de tren - 30 mp: aglomerare de deșeuri inerte
și menajere.
3) în localitatea Vărsătura, extravilan, lânga linia de tren: 50 mp - depozitare
necontrolată de deșeuri municipale.
4) în localitatea Vărsătura pe o suprafață de cca.100 mp s-a constatat prezența
sporadică a deșeurilor municipale.
2 Ulmu 1) extravilanul satului Jugureanu, in zona islazului depozitări sporadice de deșeuri
reciclabile (PET).
2) tot în aceeași zonă au fost constatate pe o suprafață de 400 mp grămezi de gunoi
de grajd amestecate cu deșeuri inerte și deșeuri reciclabile.
3) comuna Ulmu depozitări sporadice între DJ203 N și DJ 203 de gunoi de grajd și
deșeuri menajere.
3 Zăvoaia 1) extravilanul satului Zăvoaia, în zona islazului depozitări de deșeuri menajere,
reciclabile și gunoi de grajd, pe o suprafață de circa 5000 mp.
2) extravilan localitatea Dudescu în dreptul DJ 211 depozitări necontrolate de
deșeuri menajere și reciclabile pe o suprafață de 300 mp.
4 Bărăganul 1) zona cuprinsă între canalul de aducțiune și DN 21, pe domeniul public apartinand
UAT Bărăganul, pe o suprafață de cca. 5000 mp, depozitarea în mod necontrolat
a unor cantități mari (cca. 1000 mc în total) de deșeuri menajere, deșeuri
reciclabile și gunoi de grajd.
5 Măxineni 1) extravilanul localității Corbu Nou, pe partea stângă a drumului comunal Corbu
Nou - Corbu Vechi, la cca. 1 km de localitate, pe o suprafață de aproximativ 1000
mp, există mai multe grămezi de deșeuri din construcții și demolări, resturi
vegetale, deșeuri de ambalaje din plastic.
2) în localitatea Latinu, de o parte și alta a drumului județean Latinu - Scorțaru, au
fost identificate deșeuri sporadice de ambalaje.
6 Cazasu 1) 200mp abandonare deșeuri menajere pe suprafața destinată depozitării
deșeurilor inerte.
7 lanca 1) pe 150 mp deșeuri municipale amestecate depozitate necontrolat pe drumul
către localitatea Șutești.
8 Siliștea 1) pe 300 mp, deșeuri municipale amestecate depozitate necontrolat lângă vechiul
depozit de deșeuri menajere.
154
9 Șutești 1) 200 mp localitatea Șutesti marginea satului înspre localitatea lanca - depozit
necontrolat de deșeuri.
10 Jirlău 1) pe marginea centurii cu acces dinspre fostul CAP au fost identificate 4 depozite
de gunoi de grajd și resturi vegetale, însumând 75 mp și răzleț deșeuri de mici
dimensiuni constând în pungi și PET-uri.
2) la ieșirea din localitatea Jirlău, pe partea dreaptă a DJ 203, pe un teren din
domeniul privat al localității au fost depozitate cantitățile de materiale inerte
rezultate din decopertarea străzilor care au fost asfaltate.
11 Roșiori 1) extravilanul localității Roșiori, la aproximativ 400 metri de DC211 Roșiori - limita
de județ, un depozit ce a acoperit inițial 3000 mp, restrâns la 500 mp prin
sortarea și colectarea deșeurilor recuperabile și municipale
2) în fostul canal de desecare, neutilizat, în vecinătatea cimitirului, pe partea
dreaptă a DJ 211D Fiorica-Roșiori, există mici cantități constând în deșeuri ușoare
(pungi, PET-uri, resturi vegetale), suprafața ocupată fiind însumată la 15 mp.
12 Ciocile 1) pe amplasamentul fostului CAP Ciocile, o suprafața de aproximativ 300 mp
deșeuri municipale amestecate și o mică cantitate de gunoi de grajd.
2) la intrarea în localitatea Chichinețu (venind dinspre Roșiori), de o parte și alta DJ
211C, 1 depozit cu suprafața de 500 mp resturi vegetale.
13 Dudești 1) marginea localității Tătaru, pe amplasamentul fostei ferme zootehnice, pe o
suprafață de 100 mp, gunoi de grajd în amestec cu resturi vegetale și răzleț folie,
pampers, pet.
2) la marginea localității Tătaru, la o distanță de aproximativ 400 metri de drumul
Tătaru - Roșiori, resturi vegetale și deseuri inerte, pe o suprafață de 1000 mp.
3) pe amplasamentul fostului complex AEI Dudești, în principal deșeuri de folie, pet,
frunze uscate în saci de folie, resturi vegetale și gunoi menajer, pe o suprafață de
500 mp.
14 Cireșu 1) la marginea localitatii Cireșu, pe partea stângă a DJ Cireșu - Batogu, pe o
suprafață de 300 mp, deșeuri inerte și resturi vegetale abandonate de persoane
neidentificate.
2) la marginea localității Cireșu, la o distanță de aproximativ 100 metri pe partea
dreaptă a DJ Cireșu - Batogu, pe o suprafață de 500 mp, resturi vegetale, deșeuri
inerte și în cantitate redusă deșeuri menajere.
15 Vișani 1) în localitatea Vișani, pe o suprafata de cca. 150 mp în imediata vecinătate a unui
adăpost pentru animale sunt depozitări de gunoi de grajd și resturi vegetale pe
alocuri cu deșeuri municipale (PET-uri, pungi, saci).
2) în localitatea Vișani, pe malul canalului de irigații din partea de sud - est a
comunei pe o suprafață de cca. 300 mp există depozitări de gunoi de grajd și
deșeuri inerte provenite de la reabilitarea canalului de irigații.
3) în localitatea Plăsoiu, în zona islazului concesionat de unul dintre crescătorii de
animale există deșeuri din plastic împrăștiate.
16 Grădiștea 1) în extravilanul localității Grădiștea, la cca. 150-200 m de DJ 202 H, un depozit de
gunoi de grajd (predominant) în amestec cu deșeuri reciclabile, deșeuri inerte și
resturi vegetale cu suprafața de cca. 2000 mp.
2) între localitățile Grădiștea și lbrianu, la cca. 300 m de DJ 202 A există un depozit
155
de gunoi de grajd (predominant) în amestec cu deșeuri reciclabile, deșeuri inerte

și resturi vegetale ce ocupă o suprafață de cca. 3000 mp.
17 Gemenele 1) în localitatea Gemenele: pe o suprafață de cca. 3000 mp este depozitat gunoiul
de grajd în amestec cu deșeurile menajere provenite din gospodariile populatiei.
2) în localitatea Găvani: la marginea satului, în partea estică, în imediata vecinatate
a unei liziere, pe o suprafață de cca. 1000 mp sunt depozitări preponderent de
pământ (rezultat din decopertarea drumurilor interioare aflate în reabilitare și
asfaltare), dar și gunoi de grajd, menajere și resturi vegetale.
18 Tudor 1) în localitatea Comăneasca, extravilan, în zona destinată depozitării de deșeuri
Vladimiresc inerte rezultate din dezafectări de construcții au fost identificate și depozitări de
u gunoi de grajd și resturi vegetale precum și deșeuri reciclabile.
2) între localitățile Comăneasca și Scorțaru Vechi, a fost sistematizată depozitarea
de gunoi de grajd mineralizat la o suprafață de cca. 2800 mp, dar alăturat
acestuia există și abandonări recente de gunoi de grajd și deșeuri reciclabile.
19 Scorțaru 1) în localitatea Scorțaru Nou, la ieșirea spre Sihleanu, pe o suprafață de cca. 50 mp
Nou sunt grămezi răzlețe cu gunoi de grajd și resturi vegetale pe alocuri cu deșeuri
municipale (PET-uri).
20 Movila 1) în localitatea Esna, extravilan, la cca. 100 m de locuințe, un depozit de gunoi de
Miresei grajd (predominant) în amestec cu resturi vegetale și menajere, deșeuri
provenite din dezafectări de costrucții, cu o suprafață apreciată la cca. 6000 mp.
2) în spatele platformei de depozitare a gunoiului de grajd au fost depozitate
deșeurile provenite de la construirea grădiniței nr.1 din Movila Miresii, deșeuri
constând în resturi de materiale de construcție (rigips, cărămizi etc), apreciate la
cca. 10 mc.
3) în aceeași zonă, în lungul unui drum de exploatare există depozitări predominate
de gunoi de grajd peste care au fost abandonate deșeuri menajere în amestec
cu reciclabile, pe o suprafață de cca. 250 mp.
21 Romanu 1) în localitatea Oancea, în partea estică, pe strada Castanului pe o suprafață de
cca. 10 mp sunt depozitate deșeuri inerte provenite din demolări, iar pe strada
Dudului pe o suprafață de cca 5 mp tot deșeuri inerte provenite din demolări.
22 Vădeni 1) în localitatea Pietroiu, în partea sudică, în capătul străzii Bisericii pe o suprafață
de cca. 300 mp sunt grămezi răzlețe de resturi vegetale pe alocuri cu deșeuri
municipale (PET-uri, pungi,)
2) în localitatea Pietroiu pe izlazul comunal, sub liniile de înalta tensiune pe o
suprafață de cca. 2000 mp cu gunoi de grajd predominant, deșeuri inerte și
deșeuri reciclabile.
3) în localitatea Baldovinești, în partea estică, continuarea străzii Moș Dumitru, pe
o suprafață de cca. 50 mp, există grămezi de mici dimensiuni cu resturi vegetale
și răzleț între aceste deșeuri municipale (pungi și PET-uri, resturi folie plastic).
23 Salcia 1) în localitatea Salcia Tudor, la ieșire spre localitatea Cuza Vodă, pe partea dreaptă,
Tudor pe o suprafață de cca. 50 mp se găsesc predominant deșeuri inerte în amestec cu
resturi vegetale.
2) în localitatea Cuza Vodă, pe amplasamentul fostului CAP, pe o suprafață de cca.
500 mp există predominant gunoi de grajd, resturi vegetale și deșeuri ambalaje
156
PET-uri.
3) în localitatea Gulianca au fost identificate următoarele amplasamente: în spatele
bisericii, pe izlazul comunal, pe o suprafață de cca. 1000 mp există depozitări de
deșeuri inerte, deșeuri menajere, gunoi de grajd și resturi vegetale.
4) la intrare dinspre Brăila, pe islazul comunal, pe o suprafață de cca. 250 mp există
depozitări de gunoi de grajd și resturi vegetale, deșeuri din plastic și PET-uri.
5) la ieșire, în zona canalului de desecare, pe o suprafață de cca 50 mp depozitări
de deșeuri menajere și PET-uri.
23 Victoria 1) la capatul str. Crăițelor, pe o suprafață de cca. 500 mp sunt grămezi răzlețe cu
gunoi de grajd și resturi vegetale pe alocuri amestecate cu deșeuri municipale
(PET-uri, pungi, saci).
2) la ieșire spre localitatea Mihai Bravu, pe DJ 211 B, pe partea stângă, pe taluzul
canalului de desecare, pe o suprafață de cca. 400 mp există grămezi de gunoi de
grajd, resturi vegetale, deșeuri menajere (preponderent PET-uri, plastic), deșeuri
inerte.
3) la ieșire spre localitatea Mihai Bravu, pe DJ 211 B, pe partea dreaptă, pe taluzul
canalului de desecare, pe o suprafață de cca. 900 mp există grămezi de gunoi de
grajd, deșeuri inerte, resturi vegetale, deșeuri municipale (preponderent PET-uri,
plastic).
4) la intrarea dinspre localitatea Victoria, pe partea stângă, pe DJ 211B, pe o
suprafață de cca. 2000 mp există predominant deșeuri inerte provenite din
demolări abandonate pe islazul comunal, plus deșeuri municipale (plastic, sticle,
PET-uri) și resturi vegetale.
5) la intrarea în localitate dinspre Berteștii de Jos, pe partea stângă, pe islazul
comunal, pe o suprafață de cca. 2000 mp există grămezi de gunoi de grajd,
deșeuri vegetale, deșeuri municipale (plastic, PET-uri).
6) pe islazul comunal, în capătul str. Victoria, pe o suprafață de cca. 1000 mp există
grămezi de gunoi de grajd, deșeuri inerte provenite din demolări, resturi
vegetale și deșeuri menajere (PET-uri, plastic, sticle).
7) la ieșire din Mihai Bravu, în partea sudică, pe partea stângă, pe islazul comunal
exista abandonări de grămezi de gunoi de grajd, deșeuri inerte provenite din
demolări, resturi vegetale, deșeuri menajere (PET-uri, plastic, haine, sticle).
24 Stăncuța 1) la marginea localității Stanca, pe un teren proprietate a primăriei Stăncuța, pe o
suprafață de cca. 500 mp, sunt depozitate deșeuri menajere, gunoi de grajd și
răzleț folie și PET-uri.
2) la marginea localității Cuza Vodă, la o distanță de aprox. 400 m de la ultima
locuință sunt depozitate resturi vegetale și deșeuri menajere, pe o suprafață de
cca. 275 mp.
25 Unirea 1) la marginea localității Valea Cânepii, pe un teren proprietatea primăriei Unirea,
pe o suprafață de 300 mp sunt depozitate deșeuri inerte constituite din pământ,
beton, asfalt, rezultate de la lucrările de modernizare străzi și rigole betonate în
UAT Unirea, executate în cursul anului 2019, și răzleț folie, PET-uri și textile
(haine abandonate).
2) în partea nordică a localității Valea Cânepii, la o distanță de aproximativ 800 m
de DE 584 Brăila-Slobozia, sunt depozitate resturi vegetale și deșeuri inerte, pe o
157
suprafață de 100 mp, teren în curtea fostului CAP.

26 Mărașu 1) sat Tacău, în extravilanul satului, 3 zone cu mici depozite de deșeuri de ambalaje
PET și sticlă, estimate la un total de cca.1 mc.
2) sat Bandoiu, pe o suprafață de cca. 200 mp gunoi de grajd și deșeuri (PET, hârtie-
carton și sticlă), neamestecate, aflate în zona de nord a localității.
3) sat Plopi, în extravilanul satului în zona de sud-zona canal de desecare, o zonă cu
abandonări de deșeuri de ambalaje PET, doze metalice și sticlă estimate la un
total de 0,5 mc.
4) localitatea Măgureni, în zona de sud a localității, de-a lungul canalului de
desecare, paralel cu DC 62, un depozit în suprafață de cca. 500 mp,
preponderent deșeuri reciclabile (PET) și gunoi de grajd.
5) localitatea Mărașu, în zona de sud, în extravilanul localității, un depozit în
suprafață de cca. 50 mp, preponderent deșeuri reciclabile (PET) și vegetație
uscată.
27 Galbenu 1) la capătul străzii Școlilor spre izlazul comunal în zona fostului iaz, actualmente
secat, se află depozitat pe o suprafață de cca. 10 mp gunoi de grajd în amestec
cu gunoi menajer.
2) la marginea satului Sătuc, în apropierea unui curs de apă nepermanent, pe un
teren proprietatea primăriei Galbenu, pe o suprafață de 1000 mp sunt
depozitate deșeuri inerte constituite din pământ, beton, cărămizi, țiglă, rez ultate
din demolări și răzleț folie, PET, furtun pentru irigare prin picurare.
28 Frecăței 1) la marginea localității Titcov, pe un teren proprietate a primăriei Frecăței,
concesionat crescătorilor de animale pe o suprafață de cca. 200 mp este
depozitat gunoi de grajd.
29 Brăila 1) depozit necontrolat de deșeuri amestecate în zona str. Eroilor pe cca. 300 mp.
2) ANL Lacul Dulce pe o suprafață de 1000 mp depozit necontrolat de deșeuri
amestecate.
30 Gropeni 1) în zona de N a DJ 255 A-partea dreapta, la o distanță de cca. 100 m, în
extravilanul localității un depozit cu o suprafață de cca. 10 mp gunoi de grajd și o
suprafață de cca. 200 mp.
31 Racovița 1) la marginea străzii Școlii din localitatea Corbeni, un depozit de deșeuri
municipale amestecate, curățat în proporție de 90%, deșeurile fiind colectate
selectiv în cca. 20 saci de rafie care urmează să fie predați operatorului de
salubrizare.
2) pe str. Fântânilor din localitatea Custura, un depozit de cca. 200 mp, respectiv un
depozit de cca. 100 mp format din gunoi de grajd și paie în proporție de 90% și
10 % de PET.
3) pe str. Tarcului din localitatea Racovița, un depozit de cca. 200 mp.
4) pe str. Negoiță Dragomir din localitatea Racovița, un depozit de deșeuri inerte
înierbate de cca. 50 mp.
32 Tichilești 1) în localitatea Albina, pe strada Panait Istrati, în incinta fostului complex de
achiziție animale un depozit cu o suprafață de cca. 80 mp, constituit din anvelope
uzate, deșeuri plastic și deseuri inerte.
158
2) în localitatea Tichilești:
2.1 în extravilan, in zona fostei stații "Botez", un depozit cu o suprafața de cca. 5
mp, amestec de menajere cu deșeuri PET și resturi vegetale.
2.2 la intrare în localitate, vis-a-vis de fostul bloc IAS, un depozit cu o suprafață de
cca. 10 mp, amestec de deșeuri menajere și deșeuri PET.
2.3 la ieșirea din localitate, pe partea dreaptă, un depozit de materiale inerte în
suprafață de cca. 50 mp.
33 Traian 1) localitatea Urleasca, un depozit în suprafață de cca. 200 mp, sistematizat dar cu
depuneri recente de deșeuri (PET, hârtie-carton), aflat în zona de nord a
localității. Depozitul era curățat în proporție de 90%.
2) localitatea Căldărușa, în extravilanul sud al satului-zona islaz, paralel cu str.
Principală, o zonă cu abandonări de deșeuri de ambalaje PET și gunoi de grajd,
neamestecate, estimate la un total de cca. 3 mc, care au fost abandonate de
persoane necunoscute.
3) localitatea Traian, în partea de vest, în extravilanul localității, în zona unde există
înființat prin HCL un depozit de materiale inerte, depozitări sporadice de gunoi
de grajd și deșeuri reciclabile (PET), neamestecate, în suprafața de cca. 20 mp.
34 Viziru 1) în localitatea Lanurile:
1.1 în partea de nord pe lungimea canalului de evacuare, pe o suprafață de cca. 800
mp sunt abandonate răzleț gunoi de grajd și resturi vegetale și pe alocuri PET-
uri, și alte ambalaje plastic.
1.2 în zona cimitirului ambalaje PET și resturi de coroane mortuare, pe suprafață de
cca. 20 mp, în grupuri răzlețe.
2) în localitatea Viziru:
2.1 în zona extravilană, pe partea stângă a DJ Viziru-Tufești, în zona cu destinație de
stocare temporară a deșeurilor inerte și amestec de pământ și piatră,
abandonări răzlețe de deșeuri municipale (pungi și PET-uri, resturi folie plastic),
în volum de cca. 2 mc.
2.2 în zona extravilană, pe partea stângă a DJ Viziru-Tufești un depozit de cca. 10
mc, preponderent gunoi de grajd și resturi vegetale.
35 Bordei 1) în localitatea Bordei Verde, în partea nordică, pe o suprafață de cca. 1000 mp
Verde sunt grămezi răzlețe cu gunoi de grajd și resturi vegetale pe alocuri cu deșeuri
municipale (PET-uri, pungi, saci).
2) în localitatea Lișcoteanca, în partea nord-estică, pe o suprafață de cca. 500 mp
sunt grămezi de gunoi de grajd (majoritar așternut din resturi de furaje).
36 Însurăței -
159
37 Mircea 1) în localitatea Mircea Vodă, în partea nord-vestică a localității la cca. 500 m pe

Vodă partea dreaptă a DN 2B Brăila-Făurei într-o zonă cu un taluz, există o suprafață
de cca. 1000 mp cu abandonări ilegale de deșeuri diverse, precum: deșeuri inerte
majoritar, gunoi de grajd și resturi vegetale, precum și deșeuri municipale
amestecate, preponderent deșeuri de ambalaje.
2) în localitatea Mircea Vodă, în partea nord-estică a localității, spre râul Buzău, o
zonă de cca. 500 mp unde s-au găsit în timpul controlului grămezi de deșeuri din
construcții și demolări în proporție de cca. 70%, deșeuri municipale amestecate,
preponderent ambalaje tip PET, deșeuri vegetale și gunoi de grajd, precum și
deșeuri de ambalaje ușoare diverse (pungi, saci, etc).
3) în localitatea Dedulești, în partea vestică a localității, pe o suprafață de cca. 3000
mp islaz comunal s-au găsit grămezi de deșeuri inerte (spărtură beton, pământ
din construcții), deșeuri menajere (pungi, PET-uri, resturi de diverse materiale,
cutii, saci de rafie), gunoi de grajd, resturi furaje și așternut de animale, resturi
vegetale (crengi, frunze, măturătura din incinta gospodărească).
38 Surdila - 1) în localitatea Surdila-Găiseanca, în partea sudică a localității, pe o suprafață de
Găiseanc cca. 1000 mp teren neproductiv s-au găsit grămezi de deșeuri inerte (spărtură
a beton, țigle, cărămidă, pământ din construcții), parțial nivelate, deșeuri menajere
(pungi, PET-uri, resturi de diverse materiale, cutii, saci de rafie), gunoi de grajd,
resturi furaje și așternut de animale, resturi vegetale (crengi, frunze, măturătură
din incinta gospodărească).
39 Râmnicel 1) în localitatea Râmnicelu, în partea nord-estică spre lunca Buzăului, pe o
u suprafață de cca. 1000 mp teren neproductiv pe care sunt grămezi mici de
deșeuri din construcții și demolări, gunoi de grajd și pe alocuri deșeuri
municipale (pungi și PET-uri, resturi folie plastic).
40 Tufești 1) la marginea localității Tufești, pe izlazul comunal, pe o suprafață de 1500 mp,
sunt depozitate deșeuri inerte constituite din pământ beton, gunoi de grajd,
deșeuri ușoare antrenate de vânt (folie PVC, PET) rezultate de la locuințele
populației.
41 Berteștii 1) un depozit în zona intersecției DJ 212 cu drumul comunal către Gura Călmățui,
de Jos aproximativ 3 mp de deșeuri amestecate, în zona unde are loc târgul zilnic.
2) un depozit la marginea unui drum de exploatație, cu o suprafață de 200 mp, în
special, de resturi vegetale, pe partea dreaptă față de DJ 212 Berteștii de Jos -
Spiru Haret, la aproximativ 200 m față de drumul județean.
Sursa: GNM-CJ Brăila, 2021
160
ANEXA 2: LUCRARI DE PROTECȚIE IMPOTRIVA INUNDAȚIILOR –

DIGURI
Sursa: PMRI Buzău-Ialomița, 2016
Sursa: PMRI Dunăre, 2016
161
162

1 - Localizarea Geografica, Cadrul Natural, Mediul, Zonele de Risc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 - Localizarea Geografica, Cadrul Natural, Mediul, Zonele de Risc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila

Studiul de fundamentare: Localizarea geografică, cadrul natural, mediul, zonele de risc

SERVICII DE ELABORARE A DOCUMENTAȚIEI PRIVIND

Beneficiar: Județul Brăila

dr. Stoica Ilinca-Valentina, Specialist

dr. Tălângă Cristian, Specialist

dr. Zamfir Daniela, Specialist geograf

dr. arh. Sorina Racoviceanu, specialist

S.C. CIVITTA Specialiști GIS

urb. Ioana Ivanov

urb. Daiana Ghintuială

dr. arh. Niculae Țarălungă,

3.4. Starea pădurilor..........................................................................................................87

Tabel 6. Specii de vertebrate inventariate................................................................................41

Tabel 38. Caracteristicile sistemelor de irigații (2021) ................................................................85

CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE

SF 1 Localizarea geografică, cadrul natural, mediul și zonele de risc

FIGURA 1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI BRĂILA LA NIVEL NAȚIONAL ȘI REGIONAL

Sursa: prelucrare proprie

TABEL 1. LOCUL JUDEȚULUI BRĂILA ÎN CADRUL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST (2019)

NR. JUDEȚUL SUPRAFAȚA NUMĂRUL DIN CARE NUMĂRUL NUMĂRUL

1 Județul Brăila 4766 4 1 40 140

NR. JUDEȚUL SUPRAFAȚA NUMĂRUL DIN CARE NUMĂRUL NUMĂRUL

3 Județul Constanța 7106 12 3 58 189

2.1. GEOLOGIE ȘI RELIEF

FIGURA 2. PRINCIPALELE SUBUNITĂȚI DE RELIEF

Sursa: Copernicus Land Monitoring Service, prelucrare proprie

Câmpia Buzău-Siret se defășoară în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române, fiind localizată pe

2.2. CARACTERISTICI CLIMATICE

TABEL 2. TEMPERATURA AERULUI – MEDII ANUALE ȘI MULTIANUALE (ºC) LA STAȚIA METEOROLOGICĂ

STAȚIA 2015 2016 2017 2018 2019 MEDIA 1975-2000

Brăila 12.3 12,0 11,4 12,0 12,8 10,7

Sursa: RSM Brăila, 2020

FIGURA 3. DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ A TEMPERATURILOR MEDII ANUALE, 2019

Sursa: Administrația Națională de Meteorologie citată în RSM România, 2020

FIGURA 4. REPARTIȚIA TERITORIALĂ A VALORILOR TEMPERATURII MEDII ANUALE A AERULUI, 1961-2012

Sursa: Mateescu E., coord., 2014, http://www.meteoromania.ro/anm/images/clima/Orientgate.pdf

TABEL 3. CARACTERISTICILE PRECIPITAȚIILOR - CANTITĂȚI MEDII ANUALE ȘI MULTIANUALE (MM) LA STAŢIA

STAȚIA 2015 2016 2017 2018 2019 MEDIA 1975-2000

Brăila 525,6 553,7 472,3 411,4 341,1 425,9

Sursa: RSM Brăila, 2020

FIGURA 5. DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ A PRECIPITAȚIILOR MEDII ANUALE, 2019

Sursa: Administrația Națională de Meteorologie citată în RSM România, 2020

FIGURA 6. REPARTIȚIA TERITORIALĂ A CANTITĂȚILOR MEDII ANUALE DE PRECIPITAȚII, 1961-2012

Sursa: Mateescu E., coord., 2014, http://www.meteoromania.ro/anm/images/clima/Orientgate.pdf

Distribuția precipitațiilor în profil teritorial, pe baza datelor înregistrate în intervalul 1961-2012,

Sursa: ABA Buzău-Ialomița, 2021

2.3.2. APELE SUBTERANE

FIGURA 7. DISTRIBUȚIA CORPURILOR DE APĂ SUBTERANĂ, LA NIVEL NAȚIONAL

Sursa: PMBN, 2015

FIGURA 8. DELIMITAREA CORPURILOR DE APĂ ATRIBUITE ADMINISTRAȚIEI BAZINALE DE APĂ BUZĂU-

Sursa: PMB-ABABI, 2015

CORPUL DE APA SUBTERANA ROIL04 NORDUL CAMPIEI BRAILEI

CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ ROIL06 LUNCA RÂULUI CĂLMĂȚUI

CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ ROIL07 CÂMPIA BRĂILEI

CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ ROIL09 CĂLMĂȚUIUL DE SUD

FIGURA 9. DELIMITAREA CORPULUI DE APĂ SUBTERANĂ ROSI05, ÎN AREALUL JUDEȚULUI BRĂILA

Sursa: PMB-ABAS, 2015

CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ ROSI05 CÂMPIA SIRETULUI INFERIOR

CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ RODL07 LUNCA DUNĂRII (HÂRŞOVA – BRĂILA)

• depozitele pleistocen superioare, din alcătuirea terasei cu altitudinea relativă de 8-12 m,

CORPUL DE APĂ SUBTERANĂ ROAG12 ESTUL DEPRESIUNII VALAHE

Sursa: PMB-ABAAV, 2015