Partea I - 1 - Structura Teritoriului Patj Braila

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila
Partea I: Analiza situației existente – 1. Structura teritoriului
PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

1. STRUCTURA TERITORIULUI
1
CIVITTA – IHS ROMANIA
ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDEȚEAN BRĂILA
Contract de prestări servicii nr. 306 / 08.12.2020
ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE - 1. STRUCTURA TERITORIULUI
Beneficiar: Județul Brăila
Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean
Direcția pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism

Marian Rusu, Arhitect Șef
Elaborator actualizare PATJ Brăila:
Asocierea:
S.C. Civitta Strategy & Consulting S.A., Lider de Asociere
S.C. IHS Romania S.R.L., Asociat
Ioana Ivanov,
urbanist
Partener
Sorina Racoviceanu,
dr. arh-urbanist
Director
2
Colectiv de elaborare a documentației privind actualizarea P.A.T.J. BRĂILA
ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE - 1. STRUCTURA TERITORIULUI
S.C. I.H.S. Romania SRL
Coordonator echipă de specialiști în
elaborarea documentației PATJ Brăila
dr. urb. arh. Niculae Tarălungă

Specialist urbanist atestat RUR simbol B
Elaboratori de specialitate în domeniul

amenajării teritoriului și urbanism
dr. urb. arh. Sorina Racoviceanu,

Specialist urbanist atestat RUR simbol B și A

geografie, cadru natural și calitatea
mediului
dr. geograf Ilinca-Valentina Stoica,

Specialist geograf cadrul natural și calitatea
mediului atestat RUR F1
dr. geograf Daniela Zamfir,

Specialist geograf cadrul natural și calitatea
mediului atestat RUR F1
dr. geograf Grigorescu Ines
geograf Cazacu Cristian

patrimoniu natural și construit, peisaje
prof. univ. dr. geograf Tălângă Cristian ,

Specialist protejarea si dezvoltarea
patrimoniului natural atestat RUR simbol F5
arh. Cătălina Preda,

Specialist urbanist protejarea și dezvoltarea
patrimoniului construit atestat RUR simbol
F6 și atestat MC
dr. urb. arh. Niculae Tarălungă

Specialist urbanist atestat RUR simbol F6
dr. ecol. Tudor Racoviceanu
S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A

Coordonator contract
urb. Ioana Ivanov
Coordonator contract, adjunct

dr. urb. arh. Ana Petrescu
3
urb. Daiana Ghintuială

echiparea tehnică a teritoriului
dr. geogr. urb. Matei Cocheci,

Specialist urbanist atestat RUR simbol F4
urb. Simona Dolana

amenajării teritoriului și urbanism
dr. urb. arh. Ana Petrescu
urb. Amelia Pîrvu
urb. Daiana Ghintuială
urb. arh. Miruna Blejan
Specialiști GIS
dr. urb. Reinhold Stadler
Întocmire cartograme GIS

urb. Ana Maria Dragomir
geogr. Alexandru Obretin
urb. arh. Miruna Blejan
4
CUPRINS
PREAMBUL ...................................................................................................................................... 12
Tema program....................................................................................................................................... 12
Notificarea autorității de mediu ........................................................................................................... 14
Scopul și necesitatea documentației .................................................................................................... 14
Structura documentației ....................................................................................................................... 35
1. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ........................................................................................................... 37
2. CADRUL NATURAL ....................................................................................................................... 39
2.1. Geologie și relief ......................................................................................................................... 39
2.2. Caracteristici climatice ................................................................................................................ 42
2.3. Apele ........................................................................................................................................... 44
2.3.1. Apele de suprafață ................................................................................................................... 44
2.3.2. Apele subterane ....................................................................................................................... 45
2.4. Vegetația ..................................................................................................................................... 46
2.5. Fauna........................................................................................................................................... 47
2.6. Soluri ........................................................................................................................................... 49
2.7. Resursele subsolului.................................................................................................................... 49
2.7.1. Categorii de resurse ................................................................................................................. 49
2.7.2. Obligativități cu caracter spațial conf. aviz ANRM nr. 41-i/09.06.2022, cu efect asupra
documentațiilor de urbanism realizate pe teritoriul administrativ al județului Brăila ...................... 50
2.8. Calitatea aerului .......................................................................................................................... 50
2.8.1. Principalii poluatori ai atmosferei ............................................................................................ 51
2.8.2. Poluarea sonoră ....................................................................................................................... 56
2.9. Calitatea apei .............................................................................................................................. 57
2.9.1. Calitatea apelor de suprafață ................................................................................................... 57
2.9.2. Calitatea apelor subterane ....................................................................................................... 60
2.9.3. Principalii poluatori ai apelor de suprafață .............................................................................. 61
2.10. Calitatea solului......................................................................................................................... 62
2.10.1. Terenuri afectate de diverși factori limitativi ......................................................................... 62
2.10.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ........................................................................... 63
2.11. Starea pădurilor ........................................................................................................................ 66
2.11.1. Structura fondului forestier.................................................................................................... 66
2.11.2. Păduri afectate ....................................................................................................................... 70
2.11.3. Investiții pentru protecția și extinderea pădurilor ................................................................. 71
5
2.11.4. Împădurirea de noi terenuri, în special cele neproductive .................................................... 72

2.12. Managementul deșeurilor ........................................................................................................ 74
2.12.1. Cantități și categorii de deșeuri .............................................................................................. 74
2.12.2. Investiții privind colectarea selectivă, transportul, prelucrarea, depozitarea și reciclarea
deșeurilor și a deșeurilor toxice ........................................................................................................ 80
2.13. Riscuri naturale ......................................................................................................................... 82
2.13.1. Inundații ................................................................................................................................. 82
2.13.2. Cutremure .............................................................................................................................. 85
2.13.3. Alunecări de teren .................................................................................................................. 85
2.13.4. Alte tipuri de riscuri naturale ................................................................................................. 86
2.14. Riscuri tehnologice .................................................................................................................... 87
2.14.1. Riscuri industriale ................................................................................................................... 87
2.14.2. Riscuri de transport și depozitare produse periculoase ......................................................... 88
2.14.3. Alte tipuri de riscuri tehnologice ............................................................................................ 89
3. PATRIMONIUL NATURAL ȘI CONSTRUIT, PEISAJE ................................................................................. 90
3.1. Biodiversitatea și ariile naturale protejate ................................................................................. 90
3.1.1. Aspecte ale biodiversității ........................................................................................................ 90
3.1.2. Categorii de arii naturale protejate .......................................................................................... 92
3.2. Patrimoniul construit .................................................................................................................. 97
3.3. Peisajul ...................................................................................................................................... 110
4. REȚEAUA DE LOCALITĂȚI ............................................................................................................. 132
4.1. Componența rețelei de localități .............................................................................................. 132
4.2. Tipologia funcțională ................................................................................................................ 141
4.2.1. Locuirea în mediul urban ........................................................................................................ 141
4.2.2. Locuirea în mediul rural ......................................................................................................... 142
4.2.3. Indicatori de definire a localităților urbane ........................................................................... 144
4.2.4. Documentații de amenajarea teritoriului de rang inferior și documentații de urbanism .. 149
4.2.5. Obligativități cu caracter spațial conf. aviz MApN DT 160/07.01.2022 cu efect asupra
documentațiilor de urbanism realizate pe teritoriul administrativ al județului Brăila .................... 150
4.2.6. Obligativități cu caracter spațial conf. Aviz MAI nr. 583.858/20.09.2022 cu efect asupra
documentațiilor de urbanism realizate pe teritoriul administrativ al județului Brăila .................... 151
5. INFRASTRUCTURILE TEHNICE MAJORE ............................................................................................ 160
5.1. Alimentarea cu apă ................................................................................................................... 160
5.1.1. Sisteme de alimentare cu apă potabilă .................................................................................. 160
5.1.2. Consumul curent de apă potabilă .......................................................................................... 163
5.1.3. Proiecte în faze de proiectare și realizare .............................................................................. 164
5.2. Sisteme de canalizare și epurare a apelor uzate ...................................................................... 166
6
5.2.1. Apă uzată provenită din gospodării ....................................................................................... 166

5.2.2. Apă uzată industrială .............................................................................................................. 168
5.2.3. Proiecte în faze de proiectare și realizare .............................................................................. 169
5.3. Alimentare cu gaze naturale ..................................................................................................... 171
5.4. Producția și transportul energiei electrice................................................................................ 174
5.4.1.Rețeaua energetică ................................................................................................................. 174
5.4.2. Operatorii ............................................................................................................................... 177
5.5. Sisteme din transport de produse prin conducte (țiței, produse petroliere) ........................... 178
5.6. Telefonie - Internet ................................................................................................................... 179
5.7. Obligativități cu caracter spațial conf. aviz STS, Transelectrica SA, Transgaz SA cu efect asupra
documentațiilor de urbanism realizate pe teritoriul administrativ al județului Brăila ....................... 179
6. ZONIFICAREA TERITORIULUI ........................................................................................................ 182
7. CONCLUZII, PROBLEME, DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE .......................................... 190
7.1. Problematica generală a structurii teritoriale .......................................................................... 190
7.2. Evidențierea disfuncționalităților și a priorităților de intervenție ............................................ 194
7
LISTĂ FIGURI
FIGURA 1. Poziția geografică a județului Brăila la nivel național și regional ........................................ 37

FIGURA 2. Principalele subunități de relief ........................................................................................... 40
FIGURA 3. Ponderea fondului forestier din total suprafață UAT (%), 2020 .......................................... 69
FIGURA 4. Terenuri degradate și neproductive (ha), 2019 ................................................................... 73
FIGURA 5. Evoluția cantităților de deșeuri menajere colectate în județul Brăila pe medii urban/ rural,
2015-2018 ............................................................................................................................................. 77
FIGURA 6. Extinderea arealelor inundabile în cele 3 scenarii (0,1%, 1%, 10%) .................................... 84
FIGURA 7. Harta siturilor Natura 2000.................................................................................................. 96
FIGURA 1. Distribuția spațială a monumentelor cuprinse în LMI 2015 .............................................. 105
FIGURA 2. Densitatea monumentelor cuprinse în LMI 2015 per U.A.T .............................................. 106
FIGURA 8. Harta monumentelor de arheologie .................................................................................. 107
FIGURA 9. Harta monumentelor de arhitectură ................................................................................. 108
FIGURA 10. Harta monumentelor de for public, memoriale .............................................................. 109
FIGURA 11. Harta unităților de peisaj ................................................................................................. 111
FIGURA 12. Ierarhia localităților din județul Brăila după rangul acestora .......................................... 136
FIGURA 13. Distribuția comunelor de la nivelul județului Brăila după numărul de locuitori, 2020 ... 138
FIGURA 14. Densitatea populației (raportată la suprafața zonei construite) din cadrul UAT-urilor din
județul Brăila, 2019 ............................................................................................................................. 140
FIGURA 15. Evoluția numărului de locuințe pentru anii 2008 și 2019 ................................................ 141
FIGURA 16. Distribuția UAT-urilor după numărul locuințelor raportat la 1.000 locuitori, 2019 ........ 143
FIGURA 17.Unitățile administrativ-teritoriale cu sisteme de alimentare cu apă, număr, 2010-2019 160
FIGURA 18. Sistemele de alimentare cu apă în județul Brăila – Gestiunea serviciilor de alimentare cu
apă și canalizare pe centre operaționale ............................................................................................ 162
FIGURA 19. Propunerile de investiții – rețeaua de distribuție a apei ................................................. 165
FIGURA 20. Lungimea simplă a rețelelor de canalizare, km, 2019 ..................................................... 167
FIGURA 21. Populația deservită de stații de epurare, număr locuitori pe tipuri de stații, 2010-2019
............................................................................................................................................................ 168
FIGURA 22. Propunerile de investiții – rețeaua de canalizare ............................................................ 170
FIGURA 23. Lungimea conductelor de distribuție a gazelor pe localități, kilometri, 2019 ................. 172
FIGURA 24. Liniile electrice aeriene de 400 kV și 220 kV prezente pe suprafața județului ................ 175
FIGURA 25. Suprafața fondului funciar după modul de folosință în județul Brăila, 2014 .................. 183
FIGURA 26. Zonificarea teritoriului ocupat de județul Brăila, 2018 ................................................... 186
FIGURA 27. Principalele zone de expansiune teritorială din județul Brăila ........................................ 189
8
LISTĂ TABELE
Tabel 1. Activități în elaborarea documentației conform Caietului de Sarcini ..................................... 17

Tabel 2. Surse bibliografice ................................................................................................................... 20
Tabel 3. Locul județului Brăila în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, 2019 .................................... 37
Tabel 4. Temperatura aerului – medii anuale și multianuale (ºC) la stația meteorologică Brăila ........ 42
Tabel 5. Caracteristicile precipitațiilor - cantități medii anuale și multianuale (mm) la stația
meteorologică Brăila ............................................................................................................................. 43
Tabel 6. Inventarul instalațiilor/activităților care intră sub incidența directivei IED privind emisiile
industriale ............................................................................................................................................. 52
Tabel 7. Lista operatorilor înscriși în registrul EPRTR, 2019 ................................................................. 55
Tabel 8. Mediile anuale ale determinărilor nivelului de zgomot echivalent, 2015-2019 ..................... 56
Tabel 9. Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață de tip lac, 2010-2019 ................ 58
Tabel 10. Evaluarea stării chimice a corpurilor de ape subterane, 2010-2017 .................................... 60
Tabel 11. Suprafața terenurilor agricole afectate de diverși factori limitativi ai capacității productive
(ha) ........................................................................................................................................................ 63
Tabel 12. Suprafața terenurilor pe care s-au aplicat îngrășăminte chimice, 2015-2019...................... 63
Tabel 13. Cantitatea de îngrășăminte naturale utilizate în agricultură și suprafața fertilizată (2015-
2019) ..................................................................................................................................................... 64
Tabel 14. Utilizarea produselor de uz fitosanitar, 2015-2019 .............................................................. 64
Tabel 15. Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigații, 2015-2019 ....................................... 64
Tabel 16. Caracteristicile sistemelor de irigații, 2021 ........................................................................... 65
Tabel 17. Caracteristicile amenajărilor de desecare, 2021 ................................................................... 66
Tabel 18. Structura fondului forestier administrat de Direcția Silvică Brăila, 2020.............................. 66
Tabel 19. Păduri cu funcții speciale de protecție .................................................................................. 68
Tabel 20. Suprafața parcursă de tăieri pe tipul de tăieri în județul Brăila, 2015-2019......................... 70
Tabel 21. Evoluția volumului de masă lemnoasă recoltată pe principalele specii (mii m3), 2015-2019
.............................................................................................................................................................. 71
Tabel 22. Evoluția suprafețelor de păduri regenerate la nivel județean (ha) ....................................... 71
Tabel 23. Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate (mii tone), 2015-2018 ....................... 74
Tabel 24. Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate, valori ajustate, 2015-2019 ............... 75
Tabel 25. Indicatorul de generare a deșeurilor municipale în județul Brăila, 2015-2018 .................... 76
Tabel 26. Rețeaua de puncte de colectare a deșeurilor menajere din mediul rural în județul Brăila,
2019 ...................................................................................................................................................... 77
Tabel 27. Deșeuri de producție generate și valorificate (tone) ............................................................ 79
Tabel 28. Evoluția cantităților de DEEE colectate în județul Brăila, 2015-2019 ................................... 80
Tabel 29. Cantități de nămol de la stațiile de epurare orășenești gestionate, 2015 - 2018 ................. 80
9
Tabel 30. Unități administrativ-teritoriale afectate de inundații.......................................................... 82

Tabel 31. Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații .................................................................. 82
Tabel 32. Unități administrativ - teritoriale afectate de alunecări de teren......................................... 86
Tabel 33. Habitate de interes comunitar identificate în județul Brăila ................................................ 91
Tabel 34. Specii de vertebrate inventariate .......................................................................................... 92
Tabel 35. Arii naturale protejate de interes național ........................................................................... 93
Tabel 36. Arii de protecție specială avifaunistică.................................................................................. 94
Tabel 37. Situri de importanță comunitară........................................................................................... 94
Tabel 38. Lista monumentelor istorice (LMI 2015) din județul Brăila ................................................ 103
Tabel 39. Grupele de analiză a peisajului / unități de peisaj per unități de relief .............................. 111
Tabel 40. Evaluarea unităților de peisaj .............................................................................................. 112
Tabel 41. Distribuția factorilor abiotici/biotici per unitate de peisaj ................................................. 127
Tabel 42. Distribuția factorilor abiotici/antropici per unitate de peisaj ............................................. 128
Tabel 43. Caracteristici cumulate per unitate de peisaj ..................................................................... 129
Tabel 44. Contribuția valorii de peisaj la dezvoltarea culturală.......................................................... 129
Tabel 45. Unitățile Administrativ Teritoriale și localitățile componente la nivelul județului Brăila, 2018
............................................................................................................................................................ 132
Tabel 46. Categorii de mărime a UAT-urilor după populație în județul Brăila, 2020 ......................... 137
Tabel 47. Gruparea UAT-urilor în mediul rural după numărul de locuințe raportate la 1.000 de locuitori,
anul 2019 ............................................................................................................................................ 142
Tabel 48. Îndeplinirea setului de indicatori minimali pentru municipiul Brăila .................................. 145
Tabel 49. Îndeplinirea setului de indicatori minimali pentru orașul Făurei ........................................ 146
Tabel 50. Îndeplinirea setului de indicatori minimali pentru orașul Ianca ......................................... 147
Tabel 51. Îndeplinirea setului de indicatori minimali pentru orașul Însurăței ................................... 148
Tabel 52. Localitățile fără infrastructură de alimentare cu apă potabilă în județul Brăila ................. 161
Tabel 53. Cantitatea totală de apă distribuită în județul Brăila – mediul urban și rural .................... 163
Tabel 54. Cantitatea de apă distribuită pentru uz casnic în județul Brăila – mediul urban și rural .... 163
Tabel 55. Lungimea rețelelor de canalizare în județul Brăila – mediul urban și rural ........................ 166
Tabel 56. Societățile comerciale incluse în programul de monitorizare a indicatorilor de calitate a
apelor uzate evacuate ......................................................................................................................... 168
Tabel 57. Cantitatea totală de gaze naturale distribuită în județul Brăila pe mediu urban și rural, mii
metri cubi, 2010-2019 ......................................................................................................................... 173
Tabel 58. Cantitatea de gaze naturale distribuită pe uz casnic în județul Brăila, pe mediu urban și rural,
mii metri cubi, 2010-2019 ................................................................................................................... 173
Tabel 59. Puterile totale pe tip de sursă de energie, 2020 ................................................................. 174
Tabel 60. Caracteristicile liniilor elecetrice aeriene cu tensiunile constructive și de funcționare de 400
kV ........................................................................................................................................................ 176
10
Tabel 61. Caracteristicile liniilor electrice aeriene cu tensiunile constructive și de funcționare de 220
kV ........................................................................................................................................................ 176
Tabel 62. Numărul de gospodării izolate – neracordate la RED, 2019 ............................................... 177
Tabel 63. Operatorii economici care produc energie electrică utilizând energiile regenerabile: solară și
eoliană................................................................................................................................................. 178
Tabel 64. Modul de utilizare a terenurilor (ha) de la nivelul UAT-urilor din județul Brăila, pe principalele
destinații, 2014 ................................................................................................................................... 183
Tabel 65. Terenurile din județul Brăila, după modul de utilizare și forma de proprietate, 2014 ....... 187
11
PREAMBUL
TEMA PROGRAM
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila are, în conformitate cu articolul 42 din cadrul Legii
350/2001, un caracter director reprezentând distribuția spațială a programului de dezvoltare socio-
economică a județului Brăila și este elaborat în coordonare cu planurile ierarhic superioare, fiind în
același timp obligatoriu pentru planurile urbanistice generale și zonale realizate pentru UAT-urile
componente județului.
În contextul legal și în corelare cu atribuțiile ce-i revin conform art. 21 și 22 din Legea nr.350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Consiliul Județean Brăila a solicitat, în sensul coordonării
activității în acest domeniu la nivel județean, actualizarea documentației PATJ Brăila.
COORDONAREA CU DOCUMENTELE DE PLANIFICARE

Elaborarea PATJ se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul, luând totodată în considerare aspecte definitorii pentru amenajarea
teritoriului susținute de următoarele documente europene:
• United Nations Sustainable Development Goals (SDG) – „România, în calitate de stat
membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii Europene (UE), și-a exprimat
adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030, adoptată prin
Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare
Durabilă din septembrie 2015. Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017,
„Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”
reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea
Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” (cf. http://dezvoltaredurabila.gov.ro). Corelarea cu
SDG se va face la nivelul indicatorilor monitorizați dar și în ceea ce privește obiectivele PATJ
Buzău astfel încât să fie asigurată racordarea la obiectivele și prioritățile de interes global;
• Strategia Europa 2020, pentru coordonarea PATJ cu țintele de dezvoltare ale Uniunii
Europene, prin integrarea spațială a elementelor ce susțin (1). Dezvoltarea unei economii
bazate pe cunoaștere și inovare (creștere inteligentă); (2). Promovarea unei economii bazate
pe utilizarea mai eficientă a resurselor, mai ecologică și mai competitivă (creștere durabilă) și
(3) Promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare a forței de muncă, ce asigură
coeziunea socială și teritorială (creștere incluzivă);
• Agenda Teritorială 2030 și Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, pentru coordonarea direcțiilor
privind: (a). Dezvoltarea teritorială policentrică și echilibrată ca precondiție a asigurării
coeziunii și competitivității teritoriale; (b). Încurajarea dezvoltării integrate în zone urbane,
rurale și cu specific, în scopul facilitării sinergiei și a unei mai bune exploatări a valorilor locale;
(c). Dezvoltarea unor economii locale puternice pentru asigurarea participării regiunilor în
competiția globală; (d). Îmbunătățirea conectivității teritoriale în folosul persoanelor,
comunităților și firmelor; (e). Management și conectare a valorilor ecologice, a peisajului și a
celor culturale pentru susținerea dezvoltării durabile;
• Carta europeană a amenajării teritoriului – document al Consiliului Europei, adoptat la cea
de a 6-a Conferință Europeană a Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT),
care a avut loc la Torremolinos, Spania (mai 1983);
• Schema de Dezvoltare a Spațiului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea spațială echilibrată și
durabilă a teritoriului Uniunii Europene - document al Uniunii Europene, adoptat la Consiliul
12
Informal al Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din țările Uniunii Europene –

Potsdam, Germania (mai 1999);
• Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european –
document al Consiliului Europei, adoptat la Conferința Europeană a Miniștrilor Responsabili
cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) – Hanovra, Germania (septembrie 2000).
La nivel național, principalele documente de coordonare a prevederilor PATJ sunt:
• Planul de Amenajare a Teritoriului Național, pentru coordonarea propunerilor PATJ la nivelul
secțiunilor: (I) Rețele de transport, (II) Apă, (III) Zone protejate, (IV) Rețeaua de localități
(2014), (V) Zone de risc natural, (VI) Zone turistice;
• Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, ce stă la baza sistemului de planificare
spațială, fundamentând prevederile PATJ;
• Strategii sectoriale, ce acoperă sectoare cheie ale dezvoltării precum capitalul uman,
infrastructura de conectivitate, competitivitate economică, valorificarea resurselor naturale,
capacitatea administrativă precum și condiționalitățile orizontale.
La nivel regional și local, documentația se coordonează cu:
• Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014-2020 și Prima versiune a Programului
Operațional Regional pentru Regiunea Sud-Est 2021-2027;
• Strategia de dezvoltare durabilă a județului Brăila pentru perioada 2021-2027;
• Documentații elaborate la nivelul județului Brăila – documentația ”Hărți de hazard la nivelul
teritoriului județean”, documentație ”Hârți de hazard și risc la inundații”, documentația
”Ridicări topografice, relevee și studii istorice ale monumentelor istorice aferente județului
Brăila”, PATZ ”Zona periurbană Brăila”, PATIC ”Balta Mică a Brăilei”, Studiul ”Amenajarea
peisagistică a județului Brăila”, PATIC ”Amenajarea și dezvoltarea teritoriului de N-V. Insula
Mare a Brăilei – Brăila est”, PATIC ”Stațiunea Lacu Sărat”, PUZ ”Zona de agrement Blasova”,
PUZ ”Zona de agrement Zaton”, PUZ ”Stațiunea Movila Miresii”, PUZ ”Mănăstirea Măxineni”,
PUZ ”Dezvoltarea teritoriului intercomunitar Brăila-Chiscani-Vădeni și creșterea capacității de
transport a drumului colector de centură al municipiului Brăila în vederea fluidizării traficului
către podul peste Dunăre” etc.;
• PUG-uri și strategii locale aprobate, pentru integrarea unor proiecte cu impact teritorial la
nivel județean.
PROGRAMUL ELABORĂRII LUCRĂRII

Procesul de realizare a documentației PATJ se desfășoară pe o perioada de maxim 16 luni, fiind format
din cinci etape:
Etapa I-a: Studii de fundamentare cu caracter analitic și prospectiv predate la maximum 5 luni de la
semnarea contractului;
Etapa a II-a: Partea 1-a a PATJ, cuprinzând analiza situației existente și Partea a 2-a, cuprinzând
diagnosticul prospectiv și general predata în maximum 8 luni de la semnarea contractului;
Etapa a III-a: Partea a 3-a PATJ - Strategia de dezvoltare teritorială a județului și Partea a 4-a PATJ
Programul de măsuri predat în 10 luni de la semnarea contractului;
Etapa a IV-a: Documentația pentru obținerea avizelor predată autorității contractante în 12 luni de la
semnarea contractului;
Etapa a V-a: Redactarea finală a documentației PATJ cu introducerea tuturor observațiilor din
avizele/acordurile obținute și integrarea documentației în GIS. predată în 4 luni de la data comunicată
în ordinul de începere al acestei etape.
Consultarea publicului are loc în conformitatea cu prevederile Ordinului nr. 2701/2010 pentru
aprobarea Metodologiei de informare si consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea
13
planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism și cu Regulamentul local referitor la implicarea

publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului aprobat prin HCJ Brăila
nr.62/30.03.2011. Așa cum prevede caietul de sarcini, implicarea și consultarea publicului se
realizează în următoarele etape:
• Etapa I: Implicarea publicului în etapa de documentare și elaborare a studiilor de
fundamentare cuprinde:
o 6 ateliere de lucru cu reprezentanți ai instituțiilor publice și ai actorilor instituționali
relevanți pentru fiecare domeniu de planificare și un sondaj de opinie desfășurat la
nivelul populației (vezi Raportul activităților de implicare a publicului);
o 2 întâlniri ale grupului consultativ constituit conform prevederilor Ordinului nr.
2701/2010;
• Etapa III: Implicarea publicului în etapa elaborării propunerilor, prin consultarea factorilor
interesați concomitent asupra evoluției propunerilor și asupra evaluării de mediu a
alternativelor și determinării opțiunii preferate, astfel încât să fie preîntâmpinate eventuale
dezacorduri sau contestări;
• Etapa V: Implicarea publicului în etapa aprobării planului, prin publicarea acestuia pe site-ul
Consiliului Județean.
NOTIFICAREA AUTORITĂȚII DE MEDIU

Notificarea autorității de mediu competente pentru protecția mediului, asupra intenției de elaborare
a documentației și obiectivelor acesteia, s-a realizat de către autoritatea contractantă.
SCOPUL ȘI NECESITATEA DOCUMENTAȚIEI

Necesitatea actualizării PATJ este dată de valabilitatea documentației existente și fundamentată pe
următoarele considerente:
• Adaptarea documentației PATJ la prevederile actelor normative în vigoare, precum și la noile
documente europene în domeniu;
• Includerea în prevederile PATJ a domeniilor țintă potrivit obligațiilor survenite după integrarea
României în UE, precum: peisajul, protecția mediului, măsuri privind zonele expuse la riscuri,
cooperarea teritorială, etc.;
• Conformarea propunerilor la politicile și programele de dezvoltare ale județului;
• Evidențierea noilor probleme și disfuncționalități survenite din teritoriu și prevederea unui set
de măsuri pentru diminuarea sau înlăturarea efectelor negative ale acestora;
• Introducerea modificărilor legate de transport, infrastructura tehnico-edilitară și de
gospodărie comunală.
În consecință, scopul documentației este acela de a oferi Consiliului Județean Buzău un instrument de
planificare multisectorială a investițiilor și de reglementare a dezvoltării integrate a teritoriului.
Aceasta înseamnă formularea, pe baza unei analize multicriteriale a situației existente, a unui set
coerent de politici – programe – proiecte, cu caracter spațial, care să asigure un echilibru între
valorificarea resurselor de teren și atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
14
PRINCIPII DE PLANIFICARE
Dezvoltarea teritorială va urmări principiile adoptate în cadrul celei de a 12 –a sesiuni a conferinței
europene a ministerelor responsabile cu planificarea regională (CEMAT 2000/Hanovra) și publicate
în ”Ghidul Principiilor privind Dezvoltarea Spațială Durabilă a Continentului European”, astfel:
1. Promovarea coeziunii teritoriale printr-o dezvoltare socială și economică mai echilibrată a
regiunilor și o îmbunătățire a competitivității acestora: Deciziile privind investițiile trebuie să
fie bazate pe modelul dezvoltării policentrice atât la nivel european cât și la nivel național și
regional. Acest principiu se aplică zonelor vechi industriale și zonelor rurale. Conform acestui
principiu, administrațiile publice trebuie să implementeze politici prin care atractivitatea
zonelor metropolitane și a ”orașelor - poartă de intrare în regiune” trebuie să se dezvolte în
continuare, iar atractivitatea regiunilor mai puțin dezvoltate structural trebuie să fie întărită.
2. Încurajarea dezvoltării generate de funcțiunile urbane și îmbunătățirea relațiilor dintre
zone urbane și rurale: Sistemele urbane și funcțiunile acestora, incluzând centrele urbane
regionale mijlocii, trebuie dezvoltate pentru a facilita atragerea de noi rezidenți. Întărirea rețelei
de orașe ajută complementar întărirea acestora și creează schimburi economice, creșterea
economiei de scară, încurajarea specializărilor în cadrul rețelelor urbane, creând beneficii
pentru competiția economică.
De asemenea, parteneriatul urban-rural joacă un rol particular important în dezvoltarea
regională, cooperarea între administrațiile publice pe baze de echitate conducând la
dezvoltarea rețelelor de transport, revitalizarea și specializarea economiei rurale, dezvoltarea
infrastructurii regionale și dezvoltarea zonelor de recreere pentru rezidenți urbani, precum și la
protecția și consolidarea patrimoniului natural și cultural.
3. Creșterea și promovarea unei accesibilități echilibrate în teritoriu: Pentru a atinge o
dezvoltare echilibrată, legăturile dintre orașe și comune și rețelele și nodurile de transport (CF,
gări, aeroporturi, autostrăzi/drumuri naționale, centre intermodale etc) trebuie îmbunătățite
urmărind conectări la rețele regionale și naționale.
4. Dezvoltarea accesului la informații și surse de cunoaștere: Dezvoltarea tehnologiei
informaționale remodelează atât societatea, cât și structura teritoriului. Rețeaua de
telecomunicații trebuie îmbunătățită și extinsă pentru a acoperi întreg teritoriul. Interfața
națională și regională dintre furnizori și potențialii utilizatori trebuie încurajată, folosind parcuri
tehnologice, transfer tehnologic, stabilirea de bănci de date online, acoperind domenii de
producție, turism, competențe profesionale, pentru promovarea regiunii și conectării acesteia
la economia globală.
5. Reducerea distrugerii mediului: Politicile de planificare spațială trebuie să ofere un suport
prevenirii și reducerii diverselor forme de dezastre naturale, ce au un efect negativ asupra
agriculturii, silviculturii, încurajând folosirea formelor ecologice de transport al energiei,
reabilitării zonelor urbane părăsite sau poluate, prevenirea accidentelor industriale, precum și
fenomenului de suburbanizare.
6. Întărirea și protejarea resurselor naturale și a patrimoniului natural: Resursele naturale
contribuie la creșterea atractivității regiunilor, a zonelor cu potențial recreativ, și la calitatea
vieții în general. Strategiile integrate de utilizare a resurselor de apă trebuie să includă și măsuri
de protecție a apei de suprafață, subterane, de monitorizare a utilizării de către fermieri a
îngrășămintelor, irigării, stațiilor de tratare a apei uzate, etc. Politicile de planificare spațială
sunt preocupate de re-amenajarea și conservarea ecosistemelor, a rețelelor ecologice, de
folosirea de zone tampon de protecție etc.
7. Întărirea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare: Creșterea atractivității localităților
și regiunilor pentru investitori și turiști și pentru interesul public general, prin întărirea
15
patrimoniului cultural, reprezintă o contribuție esențială pentru dezvoltarea economică și

întărirea identității regionale. Politicile de dezvoltare spațială trebuie să contribuie la folosirea
managementului integrat al patrimoniului cultural, ca formă modernă de protejare și
conservare a patrimoniului, luând în considerare nevoile societății moderne.
8. Dezvoltarea resurselor energetice și asigurarea siguranței: Politicile de dezvoltare spațială
trebuie să încurajeze promovarea surselor de energie regenerabilă, dar și legarea la rețelele
naționale de energie (gaz, electricitate). Eficiența energetică a surselor convenționale trebuie
îmbunătățită, prin implementarea de politici de reducere a poluării și de combatere a încălzirii
globale.
9. Încurajarea unui turism de calitate și durabil: Politicile de dezvoltare spațială trebuie să ajute
mai ales zonele dezavantajate să dezvolte oportunități ce vizează dezvoltarea turismului. În
general este necesar să se înțeleagă valoarea ecosistemelor, relația dintre acestea și numărul
de vizitatori și rolul instrumentelor de control (ex. analiza impactului regional). Formele de
turism ecologic adaptate la caracteristicile locale pot oferi oportunități pentru dezvoltare, ce
pot fi exploatate în viitor.
10. Limitarea impactului dezastrelor naturale: Dezastrele naturale produc daune considerabile
cu serioase consecințe pentru viața oamenilor, sănătate, pentru economie, pentru structura
localităților și pentru cadrul natural. Administrația publică trebuie să ia în considerare măsuri
pentru limitarea impactului, dar și pentru a face structura localităților mai puțin vulnerabilă la
dezastre naturale, prin modul de ocupare a terenului și prin modul de proiectare/construcție.
Pe lângă cele 10 principii specifice conținutului tematic al documentațiilor ce stau la baza dezvoltării
teritoriale, Ofertantul va respecta în procesul de realizare a documentației PATJ și principii de bună
guvernare, după cum urmează:
11. Principiul dezvoltării durabile: Planificarea teritorială trebuie să conducă la rezultate de
durată, prin creșterea competitivității județului, prin ridicarea standardului de viață al populației,
creșterea gradului de ocupare a forței de muncă (cu prioritate a tinerilor) și conservarea și
protejarea mediului natural și construit. Pentru asigurarea durabilității proiectelor, un accent
special va fi pus pe capacitatea de finanțare a beneficiarilor publici, de operare și întreținere a
proiectelor după finalizare.
12. Principiul integrării și coordonării: Documentația PATJ are ca scop propunerea și
organizarea teritorială a pachetului de politici sectoriale, susținute logic de programe și proiecte
necesare rezolvării problemelor prioritare și atingerii coeziunii sociale, teritoriale și creșterii
competitivității economice a județului. Pachetul de proiecte cu impact teritorial va fi propus
urmărind sinergia fiecărui proiect pentru un alt proiect realizat anterior, sau propus pentru
finanțarea din fonduri publice sau private.
13. Principiul cooperării: În procesul realizării documentației PATJ este necesară implicarea
tuturor factorilor interesați în acest proces, respectiv autoritățile locale, sectorul privat, oameni
de afaceri, sectorul non-guvernamental, lideri locali, cetățeni și mass-media. Gradul de
participare influențează procesul de planificare și de luare a deciziilor, Ofertantul dorind ca prin
procesul de consultare să culeagă idei și opinii ale participanților la consultările publice.
14. Principiul participării și transparenței: În programarea și realizarea volumelor ce alcătuiesc
documentația PATJ este necesară colaborarea atât între autoritățile județene și autoritățile
locale și furnizorii de servicii publice, cât și între echipa de proiect și grupurile de lucru și
comunitatea locală. Participarea tuturor actorilor locali este esențială pentru ca aceștia să se
identifice cu obiectivele și programele formulate și să asigure mai departe monitorizarea
procesului de implementare.
16
15. Principiul responsabilității: Formularea documentației PATJ și implementarea ulterioară a

acesteia este un proces orientat către obținerea de rezultate. Succesul comunităților de a-și
planifica viitorul dorit este determinat și de administrația publică județeană, care funcționează
eficient, are experiență în realizarea de documente strategice și politici publice și poate mobiliza
toți factorii cu responsabilități în implementarea documentației PATJ după aprobarea acesteia.
METODOLOGIA DE LUCRU
Procesul de realizare a documentației PATJ se desfășoară de-a lungul celor 5 etape indicate în tema-
program, după cum urmează:
TABEL 1. ACTIVITĂȚI ÎN ELABORAREA DOCUMENTAȚIEI CONFORM CAIETULUI DE SARCINI
NR. ETAPE / PĂRȚI DIN TIMP DE

ACTIVITĂȚI SPECIFICE
CRT. PATJ LUCRU
1 Etapa I Studii de Pregătirea procesului de realizare a documentației PATJ: 5 luni de la

fundamentare activități preliminare, respectiv (1). activități de semnarea
organizare/management a procesului, documentare, contractului
consultări necesare obținerii informațiilor de la instituțiile
locale și regionale, etc.
Elaborarea Studiilor de Fundamentare cu caracter analitic
pe următoarele capitole:
(1). Studiu de fundamentare privind localizarea geografică,
cadrul natural, mediul, zonele de risc;
(2). Studiu de fundamentare privind patrimoniul natural și
construit, peisaje;
(3). Studiu de fundamentare privind rețeaua de localități
(4). Studiu de fundamentare privind infrastructurile tehnice
majore;
(5). Studiu de fundamentare privind structura socio-
demografică;
(6). Studiu de fundamentare privind căile de comunicație și
transport;
(7). Studiu de fundamentare privind structura activităților
economice.
(8). Studiu de fundamentare privind zonificarea teritoriului
și contextul teritorial interjudețean, regional și național
2 Etapa a II-a PATJ, Elaborarea următoarelor documente, componente ale Părții 8 luni de la
Partea 1-a a PATJ - 1: semnarea
analiza situației contractului
existente și • Preambul;
• 1.Structura teritoriului;
Partea a 2-a -
diagnosticul • 2. Structura socio-demografică;
prospectiv și general • 3. Structura activităților economice conform
clasificării CAEN;
• 4. Contextul teritorial, interjudețean, regional și
național
17

CRT. PATJ LUCRU
Elaborarea următoarelor documente componente ale părții
a 2-a PATJ:
• Secțiunea 1 - diagnostic prospectiv sectorial
• Secțiunea 2 diagnostic prospectiv general
3 Etapa a III-a PATJ, Elaborarea următoarelor documente componente ale părții 10 luni de la
Partea a 3-a - a III-a semnarea
Strategia de contractului
dezvoltare teritorială • Viziune și obiective strategice generale
a județului și • Obiective sectoriale/specifice prin integrarea
domeniilor țintă indicate în caietul de sarcini
Partea a 4-a PATJ -
Programul de măsuri • Politici și programe sectoriale și teritoriale prin
integrarea domeniilor țintă indicate în caietul de
sarcini
• Măsuri specifice (identificare, prioritizare,
localizare prin fișe/hartă)
• Zonele specifice de intervenție în teritoriul
județean
• Proiecte prioritare
• Cadrul instituțional de implementare/monitorizare
4 Etapa a IV-a Elaborarea următoarelor documente componente ale 12 luni de la
Documentația pentru etapei a III a în conformitate cu anexa 2 din caietul de sarcini: semnarea
obținerea avizelor contractului
predată autorității • Documentația tematică specifică fiecărui avizator și
contractante predarea acesteia autorității contractante pentru
consemnarea îndeplinirii sarcinii conform
cerințelor caietului de sarcini.
• Susținerea documentațiilor în situația în care
instituțiile avizatoare vor solicita prezența
elaboratorului.
• Asistarea autorității contractante în redactarea
adreselor de înaintare către instituțiile avizatoare.
• Depunerea directă sau după caz transmiterea prin
forme de curierat a documentațiilor către
instituțiile avizatoare.
• Introducerea în documentația PATJ Buzău a
solicitărilor rezultate în urma avizării.
5 Etapa a V-a: Introducerea tuturor observațiilor din avizele/acordurile 4 luni de la
Redactarea finală a obținute și integrarea documentației în GIS. data
documentației PATJ comunicată în
Baza de date geospațială aferentă PATJ Brăila, în baza
ordinul de
reglementărilor legale în vigoare, va fi utilizată ca suport
începere al
pentru amplasarea tuturor informațiilor de tip hartă sau text
acestei etape
cu corespondență la nivelul limitelor UAT-urilor
componente județului.
Orice informație digitală de tip hartă (ex. hărți de
inundabilitate), va putea fi preluată în cadrul documentației
PATJ numai dacă îndeplinește condițiile de credibilitate a
sursei, de actualitate, conținut pentru a fi oferită ca suport
18

CRT. PATJ LUCRU
unic pentru toți specialiștii care participă la elaborarea PATJ
Brăila.
Baza de date va fi formată începând din cadrul etapei I-
Studii de fundamentare și va fi completată pe toată perioada
de elaborare a documentației. Toate planșele vor fi predate
în format .mxd și vor avea la bază fișiere de tip Esri Shapefile
(și fișierele asociate) sau .gdb.
BAZA DOCUMENTARĂ
Pentru elaborarea componentelor PATJ Brăila, sunt folosite atât surse de date și informații cu caracter
local (date statistice și informații culese de la instituțiile publice), cât și legislația actuală și o
bibliografie relevantă pe domenii specifice, incluzând publicații recunoscute în România și la nivel
european. Sursele legate de legislația actuală în domeniile specifice documentațiilor de amenajarea
teritoriului cuprind:
• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul;
• OUG nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul;
• Ordinul MDRAP nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a
documentațiilor de urbanism;
• HG 382/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind exigențele minime de
conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de
riscuri naturale;
• HG 932 / 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finanțarea de la bugetul de stat a
hărților de risc natural pentru cutremure și alunecării de teren;
• Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
195/2005 privind protecția mediului;
• Legea 171/1997 privind aprobarea PATN – Secțiunea a II-a Apă;
• Legea 575/2001 privind aprobarea PATN Secțiunea a V-a Zone de risc natural;
• Legea 100/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea PATN
Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități;
• Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 cu modificările și completările ulterioare,
Monitorul Oficial, 369/2004;
• Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea
I Rețele de transport, Monitorul Oficial nr. 806/ 2006;
• Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic,
Monitorul Oficial al României, 411/2015;
• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările
ulterioare, Monitorul Oficial 452/2011;
• Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare,
Monitorul Oficial 837/2011;
• Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare,
Monitorul Oficial 671/2013;
• Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de
ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Monitorul Oficial 809/2015;
• Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate
substanțe periculoase, Monitorul Oficial 290/2016;
19
• Legea 190/2009 pentru aprobarea OUG nr. 142/2008 privind aprobarea PATN Secțiunea a VIII-
a Zone cu resurse turistice;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 49/2011;
• Decret-Lege nr. 187 din 30 Martie 1990 pentru acceptarea Convenției privind protecția
patrimoniului mondial, cultural și natural, adoptată de Conferința Generală a Organizației
Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 Noiembrie 1972, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 31 Martie 1990;
• Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național
- Secțiunea a III-a - zone protejate, publicat în M. Of. nr. 152 din data: 04/12/2000;
• Legea nr. 422 din 18/07/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 938 din 20/11/2006;
• Ordonanța Guvernului 21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice,
aprobată prin Legea nr.21/2006;
• Ordinul MCC nr.2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a obligației privind
folosința monumentului istoric și a conținutului acesteia;
• Ordonanța Guvernului nr.13/2007 pentru completarea art.5 din O.G. nr.43/2000 privind
protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes
național;
• Ordinul MTCT nr.562/2003 pentru aprobarea reglementării tehnice «Metodologie de
elaborare și conținutul cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone construite
protejate».
Sursele de date și bibliografia relevantă pentru componentele documentației PATJ sunt prezentate
centralizat în continuare. La baza documentară menționată se adaugă cadrul normativ specific fiecărei
instituții avizatoare a documentației PATJ.
TABEL 2. SURSE BIBLIOGRAFICE
I. STRUCTURA TERITORIULUI
Cadru natural și mediu:

• Andronache I. (2008), Dinamica mediului geografic în Balta Brăilei, Facultatea de Geografie -
Universitatea din București, teză de doctorat, București;
• Badea L., Gâștescu P., Velcea V., coord. (1983), Geografia României I. Geografia fizică, Editura
Academiei, București;
• Badea L., Buza M., coord. (2011), Unitățile de relief ale României (V), Câmpiile Pericarpatice:
Câmpia Banatului și Crișanei, Câmpia Română, Lunca Dunării, Delta Dunării și Câmpia Litorală,
Academia Română - Institutul de Geografie, Tipografia Editurii Ars Docendi, București;
• Gâștescu P., Gruescu I.S. (1973), Județul Brăila, Academia Română - Institutul de Geografie, Editura
Academiei RSR, București;
• Guvernul României (2000), Hotărâre nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru
protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și
completările ulterioare, Monitorul Oficial, nr. 526/2000;
• Guvernul României (2003), Hotărâre nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor
metodologice privind modul de elaborare și conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren,
al hărților de hazard la inundații și al hărților de risc la inundații, Monitorul Oficial, nr. 305/2003;
• Guvernul României (2005), Hotărâre nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modifică- rile
și completările ulterioare, Monitorul Oficial, nr. 394/2005;
• Guvernul României (2007), Hotărârea nr. 1408/2007 privind modalitățile de investigare și evaluare
a poluării solului și subsolului, Monitorul Oficial, nr. 802/2007;
• Guvernul României (2010), Hotărârea nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de
management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, Monitorul Oficial, nr. 626/2010;
20
• Guvernul României (2013), Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei Naționale de
Gestionare a Deșeurilor 2014-2020 (SNGD), Monitorul Oficial, nr. 750/2013;
• Guvernul României (2015), Hotărârea nr. 683/2015 privind aprobarea Strategiei Naționale și a
Planului Național pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, Monitorul Oficial, I, nr.
656/2015;
• Guvernul României (2016), Hotărârea nr. 793/2016 pentru aprobarea Programului național de
reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, Monitorul Oficial, nr. 879/2016;
• Guvernul României (2017), Hotărârea nr. 942/2017 privind aprobarea Planului Național de
Gestionare a Deșeurilor (PNGD), Monitorul Oficial al României, nr. 11/2018;
• Guvernul României (2019), Hotărârea nr. 135/2019 pentru aprobarea Planului Național de Acțiune
privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, Monitorul
Oficial al României, nr. 205/2019;
• Ielenicz M., Pătru I., Ghincea M. (2003), Subcarpații României, Editura Universitară, București;
• Ielenicz M. (2007), România. Geografie fizică - vol. II, Climă, ape, vegetație, soluri, mediu, Editura
Universitară, București;
• Mateescu E., coord. (2014), Adaptation measures in Romanian agriculture, SEE Project-Orient Gate:
A structured network for integration of climate knowledge into policy and territorial planning,
http://www.meteoromania.ro/anm/images/clima/Orientgate.pdf;
• Mărcuși I. (2008), Fenomene atmosferice periculoase în Clima României, Administrația Națională
de Meteorologie, Editura Academiei Române, București;
• Parlamentul României (2000), Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național - Secțiunea a III-a - zone protejate, Monitorul Oficial 152/2000;
• Parlamentul României (2001), Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural, Monitorul Oficial, nr. 726/2001;
• Parlamentul României (2009), Legea 138/2004 a îmbunătățirilor funciare, republicată în Monitorul
Oficial, nr. 88/2009;
• Parlamentul României (2011), Legea 49/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei și faunei sălbatice, Monitorul Oficial 262/2011;
• Parlamentul României (2011), Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Monitorul
Oficial 452/2011;
• Parlamentul României (2013), Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și
completările ulterioare, Monitorul Oficial 671/2013;
• Parlamentul României (2015), Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.
46/2008 - Codul silvic, Monitorul Oficial, nr. 411/2015;
• Parlamentul României (2016), Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident
major în care sunt implicate substanțe periculoase, Monitorul Oficial al României, 290/2016;
• Parlamentul României (2019), Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial
contaminate și a celor contaminate, Monitorul Oficial, nr. 342/2019;
• Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O. (coord.) (2005), Geografia României, V - Câmpia Română,
Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre și Platforma Continentală, Editura
Academiei Române, București;
• Soare E. (2008), Vântul în Clima României, Administrația Națională de Meteorologie, Editura
Academiei Române, București;
• Stoiu V., coord. (1980), Brăila - monografie, Colecția Județele Patriei, Editura Sport-Turism,
București;
• Vlad V., Toti M., Florea N., Mocanu V. (2014), Corelarea sistemelor de clasificare a solurilor SRCS și
SRTS. Sistemul SRTS+, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și
Protecția Mediului, ICPA București, Editura Sitech, Craiova;
• *** (1991), Directiva Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale
(91/271/CEE), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31991L0271;
21
• *** (1991) Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării
cu nitrați proveniți din surse agricole (91/676/CEE), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31991L0676;
• *** (1998), Directiva 98/15/CE a Comisiei din 27 februarie 1998 de modificare a Directivei
91/271/CEE a Consiliului, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31998L0015&from=RO;
• *** (1998), Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate
consumului uman, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A31998L0083;
• *** (1999), Directiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de
compuși organici volatili datorate utilizării solvenților organici în anumite activități și instalații,
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A31999L0013;
• *** (2000), Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000
de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32000L0060;
• *** (2002), Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002
privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32002L0049;
• *** (2006), Regulamentul (CE) 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie
2006 de instituire a unui registru European al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a
Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32006R0166;
• *** (2006), Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006
privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al
Comunității, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006L0011&from=RO;
• *** (2007), IPTANA - Identificarea și delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de
teren și inundații). Hărți de hazard la nivelul teritoriului județean. Secțiunea III. Regiunea 2 (Sud-
Est): Județul Brăila, Proiectant general IPTANA SA;
• *** (2008), Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008
privind prevenirea și controlul integrat al poluării, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008L0001&from=ES;
• *** (2008), IPTANA - Gestiunea situațiilor de risc în profil teritorial în județul Brăila pentru
elaborarea Planului de amenajare a teritoriului județean Brăila, Proiectant general IPTANA SA;
• *** (2008), Ordinul nr. 743/2008 pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de
nitrați din activități agricole, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Monitorul Oficial,
851/2008;
• *** (2008), Ordinul nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse
de nitrați din activități agricole, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Monitorul Oficial,
851/2008;
• *** (2008), PATJ Brăila - Planul de amenajare a teritoriului județean Brăila, beneficiar Consiliul
Județean Brăila;
• *** (2008), SNRES - Strategia națională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea și
combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung, Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
https://www.maap.ro/pages/strategie/strategie_antiseceta_update_09.05.2008.pdf;
• *** (2008), Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030,
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-
durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/;
• *** (2009), PLAM Brăila - Planul local de acțiune pentru mediu al județului Brăila, versiunea 2,
Consiliul Județean Brăila, http://apmbr.anpm.ro/-/planul-local-de-actiune-pentru-mediu-al-
judetului-braila---2010;
22
• *** (2010), Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010
privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32010L0075;
• *** (2011), Plan Management PNBMB - Planul de Management al Parcului Natural Balta Mică a
Brăilei, https://bmb.ro/wp-content/uploads/2019/11/plan-management-bmb.pdf;
• *** (2012), SNSC - Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020,
Ministerul Mediului și Pădurilor, http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/
2012/10/2012-10-05-Strategia_NR-SC.pdf;
• *** (2013), DPGA - Document privind problemele importante de gospodărire a apelor în
bazinele/spațiile hidrografice din România, Administrația Națională Apele Române,
http://www.rowater.ro/Documente%20Consularea%20Publicului/Probleme%20importante%20de
%20gospodarirea%20apelor%20%2020.dec%202013%20final.pdf;
• *** (2013), MDRAP - Cod de proiectare seismic – partea I – prevederi de proiectare pentru clădiri.
Indicativ P 100-1/2013,
https://www.mlpda.ro/userfiles/reglementari/Domeniul_I/I_22_P100_1_2013.pdf;
• *** (2014), Master Plan Apă - Asistență tehnică pentru managementul proiectului și publicitate
“Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Brăila”, beneficiar Compania
de Utilități Publice Dunărea Brăila;
• *** (2014), Ordinul de Ministru 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele
subterane din România, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Monitorul Oficial, Partea I,
535/2014;
• *** (2014), PDRSE- Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014-2020, Agenția pentru Dezvoltare
Regională Sud-Est,
http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/PDR.Sud_Est_2014.pdf;
• *** (2014), Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru
Protecția Mediului, http://www.anpm.ro/planul-national-de-actiune-pentru-protectia-mediului;
• *** (2014), PPDEI Buzău-Ialomița - Plan pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor
Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Buzău-Ialomița, Administrația bazinală de apă Buzău-
Ialomița, https://www.scribd.com/ document/363423096/PPPDEI-Buzau-Ialomita-08-10-2014;
• *** (2014), PPDEI Siret - Planul pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în
Bazinul Hidrografic Siret, versiunea 3, Administrația bazinală de apă Siret,
http://www.rowater.ro/dasiret/Planul de Prevenirea Protectia si Diminuarea
Efect/Forms/ppdei3.aspx?RootFolder=%2fdasiret%2fPlanul%20de%20Prevenirea%20Protectia%20
si%20Diminuarea%20Efect%2fPlanul%20pentru%20Prevenirea%2c%20Protec%C8%9Bia%20%C8%
99i%20Diminuarea%20Efectelor%20Inunda%C8%9Biilor%20%28PPPDEI%29%20%C3%AEn%20bazi
nul%20hidrografic%20Siret&FolderCTID=&View=%7b301E8009-7D6B-41D6-87F8-
1A1725BC6ECF%7dhttp://www.rowater.ro/dasiret/Planul%20de%20Prevenirea%20Protectia%20si
%20Diminuarea%20Efect/Planul%20pentru%20Prevenirea,%20Protec%C8%9Bia%20%C8%99i%20D
iminuarea%20Efectelor%20Inunda%C8%9Biilor%20(PPPDEI)%20%C3%AEn%20bazinul%20hidrograf
ic%20Siret/Planul%20PPDEI_ver3.pdf;
• *** (2015), Ordinul nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ teritoriale
întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute
în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor, Monitorul Oficial 682/2015;
• *** (2015), PMB-ABAAV - Planul de management actualizat al spațiului hidrografic Argeș-Vedea,
Administrația Națională Apele Române-Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea,
http://www.rowater.ro/daarges/SCAR/Planul%20de%20management.aspx;
• *** (2015), PMB-ABABI-Planul de management actualizat al spațiului hidrografic Buzău-Ialomița,
Administrația Națională Apele Române-Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița,
http://www.rowater.ro/dabuzau/SCAR/Planul%20de%20management.aspx;
• *** (2015), PMB-ABADL - Planul de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării,
Spațiului Hidrografic Dobrogea și Apelor Costiere, Administrația Națională Apele Române,
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral,
http://www.rowater.ro/dadobrogea/SCAR/Planul%20de%20management.aspx;
23
• *** (2015), PMB-ABAS - Planul de management actualizat al spațiului hidrografic Siret,

Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Siret,
http://www.rowater.ro/dasiret/SCAR/Planul%20de%20management.aspx;
• *** (2015), PMBN - Planul național de management actualizat aferent porțiunii naționale a
bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, Administrația Națională Apele Române,
http://www.rowater.ro;
• *** (2016), PAAR Brăila - Planul de analiză și acoperire a riscurilor la nivelul Județului Brăila,
Comitetul județean pentru situații de urgență Brăila, Inspectoratul pentru Situații de Urgență
,,Dunărea” al Județului Brăila;
• *** (2016), PMRI Buzău-Ialomița - Planul de management al riscului la inundații, Administrația
Bazinală de Apă Buzău - Ialomița, http://www.inhga.ro/documents/10184/121027/8+PMRI+Buzau-
Ialomita.pdf/c1f09e05-ab2d-4e6b-ac47-17923a7acea5;
• *** (2016), PMRI Dunăre - Planul de management al riscului la inundații - Fluviul Dunărea,
Administrația Națională Apele Române,
http://www.inhga.ro/documents/10184/121027/12+PMRI+Dunare.pdf/a85c0b75-dfb7-4197-
a457-a03fd64b6556;
• *** (2016), PMRI Siret - Planul de management al riscului la inundații, Administrația Bazinală de
Apă Siret,
http://www.rowater.ro/pmri_site/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20
Inundatii%20-%20Draft/P.M.R.I.%20Siret/9%20PMRI%20Siret.pdf;
• *** (2016), RO-RISK - Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național (RO-RISK). 2.5. Evaluarea
riscului de deplasări în masă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, https://gis.ro-
risk.ro/site/documente/RezultateRO-RISK/Alunecari/RAPORT%20CONSOLIDAT.pdf;
• *** (2017), Strategia Forestieră Națională 2018-2027, Ministerul Apelor și Pădurilor,
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2017-10-27_Strategia_forestiera_2017.pdf;
• *** (2018), HS Zgomot Brăila - Reactualizarea hărții de zgomot la nivelul anului 2016, municipiul
Brăila, http://www.primariabr.ro/wp-
content/uploads/2018/documentePDF/Proiecte%20si%20strategii/HCLM%20512%20-
%20APROBARE%20HARTI%20STRATEGICE%20DE%20ZGOMOT.pdf;
• *** (2018), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți,
http://www.inpcp.ro/;
• *** (2018), Ordinul nr. 598/2018 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ - teritoriale
Monitorul Oficial, I, 549/2018;
• *** (2018), PMCA Brăila - Planul de menținere a calității aerului în județul Brăila, 2018-2022,
Consiliul Județean Brăila;
• *** (2018), RSM România - Raport anual privind starea mediului în România, anul 2017,
Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului,
http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/Raport+stare+mediu+anul+2017.pdf/12fc7560-
32e3-4540-8c36-2432fe7674ae;
• *** (2018), RSP România - Raport privind starea pădurilor României în anul 2017,
http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/07/Starea-p%C4%83durilor-%C3%AEn-anul-
2017.pdf;
• *** (2018), SCA România-Sinteza calității apelor din România în anul 2017, Administrația Națională
Apele Române,
http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/AllItems.aspx;
• *** (2019), ANAR - Stadiul implementării în România a cerințelor Directivei 91/271/CEE privind
epurarea apelor uzate urbane (situația la 31.12.2018), Administrația Națională Apele Române
http://www.rowater.ro/TEST/Stadiul%20implementarii%20Directivei%20ape%20uzate%202018_2
0.12.2019.pdf;
• *** (2019), ANPM - Inventarul național al instalațiilor IPPC 2018, Agenția Națională pentru
Protecția Mediului, http://www.anpm.ro/capitolul-ii-ippc-;
24
• *** (2019), EPRI Dunărea - Evaluarea preliminară a riscului la inundații. Fluviul Dunărea,
Administrația Națională Apele Române,
http://www.inhga.ro/documents/10184/386602/PFRA_Report_RO1000.pdf/99bebf7c-b4f2-40f5-
ba0e-2fdb8da49b60;
• *** (2019), Hărți Risc Natural - Brăila - Elaborarea hărților de risc natural pentru cutremure și
alunecări de teren pentru un număr de 44 UAT-uri din județul Brăila, Search Corporation;
• *** (2019), PCA Brăila - Plan de calitate a aerului în municipiul Brăila, pentru dioxid de azot și oxizi
de azot (NO2/NOx), perioada 2019-2023, http://www.primariabr.ro/wp-
content/uploads/2018/documentePDF/transparenta%20decizionala/Plan%20calitate%20aer/PCA_
BRAILA.pdf;
• *** (2019), PGA - Probleme importante de gospodărire a apelor - sinteza națională, Administrația
Națională Apele Române,
http://www.rowater.ro/Documente%20Consularea%20Publicului/Probleme%20Importante%20de
%20Gospod%C4%83rire%20a%20Apelor-Sinteza%20Na%C8%9Bional%C4%83%202019.pdf;
• *** (2019), PGA ABABI - Problemele importante de gospodărire a apelor din spațiul hidrografic
Buzău-Ialomița, Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Buzău-
Ialomița, http://www.rowater.ro/dabuzau/default.aspx;
• *** (2019), PGA Siret - Probleme importante de gospodărire a apelor în spațiul hidrografic Siret,
Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Siret,
http://www.rowater.ro/dasiret/default.aspx;
• *** (2019), Raportare PLAM Brăila, Semestrul II/2019, Agenția pentru Protecția Mediului Brăila;
• *** (2019), RSM Brăila - Raport anual privind starea mediului pentru județul Brăila, anul 2018,
Agenția pentru Protecția Mediului Brăila;
Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului,
http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/RSM+2018_final.pdf/aff309e3-99b8-4ce4-be94-
a05214d5f895;
• *** (2019), SAS - Statistica activităților din silvicultură în anul 2018, Institutul Național de
Statistică,https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/statistica_activitatilor_din_silvicul
tura_in_anul_2018.pdf;
• *** (2020), ADI Brăila, Comunicat de presă - Semnare Contract de Finanțare Proiectul Regional de
Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020,
http://www.adidbraila.ro/wp-content/uploads/2020/12/Comunicat-Presa-Semnare-CF-POIM-
14122020.pdf;
• *** (2020), Anuarul Statistic al României 2019, Institutul Național de Statistică (INS),
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_romaniei_carte_ro_1.p
df;
• *** (2020), DSP Brăila - Direcția de Sănătate Publică Brăila, Raport privind calitatea apei potabile
furnizate în județul Brăila în anul 2019;
• *** (2020), Ordinul nr. 1423/3687/2020 privind aprobarea Metodologiei de investigare a siturilor
potențial contaminate și a celor contaminate, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul
Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Monitorul Oficial I, nr. 823/2020;
• *** (2020), Ordinul nr. 2.202/2020 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale
Apelor și Pădurilor, Monitorul Oficial, I, 1324/2020;
• *** (2020), Raportare PLAM Brăila, Semestrul I/2020, Agenția pentru Protecția Mediului Brăila;
• *** (2020), RSM Brăila - Raport anual privind starea mediului pentru județul Brăila, anul 2019,
Agenția pentru Protecția Mediului Brăila;
Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului;
• *** (2021), ABA-Buzău Ialomița - Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală
de Apă Buzău-Ialomița, Date de gospodărirea apelor la nivelul județului Brăila în perioada 2010-
2019;
25
• *** (2021), ANIF - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Filiala Teritorială de Îmbunătățiri
Funciare Brăila, Situație privind lucrările de îmbunătățiri funciare;
• *** (2021), APM Brăila - Agenția pentru Protecția Mediului Brăila, Situație privind calitatea
mediului în județul Brăila;
• *** (2021), Comisia Europeană, Îmbunătățirea și extinderea infrastructurii de apă și apă uzată în
județul Brăila, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/projects/Romania/improving-and-
extending-water-and-wastewater-infrastructure-in-braila-county-romania;
• *** (2021), Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA, Situație privind cantitățile de nămol
rezultate de la stațiile de epurare orășenești;
• *** (2021), Direcția Silvică Brăila, Situație privind suprafața fondului forestier;
• *** (2021), DSP Brăila - Direcția de Sănătate Publică Brăila, Raport privind calitatea apei potabile
furnizate în județul Brăila în anul 2020;
• *** (2021), Garda Forestieră Focșani, Situație privind fondul forestier la nivelul județului Brăila;
• *** (2021), GNM-CJ Brăila - Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Brăila, Situație
privind zonele de depozitare necontrolată a deșeurilor menajere și industriale;
• *** (2021), ISU Dunărea Brăila - Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Dunărea” al Județului
Brăila, Situație privind riscurile naturale și tehnologice;
• *** (2021), OSPA Brăila - Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimice Brăila, Situație
privind repartiția terenurilor agricole pe clase de calitate;
• *** (2021), PJGD Brăila - Planul Județean de Gestionare a deșeurilor pentru județul Brăila 2020-
2025, varianta 8, Consiliul Județean Brăila;
• Institutul Național de Statistică, tempo_online, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/;
• *** http://geodim.meteoromania.ro/sia/;
• ***https://bmb.ro/index.php/biodiversitatea-pnbmb/
Patrimoniu construit și peisaj
▪ Repertoriul Arheologic National, RAN, ciMec
▪ Lista Monumentelor Istorice (LMI) 2010, actualizată în anul 2015
▪ Teze prealabile ale Codului Patrimoniului Cultural (Hot. Nr. 905/29mai 2016, M.O. nr. 1047/27 dec.
2016)
▪ Anastasiu Florian, Prof., Vasile Anton Jurist, Cocioabășt Arh. – Monografia Județului Brăila, Ed.
Cons. Jud. Brăila, Brăila 1971
▪ Ciortan Ion, Radu Măriuca, Penda Ion Octavian – Descriptio Romaniae, Muzeul National al Hărților
și Cărții Vechi, Ed. R.A. Monitorul Oficial
▪ Gheorghiu Teodor Octavian – Cetățile orașelor – Apărarea urbană în centrul și estul Europei în Evul
Mediu, Ed. Simetria, București, 2000
▪ Giurescu C. Constantin - Principatele Romane la începutul sec. XIX ( constatări istorice, geografice,
economice si statistice pe temeiul hărții ruse din 1835), Ed. Științifică, București, 1957
▪ Giurescu C. Constantin, Giurescu C. Dinu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi,
Ed. Albatros, București, 1971
▪ Giurescu Constantin C. - Istoricul orașului Brăila, din cele mai vechi timpuri până astăzi, Ed. ISTROS,
Brăila, 2002
▪ Lahovari I. George, General Brătianu C.I., Tocilescu G. Grigore - Marele Dicționar Geografic al
României - vol. II, vol. IV, vol. V, București, Stab. Grafic J. V. Socecu, 1899, 1901, 1902.
▪ Munteanu Ioan – Monumentele istorice ale orașului Brăila: o istorie ilustrată, Ed. Proilava, Brăila
2016
▪ Stoica Maria – Brăila- memoria orașului. Imaginea unui oraș românesc din sec. Al XIX-lea, Ed.
ISTROS, Brăila 2009
▪ *** Județele patriei - Județul Brăila - Gâstescu P., Gruescu I.S., Institutul de Geografie, Ed.
Academiei RSR, București, 1973
26
▪ *** Locuința sătească din Romania - Studiu de arhitectură tradițională în vederea conservării și
valorificării prin tipizare, Proiectant General IP Prahova, șef proiect complex Arh. Calin Hoinărescu
(colectiv Jud. Brăila – Institutul de proiectări Județean Brăila), 1989
▪ *** Guide éuropeen d’observation du patrimoine rural, CEMAT (2003) 4; Ghid de valorificare a
patrimoniului rural, Ed. Tribuna, 2007
▪ *** Ghidul de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural – Zona Brăila. Galați,
Buzău câmpie, Coordonator Arh. Ignis Duvagi, Cons. șt. Arh. Doina Petrescu, OAR aprilie 2020
▪ itinerama.ro/baragan/evenimente/explorator-in-baragan-expozitie-foto-de-adriana-lucaciu-si-
razvan-voiculescu ( 2020 noiembrie)
Rețeaua de localități
• *** (1864), Legea nr. 394/31.03.1864, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/19576;
• *** (1938), Decretul Regal nr. 2919/18.08.1938;
• *** (1939), Legea administrativă nr. 569/27.03.1939, https://lege5.ro/gratuit/gezdiobvga/legea-
administrativa-nr-569-1936;
• *** (1940), Decretul – Lege nr. 3219/21.09.1940;
• *** (1940), Legea nr. 577/22.09.1940;
• *** (1950), Legea nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii
Populare Române, https://lege5.ro/Gratuit/gezdiobxgu/legea-nr-5-1950-pentru-raionarea-
administrativ-economica-a-teritoriului-republicii-populare-romane;
• *** (1952), Decretul nr. 331/29.09.1952;
• *** (1956), Decretul nr. 12/10.01.1956;
• *** (1960), Legea nr. 3/27.12.1960, https://lege5.ro/Gratuit/gezdcobvguzq/legea-nr-3-1960-
pentru-imbunatatirea-impartirii-administrative-a-teritoriului-republicii-populare-romine;
• *** (1968), Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste
România, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/189;
• *** (1989), Legea nr. 2/1989, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/21464;
• *** (1990), Decretului-Lege nr. 38/1990, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/814;
• *** (1990), Legea nr. 5/1990, https://lege5.ro/Gratuit/gy4dkmbq/legea-nr-5-1990-privind-
administrarea-judetelor-municipiilor-oraselor-si-comunelor-pina-la-organizarea-de-alegeri-locale;
• *** (1991), Legea nr. 70/1991, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1550;
• *** (1998), Legea. nr. 151/1998, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/15220;
• ***(2001), Legea nr. 350/2001, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/29453;
• ***(2001), Legea nr. 351/2001, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/29780;
• *** (2003), Legea nr.376/30.09.2003, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/46649;
• *** (2006), Ordonanța de Urgență nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea
activității așezămintelor culturale;
• INCD URBANPROIECT (2008), Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila, Consiliul
Județean Brăila;
• Radu Săgeată (2010), Geografie urbană, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu;
• *** (2011), Recensământul General al Populației și al Locuințelor,
http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/;
• Banca Mondială (2013), Orașe competitive. Remodelarea geografiei economice a României;
• Banca Mondială (2013), Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate;
27
• Banca Mondială (2013), Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din
România;
• *** (2013), Studiu de fundamentare în vederea actualizării Planului de Amenajarea a Teritoriului
Național – Secțiunea IV (Rețeaua de Localități) – Etapa I;
Național – Secțiunea IV (Rețeaua de Localități) – Etapa II;
Național – Secțiunea IV (Rețeaua de Localități) – Etapa III,
https://www.mlpda.ro/userfiles/PATN_etapaIII.pdf;
• *** (2014), Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brăila, 2014-2020;
• *** (2014), Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – Studiul de Fundamentare nr. 15
(Rețeaua de Localități după rang și importanță),
http://sdtr.ro/upload/STUDII/15.%20Raport_Reteaua%20de%20localitati%20dupa%20rang%20si
%20importanta.pdf;
• *** (2014), Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – Studiul de Fundamentare nr. 16
(Formarea și dezvoltarea sistemelor de localități),
http://sdtr.ro/upload/STUDII/16.%20Raport_Formarea%20si%20dezvoltarea%20sistemelor%20de
%20localitati.pdf;
• *** (2018), Legea nr. 290/2018, https://lege5.ro/Gratuit/gmytgmjrgy2a/legea-nr-290-2018-
pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-2-1968-privind-organizarea-administrativa-a-
teritoriului-romaniei;
• ***(2019), Ordonanță de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925;
• *** (2021), Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brăila 2021-2027, Consiliul Județean
Brăila, https://cjbraila.ro/dm/portal.nsf/AllByUNID/00026C72?OpenDocument;
• Academia Română. Comisia de Istorie a Orașelor din România (2013), Atlas istoric al orașelor din
România. Brăila, Editura Istros, București;
• ***(2014), Lista Monumentelor Istorice (LMI) 2015, Anexă la Ordinul ministrului culturii nr.
2.828/2015, pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr.
2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată și a Listei Monumentelor
Istorice dispărute, http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice;
• ***(2016), Strategia de Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Dezvoltarea de
instrumente și modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013;
• OECD (2017), Urban Policy Reviews: Kazakhstan,
• https://books.google.ro/books?id=B1grDwAAQBAJ&pg=PA165&lpg=PA165&dq=OECD+Urban+Pol
icy+Reviews:+Kazakhstan&source=bl&ots=oxte-
EVT6U&sig=ACfU3U3Lmldz1TJrts0qYhTZqZx05QdtrA&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwjXuvHM_6HrAh
VkpYsKHbWsBmkQ6AEwCXoECBsQAQ#v=onepage&q=OECD%20Urban%20Policy%20Reviews%3A
%20Kazakhstan&f=false;
• Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (2019), Comunitățile marginalizate și gradul de
sărăcie din Regiunea Sud-Est, Brăila, România
• Ana Petrescu (2020), Comisia Europeană a Dunării și porturile românești de la Dunărea maritimă.
1856-1948, teză de doctorat, UAUIM;
• Baze de date ale Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Brăila;
• Baze de date ale Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Brăila;
• Institutul Național de Statistică, TEMPO Online, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/;
• Administrația Națională Apele Române, http://www.rowater.ro/
• Compania Națională de Investiții, https://www.cni.ro/proiecte/proiecte;
28
• *** https://jpi-urbaneurope.eu/app/uploads/2017/06/Bright-Future-for-Black-Towns-WPII-
report.pdf;
• *** http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Doc_prog/PND_2007_2013/1_PND_2007_2013(Ro.).pdf;
• *** Repertoriul Arheologic Național (RAN), http://ran.cimec.ro/;
• CESTRIN, https://i.imgur.com/w4yCAtz.jpg;
• Bază de date: Cadrul european pentru orașe durabile, https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/.
Infrastructura tehnică majoră:
• ABA Buzău-Ialomița – Planul de Management al Bazinului Hidrografic Buzău-Ialomița
• ABA Buzău-Ialomița – Planul de Management al Riscului la Inundații pentru bazinul hidrografic
Buzău-Ialomița
• APM, (2019), Raportul anual de mediu al județului Brăila
• Hill International – Masterplan actualizat sectorul apă potabilă și apă uzată în județul Brăila.
• INCD URBANPORIECT, (2008), Studiu de fundamentare – Infrastructura Tehnică Majoră – PATJ Brăila
• PATIC Stațiunea Lacu Sărat – Studiu privind echiparea tehnico-edilitară a teritoriului aferent zonei
studiate
• Planul județean de gestionare a deșeurilor pentru județul Brăila (2020 – 2025)
• SDEE Muntenia, (2019), Raportul privind realizarea indicatorilor de performanță pentru serviciile de
transport, de sistem și de distribuție a energiei electrice și starea tehnică a rețelelor electrice de
transport și de distribuție
• Strategia de Dezvoltare a Județului Brăila (2021-2027)
• Transelectrica, (2020), Lista puterilor totale pe județe și pe tip de sursă de energie
• Transelectrica, (2020), Lista unităților de producție
• Transelectrica, (2020), Harta RET și a Centralelor Electrice Eoliene
• Transelectrica, (2012), Harta RET și a Centralelor Electrice Fotovoltaice
• Transelectrica, (2020), Planul de Dezvoltare a RET (2020-2029)
• Transelectrica, (2018), Planul de Dezvoltare a RET (2018-2027)
• https://www.afm.ro/main/programe/gospodarii_izolate/gospodarii_izolate_judete.pdf consultat la
28.04.2021
• https://www.ancom.ro/ancom-a-identificat-zonele-din-mediul-rural-neacoperite-de-re539ele-de-
genera539ie-viitoare-pentru-posibile-masuri-de-interven539ie-publica-din-partea-mcsi_5882
consultat la 19.04.2021.
• https://www.anif.ro/programul-national-de-reabilitare-a-infrastructurii-principale-de-irigatii-din-
romania/ consultat la 22.04.2021.
• https://apabraila.ro/wp-content/uploads/2020/12/Comunicat-Presa-Semnare-CF-POIM-
14122020.pdf consultat la 23.04.2021
• http://cjbraila.ro/dm/portal.nsf/2A6385F54A65F9B6C22580DF004B898A/$FILE/Memoriu%20de%2
0sinteza.doc consultat la 28.04.2021
• https://www.distributie-energie.ro/despre-noi/sucursale/sucursala-braila/ consultat la 15.04.2021
• https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-23414903-unitatile-producere-energiei-care-nu-mai-
functioneaza-inceput-fie-eliminate-din-licente.htm consultat la 15.04.2021
• https://www.enelx.com/ro/ro/news-and-media/press/Enel-X-Romania-instaleaza-25-statii-de-
incarcare-in-parteneriat-cu-NEPI consultat la 30.04.2021
• https://financialintelligence.ro/electrogrup-a-finalizat-modernizarea-statiei-de-energie-electrica-
din-insuratei-braila/ consultat la 30.04.2021
• https://www.green-report.ro/8-proiecte-romanesti-de-energie-verde-s-au-calificat-pentru-etapa-
urmatoare-in-programul-danube-energy/ consultat la 30.04.2021
29
• https://realitateadebraila.net/27-de-primarii-din-braila-au-infiintat-adi-braila-gaz/ consultat la
13.04.2021
• https://romania594.blogspot.com/2017/11/sistemul-energetic-national-al-romaniei.html consultat
la 15.04.2021
• https://www.speedtest.net/ookla-5g-map consultat la 19.04.2021.
• https://www.transelectrica.ro/documents/10179/32316/7productie21.pdf/f0e4a9cc-42e5-4d07-
9189-e421659664c7 consultat la 15.04.2021
• https://www.transelectrica.ro/documents/10179/9800669/LISTA+UNITATILOR+OEA/f5086bc9-
a7f8-465c-b612-ce1dbed0a15d consultat la 13.04.2021
• Baza de date Eurostat – Digital Economy and Society
• Baza de date statistice INSSE – Tempo Online
• Date transmise de ABA Buzău-Ialomița
• Date transmise de ANIF – Filiala teritorială de Îmbunătățiri Funciare Brăila
• Date transmise de CUP Dunărea Brăila S.A.
• Date transmise de ISU Dunărea Brăila
• Rezultatele chestionarului aplicat UATB-urilor din județ (autorități publice locale) și rezultatele
sondajului aplicat populației județului Brăila
II. Structura socio-demografică
• Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (2019), Raport tematic județean,
http://braila.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2019/04/RAPORT-ANUAL-SERVICII-SOCIALE-2.pdf
• Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est eds. (2019) Comunitățile marginalizate și gradul de
sărăcie din Regiunea Sud-Est, Brăila, România
• Cucu Maria Alexandra (coord.) (2017), Raportul național a stării de sănătate a populației României,
Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Evaluare și
Promovare a Stării de Sănătate, București
• Direcția de Sănătate Publică, Baza de date a României: anul 2012, București
• DSP Brăila (2020) Starea de sănătate a populației județului Brăila, raport
• Dumitrache Liliana, (2004), Starea de sănătate a populației României. O abordare geografică,
Editura Univers Enciclopedic, București
• Dumitru S., Corad B., Iamandi-Cioinaru C., Man T.-C., Marin M., Moldovan C., Teșliuc Grigoraș V.,
Neculau G., Stănculescu M. S. (2016), Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane
locale din România, Washington, D.C.: World Bank Group.
http://documents.worldbank.org/curated/en/237481467118655863/Atlasul-zonelor-rurale-
marginalizate-ș-I-al-dezvoltării-umane-locale-din-România
• Guvernul României, data.gov.ro, http://data.gov.ro/dataset/principalii-indicatori-ai-starii-de-
sanatate
• Harper, S. (2006), Ageing societies: myths, challenges and opportunities, Hodder Arnold, New York
• Ianoș I, Guran L. (1995), Comportamentul demografic recent al orașelor României, S.C.G., t XLII,
București
• Ianoș I., coord. (2015), Instrumente metodologice și didactice în domeniul planificării și dezvoltării
teritoriale. Documentații pentru geografi urbaniști, Editura Universitară, București
• Institutul Național de Statistică, tempo_online http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
• Institutul național de Statistică, Recensământul populației și locuințelor 2011
30
• Ministerul Muncii și protecției sociale (2020)

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2018/18062018-Camine_pt_persoane-
vrstnice-liceniate.pdf
• Ministerul Muncii și Protecției Sociale (2020),
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/27012020_Cantine_sociale.pdf
• Rotariu T. (2003), Demografie și sociologia populației, Editura Polirom, Iași
• Roussel L. (1985), Demographie et sociologie: deux disciplines solidaire, European Journal of
Population, 1,1
• Swinkels R. (ed.), Stănculescu S.M., Anton S., Koo B., Man T., Moldovan C. (2014), Atlasul zonelor
urbane marginalizate din România, Banca Mondială, Washington
• Taloș A. M. (2016), Stilul de viață și impactul acestuia asupra stării de sănătate a populației. Studiu
de caz: județul Ialomița, Editura Universității din București
• WHO (2008), The Global Burden of Disease: 2004 Update, World Health Organization, Geneva
• *** (2008), Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030,
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-
durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/;
• *** (2014), Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014-2020, Agenția pentru Dezvoltare
Regională Sud-Est,
• *** (2014), Strategia de dezvoltare teritorială a României. Studii de fundamentare. Studiul 1.
Analiza structurii și evoluției demografice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice,
http://sdtr.ro/upload/STUDII/1.%20Sinteza_Analiza%20structurii%20si%20evolutiei%20demografic
e.pdf;
III. Structura activităților economice
• SIPOCA, (2018), Analiză cu privire la evoluția și situația actuală a sectorului IMM și a mediului de
afaceri din România (realizări, dificultăți întâmpinate, cerințe și perspective). Identificarea și
propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate, București;
• Atlas istoric al orașelor din România, Seria B, Țara Românească, Fascicula 3, Brăila /
Städtegeschichteatlas Rumäniens, Reihe B, Walachei, 3. Lieferung – Brăila;
• Banca Națională a României, (2019), Investițiile străine directe în România în anul 2018, Direcția
Statistică din BNR, București;
• Banca Națională a României, (2020), Investițiile străine directe în România în anul 2019, Direcția
Statistică din BNR, București;
• Constantin C. Giurescu, Istoria pescuitului și a pisciculturii în România, București;
• Comisia Europeană, (2018), Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind implementarea politicii UE de
standardizare și contribuția standardelor europene la politicile UE;
• Consiliul Județean Brăila, (2018), Studiul de fundamentare pentru atestarea arealului Lacu Sărat ca
stațiune balneoclimatică;
• Consiliul Județean Brăila, (2018), Studiul privind managementul operațional pentru organizarea,
funcționarea și promovarea stațiunii Lacu Sărat;
• Consiliul Județean Brăila, Planul de Amenajare a Teritoriului Intercomunitar Stațiunea Lacu Sărat –
Județul Brăila;
• Consiliul Județean Brăila, Strategia de Dezvoltare a Județului Brăila 2021-2027, Partea I, Analiza
socio-economică;
• Consiliul Județean Brăila, Strategia de Dezvoltare a Județului Brăila 2021-2027, Partea II, Analiza
diagnostic asupra situației actuale a Județului Brăila;
• Consiliul Județean Brăila, VIII. Turismul. Cadrul general si potențialul turistic al județului Brăila
• Enciclopedia României, (1938), Țara Românească, Volumul II, editura Imprimeriei Naționale,
lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gust, București;
• Guvernul României, (2020), Hotărâre nr. 377 din 7 mai 2020 pentru aprobarea atestării unor
localități sau părți din localități ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local și privind
31
modificarea anexelor nr. 1 și 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și
criteriilor de atestare a stațiunilor turistice;
• Horobeț A., Popovici O., (2019), Investițiile Străine Directe: evoluția și importanța lor în România;
• MADR, (2015), România Rurală, nr. 14/2015;
• Parlamentul României, (2008), Legea nr. 15 / 1990, a Legii nr. 31 / 1990 cu modificările ulterioare, a
Legii nr. 507 / 2002 si a OU nr. 44/2008
• Ramboll Consultancy group, (1997), Development regions profile, București;
• *** (2014), Anuarul statistic al României, http://www.insse.ro;
• *** (2015), Anuarul statistic la României, http://www.insse.ro;
• *** (2021), Anuarul Statistic al României, http://www.insse.ro;
• *** (2021), Comisia Națională de Strategie și Prognoză, https://www.cnp.ro/;
• *** (2021), Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat;
• *** (2020), Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, Evoluția dezvoltării economice în
Regiunea Sud-Est, Beneficiar: Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, Elaborator: SC ACZ
Consulting SRL, Craiova, România, Proiect cofinanțat din FEDR prin POR 2014-2020,
http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/Studii/Studiu_EDER.pdf
• *** (2016), Anchetei Structurale în Agricultură, Vol. 1,
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/ancheta_structurala_in_agricultura_20
16_vol1_1.pdf;
• *** (2016), Anchetei Structurale în Agricultură, Vol. 2,
http://www.insse.ro/cms/ro/content/ancheta-structural%C4%83-%C3%AEn-agricultur%C4%83-
2016-date-pe-macroregiuni-regiuni-de-dezvoltare-%C5%9Fi-jude%C5%A3e
• *** (2018), Institutul Național de Statistică (INS), Repere economice și sociale regionale: Statistică
teritorială, http://www.insse.ro/cms/files/Publicatii_2018/84;
• *** (2019), Institutul Național KPMG, INCE, Confederația Patronală Concordia, Analiza cantitativă
și calitativă a pieței muncii, Versiunea 2, https://s3-eu-west-1.amazonaws.com/bkp-Evoluția
dezvoltării economice în Regiunea Sud-
Estsavastvps/_websites/fppg.ro/03+%5BConcordia%5D+Studiu+piata+muncii_varianta+scurta+201
90110.pdf;
• *** (2021), ONRC, Societăți cu participare străină la capital. Sinteză statistică a datelor din Registrul
central al comerțului, https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=254
• *** Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, (2014), Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est
2014 -2020 și 2021 - 2027,
• *** Enciclopedia României, Regiunea de dezvoltare Sud-Est,
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Fi%C8%99ier:Regiunea_de_dezvoltare_Sud_-_Est.png;
• *** European Innovation Scoreboard, (2018), https://ec.europa.eu/docsroom/documents/30697;
• *** http://www.adrse.ro/documente/planificare/pop/strategie_pop.pdf
• *** http://www.anpa.ro/wp-content/uploads/file/RUA%2031_12_2020.pdf
• *** http://centruldecreatiebraila.ro/
• *** http://cniptbraila.ro/
• *** http://orasulbraila.weebly.com/
• *** http://orasulbraila.weebly.com/sta539iunea-lacu-s259rat.html
• *** http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/braila/
• *** http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/
• *** http://www.insse.ro/cms/ro/content/ancheta-structural%C4%83-%C3%AEn-
agricultur%C4%83-2016-date-pe-macroregiuni-regiuni-de-dezvoltare-%C5%9Fi-jude%C5%A3e
• *** https://bioclima.ro/Statiuni_Balneare.php
32
• *** https://cjbraila.ro/dm/portal.nsf/AllByUNID/000015EE?OpenDocument
• *** https://descoperabraila.ro/
• *** https://destepti.ro/rezervatia-naturala-padurea-camnita-braila
• ***
https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php/Glossary:Purchasing_power_standard
• *** https://paradisul-pasarilor.ro/rezervatia-naturala-protejata-jirlau-visani/
• *** https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/0635b07f-07bb-11e7-8a35-
01aa75ed71a1/language-en
• *** https://scdabraila.wixsite.com/asas-ro
• *** https://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx#ctl00_ctl00_CPH1_CPH1_9403_lnkTitle
• *** https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/215782/Manifesto-Paper-Concrete-Investment-
Proposals-provisional.pdf
• *** https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/pdc/ProgramdeConvergenta2020_20052020.pdf
• *** https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=242
• *** www.zmgb.ro
IV. Contextul teritorial interjudețean, regional și național
Căi de comunicații și transport
• ANEXELE NR 1-4 LA Hotărârea Guvernului nr. 782/2014 pentru modificarea anexelor la Hotărârea
Guvernului nr 540/2000 privind aprobarea încadrării in categorii funcționale a drumurilor publice si
a drumurilor de utilitate privata deschise circulației publice
• CNAIR - DRDP
• CONSILIUL JUDETEAN BRĂILA - DISP
• Plan de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Brăila
• Strategia de dezvoltare 2021-2027 a Județului Brăila
• Comisia Europeană, Mobilitate și Transport, TEN-TEC harta interactivă
• http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/map/maps.html
• Master Planul General de Transport a României, 2016 :
• http://mt.gov.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/documente-
master-plan
• http://mtransporturi.maps.arcgis.com/apps/webappviewer/index.html?id=4e84b8ff37de48c6a001
c0bae9974693
• http://www.cfr.ro
Zonificare și context suprateritorial
• Agenția Națională de Protecția Mediului Capitolul 5 Protecția Naturii și Biodiversitatea;
• Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România;
• Documentul cadru de implementare a dezvoltării urbane durabile - Axa prioritară 4, Banca
Mondială;
• Lista asociațiilor de dezvoltare intercomunitară;
• Master Plan General de Transport al României, 2015. Guvernul României Ministerul
Transporturilor, AECOM;
• Pekka Järviö, Jarvio Associates Helsinki, (2011), Cross-border cooperation – benefiting from
borders, Ministry for Foreign Affairs of Finland;
• Planul de Amenajare Teritorială Județean Brăila 2008;
• Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est, 2014-2020;
• Programul Operațional Regional;
• Stoker, G., (2000), Urban Political Science and the Challenge of Urban Governance, In Perspectives
on Governance, edited by Pierre J., 91–109. Oxford: Oxford Univ. Press;
33
• Strategia de dezvoltare a județului Brăila 2021-2027;

• Studiu pregătitor pentru a XVII-a sesiune a Conferinței Consiliului Europei a Miniștrilor Responsabili
cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT);
• Studiu privind Dezvoltarea urbană în Regiunea Sud-Est, situația actuală și oportunități de
dezvoltare;
• Studiu privind stabilirea potențialului socio-economic de dezvoltare al zonelor rurale;
• URBACT. (2015). Functional territories for better integrated governance: Towards spatially
coordinated development in metropolitan and urban-rural area;
• Zonele Funcționale în Statele Membre ale Consiliului Europei, Studiu Pregătitor pentru a XVII-a
sesiune a Conferinței Consiliului Europei a Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului
(CEMAT);
• *** Agenția Națională de Protecție a Mediului – Arii naturale protejate de interes național
http://www.anpm.ro/arii-naturale-protejate-de-interes-national
• *** Comisia Europeana 11 iulie 2007, Programul Operațional Regional - POR elaborat de Ministerul
Dezvoltării, Lucrarilor Publice si Locuințelor http://www.adrse.ro/POR_2007/POR_ADRSE.aspx
• *** Ghidului de Investiții pentru proiecte locale drumuri comunale și infrastructură socială,
http://documents1.worldbank.org/curated/en/656151468197101807/text/Ghid-de-investitii-
pentru-proiecte-locale-drumuri-comunale-s-I-infrastructura-sociala.txt
• *** http://www.adrse.ro/POR_2007/POR_ADRSE.aspx
• *** https://www.gal ceahlau.ro/data/editor/file/
• *** Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția
Mediului (ICPA) Zonele defavorizate din România https://lege5.ro/Gratuit/gm3temzqgq/zonele-
defavorizate-program?dp=gy2temjzgi4tk
• *** LEGE nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -
Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=28862
• *** Lista Grupurilor de Acțiunea Locală din Brăila http://www.agal.ro/judet-brăila
• *** Lista unităților administrativ-teritoriale din PNDR Anexa 4A – Zone defavorizate
http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Lista_unit%C4%83%C5%A3ilor_administrativ-
teritoriale_din_PNDR._Anexa_4A_-_Zone_defavorizate.pdf
• *** LISTA%20GRUPURILOR%20DE%20ACTIUNE%20LOCALA%202014-2020.pdf
• *** Manualul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară din Romania,
http://www.dezvoltareintercomunitara.ro/articol/215/manualul-asociaiilor-de-dezvoltare-
intercomunitar-din-romania.html
• *** Ministerul Mediului și al pădurilor - Arii naturale protejate de interes național și internațional
http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434
• *** Natura 2000 Network Viewer https://natura2000.ro/ce-este-reteaua-natura-2000/
• *** NATURA 2000, https://natura2000.ro/ce-este-reteaua-natura-2000/
• *** Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014,
http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/PDR.Sud_Est_2014.pdf
• *** Programul National de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) http://www.finantare-
rurala.ro/despre/ce-este-pndr.html
• *** Reprezentarea spațială a Indicelui de Dezvoltare Umane Locale (LHDI) de pe teritoriul României
– Banca Mondială,
https://www.arcgis.com/home/item.html?id=2c3a220e362b4896a3280beb494b713c&fbclid=IwAR
2GNKriVW0DhnIjKPpOFfxe4vmMdzh2Fn2UOAOlX061gjMwk_Nr0PJXjvk
• *** STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI, România policentrică 2035 Coeziune și
competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni, https://www.fonduri-
structurale.ro/Document_Files/Stiri/00017493/7hctm_Anexe.pdf
• *** Trans-European Transport Network (TEN-T),
https://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t_en
• ***http://apmgl.anpm.ro/documents/19877/2250777/CAP+5+PROTECTIA+NATURII+SI+BIODIVERS
ITATEA.pdf/507cbd20-c247-4bf8-ae72-f666c104d643
34
STRUCTURA DOCUMENTAȚIEI
Documentația PATJ Brăila este fundamentată prin elaborarea a 8 studii de fundamentare cu caracter
analitic structurate astfel:
SF 1 Localizarea geografică, cadrul natural, mediul și zonele de risc
SF 2 Patrimoniul construit și peisaje
SF 3 Rețeaua de localități
SF 4 Infrastructurile tehnice majoră
SF 5 Structura socio-demografică
SF 6 Căile de comunicație și transport
SF 7 Structura activităților economice
SF 8 Zonificarea teritoriului și contextul teritorial interjudețean, regional, național
Din punctul de vedere al conținutului, fiecare studiu, a fost elaborat conform prevederilor art. 20 din
Ordin 233/2016 al MDRAP, abordând următoarele aspecte:
• Delimitarea obiectivului studiat;
• Analiza critică a situației existente;
• Evidențierea disfuncțiilor și priorități de intervenție;
• Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților;
• Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare.
Cele opt studii de fundamentare, conținând piese scrise și piese desenate, sunt susținute de baza de
date realizată în sistem GIS și materializată spațial prin hărți, în scopul identificării disfuncționalităților
teritoriale și punerii în valoare a elementelor existente ce susțin dezvoltarea socio-economică a
comunităților locale.
Documentația PATJ Brăila are următoarea structură:

PARTEA 1: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE, are ca obiectiv analiza situației existente, identificarea
elementelor care condiționează dezvoltarea, cu evidențierea problemelor, disfuncționalităților și
tendințelor și conține următoarele capitole
Capitolul 1. Structura teritoriului
• Preambul
• Localizare geografică
• Cadrul natural/mediul
• Patrimoniul construit, natural, peisaje
• Rețeaua de localități
• Infrastructurile tehnice majore
• Zonificarea teritoriului
Capitolul 2. Structura socio-demografică
• Evoluția populației și potențialul demografic
35
• Resursele umane
• Infrastructura și servicii sociale
• Zone marginalizate
Capitolul 3. Structura activităților economice
• Contextul economic județean
• Analiza sectorului primar (agricultura, silvicultura și piscicultura)
• Analiza sectorului secundar (industria, energia și construcțiile)
• Analiza sectorului terțiar (serviciile economice și turismul)
Capitolul 4. Contextul teritorial interjudețean, regional și național
• Coridoare de transport,
• Structura policentrică, poli de dezvoltare
• Zone de cooperare teritorială
PARTEA 2: DIAGNOSTIC PROSPECTIV ȘI GENERAL sintetizează imaginea spațială a dezvoltării județului,
pe domeniile – țintă și componentele acestora, elaborată în baza problemelor, disfuncționalităților și
tendințelor majore identificate în partea I (Ordin 233/2016 MDRAP pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001) după cum urmează:
• Prin diagnosticul prospectiv se urmăresc investigarea și estimarea evoluțiilor viitoare ale
fenomenelor și proceselor din domeniile țintă diagnosticate, pentru evidențierea problemelor
și oportunităților legate de desfășurarea acestora, raportate la necesitățile și obiectivele
colectivităților
• Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor analizelor în vederea evidențierii
principalelor aspecte negative care afectează structurile teritoriale, sociale și economice ale
județului, precum și a potențialului de care acesta beneficiază. Diagnosticul general stabilește
relațiile dintre diferitele domenii, în scopul formulării sintetice a problemelor identificate și al
stabilirii ierarhiei priorităților de soluționare, în funcție de complexitatea problemelor
PARTEA 3: STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ stabilește viziunea asupra dezvoltării spațiale a
județului, pachetul de obiective și de instrumente de formulare și implementare a politicilor prin care
sectorul public poate dirija și coordona distribuția spațială viitoare a proiectelor pe teritoriul aflat sub
administrarea Consiliului Județean si a Consiliilor Locale în scopul întăririi coeziunii teritoriale și
protejării mediului natural. Următoarele capitole alcătuiesc această parte:
• Introducere
• Contextul elaborării strategiei teritoriale
• Viziunea de dezvoltare și componentele strategiei teritoriale
• Obiectivele teritoriale strategice
• Politici și programe de dezvoltare teritorială
PARTEA 4: PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR PLANULUI cuprinde lista
programelor și proiectelor de investiții publice, precum și măsuri de organizare în timp, precizarea
responsabilităților și a surselor de finanțare necesare implementării acestora.
36
1. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ
Județul Brăila este localizat din punct de vedere geografic în partea de sud-est a țării având o suprafață
de 4766 km2 (circa 2% din teritoriul României), ceea ce îl plasează pe locul 32 după dimensiunea
teritorială (conform datelor INS, 2020). În actuala configurație spațială, se învecinează cu județele:
Ialomița (sud), Buzău (vest), Vrancea (nord-vest), Galați (nord), Tulcea (est și nord-est), Constanța
(sud-est). Teritoriul județului Brăila aparține în cea mai mare parte unității de câmpie și anume părții
estice a Câmpiei Române.
FIGURA 1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI BRĂILA LA NIVEL NAȚIONAL ȘI REGIONAL
Sursa: prelucrare proprie
Județul Brăila face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est reprezentând al cincilea județ ca
suprafață, cu o pondere de 13,3% din total. Caracteristicile acestuia în funcție de componența
unităților administrativ-teritoriale de bază, respectiv comune și orașe, comparativ cu celelalte județe
din regiune, pot fi analizate în tabelul de mai jos.
TABEL 3. LOCUL JUDEȚULUI BRĂILA ÎN CADRUL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST, 2019
SUPRAFAȚA NUMĂRUL
NR. DIN CARE NUMĂRUL NUMĂRUL
JUDEȚUL TOTALĂ ORAȘELOR ȘI
CRT. MUNICIPII COMUNELOR SATELOR
(KM2) MUNICIPIILOR
1 Județul Brăila 4766 4 1 40 140

2 Județul Buzău 6100 5 2 82 475
3 Județul Constanța 7106 12 3 58 189
37
SUPRAFAȚA NUMĂRUL
NR. DIN CARE NUMĂRUL NUMĂRUL
JUDEȚUL TOTALĂ ORAȘELOR ȘI
CRT. MUNICIPII COMUNELOR SATELOR
(KM2) MUNICIPIILOR
4 Județul Galați 4465 4 2 61 180

5 Județul Tulcea 8484 5 1 46 133
6 Județul Vrancea 4854 5 2 68 331
Sursa: INS, 2020 – Anuarul statistic al României 2019
Tot din punct de vedere al organizării administrative, la nivel macro-teritorial, Județul Brăila face parte
din Macro-Regiunea 2, care include Regiunile de Dezvoltare Sud-Est și Nord-Est.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, componența acestuia se prezintă astfel:
• 1 municipiu (Brăila);
• 3 orașe (Făurei, Ianca, Însurăței);
• 40 de comune.
Populația județului Brăila, în anul 2020, era de 340.940 locuitori, din care circa 65% avea domiciliul în
așezări urbane1.
1
Baza de date INS TEMPO Online
38
2. CADRUL NATURAL
2.1. GEOLOGIE ȘI RELIEF

Cea mai mare parte a județului Brăila aparține unității de câmpie, respectiv părții estice a Câmpiei
Române, în cadrul căreia sunt individualizate (parțial) două dintre unitățile majore și anume Câmpia
Bărăganului și Câmpia Buzău-Siret. În partea estică și sud-estică se desfășoară Lunca Dunării.
Câmpia Bărăganului se desfășoară în partea centrală și sudică a județului Brăila, prin două dintre
subunități, și anume o parte din porțiunea de mijloc - Bărăganul Central (Bărăganul Ialomiței), și
integral Câmpia Brăilei (Bărăganul de Nord) despărțite de lunca Călmățuiului (fig. 2).
Din punct de vedere geologic, fundamentul este format de Platforma Moesică peste care s-au
acumulat depozite sedimentare din cretacic și până în cuaternar. La suprafață depozitele litologice
sunt alcătuite din depozite fluvio-lacustre peste care s-au suprapus loessuri și depozite loessoide, iar
în câteva locuri s-au depus nisipuri de origine eoliană. Pe lunci și pe terasele râurilor apar depozite
aluvionare, adesea acoperite de loess (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei) constituie sectorul nord-estic al Bărăganului, fiind delimitată la
sud de Călmățui (între localitățile Ulmu și Cuza-Vodă), la est de lunca Dunării (între localitățile Cuza
Vodă și Brăila), iar la nord-vest și nord de lunca Buzăului și apoi a Siretului (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005; Badea L., Buza M., coord., 2011). Limita vestică este evidențiată pe un
aliniament format din localitățile Mircea Vodă, Surdila-Găiseanca și Cireșu - Ulmu (Gâștescu P.,
Gruescu I.S., 1973; Badea L., Buza M., coord., 2011). În nord, limita se conturează pe aliniamentul
localităților Romanu, Gemenele și Râmnicelu.
Relieful este format din câmpuri netede, cuprinse între 20 și 50 m altitudine provenite din conuri
fluvio-lacustre, acoperite cu o cuvertură de loess groasă de 10-20 m în vest și din terasa Dunării la est
de valea Ianca. Din loc în loc, apar crovuri, văi și văiugi fără scurgere permanentă. În multe crovuri s-
au format lacuri. Cea mai mare vale este Ianca care se presupune că a fost un braț al Dunării la nivelul
terasei Brăila (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Bărăganul Central (Ialomiței) ocupă partea sudică a județului Brăila, fiind delimitat de culoarul de vale
al Călmățuiului în nord, fruntea terasei inferioare a Dunării în est, pentru ca în sud și vest să se extindă
dincolo de limitele județului.
Relieful se caracterizează prin altitudini care descresc către sud și Dunăre, fapt ce indică originea
fluvio-lacustră a acestei câmpii. Cea mai mare parte este acoperită cu depozite loessoide în care s-a
format microrelieful de crovuri (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Pe dreapta
Călmățuiului apar nisipuri cu lățimi minime (4-5 km) spre extremități și maxime (20-25 km) în partea
de mijloc, cu relieful caracteristic de dune și interdune, majoritatea fixate prin culturi. Local, apar și
nisipuri mobile (sud de Zăvoaia). Între dune se formează uneori, lacuri și mlaștini (Jugureanu, Vultureni,
Pribeagu) (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). În partea centrală a Bărăganului Ialomiței,
respectiv sud-vestul județului Brăila, în zona Dudești - Roșiori - Ciocile se evidențiază crovuri, multe
dintre acestea ocupate în cea mai mare parte a anului cu apă, precum Plașcu, Tătaru, Unturos etc.
(Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973).
Dintre subunitățile Bărăganului Central, pe teritoriul județului Brăila, se desfășoară Câmpia Strachinei
cu două câmpuri aliniate vest-est: Mohreanu în nord - cu nisipuri, Tătaru sau Roșiori - cu crovuri și
lacuri de crov în partea sudică. La est se desfășoară terasa Dunării (t2) cu relief de dune (Posea G.,
Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
39
FIGURA 2. PRINCIPALELE SUBUNITĂȚI DE RELIEF
Sursa: Copernicus Land Monitoring Service, prelucrare proprie
Câmpia Buzău-Siret se desfășoară în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române, fiind localizată pe

teritoriul județului Brăila în partea nordică și vestică. Câmpia se desfășoară în domeniul avanfosei și al
unităților extracarpatice, cu un fundament complex, intens fragmentat și acoperit de formațiuni
sedimentare groase. Pe mari areale are caracter subsident (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord.,
2005). Pe teritoriul județului Brăila se diferențiază trei subunități: Câmpia Siretului Inferior, Câmpia
Râmnicului și Câmpia Buzăului.
40
Lunca Dunării se află localizată în partea estică și sud-estică a județului Brăila. Sub numele de Lunca
Dunării s-a înțeles întreaga regiune inundabilă, indiferent dacă aceasta include, local, porțiuni
neinundabile. Riveranii și, în general, cei care au folosit-o într-un anumit fel au numit-o Baltă (Posea
G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Lățimea luncii Dunării este diferită, Balta Brăilei reprezentând cel mai larg sector de luncă, cu o lățime
medie de 24 km, dar ajunge și la 30 km la gura Călmățuiului. În dreptul unor îngustări, provocate de
promontorii, lățimea se reduce la 7-8 km (aval de Brăila) (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord.,
2005).
Balta Brăilei prezintă o lungime, în medie, de 60 km și o suprafață totală fără lunca externă de 960 km2.
Această unitate se desfășoară între Dunărea Veche (Brațul Măcin) la est și un braț complex Dunărea
Nouă (Navigabilă) cu o serie de brațe secundare (Mănușoaia, Cremenea, Pașca, Calia, Cravia și Harapu)
la vest. Cele două brațe principale se unesc lângă orașul Brăila (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973; Posea
G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005; Andronache I., 2008). Brațul Dunărea Nouă (Navigabilă) lasă,
pe stânga, o lunca externă dezvoltată sub forma unei fâșii continue până la Chiscani, cu o lățime de 9-
10 km la Stăncuța, după care se îngustează la nord de Gropeni. În partea cea mai dezvoltată
corespunde cu agestrul Călmățuiului, păstrându-se urmele albiilor vechi dispuse în evantai (Badea L.,
Buza M., coord., 2011).
Altitudinea acestei zone scade de la S la N, fiind cea mai joasă unitate de relief din județul Brăila.
Altitudinea maximă absolută este de 45 m în Popina Blasova, iar cele mai mici altitudini absolute sunt
reprezentate de fundurile lacurilor Zăton și Dunărea Veche (1,2 metri) (Stoiu V., 1980; Andronache I.,
2008).
După Delta Dunării, dinamica evoluției microreliefului din Balta Brăilei este cel mai rapid proces de
transformare a reliefului din România. Acțiunea apelor de inundație prin componenta lor solidă, a
generat în secole de evoluție o serie de insule și ostroave cu aspect deltaic, ce pot fi grupate în:
• Balta Mare a Brăilei, poate fi considerată cel mai mare polder din estul Europei, unde
microrelieful frământat altitudinal de la fundul de lac până la coama de grind înalt a fost
nivelat antropic (Andronache I., 2008);
• Balta Mică a Brăilei formată dintr-o salbă de 7 insule și ostroave principale, aflate în regim de
liberă scurgere (Andronache I., 2008). Fiecare dintre aceste insule reprezintă o entitate
geomorfologică distinctă, alcătuită din grinduri, sectoare plane, gârle, privale, japșe, bălți,
mlaștini și lacuri, cu zonele mai ridicate spre exterior și cele joase spre interior (Popescu, 1992
citat în Andronache I., 2008). Cele 7 ostroave principale sunt: Ostrovul Insula Mică a Brăilei -
9726,6 ha; Ostrovul Vărsătura - 1185 ha; Ostrovul Crăcănel - 1073,2 ha; Ostrovul Chiciul
Orbului - 308,2 ha; Ostrovul Calia - 719,8 ha; Ostrovul Fundu Mare - 1920,2 ha; Ostrovul
Harapu - 242,4 ha (Andronache I., 2008; Plan Management PNBMB, 2011). În afara acestor
ostroave principale în Balta Mică a Brăilei mai există o serie de chiciuri cu suprafețe mai mici
de 20 ha, precum: Chiciu lui Filoti, Chiciu Cucului, Chiciu Morii (Andronache I., 2008).
Pe ansamblu, Balta Mică a Brăilei, se înfățișează ca o regiune preponderent acvatică unde nu există o
delimitare strictă între uscat și apă, în afară de grindurile mai înalte, forme pozitive de relief. Ca urmare,
pe fondul regimului hidrografic al variabilității nivelului apelor, aria formelor de relief pozitive și
negative variază (Andronache I., 2008).
Balta Mare a Brăilei a suferit substanțiale modificări prin formele de relief care au apărut după
îndiguire, desecare, defrișare și destufizare prin nivelarea grindurilor și astuparea privalurilor, la care
s-a adăugat amenajarea unei infrastructuri complexe pentru valorificarea optimă în scop agricol. Au
apărut astfel modificări antropice în relief (Andronache I., 2008).
41
În prezent, Balta Mare a Brăilei prezintă un relief specific zonelor de luncă, reflectând succesiunea
proceselor de aluvionare și eroziune exercitate de fluviu în trecut. Morfologic, actual, se disting 3 zone
caracteristice:
• Zona grindului fluvial - situat la cote de 5-7 m, cu lățimi de 200-500 m în aval și 800-900 m în
amonte, împreună cu grindurile interioare ocupă 36% din suprafață;
• Zona intermediară - este cea mai extinsă (41%) și are cote de 4-5 m, constituind treapta de
legătură dintre grinduri și zona joasă;
• Zona joasă - însumează foste lacuri, bălti, japșe și privaluri, acoperă 23% din suprafață și are
cote de 3-4 m (Andronache I., 2008).
Balta Brăilei este denumită impropriu după îndiguire și „Insula Mare a Brăilei”, pentru a
evidenția ”scoaterea de sub influența apei” a Bălții Mari a Brăilei și utilizarea agricolă a acesteia. Din
punct de vedere genetic, însă, teritoriul studiat se încadrează terminologiei de baltă (Andronache I.,
2008).
2.2. CARACTERISTICI CLIMATICE

Teritoriul județului Brăila se caracterizează printr-un climat temperat-continental, cu nuanțe de
excesivitate, mai ales în estul Bărăganului (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Verile sunt
călduroase și uscate datorită maselor de aer continentalizate sub influența valorilor mari ale radiației
solare și precipitațiilor reduse. Acestea au frecvent caracter torențial și sunt inegal repartizate. Iernile
sunt reci, fără strat de zăpadă stabil și continuu, influențate de anticiclonul siberian. Uniformitatea
reliefului face ca trăsăturile de bază ale climei să fie foarte puțin diferențiate în cadrul județului. Din
această cauză topoclimatele sunt conturate de asociațiile vegetale și de suprafețele acvatice extinse
și permanente (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973).
Regimul termic. Generic, regimul termic, pune în evidență evoluția căldurii ca reflex direct al conjugării
influenței unor factori generali (bilanțul caloric diurn, lunar, multianual) și regionali-locali (diferențe
de latitudine, altitudine, expunere, etc.) (Ielenicz M., 2007).
TABEL 4. TEMPERATURA AERULUI – MEDII ANUALE ȘI MULTIANUALE (ºC) LA STAȚIA METEOROLOGICĂ

BRĂILA
STAȚIA 2015 2016 2017 2018 2019 MEDIA 1975-2000
Brăila 12.3 12,0 11,4 12,0 12,8 10,7
Sursa: RSM Brăila, 2020
Evoluția temperaturii medii anuale la stația meteorologică Brăila evidențiază o scădere a valorilor până
în 2017 (11,4°C), urmată de o tendință ascendentă cu un maxim de 12,8°C în anul 2019 (tabel 2). De
asemenea, se constată o creștere generală a temperaturii medii anuale comparativ cu media
multianuală pentru intervalul 1975-2000 care se situa la 10,7°C.
Distribuția, la nivel teritorial, a temperaturilor medii anuale pentru anul 2019, evidențiază valori de
peste 12°C pe toată suprafața județului. Analiza temperaturii aerului, în intervalul 1961-2012, prin
prisma mediei multianuale evidențiază faptul că întreg teritoriul județului Brăila prezintă valori care
se încadrează între 10,1°C și 12°C.
Regimul precipitațiilor. Regimul manifestării precipitațiilor pe perioade variate (anuale, sezoniere,
lunare, zilnice) cât și forma și durata producerii diferitelor tipuri prezintă importanță întrucât de
acestea depind debitele râurilor și volumul de apă din lacuri, alimentarea pânzelor freatice, specificul
42
formațiunilor vegetale din albiile râurilor ca și cele de pe versant, regimul revărsărilor și inundațiilor,
calendarul activităților agricole, cu multe alte implicații cu caracter economic (Ielenicz M., 2007).
În intervalul 2015-2019, cea mai redusă cantitate de precipitații la nivelul stației meteorologice Brăila
s-a înregistrat la nivelul ultimul an de referință, respectiv 341,1 mm. De altfel, cantitățile înregistrate
în anii 2018-2019 sunt mult mai reduse comparativ cu media multianuală calculată pentru intervalul
1975-2000 (tabel 3).
TABEL 5. CARACTERISTICILE PRECIPITAȚIILOR - CANTITĂȚI MEDII ANUALE ȘI MULTIANUALE (MM) LA STAȚIA

METEOROLOGICĂ BRĂILA
STAȚIA 2015 2016 2017 2018 2019 MEDIA 1975-2000
Brăila 525,6 553,7 472,3 411,4 341,1 425,9
În profil teritorial, în anul 2019, precipitațiile înregistrate au fost de sub 400 mm pe aproape întreaga
suprafață a județului. Totuși, cantități ușor mai ridicate (peste 400 mm), au fost evidențiate, în
anumite areale, doar în extremitatea vestică, la contactul cu județul Buzău, aproximativ în perimetrul
comunelor Galbenu, Jirlău, Vișani și Grădiștea.
Regimul eolian. Variațiile lunare și sezoniere ale circulației generale a atmosferei se reflectă în
schimbări ale frecvenței și vitezei vântului în timpul anului. Deși direcțiile dominante rămân
aproximativ aceleași, totuși se remarcă diferențieri, uneori apreciabile, în privința ponderii pe care
acestea o dețin (Soare E., 2008).
La stația meteorologică Brăila, în perioada 2014-2016, vântul predominant a bătut dinspre nord cu o
frecvență cuprinsă între 25,5% și 36,8%. Viteza medie anuală a vântului a fost cuprinsă între 2,3 - 2,6
m/s (PMCA Brăila, 2018). Pe ansamblu, se observă tendința generală predominantă a direcției vântului
din nord cu excepția lunilor de vară când apar variații dinspre nord-vest și sud (PMCA Brăila, 2018). De
asemenea, pe câmpuri, valorile medii anuale ale vitezei vânturilor sunt mai ridicate, în special, în
partea estică a Bărăganului unde depășesc 3,5 - 4m/s (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Vântul constituie un element climatic cu o mare influență în condițiile morfografice ale Câmpiei
Române orientale. Lipsa obstacolelor orografice și forestiere face ca deplasarea maselor de aer să se
facă cu ușurință, iar influențele asupra culturilor, căilor de comunicație și localităților să fie mari
(Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973).
Vânturile locale sunt facilitate de o anumită configurație orografică în raport cu circulația generală,
sau de dezvoltarea unor condiții diferite de presiune între două zone limitrofe, cele mai cunoscute
fiind:
• Crivățul, iarna, are viteze mari, provoacă ger, viscole, troienirea zăpezii, îngheț;
• Suhovei, vara în zilele cu temperaturi ridicate, este un vânt uscat și cald (Ielenicz M., 2007).
Diferențieri climatice. Din analiza datelor principalilor parametri climatici s-a constatat o diferențiere
netă a valorilor din zona de câmpie și cea a Bălții Brăilei, în cadrul căreia se înregistrează temperaturi
mai ponderate, cu o amplitudine zilnică și anuală mai mică, precipitații mai reduse, etc. Astfel, se
constată că Balta Brăilei are un climat mai moderat, continentalismul din câmpie fiind mai estompat
în această unitate joasă (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973). Local se pot identifica mai multe tipuri de
topoclimate elementare naturale și antropice (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
43
2.3. APELE
2.3.1. APELE DE SUPRAFAȚĂ
RÂURILE. Rețeaua hidrografică este dominată de fluviul Dunărea, la care se adaugă râurile Siret, Buzău și
Călmățui. Fluviul Dunărea se desfășoară pe teritoriul județului Brăila pe o lungime de 304 km (cu brațele
sale) (ABA Buzău-Ialomița, 2021). Această arteră hidrografică se ramifică, în aval de Vadul Oii, în două
brațe: Brațul Dunărea Veche sau Brațul Măcin la est, pe latura podișului dobrogean și un braț complex
- Dunărea Nouă (Navigabilă), la vest, pe latura Câmpiei Bărăganului, cu o serie de brațe secundare
(Mănușoaia, Cremenea, Pașca, Calia, Cravia și Harapu). Din Dunărea Veche se desprinde și Brațul
Vâlciu care se varsă în Dunărea Navigabilă la Gropeni (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005;
Andronache I., 2008). Cele două brațe principale se unesc lângă orașul Brăila și cuprind în interiorul
lor Balta Brăilei, după care, în aval, pe următorul sector Dunărea prezintă un singur curs.
Debitul mediu multianual pe Fluviul Dunărea, stabilit pe baza perioadei de analiză 1931-2013, este în
aval de intrarea pe teritoriul județului Brăila, la stația hidrometrică Vadu Oii (județul Constanța) de
6180 m3/s, pentru ca la stația hidrometrică Brăila să crească la 6240 m3/s. De asemenea, pe brațul
Măcin, la stația hidrometrică Smârdan (județul Tulcea) a rezultat o valoare de 698 m3/s (EPRI Dunărea,
2019). Însă trebuie menționat că debitul mediu multianual al fluviului Dunărea nu are o valoare
constantă, aceasta depinzând de lungimea perioadei de timp luată în considerare (EPRI Dunărea,
2019).
Analiza variației cronologice a debitelor maxime lunare evidențiază că scurgerea maximă prezintă
valorile cele mai mari cu precădere în lunile aprilie-mai. De asemenea, se poate observa și o tendință
de creștere în timp a valorilor maxime înregistrate în lunile martie și aprilie și de descreștere în lunile
mai și iunie (EPRI Dunărea, 2019). Astfel, debitele maxime pentru intervalul 1931-2013 pe fluviul
Dunărea au prezentat valori de 16.200 m3/s în aprilie 2006 la Vadu Oii, 15.800 m3/s în luna mai 2010
la Brăila, iar pe brațul Măcin 2080 m3/s în mai 1980 la Smârdan (EPRI Dunărea, 2019).
Râul Siret prezintă o lungime de 55 km și formează limita dintre județele Brăila și Galați, între
localitatea Corbu Vechi și confluența cu Dunărea. Datorită diferenței mici a nivelului mediu, 10 m la
Corbu Vechi și 2 m la confluența cu Dunărea, panta profilului longitudinal este destul de mică, fapt ce
determină o meandrare puternică a râului în cadrul luncii și o acțiune intensă de aluvionare (Gâștescu
P., Gruescu I.S., 1973). Debitul mediu multianual este de 214 m3/s la stația hidrometrică Lungoci
(județul Galați) situată în amonte (PPDEI Siret, 2014), fiind mai ridicat la vărsarea în Dunăre după
confluența cu râul Buzău și alți afluenți.
Râul Buzău, cel mai mare afluent al Siretului din punct de vedere al lungimii și al doilea ca debit (după
Bistrița), traversează județul Brăila de la vest la nord pe o lungime de 127 km vărsându-se în Siret în
apropierea satului Voinești, comuna Măxineni (ABA Buzău-Ialomița, 2021). Debitul mediul multianual al
râului Buzău este de 26,3 m3/s la stația hidrometrică Racovița, valoare care se consideră că se
păstrează până la confluența cu râul Siret (PPDEI Buzău-Ialomița, 2014). În intervalul 2010-2019
analiza debitului maxim anual la stația hidrometrică Racovița evidențiază că cea mai ridicată valoare,
de 506 m3/s, s-a înregistrat în 2014 (tabel 4).
LACURILE. Lacurile naturale existente în județul Brăila, pot fi grupate, după geneza cuvetei lacustre, în
următoarele tipuri:
• Lacuri de crov;
• Lacuri de luncă;
• Lacuri de meandru și braț părăsit;
• Limanuri fluviatile.
Lacurile de crov (clastocarstice) s-au format în depresiuni de tasare în loess, fiind cele mai numeroase
pe teritoriul județului Brăila. Acestea sunt grupate în două areale distincte:
44
• În Câmpia Brăilei: Ianca, Plopu, Esna, Lacul Sărat Movila Miresii, Lacul Seaca Movila Miresii,
Lutu Alb, etc.
• În Bărăganul Central: Tătaru, Plașcu, Colțea, Chichinețu, Unturos, Chioibășești, etc.
Dimensiunile acestora, volumul de apă și gradul de mineralizare sunt dependente de condițiile
climatice (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973; Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Lacurile de luncă au fost extinse în Balta Brăilei, în lunca externă a Dunării și în cea a Siretului, dar prin
îndiguirea acestor zone inundabile au fost desecate (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973). În lunca Siretului
a mai rămas un singur lac, Măxineni, amenajat pentru piscicultură. În lunca Călmățuiului se
individualizează lacurile Jugureanu, Lacul lui Traian și altele mai mici lângă Lișcoteanca (Posea G.,
Lacurile de meandru și de braț părăsit pot fi întâlnite în lunca Dunării (Dunărea Veche/Blasova și Japșa
Plopilor/Zăton în Balta Brăilei) și la nivelul teraselor fluviale precum terasa Călmățuiului (Batogu) și
terasa Dunării (Lacu Sărat-Brăila) (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973; Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O.,
coord., 2005). În unele lucrări Lacul Sărat-Brăila este considerat de crov (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan
O., coord., 2005).
Limanuri fluviatile sunt reprezentate prin lacurile din cursul inferior al Buzăului, respectiv Jirlău,
Câineni, Balta Albă și Ciulnița localizate pe partea stângă a râului, în Piemontul Râmnicului (Gâștescu
P., Gruescu I.S., 1973; Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Lacurile Balta Albă și Ciulnița se
extind și pe teritoriul județului Buzău.
Lacurile naturale suferă în anii secetoși scăderi dramatice ale nivelului apei, înregistrându-se chiar și
fenomene de secare (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
Alte lacuri terapeutice sărate (în afară de Lacul Sărat Brăila), cu nămol sapropelic sunt Lacurile Câineni
Băi, Movila Miresii și Batogu (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
În același timp, amenajările piscicole sunt Măxineni, Grădiștea, Lutu Alb, Vultureni, Esna, Seaca,
Zăvoaia și Jirlău (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
2.3.2. APELE SUBTERANE

Pe teritoriul județului Brăila au fost delimitate și identificate șase corpuri de apă subterană freatică și
un corp de apă subterană de adâncime. Delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut numai
pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanță pentru alimentări cu apă și anume
debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiții locale de
acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor
Directivei Cadru 2000/60/CE (PMB-ABAS, 2015).
Cele șapte corpuri de apă subterană delimitate sunt: ROIL04 Nordul Câmpiei Brăilei, ROIL06 Lunca
râului Călmățui, ROIL07 Câmpia Brăilei, ROIL09 Călmățuiul de sud, ROSI05 Câmpia Siretului inferior,
RODL07 Lunca Dunării (Hârșova - Brăila), ROAG12 Estul Depresiunii Valahe. Dintre acestea primele
șase reprezintă corpuri de apă subterană freatice, iar ultimul de apă subterană de adâncime.
Din punct de vedere administrativ primele patru sunt administrate de ABA (Administrația Bazinală de
Apă) Buzău-Ialomița, ROSI05 este gestionat de ABA Siret, RODL07 de către ABA Dobrogea Litoral, iar
ROAG12 a fost atribuit ABA Argeș Vedea. Delimitarea și caracteristicile corpurilor de apă sunt
prezentate detaliat în Studiul de fundamentare nr. 1.
45
2.4. VEGETAȚIA
Județul Brăila se încadrează din punct de vedere al vegetației în cea mai mare parte în formațiunea
biogeografică zonală de stepă. Vegetația azonală este reprezentată prin vegetația de luncă, halofilă și
psamofilă.
În Câmpia Română, în trecut erau caracteristice pajiștile de negară și colilie (diverse specii de Stipa),
care se întindeau pe toate interfluviile netede. Prin extinderea culturilor agricole pe întregul teritoriu,
aceste asociații au dispărut; vegetația naturală se mai păstrează doar pe mici porțiuni folosite ca
islazuri, pe malurile apelor, pe terenuri degradate sau se extinde pe marginea drumurilor sau pe
malurile și digurile canalelor de irigații, dar în aceste cazuri compoziția floristică este puternic
modificată datorită pășunatului excesiv și a intervenției antropice, în general (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005). Practic, stepa, în adevăratul înțeles al cuvântului a fost înlocuită în proporție
de 90-95% sau chiar mai mult cu plante de cultură (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973; RSM Brăila 2020).
În prezent, cele câteva pajiști rămase au în componență (în funcție de gradul de modificare) bărboasa
(Botriochloa ischaemum), păiuș stepic (Festuca valesiaca), pir crestat (Agropyrum cristatum), firuța cu
bulb (Poa bulbosa), pelinița (Artemisia austriaca), pir gros (Cynodon dactylon), alior (Euphorbia
nicaeensis), etc. Speciile de Stipa se mai întâlnesc cu totul izolat (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O.,
coord., 2005).
Local în unele crovuri apar tufărișuri cu arbuști de stepă, precum porumbar (Prunus spinosa), migdal
pitic (Amygdalus nana), vișin pitic (Cerasus fructicosa), măceș (Rosa gallica), mur (Rubus caesius), etc.,
între care se întâlnesc și exemplare izolate de ulm și chiar de stejar brumăriu (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005).
Pâlcurile de păduri sunt formate din puține specii de arbori, între care stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora), ulm (Ulmus procera), păr sălbatic (Pirus piraster), frasin comun (Frasinus excelsior),
etc. În Câmpia Bărăganului, pe alocuri, apar plantații de salcâm (Robinia pseudoacacia) (Posea G.,
În luncile râurilor mari, cu apă permanentă, vegetația este reprezentată de zăvoaie (alcătuită din plop
și/sau salcie) și pajiști în care domină iarba câmpului (Agrostis stonolifera) în locurile joase, foarte
umede, coada vulpii (Alopecurus pratensis ssp. pseudonigricans) în ariile umede, neinundabile și firuța
(Poa pratensis) în biotipurile mai puțin umede. În porțiunile mai umede din lunci, ca și la marginea
lacurilor din zona de câmpie este abundentă vegetația higrofilă: stuf, papură, pipirig, stânjenel de baltă,
etc. În lacuri și bălți sunt foarte abundente plantele acvatice ca lintița, brădișul, diferite specii de
broscăriță, ș.a. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Pe nisipurile slab sărăturate din luncile
Buzăului (lângă Făurei) și Călmățuiului, cele mai frecvente comunități sunt formate de cătina roșie
(Tamarix ramosissima) (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
În lunca Dunării, acțiunea de îndiguire, desecare și amenajare pentru irigații a condus la modificări
substanțiale în învelișul vegetal prin includerea în categoria terenurilor arabile a numeroase suprafețe
(Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Balta Mică a Brăilei rămasă în regim de liberă scurgere
păstrează specificul anterior al vegetației (Andronache I., 2008). Astfel, circa 50% din vegetație este
constituită de sălcii, plopi (pe grindurile înalte), cătiniș, pajiști (în luminișuri), vegetație acvatică în
depresiunile mlăștinoase și pe marginea privalurilor (Andronache I., 2008).
În sistemul de ostroave și lacuri din Balta Mică a Brăilei a fost identificat până în prezent un număr de
218 specii de plante superioare (https://bmb.ro/index.php/biodiversitatea-pnbmb/). Pădurile sunt
alcătuite majoritar din esențe moi, cum ar fi salcia, plopul alb și negru și diseminat din esențe tari,
precum speciile de ulm și de frasin. Tufărișurile sunt destul de slab reprezentate, făcând parte din
structura pajiștilor sau izolate pe suprafețe restrânse în zona malurilor nisipoase (Plan Management
PNBMB, 2011). În mlaștinile cu stuf, speciile de plante mai des întâlnite sunt: stuful (Phragmites
australis), papura (Typha latifolia, Typha angustifolia), Scirpus lacustris, Lythrum salicaria, Galium
46
palustre, Euphorbia palustris, Solanum dulcamara, Sium latifolium, Glyceria maxima, Stachys palustris,
Butomus umbellatus, Iris pseudacorus (https://bmb.ro/index.php/biodiversitatea-pnbmb/).
Vegetația halofilă (pe soluri sărăturate) este răspândită, în special, în locuri cu apă freatică aproape de
suprafață, în lungul râurilor Călmățui, Siret, valea Ianca și în jurul unor lacuri sărate. Este alcătuită din
diferite specii (în raport de gradul de salinizare a solurilor) de Puccinelia, Trifolium fragiferum, Statice
gmelini, Artemisia maritima, Suaeda maritima, Salicornia europaea, Salsola soda etc. (Posea G.,
Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Pe ansamblu, numărul de specii este foarte redus pe solurile cu
salinitate accentuată și mai ridicat la marginea arealului acestora sau acolo unde gradul de sărăturate
este scăzut (Ielenicz M., 2007).
Vegetația psamofilă (pe terenuri nisipoase) a fost puternic afectată de activitatea antropică (plantații
forestiere, lucrări agricole, lucrări de nivelare a dunelor), în prezent, fiind reprezentată din ciulei
(Ceratocarpus arenarius), râmnuța de câmp (Anthemis ruthenica), ipcărigea (Gypsophylla paniculata),
laptele câinelui (Euphorbia sequieriana), salcia de nisip (Salix rosmarinifolia) (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005).
2.5. FAUNA
Caracteristica faunei din Câmpia Română este dată de numărul mare de specii iubitoare de terenuri
deschise, mai uscate și mai calde. Dintre reprezentanții câmpurilor deschise (terenuri cultivate, pajiști,
pârloage) cele mai bine reprezentate sunt mamiferele rozătoare și păsările granivore. Din grupul
primelor, populațiile cele mai numeroase le au popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus
cricetus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agrarius), șoarecele de
mișună (Mus musculus spicilegus), orbetele (Spalax microphthalmus) (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan
O., coord., 2005). Dintre păsări, se impun în peisajul deschis ciocârlia de câmp (Alauda arvensis),
ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra), ciocârlanul (Galerida cristata), presura (Emberiza
calandra), prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), cioara de semănătură (Corvus
frugilegus), fâsa de câmp (Anthus campestris), iar în boscheți mărăcinarul (Lanius collurio), lăcustarul
(Sturnus roseus), graurul (Sturnus vulgaris), coțofana (Pica pica) (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O.,
coord., 2005). În preajma râurilor se întâlnesc prigoriile multicolore (Merops apiaster), care zboară în
stoluri mici, dumbrăvencile (Coracia garrulus). Dintre păsările răpitoare pot fi amintite șorecarul mare
(Buteo rufinus), șorecarul încălțat (Buteo lagupos) și heretele alb (Circus macrourus), ș.a. (Posea G.,
Majoritatea speciilor de păsări sunt migratoare. Cele mai frecvent întâlnite (și pe lacurile din câmpie)
sunt rațele și gâștele sălbatice. Se întâlnesc, de asemenea, multe specii de stârci: stârcul cenușiu
(Ardea cinerea), stârcul roșu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul de noapte
(Nycticorax nycticorax), stârcul lopătar (Platalea leucorodia). La acestea se adaugă alte specii de păsări
acvatice: corcodelul (Podiceps cristatus) și lișița (Fulica otra) care populează toate apele stătătoare
(indiferent că sunt dulci, salmastre sau sărate), țigănușul (Plegadis falcinellus), nagâțul (Vanellus
vanellus), fluierarul (Tringa totanus), sitarul de mal (Limosa limosa), găinușa de baltă (Galinula
chloropus), crâstelul de baltă (Rallus aquaticus), pițigoiul de stuf (Panurus biarmicus) etc. (Gâștescu P.,
Gruescu I.S., 1973).
Deși au un areal mai mare de răspândire, apar și în această zonă carnivore precum: vulpea (vulpes
vulpes), viezurele (Meles meles), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul (Mustela putorius), etc.
(Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973). Principalele specii de interes cinegetic sunt: iepurele (Lepus
europaeus), căpriorul (Capreolus capreolus) și mistrețul (Sus scrofa) dintre mamifere, respectiv
fazanul și potârnichea dintre păsări (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Tot dintre vertebrate pot fi întâlnite mai des șopârla de stepă (Lacerta taurica) sau șopârla de câmp
(Lacerta agilis chersonensis). În locurile nisipoase, argiloase și loessoide trăiește broasca de pământ
(Pelobates fuscus), iar pe lângă ape și râuri buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina) și
47
broasca mică de lac (Rana esculenta). Ihtiofauna este reprezentată prin clean, biban, mreană, crap,
etc. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Dintre nevertebrate, zoocomplexele campestre sunt dominate numeric de ortoptere, coleoptere,
himenoptere, diptere și lepidoptere, populațiile cele mai numeroase avându-le speciile ce se hrănesc
cu variata ofertă vegetală. Consumatorii cei mai importanți sunt lăcusta de pășune (Polysarchus
denticaudus), cosașii (Oedaleus nigrafasciatus și Stenobothrus bicolor), greierele de câmp (Gryllus
campestris), viespea de pai (Cephus palipes), viespea de iarbă (Pachycephus smirnensis), forfecarul
(Lethrus apterus) etc. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Mediile umede din sectorul luncii Dunării favorizează dezvoltarea populațiilor de amfibieni precum
tritonul cu creastă (Triturus cristatus), buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), broasca
râioasă brună (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea), broasca mică de lac (Rana esculenta), broasca
mare de lac (Rana ridibunda) etc. Dintre reptile se întâlnește șarpele de apă (Natrix tessellata).
Ihtiofauna este reprezentată de numeroase specii de pești, dintre care nisetru (Acipenser
guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), scrumbie (Alosa pontica), scobar
(Chondrostoma nasus), crap (Cyprinus carpio), mreana (Barbus barbus), plătica (Abramis brama),
clean (Leuciscus cephalus), știuca (Esox lucius), obleț (Alburnus alburnus), sabița (Pelecus cultratus),
șalău (Stizostedion lucioperca) ș.a. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Mamiferele sunt reprezentate de câteva specii: iepurele, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, dihorul,
vulpea, nevăstuica, bizamul, căpriorul, vidra. De asemenea, a fost observat și câinele enot (Posea G.,
După intervenția omului prin îndiguiri și desecări, Balta Mică a Brăilei a rămas cea mai mare zonă în
regim liber de inundație de pe cursul european al Dunării, ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte,
după Delta Dunării, cel mai important refugiu ornitologic de pe Dunăre (Plan Management PNBMB,
2011).
Dintre speciile cuibăritoare, migratoare și sedentare, a căror prezență poate fi considerată ca
deosebită, conform Directivei Păsări, pot fi enumerate: corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis),
corcodelul cu gât roșu (Podiceps grisegena), corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodelul cu gât
negru (Podiceps nigricollis), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), cormoranul mic (Phalacrocorax
pygmaeus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul de noapte
(Nycticorax nycticorax), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul roșu (Ardea purpurea), țigănușul
(Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), lebăda de vară (Cygnus olor), rața pestriță (Anas
strepera), rața cârâitoare (Anas querquedula), rața roșie (Aythya nyroca), codalbul (Haliaeetus
albicilla), vânturelul de seară (Falco vespertinus), crestețul pestriț (Porzana porzana), cristelul de câmp
(Crex crex), chirighița cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chirighița neagră (Chlidonias niger), buha
(Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), pescărașul albastru (Alcedo atthis), lăstunul de
mal (Riparia riparia), dumbrăveanca (Coracias garrulus) ș.a. (Plan Management PNBMB, 2011).
Alte specii sunt prezente doar ca oaspeți de iarnă sau în pasaj: cufundarul mic (Gavia stellata),
cufundarul polar (Gavia arctica), corcodelul de iarnă (Podiceps auritus), pelicanul comun (Pelecanus
onocrotalus), pelicanul creț (Pelecanus crispus), gârlița mare (Anser albifrons), gârlița mică (Anser
erythropus), gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), călifarul roșu (Tadorna ferruginea), rața sulițar (Anas
acuta), rața cu ciuf (Netta rufina), ferestrașul mic (Mergus albellus), ferestrașul mare (Mergus
merganser), acvila de câmp (Aquila heliaca), uliganul pescar (Pandion haliaetus), șoimul dunărean
(Falco cherrug), prundărașul de sărătură (Charadrius alexandrinus), fluierarul cu picioare roșii (Tringa
totanus), pescărușul mic (Larus minutus), chira mică (Sterna albifrons), prigoria (Merops apiaster), ș.a.
(Plan Management PNBMB, 2011).
48
2.6. SOLURI
Pe ansamblu, cea mai des întâlnită clasă de soluri o reprezintă cernisolurile, cu o mare varietate de
tipuri, răspândite pe 51,98% din suprafața totală a județului Brăila (RSM Brăila, 2020). Formarea
acestor soluri, în diferite faze de evoluție, a fost determinată de prezența pe suprafețe întinse foarte
slab înclinate sau orizontale a depozitelor loessoide, lipsite în cea mai mare parte de un drenaj
superficial, condiții climatice semiaride, cu o umiditate deficitară și existența asociațiilor vegetale
ierboase de stepă (Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973). Celelalte tipuri de soluri identificate corespund
claselor protisoluri (34,65%), hidrisoluri (9,32%) și salsodisoluri (4,05%) (RSM Brăila, 2020).
În Câmpia Română predomină solurile din clasa cernisoluri, mai precis cernoziomuri și faeoziomuri.
Dintre acestea cea mai mare extensiune o au cernoziomurile tipice/cernoziomurile calcarice, la care
se adaugă, pe suprafețe mai reduse, cernoziomurile cambice/faeoziomurile cambice, în special, pe
dreapta Călmățuiului. Pe areale mult mai restrânse apar cernoziomuri batigleice, cernoziomuri gleice
/faeoziomuri gleice.
Clasa protisoluri este reprezentată prin aluviosoluri, care apar pe areale extinse în lunca Buzăului, în
zona de confluență a acestuia cu râul Siret, precum și în lunca Siretului. Pe areale restrânse, aceste
soluri se remarcă și în lunca râului Călmățui. De asemenea, la sud de Călmățui se regăsesc și
psamosoluri pe suprafețe considerabile, nisipoase (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Gleiosolurile din clasa hidrisoluri se întâlnesc pe areale restrânse, în lunca Buzăului, precum și în cea a
râului Siret (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Solurile din clasa salsodisoluri, reprezentate prin solonețuri și solonceacuri sunt răspândite, cu
precădere, în lunca Călmățuiului, valea Ianca, în depresiunile de tip crov, cu o frecvență mai mare în
jurul unor lacuri sărate, precum și în lunca Siretului, la nord de Măxineni (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan
O., coord., 2005).
În Lunca Dunării, majoritatea solurilor sunt tinere și foarte tinere, fiind răspândite, pe cea mai mare
suprafață soluri din clasele hidrisoluri și protisoluri. Din clasa protisoluri, au fost identificate
aluviosolurile, iar dintre solurile cu exces de umiditate (clasa hidrisoluri) se regăsesc gleiosolurile. Pe
spații restrânse în Balta Brăilei se regăsesc chiar și soluri din clasa cernisoluri, precum cernoziomuri
gleice/faeoziomuri gleice, ș.a. În lunca externă, spre Câmpia Bărăganului, în zona de confluență a
Călmățuiului cu fluviul Dunărea (perimetrele comunelor Stăncuța și Berteștii de Jos), se
individualizează o alternanță de subtipuri din clasa cernisoluri, precum cernoziomuri
tipice/cernoziomuri calcarice, cernoziomuri gleice/faeoziomuri gleice și cernoziomuri batigleice.
2.7. RESURSELE SUBSOLULUI

2.7.1. CATEGORII DE RESURSE
Județul Brăila se remarcă prin următoarele resurse de subsol: petrol, gaze naturale, balast, argilă, ape
minerale și termale.
Zăcămintele de petrol și gaze naturale sunt puse în evidență și se află în exploatare pe aliniamentul
structural orientat sub-vest nord-est Urziceni - Gârbova - Brăgăneasa - Padina - Jugureanu -
Oprișenești - Plopu - Bordei Verde - Lișcoteanca - Stăncuța - Bertești. În cadrul Promontoriului Bordei
Verde - Însurăței au fost puse în evidență zăcămintele de țiței de la Oprișenești, Plopu, Bordei Verde
Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Lișcoteanca, Bertești, Stăncuța. În zona vestică a ridicării Bordei Verde -
Însurăței, într-o zonă delimitată convențional, între această ridicare și râul Dâmbovița, se întâlnesc
zăcăminte de țiței și gaze asociate în lungul anticlinalului principal Moara Vlăsiei - Urziceni -Jugureanu.
Dintre acestea sunt exploatate zăcămintele de țiței Jugureanu și Padina (PATJ Brăila, 2008; RSM Brăila,
2020).
49
Zăcămintele de gaze libere în zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse în evidență și se află
în exploatare la Oprișenești, Bordei Verde, Lișcoteanca, Bertești, Stăncuța, Jugureanu, Padina,
Grădiștea, Balta Albă (PATJ Brăila, 2008; RSM Brăila, 2020).
Zăcămintele de balast din județul Brăila apar la Grădiștea și Ibrianu, în albia majoră a râului Buzău,
fiind utilizate pentru amenajări de drumuri și în construcții (PATJ Brăila, 2008; RSM Brăila, 2020).
În județul Brăila există și sunt exploatate zăcăminte de argilă aluvionară cu intercalații nisipoase și
granule de CaCO3 la Baldovinești, argilă prăfoasă nisipoasă la Brăila și argilă marnoasă cu înalt grad
de refractaritate la Făurei. Depunerile loessoide formează materia primă pentru ceramică inferioară,
aceste argile fiind utilizate la fabricarea cărămizilor (PATJ Brăila, 2008; RSM Brăila, 2020).
Resursele de ape minerale și termale sunt în general nevalorificate fiind localizate la Însurăței, Lacul
Sărat - Brăila (valorificat parțial), Movila Miresii, Câineni, Balta Albă, Ianca, Mihai Bravu și Victoria (PATJ
Brăila, 2008).
În județul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăței, una la Mihai Bravu și alta la
Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 90-95oC. Sondele aparțin S.C. Foradex S.A. București
și sunt în custodia primăriilor locale. Apa are un puternic caracter clorurat - sodic - sulfatic - potasic -
magneziano - calcic. Actualmente nu sunt utilizate. În trecut a fost utilizată o singura sondă în Însurăței
pentru preparare agent termic pentru locuințe (RSM Brăila, 2020).
2.7.2. OBLIGATIVITĂȚI CU CARACTER SPAȚIAL CONF. AVIZ ANRM NR. 41-I/09.06.2022, CU

EFECT ASUPRA DOCUMENTAȚIILOR DE URBANISM REALIZATE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV
AL JUDEȚULUI BRĂILA
a). Orice proiect dezvoltat în zonele în care se află amplasate perimetre concesionate de către ANRM
pentru activități de exploatare a substanțelor minerale utile sau zone în care sunt înregistrate
resurse/rezerve de substanțe minerale utile va fi prezentat pentru analiză și avizare ANRM;
b). Orice proiect dezvoltat de autoritățile locale în perimetre de protecție hidrogeologică se va face
numai cu aviz ANRM; Se va respecta în totalitate HG 930/2005 referitoare la utilizarea terenurilor
cuprinse în perimetrele de protecție hidrogeologică;
c). Se vor respecta în totalitate prevederile Ordinului nr. 47/1203/21.07.2003 privind procedura de
emitere a avizului în vederea autorizării execuției construcțiilor amplasate în vecinătatea
obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol și gaze naturale;
d). Se vor respecta prevederile Ordinului ANRM nr. 196/2006 privind aprobarea Normelor și
prescripțiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecție și zonelor de siguranță aferente
Sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului;
e). Orice investiție ce urmează a se realiza în perimetrele de exploatare a resurselor/rezervelor de țiței
și gaze se va realiza numai cu avizul ANRM și cu informarea și avizarea lucrărilor de către titularii de
acord petrolier.
2.8. CALITATEA AERULUI

În județul Brăila există 5 stații automate de monitorizare a calității aerului care fac parte din Rețeaua
Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RSM Brăila, 2020). Acestea sunt amplasate în zone
reprezentative pentru a acoperi mai multe tipuri de medii și de poluanți monitorizați:
• Stația Brăila 1 - de tip trafic, amplasată în municipiul Brăila (Calea Galați nr. 53). Poluanții
monitorizați sunt: SO2, NOx, CO, PM10, Benzen;
• Stația Brăila 2 - de tip urban amplasată în municipiul Brăila (Piața Independenței nr. 1), la
distanță de trafic și de zone industriale sau surse punctuale mari. Poluanții monitorizați sunt:
50
SO2, NOx, CO, O3, PM10, PM2,5, Benzen, parametri meteo (direcția și viteza vântului, precipitații,
presiunea și temperatura aerului, radiația solară, umiditatea relativă);
• Stația Brăila 3 - de tip suburban situată în Comuna Cazasu și monitorizează nivelele medii de
poluare din interiorul zonei suburbane datorate unor fenomene de transport a poluanților ce
provin din municipiul Brăila. Poluanții monitorizați sunt: NOx, SO2, CO, O3, PM10, benzen,
parametri meteo;
• Stația Brăila 4 - de tip industrial, amplasată în municipiul Brăila (Șoseaua Baldovinești, stația
Nord). Poluanții monitorizați sunt: SO2, NOx, CO, O3, PM10, parametri meteo;
• Stația Brăila 5 - de tip industrial, amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC. CET S.A.
Poluanții monitorizați sunt: NOx, SO2, CO, O3, PM10, COV, parametri meteo (RSM Brăila, 2020).
Localitățile din județul Brăila au fost încadrate în regimul de gestionare II pentru dioxid de azot și oxizi
de azot (cu excepția municipiului Brăila), pulberi în suspensie (PM10, PM2,5), benzen, nichel, dioxid de
sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen și cadmiu în conformitate cu OM 598/2018 pentru aprobarea
listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de gestionare a
ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
(anexa 2) (PMCA Brăila, 2018). În această situație, conform prevederilor legale s-a elaborat Planul de
Menținere a Calității Aerului în județul Brăila pentru perioada 2018-2022 pentru următorii indicatori:
dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx), dioxid de sulf (SO2), pulberi în suspensie (PM10, PM2,5),
benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb) sau valorile țintă pentru nichel (Ni), arsen (As) și
cadmiu (Cd) (PMCA Brăila, 2018). Aceeași încadrare în regimul de gestionare II se menține și prin OM
2202/2020.
Municipiul Brăila a fost încadrat în regimul de gestionare I a calității aerului (conform OM 598/2018)
ca urmare a depășirii valorii limită prevăzută în Legea 104/2011 pentru concentrația de dioxid de azot
și oxizi de azot (NO2/NOx) și în regimul II de gestionare a calității aerului la ceilalți poluanți (pulberi în
suspensie PM10, PM2,5, benzen, nichel, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen și cadmiu) (PCA
Brăila, 2019). Ca urmare, în conformitate cu legislația în vigoare a fost întocmit un Plan de calitate a
aerului în municipiul Brăila, pentru dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx), pentru perioada 2019-
2023. Aceeași încadrare se menține și prin prevederile OM 2202/2020.
Poluanții monitorizați sunt cei prevăzuți în legislația națională, transpusă din legislația europeană,
valorile limită impuse prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător având scopul de a
evita, preveni și reduce efectele nocive asupra sănătății umane și a mediului în întregul său (RSM Brăila,
2020). Din cauza defecțiunilor apărute la echipamentele de măsurare în cursul anului 2019, pentru
unii poluanți, datele colectate au fost insuficiente și nu sunt îndeplinite cerințele de agregare a
acestora și/sau obiectivele de calitate în conformitate cu Legea 104/2011 (RSM Brăila, 2020). Datele
privind concentrațiile medii anuale ale poluanților atmosferici sunt prezentate în Studiul de
fundamentare nr. 1.
2.8.1. PRINCIPALII POLUATORI AI ATMOSFEREI

Pentru evidențierea principalilor poluatori ai atmosferei, se poate folosi inventarul
instalațiilor/activităților care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale
(IED). Aceasta înlocuiește un număr de șapte directive (inclusiv Directiva 2008/1/CE privind prevenirea
și controlul integrat al poluării - IPPC), încorporând într-un singur instrument legislativ clar și coerent
un set de norme comune pentru autorizarea și controlul instalațiilor industriale pe baza unei abordări
integrate și aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (RSM România, 2020).
Astfel, la nivelul lunii ianuarie 2021, instalațiile din județul Brăila care intră sub incidența Directivei IED,
transpusă prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale (cu completările și modificările ulterioare),
sunt prezentate în tabelul următor.
51
TABEL 6. INVENTARUL INSTALAȚIILOR/ACTIVITĂȚILOR CARE INTRĂ SUB INCIDENȚA DIRECTIVEI IED PRIVIND
EMISIILE INDUSTRIALE
TIPUL ACTIVITĂȚII CONFORM ANEXEI 1

DIN LEGEA 278/2013 PRIVIND
NR.
TITULAR CONTROLUL EMISIILOR INDUSTRIALE, AMPLASAMENT CAPACITATE
CRT.
CU COMPLETĂRILE ȘI MODIFICĂRILE
ULTERIOARE
1 Societatea instalație de ardere cu o putere termică UAT Chiscani, 1056 MW

Complexul nominală mai mare de 50MW localitatea
Energetic Chiscani, str.
Oltenia SA- Principală, nr.
Sucursala 317
Electrocentral
e Chiscani
2 SC Laminorul instalație pentru prelucrarea metalelor Brăila, str. 78 t oțel brut/h

SA feroase - laminoare cu capacitate ce Industria
depășește 20 t/oră Sârmei, nr. 2
3 SC Promex SA topitorie pentru metale feroase, cu o Brăila, str. mai mare de 20

capacitate de producție mai mare de 20 Industriilor, t/zi
t/zi nr.17
4 SC Air Liquide instalație pentru fabricarea altor Brăila, str. 281 kg/h, 1000
SRL produse chimice organice de bază – Industria t/an
fabricarea acetilenei Sârmei, nr. 10
5 SC Tracon SRL depozit pentru tratarea și eliminarea sat Muchea, 2130710 mc -

deșeurilor nepericuloase șos. Brăila - capacitate
Focșani km. depozitare deșeuri
79+439 nepericuloase
6 S.C. OMV valorificarea deșeurilor periculoase, cu o extravilan UAT 52800 t/an

Petrom SA capacitate de peste 10 tone pe zi, Ianca
implicând desfășurarea activității de
tratare biologică
depozitarea temporară a deșeurilor 101300 t
periculoase înaintea activității de capacitate de
valorificare /eliminare cu o capacitate depozitare
totală de peste 50 tone
7 SC Super Eggs instalație pentru creșterea intensivă a UAT Ianca, 361600 locuri
SRL – Ferma păsărilor - capacitate mai mare de 40000 Localitatea
Plopu de locuri (găini ouătoare) Plopu
8 SC Drymon instalație pentru creșterea intensivă a UAT Ianca, 514000 locuri

SRL – Ferma păsărilor - capacitate mai mare de 40000 Localitatea
Oprișenești de locuri (tineret pentru înlocuire) Oprișenești
9 SC Drymon instalație pentru creșterea intensivă a UAT Traian, 432000 locuri

SRL păsărilor - capacitate mai mare de 40000 localitatea
de locuri (tineret pentru înlocuire) Traian
10 SC Drymon instalație pentru creșterea intensivă a UAT Vădeni, 60000 capete

SRL păsărilor - capacitate mai mare de 40000 localitatea adulți
de locuri Pietroiu (1) reproducători/an
52

NR.
CRT.
ULTERIOARE
200000 mii capete
pui de 1
zi/săptămână
11 SC Super Eggs instalație pentru creșterea intensivă a UAT Vădeni, 253130 locuri
SRL păsărilor - capacitate mai mare de 40000 localitatea
de locuri Pietroiu (2)
SC Ferma instalație pentru creșterea intensivă a UAT Surdila- 148116 locuri

Buzoiană SRL păsărilor - capacitate mai mare de 40000 Greci
de locuri
12 SC Ecoavis instalație pentru creșterea intensivă a UAT Făurei 148116 locuri

Best Proiect păsărilor - capacitate mai mare de 40000
SRL de locuri
13 SC CRUCIANI instalație pentru creșterea intensivă a UAT Mircea

IMPEX SRL porcilor, având o capacitate mai mare Vodă,
11268 locuri
de: 2000 de locuri pentru porci de localitatea
producție (cu o greutate ce depășește 30 Dedulești 1084 locuri
de kg); 750 de locuri pentru scroafe
14 SC Tebu instalație pentru creșterea intensivă a UAT Tufești

Consult Invest porcilor, având o capacitate mai mare
61949 locuri
SRL de:
- 2000 de locuri pentru porci de
producție (cu o greutate ce depășește 30
de kg)
18051 locuri
- 750 de locuri pentru scroafe
15 SC Tebu instalație pentru creșterea intensivă a UAT Tufești, T2 18910 locuri

Consult Invest porcilor, având o capacitate mai mare de
SRL 750 de locuri pentru scroafe
16 SC Tebu instalație pentru creșterea intensivă a UAT Tufești, T6 29160 locuri

Consult Invest porcilor cu capacitate mai mare de 2000
SRL de locuri pentru porci de producție (cu o
greutate ce depășește 30 kg)
17 SC Codintensiv instalație pentru creșterea intensivă a extravilan, oraș 116324 locuri

SRL păsărilor de curte, cu o capacitate de Făurei
peste 40000 de locuri pentru păsări de
curte
18 SC Setcar SA instalații pentru eliminarea sau Brăila, Șoseaua 12 mc/zi(tratare

valorificarea deșeurilor periculoase, Vizirului km. 10 ape amoniacale);
având o capacitate mai mare de 10 t/zi 20mc/zi (separare
ape uzate si
depozitarea temporară a deșeurilor
tratare deșeuri
periculoase înaintea activității de
lichide);
valorificare/eliminare cu o capacitate
totală de peste 50 tone
53

NR.
CRT.
ULTERIOARE
16 t/zi (eliminare
echipamente
electrice cu
conținut de PCB);
500 t/zi (tratare
soluri contaminate
cu produse
petroliere)
cca 25300 t
19 Centrul instalație pentru creșterea intensivă a UAT Gropeni, 1106 locuri

Regional porcilor, având o capacitate mai mare de T178, P1293
Pentru 750 de locuri pentru scroafe
Colectarea
Cerealelor SRL
20 Consiliul depozite de deșeuri, astfel cum sunt UAT Ianca, T17, 248526 mc
Județean definite la lit. b) din anexa nr. 1 la HG P 60/2 capacitate
Brăila 349/2005 privind depozitarea depozitare deșeuri
deșeurilor, cu modificările și nepericuloase
completările ulterioare, care primesc
peste 10 tone de deșeuri pe zi sau cu o
capacitate totală de peste 25000 de
tone, cu excepția depozitelor pentru
deșeuri inerte - Depozit deșeuri
menajere
21 Ol suin SRL instalație pentru creșterea intensivă a UAT Salcia 11701 locuri
porcilor, având o capacitate mai mare Tudor
de: 2000 de locuri pentru porci de
producție (cu o greutate ce depășește 30
de kg); 750 de locuri pentru scroafe
22 Consiliul valorificarea sau o combinație de UAT Vădeni 26000 to/an (100

Județean valorificare și eliminare a deșeurilor to/zi), tratare
Brăila nepericuloase cu o capacitate mai mare mecano-biologică
de 75 de tone pe zi, implicând, cu a deșeurilor din
excepția activităților care intră sub care: deșeuri
incidența prevederilor anexei nr. 1 HG reziduale: 22.396
188/2002, cu modificările și completările to/an; deșeuri
ulterioare, activitatea de tratare biologic verzi: 3.604 to/an;
- Stație sortare deșeuri
30.000 to/an (115
to/zi) - sortare
deșeuri.
23 Bona Avis SRL exploatarea abatoarelor cu o capacitate Ianca, Calea 80 t carcase pe zi

de producție de peste 50 de tone carcase Brăilei, nr. 3
pe zi - abator păsări
54

NR.
CRT.
ULTERIOARE
24 Laborator instalație pentru creșterea intensivă a Făurei 321000 locuri

Expert SRL păsărilor de curte, cu o capacitate de
peste 40000 de locuri pentru păsări de
curte
25 Ned Advanced producerea compușilor chimici organici, UAT Chiscani, 24 t/zi (30000 l/zi)
Impex SRL cum sunt hidrocarburile cu conținut de sat Lacu Sărat, alcool etilic
oxigen (cum sunt alcoolii, aldehidele, Tarlaua 64,
cetonele, acizii carboxilici, esterii și Parcela 336
amestecurile de esteri, acetații, eterii, U.A., F14, F15
peroxizii și rășinile epoxidice)
Sursa: APM Brăila, 2021
Totodată, în județul Brăila, pe lângă activitățile desfășurate de instalațiile listate în inventarul

instalațiilor care intră sub incidența Directivei IED, sub incidența Regulamentului (CE) 166/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a unui Registru European al Emisiilor și
Transferului de Poluanți (EPRTR) mai intră următoarele (APM Brăila, 2021):
• Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA, stație de epurare a municipiului Brăila,
șoseaua Brăila Galați, dig, km 6;
• Vard Brăila SA - instalație construire nave mai lungi de 100 m - str. Celulozei nr. 1A, municipiul
Brăila;
• Sanso SA - instalație construire nave mai lungi de 100 m - vopsire nave - str. Celulozei nr. 1A,
municipiul Brăila.
Operatorii din județul Brăila care desfășoară activități care intră sub incidența Regulamentului EPRTR
raportează anual emisiile, transferurile de poluanți și/sau transferurile de deșeuri în afara
amplasamentului care depășesc valorile de prag stabilite în regulament, doar în situația aceasta fiind
incluse în Registrul EPRTR. Astfel, pentru anul de raportare 2019, din totalul instalațiilor care intră sub
incidența regulamentului, în registrul PRTR au fost înscrise următoarele instalații (APM Brăila, 2021).
TABEL 7. LISTA OPERATORILOR ÎNSCRIȘI ÎN REGISTRUL EPRTR, 2019
NR. INSTALAȚIE ȘI
COMPANIA MAMA OPERATOR
CRT. ADRESĂ AMPLASAMENT
1 Compania de Utilități Compania de Utilități stație de epurare a municipiului Brăila,
Publice Dunărea Brăila SA Publice Dunărea Brăila SA șoseaua Brăila Galați, dig, km. 6
2 SC Setcar SA SC Setcar SA instalații de tratare și eliminare a
deșeurilor periculoase și nepericuloase
Brăila, șoseaua Viziru, km 10
3 SC Super Eggs SRL (fostă SC Super Eggs SRL (fostă SC fermă incubație și reproducere păsări
SC Drymon SRL) Drymon SRL) Pietroiu 1
4 SC Ferma Buzoiană SRL SC Ferma Buzoiană SRL fermă pui de carne
comuna Surdila Greci
5 SC Ecoavis Best Proiect SC Ecoavis Best Proiect SRL fermă pui de carne
SRL
55
NR. INSTALAȚIE ȘI
COMPANIA MAMA OPERATOR
CRT. ADRESĂ AMPLASAMENT
oraș Făurei
6 SC Codintensiv SRL SC Codintensiv SRL fermă creștere pui de carne
oraș Făurei
7 SC Super Eggs SRL SC Super Eggs SRL (fostă SC fermă creștere a găinilor pentru ouă de
Agrimon SRL) consum Plopu - loc. Plopu, oraș Ianca
8 Vard (fostă STX OSV ) SC Vard Brăila SA (fostă STX instalație construire nave mai lungi de
OSV ) 100 m - str. Celulozei nr. 1A, municipiul
Brăila
2.8.2. POLUAREA SONORĂ

În județul Brăila, în anul 2019, nivelul de zgomot urban s-a determinat în 42 de puncte reprezentative
dintre care 17 puncte pe diferite categorii de străzi (cu lățimi de 3 m, 7 m, 14 m și respectiv 21 m) și
25 puncte expertizate situate la limita exterioară a parcurilor, zonelor de recreere, tratament medical
și balneoclimateric, incintelor de școli, piețelor și spațiilor comerciale, incintelor industriale, parcajelor
auto și zonelor rezidențiale (RSM Brăila, 2020).
Pe tipuri de măsurători de zgomot exterior efectuate în anul 2019, în județul Brăila, din 256 măsurători
s-au înregistrat depășiri la 30,02% din cazuri, iar maxima măsurată a fost de 74,67 dB. Indicatorul
utilizat a fost nivelul de zgomot echivalent Leq (RSM Brăila, 2020). Mediile determinărilor nivelului de
zgomot echivalent, depășirile și valoare maximă din perioada 2015-2019 sunt evidențSiate în tabelul
următor.
TABEL 8. MEDIILE ANUALE ALE DETERMINĂRILOR NIVELULUI DE ZGOMOT ECHIVALENT, 2015-2019
LIMITA
TIP MĂSURĂTOARE 2015 (DB) 2016 (DB) 2017 (DB) 2018 (DB) 2019 (DB) ADMISĂ
(DB)
piețe, spații comerciale, 62,3 60,9 55,2 56,6 56,0 65
restaurante în aer liber
incinte de școli, spații de 61,4 60,8 59,0 58,3 58,0 75
joacă pentru copii
parcuri, zone de recreere 55,3 54,4 53,8 52,9 52,3 45
și odihnă
incinta industrială 58,5 55,2 56,2 57,3 56,6 65
parcaje auto 61,8 58,9 57,7 58,1 59,2 70
stradă de categorie 68,8 69,6 69,0 67,8 70,7 80

tehnică I
tehnică II
stradă de categorie 0 64,3 61,4 58,7 58,3 65
tehnică III
tehnică IV
56
LIMITA
TIP MĂSURĂTOARE 2015 (DB) 2016 (DB) 2017 (DB) 2018 (DB) 2019 (DB) ADMISĂ
(DB)
altele: zone locuibile, 58,0 55,7 54,21 53,2 52,9 50
zone rezidențiale
Tendința generală a nivelului de zgomot este de scădere pe tipurile de medii analizate în 2019 față de
2015, însă în cazul categoriilor parcuri, zone de recreere și odihnă și a zonelor rezidențiale, valorile
sunt peste limitele admise de 45 dB, respectiv 50 dB. În ceea ce privește expunerea persoanelor și a
clădirilor la nivele de zgomot ce depășesc anumite limite, traficul rutier prezintă cea mai mare sursă
de poluare sonoră, generând cel mai mare nivel de expunere.
În conformitate cu Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, a fost
elaborată harta strategică de zgomot pentru municipiul Brăila, aprobată de către Primăria municipiului
Brăila în 2019. Planurile de acțiune nu au fost realizate (termen finalizare iulie 2018). (RSM Brăila,
2020). În decursul aceluiași an, au fost aprobate hărți strategice de zgomot pentru căile ferate din
interiorul municipiului Brăila de către Ministrului Transporturilor. Anterior, a fost realizată și aprobată
harta de zgomot (2017) și planurile de acțiune (2018) pentru Portul Brăila de către Ministrului
Transporturilor (RSM Brăila, 2020).
2.9. CALITATEA APEI

În conformitate cu cerințele Directivei Cadru Apă, rețeaua hidrografică a fost delimitată în corpuri de
apă, de suprafață și de subteran, acestea fiind unități care se utilizează pentru stabilirea, raportarea și
verificarea modului de atingere a obiectivelor de mediu. Evaluarea stării ecologice/potențialului
ecologic a apelor de suprafață se face prin analiza rezultatelor obținute în urma monitorizării râurilor
și lacurilor, iar evaluarea stării chimice a apelor subterane se face prin analiza rezultatelor obținute în
urma monitorizării forajelor din rețeaua hidrogeologică (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
2.9.1. CALITATEA APELOR DE SUPRAFAȚĂ

Corpurile de apă de suprafață se monitorizează în secțiuni de monitorizare, fiecăreia dintre acestea
fiindu-i atribuit un anumit tip de program de monitorizare care este ales în concordanță cu specificul
corpului respectiv: caracteristicile hidromorfologice, caracterul natural, surse de poluare, etc., astfel
încât elementele biologice, fizico-chimice, poluanții specifici, dar și analiza din punct de vedere chimic,
să ofere datele necesare pentru evaluarea acestora (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
Evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic se realizează pe 5 stări de calitate pentru apele de
suprafață, după cum urmează: foarte bună/maxim, bună/bun, moderată/moderat, slabă/slab și
proastă/prost. Obiectivul de mediu pentru un corp de apă de suprafață se consideră a fi atins atunci
când corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potențialul
ecologic maxim sau bun (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
STAREA RÂURILOR
În perioada 2010-2019 au fost monitorizate următoarele corpuri de apă de suprafață de tip râu:
• Dunărea_Chiciu_Isaccea codificat RORW14.1_B4;
57
• Călmățui, care în perioada 2010-2014, era codificat RORW14.1.46_B1, fiind monitorizat prin
secțiunile Groșani, Cireșu și Berteștii de Jos, pentru ca începând cu anul 2015 să fie redelimitat
și împărțit în două corpuri de apă: Călmățui _Izv. _Av. Conf. Buzoel, codificat
RORW14.1.46_B1, având o lungime de 60 km care străbate teritoriul județului Buzău și
Călmățui_Av. Cf.Buzoel_Cf.Dunăre codificat RORW14.1.46_B1b cu o lungime de 79 km, ce
străbate teritoriul județului Brăila;
• Buzău_Cf. Costei_Cf. Siret codificat RORW12.1.82_B6 (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic pentru cele trei corpuri de apă de suprafață,
pentru perioada 2010-2019, au evidențiat următoarele aspecte: Corpul de apă de suprafață Buzău_Cf.
Costei_Cf. Siret, a prezentat în ultimii 2 ani analizați o stare ecologică bună, confirmând atingerea
obiectivului de mediu impus prin Directiva Cadru Apă. În schimb, în cazul corpului de apă de suprafață
puternic modificat Dunărea_Chiciu_Isaccea se observă, în intervalul 2017-2019, o încadrare în
categoria potențial ecologic moderat. Cea mai problematică situație este caracteristică pentru corpul
de apă de suprafață Călmățui_Av. Cf.Buzoel_Cf.Dunăre care prezintă o înrăutățire a calității apelor pe
durata perioadei de analiză prin încadrarea în starea ecologică slabă în intervalul 2017-2019.
STAREA LACURILOR
La nivelul județului Brăila, pe teritoriul aflat în administrarea ABA Buzău-Ialomița, în perioada 2010-
2019 au fost monitorizate șase corpuri de apă de suprafață de tip lac, după cum urmează:
• 1 lac natural - Lacul Ianca codificat ROLW14.1_N3;
• 3 lacuri naturale ce au folosință piscicolă: Lacul Jirlău codificat ROLW12-1-82-33_B1, Lacul
Seaca Movila Miresii codificat ROLW14-1_N5 și Lacul Blasova codificat ROLW14-1_B62a;
• 2 lacuri naturale terapeutice: Lac Sărat Movila Miresii codificat ROLW14-1_N4 și Lac Sărat
Brăila codificat ROLW14-1_N6 (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
Situația evaluării stării ecologice în intervalul 2010-2019 a corpurilor de apă de suprafață de tip lac
este redată în tabelul următor.
TABEL 9. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ DE TIP LAC, 2010-2019
STARE/
DENUMIRE ELEMENTE POTENȚIAL
SECȚIUNE DE AN ELEMENTE POLUANȚI
CORP DE FIZICO- FINAL
MONITORIZARE EVALUARE BIOLOGICE SPECIFICI
APĂ CHIMICE
Lacul Ianca 2010 Slabă Moderată Foarte bună Slabă

2011 Bună Moderată Foarte Bună Moderată
2012 Moderată Moderată Foarte Bună Moderată
2013 neevaluat
2014 neevaluat
Mijloc lac 2015 Moderată Moderată - Moderată
2016 Moderată Moderată - Moderată
2017 Moderată Moderată - Moderată
2018 Slabă Moderată Bună Slabă
2019 neevaluat
Lacul Jirlău 2010 Moderată Moderată Foarte bună Moderată

58
STARE/
APĂ CHIMICE

Mijloc (sat Jirlău) 2013 Moderată Moderată Foarte bună Moderată
Ieșire (sat Vișani) 2014 Moderată Moderată Foarte bună Moderată
2015 - Moderată - -
Lacul 2013 Moderată Moderată Foarte Bună Moderată
Seaca
Movila 2014 Moderată Moderată - Moderată
Miresii 2015 - Moderată - -
Mijloc lac
2010 Moderată Moderată Bună Moderată
2011 Bună Moderată Bună Moderată
Lacul 2012 Bună Moderată Bună Moderată
Blasova 2013 Moderată Moderată Foarte Bună Moderată
Mijloc lac 2014 Moderată Moderată - Moderată
2010 Slabă Moderată Foarte bună Slabă
Lacul Sărat 2011 - Moderată Foarte bună Moderată
Movila
2012 Moderată Moderată Foarte bună Moderată
Miresii
Mijloc lac 2013 - Moderată - -
2018 neevaluat
2019 neevaluat
2010 Slabă Moderată Foarte bună Slabă
2011 Moderată Moderată Foarte bună Moderată
59
STARE/
APĂ CHIMICE
Lacul Sărat 2012 Proastă Moderată - Proastă

Brăila
2013 Proastă Moderată Foarte bună Proastă
Mijloc lac 2014 - Moderată - -
2018 neevaluat
2019 neevaluat
Sursa: ABA Buzău-Ialomița, 2021
Principala cauză care conduce la neatingerea obiectivului de calitate pentru lacurile naturale este
procesul de eutrofizare care este favorizat de următoarele aspecte:
• Amplasarea în zona de câmpie, cu adâncimi mici ceea ce favorizează în perioada de vară
dezvoltarea rapidă a algelor, în special a cyanofitelor;
• În jurul acestor lacuri se desfășoară activități agricole, fapt ce conduce la îmbogățirea apelor
cu nutrienți;
• Popularea și creșterea intensivă a unor specii de pești;
• Influența zonelor de agrement în proximitatea acestor lacuri (RSM România, 2018).
2.9.2. CALITATEA APELOR SUBTERANE

Aprecierea stării calitative a corpurilor de ape subterane se realizează prin compararea valorilor medii
obținute în urma monitorizării forajelor de pe un corp de apă cu valorile de prag stabilite în OM
621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de apă din România (ABA Buzău-
Ialomița, 2021). Starea de calitate a corpurilor de ape subterane nu se poate aprecia numai pe baza
rezultatelor obținute la forajele situate pe teritoriul județului Brăila care este administrat de ABA
Buzău - Ialomița, deoarece ca și în cazul apelor de suprafață, corpurile de ape subterane se întind și
pe teritoriul altor Administrații Bazinale de Apă limitrofe. Prin urmare, evaluarea stării chimice a
corpurilor de ape subterane, mai sus menționate, se realizează pe baza datelor obținute pentru toate
forajele din rețeaua națională hidrogeologică care se întind atât pe raza județului Brăila, cât și a
județelor limitrofe (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
TABEL 10. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APE SUBTERANE, 2010-2017
CORPUL DE DENUMIRE CORP DE APĂ STARE CHIMICĂ A CORPURILOR DE APE SUBTERANE

APĂ SUBTERANĂ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
SUBTERANĂ
ROIL 04 Conul aluvial Buzău slabă bună bună bună bună bună slabă bună
ROIL 06 Lunca râului Călmățui slabă slabă slabă slabă slabă slabă bună bună
ROIL 07 Câmpia Brăilei slabă bună bună slabă bună bună bună bună
ROIL 09 Călmățuiul de Sud bună bună slabă bună bună bună bună bună
ROSI 05 Câmpia Siretului Inferior bună bună bună bună bună bună bună bună
60
CORPUL DE DENUMIRE CORP DE APĂ STARE CHIMICĂ A CORPURILOR DE APE SUBTERANE

APĂ SUBTERANĂ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
SUBTERANĂ
RODL 07 Lunca Dunării (Hârșova - slabă slabă slabă bună bună bună bună slabă
Brăila).
Sursa: ABA Buzău-Ialomița, 2021
În anul 2017, 5 corpuri de apă subterană au fost încadrate în stare calitativă (chimică) bună,
îndeplinind astfel standardul de mediu, în timp ce un corp de apă freatică a fost încadrat în stare
calitativă (chimică) slabă (RODL07). Indicatorii care determină încadrarea în starea chimică slabă
pentru corpul de apă subterană RODL07 sunt NH4+, Cl-, SO42- (SCA România, 2018).
2.9.3. PRINCIPALII POLUATORI AI APELOR DE SUPRAFAȚĂ

Monitorizarea surselor potențial poluatoare care evacuează ape uzate epurate într-un receptor
natural (emisar) intră în atribuțiile ABA Buzău-Ialomița prin analizarea parametrilor de calitate înscriși
în autorizațiile de gospodărirea apelor (ABA Buzău-Ialomița, 2021). La nivelul județului Brăila sunt
identificate următoarele tipuri de folosințe ce evacuează apele uzate în receptori naturali: 5 folosințe
de apă de tip aglomerări umane, 2 folosințe de apă cu activități de zootehnie, 1 folosință de apă cu
activitate în industria alimentară, 2 folosințe de apă cu activități de justiție, 1 folosință de apă cu
activitate în construcția de nave și structuri plutitoare, 1 folosință de apă ce sortează agregate
minerale și 1 folosință de apă cu activitate în industria vinificației la care se monitorizează apele uzate
epurate evacuate (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
La nivelul anului 2018 au fost individualizate o serie de surse potențiale de poluare IPPC (conform
ANPM, 2019), după cum urmează:
• SC Electrocentrale Grup SA - Sucursala Chiscani (fosta SC Termoelectrica SA Suc
Electrocentrale), comuna Chiscani
• SC Laminorul SA, municipiul Brăila
• SC Promex SA, municipiul Brăila
• SC Air Liquide România SRL, municipiul Brăila
• SC Tracon SRL, municipiul Brăila
• SC Super EGGS SRL (fosta SC Agrimon SRL), localitatea Oprișenești, Ferma Plopu
• SC Super EGGS SRL (fosta SC Agrimon SRL/SC Drymon SRL/fost SC Maragri Impex SRL),
localitatea Oprișenești, Ferma Oprișenești
• SC Super EGGS SRL (fosta SC Agrimon SRL/SC Drymon SRL), localitatea Oprișenești, Ferma
Traian
• SC Super EGGS SRL (fosta SC Drymon SRL/SC Maragri Impex SRL), localitatea Oprișenești,
Ferma Pietroiu 1
• SC TEBU Consult Invest SRL (fosta SC Vegetal Trading SRL), comuna Tufești, Ferma 1
• SC Super EGGS SRL (fosta SC Drymon SRL/SC Maragri Impex SRL), localitatea Oprișenești,
Ferma Pietroiu 2
• SC Cruciani Impex SRL, comuna Dedulești
• SC Setcar SA, municipiul Brăila
61
• SC Ferma Buzoiană SRL - Ferma Surdila Greci

• SC Ecoavis Best Proiect SRL , CIE 31.1NCP560, Ferma Făurei
• SC Codintensiv SRL, Făurei
• SC Complexul de Creștere a porcilor SRL, comuna Tichilești
• SC OMV Petrom SA sat Perișoru (extravilan), oraș Ianca, stația de bioremediere Ianca (ANPM,
2019).
2.10. CALITATEA SOLULUI

2.10.1. TERENURI AFECTATE DE DIVERȘI FACTORI LIMITATIVI
Calitatea solului poate fi afectată de restricții determinate de factori naturali și antropici. Influențele
dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor și a funcțiilor solurilor, respectiv în
capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este și mai grav, în afectarea calității produselor agricole și
a securității alimentare, cu urmări serioase asupra calității vieții omului (RSM România, 2018).
Restricții ale calității solurilor, cu referire la degradare și potențial productiv redus (RSM Brăila, 2020)
au fost evidențiate în următoarele situații:
• Soluri sărăturate sau afectate de sărăturare: solonceacuri, solonețuri, complex de
solonceacuri-solonețuri cu un potențial productiv foarte redus (pajiști foarte slabe);
cernoziomuri sărăturate (salinizate și alcalizate); soluri aluviale sărăturate (salinizate și
alcalizate). Dacă salsodisolurile în majoritate au origine primară, procesele de sărăturare pe
cernoziomuri și soluri aluviale sunt de origine antropică (secundară) și au apărut în condițiile
îndiguirii și neaplicării lucrărilor ameliorative în lunci, a pierderilor de apă din amenajările
pentru irigații, dar și a ridicării nivelului pânzei freatice și a neaplicării tehnologiilor
ameliorative corespunzătoare (RSM Brăila, 2020).
• Soluri afectate de exces de umiditate. Apariția umidității excesive ca urmare a aplicării
normelor de udare incorecte sau a excesului de precipitații (mai ales pe solurile cu textură
fină) în anumite perioade ale anului (OSPA Brăila, 2021).
• Soluri afectate de compactare. În luncă aceste soluri sunt frecvente. S-au format datorită
configurației litologice favorabile (prezența cu preponderență a fracțiunilor fine în stratul
arabil) cât și prin efectuarea lucrărilor agricole în condiții de umiditate ridicată, toamna târziu.
În câmpie procesele de compactare sunt localizate frecvent la adâncimea părții inferioare a
stratului arabil (talpa plugului) datorându-se măsurilor agrotehnice aplicate necorespunzător
(RSM Brăila, 2020).
• Soluri nisipoase afectate de eroziune eoliană. Datorită texturii grosiere, a fertilității reduse și
a vegetației slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflației, reclamând
intervenții de fixare și aplicarea unor sisteme de agricultură ameliorativă specifice. După anul
1991, odată cu defrișările intense ale plantațiilor de vii și tăierea necontrolată a perdelelor
forestiere, fenomenul de eroziune prin deflație pe aceste soluri s-a accentuat (RSM Brăila,
2020). Solurile afectate de eroziune eoliană au volum edafic mic, capacitate de reținere a apei
redusă și suferă de pe urma secetei, având fertilitate scăzută (RSM România, 2019).
• Zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole. În cadrul
Ordinului nr. 1552-743/2008 (emis de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale) pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există
surse de nitrați din activități agricole, în cadrul județului Brăila erau menționate 40 de UAT-
uri. Ulterior, în anul 2013, în urma consultărilor cu Comisia Europeană, s-a agreat ca România
să nu mai desemneze zone vulnerabile la nitrați, ci să aplice prevederile Codului de bune
62
practici agricole și măsurile din programele de acțiune pe întreg teritoriul țării (RSM România,
2019).
Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimice Brăila a realizat, pentru anul 2013, un inventar al
suprafețelor afectate de diferite procese naturale, redat în tabelul de mai jos. Conform acestor date
se constată că zone considerabile sunt afectate de procese de salinizare și sodizare (35939,99 ha),
gleizare (33687,12 ha), ș.a.
TABEL 11. SUPRAFAȚA TERENURILOR AGRICOLE AFECTATE DE DIVERȘI FACTORI LIMITATIVI AI CAPACITĂȚII
PRODUCTIVE (HA)
TIP DE PROCES SUPRAFAȚĂ (HA) % DIN TOTALUL SUPRAFEȚEI AGRICOLE

Gleizare 33687,12 8,70
Salinizare 17469,75 4,51
Sodizare 6042,95 1,56
Salinizare și sodizare 35939,99 9,28
Eroziune 770,00 0,20
Relief de dune 21540,00 5,60
Total 115451,81 29,82
Sursa: OSPA Brăila citat în RSM Brăila, 2020
Aceste restricții sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.),
fie de acțiuni antropice agricole și industriale. Factorii menționați pot acționa sinergic în sens negativ,
având ca efect scăderea calității solurilor și chiar anularea funcțiilor acestora (RSM Brăila, 2020).
2.10.2. PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR

Presiunile asupra stării de calitate a solurilor sunt reprezentate de utilizarea nerațională a
îngrășămintelor chimice, a pesticidelor, depozitarea deșeurilor etc.
UTILIZAREA ȘI CONSUMUL DE ÎNGRĂȘĂMINTE. Utilizarea îngrășămintelor chimice în agricultură
prezintă o variație multianuală legată de necesarul din sol sau de deficitul în anumiți nutrienți în diferiți
ani (RSM România, 2019).
În acest sens, situația aplicării fertilizanților chimici pe terenurile agricole evidențiază o tendință
ascendentă în perioada 2015-2019. Din totalul îngrășămintelor utilizate la nivelul ultimului an de
referință, cele pe bază de azot reprezintă 53,7%, cele cu fosfor 44,4%, iar cele pe bază de potasiu 1,9%.
Referitor la arealele de aplicare se constată că cea mai întinsă suprafață fertilizată a fost înregistrată
în anul 2019.
TABEL 12. SUPRAFAȚA TERENURILOR PE CARE S-AU APLICAT ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE, 2015-2019
2015 2016 2017 2018 2019

ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE
SUPRAFAȚA (HECTARE)
azotoase 104467 217800 227840 230164 248578
fosfatice 104467 217800 227840 230164 248578
potasice 28174 11200 14520 14520 21886
63
Sursa: INS, Tempo Online
Cantitatea de îngrășăminte naturale aplicate a înregistrat o scădere semnificativă în anul 2016, urmată
de o tendință ușor ascendentă, ajungând la 253440 tone substanță activă la nivelul ultimului an de
referință. În consecință, suprafața fertilizată a înregistrat o evoluție similară, fiind de 7680 ha în 2019.
TABEL 13. CANTITATEA DE ÎNGRĂȘĂMINTE NATURALE UTILIZATE ÎN AGRICULTURĂ ȘI SUPRAFAȚA

FERTILIZATĂ (2015-2019)
2015 2016 2017 2018 2019
îngrășăminte naturale (tone substanță activă) 668700 204800 214640 214640 253440
suprafața pe care au fost aplicate (ha) 36350 6400 6850 6580 7680
CONSUMUL DE PRODUSE DE PROTECȚIA PLANTELOR (FITOSANITARE). Produsele de uz fitosanitar

utilizate sunt erbicidele, insecticidele și fungicidele, cu rolul de a permite o dezvoltare optimă a
culturilor agricole. Analiza situației utilizării acestora, în intervalul 2015-2019, este evidențiată în
tabelul de mai jos. La nivelul ultimului an de referință, din totalul consumului de produse de protecție
a plantelor, erbicidele reprezintă 67,3%, fungicidele 21,8% iar insecticidele doar 10,9 %.
TABEL 14. UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR, 2015-2019
ANII
PRODUSE FITOSANITARE UNITATE MĂSURĂ
2015 2016 2017 2018 2019
insecticide kg substanță activă 9002 6638 7125 7314 9340
fungicide kg substanță activă 33221 56415 58420 57830 18680
erbicide kg substanță activă 36733 57467 65290 66953 57580
SITUAȚIA AMENAJĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE/AGRICOLE. La nivel județean, principalele

tipuri de amenajări de îmbunătățiri funciare (pentru irigații, lucrări de desecare-drenaj și pentru lucrări
antierozionale) sunt repartizate, la nivelul anului 2019, după cum urmează:
• suprafața totală amenajată pentru irigații - 377077 ha;
• suprafața totală amenajată cu lucrări de desecare - 268100 ha.
Suprafața totală amenajată pentru irigații este constituită aproape integral din terenuri agricole,
înregistrându-se o ușoară diminuare în perioada 2015-2019. De altfel, se constată că, cea mai mare
parte a suprafeței agricole prezintă amenajări pentru irigații.
TABEL 15. SUPRAFAȚA TERENURILOR AMENAJATE CU LUCRĂRI DE IRIGAȚII, 2015-2019
CATEGORII DE FOLOSINȚĂ A 2015 2016 2017 2018 2019

TERENURILOR
ha
suprafața totală amenajată 377077 377077 377077 377077 377077
suprafața agricolă amenajată 357488 357476 357473 357471 357469
64
CATEGORII DE FOLOSINȚĂ A 2015 2016 2017 2018 2019

TERENURILOR
ha
teren arabil 325711 325699 325697 325695 325693
Sursa: INS, Tempo Online Sursa: INS, Tempo Online
În prezent, există 13 sisteme de irigații, cea mai mare extindere având-o amenajările Terasa Brăilei,
I.M.B. (Insula Mare a Brăilei) și Ialomița Călmățui, însumând împreună 53% din suprafața totală.
TABEL 16. CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE IRIGAȚII, 2021

SUPRAFAȚA
NR. CRT. AMENAJARE
BRUTĂ NETĂ
1 Terasa Brăilei 71480 67439
2 I.M.B. (Insula Mare a Brăilei) 68934 64661
3 Ialomița Călmățui 59807 57429
4 Terasa Viziru 33905 32658
5 Nămoloasa Măxineni 30635 29928
6 Ianca Surdila Greci 28522 26761
7 Călmățui Gropeni Chiscani 16190 15608
8 Grădiștea Făurei Jirlău 15881 14605
9 Latinu Vădeni 13992 13099
10 Lunca Râu Buzău 6608 6453
11 Brăila Dunăre Siret 3784 3625
12 Noianu Chiscani 1784 1780
13 B.H. Călmățui 25555 23426
Total Filiala IF Brăila 377077 357472
Sursa: ANIF Brăila, 2021
Utilizarea irigațiilor este indispensabilă în condițiile climatului temperat continental cu caracter de

excesivitate specific județului Brăila (RSM Brăila, 2020). Cu toate acestea, suprafața agricolă irigată
efectiv cu cel puțin o udare este mult mai redusă, însumând 140615 ha la nivelul ultimului an de
referință, ceea ce reprezintă 39,3% capacitate utilizată.
Suprafața totală amenajată cu lucrări de desecare s-a menținut constantă în intervalul 2015-2019,
fiind de 268100 ha, din care 92% terenuri agricole. Pe categorii de folosință, majoritatea lucrărilor de
desecare au fost aplicate pe terenurile arabile. Cele mai importante sisteme de desecare din județ
sunt I.M.B. (Insula Mare a Brăilei), Ialomița Călmățui, Terasa Brăilei și Nămoloasa Măxineni, împreună
însumând peste 66% din suprafața totală amenajată la nivel județean.
65
TABEL 17. CARACTERISTICILE AMENAJĂRILOR DE DESECARE, 2021
SUPRAFAȚA
NR. CRT. AMENAJARE
BRUTĂ NETĂ
1 Terasa Brăilei 32871 31743
2 I.M.B. (Insula Mare a Brăilei) 69241 65571
3 Ialomița Călmățui 44552 42997
4 Terasa Viziru 19266 18118
5 Nămoloasa Măxineni 30640 27419
6 Ianca Surdila Greci 9905 8615
7 Călmățui Gropeni Chiscani 17129 16118
8 Grădiștea Făurei Jirlău 2738 3697
9 Latinu Vădeni 13079 10721
10 Lunca Râu Buzău 649 649
11 Brăila Dunăre Siret 4854 4629
12 Noianu Chiscani 150 132
13 B.H. Călmățui 23026 18505
Total Filiala IF Brăila 268100 248914
Sursa: ANIF Brăila, 2021
2.11. STAREA PĂDURILOR

2.11.1. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
Suprafața fondului forestier în județul Brăila, în anul 2019, era de 28328 ha, din care 89,4% este
reprezentată de păduri de foioase, iar restul este ocupat de alte terenuri (din fondul forestier) (Garda
Forestieră Focșani, 2021). În ceea ce privește tipurile de proprietate, se constată că circa 81,3% din
fondul forestier (23022 ha) se află în proprietatea statului, 16,3% aparține persoanelor fizice și juridice,
iar restul de 2,4% reprezintă proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.
În profil teritorial, la nivelul UAT-urilor din județ, repartiția suprafețelor fondului forestier aflat în
administrarea Direcției silvice Brăila este evidențiată în tabelul următor, pe cele trei ocoale silvice:
Brăila, Ianca și Lacu Sărat.
TABEL 18. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER ADMINISTRAT DE DIRECȚIA SILVICĂ BRĂILA, 2020
TOTAL SUPRAFAȚĂ SUPRAFAȚĂ PAZA CU
NR.CR ADMINISTRATĂ FĂRĂ OCOALE
UAT de stat privat (PF; PJ; UAT) CONTRACT PRIVATE
T
ha ha ha ha
Ocolul silvic Brăila
1 Brăila 137.08
66

T
ha ha ha ha
2 Berteștii de Jos 2671.84
3 Frecăței 2265.48
4 Mărașu 1265.96 70
5 Măxineni 118.79
6 Siliștea 136.31 78 88
7 Stăncuța 1101.54 254
8 Vădeni 1642.25
Total 9339.25 148 88 254
Ocolul silvic Ianca
1 Bărăganul 0 0
2 Berteștii de Jos 250.49 102.12 939.8
3 Însurăței 555.37 447.41
4 Bordei Verde 0 0
5 Ciocile 0 14
6 Cireșu 562.88 0
7 Dudești 457.94 13.1 7.5
8 Galbenu 0 0
9 Gemenele 0 0
10 Grădiștea 266.75 0 366.65
11 Jirlău 234.5 102.92
12 Mircea Vodă 235.31 14.15
13 Movila Miresii 0 0
14 Racoviță 76.2 0 26.86
15 Râmnicelu 0 94.2 514.92
16 Romanu 0 0
17 Roșiori 19.7
18 Salcia Tudor 0 0
19 Scorțaru Nou 127.72 41.43 90.78
20 Surdila-Găiseanca 0 22.52
21 Surdila-Greci 463.38 14.54
22 Șutești 54.71 67.25 260.79
23 Traian 0 0
24 Ulmu 265.15 37.4
25 Unirea 0 66.23
26 Victoria 7.5 0
27 Vișani 1145.32 10 50.56
28 Viziru 0 0
29 Zăvoaia 125.85 36.75
30 Făurei 157.25 3.56
31 Ianca 0.7 21.47
32 Stăncuța 0 0
67

T
ha ha ha ha
Total 4987.02 1128.75 58.06 2199.8
Ocolul silvic Lacu Sărat
1 Brăila 547.85
2 Chiscani 1089.10 17.69 16.5
3 Mărașu 292.41 7.10
4 Tufești 550.40
5 Gropeni 428.99 5.40
6 Tichilești 544.45
7 Stăncuța 4963.95 12.00 459.90 709.57
8 Berteștii de jos 7.10 939.50
9 Romanu 0.00 66.20
10 Cazasu 0.00 11.30
11 Tudor 0.00 16.00
Vladimirescu
Total 8424.25 135.69 476.4 1649.07
Sursa: Direcția Silvică Brăila, 2021
Repartiția pădurilor pe grupe de specii evidențiază că cea mai mare suprafață este ocupată de foioase
moi (17585 ha), urmată de foioase tari (7080 ha) și cvercinee (651 ha) (Garda Forestieră Focșani, 2021).
În raport de funcțiile pe care le îndeplinesc pădurile se clasifică în două grupe funcționale:
• grupa I, cuprinde păduri cu funcții speciale de protecție a apelor, a solului, a climei și a
obiectivelor de interes național, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului și
ecofondului, precum și pădurile din ariile naturale protejate de interes național;
• grupa a II-a, cuprinde păduri cu funcții de producție și de protecție, în care se urmăresc
realizarea masei lemnoase de calitate superioară și a altor produse ale pădurii, precum și,
concomitent, protecția calității factorilor de mediu (Codul Silvic - Legea 46/2008).
La nivelul județului Brăila, pădurile cu funcții speciale de protecție cuprind mai multe subgrupe
funcționale, a căror distribuție este evidențiată în tabelul de mai jos.
TABEL 19. PĂDURI CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE
NR. CRT. TIPUL DE PĂDURE SUPRAFAȚA (HA)

1. de protecție a apelor 8125,37
2. de protecție a terenurilor degradate 1224,07
3. de protecție contra factorilor climatici 3915,12
4. pentru recreere 28,69
5. rezervații semințe 106,99
6. destinate ocrotirii unor specii de faună 1989,81
Sursa: Garda Forestieră Focșani, 2021
68
FIGURA 3. PONDEREA FONDULUI FORESTIER DIN TOTAL SUPRAFAȚĂ UAT (%), 2020
Sursa: Direcția Silvică Brăila
69
2.11.2. PĂDURI AFECTATE

STAREA DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR. Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor include urmărirea
manifestărilor fizice și fiziologice a arborilor, defolierea, precum și vătămările cauzate de vânat și
animale domestice, insecte, ciuperci, agenți abiotici și antropici, incendii, etc. (PRDSE, 2014). În
general, starea de sănătate a pădurilor la nivel județean este apreciată a fi favorabilă, nefiind
înregistrate pagube semnificative care să afecteze fondul forestier (Direcția Silvică Brăila, 2021).
Toate trupurile de pădure administrate de Ocolul Silvic Ianca au fost afectate în ultimii 3 ani de secetă.
Arboretele prezintă fenomen de uscare de la slab la puternic, cele mai afectate fiind localizate în zona
râului Buzău, în UAT-urile: Surdila-Greci, Făurei, Vișani, Jirlău, Grădiștea. Regularizarea râului Buzău
are o influență negativă în starea actuală a arboretelor determinată de lipsa inundațiilor în arborete
iubitoare de apă din tipul natural de pădure (zăvoaie de plop și salcie) (Direcția Silvică Brăila, 2021).
De asemenea, o situație nefavorabilă a pădurilor este cauzată de tăierile abuzive, ilegale.
Analiza incendiilor de pădure produse între anii 2014-2018, evidențiază că cele mai mari suprafețe
afectate au fost înregistrate în anii 2014 și 2018, iar în anii 2016 și 2017 nu au fost evidențiate astfel
de evenimente.
SUPRAFEȚE DE PĂDURE PARCURSE CU TĂIERI. Acțiunile de recoltare a arborilor din pădure, în
vederea valorificării lemnului și pentru asigurarea condițiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-
au desfășurat prin executarea de tăieri (SAS, 2019).
Evoluția suprafețelor de pădure parcurse cu tăieri, pe tipuri de lucrări, pentru intervalul 2015-2019
este evidențiată în tabelul următor. La nivelul ultimului an de referință, suprafața afectată a fost de
359 ha, în cea mai mare parte tăieri de regenerare în codru (44%) și tăieri de regenerare în crâng (44%).
TABEL 20. SUPRAFAȚA PARCURSĂ DE TĂIERI PE TIPUL DE TĂIERI ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2015-2019
TIPUL DE TĂIERI SUPRAFAȚA PARCURSĂ CU TĂIERI (HA)
2015 2016 2017 2018 2019

suprafața totală parcursă cu tăieri 426 296 308 360 359
tăieri de regenerare în codru, din care: 179 117 178 126 158
-tăieri succesive - - - - -
-tăieri progresive - - - - -
-tăieri grădinărite - - - - -
-tăieri rase 179 117 178 126 158
tăieri de regenerare în crâng 166 149 96 181 158
tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab 81 30 34 53 43
productive și degradate
tăieri de conservare - - - - -
Analizând evoluția volumului de lemn recoltat în intervalul 2015-2019 se constată că cea mai mare
cantitate a fost de 74,95 mii m3 la nivelul anului 2019, predominant specii moi .
70
TABEL 21. EVOLUȚIA VOLUMULUI DE MASĂ LEMNOASĂ RECOLTATĂ PE PRINCIPALELE SPECII (MII M3), 2015-
2019
VOLUMUL DE MASĂ LEMNOASĂ RECOLTAT (MII

2015 2016 2017 2018 2019
M3 )
total, din care: 67,9 57,28 65,88 67,78 74,95
stejar 0,1 0,1 0,4 0,4 0,2
diverse specii tari 5,7 6,78 7,68 8,29 9,25

diverse specii moi 62,1 50,4 57,8 59,09 65,5
2.11.3. INVESTIȚII PENTRU PROTECȚIA ȘI EXTINDEREA PĂDURILOR

În conformitate cu prevederile Codului Silvic (Legea 46/2008), cu modificările și completările
ulterioare, județul în care suprafața fondului forestier reprezintă mai puțin de 30% din suprafața totală
a acestuia este considerat zonă deficitară în păduri. În această categorie se încadrează și județul Brăila,
cu circa 6%, situându-se la nivel național pe poziția a patra (RSM România, 2020). Însă, în profil
teritorial, distribuția spațială la nivel de UAT evidențiază diferențieri considerabile. Astfel, cea mai
mare pondere a suprafețelor ocupate de păduri și altă vegetație forestieră se înregistrează în
comunele Berteștii de Jos (36,3 %), Stăncuța (29,3 %), Vișani (15,7%), municipiul Brăila (15,7%)
Chiscani (11%) și Vădeni (10,5%). Circa 86% dintre UAT-uri prezintă sub 10% fond forestier. Dintre
acestea, cea mai critică situație este caracteristică pentru opt UAT-uri, care conform datelor Direcției
Silvice Brăila și INS nu identifică suprafețe forestiere.
La nivel național, pentru perioada următoare, se preconizează o majorare a suprafeței ocupate cu
vegetație forestieră, cu prioritate în județele deficitare, prin împăduriri în terenuri degradate inapte
pentru agricultură și prin împăduriri în vederea realizării Sistemului național de perdele forestiere de
protecție (RSM România, 2019). De asemenea, s-a evidențiat necesitatea unei prioritizări a planurilor
de împădurire, mai ales a zonelor de câmpie care au foarte puține păduri (RSM România, 2019).
Regenerarea pădurilor este un proces de înnoire sau de refacere a generațiilor de arbori în locul celor
exploatate sau distruse din diferite cauze (de exemplu, doborâturi de vânt etc.) (RSM România, 2019).
Evoluția suprafețelor de păduri regenerate a cunoscut o dinamică oscilantă, prezentând cea mai
semnificativă extindere la începutul intervalului analizat, în timp ce la nivelul ultimului an de referință
însumează 368,13 ha.
TABEL 22. EVOLUȚIA SUPRAFEȚELOR DE PĂDURI REGENERATE LA NIVEL JUDEȚEAN (HA)
TIP 2015 2016 2017 2018 2019
regenerare artificială (împăduriri) - ha 398,39 246,18 287,68 136,84 206,44
regenerare naturală - ha 203,89 108,07 100,82 147,78 161,69
total suprafețe regenerate - ha 602,28 354,25 388,5 284,62 368,13
În ceea ce privește perdelele forestiere de protecție se constată că acestea nu au fost realizate, dar
sunt întocmite și avizate următoarele documentații tehnice în fazele Studiu de fezabilitate și Proiect
tehnic de execuție, pentru perdelele forestiere de protecție a drumului național 2B, după cum
urmează:
71
• Lungimea 11.569 km, suprafață 34,25 ha, pentru pozițiile km: 38+500 – 40+200 (….) 59+850 –
60+200 (UAT: Surdila-Greci, Surdila-Găiseanca și Mircea Vodă);
• Lungimea 9,517 km, suprafață 28,065 ha, pentru pozițiile km: 60+210 – 60+350 (….) 81+000 –
81+700 (UAT: Ianca și Traian) ( Garda Forestieră Focșani, 2021).
2.11.4. ÎMPĂDURIREA DE NOI TERENURI, ÎN SPECIAL CELE NEPRODUCTIVE

Creșterea suprafețelor de pădure se realizează prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara
fondului forestier național și a terenurilor cu destinație agricolă, în vederea îmbunătățirii condițiilor
de mediu și a optimizării peisajului, a asigurării și creșterii recoltelor agricole, a prevenirii și combaterii
eroziunii solului, a protejării căilor de comunicație, a digurilor și a malurilor, a localităților și a
obiectivelor economice, sociale și strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă
destinație decât cea silvică (RSM România, 2019). Terenurile degradate pot fi ameliorate prin lucrări
de împădurire, în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic și a îmbunătățirii
condițiilor de mediu (RSM România, 2018).
De altfel, Strategia Forestieră Națională (2017) prevede o majorare a suprafeței ocupate cu vegetație
forestieră, cu prioritate în județele deficitare, printre care și Brăila, prin împăduriri de terenuri
degradate inapte pentru agricultură și prin împăduriri în vederea realizării Sistemului național de
perdele forestiere de protecție.
Terenurile degradate și neproductive însumau 8105 ha în anul 2019, reprezentând 1,7% din suprafața
totală a județului. În profil teritorial (fig. 15), cele mai extinse areale (cu peste 300 ha) se află localizate
în 8 UAT-uri, respectiv Frecăței (1108 ha), Stăncuța (702 ha), Chiscani (655 ha), Însurăței (505 ha),
Cireșu (499 ha), Tudor Vladimirescu (481 ha), Măxineni (437 ha) și Mircea Vodă (318 ha). Împreună,
acestea cuantifică 58,1 % din totalul terenurilor degradate și neproductive din județ.
Împădurirea este considerată ca fiind cea mai eficientă și în același timp cea mai ecologică metodă de
stopare sau de diminuare a proceselor de degradare precum și de reintroducere în circuitul productiv
al terenurilor degradate (PRDSE, 2014).
72
FIGURA 4. TERENURI DEGRADATE ȘI NEPRODUCTIVE (HA), 2019
Sursa: Direcția pentru Agricultură Județeană Brăila
73
2.12. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

2.12.1. CANTITĂȚI ȘI CATEGORII DE DEȘEURI
DEȘEURI MUNICIPALE
În perioada 2015-2018, cantitatea totală de deșeuri municipale generată a prezentat o scădere până
în 2017, pentru ca la nivelul ultimului an de referință să fie evidențiată o ușoară creștere, ajungând la
95,30 mii tone. Evoluția generării deșeurilor municipale indică o creștere a cantității de deșeuri
menajere colectate, semnificativ mai mare a aceleia în amestec față de cea colectată selectiv. De altfel,
cea mai mare pondere o prezintă deșeurile menajere și asimilabile, cu o varietate de surse de
proveniență dintre care cele mai importante ar fi gospodăriile, unitățile economice și instituțiile.
TABEL 23. EVOLUȚIA CANTITĂȚILOR DE DEȘEURI MUNICIPALE GENERATE (MII TONE), 2015-2018
DEȘEURI MUNICIPALE 2015 2016 2017 2018
1 deșeuri menajere colectate 53,03 56,82 58,32 60,02
1.1 în amestec 52,9 56,8 57,43 59,51
1.2 selectiv 0,1 0,02 0,89 0,52
2 deșeuri din servicii municipale (stradale, piețe, grădini, 19,6 22,01 18,01 16,63
parcuri și spații verzi)
3 deșeuri din construcții și demolări 28,7 4,21 3,68 6,53
4=1+2+3 total deșeuri municipale colectate 101,3 83,04 80,01 83,18
5 deșeuri menajere generate și necolectate (estimat) 12,4 11,46 11,78 12,12
6= 4+5 total deșeuri municipale generate 113,7 94,5 91,79 95,30
În ceea ce privește cantitatea deșeurilor provenite din construcții și demolări, se constată o scădere
semnificativă până în 2017, urmată de o ușoară creștere la nivelul ultimului an de referință. Curba
descendentă se explică prin reducerea semnificativă a lucrărilor de infrastructură la nivel județean
Trebuie menționat că anul 2018 reprezintă ultimul an pentru care există date validate de către Agenția
Națională pentru Protecția Mediului referitoare la generarea deșeurilor municipale (APM Brăila, 2021).
Totuși, în anul 2019, se consideră că a fost generată o cantitate de 92979 tone deșeuri municipale din
care cea mai mare pondere au avut-o deșeurile menajere (generate în amestec de populație), urmate
de deșeurile similare (generate de operatorii economici și instituții). Circa 2,0% din deșeurile generate
au fost colectate separat (reciclabile) și cca. 9,2% nu au fost colectate (PJGD Brăila, 2021).
Având în vedere existența mai multor baze de date provenite de la mai multe surse (operatorii de
salubritate, APM Brăila, UAT-uri și ADI ECO Dunăre Brăila) au fost constatate diferențe considerabile
în ceea ce privește cantitatea colectată (total și pe categorii de deșeuri, respectiv medii de rezidență)
pe de o parte dar și între cantitățile colectate și cantitățile depozitate. Ca urmare, pentru elaborarea
PJGD Brăila s-a realizat o bază de date cu cantitățile de deșeuri municipale generate în perioada 2015
- 2019, cu valori ajustate. Rezultatele diferite la nivelul raportărilor rezultă din modul de transmitere
74
a datelor de către operatori sau UAT-uri, comunicarea scăzută a datelor în mediul rural, nivelul de
detaliu al datelor transmise etc. (PJGD Brăila, 2021).
TABEL 24. EVOLUȚIA CANTITĂȚILOR DE DEȘEURI MUNICIPALE GENERATE, VALORI AJUSTATE, 2015-2019
CANTITATEA DE DEȘEURI MUNICIPALE (TONE/AN)

TIPURI DE DEȘEURI MUNICIPALE
2015 2016 2017 2018 2019
deșeuri menajere și similare colectate în amestec, 63.781 67.165 68.113 68.512 72.945
din care:
de la populație 47.190 50.427 51.778 51.916 57.257
Brăila 34.016 36.344 37.391 37.599 49.362
alte localități urbane 3.492 3.733 3.813 3.795 1.723
rural 9.682 10.351 10.574 10.522 6.172
de la agenți economici și instituții 16.591 16.737 16.335 16.596 15.688
Brăila 13.621 13.790 13.388 13.758 13.829
alte localități urbane 1.127 1.108 1.088 1.067 148
rural 1.843 1.840 1.859 1.772 1.710
deșeuri menajere și similare colectate separat de 75 33 885 519 1.742

operatori de salubrizare, din care:
deșeuri menajere colectate separat 75 33 379 319 1.461
Brăila 75 33 379 319 376
alte localități urbane 0 0 0 0 72
rural 0 0 0 0 1.013
deșeuri similar colectate separat 0 0 506 201 281
Brăila 0 0 506 201 232
alte localități urbane 0 0 0 0 0
rural 0 0 0 0 49
deșeuri din grădini și parcuri 1.540 1.598 2.398 3.179 1.872
deșeuri din piețe 1.436 1.522 2.088 1.049 1.030
deșeuri stradale 6.312 6.293 5.018 5.467 5.802
măturat mecanizat 631 629 502 547 580
măturat semimecanic, coșuri stradale, deșeuri 5.681 5.664 4.516 4.920 5.222
abandonate
total deșeuri municipale colectate de operatori de 73.145 76.611 78.502 78.726 83.391
salubrizare
75
CANTITATEA DE DEȘEURI MUNICIPALE (TONE/AN)

TIPURI DE DEȘEURI MUNICIPALE
2015 2016 2017 2018 2019
deșeuri de ambalaje menajere colectate de alți 2.085 2.296 1.736 1.395 1.030
operatori decât operatorii de salubrizare
deșeuri menajere și similare generate și necolectate 17.013 14.193 13.470 13.559 8.558
Brăila 12.472 10.576 10.292 10.897 0
alte localități urbane 1.204 882 721 651 3.400
rural 3.338 2.734 2.456 2.011 5.157,9
total deșeuri municipal generate 92.243 93.100 93.708 93.681 92.979
Sursa: PJGD Brăila, 2021
Cantitățile de deșeuri generate de populația care nu este deservită de servicii de salubritate se

calculează utilizând indici de generare prevăzuți în Planul național de gestionare a deșeurilor: 0,65
kg/loc./zi pentru mediul urban și 0,3 kg/loc./zi pentru mediul rural (RSM România, 2020).
Trebuie menționat că ponderea deșeurilor reciclabile este de aproximativ 30% din total, ce ar trebui
să se regăsească în circuitul colectării selective. Datele privind compoziția deșeurilor menajere nu sunt
determinate prin măsurători, ci sunt estimate pe baza datelor primite de la operatorii de salubritate
În ceea ce privește indicatorul de generare a deșeurilor municipale, în intervalul 2015-2018, s-au
înregistrat unele fluctuații, cea mai mare valoarea fiind înregistrată în 2017.
În anul 2018, a fost colectată prin intermediul operatorilor de salubrizare autorizați sau al serviciilor
de gospodărire din cadrul unor primării, o cantitate de 82670 tone deșeuri, între care, cea mai mare
pondere au reprezentat-o cele menajere (72%), urmate de cele din servicii publice (20%). Cea mai
mare parte a deșeurilor menajere colectate, aproximativ 88% provin de la populație (APM Brăila,
2021).
TABEL 25. INDICATORUL DE GENERARE A DEȘEURILOR MUNICIPALE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2015-2018
2015 2016 2017 2018
Kg/loc./an 149,95 184,31 204,78 197,35
Autoritățile administrativ-teritoriale sunt cele care răspund de asigurarea colectării și gestionării

deșeurilor municipale și au competențe exclusive în ceea ce privește înființarea, organizarea,
gestionarea și coordonarea serviciilor de salubrizare a localităților a căror gestiune poate fi dată în
administrare sau delegată (RSM Brăila, 2020). Ca urmare, dintre cele 44 de unități administrativ-
teritoriale ale județului Brăila, un număr de 5 (orașele Făurei, Ianca și Însurăței și comunele Cazasu și
Jirlău) și-au înființat servicii proprii de salubrizare, iar restul, inclusiv municipiul Brăila, au delegat
activitatea către 11 operatori de salubrizare autorizați din punct de vedere al protecției mediului. După
punerea în funcțiune a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) toate aceste
contracte vor înceta (PJGD Brăila, 2021).
Cea mai mare parte a deșeurilor municipale colectate (de la 35 UAT) sunt stocate temporar înainte de
a fi transportate către eliminare la depozit în opt puncte de colectare dotate cu containere de mare
76
capacitate (32mc) (APM Brăila, 2021). Aceste puncte de colectare au fost realizate ca o soluție
tranzitorie până la punerea în funcțiune a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)
(APM Brăila, 2021).
TABEL 26. REȚEAUA DE PUNCTE DE COLECTARE A DEȘEURILOR MENAJERE DIN MEDIUL RURAL ÎN JUDEȚUL
BRĂILA, 2019
NR.
PUNCTUL DE COLECTARE UAT-URI ARONDATE
CRT.
1. Bărăganul Bărăganul, Cireșu, Ciocile, Dudești, Roșiori, Victoria, Ulmu, Zăvoaia
2 Frecăței Frecăței, Mărașu
3. Jirlău Jirlău
4. Măxineni Măxineni, Gemenele, Romanu, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Grădiștea,

Racovița
5. Movila Miresii Movila Miresii, Râmnicelu, Șutești
6 Surdila-Găiseanca Mircea Voda, Surdila-Găiseanca
7 Traian Traian, Unirea, Tudor Vladimirescu
8 Tufești Tufești, Tichilești, Viziru, Stăncuța, Berteștii de Jos, Galbenu, Vișani,

Gropeni, Bordei Verde
Evoluția cantităților de deșeuri menajere colectate în județul Brăila, pe medii, în perioada 2015-2018
indică o evoluție ușor oscilantă. La nivelul ultimului an de referință se constată că 88% din cantitatea
generată este colectată din mediul urban (APM Brăila, 2021).
FIGURA 5. EVOLUȚIA CANTITĂȚILOR DE DEȘEURI MENAJERE COLECTATE ÎN JUDEȚUL BRĂILA PE MEDII

URBAN/ RURAL, 2015-2018
60000 urban rural
50000
40000
30000
20000
10000
0
2015 2016 2017 2018
77
În ceea ce privește deșeurile din construcții și demolări, în municipiul Brăila, au fost valorificate ca
material de umplutură pe diferite terenuri stabilite de către Primăria Brăila, iar în orașele Ianca și
Făurei se utilizează spații de stocare temporară până la valorificare. Dezvoltarea sectorului economic
de valorificare a acestor deșeuri este foarte redusă, existând doar doi operatori autorizați din 2016
care procesează prin concasare deșeurile din beton și le comercializează (RSM Brăila, 2020).
Pe ansamblu, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în perioada 2015-2019 indică o creștere
semnificativă în mediul urban, unde, în 2019 este raportată o acoperire integrală. Totuși, procentul de
populație deservit de serviciile municipale de colectare a deșeurilor municipale, raportat de Agenția
de Protecția Mediului, în 2019 este de 92,08 % la nivel de județ, din care în mediul urban 88,77 %, iar
în mediul rural 97,48 % (APM Brăila, 2021).
Gradul de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile de la populație este scăzut. In municipiul Brăila
acesta este într-o ușoară creștere de la 3% în 2018, la cca. 5% în 2020. În orașele Făurei și Însurăței, la
nivelul anului 2018, procentul de deșeuri colectate selectiv din deșeurile generate reprezintă cca. 2 %
(Făurei) și 13 % (Însurăței). Situația dotărilor existente pentru colectarea separată a deșeurilor de
ambalaje (containere) se prezintă astfel: Municipiul Brăila 155, Ianca 36, Făurei 160, Însurăței 120
(total 471 containere).
Deșeurile biodegradabile reprezintă circa 60% din cantitatea de deșeuri municipale în mediul urban și
80% din cantitatea de deșeuri generată în mediul rural. În municipiul Brăila nu se face o colectare
separată a materialului biodegradabil, dar în mediul rural populația practică metode de reutilizare în
gospodăriile proprii (RSM Brăila, 2020).
Stația de compostare deșeuri biodegradabile oraș Ianca are drept scop transformarea în îngrășământ
agricol a gunoiului de grajd provenit din gospodăriile orașului Ianca și ale localităților arondate,
respectiv Perișoru, Berlescu, Târlele Filiu, Oprișenești și Plopu (RSM Brăila, 2020). Deșeurile
biodegradabile colectate de la localnicii care cresc animale se depozitează pe o platformă betonată,
cu capacitatea de 17.000 metri cubi. În cadrul stației de compostare de la Ianca, în anul 2019 au fost
procesate aprox. 720 t de deșeuri biodegradabile (gunoi de grajd) și au fost obținute aprox. 292 t de
compost (PJGD Brăila, 2021).
În ceea ce privește deșeurile periculoase din deșeurile municipale, se estimează că acestea ar fi fost
de 622,28, tone/an în 2017 (RSM Brăila, 2020) și de 579 tone/an în 2020 (PJGD Brăila, 2021).
Neexistând facilitățile pentru colectare selectivă, colectarea organizată a componentelor periculoase
din deșeurile municipale nu se realizează.
În anul 2019, din întreaga cantitate de deșeuri municipale colectată, cea mai mare parte a fost
eliminată prin depozitare (circa 87,8%) preponderent fără o pre-tratare anterioară în vederea
stabilizării fracției organice, principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră (PJGD Brăila, 2021).
În spațiul rural au existat 155 de platforme neecologice de depozitare sătești pentru stocarea
dejecțiilor animaliere în amestec cu alte deșeuri municipale amplasate pe terenuri agricole
neamenajate care au ocupat o suprafață de 135,26 ha. Depozitarea pe aceste terenuri a fost sistată în
iulie 2009, platformele fiind închise iar terenurile reabilitate. Cu toate acestea, în urma controalelor
desfășurate de Garda de Mediu s-a constatat că problema depozitării ilegale a deșeurilor pe terenuri
situate la marginea localităților nu a fost eradicată (deși la ora actuală se asigură servicii de salubrizare
în toate localitățile). Totodată, în afara deșeurilor animaliere care sunt preponderente în rural, în
arealele de la marginea orașelor apar mai mult deșeuri din construcții și desființări (APM Brăila, 2021).
DEȘEURI INDUSTRIALE
78
În intervalul 2015-2018 cantitatea de deșeuri industriale generată a prezentat o creștere în 2016,

succedată de o scădere considerabilă, ajungând în 2018 la cea mai mică valoare din întreaga perioadă
analizată, de 21484,1 tone. La nivelul ultimului an de referință, activitatea principală generatoare de
astfel de deșeuri este industria construcțiilor navale, succedată de industria extractivă și comerț.
Generatorii de deșeuri industriale își gestionează prin mijloace proprii sau prin contracte încheiate cu
operatori economici specializați și autorizați conform legii, valorificarea sau eliminarea prin
depozitare/incinerare a deșeurilor produse (RSM Brăila, 2020).
În ceea ce privește deșeurile industriale periculoase, cea mai mare cantitate se generează în industria
extractivă, în activitatea de foraj și extracție petrol pe structurile Jugureanu - Padina, Lișcoteanca,
Stăncuța, Bordei Verde și Oprișenești dar și din activitatea de foraj pentru exploatarea resurselor de
gaz metan (RSM Brăila, 2020). Transportul deșeurilor periculoase de la generatori la instalațiile de
valorificare sau eliminare este supravegheat prin aprobarea și înregistrarea fiecărui transport de către
autoritățile teritoriale pentru protecția mediului. Situația în ceea ce privește cantitățile de deșeuri de
producție generate și valorificate este evidențiată în tabelul de mai jos.
TABEL 27. DEȘEURI DE PRODUCȚIE GENERATE ȘI VALORIFICATE (TONE)
STOC CANTITĂȚI CANTITĂȚI CANTITĂȚI CANTITĂȚI

DEȘEURI STOC FINAL
INIȚIAL GENERATE PRELUATE VALORIFICATE ELIMINATE
deșeuri 2833,94 18627,73 242,04 12103,99 7177,00 2422,73

nepericuloase
deșeuri 472,38 2856,39 181,98 2483,99 460,22 566,54

periculoase
total deșeuri 3306,32 21484,13 424,03 14587,98 7637,22 2989,27

generate
În ceea ce privește eliminarea deșeurilor de producție nepericuloase, provenite de la operatorii

economici, asimilabile cu cele menajere, sunt eliminate la depozitul ecologic Muchea al SC Tracon SA
Brăila. În cazul depozitului neconform pentru deșeuri industriale nepericuloase al SC Celhart Donaris
SA nu a fost respectat graficul de lucrări (planificate a se finaliza la sfârșitul anului 2018). În luna
octombrie 2020 titularul a depus o nouă notificare pentru lucrări în continuarea lucrărilor de închidere
nefinalizate, care este în curs de reglementare (APM Brăila, 2021).
FLUXURI SPECIALE DE DEȘEURI

Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) sunt considerate unele dintre categoriile de
deșeuri cu cea mai rapidă creștere. În județul Brăila nu există operatori economici autorizați pentru
tratarea DEEE. Ca urmare, pentru colectarea separată a DEEE și atingerea obiectivelor naționale de
colectare, au fost înființate puncte de colectare selectivă a acestor deșeuri. În 2019 au funcționat 10
operatori economici autorizați (RSM Brăila, 2020). Analizând cantitățile de deșeuri colectate și trimise
la tratare de agenți economici autorizați pentru colectarea acestor deșeuri, în intervalul 2015-2019,
se constată că cea mare valoare a fost înregistrată în 2019.
79
TABEL 28. EVOLUȚIA CANTITĂȚILOR DE DEEE COLECTATE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2015-2019
ANUL 2015 2016 2017 2018 2019
cantitatea colectată (tone) 288,8 375,185 74,996 351,154 1148,75
Deșeurile de ambalaje. În județul Brăila, în perioada 2015-2019, cea mai ridicată cantitate de deșeuri
din ambalaje colectată s-a înregistrat în 2015, urmată de o scădere majoră în 2016 și, ulterior, de o
tendință ascendentă, ajungând la 5982,32 tone în 2018. Pe tipuri de ambalaje colectate, în 2018 cele
mai mari cantități se remarcă la hârtie și carton.
Vehicule scoase din uz (VSU). În intervalul 2015-2017 se remarcă o tendință ascendentă în ceea ce
privește VSU colectate și tratate. În anul 2019, în județul Brăila au funcționat 5 operatori economici
autorizați pentru colectarea VSU: SC APAN SRL, SC APAN Motors SRL, SC Miorița Com SRL, SC
Autobulserv SRL și SC Corsani SRL. Ultimii trei sunt autorizați și pentru tratare (dezmembrare).
Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești. În intervalul 2015-2018 cea mai mare
cantitatea de nămol rezultată și depozitată s-a înregistrat în 2017, urmată de o ușoară scădere în 2018
(11477,22 tone/an). De asemenea, se remarcă faptul că în toată această perioadă nu este raportată
nicio cantitate de nămol tratat/valorificat.
TABEL 29. CANTITĂȚI DE NĂMOL DE LA STAȚIILE DE EPURARE ORĂȘENEȘTI GESTIONATE, 2015 - 2018
CANTITATE NĂMOL 2015 2016 2017 2018
rezultat (tone/an) 10632,76 10434,37 12881,6 11477,22
tratat/valorificat (tone/an) 0 0 0 0
depozitat (tone/an) 10632,76 10434,37 12881,6 11477,22
Sursa: Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA, 2021
Depozitarea nămolurilor cu conținut organic, contribuie la generarea de gaze cu efect de seră, iar
utilizarea acestora în agricultură poate conduce la poluarea solului și a apei dacă nu respectă
prevederile legale din punct de vedere al conținutului de metale grele (PJGD Brăila, 2021).
Uleiuri uzate alimentare. La nivelul județului Brăila nu există date privind cantitățile de ulei uzat
alimentar colectat și valorificat. În prezent uleiurile uzate alimentare se colectează separat numai în
câteva puncte locale.
2.12.2. INVESTIȚII PRIVIND COLECTAREA SELECTIVĂ, TRANSPORTUL, PRELUCRAREA,

DEPOZITAREA ȘI RECICLAREA DEȘEURILOR ȘI A DEȘEURILOR TOXICE
Prin Planul de investiții pe termen lung (2008 - 2038) „Managementul Integrat al Deșeurilor în Județul
Brăila” (Masterplan Deșeuri), aprobat în 2009, s-a stabilit calendarul de implementare pentru
realizarea investițiilor din Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor și obținerea finanțărilor prin POS
Mediu (APM Brăila, 2021). Pentru pregătirea planului și a aplicației de finanțare prin POS Mediu,
Consiliul Județean Brăila a beneficiat de proiectul de Asistență Tehnică ISPA finanțat de MMDD (prin
80
împrumut de la Banca Mondială) (APM Brăila, 2021). Proiectul de realizare a investițiilor prevăzute să
deservească întreaga populație și toată suprafața județului Brăila, propunea:
• implementarea unui sistem de colectare selectivă în toate localitățile din județul Brăila;
• depozit conform de deșeuri municipale nepericuloase și stație de sortare Ianca;
• stație de transfer Însurăței;
• închiderea depozitului neconform Ianca;
• stație de sortare și stație mecano-biologică Vădeni (APM Brăila, 2021; PJGD Brăila, 2021).
Inițial, planificarea prevedea punerea în funcțiune a SMID în toamna anului 2015, dar termenul nu s-
a putut respecta. Marea majoritate a lucrărilor a fost realizată până la sfârșitul trimestrului I 2015, însă
a rămas nerealizată stația Vădeni. Realizarea investițiilor s-a continuat prin contractul de finanțare
POIM nr. 25/9.02.2017 care a prevăzut fazarea proiectului Sistem de management integrat al
deșeurilor în județul Brăila. Stația mecano-biologică Vădeni a fost finalizată în iunie 2019. Consiliul
Județean Brăila a obținut autorizație de mediu pentru stația de transfer Însurăței și pentru stația de
sortare și depozitul Ianca. Este în curs procedura de emitere a autorizației integrate de mediu pentru
stația de sortare și stație mecano-biologică Vădeni. Nu s-a realizat concesionarea gestiunii serviciului
de salubrizare și a operării instalațiilor de către un operator unic pentru SMID (APM Brăila, 2021).
Până la realizarea investițiilor planificate s-a adoptat o soluție tranzitorie de colectare și eliminare a
deșeurilor menajere din județ (PJGD Brăila, 2021) prin:
• amenajarea a 8 puncte zonale de colectare prevăzute cu containere de mare capacitate (32
m3) în localitățile: Bărăganul, Frecăței, Jirlău, Măxineni, Movila Miresii, Surdila-Găiseanca,
Traian și Tufești;
• fiecărui punct de colectare îi sunt arondate un număr diferit de comune și fiecare UAT
răspunde pentru colectarea deșeurilor de la populație și depunerea la punctele zonale;
deșeurile sunt colectate de la locuințe în saci de plastic, transportate cu ajutorul tractoarelor
cu remorcă și descărcate în containere de operatorii desemnați;
• colectarea de la populație se realizează prin 2 operatori de salubrizare în zona rurală, 3
operatori care deservesc municipiul Brăila și prin servicii proprii organizate de administrația
publică locală, astfel încât toate localitățile, cu excepția comunei Cireșu, beneficiază de servicii
de salubrizare;
• transportul deșeurilor menajere de la punctele de colectare până la depozitul conform
Muchea se realizează de către operatorul de salubritate desemnat în urma procedurii de
achiziție publică;
• din iunie 2019, ADI ,,ECO Dunărea" Brăila a încheiat cu SC RER Ecologic Service SRL contract
de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciului de transport cu termen până la
implementarea SMID. Containerele vor fi integrate ulterior în sistemul noilor investiții și vor
deservi localitățile din Insula Mare a Brăilei precum și municipiul Brăila pentru deșeurile din
parcuri și grădini care vor fi compostate (PJGD Brăila, 2021).
În același timp, este în curs de elaborare Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD), fiind în
derulare procedura de evaluare strategică de mediu. Acesta propune îmbunătățirea colectării
separate a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor și realizarea unor instalații suplimentare pentru
tratarea biodeșeurilor și a deșeurilor reziduale (care nu pot fi reciclate) astfel încât acestea să fie
deviate de la depozitare spre alte metode de valorificare sau eliminare (APM Brăila, 2021).
81
2.13. RISCURI NATURALE

2.13.1. INUNDAȚII
În conformitate cu Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național,
Secțiunea a V-a, Zone de risc natural, se consideră că circa 16% dintre unitățile administrativ -
teritoriale din județul Brăila sunt afectate de inundații.
TABEL 30. UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE AFECTATE DE INUNDAȚII
TIPURI DE INUNDAȚII
NR. UNITATEA
CRT. ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ PE CURSURI
PE TORENȚI
DE APĂ
1 Chiscani X
2 Măxineni X
3 Mircea Vodă X
4 Scorțaru Nou X
5 Siliștea X
6 Vădeni X
7 Vișani X
Sursa: Legea 575/2001, anexa
Totuși, în prezent, în conformitate cu datele ISU, în mai multe UAT-uri poate fi afectată infrastructura
de transport, gospodăriile și terenurile agricole, ca urmare a producerii unor inundații.
Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul evaluării preliminare a
riscului la inundații, doar relaționat cu fluviul Dunărea și râul Buzău, fiind evidențiate în tabelul de mai
jos (PMRI Dunăre, 2016; PMRI Siret, 2016).
TABEL 31. ZONELE CU RISC POTENȚIAL SEMNIFICATIV LA INUNDAȚII
ZONĂ CU RISC POTENȚIAL SEMNIFICATIV LA INUNDAȚII LUNGIME (KM)
Dunărea - Făcăieni / Brăila 102,6
Dunărea - Brăila / Galați 14,9
Dunărea - Insula Mică a Brăilei 40,9
Dunărea - Ostrovul Crăcănel 10,5
Dunărea - Ostrovul Orbului 7,3
Dunărea - Insula Mare a Brăilei 54,7
r. Buzău - sect. av. loc. Racoviță, am. loc. Gurguieți 47,2

Sursa: PMRI Dunăre, 2016; PMRI Siret, 2016
82
Hărțile de hazard la inundații oferă informații cu privire la extinderea suprafețelor inundate,

adâncimea apei și după caz viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de
timp. Acestea au fost întocmite pentru zonele desemnate ca având un risc potențial semnificativ la
inundații și acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile:
• cu probabilitate mică (Q 0,1% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani);
• cu probabilitate medie (Q 1% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani);
• cu probabilitate mare (Q 10% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 10 de ani)
(PMRI Buzău-Ialomița, 2016).
Extinderea arealelor inundabile în cele 3 scenarii (0,1%, 1%, 10%) în județul Brăila este prezentată în
figura următoare.
Lucrări de apărare împotriva inundațiilor. Printre principalele lucrări de apărare împotriva
inundațiilor, pe teritoriul județului Brăila, s-au realizat diguri pe principalele cursuri de apă, regularizări
de albii, consolidări albii și maluri (PMRI Buzău-Ialomița, 2016; PMRI Dunăre). În perioada 2000 - 2019,
a fost realizată și recepționată lucrarea care a vizat refacerea digului mal stâng fluviul Dunărea în zona
Noianu - Chiscani, județul Brăila, cu recalibrare dig L=3,267 km - reabilitare canton Vărsătura (ABA
Buzău-Ialomița, 2021).
În curs de execuție se află obiectivul de investiție lucrări de consolidare mal drept râu Siret în zona km
532-533 aval de localitatea Corbu Vechi și supraînălțare tronsoane dig Nămoloasa Măxineni km
26+400-26+600; 28+300-28+700 și dig centura Corbu Vechi km 0+000-0+250. Aceasta vizează
supraînălțare diguri L=1,054 km; apărări de mal L=0,85 km din care: refacere apărare mal L=0,3 km;
apărare de mal nouă L=0,55 km; epiuri - 5 bucăți (ABA Buzău-Ialomița, 2021).
83
FIGURA 6. EXTINDEREA AREALELOR INUNDABILE ÎN CELE 3 SCENARII (0,1%, 1%, 10%)
Sursa: Administrația Națională Apele Române, prelucrare proprie
84
2.13.2. CUTREMURE
Conform Legii 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a
V-a, Zone de risc natural, unitățile administrativ - teritoriale urbane amplasate în zone pentru care
intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului
României, este minimum VII (exprimată în grade MSK), se constată că orașele Brăila, Făurei, Însurăței
și Ianca prezintă o intensitate seismică de gradul VIII. Acestea trebuie să reprezinte obiectul planurilor
de apărare împotriva efectelor seismelor.
Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur puternic o reprezintă:
• construcțiile executate între 1950 și 1976 conform normativelor de proiectare în vigoare
atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forțe seismice mai reduse s-au comportat
satisfăcător în 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii;
• clădirile joase din zidărie și alte materiale locale executate tradițional fără control tehnic
specializat (IPTANA, 2008). Studii mai recente indică clădirile mai vulnerabile care pot fi
considerate cele din zidărie nearmată, precum și cele din beton armat de înălțime medie și
mare construite înainte de 1963 (Hărți Risc Natural - Brăila, 2019).
De asemenea, există surse de risc complementar dezastrului seismic precum:
• avariile tehnologice care se pot produce în faza imediat următoare unui seism, atunci când
rețelele de apă, gaze, electricitate sunt dezafectate în parte, iar instalațiile au suferit avarii și
pot produce explozii, incendii, degajări de substanțe toxice, etc. Un mod de comportare
specific îl au conductele de transport pentru lichide inflamabile și gaze explozibile. Traseul
acestora trebuie foarte bine delimitat, ca și raza de influență pe care pot să o aibă în cazul unei
avarii asupra construcțiilor din zonă. Toate aceste obiective pot produce explozii grave în cazul
mișcărilor seismice (ISU Dunărea Brăila, 2021).
• avariile hidrotehnice pot produce în mod deosebit pătrunderea apelor în incinte îndiguite
(Insula Mare a Brăilei, zona Zagna-Vădeni, satul Corbu Vechi etc.). Riscul este cu atât mai mare
cu cât poate avea loc și în perioade de nivel ridicat al apelor râurilor, respectiv Dunării.
De altfel, se consideră că inundațiile sunt dezastrul complementar, asociat celui seismic, cu cea mai
mare probabilitate și amploare (PAAR Brăila, 2016).
Maxima vulnerabilitate la inundații (ca dezastru complementar celui seismic, sau ca dezastru de sine
stătător) o prezintă Insula Mare a Brăilei, precum și zonele joase din Lunca Dunării, Siretului, Buzăului
și Călmățuiului reprezentând cca. 40% din aria totală a județului. Din acest punct de vedere,
vulnerabilitate minimă prezintă aria municipiului Brăila, care este situat în proporție de cca. 70% cu 5-
14 m peste cota joasă a Luncii Dunării (vatra istorică a orașului cuprinsă în spațiul semicircular dintre
Bulevardul Dorobanților și Dunăre, plus cartierele Hipodrom, Gării, Vidin, Pisc) (ISU Dunărea Brăila,
2021).
2.13.3. ALUNECĂRI DE TEREN

În Legea 575/2001 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a,
Zone de risc natural), s-a realizat macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări
de teren conform căreia a rezultat că județul Brăila prezintă un potențial scăzut de producere a acestor
tipuri de deplasări în masă. În același document legislativ (anexa 7) au fost identificate 5 unități
administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren, localizate în partea nord-vestică a județului.
85
TABEL 32. UNITĂȚI ADMINISTRATIV - TERITORIALE AFECTATE DE ALUNECĂRI DE TEREN
UNITATEA TIPUL ALUNECĂRILOR

NR. POTENȚIALUL DE PRODUCERE
ADMINISTRATIV-
CRT. A ALUNECĂRILOR PRIMARĂ REACTIVATĂ
TERITORIALĂ
COMUNA
1 Măxineni scăzut X
2 Racovița scăzut X
3 Râmnicelu scăzut X
4 Scorțaru Nou scăzut X
5 Sutești scăzut X
Sursa: Legea 575/2001, anexa 7
2.13.4. ALTE TIPURI DE RISCURI NATURALE

Fenomenele meteorologice periculoase se produc în orice sezon și au loc în corelație cu circulația și
caracteristicile maselor de aer, influența diferitelor elemente de mediu, activitățile umane, etc.
(Ielenicz M., 2007).
SECETA | Exploatarea agricolă intensivă și extensivă, coroborată cu factorii edafici și cei climatici, au
făcut ca județul Brăila să însumeze astăzi peste 2.000 ha terenuri deșertificate și cel puțin alte 2.000
ha expuse deșertificării. Deși semnalată din anii 1975, instalarea deșertificării s-a realizat intens după
anii 1990 până în 2000, când sistemele de îmbunătățiri funciare au funcționat din ce în ce mai puțin și
pe alocuri chiar au dispărut. Se estimează că în perioada 1990 - 2016, suprafața amenajată funciar s-a
redus dramatic, fiind desființate și dezafectate numeroase stații de pompare și canale de irigare. La
aceasta se adaugă și suprafața redusă de fond forestier care conduce la favorizarea efectelor secetelor
și instalarea deșertificării în zonele cu sensibilitate crescută (Hărți Risc Natural - Brăila, 2019).
Cele mai importante pierderi cauzate de secete sunt legate de calamitarea culturilor de cereale și
scăderea producției agricole atunci când se corelează seceta atmosferică cu cea pedosferică și când
declanșarea secetei se produce în timpul sezonului cald și al celor mai importante faze fenologice ale
culturilor (încolțit, înflorit etc.). De asemenea, pot să apară focare de incendii pe fondul uscăciunii
accentuate (Pădurea Stejaru, Camenița, Viișoara). În plus, sunt posibile procese de deflație și de
eroziune a solului (Câmpia Brăilei, Câmpia Buzăului, Câmpia Râmnicului etc.) și pot să apară izolat
vârtejuri și furtuni de praf, ca efect al insolației ridicate și denivelărilor suprafeței active. Simultan,
seceta determină reducerea efectivelor de animale, scăderea producției de energie electrică în
hidrocentrale, disfuncționalități în alimentarea cu apă a localităților, etc. (Hărți Risc Natural - Brăila,
2019).
FURTUNILE, GRINDINA, PLOILE TORENȚIALE | În lunile sezonului cald (mai-septembrie) pe teritoriul
județului Brăila pot să apară manifestări violente, intense și de scurtă durată, cu caracter punctual de
torențialitate și căderi de grindină în cadrul manifestărilor orajoase (Hărți Risc Natural - Brăila, 2019).
Efectul distrugător al ploilor torențiale poate fi amplificat de numeroase alte caracteristici ale
suprafeței active, precum: panta, substratul litologic, absența covorului vegetal, momentul din an în
care se produce aversa (dacă se produce după lungi perioade de secetă, când solul este foarte uscat
și coeziunea solului redusă, puterea de eroziune a ploii este mai mare), etc. În asemenea condiții,
aversele respective pot căpăta aspect de riscuri climatice, prin declanșarea unor procese accelerate
de eroziune și modelare a versanților (Hărți Risc Natural - Brăila, 2019).
86
CEAȚA | Se manifestă în orice lună din an, îngreunând circulația și cauzând efecte nocive pentru
sănătate (Ielenicz M., 2007), în special, pentru cei cu boli pulmonare. Cea mai ridicată frecvență lunară
a ceții în cursul anului se înregistrează iarna (decembrie - ianuarie), iar cea mai scăzută în lunile de
vară (iunie - august) (Mărcuși I., 2008).
VISCOLUL | Este un fenomen meteorologic complex, caracteristic teritoriului județului Brăila, prin
efectul de canalizare determinat de obstacolul orografic al Carpaților de Curbură și obstacolul termic
reprezentat de Marea Neagră. În interiorul acestui canal, care îngustează curentul de aer rece ce vine
dinspre nord-est, horstul dobrogean contribuie la intensificarea fenomenului (Hărți Risc Natural -
Brăila, 2019). În județul Brăila se pot produce atât viscole puternice (viteza vântului 11m/s) dar și
viscole violente (viteza vântului 15 m/s) concomitent cu căderi abundente de zăpadă, fiind unul dintre
județele din țară cu pagubele cele mai mari produse de acest fenomen climatic. Ținând cont de aceste
aspecte legate de direcția și viteza vântului în timpul viscolului, următoarele artere de circulație
publică ar putea fi afectate de cantitățile de zăpadă căzute și/sau de fenomenul de troienire: DJ 202
Latinu - Brăila, DJ 221 Gemenele - Romanu - Cazasu, DN 22 Mihail Kogălniceanu - Scorțaru Vechi, DN
2B Ianca - Urleasca - Silistraru, DJ 211A Bordei Verde - Viziru - Cuza Vodă, DJ 211B Bărăganu - Victoria
- Mihai Bravu, DJ 211B Tătaru - Bărăganu, DJ 211C Ciocile - Chichinețu. De asemenea, traficul de cale
ferată ce tranzitează județul Brăila ar putea fi perturbat, pe liniile: Buzău - Făurei - Fetești, Făurei –
Tecuci, Făurei - Galați, Buzău - Brăila (Hărți Risc Natural - Brăila, 2019). (ISU Dunărea Brăila, 2021).
GERUL ȘI ÎNGHEȚUL | Înghețul pătrunde în sol în condițiile iernilor cele mai geroase pana la 75 cm în
Câmpia Brăilei și în Bărăganul Ialomiței. Fenomenul de îngheț este strâns legat de apariția brumei, în
sensul că, producerea brumei presupune întotdeauna prezența înghețului, în timp ce producerea
înghețului nu presupune întotdeauna brumă. Cele mai periculoase înghețuri și brume în spațiul
analizat sunt acelea care se produc în afara sezonului, adică brumele timpurii de toamnă, respectiv
brumele târzii de primăvară, ce pot căpăta aspect de risc climatic, prin faptul că pot afecta recoltele
(Hărți Risc Natural - Brăila, 2019).
2.14. RISCURI TEHNOLOGICE

2.14.1. RISCURI INDUSTRIALE
Pe teritoriul județului Brăila au fost identificați și luați în evidență un număr de 6 operatori economici
care desfășoară activități ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe
periculoase și care intră sub incidența prevederilor Legii 59/2016 (ISU Dunărea Brăila, 2021, actualizat
2022).
Substanțele periculoase stocate de către acești operatori economici sunt:
• S.C. Panebo Gas S.R.L. Făurei, profil de activitate îmbuteliere GPL: gaz petrolier lichefiat;
• S.C. Miniserv Oil S.R.L. Vădeni, profil de activitate îmbuteliere GPL: gaz petrolier lichefiat;
• S.C. Conpet S.A. Rampa Cireșu, depozit țiței: țiței, motorină;
• S.C. Air Liquide S.R.L. Brăila, producerea și depozitarea acetilenei dizolvate: acetilenă, acetonă,
carbură de calciu (carbid);
• S.C. Padova Agricultura S.R.L. Stăncuța, având profil de activitate agricultura: gaz petrolier
lichefiat, motorină. Dintre acestea, prima este încadrată cu risc major, iar celelalte la risc minor
(ISU Dunărea Brăila, 2021, actualizat 2022).
Pe teritoriul județului Brăila au fost identificați și luați în evidență un număr de 8 operatori economici
nominalizați cu risc chimic și exploziv - incendiar care prin obiectul de activitate stochează substanțe
periculoase, dar care nu intră sub incidența prevederilor Legii 59/2016. Acești operatori sunt:
87
• S.C. Setcar S.A., profil de activitate de depoluare mediu, producție lichid de frână și antigel:
policloruri bifenili (PCB), săruri de cianuri, metanol lichid, acid sulfuric;
• Compania de Utilități Publice „Dunărea”, profil de activitate producție și distribuție apă
potabilă și activități de exploatare și întreținere rețele distribuție apă potabilă: clor lichid;
• S.C. Bona Avis S.R.L. (centrală frigorifică), profil de activitate producerea și comercializarea
preparatelor din carne: amoniac;
• S.C. Promex S.A., profil de activitate construcții de mașini: oxigen lichid;
• S.C. Vard Ship Repair Brăila S.A., profil de activitate construcții nave: oxigen lichid;
• S.C. Tudorgeo COM S.R.L., profil de activitate încărcare butelii oxigen și dioxid de carbon:
oxigen lichid;
• S.C. OMV Petrom Asset IX Moldova Sud, profil de activitate extracție țiței: țiței, DMO
(dezemulsionant), metanol (ISU Dunărea Brăila, 2021).
2.14.2. RISCURI DE TRANSPORT ȘI DEPOZITARE PRODUSE PERICULOASE

TRANSPORT RUTIER | Analizând căile de comunicație cu cel mai mare tranzit ale județului, rutele
următoare sunt cele mai probabile pentru producerea unor accidente deosebit de grave:
• DN 2B: limita județului Buzău - Surdila-Greci - Ianca - Brăila - Baldovinești - limita județului
Galați = 86,840 km;
• DN 21: Brăila (DN 2 B) Viziru - Însurăței - Bărăganul - limita județului Ialomița = 63,200 km;
• DN 22: limita județului Buzău - Grădiștea - Tudor Vladimirescu - Brăila - traversare fluviul
Dunărea cu bacul - limita județului Tulcea = 56,084 km;
• DN 22 B: Brăila - Galați - Dig Dunăre - limita județului Galați = 11,600 km;
• DN 23: Brăila - Latinu - Olăneasca - limita județului Vrancea = 44 km (ISU Dunărea Brăila, 2021).
TRANSPORT FLUVIAL | Zona de jurisdicție a Căpităniei Portului Brăila pe fluviul Dunărea, este cuprinsă
între km 160 și km 237, ambele maluri, între km 0 și km 10 braț Măcin, ambele maluri, între brațele
Vâlciu și Calia, precum și lacurile și apele interioare de pe teritoriul județelor Brăila, Buzău și Ialomița.
Portul Brăila are drept limite, pe fluviul Dunărea, zonele cuprinse între km 165 - 175 și km 0 - 4 pe
brațul Măcin (ISU Dunărea Brăila, 2021).
Zonele aflate în zona portuară și în raza de jurisdicție a Căpităniei Portului Brăila supuse riscurilor
semnalate anterior sunt:
• Km 166 - 168: loc de ancorare în care se permite și ancorarea navelor ce transportă produse
petroliere, chimice, inflamabile, explozive, alte substanțe periculoase;
• Km 168, mal stâng: depozit și dană operare material lemnos, proprietate S.C. Romanel S.A.,
pericol de incendiu;
• Km 168+600: treceri cu bacul aparținând societăților S.C. Romnav S.A. Brăila, S.C. Danubetrans
S.A. Smârdan, S.C. Transriv S.R.L. Brăila, care transportă pasageri și autovehicule ce pot avea
încărcături periculoase;
• Km 168+800, mal stâng: terminal încărcare nave cu produse petroliere, pericol de incendiu și
explozie;
• Km 172+500, mal stâng: priza de alimentare apă potabilă a municipiului Brăila;
• Km 173+300, mal stâng: treceri cu bacul aparținând societății S.C. „Agricost” S.R.L. Piatra
Neamț; autovehicule ce pot avea încărcături periculoase;
• Km 173+500, mal stâng: dană operare lemne, pericol de incendiu;
88
• Km 175: loc de ancorare în care se permite și ancorarea navelor ce transportă produse

petroliere, chimice, inflamabile, explozive, alte substanțe periculoase;
• Km 182 Chiscani, mal stâng: două dane descărcare lemne; pericol de incendiu;
• Km 182+200, mal stâng: terminal de descărcare produse petroliere, pericol de incendiu și
explozie;
• Km 182+500, mal stâng: priza de apă de la chesonul stației de pompare pentru apă potabilă
municipiul Brăila;
• Km 182, mal drept: loc de ancorare pentru tancuri petroliere și de depozitare pentru produse
periculoase;
• Km 196+500: treceri cu bacul aparținând societății S.C. „Agricost” S.R.L. Piatra Neamț:
autovehicule ce pot avea încărcături periculoase (PAAR Brăila, 2016).
2.14.3. ALTE TIPURI DE RISCURI TEHNOLOGICE

Alte categorii de riscuri tehnologice cuprind:
• Riscuri legate de transportul prin rețele de conducte magistrale (alimentarea cu gaze);
• Riscuri nucleare sau radiologice, legate în principal de existența laboratoarelor
radiologice/imagistice din unitățile medicale;
• Riscuri legate de poluarea apelor;
• Riscuri legate de prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări;
• Risc de explozie accidentală a muniției rămasă din război.
89
3. PATRIMONIUL NATURAL ȘI CONSTRUIT, PEISAJE
3.1. BIODIVERSITATEA ȘI ARIILE NATURALE PROTEJATE

3.1.1. ASPECTE ALE BIODIVERSITĂȚII
Principalele tipuri de habitate naturale din județul Brăila sunt caracteristice regiunii biogeografice
stepice și sunt reprezentate prin habitate terestre (păduri și pajiști) și habitate acvatice.
HABITATE DE PĂDURE | Habitatele cu vegetație forestieră reprezintă peste 5% din suprafața județului
și sunt situate în proporție de 80% în luncile inundabile ale fluviului Dunărea și ale râurilor Buzău și
Siret (predominant din plop și salcie). Restul de 20% sunt păduri compuse preponderent din salcâm și
stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viișoara, Colțea, Tătaru, Râmnicelu, Romanu, Rubla și Lacu
Sărat (RSM Brăila, 2020).
Tipurile de habitate forestiere care se întâlnesc sunt: stejăret (Quercus pubescens) pe soluri
sărăturoase în stepă; păduri stepice cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora); amestec de șleau de
luncă cu stejar pedunculat (Quercus robur); frăsinet de hașmac (păduri dispuse în fâșii înguste) cu
Fraxinus excelsior; ulmet de luncă cu Ulmus campestris; păduri aluviale (zăvoaie) de plopi albi (Populus
alba) din luncă; zăvoaie de plop negru (Populus nigra) din luncă; zăvoaie amestecate de Populus alba
și P. nigra din luncă; zăvoaie de salcie (Salix alba) din luncă; zăvoaie amestecate de plopi și salcie din
luncă; zăvoaie de salcie și cătină (Tamarix ramosissima) din lunci, pe soluri sărăturoase (RSM Brăila,
2020).
HABITATE DE PAJIȘTI (PAJIȘTI DE STEPĂ, PAJIȘTI DE LUNCĂ ȘI TUFĂRIȘURI) | Pajiștile stepice sunt
puternic modificate, cu graminee și ierburi xerofile, printre care Festuca valesiaca (păiuș), Stipa
lessingiana (colilie), Stipa capillata (negară). Pe pârloagele stepice (terenuri agricole necultivate) sunt
întâlnite specii ca Cynodon dactylon (pir gros), Bromus tectorum, Salsola ruthenica și Artemisia
austriaca (peliniță) (RSM Brăila, 2020).
Habitatele de pajiști naturale sunt mai bine reprezentate în perimetrul Parcului Natural Balta Mică a
Brăilei, afectate în trecut de pășunatul animalelor lăsate în stare semisălbatică (vaci, cai, dar mai ales
porci), precum și de pășunatul ovinelor, prin acumularea și descompunerea dejecțiilor de ovine,
rămânând doar speciile rezistente la acidifierea solului (RSM Brăila, 2020).
HABITATE ACVATICE | Acestea sunt reprezentate prin: lacuri (sărate și dulci), bălți (permanente și
temporare), mlaștini, zone mlăștinoase, canale. Habitatele acvatice sunt destul de diverse, mergând
ca reprezentare de la brațele Dunării și luciile de apă din lunca inundabilă până la diverse lacuri dulci
sau sărate situate pe teritoriul județului, fiind totodată și cele care, în pofida impactului antropic, au
conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală caracteristică regiunii (RSM Brăila, 2020).
HABITATE DE INTERES EUROPEAN | Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea
unor specii de floră și faună rare sau pe cale de dispariție, cele caracteristice zonelor umede sunt cel
mai bine reprezentate, diversitatea cea mai mare existând în lunca inundabilă a Dunării (RSM Brăila
2020). Unele dintre habitatele naturale de interes comunitar sunt prioritare deoarece sunt în pericol
de dispariție, iar pentru conservarea acestora Uniunea Europeană are o responsabilitate particulară,
ținând cont de proporția arealului natural de răspândire (RSM Brăila 2020).
La nivelul județului Brăila au fost identificate 16 tipuri de habitate de interes comunitar, ale căror
caracteristici sunt evidențiate în tabelul următor.
90
TABEL 33. HABITATE DE INTERES COMUNITAR IDENTIFICATE ÎN JUDEȚUL BRĂILA
COD
NR.
TIP HABITAT (CONFORM OUG 57/2007) NATURA ZONA ÎN CARE A FOST IDENTIFICAT
CRT.
2000
1 Comunități cu Salicornia și alte specii 1310 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni,
anuale care colonizează terenurile Lacul Movila Miresii, Comăneasca, Lacul Sărat
umede și nisipoase Brăila, Mihai Bravu
2 Stepe și mlaștini sărăturate panonice 1530 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni,
Valea Călmățuiului, Lacul Movila Miresii,
Comăneasca, Lacul Sărat Brăila, lunca
Buzăului, Mihai Bravu
3 Ape stătătoare, oligotrofe până la 3130 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB),
mezotrofe cu vegetație din Litorelletea lunca Brațului Măcin, lunca Buzăului
uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea
2 Ape puternic oligo-mezotrofice cu 3140 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni
vegetație bentonică de Chara sp.
5 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de 3150 PNBMB: lacuri și bălti, mlaștini împădurite
tip Magnopotamion sau Hydrocarition
6 Cursuri de apă din zona de câmpie până 3260 Lunca Siretului

în etajul montan, cu vegetație din
Ranunculion fluitantis și Callitricho-
Batrachion
7 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație 3270 PNBMB - canale cu maluri aluviale, lunca
de Chenopodion rubri si Bidention Brațului Măcin, lunca Siretului
8 Stepe ponto-sarmatice - habitat prioritar 62CO lunca Brațului Măcin
9 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, 6410 PNBMB - mlaștini cu vegetație de Molinia pe

turboase sau argiloase (Molinion soluri luto-argiloase
caeruleae)
10 Asociații de lizieră cu ierburi înalte 6430 PNBMB, lunca Brațului Măcin

higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel
montan și alpin
11 Pajiști aluviale din Cnidion dubii 6440 PNBMB - mlaștini de-a lungul văii Dunării;
lunca Brațului Măcin, lunca Siretului
12 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus 6510 PNBMB - pășuni umede, depresiuni

pratensis, Sanguisorba officinalis) mlăștinoase; lunca Brațului Măcin
13 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și 91EO Lunca Siretului

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)
14 Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus 91FO PNBMB, lunca Siretului

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor râuri
(Ulmenion minoris)
91
COD
NR.
TIP HABITAT (CONFORM OUG 57/2007) NATURA ZONA ÎN CARE A FOST IDENTIFICAT
CRT.
2000
15 Galerii cu Salix alba și Populus alba 92AO PNBMB, lunca Brațului Măcin, lunca Buzăului,
lunca Siretului
16 Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio- 92DO lunca Buzăului

Tamaricetea și Securinegion tinctoriae)
SPECII DE INTERES COMUNITAR | La nivelul județului Brăila au fost inventariate un număr de 90 de

specii, considerate de interes comunitar în conformitate cu OUG 57/2007 (anexa 3), pentru care se
desemnează arii speciale de conservare și arii speciale de protecție avifaunistică, dintre care o specie
este prioritară (nurca - Mustela lutreola), iar 49 de specii sunt cu regim de protecție strictă (RSM Brăila,
2020).
TABEL 34. SPECII DE VERTEBRATE INVENTARIATE
NR. GRUPA DE OUG 57/2007

NR. SPECII
CRT. SPECII ANEXA 3 ANEXA 4A ANEXA 4B ANEXA 5A ANEXA 5B
1 pești 67 16 5 5 7 -
2 amfibieni 7 3 3 - 2 -
3 reptile 5 1 5 - - -
4 păsări 208 64 - 25 - -
5 mamifere 18 6 6 - 3 9
TOTAL 305 90 19 30 12 9
Anexa 3 - Specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție
specială avifaunistică
Anexa 4A - Specii de interes comunitar care necesită o protecție strictă
Anexa 4B - Specii de interes național care necesită o protecție strictă
Anexa 5A- Specii de interes comunitar a căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul măsurilor de
management
Anexa 5B- Specii de animale de interes național a căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul
măsurilor de management
3.1.2. CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE

În conformitate cu art. 5 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (aprobată cu modificări și completări prin Legea
49/2011), în cadrul județului Brăila au fost desemnate 26 de arii naturale protejate, dintre care 3 de
interes național, 2 de interes internațional, 19 de interes comunitar și 2 de interes județean sau local.
Aceste arii se suprapun parțial astfel încât același teritoriu poate avea statut dublu sau triplu de
protecție (RSM Brăila, 2020).
92
ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAȚIONAL

La nivelul județului au fost identificate 1 parc natural și două rezervații naturale declarate prin Legea
5/2000. Caracteristicile acestora sunt evidențiate în tabelul de mai jos.
TABEL 35. ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAȚIONAL
SUPRAFAȚA
NR. CATEGORIA ARIEI (HA)
DENUMIRE LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
CRT. PROTEJATE
1 Balta 24123 în lunca cu regim natural de inundație a

fluviului Dunărea, comunele Chiscani,
Mică a Brăilei Parc natural
Gropeni, Stăncuța, Tichilești, Berteștii de
Jos, Mărașu
2 Lacul Jirlău -Trup Rezervație naturală 838,66 comunele Jirlău, Vișani și Galbenu
Vișani
3 Pădurea Camnița Rezervație naturală 1,2 comuna Râmnicelu
ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES INTERNAȚIONAL

Pe teritoriul județului Brăila au fost identificate două situri Ramsar reprezentând zone umede de
importanță internațională: Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și Dunărea Veche Brațul Măcin.
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost declarată sit Ramsar (la poziția 1074) în anul 2001, sub
denumirea de Insula Mică a Brăilei, având o suprafață de 17586 ha (RSM Brăila 2020; RSM România,
2020). Insula Mică a Brăilei cuprinde pe lângă fluviul Dunărea si brațele acestuia, 7 insule și ostroave
mari și 52 de lacuri/iezere permanente sau temporare. Fiecare dintre cele 7 insule reprezintă o atracție
particulară datorită geomorfologiei distincte, a diversității de habitate acvatice, terestre și mixte.
Fiecare insulă în parte este inundată la cote diferite ale Dunării (RSM România, 2020).
Dintre ecosistemele identificate, 50% sunt naturale, 30% sunt seminaturale și 20% sunt antropizate.
Din cele 19 tipuri de habitate identificate în Balta Mică a Brăilei, 9 se regăsesc pe Anexa I a Directivei
Habitate. Un număr de 218 specii de plante superioare se regăsesc în sistemul de insule și lacuri din
Balta Mică a Brăilei printre care specii lemnoase caracteristice zonelor de luncă inundabilă: salcia (Salix
alba, Salix cinerea, Salix fragilis), plopul (Populus alba, Populus nigra), ulmul (Ulmus foliacea), cătina
mică (Myricaria germanica), murul (Rubus caesius). Păsările sunt reprezentate de un număr de 206 de
specii, care utilizează acest teritoriu pentru cuibărit, hrănire, ca loc de popas în timpul migrației sau
pentru iernare (RSM România, 2020).
Cea mai mare concentrare de specii acvatice, dar și terestre, este semnalată în Insula Mică a Brăilei,
în zona bălților Dobrele, Sbenghiosu, Lupoiu, Curcubeu, Gâsca, Jigara, Vulpașu și Cucova și în insula
Fundu Mare. Situl prezintă un interes deosebit pentru cel puțin 34 de specii de păsări protejate pe
plan internațional, dintre care două, Phalacroborax pygmeus și Pelecanus cripus, sunt considerate
priorități pentru programele Life (RSM România, 2020).
Dunărea Veche Brațul Măcin a fost declarată, în anul 2013, sit Ramsar (poziția 2116), extinzându-se
pe teritoriul județelor Brăila, Tulcea și Constanța pe o suprafață de 26792 ha (RSM Brăila, 2020). Cu
ecosisteme de râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, păduri
de foioase situl asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări
migratoare, de pasaj sau sedentare (RSM Brăila, 2020).
93
ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

La nivelul județului Brăila, au fost declarate 19 de situri de importanță comunitară, dintre care 9 SCI
(situri de importanță comunitară) și 10 SPA (arii de protecție specială avifaunistică).
Siturile de importanță comunitară însumează 43318,74 ha (9,08% din suprafața județului) iar ariile de
protecție specială avifaunistică 59788,37 ha (12,54% din suprafața județului). Caracteristicile
principale ale acestora sunt individualizate în tabelele următoare. Repartiția teritorială a siturilor
Natura 2000 este evidențiată în Figura 7.
TABEL 36. ARII DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
SUPRAFAȚA
SUPRAFAȚA UNITATEA ADMINISTRATIV-
NR. (HA) ÎN
DENUMIRE COD TOTALĂ A TERITORIALĂ DIN JUDEȚUL
CRT. JUDEȚUL
ARIEI (HA) BRĂILA
BRĂILA
1. Balta Albă- ROSPA0004 2023 1213,8 Galbenu, Grădiștea, Jirlău, Vișani
Amara-Jirlău
2. Balta Mică a ROSPA0005 25856 24821,76 Berteștii de Jos, Brăila, Chiscani,
Brăilei Gropeni, Mărașu, Stăncuța
3. Balta Tătaru ROSPA0006 9981 8583,66 Bărăganul, Ciocile, Cireșu, Dudești,
Roșiori, Ulmu, Însurăței
4. Dunărea ROSPA0040 18759 6228,05 Frecăței, Mărașu
Veche-Brațul
Măcin
5. Ianca-Plopu- ROSPA0048 1982 1982 Ianca, Movila Miresii, Traian,
Sărat Gemenele, Tudor Vladimirescu
6. Lunca Siretului ROSPA0071 36492 1824,6 Măxineni, Siliștea, Vădeni
Inferior
7. Măxineni ROSPA0077 1504 1504 Măxineni
8. Berteștii de Sus ROSPA0111 6890 2962,7 Berteștii de Jos, Victoria, Însurăței
- Gura Ialomiței
9. Valea ROSPA0145 20515 10667,8 Bordei Verde, Cireșu, Însurăței,
Călmățuiului Surdila-Greci, Ulmu, Zăvoaia,
Dudești
10. Lunca Buzăului ROSPA0160 9575 Făurei, Grădiștea, Jirlău, Racovița,
Râmnicelu, Surdila-Greci, Șuțești,
Vișani
TABEL 37. SITURI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ
SUPRAFAȚA
SUPRAFAȚĂ UNITATEA ADMINISTRATIV-
NR. (HA) ÎN
CRT. JUDEȚUL
SITULUI (HA) BRĂILA
BRĂILA
1. Balta Albă-Amara- ROSCI0005 6300 2835 Galbenu, Grădiștea, Jirlău,
Jirlău-Lacul Sărat Vișani
Câineni
2. Balta Mică a Brăilei ROSCI0006 20872 20872 Berteștii de Jos, Brăila,
Chiscani, Gropeni, Mărașu,
Stăncuța
94
SUPRAFAȚA
SUPRAFAȚĂ UNITATEA ADMINISTRATIV-
NR. (HA) ÎN
CRT. JUDEȚUL
SITULUI (HA) BRĂILA
BRĂILA
3. Brațul Măcin ROSCI0012 10235 4503,4 Frecăței, Mărașu
4. Lunca Buzăului ROSCI0103 9575 978,18 Făurei, Grădiștea, Jirlău,
Racovița, Râmnicelu, Surdila-
Greci, Șuțești, Vișani
5. Lunca Siretului ROSCI0162 25081 1755,67 Măxineni, Siliștea, Vădeni
Inferior
6. Valea Călmățuiului ROSCI0259 17923 8603,04 Bordei Verde, Cireșu,
Însurăței, Surdila-Greci,
Ulmu, Zăvoaia
7. Ianca - Plopu - Sărat ROSCI0305 3222 3222 Ianca, Movila Miresii,
- Comăneasca Romanu, Traian, Tudor
Vladimirescu
8. Lacul Sărat – Brăila ROSCI0307 377 377 Brăila, Chiscani, Tichilești
9. Sărăturile de la ROSCI0389 3449 172,45 Berteștii de Jos, Victoria
Gura Ialomiței -
Mihai Bravu
ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES JUDEȚEAN SAU LOCAL

La nivel județean au fost identificate Rezervația Forestieră Pădurea Viișoara și Popina Blasova,
monument al naturii, martor de eroziune hercinică (RSM Brăila, 2020).
95
FIGURA 7. HARTA SITURILOR NATURA 2000
Sursa: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prelucrare proprie
96
3.2. PATRIMONIUL CONSTRUIT

LOCALITĂȚI DE INTERES CULTURAL
Evoluția localităților urbane în cadrul teritoriului județului devine semnificativă la sfârșitul sec. XIX -
sec XX, când localități cu un pronunțat caracter rural (datorat în primul rând amplasării în Câmpia
Bărăganului și activităților agricole legate de aceasta) încep să se dezvolte, fără a se transforma însă
în localități urbane.
Aceasta are impact atât asupra dezvoltării/extinderii teritoriului localităților cât și asupra imaginii
țesutului urban, imagine specifică din punct de vedere urbanistic dar mai puțin relevantă din punct de
vedere arhitectural.
În conformitate cu Legea 422/18 iulie 2001, republicată privind protejarea monumentelor istorice, cu
completările ulterioare, în cadrul Listei Monumentelor Istorice 2015 pentru Județul Brăila sunt înscrise
un număr de 172 de obiective, grupate structural pe 4 categorii, dintre care la Categoria I (Monumente
de arheologie) 42 de obiective, Categoria II (Monumente și ansambluri de arhitectură) 79 de obiective,
Categoria III (Monumente de for public) 9 obiective și Categoria IV (Monumente memoriale și
funerare) 42 de obiective.
Municipiul Brăila este evident localitatea ce prezintă cel mai mare interes cultural, cel care deține
numărul cel mai mare de obiective clasate în cadrul LMI2015 - 114 obiective înscrise, la care se adaugă
3 obiective clasate prin Ordinele Ministerului Culturii din anii 2016 - Poterna Bastionului 9 al Cetății
Brăila, 2017 - Casa Conovici str. Calea Călărașilor nr. 14, 2019 - Casa Posmantir, str. Grădina Publică nr.
7, toate fiind înscrise la categoria valorica B - valoare locală.
Orașul Însurăței reprezintă singurul oraș cu un număr mai mare de obiective clasate - 11 obiective
(majoritatea, un nr. de 8, fiind din Categoria I - Monumente de arheologie), fiind de un interes cultural
mediu, atât datorită numărului redus de monumente clasate cât și datorită activităților culturale ce se
desfășoară în instituțiile culturale existente.
Orașul Ianca deși nu are înscrise nici un fel de obiective la categoria de monumente și ansambluri de
arhitectură (II) are un număr însemnat de clădiri de locuit tradiționale, în satele ce aparțin UAT Ianca
- toate neclasate: zona Sărățeni din Ianca, Plopu (cele mai multe exemple de clădiri de locuit cu calității
decorative - nr. 233, 268, 271, 308, 311, 312 ), Târlele Filiu, Perișoru (nr. 260, 262, 360, 381) sau Berlești
(conf. Studiu de fundamentare PUG Ianca 2012). Un alt punct de interes cultural este Muzeul Ianca
(înființat în anul 2000) care în cadrul secției de etnografie include o casă tradițională, adusă din satul
Oprișenești, în anul 2011.
Satul Viziru, Com. Viziru are de asemenea clasat prin Ordin de Ministru al Culturii (OMCIN nr.
2433/2017) un ansamblu la categoria valorică B - Ansamblul Conților de Roma, str. Trandafirilor 20, cu
5 monumente componente.
Trebuie menționat însă că profilul dezvoltării județului în decursul istoriei, în care agricultura, comerțul
cu și prin portul Brăila și industria generate de acestea au condus la existența unor valori speciale în
localitățile rurale, ce reprezintă astăzi puncte de interes datorat unui patrimoniu construit specific -
conacele unor moșii de câmpie - constituie la nivelul teritoriului județului un potențial major al
dezvoltării turismului de tip cultural. Trebuie menționate Conacul Orezenu, sat Traian, com. Traian
(obiectiv clasat LMI 2015) , Ansamblul Conților de Roma, sat Viziru, com. Viziru (clasat prin Ordinul
Ministrului Culturii nr. 2433/23.06.2017) sau Conacul Panas (oraș Însurăței, cartier Dropia) și Conacul
C. Drugănescu (oraș Ianca) - neclasate.
Realizarea unui program de restaurare a acestor obiective de patrimoniu pentru includerea lor într-o
rețea mai amplă, cu conace similare din Câmpia Bărăganului aflate în județele Ialomița și Călărași, va
97
constitui un itinerariu cultural de cunoaștere și promovare a acestui patrimoniu construit, de interes

regional și național.
Localitățile rurale se înscriu din punct de vedere al tipologiei locuințelor sătești din Romania în zona
mare etnografică a Câmpiei Bărăganului, ce depășește granițele județului, unitatea zonei etnografice
Brăila având circumscrise un număr de 3 subzone - subzona Călmățuiului (cu microzonele Valea
Călmățuiului și Ciocile),subzona Buzoelelor (cu microzonele Jirlău, Grădiștea, Corbu Vechi) și subzona
Centrală Ianca (cu satele Oancea, Romanu, Găvani, Gemenele, Râmnicelu, Movila Miresii, Esna, Țepeș
Vodă, Urleasca, Căldărușa, Oprișenești, Plopu, Ianca, Perișoru, Berlești, Bordei verde, Constantin
Gabrielescu, Târlele Filiu).
MUNICIPII ȘI ORAȘE
Această trecere în revistă a UAT-urilor cu numărul cel mai important de valori de patrimoniu (care pot
crește în urma analizelor din studiile de fundamentare de la nivelul PUG, în momentul
elaborării/actualizării acestor documentații de urbanism) va trebui să se reflecte în măsurile de
protecție și punere în valoare, atât la nivel local cât și teritorial al județului. In prezent, se evidențiază
o serie de localități ce prezintă un patrimoniu cultural valoros:
• Municipiul Brăila este evident localitatea ce prezintă cel mai mare interes cultural, cea care
deține numărul cel mai mare de obiective clasate în cadrul LMI 2015 - 116 obiective înscrise,
la care se adaugă 4 obiective clasate prin Ordinele Ministerului Culturii din anii următori: OMC
nr.4085/2016 - Poterna Bastionului 9 al Cetății Brăila, OMCIN nr. 2703/2017 - Casa Conovici
str. Calea Călărașilor nr. 14, OMCIN nr. 2833 /2019 - Casa Posmantir, str. Grădina Publică nr.
7, OMC nr. 2695/2021 - Tipografia Moderna Frankel, str. M. Eminescu 23A, toate fiind înscrise
la categoria valorica B - valoare locală.
• Orașul Făurei, localitate declarată oraș la 17 februarie 1968, este între cele mai mici 9 orașe
din România și cel mai mic din Județul Brăila. Numele provine de la un econom de vite Ion
Faur, târlaș venit de peste munți și stabilit pe aceste meleaguri în perioada anilor 1845-1846.
Important nod de cale ferată, localitatea se află pe traseul care leagă capitala țării de Brăila și
Galați prin Ploiești și Buzău, prima cale ferată de pe teritoriul județului fiind deschisă la 13
septembrie 1872 între Făurei și Brăila - Galați (CF 700) pentru ca la 21 noiembrie 1886 să intre
în exploatare traseul Făurei - Țăndărei. Anii 1943 , 1947, 1949 continuă extinderea traseelor
de cale ferată ce trec prin Făurei - Făurei - Urziceni, Buzău - Făurei, Făurei -Tecuci iar anul 1978
reprezintă anul de înființare al Centrului de testare feroviar Făurei, pentru testarea
locomotivelor (posibil patrimoniu industrial de clasat în viitor). Născută ca gară CFR,
localitatea a devenit între timp unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din
România, datorită densității rețelei feroviare și a numărului de direcții (intrări și ieșiri în 5
direcții ) cât și poziției favorabile față de Capitala țării, de Moldova și de Marea Neagră. De
asemenea aici este o “Bază de încercări feroviare”, cu o lungime de 13709m, unică în Estul
Europei. Din punct de vedere al patrimoniului arhitectural, orașul nu are obiective cu valoare
locală, clădirile fiind în proporție majoră locuințe colective din anii ‘70.
• Orașul Însurăței reprezintă singurul oraș cu un număr mai mare de obiective clasate - 11
obiective (majoritatea, un nr. de 8, fiind din Categoria I - Monumente de arheologie), fiind de
un interes cultural mediu, atât datorită numărului redus de monumente clasate cât și datorită
activităților culturale ce se desfășoară în instituțiile culturale existente. Numeroasele prezențe
arheologice din situl arheologic Popina, punctul “Rubla”(8 monumente) atestă locuirea în
acest teritoriu în perioade succesive - Neolitic (Cultura Boian II), Eneolitic, Cultura Gumelnița,
Cultura geto - dacică, perioada de început a epocii feudale - Cultura Dridu (sec. VIII-XI) până în
sec. XVII-XVIII. Amplasat în afara teritoriului raialei/kazalei Brăilei în timpul ocupației otomane,
zona era populată de târle/odăi/câșle/stâne, primele așezări fiind situate pe o mare moșie
numită Mușețeanca Mare, ce făcea corp comun cu Moșia Viziru, proprietatea lui G. Ipsilanti.
98
• Orașul Ianca Urmele arheologice atestă locuirea încă din perioada sec. IV-III î. Hr cu toate că
în cadrul LMI 2015 nu sunt incluse situri arheologice iar în RAN este menționat 1 sit arheologic
- Cruci de piatră in curtea bisericii (cod RAN 43340.01),acestea fiind datate sec. XVIII-XIX.
Cercetările din localitățile componente ale orașului au condus la descoperirea unor tumuli și
așezări în satele Târlele Filiu ,Berlești, Ianca, Plopu, zone cu potențial arheologic reperat , în
care au fost găsite fragmente ceramice aparținând culturii Sântana de Mureș - zone aflate în
pericol de distrugere datorită lucrărilor agricole, nefiind clasate. Istoria acestei dezvoltări
urbane nu este ilustrată prin obiective înscrise în cadrul LMI 2015, orașul având însă
numeroase obiective ce ilustrează arhitectura de factură urbană de la sfârșitul sec. XIX-
Conacul Drugănescu, fostul Conac Gussi, Casa Zamfir , Casa negustorului Bucșă - și case cu
arhitectură tradițională, cu decorațiuni specifice zonei etnografice a Câmpiei Bărăganului,
decorațiuni din lemn la prispe/“florării” care se regăsesc în zona Sărățeni din Ianca și în satele
componente Plopu (cele mai multe exemple de clădiri de locuit cu calității decorative - nr. 233,
268, 271, 308, 311, 312), Târlele- Filiu, Perișoru (nr. 260, 262, 360, 381) sau Berlești.
Un obiectiv la fel de important este Muzeul Ianca, care în afara colecțiilor tematice (patrimoniu
mobil) include și o casă tradițională țărănească ce ilustrează tipologia locuirii din zona
etnografică a Câmpiei Bărăganului, casă construită la începutul sec. XX de către Stan Mortu,
transferată în anul 2011 din satul Oprișenești.
LOCALITĂȚI RURALE
• Harta de la 1835 arată o mare densitate a satelor în zona dealurilor, câmpia fiind mai rar
populată. În ceea ce privește regiunea de stepă a Bărăganului şi a Burnazului harta arată
adevărate pete albe , satele fiind situate doar pe margini, adică de-a lungul culoarului Dunării
şi spre judeţele vecine - județul Brăila număra la acea dată doar 49 de sate, față de județul
Buzău cu 270 de sate şi Rm. Sărat/ Slam Râmnic cu 264 de sate.
• În timpul ocupaţiei turceşti, atraşi de bogăţia şi calitatea ierbii vin păstorii ardeleni - bârsani
din ţinutul Bârsei, ţuţueni de pe platoul dintre Sibiu şi Făgăraş, moroeni din Bran, români din
Scheii Braşovului - numiţi generic „mocani” - care au lăsat numele multor movile, puţuri, văi
,etc. în teritoriul studiat : Târlele Mocanilor, Puţul lui Jiga Mocanul, Crucea Mocanului, Movila
Tâmpu, Târla Tâmpu, Valea Şcheaua, Târla Şcheaua, Târla Sasul, Puțul Ungurului, Puțul
Moroianu, etc.
• Atestați încă din vremea turcilor, mocanii au aflat aici un climat blând și o vegetație
abundentă, o piață de desfacere sigură şi dări (ierbărit, cornărit) mai mici.
• „Drumurile oilor» au fost marcate de cruci de piatră, dar şi de numeroase târle/cătune, inițial
cu caracter temporar, loc de popas spre Dobrogea, vetre ale unor așezări stabile mai apoi sau
integrate satelor existente. Exemplu poate fi faptul că biserica din Lacu Rezi este ctitorită de
un Țuțuianu şi pictată de un „zugrav din Săcele”.
• ” Amintirea acestei continue transhumanţe (dinainte de tăierea marelui drum de comerţ
dintre Ţara Bârsei şi Brăila - n.n.) se păstrează în toponimia şi în folklorul brăilean. Origina celor
mai multe sate din judeţ este câte o târlă a vreunui cioban ardelean ”consemnează
Gh.T.Marinescu, fondatorul Analelor Brăilei, în studiul monografic “Brăila veche. Schiță a
evoluției istorice » ( nr.4-6 / 1929). Harta drumurilor de transhumanță este prezentată în
anexa 6.
• Satele se formau din contopirea mai multor târle sau numai în jurul unei târle, fiind înființate
de locuitori din zona de câmpie/cojani, de mocanii transhumanţi, dar şi de locuitorii din raiaua
Brăilei. « Odăiaşii » din Odaia Vizirului se întindeau dincolo de hotarul raialei, întemeind alte
odăi şi căşării - dintre aceştia se vor trage şi „vizirenii” împroprietăriţi în noua aşezare,
Însurăţei.
99
• Formarea și evoluția satelor pe teritoriul județului Brăila începe de la bordeie, apoi locuințe
individuale grupate fără un plan prestabilit cu vatra satului delimitată de proprietăți agricole
sau de elemente , urmată de satele de tip adunat, cu lotizări de case prestabilite, nucleul
central fiind în general marcat de biserică, primărie, școală iar locuințele având specificul
zonelor de câmpie, cu amplasare grupată în imediata vecinătate a drumurilor principale și o
volumetrie redusă, puțin vizibilă prin vegetația de la stradă, o arhitectură simplă adaptată
climatului câmpiei, punctată uneori de decorațiile din lemn ale prispei.
• Privind hărțile istorice în urmă cu două - trei secole, teritoriul județului Brăila avea însemnate
puține localități în afara importantului port - cetate Brăila.
• Relieful de câmpie a jucat un rol important în popularea acestui teritoriu, începând cu sec.
XVIII fiind atestate mai multe sate, formate din contopirea târlelor ciobanilor veniți de peste
munți, în drumul lor spre lunca Dunării.
• Una dintre cele mai vechi și mai mari localități rurale este satul Viziru, înființat în timpul
domniei lui Vlad Țepeș (1462) din 600 de familii robite de turci, până în anul 1828 fiind
reședința capuchihaiei/ agentul diplomatic al Domnului la Constantinopol.
• În secolul XVI sunt atestate două dintre satele ce fac parte din comuna Bordei Verde - satul
Șchei/Șcheaua/azi Constantin Gabrielescu în anul 1505 într-un hrisov al domnitorului Radu
cel Mare, satele Flio/Filiu și Licicote/Liscoteanca - la 28 mai 1583. În sec. XVII este atestat
documentar satul Cioara Doicești/Bărăganu (la 30 mai 1608), Măxineni - prin mânăstirea
ridicată la 1636-1637 de către domnitorul Țării Românești Matei Basarab - fiind urmat de alte
vechi așezări în sec. XVIII- satele ce dau numele comunelor Siliștea (atestat 1756), Cireșu
(atestat 1794) și Ciocile (atestat 1795). În aceeași perioadă, se formează primele așezări de
către oierii veniți de peste munți, din zona Sibiului, în drumul lor către Balta Brăilei oprindu-
se la Balta Puturosu, unde au întemeiat primele 3 așezări permanente - Gulianca, Ariciu și
Olăneasca (1789), astăzi parte din comuna Salcia -Tudor.
• Majoritatea comunelor cu satele lor componente , s-au constituit începând cu jumătatea sec.
XIX, în special după anul 1864, în urma aplicării Legii rurale promulgate de către Domnitorul
Alexandru Ioan Cuza, țesutul lor urban format din străzi ortogonale și parcelar regulat indică
modalitatea de constituire a localității (ex. Bordei Verde, Mihai Bravu, Racovița, Roșiori,
Romanu, Victoria).
• O nouă „colonizare” a Bărăganului are loc la mijlocul sec. XX - la 18 iunie 1951 au fost
deportați locuitorii mai înstăriți din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi. Atunci au fost
înființate de către deportaţi, 8 localităţi în judeţul Călăraşi, 1 în Galaţi, 4 în Ialomiţa şi 5 în
județul Brăila, după cum urmează: Dudeştii Noi/Bumbăcari, Măzăreni (nume care indică
aşezări lângă o tarla pe care se cultiva bumbac sau mazare), Şchei , Zagna - Vădeni şi
Rubla/Valea Călmăţuiului; în acest context pe lângă lagărele de deportare amintite, sunt
înființate şi 6 lagăre de exterminare în Balta Brăilei : Băndoiu, Gradina, Piatra, Saivane,
Stoieneşti şi Salcia, acesta din urmă fiind cel mai mare din ţară, cu 2000 de deţinuţi.
• Denumirile satelor provin de la diverse particularități naturale (Cotu-Lung, Gropeni, Tufești,
Ulmu), numele unor locuitori (Ciocile, Latinu, Oprișenești), de la proprietarii moșiilor pe care
s-a întemeiat localitate (Scărlătești, Filipești, Surdila-Greci) sau nume date în cinstea unor
personalități istorice (Mihai Bravu, Mircea Vodă, Traian, Țepeș Vodă).
• Specificul funcțional al acestor localități a condus la existența unui fond construit relativ
uniform, de clădiri de locuit tradiționale simple, cu unele accente de valoare arhitecturală
specifice, reprezentate de bisericile comunităților locale, de casele marilor moșiei (conace)
sau elemente de mică industrie.
100
CONCLUZII PRIVIND CARACTERISTICI ALE AȘEZĂRILOR

• Așezările urbane , în afara Municipiului Brăila, sunt localități urbane de dată recentă (Făurei din
anul 1968, Ianca și Însurăței din anul 1989), caracterul țesutului lor urban fiind similar așezărilor
rurale existente pe teritoriul județului.
• Până la mijlocul sec. XIX, locuirea din aceste așezări era în construcții provizorii, ale stânelor
ciobanilor ce treceau cu turmele spre Balta Brăilei sau în bordeie , acoperite cu iarbă , ce le făcea
să treacă neobservate în peisajul înconjurător.
• Categorie economico-geografică complexă, așezarea rurală este caracterizată prin trei
componente majore: populația, vatra și moșia/moșiile. Amplasarea în unitatea de relief a Câmpiei
Bărăganului - Câmpia Brăilei cu cele trei subzone principale - a condus la conturarea unor așezări
compacte, originea lor fiind legată de sursele de apă de băut și de traseul principalelor drumuri
din teritoriu , zona din proximitatea cursului Dunării având de asemenea două unități cu caractere
distincte - zona de câmpie a terasei Dunării (1) și Balta Brăilei (2).
• Caracteristica esențială a acestor așezări compacte de câmpie constă în departajarea netă a
țesutului urban(partea construită a localităților) de teritoriul terenurilor destinate culturilor
agricole. Tipologiile tramei stradale diferențiază aceste așezări , cele mai multe localități fiind
caracterizate de o tramă rectangulară, rezultată din împroprietăririle de la sfârșitul sec. XIX (după
Legea agrară din 1864 și după Războiul de Independență 1877 - în anii 1878, 1882, 1897) sau în
urma Reformei agrare din 1921 (operațiuni încheiate ulterior, în anii 1927-1928).
• Astfel în sec. XIX primele sate cu tramă stradală rezultată în urma parcelărilor cu locuri de casă în
vetrele de sat prin Legea rurală din 1864 sunt Boarca (sat nou), Corbu vechi, Grădiștea, Gropeni,
Latinu (sat nou), Roșiori, Sihleanu, iar după Războiul de Independență și Legea rurală din anul
1878/ Legea însurățeilor) sunt satele Corbeni, Corbu Nou, Însurăței, Movila Miresii, Cuza
Vodă/Regele Ferdinand, Salcia-Tudor/Domnița Ileana, Florica, Mărașu, Romanu, Traian, Tudor
Vladimirescu, Victoria. În sec. XX. Gropenii Noi, Mircea Vodă, Țepeș Vodă, Mihail Kogălniceanu,
Oancea dar și o parte din satul Zăvoaia.
• Exemple de sate cu trama rectangulară rezultat al acestui tip de parcelări pentru împroprietăriri
de la sfârșitul sec. XIX sau începutul sec. XX sunt: Corbu Nou, Însurăței (astăzi oraș), Plopu
(aparține de orașul Ianca), Florica, Lanurile, Mihai Bravu, Romanu, Roșiori, Scorțaru Nou, Spiru
Haret/Germăneasca, Traian, Tudor Vladimirescu, Movila Miresii, Țepeș Vodă, Unirea, Victoria.
• Trama geometrică: în satele Bordei Verde, Ciocile, Sihleanu, Râmnicelu, Ulmu , Viziru.
• Trama radial concentrică (determinată de elementele de relief/cursuri de apa): satele Gropeni,
Șuțești, parțial satul Zăvoaia.
• Trama mixtă: Bărăganu, Baldovinești, Gulianca
• Tramă liberă: Constantinești, Grădiștea, Jirlău, Olăneasca
• Tramă tentaculară: Mărașu, Măxineni
• Din punct de vedere al integrării în cadrul geografic, marea majoritate a localităților de câmpie se
dezvoltă ca o continuare a peisajului agricol, cu case retrase de la aliniament, puțin perceptibile
din traseul străzilor, fiind integrate în vegetația specifică zonei (perdele de salcâmi, viță de vie sau
pomi fructiferi amplasați pe marginea drumurilor), uneori adaptate cursurilor de apă din
proximitate (râuri, lacuri).
• Tipologia caselor este de locuință parter, cu un partiu simplu alcătuit din 2-3 camere, cu prispă și
stâlpi din lemn pe care sprijină acoperișul în patru ape, se regăsește în toate subzonele etnografice
ale Câmpiei Brăilei, fiind realizate din materiale ieftine(chirpici) sau din a doua jumătate a sec. XX
din cărămidă și acoperite cu tablă plană. Anexa 9 ilustrează tipologii planimetrice tradiționale la
nivelul locuirii rurale.
Fondul etnografic derivă din aceste localizări și din ocupațiile principale ale locuitorilor- creșterea
animalelor și agricultura, ocupații în care cultura plantelor tehnice (in, cânepă) a ocupat un loc
101
important ce a condus la dezvoltarea unei industrii casnice cu țesături specifice. În cadrul

meșteșugurilor tradiționale, elaborarea decorațiilor din lemn traforat - “florăriile”- reprezintă o
caracteristică a arhitecturii locale, ce se regăsește într-un areal mai larg , la județele aflate la Sud
de județul Brăila - Ialomița și Călărași iar pentru Balta Brăilei, ocupația pescuitului a dus la
dezvoltarea metodelor tradiționale de confecționare a instrumentelor de pescuit( împletituri,
plase, năvoade) sau a utilizării materialelor naturale din vegetația spontană sau rezultat al
culturilor de cereale(nuiele, paie) pentru confecționarea unor obiecte de uz casnic sau decorativ.
DRUMURI ISTORICE PE TERITORIUL JUDEȚULUI

• La sfârșitul sec. XIX - începutul sec. XX, oierii din Țara Bârsei și Mărginimea Sibiului își purtau
turmele la iernat în zonele de șes , ale Câmpiei Bărăganului, către Dunăre și mai departe în
Dobrogea.
• Drumurile transhumanței în județul Brăila au urmat cursul râului Buzău venind dinspre
Râmnicu Sărat prin satul Ariciu (unde o parte a acestora s-au stabilit) - Gulianca (sate ale
comunei Salcia - Tudor) apoi Măxineni și Balta Brăilei și al Siretului inferior către Brăila.
• Astăzi doar satul Gulianca mai păstrează din tradiția oierilor de altădată, prin produsul
tradițional al brânzei de Gulianca( realizată cu apa sărată din zonă).
• În afara acestor drumuri , care au dus la conformarea majorității satelor județului, au mai
existat două drumuri istorice: “Drumul mare”, pe care se făcea comerțul cu pește, sare și vin
, drum ce pornea de la Brăila- urma cursul râului Siret- podgoriile Vrancei -Tg. Ocna și “Drumul
boilor” pe care se transportau lemne, fructe și rachiu , drum ce venea din munții Buzăului
către Dunăre.
MONUMENTE SI ANSAMBLURI DE ARHITECTURA, MONUMENTE ȘI SITURI ARHEOLOGICE

În conformitate cu Legea 5/6 martie 2000 privind aprobarea PATN - Secțiunea III - Zone protejate -
Anexa III, la Capitolul I - Valori de patrimoniu cultural de interes național (monumente istorice de
valoare națională excepțională) la pct.1 Monumente și ansambluri de arhitectură are înscrise la
subpunctul g.Ansambluri urbane 1 obiectivul - g.9. Centrul istoric al orașului, municipiul Brăila și la
subpunctul k.Biserici și ansambluri mănăstirești 2 obiective - k.39. Fosta mânăstire Măxineni, com.
Măxineni și k.40. Biserica Sf. Arhanghel Mihail, mun. Brăila.
Câteva dintre subpunctele acestui capitol, cu valori relevante în cadrul patrimoniului municipiului
Brăila dar și al teritoriului județului nu sunt incluse și datorită clasării acestor obiective la valoare locală
(categoria valorica B) și nu la cea de valoare națională (categoria valorică A).
Astfel la subpunctul f. Clădiri civile urbane, l. Arhitectură industrială, amenajări căi de comunicație și
n. Ansambluri tradiționale rurale nu sunt incluse nici un fel de obiective – atât municipiul cât și județul
având elemente de patrimoniu remarcabile în aceste domenii (clădirile personalităților din orașul
Brăila, clădiri publice - culturale, administrative, comerciale, portul cu clădiri industriale etc. La pct.2
Monumente și situri arheologice nu este încadrat nici un obiectiv, cercetările arheologice
demonstrând contrariul pentru teritoriul județului. La Capitolul II - Unități Administrativ Teritoriale cu
concentrație foarte mare a valorilor culturale de interes național, județul Brăila are înscrise 2 UAT-uri
- UAT municipiul Brăila și UAT comuna Măxineni.
Din analiza valorilor existente față de ceea ce este cuprins în legea mai sus menționată, se poate
constata că județul Brăila are un patrimoniu arhitectural și arheologic de valoare, care nu este
menționat sau pentru că nu este încadrat la categoria valorică A (importanță națională), în consecință
nu beneficiază de recunoaștere și o punere în valoare corespunzătoare.
Astfel trebuie menționate din punct de vedere al valorilor de arhitectura localitățile urbane UAT Ianca
- cu un număr de clădiri tradiționale de locuit ce au o arhitectură specifică zonei etnografice a Câmpiei
Bărăganului (neclasate) dar și Conacul Gussi, de asemenea neclasat și UAT Însurăței ce are un conac
102
specific moșiilor de câmpie neclasat (Conacul Panaș). Dintre localitățile rurale UAT Viziru are un conac
clasat în anul 2017 - Ansamblul Conților de Roma dar clădiri de locuit tradiționale ce au numeroase
elemente de decorație din lemn specifică zonei Bărăganului de Sud (“florăriile”) nu sunt clasate sau
menționate ca valori de arhitectură locală cu un statut de protecție adecvat.
Arhitectura rurală este foarte slab reprezentată deși din cele 40 de comune ale județului un număr
de 20 de comune includ valori de arhitectură tradițională menționate în studii etnografice în decursul
timpului(ex. Berteștii de Jos, Chiscani, Dudescu, Gemenele, Grădiștea, Gropeni, Mărașu, Pietroiu,
Tătaru, Țepeș Vodă, Viziru ș.a.).
Din punct de vedere al valorilor arheologie, UAT Însurăței are numărul cel mai mare de obiective
clasate (8), UAT Bordei Verde (5), UAT Cireșu, UAT Măxineni (4) toate de categoria valorică B, în afara
unui singur obiectiv din UAT Măxineni care este încadrat la categoria valorică A. Această trecere în
revistă a UAT-urilor cu numărul cel mai important de valori de patrimoniu (care pot crește în urma
analizelor din studiile de fundamentare de la nivelul PUG, în momentul elaborării/actualizării acestor
documentații de urbanism) va trebui să se reflecte în măsurile de protecție și punere în valoare, atât
la nivel local cât și teritorial la nivelul județului Brăila.
Tabelul nr. 1 centralizează repartiția pe UAT-uri, a monumentelor pe cele 4 categorii: Monumente de
arheologie (I), Monumente de arhitectură (II), Monumente de for public, memoriale (III, IV), în
conformitate cu LMI 2015. Figurile următoare prezintă distribuția spațială a acestora.
TABEL 38. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE (LMI 2015) DIN JUDEȚUL BRĂILA
INTERES NAȚIONAL
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
IV.MONUMENTE
INTERES LOCAL
MEMORIALE ȘI
ARHITECTURĂ
ARHEOLOGIE
FOR PUBLIC
FUNERARE
TOTAL
NR. COD
” A”
” B”
III.
U.A.T.
II.
I.
CRT SIRUTA
1 42682 Municipiul Brăila 14 74 8 20 116 2 114

2 42753 Oraș Făurei
3 43331 Oraș Ianca 3 3 3
4 43411 Oraș Însurăței 8 1 2 11 11
5 42824 Comuna Bărăganul
6 42842 Comuna Berteștii De
Jos
7 42913 Comuna Bordei Verde 5 5 5
8 44560 Comuna Cazasu
9 42708 Comuna Chiscani 1 1 1
10 42968 Comuna Ciocile 1 1 1
11 43019 Comuna Cireșu 4 4 4
12 43073 Comuna Dudești 2 2 2
13 43117 Comuna Frecatei
14 43180 Comuna Galbenu 1 1 2 2
15 43242 Comuna Gemenele 3 3 3
16 43279 Comuna Grădiștea 1 1 1
17 43313 Comuna Gropeni
18 43466 Comuna Jirlău 1 1 1
19 43493 Comuna Marasu
20 43563 Comuna Măxineni 4 2 6 2 4
21 43625 Comuna Mircea Voda 1 1 2 2
22 43652 Comuna Movila
Miresii
103
INTERES NAȚIONAL
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
IV.MONUMENTE
INTERES LOCAL
MEMORIALE ȘI
ARHITECTURĂ
ARHEOLOGIE
FOR PUBLIC
FUNERARE
TOTAL
NR. COD
” A”
” B”
III.
U.A.T.
II.
I.
CRT SIRUTA
23 43698 Comuna Racovița 1 1 1

24 43732 Comuna Râmnicelu
25 43787 Comuna Romanu
26 43812 Comuna Rosiori 1 1 1
27 43867 Comuna Salcia Tudor
28 43929 Comuna Scorțaru Nou
29 43992 Comuna Siliștea 1 1 1
30 44060 Comuna Stăncuța
31 44113 Comuna Surdila-
Găiseanca
32 42771 Comuna Surdila-Greci 1 1 1
33 44140 Comuna Șutești 1 1 1 3 3
34 44177 Comuna Tichilești
35 44202 Comuna Traian 1 1 2 2
36 44257 Comuna Tudor
Vladimirescu
37 44300 Comuna Tufești 2 2 2
38 44328 Comuna Ulmu 1 1 1
39 44355 Comuna Unirea
40 44391 Comuna Vădeni
41 44435 Comuna Victoria
42 44462 Comuna Vișani
43 44505 Comuna Viziru 1 1 1
44 44532 Comuna Zăvoaia 1 1 1
TOTAL 42 79 9 42 172 4 168
Sursa: LMI, 2015
Distribuția teritorială a monumentelor (conform LMI 2015) este detaliată în figurile următoare, după
cum urmează:
• FIGURA 8. MONUMENTE DE ARHEOLOGIE (I): Sit (cat. A - 0; cat. B - 13); Așezare (cat. A - 0;
cat B - 16) Necropolă (cat. A - 0; cat. B - 5); Mormânt (cat. A-0; cat. B-4); Zonă ( cat. A-0; cat. B
– 3); Casă monahală (cat. A-1; cat. B -0);
• FIGURA 9. MONUMENTE DE ARHITECTURĂ (II): Cult - Biserici (cat. A-2, cat. B-6 ); Ansamblu
centru istoric urban/rural ( cat. A-0; cat. B-5); Conace (cat. A -0, cat. B-1); Palate (cat. A-0; cat.
B-1); Case (cat. A-0; cat. B-30); Clădiri publice (cat. A, - 0, cat. B- 24); Hotel, han (cat.A-0; cat.
B-3); Clădiri industriale (cat. A-0, cat. B-5); Hrube /beciuri (cat. A-0; cat. B-1)
• FIGURA 10. MONUMENTE DE FOR PUBLIC, MEMORIALE (III, IV): Statui/grup statuar (cat. A-
0; cat. B-7) Busturi (cat. A-0, cat. B-9), Monument/obelisc ( cat. A-0; cat. B-11); Ceas (cat. A-0;
cat. B-1); Fântâni (cat. A-0, cat. B-4), Cimitire/osuare (cat. A-0, cat. B-4); Cruci (cat. A-0, cat. B-
6); Casă memorială/clădire (cat. A-0; cat. B-9).
104
FIGURA 8. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A MONUMENTELOR CUPRINSE ÎN LMI 2015
105
FIGURA 9. DENSITATEA MONUMENTELOR CUPRINSE ÎN LMI 2015 PER U.A.T
106
FIGURA 10. HARTA MONUMENTELOR DE ARHEOLOGIE
Sursa: LMI 2015, prelucrare proprie
107
FIGURA 11. HARTA MONUMENTELOR DE ARHITECTURĂ
108
FIGURA 12. HARTA MONUMENTELOR DE FOR PUBLIC, MEMORIALE
109
3.3. PEISAJUL
Analiza situației existente referitoare la inventarierea și starea peisajelor din ansamblul teritoriului
județului Brăila se înscrie în conținutul articolului 6 din Convenția europeană a peisajului, adoptată la
Florența la 20 octombrie 2000, ratificată prin Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 și publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002. Evidențierea caracteristicilor diverse ale peisajului și
evaluarea compatibilității ecologice și estetice a modului de utilizare a acestuia se realizează în scopul
prevenirii deteriorării potențialului natural și a capacității funcționale a mediului natural și include și
serviciile ecologice pentru protecția florei, faunei și a habitatelor, precum și pentru soluri, apă, aer și
climă, dar și pentru păstrarea caracterului unic și a calităților pitorești ale peisajului, atât în interiorul
cât și în afara ariilor protejate.
În consecință, operațiunea de identificare a categoriilor de peisaj se bazează pe o analiză
multicriterială, care ia în considerare următoarele tipuri de clasificări2:
• clasificare după factorii geomorfologici /abiotici care cuprind cadrul natural, respectiv relieful,
suprafețele de apă, calitatea solului și clima. Caracteristicile acestei componente au fost
primordiale, determinând apariția și dezvoltarea celorlalte două categorii, respectiv factorii
biotici și cei antropici;
• clasificare după factorii biotici care cuprind elemente ce descriu vegetația și fauna,
accentuând asupra biodiversității și ariilor naturale protejate ca elemente fundamentale în
continuitatea peisajului și de susținere a unei dezvoltării durabile a județului Brăila;
• clasificare după factorii antropici, de ordin cultural, activități economice, etc., induse în
canevasul abiotic-biotic de către om sub diverse forme, fie de valorificarea cadrului natural
prin activități economice, fie de dezvoltarea localităților, creșterea intravilanelor și echiparea
cu utilități și servicii;
• clasificare integrată după elementele dominante: abiotic, biotic, antropic;
• clasificare după scara spațială: mega (regiune geografică – peste 100 kmp); macro
(geocomplex sau geosistem – suprafețe cuprinse între 10-100 kmp); mezo (geofacies –
suprafață cuprinsă între 1-10 kmp); micro (geotop – cea mai mică unitate de peisaj – sub 1
kmp).
Din punct de al compoziției ”abiotic-biotic și antropic”, peisajul județului Brăila are ca fundament
relieful județului cu cele 2 unități geografice majore, respectiv Lunca Dunării și partea estică a Câmpiei
Române. Aceste unități constituie baza formării unităților de peisaj, ale căror caracteristici sunt
preponderent geografice și care, prezentate de la est către vest, oferă vizual două componente majore
ce înglobează:
• teritoriul format de culoarul verde-albastru al fluviului Dunărea și al zonelor protejate
constituite;
• zona Câmpia Buzău-Siret, un teritoriu cu o structură geomorfologică complexă, localizat în
partea nordică și vestică a județului;
• zona Câmpia Brăilei (Bărăganul de Nord), teritoriu agricol intensiv folosit, cu un peisaj deschis;
• zona Bărăganul Central (Ialomiței), un teritoriul plat, larg desfășurat în partea sudică a
județului Brăila, dominant arabil.
Analiza integrată a factorilor abiotici, biotici și antropici se aplică celor două unități geografice majore,
respectiv Câmpia Română și Lunca Dunării și celor trei unități de peisaj subsecvente – Lunca Dunării,
2
Conform http://old.unibuc.ro/prof/patru-stupariu_i_g/docs/2013/mar/20_14_47_02Curs_4.pdf
110
Câmpia Buzău-Siret și Câmpia Bărăganului, iar distribuția spațială a unităților de relief și de peisaj este
prezentată în Figura 11.
TABEL 39. GRUPELE DE ANALIZĂ A PEISAJULUI / UNITĂȚI DE PEISAJ PER UNITĂȚI DE RELIEF
COD
UNITĂȚI DE
UNITĂȚI DE PEISAJ COMPONENTELE UNITĂȚII DE PEISAJ UNITATEA DE
RELIEF
PEISAJ
Lunca Dunării Lunca Dunării Balta Mică a Brăilei UP-Br-1a
Insula Mare a Brăilei UP-Br-1b
Dunărea Veche UP-Br-1c
Dunărea navigabilă UP-Br-1d
Câmpia Română Câmpia Buzău-Siret Câmpia Siretului Inferior UP-Br-2a

Câmpia Râmnicului
Câmpia Buzăului
Câmpia Bărăganului Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei) UP-Br-2b
Bărăganul Central (Bărăganul Ialomiței) UP-Br-2c
Sursa: Studiul de fundamentare nr. 1
FIGURA 13. HARTA UNITĂȚILOR DE PEISAJ
Sursa: Copernicus Land Monitoring Service, prelucrare proprie
111
Documentația PATJ își propune doar o identificare a categoriilor de peisaj la nivel județean, fără a face
o evaluare a acestora și recomandă realizarea unor studii de specialitate la nivel detaliat (mezo și
micropeisaj), care să propună măsuri punctuale de protecție și conservare, pentru a fi preluate de
planurile urbanistice generale și zonale. Cu toate acestea, secțiunea de față face o prezentare a
principalelor caracteristici ale unităților de peisaj și introduce o metodă de evaluare rapidă a acestora,
pe baza unui set de criterii rezultate din studiile de fundamentare elaborate în cadrul PATJ.
Această evaluare rapidă are scopul de a analiza o serie de aspecte ce țin de cadrul natural, patrimoniul
construit, cadrul construit, accesibilitatea și vizibilitatea zonelor respective, pe baza unui set de
criterii3 , pentru a evidenția sectoarele care susțin atractivitatea peisajului și cele în care sunt necesare
măsuri de intervenție. Tabelul următor descrie punctajul obținut de cele 7 unități de peisaj identificate
pe fiecare criteriu (de la 0 la 3), iar rezultatul evaluării este ilustrat în fișele ce prezintă caracteristicile
unităților de peisaj.
TABEL 40. EVALUAREA UNITĂȚILOR DE PEISAJ

1. Cadrul natural
Zone naturale protejate Biodiversitate Potențial agricol
Arie Arie Arie Habitate Habitate Habitate Agricol/ Agricol Mono
mare medie mică multe medii puține păduri divers agricol
3 2 1 3 2 1 3 2 1
Br-1a X X
Br-1b X X X
Br-1c X X
Br-1d X X X
Br-2a X X X
Br-2b X X X
Br-2c X X X
1. Patrimoniul construit
Stare monumente Categorii de monumente Clase monumente
bună medie precară 3 categ. 2 categ. 1 categ. A și B A B
3 2 1 3 2 1 3 2 1
Br-1a
Br-1b
Br-1c
Br-1d X X X X
Br-2a X X X
Br-2b X X X
Br-2c X X X
1. Rețeaua de localități
Zone urbane(grad de Zone rurale elemente de infrastructură
urbanizare) mare
densit densitate densitate arh. compact dispersat poduri/ rețele structuri
ate medie mică tradițion pasaje transport producție
mare ală. energie
3 2 1 3 2 1 3 2 1
Br-1a X X
Br-1b X X X X
Br-1c X
Br-1d X X X X
3
Criterii de evaluare identificate prin Metodologia de identificareși evaluare a peisajelor, anexă a legii 451/2002
pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului.
112
Br-2a X X X X
Br-2b X X X X X
Br-2c X X X
2. Accesibilitate/vizibilitate
Accesibilitate Turism Evenimente culturale
DN DJ naval Stațiune În Potenția Diverse Târguri Festival
circuite l
3 2 1 3 2 1 3 2 1
Br-1a X X
Br-1b X X
Br-1c X X
Br-1d X X X X X X X X
Br-2a X X X X X
Br-2b X X X X X
Br-2c X X X X
Sursa: Evaluare proprie
113
FIȘA NR. 1: UNITATEA DE PEISAJ UP-Br-1a
UNITATEA DE RELIEF
LUNCA DUNĂRII
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-1a:
BALTA MICĂ A
BRĂILEI
Unitatea de peisaj UP-Br-1a: Balta Mică a Brăilei
Caracteristica peisajului Balta Mică a Brăilei, sit Ramsar, format din 7 insule și ostroave și 52 de
lacuri, zonă umedă de importanță internațională cu o gamă floristică și
faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de
ecosisteme terestre și acvatice. Situl, parte a rețelei internaționale a
locurilor de cuibărire și pasaj pe culoarul estic de migrație dunărean, oferă
peisaje cu vegetație variată cu specii rare. Caracteristica peisajului variază
în cursul anului, în funcție de anotimp, determinată de perioadele de
inundație sau de secetă. Traseele prin canale cu galerii de sălcii, păduri
inundate, oferă perspective variate cu luminozități diverse, solarizate, sau
cu clar obscur.
Fauna Păsări: Au fost identificate peste 200 de specii de păsări, jumătate păsări
de apă, iar restul specii terestre, reprezentând mai mult de jumătate din
totalul speciilor din România. Pot fi amintite: egreta mică, stârcul de
noapte, rața roșie, dumbrăveanca, barza neagră, acvila țipătoare mică,
cormoranul mic, codalbul, buhaiul de baltă sau stârcul pitic.
Mamiferele: Numărul lor este redus, doar 11 specii fiind întâlnite pe
teritoriul parcului (lutra/vidra, hârciogul, nevăstuica, dihorul, bursucul,
iepurele, vulpea, căpriorul etc.). Sunt adaptate la alternanța de perioade
cu inundații și perioade de secetă, teritoriul lor fiind modificat permanent
de revărsarea Dunării.
Amfibieni și reptile: Broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), Buhai de
baltă (Bombina bombina), Tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus).
Peștii: Peste 50 specii: știuca, șalăul, somnul, plătica, babușca, linul, crapul,
cleanul, etc.
Flora Zona este influențată puternic de variațiile mari de nivel ale Dunării, astfel
încât la cote mari ostrovele se inunda în cea mai mare parte. Habitatele
dominante sunt cele forestiere, mare parte dintre acestea fiind plantații
silvice. Pe suprafețe mai mici, mai ales în zonele greu accesibile sunt
prezente si păduri tipice de lunca. Există peste 200 de specii de plante
114

superioare, dintre care predomină cele terestre, ierboase sau lemnoase.
Acestea din urmă sunt reprezentate de: plop, ulm, salcie, cătina etc.
Majoritatea speciilor floristice sunt ocrotite: nufărul alb, firuța, stânjenelul
de baltă, pipiriguțul, crinul de baltă, loboda sălbatică, ciulinul, urda-vacii,
albăstrica, păiușul, năfturica etc. plus o bogată varietate de plante de apă.
Zone naturale protejate Există zone valoroase pentru că adăpostesc colonii de cuibărit pentru
păsări. Una dintre aceste zone este insula Fundu Mare cu o suprafață de
aproximativ 2.000ha, jumătate reprezentată de pădure și restul de apă.
Principalul punct de atracție din arealul parcului este Lacul Chiriloaia,
punct de observare pentru specii de păsări rare. Pe luciul lacului cresc și
nuferii albi.
Monumente construite -
emblematice / Repere
Accesibilitate În zonă se poate ajunge cu vaporașul sau cu șalupa până la Chiriloaiade,
unde Administrația Parcului Natural „Balta Mică a Brăilei” pune la
dispoziția turiștilor ambarcațiuni și rangeri. Vizitarea se poate face pe unul
dintre cele 15 trasee turistice, atât pe apă cât și pe uscat.
UAT componente: Berteștii de Jos, Brăila, Chiscani, Gropeni, Mărașu, Stăncuța
115
FIȘA NR. 2: UNITATEA DE PEISAJ UP-Br-1b
UNITATEA DE RELIEF
LUNCA DUNĂRII
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-1b:
INSULA MARE A
BRĂILEI
Unitatea de peisaj UP-Br-1b: Insula Mare a Brăilei

Caracteristica peisajului Insula Mare a Brăilei reprezintă una dintre cele mai importante zone
agricole atât din județ, cât și din țară. Se află situată între brațele Dunărea
Veche și Vâlciu. Insula Mare a Brăilei (IMB) are, în medie, 60 km lungime și
20 km lățime, cu o suprafață totală de 710 kilometri pătrați. Dintre aceștia,
681,3 km² (94,6% din suprafața Insulei Mari) sunt ocupate de terenuri
agricole, din care 70,84 km² sunt irigate și protejate de un dig cu o lungime
de 23,5 km. Valoarea de peisaj este scăzută, în Insula Mare a Brăilei domină
peisaje puternic antropizate în care vegetația naturală a fost înlocuită de
culturile agricole, rămânând pe alocuri pâlcuri de pădure de tip șleau, sau
plantații.
Fauna In urma îndiguirii și desecării Insulei Mari a Brăilei, există o serie de păsări și
mamifere caracteristice stepei și culturilor agricole: potârnichea, prepelița,
graurul, presura, pițigoiul, turtureaua, cioara, stăncuța, hârciogul,
popândăul, iepurele, cârtița, ariciul; în zona plantațiilor de plopi și în zăvoaie
mai apar sporadic iepuri, mistreți, vulpi; mamiferele pădurii vidrele și nurcile
aproape au dispărut, acestea regăsindu-se acum în Bălțile Mici ale Brăilei;
peștii fiind privați de excelentul spațiu pentru creștere și reproducere s-au
retras în cele două lacuri și în apele Dunării, diminuându-se drastic atât ca
număr de indivizi cât și de specii. Au fost afectate speciile care se
reproduceau doar în bălți: crapul, plătica, avatul, șalăul.
Flora Pădurile au fost defrișate, pajiștile desțelenite, mlaștinile destufizate, iar
vegetația acvatică a dispărut. Mai întâlnim mici porțiuni cu pădure între dig
și maluri și urme ale vegetației din trecut în preajma lacurilor Blasova și
Zăton. Salcia a fost înlocuită cu plopul negru canadian, specie ce crește rapid
și care până acum câțiva ani era folosit la producerea celulozei. Însă
rădăcinile acestuia nu ajută cu nimic, la fiecare viitură mai puternică
pădurea fiind luată de ape. S-a încercat replantarea salciei și instalarea unor
perdele de protecție, cu rolul de a apăra de vânt și de a menține stratul de
zăpadă.
Zone naturale protejate Popina Blasova, patrimoniul geologic – eșantion reprezentativ din punct de
vedere structural
116
Accesibilitate Accesul se face doar pe apă, prin traversarea cu bacul (Bac Brăila/ AGICOST
Stânca) a brațului navigabil al Dunării: Acces la bac din DN22B (municipiul
Brăila), DJ212A/212B (Insula Mare a Brăilei)
UAT componente: Frecăței, Mărașu
117
FIȘA NR. 3: UNITATEA DE PEISAJ UP-Br-1c
UNITATEA DE RELIEF
LUNCA DUNĂRII
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-1c:
BRATUL MACIN
Unitatea de peisaj UP-Br-1c: Brațul Măcin

Caracteristica peisajului Brațul Măcin este unul din cele 3 brațe (Brațul Cremenea sau Dunărea Nouă
– brațul navigabil din vest, Brațul Vâlciu – în mijloc și Brațul Măcin sau
Dunărea veche –în est). Situl Dunărea Veche – Brațul Măcin se întinde pe o
suprafață de 18.759 hectare, fiind încadrat în bioregiunea geografică stepică
ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de
păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă importanță prin
conservarea habitatului de zăvoaie cu Salix alba and Populus alba galleries
(19,41% din sit), a pajiștilor aluviale, comunităților de lizieră cu ierburi înalte
și prin includerea Dunării în sit pentru asigurarea continuității peisajului și
pentru transportul de către apele fluviului de semințe, lăstari, etc. ale
diferitelor specii de plante.
Fauna Păsări: Situl constituie o importantă cale de migrație pentru păsări (fiind
propus și ca SPA), precum și pentru anumite specii de pești, inclusiv sturioni.
Specii de păsări protejate: pescăruș albastru uliu cu picioare scurte, uliu-
păsărar, privighetoare-de-baltă, fâsă-de-câmp, acvilă-țipătoare-mică, stârc
roșu, rața roșie, buhai de baltă, gâsca cu piept roșu, chirighiță-cu-obraz-alb,
barză neagră, barză albă, erete de stuf, erete cenușiu, prundăraș de
sărătură, porumbel de scorbură, stârc de noapte, vultur pescar, pelicanul
comun cormoran mic etc
Mamifere: Lutra lutra (Vidră, Lutră); Spermophilus citellus (Popândău, șuită)
Amfibieni și reptile: Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roșie); Emys
orbicularis (Broască țestoasă de apă); Testudo graeca (Țestoasă de uscat
dobrogeană); Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean)
Specii de pești: Alosa tanaica (Rizeafcă); Aspius aspius (Avat); Cobitis taenia
(Zvârlugă); Gobio kessleri (Porcușor de nisip); Gymnocephalus schraetzer
(Răspăr); Misgurnus fossilis (Țipar); Pelecus cultratus (Sabiță); Rhodeus
sericeus amarus (Boarță); Sabanejewia aurata (Dunariță); Zingel streber
(Fusar); Zingel zingel (Pietrar)
118
Flora Situl reprezintă partea nordică a coridorului de migrație a speciilor de plante

din Peninsula Balcanic spre Dobrogea de nord și Delta Dunării. 4 Sunt
prezente pajiști seminaturale umede, preerii mezofile, păduri caducifoliate,
păduri de monocultură (plopi).
Zone naturale protejate ROSCI0012, ROSPA0040 (Lacul Blasova)
Accesibilitate Accesul se face doar pe apă, prin traversarea cu bacul (Bac Brăila/ Stânca) a
brațului navigabil al Dunării: acces la bac din DN22B (municipiul Brăila),
DJ212A/212B (Insula Mare a Brăilei), DC57
UAT componente: Frecăței, Mărașu
4
https://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0012.pdf
119
FIȘA NR. 4: UNITATEA DE PEISAJ UP-Br-1d
UNITATEA DE RELIEF
LUNCA DUNĂRII
ZONA UP-Br-1d:
CURSUL și MALURILE
DUNĂRII
Unitatea de peisaj UP-Br-1d: Cursul și Malurile Dunării
Caracteristica peisajului Unitate de peisaj predominant abiotic, cu perspectivă vastă asupra cursului
fluviului Dunărea, cu schimbări ale imaginii generate de anotimpuri, vara și
toamna timpurie, cu un colorit variat al peisajului de luncă, toamna și iarna
ceață, scăderea cursului apei, pierderea frunzișului. Malul drept
personalizat de habitatul Parcului Balta Mică a Brăilei, iar malul stâng cu
plaje mai largi, nisipoase și antropizat în dreptul municipiului Brăila.
Imaginile complexe ale falezei Dunării combină imagini de port turistic,
clădiri de patrimoniu cultural și o zonă de promenadă, cu imaginile unei
zone funcționale complexe, industriale și de transport fluvial.
Fauna Mediile umede din sectorul Luncii Dunării, dominant pe malul drept al
Dunării, favorizează dezvoltarea populațiilor de amfibieni precum tritonul
cu creastă (Triturus cristatus), buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina
bombina), broasca râioasă brună (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea),
broasca mică de lac (Rana esculenta), broasca mare de lac (Rana ridibunda),
etc. Dintre reptile se întâlnește șarpele de apă (Natrix tessellata). Ihtiofauna
este reprezentată de numeroase specii de pești, dintre care nisetru
(Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), morun (Huso
huso), scrumbie (Alosa pontica), scobar (Chondrostoma nasus), crap
(Cyprinus carpio), mreana (Barbus barbus), plătica (Abramis brama), clean
(Leuciscus cephalus),știuca (Esox lucius), obleț (Alburnus alburnus), sabița
(Pelecus cultratus),șalău (Stizostedion lucioperca),ș.a.
Flora Malul drept al Dunării oferă perspective asupra speciilor de plante
superioare (https://bmb.ro/index.php/biodiversitatea-pnbmb/). Pădurile
sunt alcătuite majoritar din esențe moi, cum ar fi salcia, plopul alb și negru
și diseminat din esențe tari, precum speciile de ulm și de frasin. Tufărișurile
sunt întâlnite izolat pe suprafețe restrânse în zona malurilor nisipoase.
Malul stâng combină perspective similare Parcului Balta Mică a Brăilei și
malului împădurit al Insulei Mari a Brăilei cu suprafețele forestiere de la
120
FIȘA NR. 4: UNITATEA DE PEISAJ UP-Br-1d

Stăncuța și Chiscani, continuând cu grupuri de arbori și plantații de
aliniament realizate în portul turistic și pe faleza municipiului Brăila.
Zone naturale protejate Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
Monumente construite 1. Situl arheologic de la Brăilița, BR-I-s-B-0204912; Zona fostei Mitropolii a
emblematice / Repere Proillavei BR-I-s-B-02051; 79. Moara Violatos BR-II-m-B-02127; 110. Gara
fluvială BR-II-m-B-02128
Accesibilitate DN21, DN22, DN22B, DJ212
UAT componente: Stâncuța, Gropeni, Chiscani, Brăila
121
UNITATEA DE RELIEF
CAMPIA ROMANA
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-2a:
CÂMPIA BUZĂU-
SIRET
Unitatea de peisaj UP-Br-2a: Câmpia Buzău-Siret

Caracteristica peisajului Unitatea de peisaj este determinată de factori abiotici și biotici prin cursurile
și luncile râurilor și prin structura solurilor. Peisajul este format din două
componente majore. Prima mai bogată peisagistic vizual, este rezultatul
cursului sinuos și habitatului de luncă al râului Buzău și al vegetației lacului
Balta Albă, până la vărsarea sa în Siret, de-a lungul căruia s-a dezvoltat lanțul
așezărilor rurale de la granița cu județul Buzău, până la cursul râului Siret.
Componenta a două este dată de caracterul plat de stepă, cu pajiști și
mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, în care apar izolat așezări
precum Olăneasca, Gulianca, Măxineni, Oancea, Muchea, Vădeni. Dinamica
peisajului este dată de anotimpuri, iar în perioada primăvară –vară de
coloritul plantațiilor agricole.
Vegetație Este o zonă cu altitudini reduse (aprox. 5m) unde se întâlnesc păduri de
luncă. În lunca Siretului apar pâlcuri de pădure (cuprinzând stejarul pufos si
stejarul brumăriu); pădurile de stejar Svlasia) cu vegetația de lunca cu
zăvoaie de sălcii, plopi. Flora de lunca joasă, inundabilă este intens
reprezentată de asociații vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha,
Nimphoides, Scirpus și altele.
Fauna Mamifere: Spermophilus citellus (Popandaul european), Lutra lutra (Vidra),
Capreolus capreolus (Căprioară), Lepus europaeus (Iepure de câmp), Sus
scrofa (Mistreț).
Amfibieni și reptile: Emys orbicularis (Broasca-țestoasa europeană de
baltă), Bombina bombina (Buhai de balta cu burta roșie sau izvorașul cu
burta roșie), Bufo viridis (Broasca râioasa verde), Pelobates syriacus
(Broasca de pământ siriacă), Rana esculenta (Broasca mica de lac), Rana
ridibunda (Broasca mare de lac),
Păsări acvatice: Zona se află în calea migrației numeroaselor specii de păsări
acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea
purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia),
anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya
ferina, Aythya nyroca), Branta ruficollis, ralide (Gallinula chloropus, Fulica
122

atra), charidriiforme (Himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus
vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus
ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide
(Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.);
Specii de pești: Barbus meridionalis (Moioagă); Cobitis taenia (Zvârlugă);
Gobio kessleri (Porcușor de nisip); Gobio uranoscopus (Petroc);
Nevertebrate: Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul) Apatura metis
(fluturele purpuriu imperial);
Flora Alopecurus pratensis (Coada vulpii), Aster tripolium (Albăstrica sau
Scânteiuța), Atriplex hastata (Loboda cu frunze lanceolate), Camphorosma
annua, Festuca pratensis (păiuș de livadă), Halimione verrucifera,
Hydrocharis morsus-ranae (Iarba broaștelor), Juncus gerardi (Pipirig), Najas
minor (Naiada), Plantago maritima (Pătlagina mare sau Limba gaștii),
Plantago schwarzenbergiana (Patlagina), Poa palustris (Firuta de baltă), Poa
pratensis (Firuta), Potamogeton crispus (Broscărița), Potamogeton
pectinatus (Broasca apei sau Lana apei), Puccinellia distans (Balanica),
Ranunculus trichophyllus (Piciorul cocoșului), Salicornia europaea (Iarba
sărată), Spergularia marina (Pintenul mic de mare), Suaeda maritima
(Ghirin), Triglochin maritima (Iarba de mare),Typha latifolia (Papura cu
frunza lata)
Zone naturale protejate ROSCI0103; ROSCI0005: ROSPA0004; ROSCI0162; ROSPA0077; ROSPA0160;
Monumente emblematice / Măxineni-Casa monahală” (stăreția veche) BR-I-m-A-02136.01
Repere
Accesibilitate DN23; DJ221; DJ202A; DJ203A
UAT componente: Galbenu, Jirlău, Vișani, Grădiștea, Racoviță, Salcia Tudor, Măxineni, Scorțaru
Nou, Siliștea, Vădeni
123
UNITATEA DE RELIEF
CAMPIA ROMÂNĂ
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-2b:
BĂRĂGANUL DE
NORD
Unitatea de peisaj UP-Br-2b: Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei)
Caracteristica peisajului Unitatea de peisaj este determinată de factori abiotici, prin structura
solurilor în care peisajul plat de câmpie este biogeografic stepic și prin
activitatea agricolă ce formează un țesut de terenuri agricole în care
predomină cultura cerealelor și floarea-soarelui, întrerupte de grupări de
lacuri și de localități rurale dezvoltate la intersecția drumurilor județene și
naționale. Lucrările de îmbunătățiri funciare au dus la transformări
profunde in ceea ce privește solul, flora si vegetația. Climatul specific stepei,
cu veri fierbinți și uscate și ierni geroase, influențate de bătaia crivățului
imprimă dinamica peisajului cu schimbări generate de anotimpuri, iar în
perioada primăvară –vară de coloritul plantațiilor agricole.
Vegetație Vegetația este biogeografică stepică, cu vegetația naturală, în cea mai mare
parte înlocuită de culturi, cuprinzând pajiști stepice cu graminee (păiușul,
colilia, negara, pirul ș.a). În zona Ianca, Plopu sărat, Comăneasca sunt
prezente habitate formate din pajiști și mlaștini sărăturate panonice și
ponto-sarmatice și comunități cu salicornia pe terenuri umede și nisipoase.
In Câmpia Brăilei, pădurile sunt reprezentate prin trupuri de păduri izolate
sau în pâlcuri. Covorul vegetal al pădurii este caracteristic zonei stepei,
constituit în mare parte din graminee. Evoluția vegetației este influențată
de lucrările hidroameliorative (coborârea pânzei de apă freatică pentru
desalinizarea solurilor), dar și prin instalarea de specii cu valoare furajeră
ridicată.
Fauna Mamifere: popândău, hârciog, șoarecele de câmp și cel de stepă, iepure de
câmp
Păsări: potârnichi, turturele, uliu porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat,
graur, cioara neagră
Flora Rămășițe de stepă - pajiști naturale de-a lungul digurilor și canalelor de
irigație; pajiști xerofile: graminee precum negura păiușurile stepice, pirul
restat, ovăzul sălbatice, traista ciobanului, coada șoricelului, volbura,
păpădia, pelinul, cimbrișor. In zonele cu păduri sunt prezente specii de
124

foioase în amestec, predominând plopul, salcia, salcâmul, frasinul, stejarul,
castanul, teiul, arinul.
Zone naturale protejate ROSCI0305; ROSPA0048; ROSCI0307
Monumente emblematice / -
Repere
Accesibilitate DN2B, DN22, DN21, DJ211, DJ211A, DJ203B
UAT componente: Făurei, Mircea Vodă, Surdila Greci, Surdila-Găiseanca, Ianca, Bordei Verde,
Șuțești, Râmnicelu, Gemenele, Romanu, Cazasu, Tudor Vladimirescu, Traian,
Unirea, Viziru, Tufești, Stăncuța, Gropeni, Tichilești, Chiscani
125
UNITATEA DE RELIEF
CAMPIA ROMANA
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-2c:
BĂRĂGANUL
CENTRAL
(IALOMITEI)
FISA 7: Unitatea de relief Câmpia Română

Unitatea de peisaj UP-Br-2c: Câmpia Bărăganul Central (Ialomiței)
Caracteristica peisajului Unitate de peisaj este determinată de factori abiotici, respectiv structura
solurilor și factori climatici, în care peisajul plat de câmpie/stepic este
influențat de activitățile agricole. Unitatea cuprinde grupări de lacuri și de
localități rurale, cu intravilane dezvoltate majoritar la intersecția și de-a
lungul drumurilor județene. Caracteristica economică, dominant agricolă, a
determinat politici și lucrări de îmbunătățiri funciare care au dus la
transformări profunde in ceea ce privește solul, flora si vegetația. Dinamica
peisajului în această zonă de peisaj este moderată și este dată de
schimbările de imagine generate de anotimpuri asupra culturilor agricole,
cu accent în perioada primăvară –vară, imprimând un colorit variat al
plantațiilor agricole.
Vegetație Situl reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, pășuni și terenuri
arabile, mlaștini, turbării) încadrată în bioregiunea continentală și stepică a
Văii Călmățuiului (ce conservă două tipuri de habitate naturale: Cursuri de
apă din zonele de câmpie, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și
Callitricho-Batrachion și Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-
sarmatice, protejând specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei
Călmățuiului. Vegetația este caracteristică stepei, respectiv, terenuri
cultivate sau pășuni, presărate cu ciulini, flori de câmp, pajiști de graminee,
vegetație ruderală, arbori și arbuști etc.
Fauna Fauna este alcătuită din specii ce cresc pe terenuri deschise (terenuri
cultivate, pajiști sau pârloage), predominante fiind mamiferele rozătoare și
păsările granivore; însă, numeroasă este și fauna de nevertebrate
(ortoptere, coleoptere, himenoptere, lepidoptere, diptere etc.), mamifere
erbivore sau carnivore, păsări cântătoare sau păsări de pradă (Corvus
frugilegus), reptile, amfibieni. Sărătura este folosită în timpul migrației de
multe specii de importanță comunitară, precum Philomachus pugnax sau
Falco vespertinus. În pădurea de lângă Berteștii de Jos există o colonie de
Falco vespertinus.
126
Mamifer: popândău (un rozător din specia Spermophilus citellus, specie

considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN)
Amfibieni și reptile: buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina) și
țestoasa de baltă (Emys orbicularis);
Pești: zvârlugă (un pește din specia Cobitis taenia);
Insecte: lepidopter din specia Lycaena dispar (fluture purpuriu)..
Flora Sunt prezente mai multe plante rare cu specii de: pelin (Artemisia
santonicum), albăstrică (Aster tripolium), ciufă (Cyperus pannonicus), trifoi
frăguț (Trifolium fragiferum), broscăriță (Triglochin palustris), ghirin (Suaeda
maritima), bălănică (Puccinellia distans) sau pipirig (Juncus gerardi)
Zone naturale protejate ROSCI0259; ROSPA0145; ROSPA0006; ROSPA0111; ROSCI0389
Monumente emblematice / -
Repere
Accesibilitate DN21, DJ211, DJ211B, DJ211C
UAT componente: Ulmu, Ciocile, Cireșu, Roșiori, Zăvoia, Dudești, Însurăței, Bărăganul, Victoria,
Berteștii de Jos
O sinteză privind caracteristicile unităților de peisaj date de factorii abiotici și biotici este realizată în
caseta de mai jos:
CASETA 1: CARACTERISTICA PEISAJULUI DETERMINATA DE FACTORII DOMINANȚI ABIOTIC ȘI BIOTIC
Factorii abiotici și biotici contribuie la identificarea a cinci caracteristici majore ale peisajului județului
Brăila:
1. Peisaj cu caracter scenic al fluviului Dunărea, inclusiv brațelor acestuia, perceput de pe faleza municipiului
Brăila și de pe podurile care traversează cursul Dunării la sudul județului;
2. Peisaje variate cu schimbări scenice cu impact vizual puternic, determinate de traseele alese în vizitarea
habitatelor protejate;
3. Peisaje deschise cu un orizont larg asupra câmpiei, integrând liziere de pădure, sau de vegetației de luncă,
infrastructura de transport CF, de energie electrică și localitățile rurale vizibile la orizont, semnalizate și de
zone plantate;
4. Peisaje de luncă, coridoare de-a lungul Buzăului, Siretului și Dunării, cu spații deschise și vegetație
caracteristică, ce îmbogățesc caracterul monoton al Câmpiei Române;
5. Peisaje cu unghiuri de percepție largi către punctele de joncțiune a râului Buzău cu râul Siret.
Sursa: Prelucrare proprie
TABEL 41. DISTRIBUȚIA FACTORILOR ABIOTICI/BIOTICI PER UNITATE DE PEISAJ
CARACTERISTICI UNITATI DE PEISAJ
UP-Br 1a UP-Br 1b UP-Br 1c UP-Br 1d UP-Br 2a UP-Br 2b UP-Br 2c
C1 x x x
C2 x
C3 x x x
127
C4 x
C5 x
O sinteză privind caracteristicile unităților de peisaj date de factorii abiotici și antropici este realizată
în caseta de mai jos:
CASETA 2: CARACTERISTICA PEISAJULUI DETERMINATA DE FACTORII DOMINANȚI ABIOTIC ȘI ANTROPIC
Factorii abiotici și antropici contribuie la identificarea a cinci caracteristici majore ale peisajului județului
Brăila:
6. Peisaje urbane cu spații funcționale extinse, încorporând cursuri de apă și infrastructură de transport
(municipiul Brăila);
7. Peisaje agricole mozaicate cu terenuri amenajate pentru culturi, cuprinzând gospodării, cu anexe necesare
funcționării acestora și curți pentru activități agricole, creștere animale;
8. Peisaje agricole cu terenuri cu suprafețe mari, pentru activități agricole cu utilizare intensivă, întrerupte de
gospodării izolate și de suprafețe de apă/canale de irigații;
9. Peisaje agricole și păduri cu terenuri caracterizate printr-un model asortat de culturi cerealiere și păduri, a
căror existență pre-datează zonele locuite;
10. Peisaje de lacuri, în Câmpia Română, cu vegetație și habitate caracteristice.
TABEL 42. DISTRIBUȚIA FACTORILOR ABIOTICI/ANTROPICI PER UNITATE DE PEISAJ
C6 x
C7 x x x
C8 x x x
C9 x x x
C 10 x x x
Contribuția unităților de peisaj în dezvoltarea teritoriului este sintetizată în tabelele următoare.

Tabelul 43 cumulează caracteristicile majore ale peisajului pe fiecare unitate, iar valoarea adăugată
adusă de unitățile de peisaj la dezvoltarea culturală și a turismului de nișă este descrisă în tabelul 44.
128
TABEL 43. CARACTERISTICI CUMULATE PER UNITATE DE PEISAJ
C1/C6 C1 C1 C1/C6 C1
C2/C7 C2 C7 C7 C7
C3/C8 C8 C3 C3/C8 C3/C8
C4/C9 C9 C4 C9 C9
C 5 / C 10 C5/C10 C10 C10
TABEL 44. CONTRIBUȚIA VALORII DE PEISAJ LA DEZVOLTAREA CULTURALĂ
CONTRIBUȚIE UNITATI DE PEISAJ
contribuție cu valori X X X X
estetice
contribuție cu valori X X X X X X
recreaționale și turistice
factor de inspirație X X X
pentru cultură și artă
factor de inspirație X X X
religioasă
Din observarea acestor valori la nivelul teritoriului județului rezultă contribuția redusă a unităților de
peisaj UP-Br-1b, UP-Br-2b; UP-Br-2c, care prin sectorul agricol dominant, nu au resurse suficiente
pentru ridicarea nivelului cultural în comunitățile rurale, solicitând astfel politici și programe adaptate
caracteristicilor acestora la nivel de UAT, sau la nivel de cooperare teritorială.
În cazul unităților de peisaj UP-Br 1a, UP-Br 1c, contribuția este ridicată prin influența factorilor abiotici
și biotici. Pentru valorificarea caracteristicilor de peisaj în beneficiul comunităților locale și a
vizitatorilor, sunt necesare politici de conservare a zonelor naturale protejate, însoțite de politici și
programe de monitorizare a impactului schimbărilor climatice asupra acestor unități de peisaj.
În unitatea de peisaj UP-Br 1d, interacțiunea dintre activitățile antropice și patrimoniul natural este
pronunțată, pachetul necesar de politici este complex și privește pe de-o parte monumentele istorice
din municipiul Brăila, dar și protecția cadrului natural, habitatelor și calității apelor de suprafață.
129
OBLIGATIVITĂȚI PENTRU DOCUMENTAȚIILE PUG

REALIZATE PENTRU UAT-URI DIN JUDEȚUL BRĂILA
Baza legală a obligativităților instituite prin PATJ Brăila este următoarea:

• art. 1. Conform Legii 350/2001, art. 39 și art. 42, următoarele prevederi cuprinse în PATJ Brăila
secțiunea Patrimoniu Construit, Peisaje, vor deveni obligatorii pentru conținutul planurilor
urbanistice generale și zonale ce se vor realiza sau actualiza pentru U.A.T-urile aparținătoare
Județului Brăila;
• art. 2. Lista obligativităților intră în vigoare din momentul aprobării documentației de
actualizare a PATJ Brăila de către Consiliul Județean Brăila și va produce efecte numai pe
perioada de valabilitate a acestuia, respectiv anul 2030;
• art. 3. Urmărirea introducerii acestor obligativități în documentațiile de urbanism menționate
se va face de către Direcția Amenajarea Teritoriului și Urbanism din cadrul Consiliului județean
Brăila;
• art. 4. Consiliul Județean Brăila poate modifica numai prin completare, numărul acestor
obligativități în condițiile apariției de modificări/revizuiri ale cadrului normativ existent la data
aprobării PATJ Brăila.
Obligativitatea 1: Delimitarea zonelor construite protejate din cazul fiecărui UAT, zone urbane și
rurale (conf. art. 8, alin. 1 și 2, Anexa la Ordinul nr. 526/2003). Obligativitate se va aplica tuturor UAT-
urilor în care se află monumente incluse in Lista Monumentelor Istorice având următorul conținut în
conformitate cu Ordinul.
ART. 8
În raport cu logica succesiunii diferitelor documentații urbanistice, se iau în considerare următoarele:
• în planurile urbanistice generale ale localităților se procedează la delimitarea primară a
zonelor construite protejate (evidențiate ca unități teritoriale de referință), obligația
elaborării PUZCP fiind înscrisă în regulamentul local de urbanism aferent PUG;
• planurile urbanistice pentru zone construite protejate (PUZCP) au la bază planurile de
delimitare definitivă a zonelor și de inventariere a monumentelor istorice;
• zonele protejate pot conține sau nu elemente protejate; în momentul instituirii zonelor
protejate care conțin monumente istorice, zonele de protecție ale fiecărui monument se
înglobează în acestea;
• prevederile unui PUZCP aprobat se preiau în planurile urbanistice generale care se
reactualizează ulterior și se detaliază în planuri urbanistice de detaliu (PUD);
• prevederile PUZCP aprobat suspendă orice prevederi ale altor planuri zonale care cuprind
integral sau parțial aceste arii, elaborate anterior declarării zonelor construite protejate;
• documentațiile pentru zone construite protejate pot determina, anterior proiectelor
operaționale o serie de alte proiecte și documentații pre-operaționale (de prefezabilitate,
tehnice, financiare, de marketing urban, de relotizări, regrupări, exproprieri etc).
Obligativitatea 2: Realizare studiilor pentru instituirea zonelor de protecție a monumentelor istorice
clasate în grupele A și B (monumente, ansambluri, situri) și a zonelor de interes arheologic prioritar
(art. 12, Anexa la Ordinul 526/2003). Obligativitatea 2 se va aplică tuturor UAT-urilor în care se află
monumente incluse in Lista Monumentelor Istorice conform precizărilor legale:
ART. 12
Elementele construite protejate de legislația română sunt, în ordinea importanței:
* monumente istorice:
130
- monumente înscrise în Lista patrimoniului mondial cultural (MLPM);

- monumente propuse pentru înscriere în Lista patrimoniului mondial cultural (MpLPM);
- valori de patrimoniu cultural de interes național (VPCIN);
- situri arheologice declarate ca zone de interes național (SAIN);
- monumente istorice clasate în grupele A și B (monumente, ansambluri, situri) (MI).
* zone construite protejate
- zona de protecție a MLPM și MpLPM (delimitată conform studiilor de specialitate) (ZPMLPM);
- zone protejate construite de interes național (ZPCIN);
- zone protejate construite (ZPC);
- zone de interes arheologic prioritar (delimitate conform studiilor de specialitate pentru SAIN) (ZIAP);
- zone de protecție ale monumentelor istorice (ZPMI).
Obligativitatea 3: Includerea în cadrul zonelor construite protejate ce conțin monumente istorice, a

zonei de protecție a fiecărui monument. Obligativitatea 3 se aplică tuturor UAT-urilor în care se află
monumente incluse in Lista Monumentelor Istorice
ART. 15
"Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecție prin care se asigură conservarea
integrată a monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural." [art. 8 alin. (1) din Legea nr.
422/2001 privind protejarea monumentelor istorice]
Zona de protecție, constituită ca un teren format din parcele cadastrale situate în jurul monumentului,
asigură perceperea nealterată a acestuia. În zona de protecție se instituie servituțile de utilitate
publică și reglementările de construire pentru:
• păstrarea și ameliorarea cadrului natural al monumentului prin înlăturarea sau diminuarea
factorilor poluanți de orice natură;
• păstrarea și ameliorarea cadrului arhitectural-urbanistic al monumentului prin aprobarea și
supravegherea construirii;
• păstrarea și valorificarea potențialului arheologic.
Obligativitatea 4: Realizarea în cadrul studiului istoric de fundamentare a PUG a fișei istorice a
localității/UAT conf. Ordin 233/2016, art. 11. Obligativitatea 4 se aplică tuturor UAT-urilor în care se
află monumente incluse in Lista Monumentelor Istorice precum și pentru obiectivele propuse spre
clasare.
Obligativitatea 5: Precizarea în cadrul PUG a proiectelor prioritare privind reabilitarea monumentelor
istorice clasate în grupele A și B (monumente, ansambluri, situri) ce vor fi precizate în PATJ-Secțiunea
Planul de Acțiune. Obligativitatea 5 se aplică tuturor UAT-urilor în care există proiecte conform
Planului de Acțiune, dar cu prioritate în UAT cu monumente în stare de colaps și precolaps.
Obligativitatea 6. Delimitarea în teritoriu UAT-urilor a perimetrelor siturilor arheologice cuprinse în
RAN, pentru acele situri unde rezultatul cercetărilor permite aceasta delimitare. Obligativitatea 8 se
aplică tuturor UAT-urilor în care se află situri din RAN, în urma consultărilor cu Direcția Județeană de
Cultură a Județului Brăila.
Lista siturilor din RAN ce privesc siturile, așezările, necropolele, tellurile din județul Brăila conf. sursa:
http://ran.cimec.ro/sel.asp?jud=11&Lang=RO&crsl=2&csel=2&clst=1&lpag=20&campsel=jud&nr=26
Obligativitatea 7. Realizarea, montarea și întreținerea de panouri explicative aferente fiecărui obiectiv
clasat. Obligativitatea 7 se aplică tuturor UAT-urilor în care există monumente cuprinse în LMI din
județului Brăila.
Panoul va conține informații din Lista Monumentelor Istorice- Județul Brăila 2015, precizând codul,
denumirea, localitatea, adresa și datarea monumentului.
131
4. REȚEAUA DE LOCALITĂȚI
4.1. COMPONENȚA REȚELEI DE LOCALITĂȚI

Conform Legii nr.351/2001, județul Brăila avea la nivelul anului 2020:
• O rețea de localități alcătuită din 44 de unități administrativ teritoriale, compusă din: un
municipiu, 3 orașe și 40 de comune;
• O rețea de localități urbane și rurale, după cum urmează: 1 municipiu, 3 orașe, 40 de comune,
respectiv 140 de sate 5;
• Din punct de vedere al ierarhiei localităților care formează rețeaua de localități urbane și
rurale:
o Localități de rangul I (municipii de importanță națională, cu influență potențială la
nivel european) (municipiul Brăila);
o Localități de rangul III (3 orașe: Făurei, Ianca și Însurăței);
o Localități de rangul IV (40 de sate reședință de comună);
o Localități de rangul V (100 de sate componente ale comunelor și sate aparținând
municipiilor și orașelor, altele decât satele reședință de comună).
Componența rețelei de localități este prezentată în tabelul următor. La nivelul județului Brăila se
remarcă faptul că organizarea administrativă în unități administrative teritoriale de bază a primit
puține modificări ulterior adoptării legii organizării administrative din anul 1968: transformarea
comunelor Ianca și Însurăței în orașe (în anul 1989) și împărțirea comunei T. Vladimirescu în comunele
T. Vladimirescu și Cazasu (în anul 2003).
TABEL 45. UNITĂȚILE ADMINISTRATIV TERITORIALE ȘI LOCALITĂȚILE COMPONENTE LA NIVELUL JUDEȚULUI

BRĂILA, 2018
NUMĂRUL
LOCALITĂȚILOR
LOCALITĂȚI
COMPONENTE ALE
DENUMIRE ȘI NIVEL COMPONENTE ALE SATE CE APARȚIN
SIRUTA MUNICIPIILOR ȘI
AL UAT-ULUI MUNICIPIILOR ȘI ORAȘELOR
ORAȘELOR/ SATELOR
ORAȘELOR
CE APARȚIN DE
42682 Municipiul Brăila 1 Brăila -
42753 Orașul Făurei 1 Făurei -
43331 Orașul Ianca 1 localitate Ianca Berlești, Gara Ianca,

componentă a Oprișenești, Perișoru,
orașului / 6 sate ce Plopu, Târlele Filiu
aparțin orașului
5
La nivelul anului 2019, conform Legii nr. 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind
organizarea administrativă a teritoriului României.
132
NUMĂRUL
LOCALITĂȚILOR
LOCALITĂȚI
COMPONENTE ALE
ORAȘELOR/ SATELOR
ORAȘELOR
CE APARȚIN DE
43411 Orașul Însurăței 1 localitate Însurăței Lacu Rezii, Măru

componentă a Roșu, Valea
orașului / 3 sate ce Călmățuiului
aparține orașului
42824 Comuna Bărăganul 1 - Bărăganul
42842 Comuna Berteștii de 6 - Berteștii de Jos,

Jos Berteștii de Sus, Gura
Călmățui, Gura
Gârluței, Nicolești,
Spiru Haret
42913 Comuna Bordei Verde 4 - Bordei Verde,

Constantin
Gabrielescu, Filiu,
Lișcoteanca
44560 Comuna Cazasu 1 - Cazasu
42708 Comuna Chiscani 3 - Chiscani, Lacu Sărat,

Vărsătura
42968 Comuna Ciocile 4 - Ciocile, Chichinețu,

Chioibășești, Odăieni
43019 Comuna Cireșu 5 - Cireșu, Batogu,

Ionești, Scărlătești,
Vultureni
43073 Comuna Dudești 3 - Dudești, Bumbăcari,

Tătaru
43117 Comuna Frecăței 6 - Frecăței, Agaua,

Cistia, Salcia,
Stoienești, Titcov
43180 Comuna Galbenu 5 - Galbenu, Drogu,

Pântecani, Sătuc,
Zamfirești
43242 Comuna Gemenele 2 - Gemenele, Găvani
43279 Comuna Grădiștea 3 - Grădiștea, Ibrianu,

Maraloiu
43313 Comuna Gropeni 1 - Gropeni
43466 Comuna Jirlău 2 - Jirlău, Brădeanca
133
NUMĂRUL
LOCALITĂȚILOR
LOCALITĂȚI
COMPONENTE ALE
ORAȘELOR/ SATELOR
ORAȘELOR
CE APARȚIN DE
43493 Comuna Mărașu 6 - Mărașu, Băndoiu,

Măgureni, Nedeicu,
Plopi, Țăcău
43563 Comuna Măxineni 5 - Măxineni, Corbu Nou,

Corbu Vechi, Latinu,
Voinești
43625 Comuna Mircea Vodă 2 - Mircea Vodă,

Dedulești
43652 Comuna Movila 3 - Movila Miresii, Esna,

Miresii Țepeș Vodă
43698 Comuna Racovița 3 - Racovița, Corbeni,

Custura
43732 Comuna Râmnicelu 4 - Râmnicelu, Boarca,

Constantinești, Mihail
Kogălniceanu
43787 Comuna Romanu 2 - Romanu, Oancea
43812 Comuna Roșiori 4 - Roșiori, Colțea,

Florica, Pribeagu
43867 Comuna Salcia Tudor 5 - Salcia Tudor, Ariciu,

Cuza Vodă, Gulianca,
Olăneasca
43929 Comuna Scorțaru Nou 6 - Scorțaru Nou,

Deșirați, Gurguieți,
Nicolae Bălcescu,
Pitulați, Sihleanu
43992 Comuna Siliștea 6 - Siliștea, Cotu Lung,

Cotu Mihaela,
Mărtăcești, Muchea,
Vameșu
44060 Comuna Stăncuța 4 - Stăncuța, Cuza Vodă,

Polizești, Stanca
44113 Comuna Surdila- 2 - Surdila-Găiseanca,

Găiseanca Filipești
42771 Comuna Surdila-Greci 4 - Surdila-Greci, Brateșu

Vechi, Făurei-Sat,
Horia
134
NUMĂRUL
LOCALITĂȚILOR
LOCALITĂȚI
COMPONENTE ALE
ORAȘELOR/ SATELOR
ORAȘELOR
CE APARȚIN DE
44140 Comuna Șuțești 2 - Șuțești, Mihail

Kogălniceanu
44177 Comuna Tichilești 2 - Tichilești, Albina
44202 Comuna Traian 4 - Traian, Căldărușa,

Silistraru, Urleasca
44257 Comuna Tudor 3 - Tudor Vladimirescu,

Vladimirescu Comăneasca,
Scorțaru Vechi
44300 Comuna Tufești 1 - Tufești
44328 Comuna Ulmu 2 - Ulmu, Jugureanu
44355 Comuna Unirea 3 - Unirea, Morotești,

Valea Cânepii
44391 Comun Vădeni 3 - Vădeni, Baldovinești,

Pietroiu
44435 Comuna Victoria 2 - Victoria, Mihai Bravu
44462 Comuna Vișani 3 - Vișani, Câineni-Băi,

Plăsoiu
44505 Comuna Viziru 2 - Viziru, Lanurile
44532 Comuna Zăvoaia 2 - Zăvoaia, Dudescu
Sursa: Legea nr. 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea
administrativă a teritoriului României
În ceea ce privește componența unităților administrativ teritoriale, se poate observa o medie a

localităților per unitate administrativ teritorială de 3,3 localități, valoare medie care se păstrează și în
cazul mediului urban și în cazul mediului rural.
Se observă faptul că UAT-urile componente ale județului Brăila sunt în general UAT-uri (comune) de
mici dimensiuni, cu număr redus de sate componente. Din perspectiva repartiției unităților
administrativ teritoriale în funcție de numărul de localități componente, se remarcă faptul că
majoritatea UAT-urilor sunt de mici dimensiuni, cu maxim 3 localități componente; peste 45% din
totalul UAT-urilor au între 2 și 3 localități, în timp ce doar 13,7% din UAT-uri au 6 sau 7 localități.
Ierarhizarea localităților din județul Brăila după rangul acestora este ilustrată în figura următoare.
135
FIGURA 14. IERARHIA LOCALITĂȚILOR DIN JUDEȚUL BRĂILA DUPĂ RANGUL ACESTORA
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor Legea 351/2001 – PATN -Rețeaua de localități
STRUCTURA DEMOGRAFICĂ | Dintre cele 44 de UAT-uri ale municipiului Brăila, doar 1 înregistra în
anul 2020 o populație de peste 15.000 de locuitori, și anume municipiul Brăila, celelalte așezări urbane
având o populație cu mult mai mică decât municipiul reședință de județ.
136
TABEL 46. CATEGORII DE MĂRIME A UAT-URILOR DUPĂ POPULAȚIE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2020
POPULAȚIE LOCALITĂȚI URBANE LOCALITĂȚI RURALE
Între 100.000 și 200.000 de locuitori 1 0
Sursa: INS – Baza de date TEMPO Online
Singurul municipiu din județul Brăila, care reprezintă și reședința de județ, este singurul din categoria
orașelor mari sau mijlocii, acesta concentrând 58,7% din populația totală a județului, respectiv 90,3%
din populația urbană totală. Așadar, se remarcă gradul de polarizare puternic și importanța
municipiului Brăila în structura teritorială a rețelei de localități.
Se observă faptul că există diferențe considerabile în ceea ce privește mărimea, între orașele și
municipiul din județ, astfel că între municipiul Brăila (198.942 de locuitori) și celelalte centre urbane
situația este extrem de disproporționată. Între acesta și cea de-a doua așezare urbană după numărul
de locuitori, orașul Ianca (10.624 de locuitori), valoarea este de 18,7/1. Realizând raportul inclusiv
între municipiul Brăila și celelalte două orașe din județ, raportul este de 28,9/ pentru orașul Însurăței
și de 51,9/1 pentru orașul Făurei.6
În conformitate cu categoriile de orașe introduse în studiul de fundamentare al PATN – Rețeaua de
localități, realizat în anul 2014, rețeaua de localități din județul Brăila prezintă inclusiv următoarele
caracteristici:
• Orașe cu caracteristici rurale: orașele Ianca și Însurăței 7;
• Orașele și municipiile în declin demografic, analizate în perioada 2009-2020:
o Localități urbane cu scăderi de peste 10% din populație: orașul Făurei (-13,01%),
municipiul Brăila (-11,26%);
o Municipii cu pierderi de peste 10.000 de locuitori: municipiul Brăila (25.244 locuitori).
În ceea ce privește mediul rural, analizând situația la nivelul anului 2020, comunele pot fi grupate în 5
categorii de mărime:
• 2 comune cu o populație cuprinsă între 5.000 și 10.000 de locuitori (însumând un total de
12.793 de locuitori – 10,8% din populația rurală totală);
6
Prelucrare date pornind de la baza de date TEMPO Online
7
Pentru identificarea acestora, au fost validate cele 4 criterii de definire a orașelor cu caracteristici rurale
(criteriul economic: peste 30% din populație ocupată în agricultură, criteriul echipare tehnică: peste 50% din
străzi nemodernizate, criteriul socio-demografic: tendință demografică negativă în ultimii 20 de ani și criteriul
spațial (distributiv): peste 40% din populație în sate aparținătoare și/sau localități componente), astfel că pentru
criteriile echipare tehnică și socio-demografic au fost utilizate cele mai recente date de pe INS – Baza de date
TEMPO Online, iar pentru criteriile economic și spațial, datele de la RPL 2011, acestea fiind cele mai recente date
oficiale - orașele identificate au îndeplinit minimul de 2 criterii.
137
• 18 de comune cu o populație cuprinsă între 3.000 și 5.000 de locuitori (însumând un total de

63.835 de locuitori – 53,9% din populația rurală totală);
• 12 de comune cu o populați cuprinsă între 2.000 și 3.000 de locuitori (însumând un total de
29.575 de locuitori – 25% din populația rurală totală);
• 8 comune cu o populați cuprinsă între 1.000 și 2.000 de locuitori (însumând un total de 12.310
de locuitori – 10,4% din populația rurală totală).
FIGURA 15. DISTRIBUȚIA COMUNELOR DE LA NIVELUL JUDEȚULUI BRĂILA DUPĂ NUMĂRUL DE LOCUITORI,
2020
5%
20%
Între 5.000 și 10.000 de locuitori

45%
30%
Există comune care înregistrează în anul 2020 o populație mai mare decât cea a celor două orașe
încadrate în categoria orașelor foarte mici (Făurei - 3.831 locuitori și Însurăței - 6.879 locuitori). Aceste
comune se încadrează în categoria localităților rurale cu locuitori între 5.000 și 10.000: comuna
Chiscani (6.452 de locuitori) și comuna Viziru (6.341 de locuitori) și în cea cu locuitori între 3.000 și
5.000: comuna Tufești (4.929 de locuitori), comuna Șuțești (4.394 de locuitori), comuna Movila Miresii
(4.144 de locuitori) și comuna Vădeni (4.055 de locuitori). Astfel, orașul Făurei este surclasat de 6
comune, în timp ce orașul Însurăței este surclasat de două comune. Se remarcă faptul că aceste
comune sunt, majoritatea, amplasate adiacent localităților urbane, cu precădere în jurul municipiului
Brăila, care prezintă un grad ridicat de polarizare teritorială și în jurul orașului Însurăței.
UAT-urile din mediul rural cu cel mai mic număr de locuitori se află concentrate în mare parte în zonele
de nord, vest și est a județului, acestea fiind următoarele (cu o populație sub 2.000 de locuitori):
Râmnicelu, Siliștea, Gemenele, Romanu, Surdila-Greci, Scorțaru Nou, Racovița și Frecăței (această
comună fiind amplasată în zona geografică Insula Mare a Brăilei).
În anul 2021, la nivelul județului Brăila sunt înregistrate 8 sate nelocuite (cu populație zero): Morotești
(comuna Unirea), Nicolae Bălcescu (comuna Scorțaru Nou), Deșirați (comuna Scorțaru Nou),
Brădeanca (Jirlău), Filiu (comuna Bordei Verde), Gura Gârluței (comuna Berteștii de Jos), Nicolești
(comuna Berteștii de Jos) și Nedeicu (comuna Mărașu). Cauzele care au condus la depopularea acestor
sate sunt gradul foarte redus de accesibilitate (satul Morotești) și inundațiile produse de marile cursuri
de apă. În cazul acestor sate cu populație zero se recomandă ca administrația publică să inițieze
demersurile legale de desființare a acestor sate.
138
Se remarcă faptul că dispersia localităților urbane la nivelul județului Brăila și a județelor limitrofe nu
este echilibrată, existând comune lipsite de centre urbane pe o rază de 25-30 km: Ciocile, Cireșu,
Roșiori, Ulmu (în zona 3, alături de alte 12 comune din județele Călărași și Ialomița), Gemenele,
Măxineni, Racovița, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorțaru Nou (în zona 17 alături de alte 44
comune din județele Buzău, Galați și Vrancea).
DENSITATEA POPULAȚIEI | În ceea ce privește densitate locuitorilor (calculată prin raportarea
numărului de locuitori la suprafața total a UAT-urilor), valoarea medie a județului Brăila este de 71 de
locuitori/km2 (conform suprafețelor oferite de INS) (72,5 locuitori/km2, conform suprafețelor oferite
de OCPI), aceasta situându-se sub media regiunii care este de 78,3 de locuitori/km2 (conform
suprafețelor oferite de INS). Între cele două medii de rezidență ale județului Brăila se observă o
diferențiere puternică, astfel că în mediul urban densitatea este de 486,6 locuitori/km2, pe când în
mediul rural este de 28 de locuitori/km2, densitatea locuirii în mediul urban fiind de cca 17 ori mai
mare decât în mediul rural.
Extremele înregistrate de acest indicator în profil teritorial prezintă diferențe foarte mari, pentru
localitățile din mediul urban, astfel că în municipiul Brăila există o densitate de 4.468,4 de
locuitori/km2, iar în comuna Frecăței este de 3,2 locuitori/km2.
Analiza valorii densității populației pentru mediul urban raportată atât la suprafața intravilanului, cât
și la cea a zonei construite, relevă faptul că pentru prima categorie densitatea medie este de 3.681,1
de locuitori/km2, iar pentru cea din urmă densitatea medie este de 4.256,5 de locuitori/km2, ca urmare
a existenței unor extinse teritorii intravilane neconstruite. La nivelul celor 3 orașe, densitatea mică,
cuprinsă între 800 locuitori/km2 și 1600 locuitori/km2, raportată la suprafața construită, ridică
probleme referitoare la eficiența infrastructurilor tehnico-edilitare și a rețelelor de circulații.
În ceea ce privește densitatea pentru mediul rural, densitatea medie este de 5-6 ori mai mică decât
cea din mediul urban. Densitatea medie raportată la suprafața teritoriului intravilan este de 767,5 de
locuitori/km2, iar densitatea medie raportată la suprafața zonei construite este de 732,4 de
locuitori/km2.
În mediul rural se înregistrează comune pentru care densitatea raportată la zona construită este mai
mare decât cea înregistrată în fiecare din cele 3 orașe ale județului; aceste comune sunt: Șuțești,
Gropeni, Jirlău, Berteștii de Jos, Vișani, Cazasu, Tichilești, Movila Miresii, Viziru, Surdila-Găiseanca,
Tufești, Victoria, Stăncuța, Grădiștea și Gemenele. La polul opus se situează comunele cu o densitate,
raportată la suprafețele construite, mai mică de 500 locuitori/km2: comunele Frecatei, Siliștea,
Scorțaru Nou, Racovița, Romanu și Vădeni.
Distribuția spațială a localităților în funcție de densitatea populației raportată la suprafața zonei
construite, relevă faptul că localitățile cu cea mai mică densitate sunt localizate în partea de vest a
județului (Insula Mare a Brăilei) și în partea de nord, pe direcția Vădeni – Racovița (sub 700
locuitori/km2); se remarcă, în general, o densitate scăzută în localitățile din aria de influență a
municipiului Brăila. Localitățile rurale cu densitate mai ridicată (cca 1.000 locuitori/km2) sunt localizate
în vecinătatea orașului Însurăței și a orașului Făurei.
139
FIGURA 16. DENSITATEA POPULAȚIEI (RAPORTATĂ LA SUPRAFAȚA ZONEI CONSTRUITE) DIN CADRUL UAT-
URILOR DIN JUDEȚUL BRĂILA, 2019
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la INS – Baza de date TEMPO Online și a datelor ANCPI
140
4.2. TIPOLOGIA FUNCȚIONALĂ

4.2.1. LOCUIREA ÎN MEDIUL URBAN
Conform datelor INS, pentru anul 2019, puțin peste 63% din totalul locuințelor la nivel județean se
găseau în mediul urban (8.7990 locuințe), iar din totalul acestora, 0,3% din total fuseseră construite în
anul de referință, 2019 (cel mai recent an pentru care INS furnizează aceste date).
Analiza fondului construit în mediul urban relevă o creștere constantă a numărului de locuințe din
2008 până în anul 2019, în medie cu 1,3%, conform datelor INS. Astfel că, au fost înregistrate
următoarele aspecte: cea mai mare creștere a fost înregistrată în orașul Însurăței, de +3,6%, iar cu
creșteri mai reduse se remarcă orașele Făurei (+1,6%) și municipiul Brăila (+1,4%). În orașul Ianca,
tendința este negativă, observându-se o scădere de -2,7%, cel mai probabil ca urmare a reglării
statisticilor pe baza rezultatelor RPL 2011, după acest an, înregistrându-se o ușoară tendință de
creștere a numărului de locuințe din oraș.
Distribuția teritorială a locuințelor relevă faptul că, pentru anul 2019, 90,5% din locuințele din mediul
urban se aflau pe teritoriul municipiului Brăila, 4,9% pe teritoriul orașului Ianca, 2,7% pe teritoriul
orașului Însurăței, și 1,9% în orașul Făurei; aceste valori sunt proporționale cu dimensiunile centrelor
urbane, din punct de vedere al numărului de locuitori.
FIGURA 17. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUINȚE PENTRU ANII 2008 ȘI 2019
78505 79611
1607 1632 4374 4275 2387 2472
Municipiul Brăila Orașul Făurei Orașul Ianca Orașul Însurăței
2008 2019
Analiza pe forme de proprietate relevă faptul că aproximativ 2,3% din locuințele din mediul urban se
află în proprietate publică, valoare aflată peste media județeană, conform tendințelor naționale.
Dintre acestea, 89.4% se regăsesc în municipiul Brăila (2.001 locuințe). Urmărind evoluția înregistrată
la nivelul județului, numărul locuințelor aflate în proprietate publică în mediul urban a înregistrat o
scădere de aproximativ 41,8% din anul 2008 în anul 2019, tendință care s-a manifestat în toate
centrele urbane, descreșteri mai mari având loc în orașele Făurei, Ianca și Însurăței (de peste 80%). La
nivelul centrelor urbane, în cadrul locuințelor proprietate publică o pondere semnificativă este
deținută de locuințele de tip ANL, locuințele sociale sau locuințele aparținând fondului locativ de stat.
Un indicator de analizat în definirea calității locuirii este cel al suprafeței locuibile. Corelat cu creșterea
numărului de locuințe construite, pentru anul 2019 față de anul 2008, s-au înregistrat următoarele
creșteri la nivel de UAT în mediul urban: cele mai mari creșteri ale suprafeței locuibile au fost
înregistrate în orașul Ianca (14,4%), fiind urmat de orașul Făurei (10%), de municipiul Brăila (9,7%), pe
ultimul loc clasându-se orașul Însurăței (3,7%). În ceea ce privește suprafața locuibilă aferentă unui
locuitor, în anul 2019, în localitățile urbane din județul Brăila suprafața locuibilă aferentă unui locuitor
era de 15,24 mp/locuitor, cu variații între 15,1 mp/locuitor (municipiul Brăila) și 16,97 mp/locuitor
(orașul Făurei), semnificativ sub media națională și sub valoarea minimă de 18mp/locuitor,
recomandată prin Legea nr. 114/1996.
141
În ceea ce privește calitatea și echiparea locuințelor cu dotări de bază, cele mai mari probleme din
mediul urban se înregistrează în orașul Însurăței, unde, în anul 2011, unde 74,4% din locuințe nu erau
conectate la rețeaua de canalizare și 74,8% din clădirile de locuit sunt realizate din chirpici și paiantă,
materiale caracteristice mediului rural. Totodată, în acest oraș se remarcă și cel mai mare procent al
locuințelor neconectate la rețeaua de apă (9,9%). O situație problematică prezintă și orașul Ianca,
acolo unde 59% din clădirile de locuit erau realizate din chirpici și paiantă și 48,2% din locuințe nu erau
conectate la rețeaua de canalizare; statistici care denotă caracteristici de tip rural. La nivelul datelor
disponibile pentru anul 2011, cele mai multe locuințe realizate după anul 1990 se regăsesc în orașul
Ianca.
4.2.2. LOCUIREA ÎN MEDIUL RURAL

La nivelul județului Brăila, în anul 2019, în mediul rural, existau 50.877 de locuințe, ceea ce reprezenta
aproximativ 36,6% din numărul total al locuințelor din județ. În cifre absolute, localitățile cu cel mai
mare număr de locuințe erau: Chiscani (2515 locuințe), Viziru (2472 locuințe) și Tufești (2032 locuințe).
La polul opus se află 6 de comune cu un număr de locuințe cuprins între 500 și 1.000 de locuințe fiecare
(Surdila-Greci, Scorțaru Nou, Gemenele, Romanu, Siliștea, Râmnicelu) și două comune care aveau mai
puțin de 500 de locuințe fiecare (Frecăței și Racovița).
Distribuția teritorială a indicatorului număr de locuințe la 1.000 de locuitori relevă o medie de 454
locuințe la 1.000 de locuitori ai mediului rural, doar 12 comune plasându-se peste această valoare
medie. Valoarea minimă a indicelui este de 346,6 locuințe/ 1.000 de locuitori, în comuna Bereștii de
Jos în timp ce valoarea maximă este înregistrată în comuna Racovița cu 573,1 locuințe/ 1.000 de
locuitori (maximum înregistrat la nivel județean). Comparativ cu media județeană de 409 de
locuințe/1.000 locuitori, doar 13 comune înregistrează valori sub acest indicator.
TABEL 47. GRUPAREA UAT-URILOR ÎN MEDIUL RURAL DUPĂ NUMĂRUL DE LOCUINȚE RAPORTATE LA 1.000
DE LOCUITORI, ANUL 2019
NUMĂR DE LOCUINȚE LA 1.000 DE LOCUITORI NUMĂR DE COMUNE
între 300 și 400 10

între 400 și 450 18
între 450 și 500 6
între 500 și 575 6
În anul 2019, în mediul rural se regăseau 212 locuințe aflate în proprietate publică ceea ce reprezintă
0,42% din numărul total de locuințe în mediul rural în județul Brăila, și 9,5% din numărul total de
locuințe aflate în proprietate publică din județul Brăila. În 12 din cele 40 de comune nu era nicio
locuință aflată în proprietate publică, în timp ce comuna cu cele mai multe locuințe în proprietate
publică este comuna Chiscani (cu 42 de locuințe); de asemenea în timp ce în fiecare dintre comunele
Stăncuța, Cireșu, Tichilești și Șutești se găseau mai mult de 20 locuințe aflate în proprietate publică.
În mediul rural, în anul 2019, valoarea medie a suprafeței locuibile aferentă unui locuitor este de 18,05
mp/locuitor, valoare aflată cu puțin peste valoarea minimă de 18 mp/locuitor, recomandată de
legislația în vigoare și cu mult peste valoarea medie județeană de 16,23 mp/locuitor. În mediul rural
valorile extreme sunt înregistrate în comuna Surdila-Găiseanca (8,58 mp/locuitor) și în comuna Cazasu
(24,85 mp/locuitor). Suprafața medie aferentă unui locuitor este în 31 comune sub media națională
(19,6 mp/locuitor) și în cazul a 21 comune, sub valoarea minimă de 18mp/locuitor, prevăzută prin
Legea nr. 114/1996.
142
FIGURA 18. DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ NUMĂRUL LOCUINȚELOR RAPORTAT LA 1.000 LOCUITORI, 2019
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la INS – Baza de date TEMPO Online
În ceea ce privește calitatea fondului de locuințe, conform datelor RPL 2011, mediul rural din județul
Brăila se distinge printr-un procent foarte ridicat de locuințe construite din materiale nedurabile
(chirpici și paiantă) (84%); valori îngrijorătoare sunt semnalate, de asemenea, la nivelul mediului urban,
în orașele Însurăței (75%), Ianca (59%) și Făurei (34%). În mediul rural, în 6 comune peste 90% din
locuințe sunt realizate din materiale nedurabile (chirpici și paiantă) (comunele Salcia Tudor, Bordei
143
Verde, Berteștii de Jos, Scorțaru Nou, Surdila-Găiseanca și Mărașu), în timp ce valoarea minimă (62%)
se înregistrează în comuna Cazasu.
La nivelul mediului rural al județului Brăila, conform datelor RPL 2011, 16% din numărul total de
locuințe sunt construite după anul 1990, valoare egală cu media județeană. Din punct de vedere al
vechimii locuințelor, se remarcă comunele Chiscani și Cazasu cu ponderi de 40%, respectiv 44% al
locuințelor construite post 1990. La polul opus se află comunele Grădiștea, Surdila-Găiseanca, Frecăței
și Bărăganul, unde sub 10% din locuințe sunt construite după anul 1990.
În ceea ce privește conectarea locuințelor la rețele tehnico-edilitare, situația la nivel de județ nu era
una favorabilă în anul 2011. Datele colectate la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011
identifică doar două comune (Chiscani și Vișani) aveau un procent mai mari de 90% de locuințe
racordate la rețeaua de alimentare cu apă, în timp ce 10 comune aveau mai puțin de 50% dintre
locuințe racordate la rețeaua de alimentare cu apă. În ceea ce privește racordarea locuințelor la
infrastructura de canalizare, doar comuna Cazasu depășește procentul de 50%, în timp ce 35 comune
au sub 20% din locuințe racordate la infrastructura de canalizare.
4.2.3. INDICATORI DE DEFINIRE A LOCALITĂȚILOR URBANE

În cadrul Legii nr. 351/2001 cu modificările și completările ulterioare sunt stabiliți principalii indicatori
cantitativi și calitativi minimali pe care municipiile și respectiv orașele trebuie să îi îndeplinească.
Această listă de indicatori este utilizată în procesul de trecere a localităților la un rang (statut) superior
și reprezintă un bun barometru pentru evaluarea stadiului de dezvoltare al unei localități urbane.
Modul în care municipiile și orașele județului Brăila îndeplinesc acești indicatori este detaliat în
continuare.
MUNICIPIUL BRĂILA
• Localitate de rang I – municipiu de importanță națională, cu influență potențială la nivel
european;
• Municipiu reședință de județ cu o populație de peste 100.000 de locuitori;
• Pol de dezvoltare urbană definit conform HG nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor de
creștere și a polilor de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiții din
programele cu finanțare comunitară și națională;
• Pol național de dezvoltare care realizează legătura funcțională cu capitala, având rolul de
coordonare a distribuirii informației de la nivelul capitalei la nivelul întregului spațiu regional8;
• Municipiu de importanță națională, reședință de județ, cu sedii de instituții de interes
județean și supra-județean, centre culturale importante, cu peste 100.000 de locuitori și
influență potențială la nivel european.
8
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Dezvoltarea de instrumente și modele de planificare strategică
teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013
144
TABEL 48. ÎNDEPLINIREA SETULUI DE INDICATORI MINIMALI PENTRU MUNICIPIUL BRĂILA
INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE A UNUI

MUNICIPIUL BRĂILA
MUNICIPIU
Număr de locuitori 40.0000 198.942
Populația ocupată în 85% 96,1%
activități neagricole (% din
totalul populației ocupate)
Dotarea locuințelor cu 80% 98,3%
instalații de alimentare cu
apă
Dotarea locuințelor cu baie 75% Locuințe cu baie: 86,8%
și WC în locuință (% din Locuințe cu WC cu apă: 89%
totalul locuințelor)
* Locuințe fără WC cu apă (alt tip de closet): 11%
instalație de încălzire
centrală (% din totalul
locuințelor)
Număr de paturi în spitale 10 9,2
la 1000 de locuitori
Număr de medici la 1000 2,3 2,3
de locuitori
Unități de învățământ Postliceal Postliceal, universitar
Dotări culturale și sportive Săli de spectacol, Teatru, Casa sindicatelor, Biblioteci, Stadion, Casă
eventual teatre, instituții de Cultură, Muzeu județean, centru cultural, case
muzicale, biblioteci memoriale Sală polivalentă, stadioane
publice, stadion, săli de
sport
Locuri în hoteluri 100 969
Străzi modernizate (% din 60% 93,4%
lungimea totală a străzilor)
Străzi cu rețele de 70% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo Online,
distribuție a apei (% din lungimea rețelei de distribuție a apei reprezintă
lungimea totală a străzilor) 116,7% din lungimea totală a străzilor)
Străzi având conducte de 60% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo Online,
canalizare (% din lungimea lungimea conductelor de canalizare reprezintă
totală a străzilor) 116,3% din lungimea totală a străzilor)
Epurarea apelor uzate Racordarea la o stație de Indicator îndeplinit
epurare cu treaptă
mecanică și biologică
Străzi cu rețele de hidranți 70% N/A
exteriori pentru stingerea
incendiilor (% din lungimea
totală a străzilor)
Spații verzi (parcuri, grădini 15 mp/loc 23,4 mp/loc
publice scuaruri) mp/loc
Depozit controlat de - Nu există depozite conforme pe teritoriul
deșeuri cu acces asigurat municipiului, aceasta fiind amplasată în localitatea
Muchea, Comuna Siliștea
145
ORAȘUL FĂUREI
• Localitate de rang III (oraș) conform Legii nr.35/2001.
• Oraș care nu îndeplinește pragul minim de 10.000 de locuitori, fiind încadrat în categoria
orașelor foarte mici;
• Localitate urbană de importanță locală, cu funcții specializate (conform SDTR).
TABEL 49. ÎNDEPLINIREA SETULUI DE INDICATORI MINIMALI PENTRU ORAȘUL FĂUREI
INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE A UNUI ORAȘ ORAȘUL FĂUREI

Populația ocupată în activități 75% 89,1%
neagricole (% din totalul
populației ocupate)
apă
Dotarea locuințelor cu baie și 55% Locuințe cu baie: 59,5%
WC în locuință (% din totalul Locuințe cu WC cu apă: 62,5%
locuințelor)
* Locuințe fără WC cu apă (alt tip de closet): 36,6%
Dotarea locuințelor cu 35% 43,3&
instalație de încălzire centrală
(% din totalul locuințelor)
Număr de paturi în spitale la 7 19,8
1000 de locuitori
Număr de medici la 1000 de 1,8 5,4
locuitori
Unități de învățământ Liceal liceal
Dotări culturale și sportive Săli de spectacol, Biblioteci, Casa de cultură, Săli de sport școlare
biblioteci, publice,
spații pentru activități
sportive
Străzi modernizate (% din 50% 100%
Străzi cu rețele de distribuție 60% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo Online,
a apei (% din lungimea totală lungimea rețelei de distribuție a apei reprezintă
a străzilor) 103,4% din lungimea totală a străzilor)
Străzi având conducte de 50% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo Online,
canalizare (% din lungimea lungimea conductelor de canalizare reprezintă
totală a străzilor) 105,9% din lungimea totală a străzilor)
Epurarea apelor uzate Racordarea la o stație Indicator îndeplinit (depășește standardul minim,
de epurare cu treaptă având și treaptă biologică)
mecano- chimică
146
INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE A UNUI ORAȘ ORAȘUL FĂUREI

Spații verzi (parcuri, grădini 10 mp/loc 15,4 mp/loc
Depozit controlat de deșeuri - nu există depozite conforme pe teritoriul orașului,
cu acces asigurat aceasta fiind amplasată în localitatea Muchea,
comuna Siliștea
ORAȘUL IANCA
• Localitate de rang III (oraș) conform Legii nr.35/2001;
• Oraș încadrat în categoria orașelor mici (cu populație cuprinsă între 10.000 și 20.000 locuitori);
• Localitate urbană de importanță locală, cu funcții specializate (conform SDTR);
• Oraș care are în componența sa 6 sate: Berlești, Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu,
Târlele Filiu.
TABEL 50. ÎNDEPLINIREA SETULUI DE INDICATORI MINIMALI PENTRU ORAȘUL IANCA
INDICATORI DE DEFINIRE AI UNUI ORAȘ ORAȘUL IANCA

Populația ocupată în activități 75% 69,6%
neagricole (% din totalul
populației ocupate)
instalații de alimentare cu apă
Dotarea locuințelor cu baie și 55% Locuințe cu baie: 40,4%
WC în locuință (% din totalul Locuințe cu WC cu apă: 39,6%
locuințelor)
instalație de încălzire centrală
(% din totalul locuințelor)
Număr de paturi în spitale la 7 0
1000 de locuitori
locuitori
Unități de învățământ Liceal Liceal
Dotări culturale și sportive Săli de spectacol, Biblioteci, Casa de cultură, Sali de sport școlare
spații pentru
activități sportive
Străzi cu rețele de distribuție 60% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo Online, lungimea
a apei (% din lungimea totală rețelei de distribuție a apei reprezintă 204% din
a străzilor) lungimea totală a străzilor)
147
INDICATORI DE DEFINIRE AI UNUI ORAȘ ORAȘUL IANCA

Străzi având conducte de 50% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo Online, lungimea
canalizare (% din lungimea conductelor de canalizare reprezintă 208,4% din
totală a străzilor) lungimea totală a străzilor)
Epurarea apelor uzate racordarea la o Nu există stație de epurare, fiind utilizată stația de
stație de epurare cu epurare din orașul Făurei
treaptă mecano-
chimică
Spații verzi (parcuri, grădini 10 mp/loc 21,5
Depozit controlat de deșeuri - Nu există depozite conforme pe teritoriul orașului,
cu acces asigurat aceasta fiind amplasată în localitatea Muchea,
comuna Siliștea
ORAȘUL ÎNSURĂȚEI
• Localitate de rang III (oraș) conform Legii nr.351/2001;
• Oraș cu o populație de sub 10.000 de locuitori, încadrându-se în categoria orașelor foarte mici;
• Localitate urbană de importanță locală, cu funcții specializate (conform SDTR);
• Oraș care prezintă caracteristici rurale;
• Oraș care are în componența sa 3 sate: Lacu Rezii, Măru Roșu, Valea Călmățuiului.
TABEL 51. ÎNDEPLINIREA SETULUI DE INDICATORI MINIMALI PENTRU ORAȘUL ÎNSURĂȚEI
INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE A UNUI ORAȘ ORAȘUL ÎNSURĂȚEI

Populația ocupată în 75% 39%
activități neagricole (% din
totalul populației ocupate)
apă
Dotarea locuințelor cu baie 55% Locuințe cu baie: 22,8%
și WC în locuință (% din Locuințe cu WC cu apă: 21,8%
totalul locuințelor)
instalație de încălzire
centrală (% din totalul
locuințelor)
Număr de paturi în spitale 7 0
la 1000 de locuitori
locuitori
Unități de învățământ Liceal Liceal
148
INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE A UNUI ORAȘ ORAȘUL ÎNSURĂȚEI

Dotări culturale și sportive Săli de spectacol, Biblioteci, Săli de sport școlare
spații pentru activități
sportive
Străzi cu rețele de 60% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo Online, lungimea
distribuție a apei (% din rețelei de distribuție a apei reprezintă 94% din
lungimea totală a străzilor) lungimea totală a străzilor)
Străzi având conducte de 50% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo Online, lungimea
canalizare (% din lungimea conductelor de canalizare reprezintă 76,6% din
totală a străzilor) lungimea totală a străzilor)
Epurarea apelor uzate racordarea la o stație Indicator îndeplinit (depășește standardul minim,
de epurare cu treaptă având și treaptă biologică)
mecano- chimică
Spații verzi (parcuri, grădini 10 mp/loc 2,9
Depozit controlat de - Nu există depozite conforme pe teritoriul orașului,
deșeuri cu acces asigurat aceasta fiind amplasată în localitatea Muchea,
comuna Siliștea
4.2.4. DOCUMENTAȚII DE AMENAJAREA TERITORIULUI DE RANG INFERIOR ȘI

DOCUMENTAȚII DE URBANISM
În prezent, la nivelul județului Brăila se află în curs de elaborare sau avizare următoarele documentații
de amenajarea teritoriului:
• Plan de Amenajare a Teritoriului Intercomunitar (PATIC) – Amenajarea și dezvoltarea
teritoriului de N-V Insula Mare a Brăilei – Brăila est (municipiul Brăila + comuna Mărașu) (UAT-
urile Brăila și Mărașu) (în curs de avizare)
• Plan de Amenajare a Teritoriului Intercomunitar (PATIC) – Stațiunea Lacu Sărat, județul Brăila
(UAT Chiscani) (în curs de avizare)
În ceea ce privește elaborarea documentațiilor de urbanism de tip PUG pentru UAT-urile din județul
Brăila, este prioritară finalizarea Planului Urbanistic Geenral al Municipiului Brăila, documentație
aflată în etapa de avizare, și elaborarea Planului Urbanistic General al Comunei Măxineni (Planul
Urbanistic General în vigoare are o vechime mai mare de 10 ani), UAT cu un important patrimoniu
cultural de importanță națională, conform PATN – Secțiunea Zone Protejate. În același timp este
necesară actualizarea PUG-urilor a căror valabilitate a depășit 10 ani și pentru care nu se află în curs
de elaborare proiecte de actualizare, respectiv UAT-urile Grădiștea și Jirlău.
În județul Brăila, se află în curs de avizare următoarele documentații de urbanism de tip PUZ cu impact
asupra dezvoltării economice șii spațiale a teritoriului județean:
149
• Plan Urbanistic Zonal Integrat (PUZ) – Dezvoltarea sectorului turistic și pescăresc în comuna
Stăncuța, județul Brăila (în curs de avizare)
• Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – Zona de agrement Blasova (UAT Frecăței) (în curs de avizare)
• Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – Zona de agrement Lacul Zaton (UAT Frecăței) (în curs de avizare)
• Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – Stațiunea Câineni-Băi, județul Brăila (UAT Vișani) (în curs de
avizare)
În următoarea perioadă este necesară sprijinirea administrațiilor publice locale în procesul de
elaborare și avizare a documentațiilor de urbanism cu impact asupra dezvoltării teritoriului, cu
precădere a dezvoltării municipiului Brăila:
• PUZ coordonator Amenajare Faleza Dunării (Beneficiar: Municipiul Brăila)
• PUZ pe zonele de restructurare/regenerare urbană identificate cf. PUG Municipiul Brăila
(Beneficiar: Municipiul Brăila)
• Actualizare Plan Urbanistic Zonal – Centru Istoric al Municipiului Brăila (Beneficiar: Municipiul
Brăila).
4.2.5. OBLIGATIVITĂȚI CU CARACTER SPAȚIAL CONF. AVIZ MAPN DT 160/07.01.2022 CU

EFECT ASUPRA DOCUMENTAȚIILOR DE URBANISM REALIZATE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV
AL JUDEȚULUI BRĂILA
a) proiectarea și realizarea obiectivelor de investiții sau amenajarea teritoriului, pe orice categorie de
terenuri, atât în extravilan cât și intravilan, să nu afecteze sub nicio formă activitățile militare,
terenurile, construcțiile sau instalațiile, de orice fel, aflate în administrarea MApN;
b). respectarea cu strictețe a zonelor de siguranță/zonelor militare restricționate aferente obiectivelor
militare existente pe teritoriul administrativ al județului Brăila;
c). Documentațiile de amenajarea teritoriului și de urbanism ale UAT-urilor din județul Brăila, precum
și documentațiile tehnice întocmite pentru obiectivele de investiții ce urmează a se realiza în zonele
menționate în PATJ Brăila, se vor transmite spre avizare Statului Major al Apărării conf. prevederilor
Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificările și completările ulterioare,
Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, Ordinul comun al MLPAT-MI-SRI și MApN nr. M30/02.11.1995 și HG nr.
62/07.02.1996.
150
4.2.6. OBLIGATIVITĂȚI CU CARACTER SPAȚIAL CONF. AVIZ MAI NR.

583.858/20.09.2022 CU EFECT ASUPRA DOCUMENTAȚIILOR DE URBANISM
REALIZATE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL JUDEȚULUI BRĂILA
1. Respectarea prevederilor Legii nr. 50/19913, Legii nr. 350/20011 şi Ordinului nr. 3422/J99Y, în ceea
ce priveşte avjzarea documentaţiilor de urbanjsm şi amenajarea teritoriului, precum şi a
documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor;
2. Pe teritoriul administrativ al judeţului Brăila, Ministerul Afacerilor Interne deţine în administrare

obiectivele cu caracter special aparţinând unităţilor de poliţie, jandarmerie, poliţie de frontieră şi
pentru situaţii de urgenţă;
3. Pe teritoriul administrativ al comunei Siliştea, sat Muchea, Ministerul Afacerilor Interne deţine în
administrare un poligon de tragere, care generează zona de siguranţă prezentată în inventarul de
coordonate pentru zona de siguranţă generată de poligonului M.A.I. (Sistem de coordonate Stereo'70),
anexa nr. 1, la adresa M.A.I. nr. 583.858 din 20.09.2022, ZONĂ DE SIGURANŢĂ
Anexa 1. Inventar de coordonate pentru zona de siguranţă generată de poligonului M.A.I. Sistem de
coordonate Stereo'70
NR. COORDONATE PUNCTE DE CONTUR LUNGIMI LATURI

PCT.
D(I, I+L)
1 430233.495 720368.405 915.00
2 430118.617 721276.165 5201.09
3 424918.065 721351.173 2546.83
4 425237.789 721351.173 2546.83
S (zona siguranță) = 8914213 mp
4.Pe teritoriul administrativ al municipiului Brăila, Ministerul Afacerilor Interne prin U.M. 0242 Brăila-
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila deţine în administrare un imobil situat pe str. Carantinei nr.
2, care, la data prezentei, generează o zonă de protecţie din punctul definit prin coordonatele 45°
16'47.82"N, 27°58'40.87"E, pe o rază de 566m. În interiorul acestei zone de protecţie este interzisă
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, sau aprobarea documentaţiilor de urbanism în lipsa
avizului favorabil eliberat de instituţia noastră;
5. Pe teritoriul administrativ al judeţului Brăila, Ministerul Afacerilor Interne deţine în administrare
infrastructură de comunicaţii, ce generează zonele de restricţie prezentate în anexa nr. 2, delimitate
conform tabelelor de coordonate;
6. Pentru aprobarea documentaţiilor de urbanism, precum şi pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii în interiorul zonelor de restricţie aferente infrastructurii de comunicaţii, este
obligatorie obţinerea avizului instituţiei noastre;
7. Respectarea prevederilor O. UG. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României,
având în vedere faptul că, potrivit art. 4 alin. (2) zona de frontieră cuprinde teritoriul aflat pe o
adâncime de 30km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior.
151
ANEXA 2 - ZONA 1
Tabel coordonate Stereo 1970. pentru nr. pct. X(N) Y(E)

zona I I 438325,479 736541,529
2 438365.269 736750.247
3 424821.609 734619.842
4 424836,621 734419.744
152
ANEXA 2 - ZONA 2
nr. pct. X(N) Y(E)

I 425791,691 693213.885
Tabel coordonate Stereo 1970. pentru zona 2 2 424624.127 736274.955
3 424421.190 736287,686
4 425593,155 693333,204
153
ANEXA 2 - ZONA 3
nr. pct. X(N) Y(E)

I 425791,691 693213.885
Tabel coordonate Stereo 1970. pentru zona 3 2 425593, 155 693333.204
3 40l 014,679 679256.323
4 401005.249 679028.582
154
ANEXA 2 - ZONA 4
nr. pct. X(N) Y(E)

I 401005,249 679028,582
Tabel coordonate Stereo 1970. pentru zona 4 2 401014,679 679256,323
3 371696,627 698966,325
4 371498,594 698875.365
155
ANEXA 2 - ZONA 5
nr. pct. X(N) Y(E)

I 371696,627 698966.325
2 376655.111 734503.390
Tabel coordonate Stereo 1970. pentru zona 5 3 381102,753 748820.451
4 380902.495 748848.812
5 376499,113 734796.362
6 371498,594 698875,365
156
ANEXA 2 - ZONA 6
nr. pct. X(N) Y(E)

I 392584,845 714086.126
Tabel coordonate Stereo 1970. pentru zona 6 2 392651,242 714355.213
3 376699,795 734771,043
4 376655, 111 734503,390
157
ANEXA 2 - ZONA 7
nr. pct. X(N) Y(E)

I 424429,556 734193,939
Tabel coordonate Stereo 1970. pentru 2 424642.616 734159,908
zona 7 3 424627,836 734555.758
4 392651,242 714355,213
5 392584,845 714086.126
158
ANEXA 2 - ZONA 8
nr. pct. X(N) Y(E)

I 424642,616 734159.908
Tabel coordonate Stereo 1970. pentru 2 424627,836 734555,758
zona 8 423064.216 731934.554
3
423234,243 731835.213
159
5. INFRASTRUCTURILE TEHNICE MAJORE
5.1. ALIMENTAREA CU APĂ

5.1.1. SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ
Majoritatea unităților administrativ-teritoriale din județ beneficiază de existența unui sistem de
alimentare cu apă: 42 din 44 UAT-uri (37 din 39 de comune). Singurele comune care nu au un astfel
de sistem sunt Mărașu (în zona Insula Mare a Brăilei) și Cireșu (în sud-vestul județului). Față de anul
2011, alte 4 comune au beneficiat de investițiile realizate în extinderea infrastructurii de alimentare
cu apă: Ciocile, Dudești, Zăvoaia (în sud-vestul județului) și Frecăței (în estul județului).
FIGURA 19.UNITĂȚILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ, NUMĂR, 2010-

2019
46
44
42
40
38
36
34
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
UAT cu alimentare apă UAT-uri jud. Brăila
Sursa: INSSE Tempo Online

Circa 87 % din populația totală a județului Brăila (300.927 locuitori) era deservită, în anul 2019, de un
sistem de alimentare cu apă. Evoluția în ultimul deceniu este una importantă – în 2011, doar 244.831
locuitori (69 % din populația de atunci a județului) era deservită de un sistem de alimentare cu apă.
Prin urmare, în anul 2019, 13 % din populația județului Brăila (44.266 locuitori) nu era încă deservită
de un sistem de alimentare cu apă. Pe lângă comunele Cireșu și Mărașu, amintite anterior, au fost
identificate probleme în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă a unor localități din cadrul altor
UAT-uri din județ, unde rețeaua este incompletă.
Localitățile din județul Brăila se pot grupa în mai multe categorii, după situația existentă în ceea ce
privește infrastructura de alimentare cu apă (Masterplan actualizat sectorul apă potabilă și apă uzată
în județul Brăila ):
• Sistemul Zonal de alimentare cu apă Brăila – ce deservește municipiul Brăila și alte 5 comune
(Cazasu, Chiscani, Siliștea, Tudor Vladimirescu, Vădeni), la care se adaugă, parțial, comuna
Tichilești. Captarea apei se face din fluviul Dunărea printr-o priză de mal situată pe canalul de
aducțiune al S.C. TERMOELECTRICA S.A., apa fiind apoi tratată în stația de la Chiscani. Sistemul
are capacitatea de a asigura necesarul de apă pentru toate localitățile din nordul județului.
• Sistemul regional de alimentare cu apă Gropeni – ce deservește orașele Ianca și Făurei și alte
19 comune (Gropeni, Tichilești, Tufești, Unirea, Viziru, Movila Miresii, Racovița, Gemenele,
Traian, Râmnicelu, Bordei Verde, Mircea Vodă, Surdila-Găiseanca, Surdila-Greci, Grădiștea,
Șuțești, Jirlău, Scorțaru Nou, Vișani). Captarea apei se face tot din Dunăre, printr-o priză de
mal în zona localității Gropeni, apa fiind apoi transportată prin aducțiuni de apă brută la stația
de tratare Gropeni.
160
• Sisteme proprii de alimentare cu apă (sursă subterană) – un oraș și 15 comune au astfel de

sisteme ce folosesc surse de apă din subteran, fiind deservite 42 localități)
Plecând de la situația prezentată mai sus, obținută prin prelucrarea datelor furnizate de către
Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila S.A. în anul 2021, în etapa de elaborare a studiilor de
fundamentare și prin observațiile transmise în etapa de avizare, în ianuarie 2022, rezultă că 27 de
localități din 11 unități administrativ-teritoriale (1 oraș și 10 comune) sunt lipsite de servicii de
alimentare cu apă la nivelul județului Brăila.
TABEL 52. LOCALITĂȚILE FĂRĂ INFRASTRUCTURĂ DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ ÎN JUDEȚUL BRĂILA
NR. CRT. LOCALITATE UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
1 Valea Călmățuiului Oraș însurăței
2 Dropia Oraș Însurăței
3 Odăieni Comuna Ciocile
4 Chioibășești Comuna Ciocile
5 Pribeagu Comuna Roșiori
6 Bumbăcari Comuna Dudești
7 Jugureanu Comuna Ulmu
8 Cireșu Comuna Cireșu
9 Ionești Comuna Cireșu
10 Batogu Comuna Cireșu
11 Scărlătești Comuna Cireșu
12 Vultureni Comuna Cireșu
13 Olăneasca Comuna Salcia Tudor
14 Gulianca Comuna Salcia Tudor
15 Corbu Vechi Comuna Măxineni
16 Voinești Latinu Comuna Măxineni
17 Vameșu Comuna Siliștea
18 Cotu Lung Comuna Siliștea
19 Cotu Mihalea Comuna Siliștea
20 Cistia Comuna Frecăței
21 Stoienești Comuna Frecăței
22 Mărașu Comuna Mărașu
23 Băndoiu Comuna Mărașu
24 Măgureni Comuna Mărașu
25 Nedelcu Comuna Mărașu
26 Plopi Comuna Mărașu
27 Țăcău Comuna Mărașu
Sursa: prelucrare proprie după datele furnizate de către CUP Dunărea Brăila S.A.
Operatorul regional pentru infrastructura de alimentare cu apă și canalizare în județul Brăila este
Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila S.A. Activitatea operatorului la nivelul județului se
realizează pe următoarele centre operaționale:
• Centrul Operațional Însurăței: cuprinde orașul Însurăței și alte 6 comune;
• Centrul Operațional Făurei: cuprinde orașul Făurei și alte 8 comune;
• Centrul Operațional Movila Miresii: cuprinde 8 comune;
• Centrul Operațional Ianca: cuprinde orașul Ianca și alte 3 comune;
• Centrul Operațional Gropeni: cuprinde 7 comune;
• Centrul Operațional ”Împrejurimi”: cuprinde 8 comune situate în apropierea municipiului
Brăila.
161
FIGURA 20. SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN JUDEȚUL BRĂILA – GESTIUNEA SERVICIILOR DE

ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PE CENTRE OPERAȚIONALE
Sursa: Prelucrare proprie după datele furnizate de către CUP Dunărea Brăila S.A.
În ultimul deceniu, lungimea rețelei de alimentare cu apă din județul Brăila a crescut cu 168,5 km (circa
12,5 %), ajungând în anul 2019 la 1.510 km. Densitatea rețelelor de alimentare cu apă, raportată la
162
suprafața județului9, este de 0,32 km/km2, aproape de valoarea densității înregistrate la nivel național
în anul 2019, de 0,36 km/km2. Cele mai mari creșteri ale lungimii rețelei s-au înregistrat în comunele
Zăvoaia (+39 km – fără rețea în 2010), Ulmu (+31,80 km, +1.272,00 % - doar 2,50 km de rețea în anul
2010), Traian (+26,60 km, +123,15 %) și Dudești (+25 km – fără rețea în 2010).
Se remarcă, deci, investițiile importante realizate în ultimii ani în rețeaua de alimentare cu apă,
investiții susținute prin fonduri europene (ISPA, POS Mediu 2007 – 2013, POIM 2014 – 2020).
Investițiile s-au concentrat în special în mediul rural, unde au fost realizați 261,60 km rețea între 2010
și 2019 (creștere cu 36 % a lungimii rețelelor). De altfel, 65,51 % din rețeaua de alimentare cu apă din
județ se află în mediul rural.
5.1.2. CONSUMUL CURENT DE APĂ POTABILĂ

Cantitatea totală de apă distribuită în județul Brăila a scăzut cu circa 17 % în ultimul deceniu (2010 –
2019), atingând în 2019 valoarea de 10,95 milioane mc. În aceeași perioadă, cantitatea de apă
distribuită pentru uz casnic a scăzut cu doar 5 %, ajungând la 8,75 milioane mc, pe fondul creșterii
populației cu acces la infrastructura de alimentare cu apă. Circa 70 % din apa distribuită în județul
Brăila se află în municipiul reședință de județ. Tabelele de mai jos prezintă o situație comparativă în
ceea ce privește consumul de apă, pe mediul urban și rural.
TABEL 53. CANTITATEA TOTALĂ DE APĂ DISTRIBUITĂ ÎN JUDEȚUL BRĂILA – MEDIUL URBAN ȘI RURAL
CANTITATE TOTALĂ EVOLUȚIE 2010 – 2019
2010 (MII MC) 2019 (MII MC)
APĂ DISTRIBUITĂ (%)
Mediul rural 2.259 2.553 13,01 %
Mediul urban 11.004 8.398 -23,68 %
TOTAL 13.263 10.951 -17,43 %
Sursa: prelucrare proprie după datele INSSE
TABEL 54. CANTITATEA DE APĂ DISTRIBUITĂ PENTRU UZ CASNIC ÎN JUDEȚUL BRĂILA – MEDIUL URBAN ȘI
RURAL
CANTITATE APĂ
EVOLUȚIE 2010 – 2019
DISTRIBUITĂ PENTRU UZ 2010 (MII MC) 2019 (MII MC)
(%)
CASNIC
Mediul rural 1.636 2.216 35,45 %
Mediul urban 7.561 6.537 -13,54 %
Se remarcă evoluția cantității de apă distribuite pentru uz casnic în mediul rural, ca urmare a
investițiilor realizate în extinderea infrastructurii (creștere cu circa 600.000 mc – 35,45 % - în perioada
2010 – 2019). Creșterea relativă a cantității de apă distribuite pentru uz casnic a depășit 100 % în
comunele Bărăganul, Berteștii de Jos, Cazasu, Roșiori, Tichilești, Tudor Vladimirescu, Unirea, Vădeni,
Victoria sau Viziru, fapt ce indică atât extinderile importante ale rețelei, cât și creșterea populației
racordate la sistemele de alimentare cu apă.
9
Suprafața județului Brăila este de 4.765,76 km2, conform datelor INSSE Tempo Online (indicator AGR101A,
2014).
163
5.1.3. PROIECTE ÎN FAZE DE PROIECTARE ȘI REALIZARE

În decembrie 2020 a fost semnat Contractul de Finanțare pentru ”Proiectul Regional de Dezvoltare a
Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014-2020” (cod SMIS 136502),
finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Prin intermediul proiectului,
57.535 de locuitori vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă. Investițiile propuse pentru
infrastructura de apă în cadrul acestui proiect regional se referă la extinderea și reabilitarea sistemelor
de alimentare cu apă din județul Brăila pentru 66 de localități din 24 de UATB-uri ale județului care fie
nu beneficiază de sisteme de alimentare, fie au sisteme cu acoperire parțială10. Investițiile presupun:
• Construirea a 147,541 km rețea de distribuție apă potabilă:
o UAT-uri cu propuneri de înființare sau extindere a rețelei de distribuție: Mun. Brăila
(zona nord), Comuna Siliștea (sat Cotu Lung), Comuna Măxineni (sat Corbu Vechi),
Comuna Salcia Tudor (satele Cuza Vodă, Olăneasca, Gulianca), Comuna Gropeni (sat
Gropeni), Comuna Mircea Vodă (sat Mircea Vodă), Comuna Cireșu (satele Cireșu,
Vultureni, Scărlătești, Batogu), Comuna Ulmu (satul Jugureanu), comuna Ciocile
(satele Chioibășești, Odăieni), Comuna Mărașu (satele Mărașu, Măgureni, Plopi,
Băndoiu, Țăcău).
• Reabilitarea a 130,192 km rețea de distribuție apă potabilă.
o UAT-uri cu propuneri de reabilitare a rețelei: Mun. Brăila și comunele Măxineni,
Vădeni, Salcia Tudor, Gropeni, Movila Miresii, Mircea Vodă, Jirlău, Galbenu, Tichilești.
• Construirea a 333,887 km aducțiune apă potabilă.
• Reabilitarea a 44,972 km aducțiune apă potabilă.
• Realizarea a 12 rezervoare noi de înmagazinare apă potabilă.
• Realizarea unei noi stații de tratare a apei.
Proiectul se va derula pe o perioadă de 38 luni, până la data de 31 decembrie 2023. Harta următoare
prezintă o teritorializare a investițiilor propuse în cadrul Proiectului Regional, pentru UAT-urile din
județul Brăila.
10
https://apabraila.ro/wp-content/uploads/2020/12/Comunicat-Presa-Semnare-CF-POIM-14122020.pdf
consultat la 23.04.2021
164
FIGURA 21. PROPUNERILE DE INVESTIȚII – REȚEAUA DE DISTRIBUȚIE A APEI
Sursa: Prelucrare după date furnizate de către CUP Dunărea Brăila SA
165
5.2. SISTEME DE CANALIZARE ȘI EPURARE A APELOR UZATE

5.2.1. APĂ UZATĂ PROVENITĂ DIN GOSPODĂRII
Conform datelor INSSE, în anul 2019 doar 11 UAT-uri (25 % din total) beneficiau de prezența unui
sistem de canalizare, în creștere însă față de anul 2010, când doar 5 UAT-uri (Municipiul Brăila, cele 3
orașe și comuna Movila Miresii) aveau canalizare. Astfel, în anul 2019 doar 61 % din populația județului
era deservită de sisteme de canalizare, în creștere față de anul 2010 (când doar 40 % din populație
avea acces la un astfel de sistem). Circa 135.000 de locuitori ai județului Brăila nu aveau încă în 2019
acces la canalizare.
Investițiile importante realizate în ultimul deceniu sunt subliniate și de datele privind lungimea
rețelelor de canalizare, care s-a dublat în ultimul deceniu (+317 km), ajungând în 2019 la 624,7 km.
Lungimea rețelelor de canalizare este însă mult sub cea a rețelelor de distribuție a apei din județ (1.510
km în 2019). Ca urmare a acestor investiții, în 2019 beneficiau de canalizare, pe lângă orașele județului
și comuna Movila Miresii, și comunele Vădeni, Chiscani, Jirlău, Gropeni, Viziru și Tufești. Se remarcă
faptul că, în afara comunei Gropeni, toate celelalte comune cu sisteme de canalizare se află în zona
periurbană a unui oraș din județ.
Circa 87 % din rețeaua de canalizare din județ era reprezentată de canalizarea din municipiul Brăila
(269 km). În perioada 2010 – 2019, se remarcă investițiile importante realizate în extinderea rețelei
de canalizare. Astfel, lungimea rețelelor de canalizare în mediul urban crește cu 71 % (+213,10 km), cu
extinderi importante realizate atât în municipiul Brăila (+37 % - circa 100 km suplimentari de rețea,
cea mai mare creștere în valori absolute a lungimii rețelelor de canalizare la nivel județean), cât și în
celelalte orașe din județ (cea mai mare creștere fiind înregistrată în orașul Însurăței, unde lungimea
rețelei de canalizare crește de aproape 9 ori, ajungând la 45,20 km în anul 2019). În 2019, municipiul
Brăila concentra încă o pondere semnificativă (59 %) din lungimea totală a rețelelor de canalizare la
nivel județean.
TABEL 55. LUNGIMEA REȚELELOR DE CANALIZARE ÎN JUDEȚUL BRĂILA – MEDIUL URBAN ȘI RURAL
LUNGIMEA REȚELEI DE EVOLUȚIE 2010 – 2019

2010 (KM) 2019 (KM)
CANALIZARE (%)
Mediul urban 298,10 511,20 + 71 %
Mediul rural 9,60 113,50 + 1.082 %
TOTAL 307,70 624,70 + 103 %
De cealaltă parte, în mediul rural lungimea rețelelor de canalizare a crescut în ultimul deceniu de circa
10 ori, ajungând la 113,50 km (circa 18% din total) în anul 2019. În unele comune, lungimea rețelei de
canalizare are încă valori foarte scăzute, satele fiind doar parțial deservite – este vorba de comunele
Vădeni (9,2 km), Gropeni (4 km) sau Jirlău (doar 2,5 km). Conform datelor furnizate de către CUP
Dunărea Brăila S.A., în niciun UAT cu sistem de canalizare și mai mult de o localitate, nu sunt deservite
toate satele aparținătoare
166
FIGURA 22. LUNGIMEA SIMPLĂ A REȚELELOR DE CANALIZARE, KM, 2019
Toate sistemele de canalizare existente la nivel județean sunt racordate la o stație de epurare a apelor
uzate, întrucât nu există locuitori deserviți de sisteme de canalizare fără epurare. Majoritatea
locuitorilor cu acces la sisteme de canalizare cu epurare (circa 95 %) sunt deserviți de stații de epurare
cu treaptă secundară (200.455 locuitori deserviți). Se remarcă, și în acest caz, evoluția pozitivă din
167
ultimul deceniu: în 2010, doar 4.080 de locuitori erau deserviți de sisteme de canalizare cu epurare,
iar 179.870 aveau acces la sisteme de canalizare fără stații de epurare a apelor uzate.
FIGURA 23. POPULAȚIA DESERVITĂ DE STAȚII DE EPURARE, NUMĂR LOCUITORI PE TIPURI DE STAȚII, 2010-
2019
200445
180770
176098
162865
155046
152744
149636
144209
142347
5588
5602
5391
5026
4974
4803
4591
4538
4495
4505
4080
3646
137
141
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Treaptă primară de epurare Treaptă secundară de epurare Treaptă terțiară de epurare
La nivel județean există 6 stații de epurare a apelor uzate, conform datelor transmise de către CUP
Dunărea Brăila SA: trei stații în mediul urban (în Brăila, Făurei și Însurăței) și trei stații în mediul rural
(Movila Miresii, Jirlău și Gropeni). Gestiunea sistemelor de canalizare și epurare a apelor uzate se face
pe aglomerări și clustere, conform localizării acestor stații de epurare: Cluster Brăila (cu aglomerarea
Brăila), cluster Făurei (cu aglomerările Ianca și Făurei), cluster Jirlău, cluster Gropeni și cluster Însurăței.
5.2.2. APĂ UZATĂ INDUSTRIALĂ

La nivelul județului Brăila sunt incluse în programul de monitorizare a indicatorilor de calitate a apelor
uzate 19 societăți comerciale. Conform datelor furnizate de către CUP Dunărea Brăila SA în ianuarie
2020, 15 dintre aceste societăți erau localizate în municipiul Brăila, celelalte 4 fiind situate în orașul
Ianca (3 societăți) și în comuna Movila Miresii (o societate). Tabelul de mai jos prezintă societățile
comerciale incluse în cadrul acestui program de monitorizare:
TABEL 56. SOCIETĂȚILE COMERCIALE INCLUSE ÎN PROGRAMUL DE MONITORIZARE A INDICATORILOR DE

CALITATE A APELOR UZATE EVACUATE
FRECVENȚĂ DE
NR. CRT. DENUMIRE SOCIETATE COMERCIALĂ UATB
PRELEVARE
1 SC BLUESET IMPEX SRL Mun. Brăila Lunar
2 SC BRAILA PROMENADA MALL SRL Mun. Brăila Lunar
3 SC KAUFLAND ROMANIA SCS (Șos. Vizirului, B-dul Mun. Brăila Lunar

Dorobanți)
4 SC VARD BRAILA SA Mun. Brăila Lunar
5 SC SELGROS BRAILA Mun. Brăila Lunar
168
FRECVENȚĂ DE
NR. CRT. DENUMIRE SOCIETATE COMERCIALĂ UATB
PRELEVARE
6 SC MANAGEMENT OBJECTIVES SRL Mun. Brăila Lunar
7 SC GROUP OMEGA FISH SRL Mun. Brăila Lunar
8 SC ALPINE SRL Mun. Brăila Lunar
9 SSC GLORIOUS LIGHTING SRL Mun. Brăila Lunar
10 SC COLUMBUS OPERATIONAL SRL Mun. Brăila Lunar
11 SC LACTATE BRAILA SRL Mun. Brăila Trimestrial
12 SC SOROLI COLA SA Mun. Brăila Trimestrial
13 SC KATY BRAICLEAN SRL Mun. Brăila Trimestrial
14 SC PROMEX SA Mun. Brăila Semestrial
15 SC EXPRES ORIENT JUNIOR SRL Mun. Brăila Semestrial
16 SC SUPEREGGS SRL Oraș Ianca Lunar
17 SC BONA AVIS SRL Oraș Ianca Lunar
18 SC GTA LACTAS SRL Oraș Ianca Lunar
19 SC ATLANTIC GRUP SRL Movila Miresii Lunar
Sursa: Date CUP Dunărea Brăila
5.2.3. PROIECTE ÎN FAZE DE PROIECTARE ȘI REALIZARE

În decembrie 2020 a fost semnat Contractul de Finanțare pentru ”Proiectul Regional de Dezvoltare a
Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014-2020” (cod SMIS 136502),
finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Pe lângă investițiile propuse în
domeniul alimentării cu apă, menționate în secțiunea anterioară, prin intermediul proiectului 186.178
L.E. vor beneficia de un serviciu mai bun de tratare a apelor uzate 11 . Investițiile în domeniul
infrastructurii de canalizare și epurare a apelor uzate vizează 21 de localități din 18 UAT-uri fără
acoperire sau cu acoperire parțială a sistemelor de canalizare.
11
https://apabraila.ro/wp-content/uploads/2020/12/Comunicat-Presa-Semnare-CF-POIM-14122020.pdf
consultat la 23.04.2021
169
FIGURA 24. PROPUNERILE DE INVESTIȚII – REȚEAUA DE CANALIZARE
Sursa: Prelucrare după date furnizate de către CUP Dunărea Brăila SA
Conform hărții anterioare, investițiile propuse sunt următoarele:

• Construirea a 299,858 km rețea de canalizare:
o UAT-uri cu propuneri de înființare sau extindere a rețelei de canalizare: Mun. Brăila,
oraș Ianca (satele Peișoru și Plopu), oraș Însurăței, comunele Chiscani (satele
Vărsătura, Lacu Sărat), Cazasu (sat Cazasu), Șuțești (sat Șuțești), Movila Miresii (sat
170
Movila Miresii), Vădeni (sat Vădeni), Mircea Vodă (satele Mircea Vodă și Filipești),
Gropeni (sat Gropeni), Jirlău (sat Jirlău), Tichilești (sat Tichilești), Ulmu, Zăvoaia,
Bărăganul.
• Reabilitarea a 30,472 km rețea canalizare.
o UAT-uri cu propuneri de reabilitare a rețelei: Municipiul Brăila, comuna Movila Miresii.
• Construirea a 110,531 km colectoare apă uzată.
• Construirea a 85 de stații noi de pompare apă uzată.
• Realizarea unei instalații de uscare, neutralizare și valorificare termică a nămolului, care va
prelua nămolurile de la toate SEAU și STAP gestionate de CUP Dunărea Brăila: realizată în
cadrul SEAU Brăila (inclusiv introducere treaptă terțiară).
Astfel, implementarea proiectului regional ar însemna deservirea cu sisteme de canalizare a încă 6
UAT-uri ce nu dețin un astfel de sistem în prezent (Cazasu, Tichilești, Șuțești, Mircea Vodă, Ulmu,
Bărăganul), ceea ce ar însemna că 17 din 44 de UATB-uri ar beneficia de un astfel de sistem. De
asemenea, ar fi extinsă rețeaua de canalizare în alte 8 UAT-uri (Municipiul Brăila, orașele Ianca și
Însurăței, comunele Chiscani, Movila Miresii, Vădeni, Gropeni, Jirlău), în Movila Miresii și Municipiul
Brăila fiind propuse și lucrări de reabilitare ale rețelelor de canalizare.
Proiectul se va derula pe o perioadă de 38 luni, până la data de 31 decembrie 2023, valoarea totală a
proiectului (inclusiv investiții alimentare cu apă) fiind de 1.385.022.604,06 lei inclusiv TVA (din care
co-finanțare din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene 932.088.758,06 lei).
5.3. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Analiza rețelei naționale de distribuție a gazelor naturale relevă poziția județului Brăila în zona a trei
culoare de transport, respectiv culoarul de transport est, pe interconectorul de transport sud-est și în
apropiere de Isaccea – interconectare cu sistemul de transport de gaze din Ucraina.
În interconectorul de transport sud-est, Județul Brăila are în comuna Siliștea o stație de comprimare,
inclusiv un nod tehnologic, care au fost modernizate recent, în toamna anului 2020, prin proiectul
„Interconectarea Sistemului Național de Transport cu conducta de transport internațional gaze
naturale T1 și reverse flow Isaccea". Prin intermediul aceluiași proiect, au fost realizate lucrări la nodul
tehnologic Șendreni, localizat în comuna Vădeni, în culoarul de transport est12.
Majoritatea UAT-urilor din județul Brăila nu sunt alimentate cu gaze naturale (34 din 44 de UAT-uri,
anul 2019). Cele 10 UAT-uri alimentate cu gaze naturale sunt (anul 2019): municipiul Brăila, orașele
Ianca și Făurei și comunele Cazasu, Chiscani, Mircea Vodă, Siliștea, Tichilești, Traian și Vădeni.
12
Cf. proiectului Interconectarea Sistemului Național de Transport cu conducta de transport internațional gaze
naturale T1 și reverse flow Isaccea – Un proiect de dezvoltare națională (2017)
171
FIGURA 25. LUNGIMEA CONDUCTELOR DE DISTRIBUȚIE A GAZELOR PE LOCALITĂȚI, KILOMETRI, 2019
Sursa: INSSE - GOS116A (anul 2019)
În ceea ce privește evoluția lungimii conductelor de distribuție a gazelor în județul Brăila, în perioada
2010-2019 a fost înregistrată o creștere de +29 %. În anul 2019, conductele de distribuție, din UAT-
urile alimentate cu gaze din județ, au însumat o lungime de 475,5 km. Cei mai mulți km au fost
înregistrați în municipiul Brăila (63 % din total, anul 2019). Acesta a fost urmat de comuna Chiscani cu
o lungime totală reprezentând cca. 8 % din totalul anului 2019. Valori similare au înregistrat orașul
Făurei și comuna Vădeni.
172
În ceea ce privește evoluția cantității totale de gaze naturale distribuite în județul Brăila, în perioada
2010-2019 a fost înregistrată o scădere accentuată de -43 %. Cea mai mare diferență (de -56 %) a fost
raportată în perioada de timp 2011-2012. În cazul evoluției cantității de gaze naturale distribuite
pentru uz casnic în județul Brăila, în perioada 2010-2019 a fost înregistrată o ușoară creștere, de cca.
+12 %.
În tabelul de mai jos, se observă că în perioada de timp 2010-2019 au fost înregistrate numai evoluții
negative ale cantității totale de gaz distribuit, atât în mediul urban, cât și în cel rural. Cea mai
accentuată scădere a fost în mediul rural, de cca. -87 %.
TABEL 57. CANTITATEA TOTALĂ DE GAZE NATURALE DISTRIBUITĂ ÎN JUDEȚUL BRĂILA PE MEDIU URBAN ȘI
RURAL, MII METRI CUBI, 2010-2019
NR. CANTITATEA TOTALĂ DE ANUL 2019 (MII EVOLUȚIA 2010 –

ANUL 2010 (MII MC)
CRT. GAZ NATURAL DISTRIBUIT MC) 2019 (%)
1. Mediul urban 91.395 75.346 -17,56 %

2. Mediul rural 53.670 6.784 -87,35 %
3. TOTAL 145.065 82.130 -43,38 %
Sursa: INSSE - GOS118A (2010-2019)
În anul 2019, un procentaj de 71 % din cantitatea totală de gaze naturale distribuite era utilizat în scop
casnic, iar în perioada de timp 2010-2019 au fost înregistrate evoluții pozitive ale cantității de gaze
distribuite pentru uz casnic, în special în mediul rural.
TABEL 58. CANTITATEA DE GAZE NATURALE DISTRIBUITĂ PE UZ CASNIC ÎN JUDEȚUL BRĂILA, PE MEDIU
URBAN ȘI RURAL, MII METRI CUBI, 2010-2019
CANTITATEA DE GAZ
NR. ANUL 2019 (MII EVOLUȚIA 2010 –
NATURAL DISTRIBUIT ANUL 2010 (MII MC)
CRT. MC) 2019 (%)
PENTRU UZ CASNIC
1. Mediul urban 51.405 56.239 +9,4 %

2. Mediul rural 1.050 2.398 +128,38 %
3. TOTAL 52.455 58.637 +11,78 %
Sursa: INSSE - GOS118A (2010-2019)
173
5.4. PRODUCȚIA ȘI TRANSPORTUL ENERGIEI ELECTRICE

5.4.1.REȚEAUA ENERGETICĂ
Sursele de producere a energiei electrice din județul Brăila sunt diverse, de tip: centrală clasică, în
cogenerare, eoliană și fotovoltaică. Conform datelor prezentate în Lista puterilor totale pe județe și pe
tip de sursă de energie (2020), publicată pe pagina web a societății Transelectrica, puterea totală a
centralelor care utilizează surse regenerabile depășește puterea totală a centralelor clasice,
reprezentând cca. 65 % din total, datorită potențialului energetic crescut pe care îl are județul.
Județul Brăila se află în zona eoliană I, de aceea CEE însumează cea mai mare putere, reprezentând
cca. 42 % din total, urmată de cea de tip centrală clasică – de cca. 35 %. De asemenea, județul Brăila
se află în zona de eficiență energetică II, din punct de vedere al gradului de acoperire energetică pe
care îl pot asigura sistemele pasive de încălzire solară (PATJ Brăila, 2008). De aceea, pe locul 3 este
situată centrala de tip CEF reprezentând cca. 23 % din total, iar pe ultimul loc cea producătoare de
energie electrică în cogenerare, cu o putere totală de doar 0,8 MW, ce reprezintă mai puțin de 1 % din
total. Cea din urmă a înregistrat o putere totală foarte mică, deoarece CET Brăila – centrală electrică
și termică în cogenerare – a intrat în insolvență în anul 2013.
Din informațiile publicate pe website-ul Sucursalei Brăila de Distribuție Energie Electrică România13,
rezultă că în total operatorul distribuie anual consumatorilor o cantitate de energie electrică de
537.422,383 MWh, adică de cca. 61 MW.
TABEL 59. PUTERILE TOTALE PE TIP DE SURSĂ DE ENERGIE, 2020
PUTERILE CU PUTERILE CU
PUTERILE TOTALE PE PUTERILE
PUTERILE DIN PUTERILE DIN PIF CF. PIF
TIP DE SURSĂ DE TOTALE
ATR (MW) CR (MW) EMITENTI CF. DEN
ENERGIE (MW)
(MW) (MW)
centrală clasică 0,00 82,48 82,48 80,80 77,32

cogenerare 0,00 0,80 0,80 0,00 0,00
eoliană 0,00 98,49 98,49 71,50 72,30
fotovoltaică 0,23 55,13 55,36 34,01 33,72
Total 0,23 236,90 237,13 186,31 183,34
Sursa: https://www.transelectrica.ro/documents/10179/32316/7productie21.pdf/f0e4a9cc-42e5-4d07-9189-
e421659664c7 (consultat la 09.04.2021)
Rețeaua electrică națională de transport a energiei electrice prezintă pe suprafața județului Brăila
următoarele componente, spațializate în figura de mai jos:
• Stație de transformare retehnologizată 400/220/110/20 kV în satul Lacul Sărat, din comuna
Chiscani;
• Linii electrice aeriene de 400 kV și 220 kV.
În anul 2012, a fost propusă o stație de transformare de 400/110 kV în orașul Însurăței însă până în
prezent nu a fost realizată.
13
Cf. sursei web Sucursala Brăila de Distribuție Energie Electrică România: https://www.distributie-
energie.ro/despre-noi/sucursale/sucursala-braila/ (consultat la 30.04.2021)
174
FIGURA 26. LINIILE ELECTRICE AERIENE DE 400 KV ȘI 220 KV PREZENTE PE SUPRAFAȚA JUDEȚULUI
Sursa: Platforma web a Consiliului Județean Brăila
Conform datelor furnizate de către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice (2021), liniile
electrice aeriene de 400 kV ale rețelei electrice naționale de transport a energiei electrice care străbat
județul Brăila sunt următoarele:
• LEA 400 kV Lacu Sărat – Gura Ialomiței;
• LEA 400 kV Isaccea – Lacu Sărat;
• LEA 400 kV Lacu Sărat – Smârdan;
• LEA 400 kV Isaccea – Smârdan C1;
175
• LEA 400 kV Isaccea – Smârdan C2;

• LEA 400 kV Lacu Sărat – CET Brăila TA4.
Lungimea totală de LEA 400 kV este de 292,87 km, iar caracteristicile acestora sunt listate în tabelul
de mai jos:
TABEL 60. CARACTERISTICILE LINIILOR ELECETRICE AERIENE CU TENSIUNILE CONSTRUCTIVE ȘI DE

FUNCȚIONARE DE 400 KV
PROCENT
NR. DE LUNGIME
NR. CRT. NUMELE LINIEI ELECTRICE AERIENE LUNGIME DIN
CIRCUITE TRASEU (KM)
TOTAL (%)
1. LEA 400 kV Lacu Sărat – Gura Ialomiței 1 70,26 23,99

2. LEA 400 kV Isaccea – Lacu Sărat 1 65,64 22,41
3. LEA 400 kV Lacu Sărat – Smârdan 1 33,7 11,51
4. LEA 400 kV Isaccea – Smârdan C1 1 57,05 19,48
5. LEA 400 kV Isaccea – Smârdan C2 1 56,87 19,42
6. LEA 400 kV Lacu Sărat – CET Brăila TA4 1 9,35 3,19
Sursa: Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2020-2029 – Anexa B-2 LINII
Liniile electrice aeriene de 220 kV ale aceleiași rețele, care străbat județul Brăila, sunt următoarele:
• LEA 220 kV Lacu Sărat – Filești (este încărcată peste puterea naturală – cca. 140 MW14);
• LEA 220 kV Lacu Sărat – CET Brăila TA1;
• LEA 220 kV Lacu Sărat – CET Brăila TA2;
• LEA 220 kV Lacu Sărat – CET Brăila TA3.
Lungimea totală de LEA 220 kV este de 57,58 km, iar caracteristicile acestora sunt listate în tabelul de
mai jos:
TABEL 61. CARACTERISTICILE LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU TENSIUNILE CONSTRUCTIVE ȘI DE

FUNCȚIONARE DE 220 KV
PROCENT
NR. DE LUNGIME
NR. CRT. NUMELE LINIEI ELECTRICE AERIENE LUNGIME DIN
CIRCUITE TRASEU (KM)
TOTAL (%)
1. LEA 220 kV Lacu Sărat – Filești 1 29,43 51,11

Sursa: Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2020-2029 – Anexa B-2 LINII
14
Cf. documentației Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2020-2029.
176
În afara liniilor electrice aeriene LEA 400 kV și LEA 220 kV, județul Brăila dispune și de linii electrice de
înaltă tensiune de 110 kV (731,42 km – 21 % din totalul zonei SDEE Muntenia Nord), linii electrice de
medie tensiune (3.496,40 km – 20 % din totalul zonei), și linii electrice de joasă tensiune (5.246,96 km
– 10 % din totalul zonei). Numărul total de stații electrice de 100 kV și de medie tensiune este de 77
de stații, reprezentând 36 % din totalul stațiilor din zona gestionată de către SDEE Muntenia Nord. În
ceea ce privește numărul de posturi de transformare, acesta reprezintă 21 % din totalul zonei.
În județul Brăila au fost raportate, în anul 2019, 111 de gospodării izolate – neracordate la rețeaua de
distribuție a energiei electrice (AFM, 2019), reprezentând cca. 1 % din totalul gospodăriilor din județ.
Acestea se aflau în 3 UAT-uri, mai exact: orașul Ianca (Ianca și satele Plopu și Roșiori) și comunele
Chiscani (satul Chiscani) și Romanu (satul Oancea).
TABEL 62. NUMĂRUL DE GOSPODĂRII IZOLATE – NERACORDATE LA RED, 2019
PROCENTUL
NUMĂRULUI DE
NUMĂRUL DE GOSPODĂRII
NR. CRT. UAT-UL LOCALITATEA GOSPODĂRII IZOLATE DIN
IZOLATE TOTALUL
GOSPODĂRIILOR
DIN UAT (%)
Orașul Ianca 50
1. Orașul Ianca Satul Plopu 30 3%
Satul Roșioru 27
2. Comuna Chiscani Satul Chiscani 2 0,1 %
3. Comuna Romanu Satul Oancea 2 0,2 %
Sursa: Lista gospodăriilor izolate, la nivel de județ/UAT/localitate componenta valabilă la adresa web:
https://www.afm.ro/main/programe/gospodarii_izolate/gospodarii_izolate_judete.pdf (consultat la
28.04.2021)
Stația de transformare de mare capacitate de 400/220/110/20 kV localizată în satul Lacul Sărat, din
comuna Chiscani, aparține de UTT Constanța și este gestionată de operatorul economic de distribuție
SDEE Muntenia Nord. In plus, mai există stații de transformare de 110/20 kV în municipiul Brăila
(stațiile Pisc, Brăilița, Port, Hipodrom și Brăila Sud), orașele Ianca, Făurei și Însurăței și satele Gropeni,
Cuza Vodă, Spiru Haret, Bărăganu, Dudești, Colțea, Jugureanu, Urleasca, Romanu și Măxineni15.
5.4.2. OPERATORII
Operatorul de distribuție a energiei electrice în județul Brăila este Distribuție Energie Electrică
România Sucursala Brăila. În plus, conform datelor prezentate în Lista unităților de producție, publicată
pe pagina web a societății Transelectrica, în județul Brăila sunt 15 operatori economici care produc
energie electrică din surse regenerabile. Operatorii care dețin unități de tip CEE (centrale electrice
eoliene) sunt în număr de 4, iar cei care dețin unități de tip CEF (centrale electrice fotovoltaice) sunt
în număr de 11. Aceștia sunt detaliați în tabelul de mai jos:
15
Cf. documentației Memoriul de sinteză al PATJ Brăila (2008), valabil la adresa web:
http://cjbraila.ro/dm/portal.nsf/2A6385F54A65F9B6C22580DF004B898A/$FILE/Memoriu%20de%20sinteza.do
c (consultat la 28.04.2021)
177
TABEL 63. OPERATORII ECONOMICI CARE PRODUC ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZÂND ENERGIILE
REGENERABILE: SOLARĂ ȘI EOLIANĂ
NR. CRT. NUMELE TIPUL DE UNITATE DE LOCALIZAREA ANUL ANUL EXPIRĂRII
OPERATORULUI PRODUCȚIE UNITĂȚII DE ÎNSCRIERII DECIZIEI DE
ECONOMIC PRODUCȚIE ACREDITARE
1. S.C. BRAILA WINDS CEE (centrală electrică
comuna Gemenele 2012 2027
S.R.L. eoliană)
2. S.C. ENERGIAFOTO 3 unități CEF (centrală comuna Stăncuța (în
2013 2028
S.R.L. electrică fotovoltaică) nord, sud și vest)
3. S.C. FIRIZA ENERGY CEF (centrală electrică
comuna Bărăganul 2013 2028
S.R.L. fotovoltaică)
4. S.C. GREEN CEE (centrală electrică satul Cuza Vodă,
2013 2028
ENERGYFARM S.R.L. eoliană) comuna Stăncuța
5. S.C. SOFT GROUP CEE (centrală electrică
orașul Însurăței 2013 2028
S.R.L. eoliană)
6. S.C. RUNCU CEF (centrală electrică
ENERGIA S.A. fotovoltaică)
7. S.C. LOVRIN 2 CEF (centrală electrică
ENERGIA S.A. fotovoltaică)
8. S.C. CLEAN POWER CEF (centrală electrică satul Urleasca,
2014 2028
PROD S.R.L. fotovoltaică) comuna Traian
9. S.C. KELAVENT CEE (centrală electrică
comuna Dudești 2014 2029
CHARLIE S.R.L. eoliană)
10. S.C. AGRO CEF (centrală electrică
comuna Galbenu 2014 2028
BIOCODRU S.R.L. fotovoltaică)
11. S.C. CEF (centrală electrică
GERATELECTRONIC fotovoltaică) comuna Unirea 2014 2028
S.R.L.
12. S.C. UNIREA GREEN CEF (centrală electrică
comuna Ulmu 2014 2029
ENERGY S.R.L. fotovoltaică)
13. S.C. MONTANA CEF (centrală electrică
SOLAR ENERGY fotovoltaică) comuna Măxineni 2014 2028
S.R.L.
14. S.C. ENERGOFOTO CEF (centrală electrică
orașul Însurăței 2014 2028
INSTAL S.R.L. fotovoltaică)
15. S.C. CEF (centrală electrică
ELECTROCENTRALE fotovoltaică) comuna Chiscani 2015 2030
GRUP S.A.
Sursa: https://www.transelectrica.ro/documents/10179/9800669/LISTA+UNITATILOR+OEA/f5086bc9-a7f8-
465c-b612-ce1dbed0a15d (consultat la 13.04.2021)
5.5. SISTEME DIN TRANSPORT DE PRODUSE PRIN CONDUCTE (ȚIȚEI,

PRODUSE PETROLIERE)
În zona de vest – Ianca, Oprișenești, Lișcoteanca, Jugureanu și Cireșu – a județului Brăila sunt resurse
naturale de țiței provenite din câmpurile petrolifere, astfel că în locațiile respective există stații, iar
suprafața zonei de vest a județului este traversată de conducte de transport de țiței și petrol.
La nivelul județului sursele și rețeaua de conducte este constituită după cum urmează:
• O conductă de transport țiței cu diametrul de 20” Bărăganu – Onești (activă);
• O conductă de transport țiței cu diametrul 6 5/8 ” și 8 5/8” Oprieșenești – Cireșu (activă);
• O conductă de transport țiței 6 5/8” Jugureanu – Cireșu (în procedură de casare);
O conductă cu diamentrul 4” suport metalic fibră optică (activă).
178
În anul 2018, a fost modernizat sistemul de pompare a țițeiului din stația de pompare Oprișenești
(rezervor de colectare scurgeri Oprișenești – 5mc) 16 . De asemenea, un proiect de modernizare a
rampei de încărcare a țițeiului Cireșu se află în curs de execuție17. În plus, la finalul anului 2020, pentru
proiectul „Înlocuire conductă de ţiţei Ø 85/8" + Ø 65/8" Oprişeneşti Cireşu (nr. inventar 121268P/117974),
ţiţei ţară, pe tronsonul Lacul Sărat (vecinătatea loc. Batogu, jud. Brăila) – subtraversare DJ 203 R
(Cireşu - Batogu) diametru Ø 85/8", în lungime de aproximativ 3,5km” care va fi amplasat în extravilanul
comunei Cireșu, APM a declarat că nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului18.
Conform raportului, Raport anual al administratorilor societății CONPET S.A. – 2020, va fi implementat
anul acesta un sistem de teletransmisie și telegestiune a consumurilor de energie electrică în 19 locații
CONPET S.A., printre care și stația Cireșu.
5.6. TELEFONIE - INTERNET

Toate localitățile urbane și rurale din județul Brăila au centrale telefonice digitale. În ceea ce privește
rețeaua majoră, județul este străbătut de magistralele de fibră optică Brăila – Galați, Buzău – Făurei –
Brăila – Tulcea și Brăila – Slobozia. Traseele de cablu coaxial de I.F. și J.F. amplasate pe teritoriul
județului sunt Buzău – Găurei – Ianca – Brăila – Galați și Brăila – Însurăței – Țăndărei – Slobozia.
Se remarcă faptul că majoritatea UATB-urilor din județ (34 – circa 77 %) au acoperire cu rețea fixă și
mobilă de internet cu viteze de peste 30 Mbps. Au fost identificate, conform datelor puse la dispoziție
de către ANCOM, 4 UATB-uri ce cuprind zone albe NGN – localități fără rețea fixă de Internet. Este
vorba despre comunele Ciocile (satul Chioibășești – fără acces inclusiv la rețea mobilă 4G) – în sud-
vestul județului - și Berteștii de Jos (satele Gura Gârluței și Nicorești), Mărașu (satul Nedeicu) și
Frecăței (satul Cistia), concentrate în estul județului.
Alte 6 UATB-uri cuprind zone albe NGN – localități cu rețea de acces la puncte fixe cu viteze sub 30
Mbps: Cireși (sat Ionești), Dudești (satul Bumbăcari), Gropeni (sat Gropeni), Râmnicelu (sat Boarca),
Roșiori (sat Pribeagu) și Stăncuța (sat Stanca). Se remarcă, astfel, concentrarea comunelor cu
probleme privind rețelele de acces Internet la puncte fixe în estul și sud-vestul județului.
Județul Brăila nu are, în aprilie 2021, acces la tehnologia 5G19. Operatorii de telefonie din județul Brăila
sunt cei prezenți la nivel național: Telekom, Vodafone, Orange și DIGI.
5.7. OBLIGATIVITĂȚI CU CARACTER SPAȚIAL CONF. AVIZ STS,

TRANSELECTRICA SA, TRANSGAZ SA CU EFECT ASUPRA
16
Cf. Raport anual al administratorilor societății CONPET S.A. – 2018.
17
Cf. raportul de activitate al guvernului - UN AN DE GUVERNARE ÎN SLUJBA ROMÂNILOR (2020), valabil la:
https://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/GOV2020_UN_AN_final_final_2.pdf și Raport anual al administratorilor
societății CONPET S.A. – 2020 (ambele consultate la 05.05.2021).
18
Cf. sursei web: https://www.conpet.ro/wp-content/uploads/2015/11/40418-anunt.pdf (consultat la
05.05.2021).
19
Cf. Harta online Ookla 5G Map (https://www.speedtest.net/ookla-5g-map).
179
DOCUMENTAȚIILOR DE URBANISM REALIZATE PE TERITORIUL

ADMINISTRATIV AL JUDEȚULUI BRĂILA
A. REȚELE DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE (CONF. AVIZ STS NR. 13290/02.02.2022):
a). Stabilirea prin Certificatele de Urbanism a obligației obținerii avizului / acordului STS, în situația în
care se solicită (1). autorizarea unor obiective noi de investiții care, prin escavarea terenului ar putea
afecta integritatea rețelelor de telecomunicații speciale existente în zona de interes (conform adresă
nr. 13661/10.04.2020-pct 1, anexele 1+nr. 3); (2). autorizarea unor obiective noi de investiții, inclusiv
de aprobare a documentațiilor de urbanism PUZ și PUD, ale căror construcții depășesc înălțimea de
12 metri pentru municipiul Brăila, respectiv 15 metri pentru restul județului, pentru a nu afecta
disponibilitatea serviciilor de radiocomunicații speciale; (3). aprobarea documentațiilor de urbanism
PUG ale UAT-urile componente județului Brăila.
b) Solicitarea unui nou aviz de la STS în cazul în care intervin modificări la documentația de urbanism
prezentată.
B. REȚELE DE ENERGIE ELECTRICĂ (CONF. AVIZ TRANSELECTRICA SA NR. 8825/04.08.2022):

a). Prin legea energiei electrice și gazelor naturale, art.15 sunt instituite zonele de protecție și de
siguranță (1). pentru protecția și funcționarea normală a capacităților energetice și a anexelor acestora,
precum și pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului; (2). zonele de
protecție și de siguranță se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice
elaborate de autoritatea competentă; (3). asupra terenurilor aflate în proprietatea terților, cuprinse
în zone de protecție și de siguranță, se stabilește drept de servitute legală.
b). Pentru LEA 400kV lățimea normată a zonei de protecție și de siguranță este de 75 m (37.5 m stânga-
dreapta, măsurat perpendicular pe axul LEA de 400 kV;
c). Pentru LEA 220 kV, lățimea normată a zonei de protecție și de siguranță este de 55 m ((27.5 m
stânga-dreapta, măsurat perpendicular pe axul LEA de 220 kV);
d). Pentru stațiile electrice de transformare de 400/220/110 kV lățimea normată a zonei de protecție
și de siguranță este zona extinsă în spațiu delimitată la distanța de 35 m de împrejmuirea stației, pe
fiecare latură a acesteia;
e). Desfăsurarea de activități, existența și coexistența diverselor obiective, în zona de protecție și de
siguranță a instalațiilor RET se face prin obținerea avizului/acordului CNTEE Transelectrica SA;
f). Este interzisă desfăsurarea de activități în zona de protecție și de siguranță care afectează
funcționarea instalațiilor CNTEE Transelectrica SA, respectiv: (1). realizarea de construcții de orice fel
în zone de protecție și de siguranță a rețelelor electrice de transport fără avizul de amplasament al
operatorului de transport și de sistem; (2). să efectueze săpături de orice fel sau să inființeze plantații
sau vegetație forestieră în zona de protecție și de siguranță a rețelelor electrice de transport fără
acordul operatorului de transport și de sistem; (3). să depoziteze materiale pe culoare de trecere și în
zonele de protecție și de siguranță a instalațiilor fără acordul operatorului de transport și de sistem;
(4). să arunce obiecte de orice fel pe rețelele elctrice de transport sau să intervină în orice mod asupra
acestora; să deterioreze construcțiile, îngrădirile sau inscripțiile de identificare și de avertizare
aferente instalațiilor de transport; să limiteze sau să îngrădească prin execuția de împrejmuiri, prin
construcții, ori prin orice alt mod, accesul la instalațiile operatorului de transport și de sistem;
g). Pentru autorizarea oricărei modificări privind regimul terenurilor, inclusiv introducerea în intravilan,
situate în zona de protecție și de siguranță a LEA, precum și pentru autorizarea oricărei construcții noi
sau extinderi, amplasată în această zonă, inclusiv pentru lucrări de drumuri, împrejmuiri, plantări de
pomi sau copaci, parcări, platforme, instalații de apă, gaz, energie electrică, telecomunicație etc, se va
solicita în mod obligatoriu și se va obține avizul CNTEE Transelectrica SA.
180
C. CONDUCTE DE TRANSPORT GAZE NATURALE (CONF. AVIZ TRANSGAZ SA NR.

9550/119/04.02.2022)
a). Se vor respecta distanțele minime menționate în Anexa 10/Ordin președinte ANRE nr. 118/2013,
între axa conductelor de transport gaze, instalațiile aferente acestora și viitoarele obiective/lucrări ce
vor fi amplasate/realizate;
b). Pentru obținerea avizelor de amplasament pentru documentații urbanistice PUG și PUZ, pentru
amplasarea obiectivelor sau drumuri de acces la rețele de utilități apă și canalizare, conducte de
distribuție gaze, cabluri electrice și de telecomunicații etc se va respecta Ordinul nr.
47/1203/509/2003 emis de MEC, MTCT, MAI publicat în Monitorul Oficial nr. 611/29.08.2003.
c). la intersecția diverselor categorii de drumuri cu conductele de transport gaze naturale, se vor
respecta ”Normele tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de transport gaze naturale” și
prevederile STAS 9312-87;
d). SNTGN Transgaz SA Mediaș, prin art. 109-113 din Legea Energiei electrice și a gazelor naturale nr.
123/2012, în calitate de concesionar al SNT beneficiază de dreptul de uz și de servitute legală asupra
terenurilor pe care sunt amplasate conductele și/sau instalațiile aferente, în vederea lucrărilor de
reabilitare, retehnologizare, exploatare și întreținere a acestora pe toată durata lor de existență.
181
6. ZONIFICAREA TERITORIULUI
Suprafața totală a județului Brăila este de 4.765,8 km2 reprezentând 2% din suprafața României și 13%
din suprafața Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. Acesta ocupă locul 5/6 în ceea ce privește suprafața
totală la nivel regional, pe primele locuri fiind județele Tulcea (8.499 km2), Constanța (7.071 km2),
Buzău (6.103 km2), Vrancea (4.857 km2).20
UTILIZAREA TERENURILOR | Principalele categorii de folosință a terenurilor din județul Brăila pot fi
împărțite în două tipologii principale, și anume terenurile agricole (teren arabil, pășuni, fânețe, vii și
livezi) și terenurile neagricole (păduri, ape, construcții și căi de comunicații). Se observă astfel că la
nivelul județului Brăila 81,55% din suprafața totală a acestuia este ocupată de terenuri agricole și
respectiv 18,45% de terenuri neagricole.
Cu privire la ponderea suprafeței agricole la nivelul județului Brăila, se remarcă faptul că cea mai
ridicată concentrare de suprafețe agricole se regăsește în zona centrală a județului respectiv în
comuna Traian (94,06%), Viziru (93,65%), Bordei Verde (93,59%), Tufești (92,88%), Unirea (90,91%),
precum și în sudul teritoriului, respectiv comuna Ciocile (91,09%), Roșiori (94,06%) și Victoria (94,90%),
pe când cele mai mici ponderi se înregistrează în estul județului. În același timp, se remarcă și anumite
zone, precum cele din unitățile administrativ teritoriale Vișani (68,21%) și Grădiștea (68,39%) care
înregistrează o pondere a suprafeței agricole foarte scăzută. Aceste ponderi apar pe fondul
caracterului variat al județului și condiționărilor impuse de prezența rețelei hidrografice.
În ceea ce privește suprafețele non-agricole, județul Brăila prezintă o distribuție uniformă, din care
suprafața pădurilor reprezintă aproximativ 6% din suprafață totală a județului, clasându-se astfel pe
locul 6/6 la nivel regional. Acestea sunt concentrate în partea de estică a județului, zona Insulei Mici a
Brăilei concentrând cea mai mare parte din suprafața acoperită cu păduri și totodată cel mai însemnat
volum de masă lemnoasă, floră și faună caracteristice acestei zone.
În același timp, suprafața construcțiilor, ce reprezintă aproape 3% din suprafața administrativă a
județului, clasifică astfel Brăila pe locul 4/6 la nivel regional după județele Buzău, Constanța și Galați.
Studiind ponderea suprafețelor ocupate de construcții, se remarcă faptul că majoritatea unităților
administrativ teritoriale din județ ocupă între 1%-3% din suprafața totală. Cele mai ridicate procente
se regăsesc în municipiul Brăila, urmat de localitățile din imediata proximitate, la care se adaugă unități
precum orașul Ianca sau comunele Ciocile, Cireșu, Jirlău, Galbenu, Victoria, ce sunt situate în lungul
principalelor coridoare de transport.
Zonificarea teritoriului județean este caracteristică zonei de câmpie, cu o ocupare preponderentă a
suprafeței agricole (peste 80% din totalul fondului funciar), traversat de importante cursuri de apă
precum fluviul Dunărea, râul Buzău, râul Siret sau Călmățui și acoperit de corpuri de apă majore sau
de forme de relief de luncă precum „Insula Mică a Brăilei”, ce reprezintă un teren inundabil închis de
cursurile secundare ale brațului vestic al Dunării. Oglinzile de apă reprezintă resurse hidrografice
semnificative care sunt distribuite pe o întindere ridicată a teritoriului județului Brăila. În timp ce
unitățile administrativ teritoriale ale județului sunt acoperite între 0.01% și 43% de ape și bălți, cele
mai ridicate valori se înregistrează în Măxineni (17,14%), Stăncuța (19,24%), Grădiștea (14,37%),
Chiscani (16,15%). Mai mult, ape geotermale, se află și pe teritoriul UAT-urilor Victoria, Mihai Bravu,
Însurăței.
Per ansamblu, pentru anul 2014, din totalul suprafeței județului Brăila (476.576 mii de hectare),
terenurile arabile (350.964 mii de hectare) reprezintă 73,64% din suprafață, iar pădurile și altă
vegetație forestieră (28.926 mii de hectare) reprezintă 6.07%. Suprafața ocupată de pășuni este de
20
Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est, 2014-2020
182
circa 32.582 mii de hectare reprezentând 6,84%. Terenurile ocupate cu construcții reprezintă doar
2,78% din teritoriu cu o suprafață ocupată de 13.270 de mii de hectare, urmate de viile și pepinierele
viticole care ocupă o suprafață de 4.568 de mii de hectare, adică 0,96%. Suprafața terenurilor ocupată
cu ape sau bălți (29.390 mii de hectare), livezi și pepiniere viticole (669 mii de hectare), căi de
comunicații și căi ferate (8.527 mii de hectare) și terenurile degradate și neproductive (7.680 mii de
hectare) ocupă o suprafață redusă în teritoriu, având un procent sub 2%.
FIGURA 27. SUPRAFAȚA FONDULUI FUNCIAR DUPĂ MODUL DE FOLOSINȚĂ ÎN JUDEȚUL BRĂILA, 2014
Ocupată cu ape, bălți
6.17% Ocupată cu construcții
2.78%
Păduri și altă vegetație
forestieră Terenuri degradate și
6.07% neproductive
1.61%
Livezi și pepiniere
Căi de comunicații și căi
pomicole Pășuni ferate
0.14% 6.84% 1.79%
Vii și pepiniere viticole
0.96%
Fînețe Arabilă
0.00% 73.64%
Sursa: INS TEMPO Online
TABEL 64. MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR (HA) DE LA NIVELUL UAT-URILOR DIN JUDEȚUL BRĂILA, PE
PRINCIPALELE DESTINAȚII, 2014
SUPRAFAȚA SUPRAFAȚA SUPRAFAȚA %

UAT % AGRICOL
TOTALĂ AGRICOLĂ NEAGRICOLĂ NEAGRICOL
Municipiul Brăila 4,366 825 18.90 3,541 81.10
Oraș Făurei 1,890 1,424 75.34 466 24.66
Oraș Ianca 18,591 16,676 89.70 1,915 10.30
Oraș Însurăței 21,270 18,285 85.97 2,985 14.03
Comuna Bărăganul 7,287 6,551 89.90 736 10.10
Comuna Berteștii De 13,543 6,126 45.23 7,417 54.77

Jos
Comuna Bordei Verde 8,654 8,099 93.59 555 6.41
Comuna Cazasu 2,723 2,452 90.05 271 9.95
Comuna Chiscani 10,185 5,449 53.50 4,736 46.50
Comuna Ciocile 7,733 7,044 91.09 689 8.91
Comuna Cireșu 10,910 8,849 81.11 2,061 18.89
Comuna Dudești 11,757 10,287 87.50 1,470 12.50
183

UAT % AGRICOL
Comuna Frecatei 42,977 35,874 83.47 7,103 16.53
Comuna Galbenu 8,358 7,397 88.50 961 11.50
Comuna Gemenele 4,492 4,369 97.26 123 2.74
Comuna Grădiștea 6,457 4,416 68.39 2,041 31.61
Comuna Gropeni 7,948 5,819 73.21 2,129 26.79
Comuna Jirlău 5,223 3,913 74.92 1,310 25.08
Comuna Marasu 37,152 31,639 85.16 5,513 14.84
Comuna Măxineni 13,418 10,275 76.58 3,143 23.42
Comuna Mircea Vodă 10,641 9,665 90.83 976 9.17
Comuna Movila Miresii 8,591 7,109 82.75 1,482 17.25
Comuna Racoviță 5,029 4,480 89.08 549 10.92
Comuna Râmnicelu 7,897 6,504 82.36 1,393 17.64
Comuna Romanu 7,089 6,569 92.66 520 7.34
Comuna Roșiori 7,338 6,902 94.06 436 5.94
Comuna Salcia Tudor 10,707 9,991 93.31 716 6.69
Comuna Scorțaru Nou 9,815 8,673 88.36 1,142 11.64
Comuna Siliștea 11,920 10,661 89.44 1,259 10.56
Comuna Stăncuța 25,608 12,935 50.51 12,673 49.49
Comuna Surdila- 6,164 5,565 90.28 599 9.72

Găiseanca
Comuna Surdila-Greci 9,000 7,539 83.77 1,461 16.23
Comuna Șutești 6,796 5,848 86.05 948 13.95
Comuna Tichilești 6,348 5,305 83.57 1,043 16.43
Comuna Traian 16,419 15,443 94.06 976 5.94
Comuna Tudor 7,888 6,786 86.03 1,102 13.97

Vladimirescu
Comuna Tufești 7,217 6,703 92.88 514 7.12
Comuna Ulmu 10,151 9,098 89.63 1,053 10.37
Comuna Unirea 6,819 6,199 90.91 620 9.09
Comuna Vădeni 15,582 11,188 71.80 4,394 28.20
Comuna Victoria 7,524 7,140 94.90 384 5.10
184

UAT % AGRICOL
Comuna Vișani 7,678 5,237 68.21 2,441 31.79
Comuna Viziru 10,565 9,894 93.65 671 6.35
Comuna Zăvoaia 8,856 7,580 85.59 1,276 14.41
TOTAL 476.576 388.783 81,57 87.793 18,43
ponderea terenurilor cu destinație agricolă sub 50%

ponderea terenurilor cu destinație agricolă peste 90%
În consecință, județul Brăila prezintă un caracter variat, care acoperă în preponderent forme de relief
de câmpie și luncă, însă este marcat de prezența unor zone specifice atât datorită elementelor de
cadru natural, prezența cursurilor de apă și a ariile protejate, cât și a activităților economice ce pot
determina o serie de avantaje sau condiționări în gestionarea și dezvoltarea teritoriului, spre exemplu
activitățile agricole. Este foarte important ca orice viitoare intervenție majoră în acest areal să
urmărească valorificarea sustenabilă a resurselor naturale și antropice locale, precum și utilizarea
eficientă a rezervelor de teren din cadrul localităților pentru a atinge obiective de dezvoltare
economică, dar și pentru a asigura un cadru sănătos de trai pentru comunitatea locală.
În plus, printr-o analiză mai detaliată se observă prezența unor zone cu utilizare mai intensivă, inclusiv
prin suprafețe mai ridicate ocupate de activități economice din perioada comunistă, precum zonele
industriale care în prezent nu mai sunt funcționale. Municipiul Brăila se remarcă astfel printre celelalte
municipii ale României prin specificul activităților legate de port, activitatea economică a municipiului
bazându-se și pe industrie și servicii, din care industria are o pondere de aproximativ 50% 21 din
activitățile economice.
În ceea ce privește dinamica modului de utilizare a terenurilor în perioada 1990-2014, la nivelul
județului Brăila nu se înregistrează modificări majore. Astfel, suprafețele cu destinație agricolă
înregistrau în anul 1990 o suprafață totală de 381.204 hectare spre deosebire de anul 2014 când s-a
înregistrat o suprafață totală de 388.783 hectare, reprezentând o creștere cu 1,94% în anul 2014 față
de anul 1990. Suprafețele cu destinație agricolă au crescut cu circa 7.579 hectare într-o perioadă de
25 de ani.
Din punct de vedere al terenurilor degradate și neproductive de pe teritoriul județului Brăila, se poate
observa faptul că cele mai mari valori înregistrate sunt în comunele Chiscani (6,43%), urmate de cele
din comunele Tudor Vladimirescu (6,10%) și Cireșu (5,03%), restul unităților administrativ teritoriale
înregistrând suprafețe de terenuri degradate și neproductive sub 5%. Aceste zone sunt în general
reprezentate de alunecări active de teren (râpe, ravene, torenți), zone cu exces de apă etc.
21
Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est, 2014-2020
185
FIGURA 28. ZONIFICAREA TERITORIULUI OCUPAT DE JUDEȚUL BRĂILA, 2018
Sursa: CORINE Land Cover
PROPRIETATEA TERENURILOR | Din punct de vedere al tipului de proprietate, la nivelul județului

Brăila pentru anul 2014, aproximativ 69,01% dintre terenuri sunt deținute de proprietari privați și doar
30,99% sunt proprietate publică. Cele mai ridicate valori din punct de vedere al proprietății private
sunt asupra terenurilor se înregistrează în categoria celor cu destinație de vii și pepiniere viticole, pe
când în cazul terenurilor aflate în proprietate publică, ponderea cea mai ridicată este înregistrată de
terenurile ocupate de căi de comunicații și căi ferate.
186
TABEL 65. TERENURILE DIN JUDEȚUL BRĂILA, DUPĂ MODUL DE UTILIZARE ȘI FORMA DE PROPRIETATE, 2014
SUPRAFAȚĂ PROPRIETATE PROPRIETATE

TERENURI DUPĂ DESTINAȚIE
TOTALĂ PRIVATĂ PUBLICĂ
Arabilă 350,964 274,929 76,035
Pășuni 32,582 27,155 5,427
Fânețe - - -
Vii și pepiniere viticole 4,568 4,568 0
Livezi și pepiniere pomicole 669 668 1
Păduri și altă vegetație forestieră 28,926 4,708 24,218
Ocupată cu ape, bălți 29,390 5,211 24,179
Ocupată cu construcții 13,270 8,342 4,928
Căi de comunicații și căi ferate 8,527 945 7,582
Terenuri degradate și neproductive 7,680 2,393 5,287
TOTAL 476,576 328,919 147,656
INTENSITATEA DE UTILIZARE A TERENURILOR | În același timp, pe lângă aceste aspecte, de interes

pentru zonificarea și dezvoltarea teritorială a județului Brăila este și intensitatea de utilizare a
terenurilor care poate da indicații despre eficiența utilizării resurselor locale de teren. Conform
Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României (2013), în cadrul studiului nr.17 „Caracteristicile
localităților urbane și rurale” se propune eficientizarea utilizării prudente și ecologice a teritoriului, ca
resursă principală a dezvoltării. Studiul propune în acest sens doi indici, respectiv indicele POTA și
indicele PITA.
Pentru analiza situației utilizării terenului, indicele POTA, procentul de ocupare a teritoriului
administrativ, reprezintă suprafața ocupată de construcții și căi de comunicații raportată la suprafața
teritoriului administrativ al UAT.
Indicele POTA are o valoare medie la nivelul județului Brăila de 0,7%, însă prezintă variațiuni majore
de la o unitate administrativ teritorială la alta, acesta fiind în general mult mai ridicat în mediul urban.
Astfel, pentru municipiul Brăila indicele POTA înregistrează o valoare de 69,3% din totalul teritoriului,
iar pentru orașul Făurei, o valoare de 13% din totalul teritoriului.
Cu toate acestea, deși reprezintă din punct de vedere administrativ localități de rangul III, respectiv
orașe, UAT-urile Ianca sau Însurăței înregistrează valori scăzute ale indicelui POTA. Astfel, pentru
orașul Ianca construcțiile și căile de comunicații ocupă doar 5,8% din suprafața administrativă a
acestuia, iar orașul Însurăței înregistrează o valoare apropiată de 3,8% ocupată cu construcții și căi de
comunicații.
În același timp, la nivel rural, localitatea Cazasu înregistrează o valoare relativ ridicată, de 5,6%, dată
fiind suprafața administrativă redusă a acesteia (2,723 hectare) și conformația așezării, cu un caracter
relativ împrăștiat, care face ca suprafața ocupată de construcții și căi de comunicații să fie destul de
mare. În celelalte așezări rurale, indicele POTA înregistrat este sub 5,6%, majoritate terenurilor fiind
de tip agricol și forestier. Valorile minime se înregistrează în comuna Frecăței, localitatea care dispune
187
de un fond forestier foarte vast și de așezări în văile cursurilor de apă ale brațului Măcin-Dunărea
Veche.
Pentru controlul propunerilor de dezvoltare, indicele PITA, procentul teritoriului intravilan din
teritoriul administrativ reprezintă suprafața teritoriului intravilan propus prin PUG raportată la
suprafața teritoriului administrativ al UAT.
Indicele PITA a putut fi calculat la nivelul județului Brăila, doar pentru municipiile și orașele acestuia.
Astfel, Municipiul Brăila (87,20%), orașul Făurei (15,77%), orașul Ianca (3,26%) și orașul Însurăței
(4,06%). Ultimele două înregistrează valori scăzute ale indicelui PITA, fiind ușor apropiate de valorile
înregistrate în cazul indicelui POTA. În același timp, la nivelul municipiului Brăila se înregistrează valori
mult mai ridicate. Astfel, 87,20% din suprafața administrativă a municipiului Brăila se află deja în
intravilan, astfel că orașul dispune de rezerve mici de teren pentru extindere. Această situație este
specifică majorității orașelor mari din țară și a încurajat procesul de suburbanizare din ultimele decenii,
lucru vizibil în cazul unor localități alipite de municipiu care s-au dezvoltat mai rapid, cum ar fi Chiscani
și Cazasu. Acesta este urmat de orașul Făurei unde indicele PITA înregistrează o valoare de doar
15,77% din suprafața totală a orașului, fapt ce indică o rezervă importantă de teren și o eventuală
posibilitate de extindere.
EXPANSIUNEA TERITORIALĂ | Principalele zone de expansiune teritorială se regăsesc în municipiul
Brăila , în lungul principalelor căi de comunicație, precum și în orașe precum Ianca și Făurei. Cele mai
vizibile zone de expansiune pentru perioada 1990-2006 se află la nivelul unităților administrativ
teritoriale precum: municipiul Brăila, orașul Ianca, orașul Făurei sau comunele Vădeni, Salcia Tudor,
Mircea Vodă. Pentru perioada 2006-2020, cele mai vizibile zone de expansiune se află la nivelul
unităților administrativ teritoriale precum: municipiul Brăila, orașul Însurăței, orașul Ianca sau
comunele Siliștea, Romanu, Zăvoaia, Chiscani, Tichilești, Cazasu.
Se poate observa astfel că, județul a cunoscut un ritm mult mai accentuat de creștere după 2006 la
nivelul tuturor unităților administrativ teritoriale, iar procesul de expansiune teritorială este mult mai
vizibil în cadrul așezărilor periurbane și în zone conectate la principalele artere de circulații.
Pentru o dezvoltare echilibrată și eficientă a teritoriului este necesară și o gestionare performantă a
amenajării teritoriului și urbanismului, este nevoie de o valorificare eficientă a resurselor de teren
disponibile, în special în interiorul localităților, astfel încât noile zone apărute să aibă acces la toate
utilitățile și dotările socio-economice necesare. Este necesar astfel ca documentațiile de amenajarea
teritoriului și urbanism să fie adaptate la contextul spațial actual, pentru a putea valorifica o serie de
direcții realiste și oportune de dezvoltare.
188
FIGURA 29. PRINCIPALELE ZONE DE EXPANSIUNE TERITORIALĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA
Sursa: CLC 2006 – 2012 – 2018
189
7. CONCLUZII, PROBLEME, DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI

PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE
7.1. PROBLEMATICA GENERALĂ A STRUCTURII TERITORIALE

LOCALIZARE, CADRU NATURAL SI MEDIU
Localizat din punct de vedere geografic în partea de sud-est a țării, în cadrul Regiunii de Dezvoltare
Sud-Est, județul Brăila prezintă caracteristicile de relief ale zonei de câmpie, cea mai mare parte a
acestuia situându-se în partea estică a Câmpiei Române, în cadrul căreia sunt individualizate (parțial)
două dintre unitățile majore și anume Câmpia Bărăganului și Câmpia Buzău-Siret. În partea estică și
sud-estică se desfășoară Lunca Dunării. Lățimea luncii Dunării este diferită, Balta Brăilei reprezentând
cel mai larg sector de luncă, cu o lățime medie de 24 km, ajungând până la 30 km la gura Călmățuiului.
Clima este temperat-continentală, cu nuanțe de excesivitate, mai ales în estul Bărăganului. Verile sunt
călduroase și uscate datorită maselor de aer continentalizate sub influența valorilor mari ale radiației
solare și precipitațiilor reduse. Iernile sunt reci, fără strat de zăpadă stabil și continuu, influențate de
anticiclonul siberian. Uniformitatea reliefului face ca trăsăturile de bază ale climei să fie foarte puțin
diferențiate în cadrul județului.
Rețeaua hidrografică este dominată de fluviul Dunărea, la care se adaugă râurile Siret, Buzău și Călmățui.
Fluviul Dunărea se desfășoară pe teritoriul județului Brăila pe o lungime de 304 km (cu brațele sale).
Această arteră hidrografică se ramifică, în aval de Vadul Oii, în două brațe: Brațul Dunărea Veche sau
Brațul Măcin la est, pe latura podișului dobrogean și un braț complex - Dunărea Nouă (Navigabilă), la
vest, pe latura Câmpiei Bărăganului, cu o serie de brațe secundare (Mănușoaia, Cremenea, Pașca, Calia,
Cravia și Harapu). Din Dunărea Veche se desprinde și Brațul Vâlciu care se varsă în Dunărea Navigabilă
la Gropeni. Cele două brațe principale se unesc lângă orașul Brăila și cuprind în interiorul lor Balta
Brăilei, după care, în aval, pe următorul sector Dunărea prezintă un singur curs.
Județul Brăila se încadrează din punct de vedere al vegetației în cea mai mare parte în formațiunea
biogeografică zonală de stepă. Vegetația azonală este reprezentată prin vegetația de luncă, halofilă și
psamofilă. Suprafața fondului forestier în județul Brăila, în anul 2019, era de 28328 ha, din care 89,4%
este reprezentată de păduri de foioase, iar restul este ocupat de alte terenuri (din fondul forestier).
Cele mai mari suprafețe forestiere din județ, la nivelul anului 2020, se înregistrau în comunele Stăncuța
(7501 ha) și Berteștii de Jos (4910,9 ha). La polul opus, cea mai critică situație este evidențiată în 8
UAT-uri, la nivelul cărora nu erau înregistrate, pentru anul 2020, areale cu păduri sau altă vegetație
forestieră. Acestea sunt concentrate în zona central-nordică a județului, în Câmpia Brăilei, la care se
adaugă comuna Bărăganul în Câmpia Bărăganului Central, dar și comunele Galbenu și Salcia Tudor în
extremitatea vestică și nord-vestică, în Câmpia Râmnicului și respectiv în Câmpia Siretului Inferior.
Calitatea aerului este monitorizată de 5 stații automate, care fac parte din Rețeaua Națională de
Monitorizare a Calității Aerului. Localitățile din județul Brăila au fost încadrate în regimul de gestionare
II pentru dioxid de azot și oxizi de azot (cu excepția municipiului Brăila), pulberi în suspensie (PM10,
PM2,5), benzen, nichel, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen și cadmiu în conformitate cu
OM 598/2018 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma
încadrării în regimurile de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în Legea 104/2011
privind calitatea aerului înconjurător (anexa 2). În această situație, conform prevederilor legale s-a
elaborat Planul de Menținere a Calității Aerului în județul Brăila pentru perioada 2018-2022 pentru
următorii indicatori: dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx), dioxid de sulf (SO2), pulberi în suspensie
(PM10, PM2,5), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb) sau valorile țintă pentru nichel (Ni),
190
arsen (As) și cadmiu (Cd). Aceeași încadrare în regimul de gestionare II se menține și prin OM
2202/2020.
În conformitate cu cerințele Directivei Cadru Apă, rețeaua hidrografică a fost delimitată în corpuri de
apă, de suprafață și de subteran, acestea fiind unități care se utilizează pentru stabilirea, raportarea și
verificarea modului de atingere a obiectivelor de mediu. Evaluarea stării ecologice/potențialului
ecologic a apelor de suprafață se face prin analiza rezultatelor obținute în urma monitorizării râurilor
și lacurilor, iar evaluarea stării chimice a apelor subterane se face prin analiza rezultatelor obținute în
urma monitorizării forajelor din rețeaua hidrogeologică.
În conformitate cu Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național,
Secțiunea a V-a, Zone de risc natural, se consideră că circa 16% dintre unitățile administrativ -
teritoriale din județul Brăila sunt afectate de inundații.
In ceea ce privește managementul deșeurilor, problema sesizată în analize este acoperirea insuficientă
a serviciului de salubrizare în mediul urban, în comparație cu mediul rural în care gradul este de
aproape 100 %. Cel mai probabil, în mediul rural este o situație mai bună datorită celor 8 zone de
colectare temporare care funcționează în prezent, dotate cu câte un punct de colectare. De asemenea,
colectarea selectivă este insuficientă din cauză că nu funcționează stațiile de sortare (există una, de
capacitate mică, dar cu sortare manuală), județul bazându-se pe depozitarea deșeurilor. O cauză a
problemei este că SMID încă nu funcționează, iar singura componentă funcțională a sistemului este
depozitul ecologic Muchea. Celelalte componente ale sistemului sunt finalizate, dar încă nu au fost
desemnați operatorii economici pentru gestiunea acestora (anul acesta vor fi puse în funcțiune).
La nivel județean, principalele tipuri de amenajări de îmbunătățiri funciare (pentru irigații, lucrări de
desecare-drenaj și pentru lucrări antierozionale) sunt repartizate, la nivelul anului 2019, după cum
urmează: (a) suprafața totală amenajată pentru irigații - 377077 ha; (b) suprafața totală amenajată cu
lucrări de desecare - 268100 ha. Suprafața totală amenajată pentru irigații este constituită aproape
integral din terenuri agricole. În prezent, există 13 sisteme de irigații, cea mai mare extindere având-
o amenajările Terasa Brăilei, I.M.B. (Insula Mare a Brăilei) și Ialomița Călmățui, însumând împreună
53% din suprafața totală.
PATRIMONIU NATURAL SI CONSTRUIT, PEISAJE

În conformitate cu art. 5 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (aprobată cu modificări și completări prin Legea
49/2011), în cadrul județului Brăila au fost desemnate 26 de arii naturale protejate, dintre care 3 de
interes național (Balta Mică a Brăilei, Lacul Jirlău -Trup Vișani, Pădurea Camnița, 2 de interes
internațional (două situri Ramsar reprezentând zone umede de importanță internațională: Parcul
Natural Balta Mică a Brăilei și Dunărea Veche Brațul Măcin), 19 de interes comunitar și 2 de interes
județean sau local (Rezervația Forestieră Pădurea Viișoara și Popina Blasova).
Din punct de vedere al evoluției teritoriului județean, localitățile urbane din județul Brăila se înscriu în
două tipologii:
• cea de oraș istoric extracarpatic, cu o structură urbană formată în decursul unei îndelungi
evoluții istorice ce pornește din perioada neolitică, succedată de cea antică, medievală și
culminează cu perioada modernă , a sec. XIX - începutul sec. XX, când orașul Brăila devine unul
dintre cele mai importante exemple de restructurare urbană, prin preluarea și ordonarea
tramei stradale existente și crearea reperelor ce definesc orașul modern - bulevardul periferic
ce mărginește orașul, axe transversale, dintre care o axă urbanistică principală având
funcțiune comercială, ce lega orașul cu elementul natural major - cursul Dunării și portul,
spațiile publice (piețe , gradină publică ) și dominante arhitecturale ce definesc până astăzi
silueta orașului;
191
• cea a unor localități rurale de mici dimensiuni (Făurei, Ianca, Însurăței) atestate în prima sau
a doua jumătate a sec. XIX, dezvoltate ca “sate de adunătură”, din adunarea târlelor de ciobani
ce veneau de peste munți și care, după Reforma agrară a domnitorului Alexandru Ioan Cuza
(1864), primesc loturi pe care se așează definitiv, generând un țesut urban cu o tramă stradală
coerentă, dar păstrând în bună parte caracterul rural.
Dezvoltarea lor în sec. XX a fost generată de situarea pe căi de acces moderne (șosele, căi ferate),
calitatea de localitate urbană fiind obținută în a doua jumătate a sec. XX, generând în zonele lor
centrale o arhitectură nouă în vădită contradicție cu caracterul zonei geografice.
In ceea ce privește fondul construit din mediul rural, nu sunt menționate zone cu resurse antropice în
cadrul PATN, nici valori de patrimoniu înscrise în LMI 2015 (în afara unui Ansamblu de arhitectură
populară din satul Corbu vechi, comuna Măxineni). Cercetarea valorilor încă păstrate de către
comunitățile locale poate să îmbogățească în viitor Lista monumentelor Istorice cu acest tip de
patrimoniu.
Studiile de cercetare a specificului arhitectural pe teritoriul României au decelat în 24 de comune din
județul Brăila tipologii planimetrice tradiționale, completate de o utilizare a materialelor locale, în care
majoritatea clădirilor de locuit (15) aparțin perioadei 1900-1925, urmate de perioada 1875-1900 din
care sunt un număr de 5 locuințe și perioada 1925-1950, 4 locuințe. Exemple de punere în valoare a
acestui tip de patrimoniu sunt Casa tradițională din satul Oprișești, aflată în Muzeul Ianca și Casa lui
Moș Dumitru din satul Baldovinești, comuna Vădeni.
Analizarea și evaluarea peisajului într-o manieră integrată facilitează înțelegerea la nivelul teritoriului
a (1). elementelor de identitate a peisajului județului Brăila, (2). modului de relaționare a unităților de
relief primordiale cu valorile naturale și cu fondul construit, (3). influenței reciproce exercitate de
factorii abiotici, biotici și antropici, constituind astfel o bază de urmărire a dinamicii schimbării
factorilor și a efectelor schimbării acestora asupra unităților de peisaj, dar și a consecințelor degradării
unui tip de peisaj.
Structura peisajului, într-o notă generală, este dată de formele de relief și de personalitatea factorilor
biotici. Peisajul județului are ca dominantă mixtul de peisaje naturale, clar definite și separate spațial,
în care peisajul de câmpie este reflectat prin modul de organizare a rețelei de localități și prin
activitățile agricole, iar cursul apelor asigură personalitatea, atractivitatea și dinamica peisajului.
Din punct de vedere al distribuției spațiale unitatea de peisaj a Luncii Dunării deține majoritatea
atributelor care definesc peisajul județului Brăila, care de altfel au stat la baza constituirii și operării
unor traseelor turistice.
Un alt aspect rezultat din analiză indică slăbiciunea structurală a zonelor rurale pe suprafața cărora se
află valorile de patrimoniu. Se poate remarca gradul de echipare edilitară a acestora, mai ales a celor
izolate, aflate în unitatea de peisaj Câmpia Buzău-Siret și Câmpia Bărăganului. Valori semnificative ale
unui peisaj clar definit se regăsesc la Ansamblul conacului Conților de Roma, comuna Viziru;
Mânăstirea “Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” , comuna Măxineni și Grădina publică, Municipiul Brăila.
INFRASTRUCTURI TEHNICE MAJORE

Județul Brăila este considerat a avea un ușor deficit al resurselor de apă. De altfel, resursele de apă
subterană sunt mai puțin utilizate din cauza problemelor de calitate, apele de suprafață (în special
fluviul Dunărea) reprezentând resursele de apă cele mai utilizate.
Cea mai mare parte a capacității instalațiilor de producere a apei se concentrează în municipiul Brăila
(circa 65 %). Se remarcă faptul că 20 de UATB-uri, concentrate în zona central-nordică a județului, nu
dispun de instalații proprii de producere a apei, fiind astfel dependente de infrastructura localizată pe
teritoriul altor unități administrativ-teritoriale.
192
Situația alimentării cu apă în județul Brăila este bună: circa 87 % din populație este deservită de
sisteme de alimentare cu apă. Două comune (Cireșu și Mărașu) nu au deloc rețea de alimentare cu
apă, iar alte 9 UAT-uri nu au toate satele aparținătoare deservite de rețele de alimentare cu apă. UAT-
urile cu rețea de apă incompletă se concentrează în sud-vestul județului (orașul Însurăței și comunele
Ulmu, Ciocile, Roșiori, Dudești) și în nordul acestuia (Salcia Tudor, Măxineni, Siliștea).
Se remarcă investițiile importante realizate în ultimii ani în sistemele de alimentare cu apă, în special
în mediul rural, unde lungimea rețelei simple de alimentare cu apă a crescut cu circa 36 % (circa 65 %
din rețeaua de alimentare cu apă din județ se află în mediul rural). Pe lângă extinderea rețelelor, s-a
observat și tendința de scădere continuă a consumului de apă, pe fondul investițiilor în modernizarea
rețelelor și în creșterea gradului de contorizare a consumului. Județul Brăila se apropia, în 2019, de
media națională de circa 25 mc/locuitor/an cantitate de apă distribuită pentru uz casnic.
Doar 11 UAT-uri din județ au sisteme de canalizare: Municipiul Brăila, cele 3 orașe și alte 7 comune.
Se remarcă faptul că, în afară de comuna Gropeni, toate celelalte comune se află în zona periurbană
a UAT-urilor urbane din județ. În plus, în toate UAT-urile cu mai mult de o localitate (orașele Ianca și
Însurăței și comunele Movila Miresii, Viziru, Vădeni, Chiscani) există sate aparținătoare fără sisteme
de canalizare.
În ciuda acestor disfuncții, se remarcă investițiile importante realizate în sistemele de canalizare din
județ. În ultimul deceniu, lungimea rețelelor de canalizare s-a dublat, fiind realizate extinderi
importante atât în municipiul Brăila, cât și în celelalte orașe. În mediul rural, lungimea rețelelor simple
de canalizare a crescut de 10 ori în perioada 2010 – 2019.
O problemă în soluționarea problemelor de echipare a localităților cu sisteme de canalizare o
reprezintă populația scăzută a unor comune din județ. Astfel, la nivelul județului există 8 comune
lipsite de rețele de canalizare cu o populație de sub 2.000 de locuitori (10 cu o populație de sub 2.100
de locuitori), cele mai multe fiind concentrate în partea de nord a județului.
Întreaga populație cu acces la sisteme de canalizare beneficiază de racordarea acestor sisteme la stații
de epurare a apelor uzate menajere. În ceea ce privește apele uzate industriale, majoritatea
operatorilor economici incluși în programul de monitorizare se află în municipiul Brăila (15 din 19
societăți comerciale). Gestiunea nămolurilor rezultate în urma epurării apelor uzate se face exclusiv
prin depozitare, în cadrul depozitului conform din orașul Ianca.
Județul Brăila are mulți producători de energie electrică care utilizează energii regenerabile, astfel că
15 UAT-uri dețin CEE și CEF. Puterea totală produsă de acestea a depășit puterea centralei electrice și
termice în cogenerare, CET Brăila, care era cândva principalul producător de energie electrică din județ
însă în anul 2013 a intrat în insolvență, din cauza unor componente nefuncționale. O altă problemă a
infrastructurii de alimentare cu energie electrică din județ este încărcarea peste puterea naturală a
liniei LEA 220 kV Lacu Sărat – Filești. În plus, alte probleme au fost identificate la stațiile de energie
electrică din 4 UAT-uri, care au înregistrat depășiri ale valorilor limită.
Majoritatea UAT-urilor nu sunt racordate la rețeaua de alimentare cu gaze naturale: 34 de UAT-uri din
44 nu erau racordate în anul 2019. Odată cu înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de
Utilitate Publică „Brăila Gaz” în anul 2019, 27 de UAT-uri membre doresc extinderea rețelei în
localitățile care nu au și care au, dar este insuficientă.
REȚEAUA DE LOCALITĂȚI
Rețeaua de localități urbane a județului Brăila este alcătuită dintr-un municipiu de dimensiuni mari
(aproape 200.000 locuitori) (Brăila), un oraș de dimensiuni mici (Ianca) (peste 10.000 locuitori) și două
orașe foarte mici (Însurăței și Făurei) (sub 10.000 locuitori), acestea din urmă nerespectând indicatorul
minimal pentru orașe din punct de vedere al numărului de locuitori. În județul Brăila nu se
înregistrează comune cu populație care depășește pragul de 10.000 locuitori. În anul 2020, mediul
193
urban al județului Brăila cumula 65% din populația județului; din totalul populației județului, cca 59%
locuiau în municipiul Brăila.
Din punct de vedere demografic, localitățile urbane din județul Brăila urmăresc tendința națională de
scădere a populației: în perioada 2009 – 2020 populația din mediul urban s-a redus cu 11,05 %,
localitățile urbane cu cea mai accentuată scădere a populației fiind orașul Făurei (13,01%) și municipiul
Brăila (11,26%). Se observă faptul că tendința accentuată de scădere a populației din municipiul Brăila
datează încă de la începutul anilor 1990, fiind încadrat, în 2013, în categoria municipiilor în contracție
accelerată. Celelalte două orașe ale județului, cunosc, de asemenea, o scădere a populației, chiar dacă
aceasta este mai puțin accentuată, situându-se sub valoarea de 10%. Un alt factor care a contribuit la
scăderea populației este soldul migrator negativ înregistrat în mediul urban (valoarea medie a
centrelor urbane este -1.189 de persoane).
Referitor la clasamentul orașelor foarte mici în ierarhia județeană, din punct de vedere al numărului
de locuitori, orașul Făurei este surclasat de 7 comune din județ, în timp ce orașul Însurăței are o
populație aproximativ egală cu alte două comune din județ (comunele Viziru și Chiscani).
Din perspectiva suburbanizării, se remarcă faptul că acest fenomen este generat, cu precădere de
municipiul Brăila, comunele din jurul acesteia fiind singurele care au înregistrat creștere a populației
în intervalul 2009-2020. De asemenea, în jurul municipiului Brăila și orașului Însurăței sunt localizate
comunele cu cea mai mare populație a județului (Viziru, Tușești și Chiscani). Din analiza demografică
se poate observa faptul că orașul Însurăței împreună cu cele două comune învecinate, Viziru și Tufești,
funcționează ca un sistem complementar de localități.
În ceea ce privește îndeplinirea indicatorilor minimali de declarare a municipiilor, respectiv a orașelor,
Brăila și Ianca sunt singurele care îndeplinesc criteriul minimal, de bază, în ceea ce privește numărul
de locuitori, în timp ce orașul Făurei este la circa o treime din această valoare iar orașul Însurăței la
două treimi. Neîndeplinirea a numeroase criterii minimale de definire a orașelor, în cazul orașelor
Făurei, Ianca și Însurăței, face necesară fi reconsiderarea statutului acestora, fie realizarea unor
parteneriate împreună cu UAT vecine, de dezvoltare a infrastructurilor de bază.
Mediul rural concentrează aproape 35% din populația județului Brăila. Localitățile din mediul rural
sunt caracterizate, în general, de o tendință de scădere a populației și de un proces de îmbătrânire
demografică, precum și de valori negative ale sporului natural și soldului migratoriu. Aceste probleme
de capital uman generează efecte negative precum dificultăți în înlocuirea forței de muncă și o
presiune crescută asupra sistemului de asistență socială.
Comunele care înregistrează cele mai reduse densități (atât în ceea ce privește calculul raportat la
suprafața totală, cât și la zona construită), se concentrează în zona de nord-vest a județului și în Insula
Mare a Brăilei, în zone cu accesibilitate redusă, cu risc de inundații și la distanțe mari de localitățile
urbane, astfel că acestea sunt cel mai puțin locuințe (comunele Frecăței, Siliștea, Scorțaru Nou,
Racovița, Romanu, Vădeni).
În ceea ce privește calitatea fondului locativ, mediul rural din județul Brăila se distinge printr-un
procent ridicat de locuințe construite din materiale nedurabile, cu precădere chirpici și paiantă (84%).
Majoritatea locuințelor din mediul rural au fost construite înainte de anul 1990 (84%), singurele
excepții fiind comunele din zona periurbană a municipiului Brăila.
7.2. EVIDENȚIEREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ȘI A PRIORITĂȚILOR DE

INTERVENȚIE
Principalele disfuncționalități identificate în structura teritoriului județului Brăila, pe tematica
analizată anterior, precum și potențialele priorități de intervenție pentru eliminarea / diminuarea
acestora sunt prezentate sintetic în continuare:
194
DISFUNCȚIONALITĂȚI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE

CALITATEA AERULUI
• Poluarea atmosferei din cauza emisiilor • Reducerea poluării datorate surselor mobile
generate de activitățile industriale și instalațiile (traficului rutier)
mari de ardere • Reducerea emisiilor de poluanți generați de
• Poluarea atmosferei generată de traficul rutier activitățile industriale și instalațiile mari de
în aglomerări și zone urbane ardere
• Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de • Reducerea emisiilor în atmosferă generate de
încălzire sistemele de încălzire
• Poluarea atmosferei ca urmare a arderii • Eliminarea poluării aerului ca urmare a
necontrolate a resturilor vegetale din arderilor necontrolate a resturilor vegetale din
agricultură agricultură
• Depășiri ale indicatorului Lzsn pentru clădirile • Reducerea emisiilor de COV din activități care
situate în zonele cu trafic rutier intens și pentru utilizează substanțe cu conținut de COV
categoriile parcuri, zone de recreere și odihnă • Implementarea unor măsuri de reducere a
și zone rezidențiale zgomotului
• Pentru unii poluanți datele colectate au fost
insuficiente din cauza defecțiunilor apărute la
echipamentele de măsurare, prezentând un
caracter orientativ
CALITATEA APEI
• Poluarea apelor de suprafață și a apelor • Reducerea poluării apelor de suprafață și

subterane subterane
• Insuficienta dezvoltare a sistemelor • Măsuri pentru reabilitarea, modernizarea și
centralizate de alimentare cu apă, canalizare și extinderea sistemelor de captare, transport,
epurare a apelor uzate menajere în mediul tratare și distribuție a apei potabile
rural și în unele zone urbane periferice • Măsuri pentru extinderea și
• Probleme nesoluționate cu evacuările de apă modernizarea/reabilitarea sistemelor de
uzată, mai ales în zona rurală colectare și de epurare corespunzătoare a
• Dotarea insuficientă de automonitorizare a apelor uzate menajere
evacuărilor de apă uzată de la operatorii • Eliminarea poluării apelor de suprafață prin
economici deversarea de ape uzate neepurate din
• Poluarea apelor de suprafață și subterane ca municipiul Brăila
urmare a evacuării apelor uzate insuficient • Creșterea gradului de epurare a apelor uzate
epurate provenite din industrie, zootehnie și industria
• Poluarea apelor subterane datorită de prelucrare a cărnii
depozitării/utilizării dejecțiilor de la fermele • Menținerea și respectarea zonelor de
avicole/zootehnice sau crescătorii particulari protecție sanitară și a perimetrelor de
• Calitatea necorespunzătoare a apei din fântâni protecție hidrogeologică instituite pentru
datorită impurificării cu nitrați a surselor protecția captărilor de apă
freatice de apă potabilă • Diminuarea cantității de nitrați și nitriți
proveniți din activitățile agricole ce poluează
apele de suprafață dar și pe cele subterane
• Dezvoltarea unui sistem de monitoring al
substanțelor prioritare/prioritar periculoase
din mediul acvatic
• Informarea populației referitor la calitatea apei
potabile
195
CALITATEA SOLULUI
• Poluarea solurilor în urma activităților • Reducerea poluării solului cauzată de

industriale și a depozitării necorespunzătoare a activitățile industriale
deșeurilor rezultate • Inventarierea siturilor contaminate/potențial
• Poluarea accidentală cu hidrocarburi și apă contaminate și lucrări de
sărată de zăcământ în perimetrele de remediere/reconstrucție ecologică a acestora
exploatare • Reducerea poluării cauzate de managementul
• Poluarea solului și a apelor subterane, ca defectuos al deșeurilor municipale în mediul
urmare a administrării incorecte a substanțelor urban și rural
chimice folosite în agricultură și a gestionării • Monitorizarea calității solului și apelor
inadecvate a dejecțiilor animaliere subterane din zona depozitelor de deșeuri
• Poluarea solului cauzată de depozitarea • Reducerea poluării solului și a apelor freatice
necontrolată de deșeuri din cauza folosirii necorespunzătoare a
• Existența unor situri contaminate/potențial îngrășămintelor chimice, pesticidelor și a
contaminate în urma desfășurării unor platformelor de depozitare dejecții din fermele
activități antropice zootehnice
• Prezența unor terenuri degradate improprii • Eliminarea poluării solului și apelor freatice
folosințelor agricole cauzată de infiltrările de ape uzate
• Suprafața agricolă irigată efectiv cu cel puțin o • Redarea în circuitul agricol a terenurilor
udare este de 39% din suprafața agricolă aferente sondelor închise
amenajată cu lucrări de irigații • Reducerea degradării solului cauzată de secetă,
• Lipsa investigațiilor și a evaluărilor aprofundate fenomene de sărăturare și eroziune
privind poluarea solului • Extinderea și reabilitarea lucrărilor de
îmbunătățiri funciare
• Aplicarea celor mai bune practici agricole
STAREA PĂDURILOR
• Pondere redusă a fondului forestier (circa 6%) • Exploatarea rațională a fondului forestier
și încadrarea județului în categoria zonelor • Creșterea suprafeței forestiere prin împăduriri
deficitare în păduri mai ales a terenurilor degradate și
• Lipsa unor perdele forestiere de protecție neproductive
• Prezența unor suprafețe ocupate de terenuri • Realizarea perdelelor forestiere de protecție
degradate și neproductive ce pot fi ameliorate
prin împăduriri
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
• Deficiențe privind raportarea cantităților de • Creșterea gradului de colectare selectivă a

deșeuri real colectate pe categorii de deșeuri deșeurilor municipale și valorificarea
(menajere, similare, din servicii municipale, materialelor reciclabile
etc.), pe generatori (populație, agenți • Reducerea cantității depozitate de deșeuri
economici) și zone de colectare biodegradabile
• Existența unor zone de depozitare necontrolată • Creșterea ratei de reciclare și atingerea țintelor
a deșeurilor de reciclare/valorificare
• Pondere redusă a cantității de deșeuri • Colectarea separată și tratarea
colectate selectiv din total deșeuri municipale corespunzătoare a deșeurilor periculoase
generate. Cea mai mare parte a cantității de menajere
deșeuri municipale colectate de operatorii de
salubritate este eliminată prin depozitare
• Management corespunzător al deșeurilor din
construcții și demolări
• Grad scăzut de reciclare și de valorificare a
deșeurilor
• Gestionarea durabilă a deșeurilor rezultate din
activitățile unităților sanitare
• Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor
biodegradabile de la populație, a deșeurilor
196
periculoase din menajere, a deșeurilor din • Reducerea cantității de deșeuri industriale prin
construcții și demolări utilizarea de tehnologii curate
• Lipsa incineratoarelor autorizate pentru • Creșterea gradului de valorificare a deșeurilor
incinerarea deșeurilor medicale industriale
• Inexistența unui sistem integrat de • Asigurarea eliminării deșeurilor rezultate din
management al deșeurilor (operațional), extracția produselor petroliere în condiții
inclusiv a deșeurilor periculoase conforme cu legislația în vigoare
• Infrastructura insuficient dezvoltată pentru • Implementarea sistemului de management
colectarea, transportul, reciclarea, refolosirea integrat al deșeurilor cu operaționalizarea
și eliminarea deșeurilor completă a acestuia
• Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor • Conectarea integrală a populației la serviciile
industriale de salubritate
• Lipsa/slaba derulare a unor campanii de • Campanii de informare/conștientizare la
educare și conștientizare a populației referitor nivelul populației locale în ceea ce privește
la gestionarea deșeurilor gestionarea deșeurilor
RISCURI NATURALE
• Localități din mai multe UAT-uri afectate de • Măsuri pentru reducerea riscului la inundații
inundații • Reabilitarea amenajărilor hidrotehnice pentru
• Infrastructură deficitară pentru apărarea protecția așezărilor umane împotriva
împotriva inundațiilor inundațiilor și a eroziunii malurilor
• Vulnerabilitate la cutremure • Consolidări de albii și maluri pe unele cursuri de
• Probabilitate de producere a alunecărilor de apă
teren (deplasărilor în masă) în anumite zone • Măsuri pentru reducerea riscului seismic
• Manifestarea unor fenomene meteorologice • Măsuri pentru prevenirea producerii
periculoase alunecărilor de teren și atenuarea efectelor
acestora
•
Măsuri pentru atenuarea efectului unor
fenomene meteorologice periculoase
RISCURI TEHNOLOGICE
• Pericolul generat de accidente în care sunt • Prevenirea amplificării efectelor accidentelor

implicate substanțe periculoase majore în care sunt implicate substanțe
• Risc de producere a unor poluări accidentale periculoase
•
Reducerea riscurilor producerii de poluări
accidentale
ARII NATURALE PROTEJATE
• Desfășurarea unor activități antropice cu • Reducerea presiunii antropice din ariile

impact negativ asupra ariilor naturale protejate naturale protejate
• Arii naturale protejate neatribuite în • Asigurarea unui management durabil a ariilor
administrare/custodie naturale protejate
• Inexistența planurilor de management/ • Menținerea sau restabilirea într-o stare de
regulamentelor pentru o parte din ariile conservare favorabilă a habitatelor naturale și
naturale protejate a speciilor din flora și fauna sălbatică
• Inexistența unui inventar complet al
habitatelor și speciilor de plante și animale
sălbatice de interes conservativ
• Inexistența elementelor de marcare/
delimitare/ avertizare în teren a limitelor ariilor
naturale protejate
197
• Nivel scăzut de corelare a planurilor de

urbanism și amenajarea teritoriului cu
reglementările din domeniul ariilor naturale
protejate
• Insuficienta corelare a planurilor de
amenajament silvic cu prevederile legislative
privind ariile naturale protejate
PATRIMONIU CONSTRUIT ȘI PEISAJ
• Degradarea constantă a patrimoniului • Realizarea unei analize și clasificări tipologice a

construit sub acțiunea factorilor de mediu așezărilor din județ, cu identificarea acelor
(fenomenele de eroziune, alunecări de teren, elemente comune și specifice de peisaj și
inundații, poluare a mediului), sau antropici patrimoniu cultural, ce necesită protecție și
prin activități economice și sociale punere în valoare prin documentații de
• Lipsa delimitărilor zonelor de protecție și a urbanism subsecvente (PUG, PUZCP)
zonelor construite protejate în cadrul • Detalierea proiectelor prioritare pentru
documentațiilor de urbanism (PUG) patrimoniul construit specificate pentru fiecare
• Indicarea deficitară a monumentelor în teren, UAT cu potențial, sau cu probleme critice
lipsa marcajelor de facilitare a informării și (monumente aflate în colaps/precolaps)
ghidării turiștilor • Formarea la nivel local în meseriile tradiționale
• Lipsa de coordonare a documentațiilor de utilizate în realizarea/restaurarea construcțiilor
urbanism realizate de U.A.T.-urile componente • Elaborarea - atât pentru zonele centrale cât și
ale județului în ceea ce privește formularea pentru zonele cu o densitate mare de valori - a
propunerilor, cu respectarea unor documentații de tip PUZ-CP
regulamentelor/cadrului normativ existent în • Realizarea , în afara sistemului național de
operațiuni de intervenții asupra monumentelor marcare a monumentelor istorice, a unui
• Valorificarea insuficientă a potențialului sistem de indicare la nivelul întregului județ, a
existent la nivelul unităților de peisaj zonelor cu un potențial major din punct de
identificate vedere al tuturor categoriilor de patrimoniu
(natural, construit, material și imaterial)
• Instituirea obligativităților pentru
documentațiile PUG realizate de UAT-uri, ce
vizează: (1) delimitarea zonelor construite
protejate, (2) realizarea studiilor pentru
instituirea zonelor de protecție a
monumentelor istorice, (3) includerea în cadrul
zonelor construite protejate ce conțin
monumente istorice, a zonei de protecție a
fiecărui monument, (4) realizarea în cadrul
studiului istoric de fundamentare a PUG a fișei
istorice a localității/UAT, (5) precizarea în
cadrul PUG a proiectelor prioritare privind
reabilitarea monumentelor istorice clasate în
grupele A și B ce vor fi precizate în PATJ, (6)
delimitarea perimetrelor siturilor arheologice
cuprinse în RAN, (7) realizarea, montarea și
întreținerea de panouri explicative aferente
fiecărui obiectiv clasat
• Realizarea unui Program județean de
inventariere, protecție și gestiune a peisajelor
• Accesarea instrumentelor financiare europene
pentru implementarea de proiecte ce vizează
valorificarea durabilă a patrimoniului natural,
construit și a peisajului
198
ALIMENTARE CU APA
• Lipsa instalațiilor de producere a apei în 20 • Realizarea de stații de tratare a apei sau

UAT-uri rezervoare de înmagazinare a apei potabile în
• Lipsa sistemelor de alimentare cu apă în 2 UAT- UAT-urile cu nevoi în acest sens.
uri (Cireșu, Mărașu), precum și în satele • Introducerea sistemelor de alimentare cu apă
aparținătoare din alte 9 UAT-uri potabilă
• Deteriorarea rețelei de alimentare cu apă • Extinderea sistemelor de alimentare cu apă
existente în 10 UAT-uri potabilă în toate localitățile cu peste 50 de
• Ponderea redusă (sub 40 %) a suprafeței locuitori
agricole irigate efectiv din totalul suprafeței • Reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă în
agricole amenajate cu lucrări de irigare UATB-urile identificate
•
Modernizarea și reabilitarea lucrărilor de
îmbunătățiri funciare din cadrul amenajărilor
pentru irigații
CANALIZARE MENAJERA ȘI STAȚII DE EPURARE
• Lipsa rețelelor de canalizare în 33 de UAT-uri, • Extinderea sistemelor de canalizare și epurare

precum și în satele aparținătoare din alte 6 existente
UAT-uri • Introducerea sistemelor de canalizare și stații
• Rata relativ redusă a populației racordate la de epurare în localitățile rurale ale județului cu
sistemele de colectare și epurare a apelor uzate prioritate în UAT urile cu peste 2000 loc. echiv.
• Deteriorarea rețelelor de canalizare în 2 UAT- • Identificarea de soluții alternative pentru
uri (municipiul Brăila, comuna Movila Miresii) evacuarea sau epurarea apelor uzate pentru
comunele cu o populație de sub 2000 locuitori
• Reabilitarea sistemelor existente de canalizare
și epurare din mediul urban și rural
• Realizarea unei instalații de uscare,
neutralizare și valorificare termică a nămolului
rezultat din epurarea apelor uzate
ENERGIE ELECTRICA
• Depășiri semnificative ale limitelor normale în • Reparațiile în rețelele de distribuție de 220 kV

cadrul stațiilor electrice din județ (anul 2019). • Reabilitarea și modernizarea stațiilor electrice
• Existența de gospodării izolate (111) din județ, în special cele menționate
neracordate la rețeaua de distribuție a energiei • Racordarea locuințelor neelectrificate la
electrice rețeaua de distribuție a energiei electrice
GAZE NATURALE
• Lipsa sistemului de alimentare cu gaze naturale • Extindere sisteme existente de gaze la

în majoritatea UAT-urilor din județ (34 din 44 locuințele neracordate la sistemul de gaze
de UAT-uri, în anul 2019) existent
• Rețea de alimentare cu gaze naturale • Introducere sisteme de distribuție gaze
insuficientă în localități în care există sistem naturale în localități rurale fără acces
• Prevederea în PUG a zonelor de siguranța și
protecție pentru conductele de transport;
TELECOMUNICAȚII
• Existența de zone albe NGN pe teritoriul a 10 • Extinderea infrastructurii de telecomunicații în
UATB-uri din județ toate localitățile județului Brăila.
REȚEAUA DE LOCALITĂȚI
• Sistem urban monocentric (municipiul Brăila • Consolidarea orașelor prin investiții prioritizate
prezentând cel mai puternic grad de în dotări, echipamente, utilități publice și
199
polarizare), accentuat cu atât mai mult pe servicii de calitate și care acoperă nevoile
fondul unui declin demografic general la nivel locuitorilor și în vederea îndeplinirii
de județ indicatorilor minimali din zonele urbane
• Scădere a masei demografice urbane în conform legii 351/2001.
perioada 2009-2020; spor natural și sold • Realizarea unei strategii de menținere și/sau
migratoriu negative atragere a populației tinere.
• Orașe ce nu îndeplinesc majoritatea • Formarea personalului din administrația
indicatorilor minimali de definire publică pentru accesarea de finanțări
• Calitate scăzută a locuirii, din punct de vedere nerambursabile
al suprafeței locuibile/locuitor, materialelor de • Realizarea unei strategii de gestionarea a
construcției, utilităților, spațiilor verzi etc. problemelor de depopulare a satelor cu o
• Orașe cu caracter rural (Ianca, Însurăței) populație de mai mică de 100 de locuitori care
sunt în pericol de dezafectare.
• Zone rurale/ localități cu fenomene de
depopulare, cu densitate scăzută de populație • Crearea unei rețele județene de programe de
și fenomene accentuate de îmbătrânire a îmbătrânire activă și servicii sociale dedicate
populației pentru persoanele vârstnice
• Zone rurale/ localități afectate de sărăcirea • Atragerea de investiții pentru menținerea și
populației, cu rate scăzute de ocupare a atragerea forței de muncă calificate, care să
populației și a resurselor de muncă, cu rate contribuie la dezvoltarea economică a
ridicate ale șomajului județului.
• Zone rurale/ localități lipsite de echipări • Crearea de oportunități diverse de calificare și
tehnico-edilitare, cu fond construit nevaloros, recalificare a persoanelor șomere și
cu accesibilitate redusă la rețele de reintroducerea acestora pe piața muncii
învățământ, sănătate, cultură • Creșterea calității vieții și asigurarea
• Zone de extindere necontrolată și fenomene de confortului în locuințe prin racordarea acestora
suburbanizare la rețeaua de alimentare cu apă, canalizare și
de alimentare cu gaze naturale și energie
• Zone rurale/ localități greu accesibile sau lipsite
electrică.
de legături corespunzătoare în teritoriu
• Dezvoltarea de servicii publice pentru toate
categoriile de populație din zonele supuse
fenomenului de suburbanizare
• Sporirea accesibilității în zonele cu
accesibilitate redusă – minimul necesar este
reprezentat de asfaltarea drumurilor; respectiv
a zonelor cu accesibilitate bună – asigurarea
măsurilor de protecție împotriva inundațiilor în
special în cazul drumurilor de acces care trec
peste o apă
200

Partea I - 1 - Structura Teritoriului Patj Braila

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea I - 1 - Structura Teritoriului Patj Braila

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila

Partea I: Analiza situației existente – 1. Structura teritoriului

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

Contract de prestări servicii nr. 306 / 08.12.2020

ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

Direcția pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism

Elaborator actualizare PATJ Brăila:

Colectiv de elaborare a documentației privind actualizarea P.A.T.J. BRĂILA

ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

dr. urb. arh. Niculae Tarălungă

Elaboratori de specialitate în domeniul

dr. urb. arh. Sorina Racoviceanu,

Elaboratori de specialitate în domeniul

dr. geograf Ilinca-Valentina Stoica,

dr. geograf Daniela Zamfir,

dr. geograf Grigorescu Ines

geograf Cazacu Cristian

Elaboratori de specialitate în domeniul

prof. univ. dr. geograf Tălângă Cristian ,

arh. Cătălina Preda,

dr. urb. arh. Niculae Tarălungă

dr. ecol. Tudor Racoviceanu

S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A

Coordonator contract, adjunct

urb. Daiana Ghintuială

Elaboratori de specialitate în domeniul

dr. geogr. urb. Matei Cocheci,

urb. Simona Dolana

Elaboratori de specialitate în domeniul

dr. urb. arh. Ana Petrescu

urb. Amelia Pîrvu

urb. Daiana Ghintuială

urb. arh. Miruna Blejan

Întocmire cartograme GIS

geogr. Alexandru Obretin

urb. arh. Miruna Blejan

2.11.4. Împădurirea de noi terenuri, în special cele neproductive .................................................... 72

5.2.1. Apă uzată provenită din gospodării ....................................................................................... 166

FIGURA 1. Poziția geografică a județului Brăila la nivel național și regional ........................................ 37

Tabel 1. Activități în elaborarea documentației conform Caietului de Sarcini ..................................... 17

Tabel 30. Unități administrativ-teritoriale afectate de inundații.......................................................... 82

COORDONAREA CU DOCUMENTELE DE PLANIFICARE

Informal al Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din țările Uniunii Europene –

PROGRAMUL ELABORĂRII LUCRĂRII

planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism și cu Regulamentul local referitor la implicarea

NOTIFICAREA AUTORITĂȚII DE MEDIU

SCOPUL ȘI NECESITATEA DOCUMENTAȚIEI

patrimoniului cultural, reprezintă o contribuție esențială pentru dezvoltarea economică și

15. Principiul responsabilității: Formularea documentației PATJ și implementarea ulterioară a

TABEL 1. ACTIVITĂȚI ÎN ELABORAREA DOCUMENTAȚIEI CONFORM CAIETULUI DE SARCINI

NR. ETAPE / PĂRȚI DIN TIMP DE

1 Etapa I Studii de Pregătirea procesului de realizare a documentației PATJ: 5 luni de la

NR. ETAPE / PĂRȚI DIN TIMP DE

NR. ETAPE / PĂRȚI DIN TIMP DE

TABEL 2. SURSE BIBLIOGRAFICE

Cadru natural și mediu:

• *** (2015), PMB-ABAS - Planul de management actualizat al spațiului hidrografic Siret,

• Ministerul Muncii și protecției sociale (2020)

• Strategia de dezvoltare a județului Brăila 2021-2027;

Documentația PATJ Brăila are următoarea structură:

FIGURA 1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI BRĂILA LA NIVEL NAȚIONAL ȘI REGIONAL

Sursa: prelucrare proprie