Partea I 2 Structura Socio-Demografica

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila
Partea I. Analiza situației existente – 2. Structura socio-demografică
PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
1
CIVITTA – IHS ROMANIA / Noiembrie 2022
ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDEȚEAN BRĂILA
Contract de prestări servicii nr. 306 / 08.12.2020
ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE - 2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
Beneficiar: Județul Brăila
Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean
Direcția pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism

Marian Rusu, Arhitect Șef
Elaborator actualizare PATJ Brăila:
Asocierea:
S.C. Civitta Strategy & Consulting S.A., Lider de Asociere
S.C. IHS Romania S.R.L., Asociat
Ioana Ivanov,
urbanist
Partener
Sorina Racoviceanu,
dr. arh-urbanist
Director
2
Colectiv de elaborare a documentației privind actualizarea P.A.T.J. BRĂILA
ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE - 2. STRUCTURA
SOCIO-DEMOGRAFICĂ
S.C. I.H.S. Romania SRL
Coordonator echipă de specialiști în
elaborarea documentației PATJ Brăila
dr. urb. arh. Niculae Tarălungă

Specialist urbanist atestat RUR simbol B
Elaboratori de specialitate în domeniul

amenajării teritoriului și urbanism
dr. urb. arh. Sorina Racoviceanu,

Specialist urbanist atestat RUR simbol B și A
Elaboratori de specialitate în domeniul

structură socio-demografică
dr. geograf Ilinca-Valentina Stoica,

Specialist geograf demografie și forță de
muncă atestat RUR simbol F3
dr. geograf Daniela Zamfir,

Specialist geograf demografie și forță de
muncă atestat RUR simbol F3
S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A

Coordonator contract
urb. Ioana Ivanov
Coordonator contract, adjunct

dr. urb. arh. Ana Petrescu
urb. Daiana Ghintuială
3
Specialiști GIS
dr. urb. Reinhold Stadler
Întocmire cartograme GIS

urb. Ana Maria Dragomir
geogr. Alexandru Obretin
4
CUPRINS
INTRODUCERE ...........................................................................................................................................9
1. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ȘI POTENȚIALUL DEMOGRAFIC ................................................................................. 10
1.1. Distribuția spațială a populației ......................................................................................................... 10
1.2. Evoluția populației ............................................................................................................................. 12
1.3. Dinamica populației ........................................................................................................................... 14
1.4. Comportamentul demografic ............................................................................................................ 30
1.5. Ritmul mediu anual de creștere a populatiei..................................................................................... 32
1.6. Structura populației ........................................................................................................................... 34
1.7. Vulnerabilități demografice ............................................................................................................... 46
2. RESURSE UMANE ............................................................................................................................... 48
3. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE..................................................................................................... 52
3.1. Educația (structura, infrastructura educațională; servicii educaționale) .......................................... 52
3.2. Sănătatea (starea de sanatate, infrastructura sanitara, servicii sanitare) ......................................... 54
3.3. Asistența socială ................................................................................................................................ 62
3.4. Infrastructura culturală ...................................................................................................................... 66
4. ZONE MARGINALIZATE ........................................................................................................................ 67
4.1. Zone urbane marginalizate ................................................................................................................ 67
4.2. Zone rurale marginalizate .................................................................................................................. 71
5. CONCLUZII, PROBLEME, DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE ................................................... 75
5.1. Problematica generală a structurii socio-demografice ...................................................................... 75
5.2. Evidențierea disfuncționalităților și a prioritățilorde intervenție ...................................................... 78
5
LISTĂ FIGURI
FIGURA 1. Ponderea populației urbane – context regional (%)......................................................................9
FIGURA 2. Mărimea demografică, 2019 ...................................................................................................... 11
FIGURA 3. Evoluția populației la recensaminte (număr locuitori), 1948-2011............................................ 12
FIGURA 4. Evoluția populației (număr locuitori), 2009-2019 ...................................................................... 13
FIGURA 5. Rata medie a natalității (%), 2009-2019 ..................................................................................... 15
FIGURA 6. Născuti vii pe grupele de vârstă ale mamei, medie 2009-2019 ................................................. 16
FIGURA 7. Piramida deceselor pe grupe de vârstă și sexe (medie 2009-2019) (număr persoane) ............. 17
FIGURA 8. Rata mortalității generale (%), 2009-2019 ................................................................................. 18
FIGURA 9. Bilanțul natural (‰) – context regional și național, 2009-2019 ................................................. 19
FIGURA 10. Bilanțul natural al populației (%), 2009-2019 ........................................................................... 20
FIGURA 11. Indicele de vitalitate (%), 2009-2019 ........................................................................................ 22
FIGURA 12. Rata de creștere naturală (%), 2009-2019 ................................................................................ 23
FIGURA 13. Rata medie a sosirilor (%), 2009-2019 ...................................................................................... 25
FIGURA 14. Rata medie a plecărilor (%), 2009-2019 ................................................................................... 26
FIGURA 15 Evoluția bilanțului migratoriu .................................................................................................... 27
FIGURA 16. Bilanțul migratoriu mediu (%), 2009-2019 ............................................................................... 28
FIGURA 17. Bilanțul total mediu (%), 2009-2019 ......................................................................................... 29
FIGURA 18. Indicele de potențial demografic (%), 2009-2019 .................................................................... 31
FIGURA 19. Ritmul mediu anual de creștere al populației (%), 2009-2019 ................................................. 33
FIGURA 20. Evoluția populației pe medii (%), 2009-2019............................................................................ 34
FIGURA 21. Piramida pe grupe de vârste și sexe 2009-2019 – județ (număr persoane) ............................. 35
FIGURA 22. Piramida pe grupe de vârste și sexe 2009-2019 – rural (număr persoane) ............................. 36
FIGURA 23. Piramida pe grupe de vârste și sexe 2009-2019 – urban (număr persoane) ........................... 36
FIGURA 24. Structura pe grupe mari de vârste (%), 2019............................................................................ 37
FIGURA 25. Indicele de îmbătrânire demografică (%), 2019 ....................................................................... 39
FIGURA 26. Evoluția indicelui de îmbătrânire demografică, 2009-2019 ..................................................... 40
FIGURA 27. Rata de dependență demografică (%), 2019 ............................................................................ 42
FIGURA 28. Indicele de masculinitate (%), 2019 .......................................................................................... 43
FIGURA 29. Structura populației după nivelul de instruire (%) ................................................................... 45
FIGURA 30. Indicele de vulnerabilitate ........................................................................................................ 47
FIGURA 31. Evoluția resurselor de muncă la nivelul județului Brăila (mii persoane), 2014-2019,.............. 48
FIGURA 32. Distribuția resurselor de muncă la nivel regional (%), 2019 ..................................................... 49
6
FIGURA 33. Evoluția dinamicii anuale a resurselor de muncă - analiză comparativă (%), (2014 = an de
bază) ............................................................................................................................................................. 49
FIGURA 34. Evoluția populației active din județul Brăila, total și pe sexe (mii persoane), 2014-2019 ....... 50
FIGURA 35. Evoluția populației ocupate din județul Brăila, total și pe sexe (mii persoane), 2014-2019 .... 51
FIGURA 36. Evoluția numărului de unități de învățământ ........................................................................... 52
FIGURA 37. Structura unităților de învățământ (număr), 2019 ................................................................... 53
FIGURA 38. Evoluția numărului de absolvenți ............................................................................................. 53
FIGURA 39. Rata mortalității infantile (rata medie multianuală – 2009-2019) (%) ..................................... 55
FIGURA 40. Evoluția ratei mortalității infantile pe medii de rezidență (%) ................................................. 56
FIGURA 41. Evoluția incidenței prin tuberculoză ......................................................................................... 58
FIGURA 42. Diferențieri teritoriale -medici/1.000 locuitori, 2019 ............................................................... 61
FIGURA 43. Comunități marginalizate declarate de autoritățile locale ....................................................... 68
FIGURA 44. Comunități marginalizate la nivelul municipiului Brăila ........................................................... 69
FIGURA 45. Comunități marginalizate la nivelul orașului Ianca ................................................................... 70
FIGURA 46. Comunități marginalizate la nivelul orașului Însurăței ............................................................. 70
FIGURA 47. Localități rurale cu zone marginalizate din Județul Brăila ........................................................ 72
7
LISTĂ TABELE
Tabel 1. Mărimea demografică a județului-încadrare în profil regional ...................................................... 10
Tabel 2. Speranța de viață la naștere, medie 2009-2019 ............................................................................ 17
Tabel 3. Structura populației pe grupe mari de vârstă în 2009 și 2019 ....................................................... 34
Tabel 4. Indicatorii și clasele corespondente ................................................................................................. 46
Tabel 5. Rata mortalității infantile (‰) – context regional și național ........................................................ 54
Tabel 6. Principalele cauze de deces (%) ..................................................................................................... 56
Tabel 7. Evoluția cazurilor de boli transmisibile .......................................................................................... 58
Tabel 8. Principalele boli cronice (prevalență la 100.000 locuitori) ............................................................ 58
Tabel 9. Medici la 1.000 de locuitori – context regional.............................................................................. 60
Tabel 10. UAT-uri care nu beneficiază de nici un medic la 1.000 locuitori .................................................. 60
Tabel 11. Cămine pentru persoane vârstnice licențiate la 03.08.2020 ....................................................... 62
Tabel 12. Alte facilități sociale cu servicii licențiate..................................................................................... 63
Tabel 13. Cheltuieli anuale cu protecția socială a șomerilor după categorii de cheltuieli, 2019 ................ 65
Tabel 14. Rate ale marginalizării rurale după tipul de marginalizare .......................................................... 71
Tabel 15. Lista localităților rurale cu zone marginalizate din Județul Brăila ................................................ 73
Tabel 16. Numărul persoanelor care trăiesc în locuințe improvizate .......................................................... 74
Tabel 17. Numărul familiilor asistate în localitățile cu zone rurale marginalizate din județul Brăila, 2017 74
8
INTRODUCERE
Populația totală a județului Brăila era de 342663 locuitori, în anul 2019, reprezentând 12,17% din
populația regiunii Sud- Est și 1,54% din populația României. Față de anul 2009 aceasta este în scădere cu
33482 locuitori. În medie, înregistrează o scădere de 3043 locuitori anual pentru intervalul 2009-2019.
Din cele 44 de UAT-uri care compun județul Brăila, doar două înregistrau în anul 2019 o populație mai
mare de 10000 de locuitori (Brăila și Ianca) ambele aparținând mediului urban. Peste 40% dintre UAT-
urilor județului Brăila au o populație cuprinsă între 1039 și 3000 de locuitori. Dintre acestea patru UAT-uri
au o populație mai mică de 1500 de locuitori (Racovița, Scorțaru Nou, Frecăței și Surdila Greci).
Gradul de urbanizare al județului este unul ridicat (cu 8,6% mai mare decât media națională), fiind situat
și peste media regională (55,45%). Aceasta valoare ridicată se poate explica prin faptul că în județul Brăila
chiar dacă există un singur oraș cu peste 100000 de locuitori (municipiul Brăila), populația rurală a scăzut
constant.
FIGURA 1. PONDEREA POPULAȚIEI URBANE – CONTEXT REGIONAL (%)
Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS
Scopul acestui capitol este acela de a evidenția principalele transformări/modificări în repartiția, numărul
și structura populației, pe baza analizei variației unor indicatori demografici; de a sublinia factorii care
determină aceste transformări, de ordin natural, social, economic, cultural și legislativ, pentru a
fundamenta direcțiile de dezvoltare ce pot contribui în contextul dat la menținerea sau atragerea de
locuitori și, implicit, de forță de muncă.
În acest sens, documentul analizează problematica socio-demografică teritorială, prin prisma
următoarelor aspecte:
• Evoluția populației și potențialul demografic
• Resursele umane
• Infrastructura și serviciile sociale
• Zone marginalizate
9
1. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ȘI POTENȚIALUL DEMOGRAFIC
1.1. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A POPULAȚIEI

MARIMEA DEMOGRAFICĂ
În cadrul regiunii, județul Brăila a ocupat penultima poziție, pe parcursul ultimilor 11 ani, ca mărime
demografică, doar județul Tulcea având o mărime demografica mai mică.
TABEL 1. MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ A JUDEȚULUI-ÎNCADRARE ÎN PROFIL REGIONAL
UAT
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Număr persoane
Regiunea 2941693 2935625 2924664 2915472 2905263 2892498 2881245 2867630 2852515 2835733 2814599
SUD-EST
Brăila 376145 373941 370805 367771 364644 361218 358113 354575 350976 347076 342663
Buzău 499746 497418 494172 491376 488108 484524 480969 477228 472937 468538 462942
Constanța 768683 770432 771223 771376 771338 770783 770313 769452 768422 767048 764021
Galați 642968 641616 639173 638196 637292 635559 633970 631868 630288 627588 626089
Tulcea 255346 254067 252128 250653 249017 247111 245468 243470 241133 238542 235441
Vrancea 398805 398151 397163 396100 394864 393303 392412 391037 388759 386941 383443
Mărimea medie a așezărilor urbane este de 56135 locuitori, în timp ce pentru așezările rurale se situează
la valoarea de 3016 locuitori. Între orașele județului există, de asemenea, diferențe de mărime, unele
considerabile. Există o disproporție foarte mare între municipiul Brăila, reședința județului, și cel de-al
doilea oraș în ierarhie, Ianca, valoarea fiind de 18,9/1, manifestându-se fenomenul de hipertrofie la
nivelul sistemului urban al județului.
Raportul dintre primul oraș în ierarhie Brăila (202924 locuitori) și ultimul oraș Făurei (3912 locuitori) este
de 51,87/1. Se poate observa polarizarea exercitată de orașe în teritoriu printr-o concentrare a populației
rurale în comunele limitrofe orașelor cu mărime demografică mai mare, unde populația acestora
depășește 3000 locuitori.
UAT-urile cu cel mai mic număr de locuitori se află situate în partea estică (Frecăței, Mărașu), dar și în cea
nordică cu o mai slabă accesibilitate (Racovița, Scorțaru Nou, Râmnicelu, Gemenele, Romanu).
10
FIGURA 2. MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ, 2019
11
DENSITATEA POPULAȚIEI
Densitatea medie a populației județului Brăila se situează ușor sub media regiunii de 79,53 loc/kmp, dar
destul de mult sub nivelul național (93,17 loc./kmp), având o valoare de 72,43 loc./kmp. Este puternic
diferențiată pe cele două medii de rezidență: 1235,33 loc./kmp în mediul urban și 36,13 loc./kmp în
mediul rural. Amplitudinea este destul de mare, de la 3,16 loc./kmp în comuna Frecăței până la 4647,82
loc./ kmp în municipiul Brăila.
În afară de valorile distincte pe cele două medii (urban/rural), densitatea populației se diferențiază și la
nivel teritorial, densitățile cele mai ridicate caracterizând UAT-rile situate în proximitatea orașelor
(Cazasu, Chiscani, Șuțești, Jirlău, Viziru). Cele mai mici densități se înregistrează zona nordică a județului
(sub 30 loc/kmp) (Racovița, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Măxineni, Romanu, Siliștea, Vădeni), dar și în
Insula Mare a Brăilei. Densități de sub 50 loc/kmp se înregistrează în peste 75% dintre UAT-urile județului,
în timp ce doar 6,8% dintre acestea au valori ale acestui indicator de peste 100 loc./kmp (municipiul
Brăila, Făurei și Cazasu).
1.2. EVOLUȚIA POPULAȚIEI

Populația a avut un trend ascendent în perioada 1966-1992, ulterior înregistrând o descreștere destul de
accentuată, mai ales în ultimii ani, încadrându-se în modelul general de evoluție înregistrat la nivel
național.
Cele două medii (urban și rural) au înregistrat, totuși, modele diferite de evoluție. În timp ce pentru
mediul urban creșterea este accentuată în perioada 1948-1992, pentru mediul rural asistăm la o creștere
ușoară până în anul 1966, urmată de o descreștere până prezent, această descreștere fiind mai
accentuată în perioada 1977-1992. Această perioadă este marcată însă și de trecerea în categoria
urbanului a UAT-urilor Ianca și Însurăței (în anul 1989). Dacă analizăm întreaga perioadă putem observa
că la nivel județean creșterea este de doar 49961 locuitori iar pentru mediul rural se înregistrează chiar o
scădere de 55290 locuitori.
FIGURA 3. EVOLUȚIA POPULAȚIEI LA RECENSAMINTE (NUMĂR LOCUITORI), 1948-2011

450000
400000
350000
300000
250000 total
200000 urban
rural
150000
100000
50000
0
1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011
Sursa datelor: INS, Recensământul populației și locuințelor 1948,1977, 1992, 2002, 2011
În perioada recentă (2009-2019) populația județului a scăzut cu 8,50%, de la 377274 la 345193 locuitori,
între mediul urban (-9,02%) și cel rural (-7,13%) existând diferențe moderate. La nivel teritorial există și
patru UAT-uri care au cunoscut o evoluție ascendentă a populației (cu valori cuprinse între 0,24 și
18,62%), toate aparținând mediului rural. Cea mai mare creștere a populației, în acest interval, s-a
înregistrat în comunele Chiscani și Cazasu (peste 10%), în special datorită ratei sosirilor foarte ridicate
(peste 30‰ în ambele UAT-uri), datorată fenomenului de suburbanizare, dar și pe fondul unei natalități
relativ ridicate (peste 8‰).
12
FIGURA 4. EVOLUȚIA POPULAȚIEI (NUMĂR LOCUITORI), 2009-2019
13
Totuși, cea mai mare parte a UAT-urilor (90,9%) au avut o evoluție descendentă, 17 dintre acestea
cunoscând scăderi accentuate (de peste 10%), majoritatea aparținând mediului rural (singurul oraș în
această situație este Făurei). Mare parte dintre acestea sunt situate în extremitatea nord-vestică sau sud-
vestică, la limita cu județele limitrofe, și estică a județului. Cele mai mari scăderi de populație (de peste
15%) se înregistrează în două comune din partea vestică: Racovița și Ciocile.
1.3. DINAMICA POPULAȚIEI

MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI
Mișcarea naturală a populației definește schimbările care se produc în numărul și structura populației ca
urmare a nașterilor și deceselor, căsătoriilor și divorțurilor din cadrul unei populații.
NATALITATEA
Reprezintă frecvența sau intensitatea nașterilor în cadrul unei populații, acest fenomen fiind influențat de
politica demografică promovată în diferite etape, precum și de elemente cum ar fi structura pe grupe de
vârste și sexe, ponderea populației fertile, nivelul de dezvoltare economică, standardul de viață, gradul
de instruire al populației etc.
Valorile ratei natalității în județul Brăila sunt inferioare celor care caracterizează nivelul național (9,32‰)
dar și celor regionale (8,65‰), având o medie (pentru perioada 2009-2019) de 7,32‰ și fiind cuprinse
între 5,95‰ (Salcia Tudor) și 11,4‰ (Viziru). Pentru intervalul menționat, județul Brăila deține ultima
valoare a acestui indicator comparativ cu celelalte județe care fac parte din regiunea Sud-Est. Valorile
anuale plasează, de asemenea, județul Brăila pe ultimul loc al clasamentului la nivel regional în ceea ce
privește rata natalității.
Deși există un oarecare ecart între mediul urban (cu o medie de 6,73‰) și cel rural (media fiind de
8,45 ‰), totuși cele mai mari diferențe se înregistrează în profil teritorial.
Astfel, se poate distinge zona de la limita cu județele Buzău și Vrancea, în partea vestică a județului, cu
valori reduse ale ratei natalității (Salcia Tudor, Ulmu, Surdila Greci și orașul Făurei) sau cele situate în
proximitatea Dunării, în partea de est a județului (Stăncuța, Tufești, Tichilești și chiar Mun. Brăila),
caracterizate prin valori de sub 7‰. Cele mai mari valori din mediul urban se înregistrează în Ianca
(8,33‰) iar în mediul rural cea mai mare valoare aparține comunei Viziru (11,40‰), în timp ce comuna
Salcia Tudor are cea mai mică rată a natalității de doar 5,95‰.
Doar 20,4% din UAT-urilor județului au o rata a natalității mai mare de 9‰, în timp ce peste 18,2% dintre
acestea se încadrează în valori de sub 7‰ ale acestui indicator. Cea mai mare pondere o dețin UAT-urile
cu rate ale natalității cuprinse între 7,01‰ și 9‰ (47,7%), valori apropiate de media județeană. Atât în
mediul urban cât și în cel rural există o strânsă corelație între structura etnică, confesională sau structura
pe grupe de vârste și ratele ridicate ale natalității.
În ceea ce privește grupele de vârsta ale mamelor, constatăm că, pentru perioada 2009-2019, cele mai
multe nașteri aparțin grupei 25-29 de ani (29,84%). Îngrijorătoare este ponderea grupei de vârstă de 15-
19 ani (10,82%) și sub 15 ani (0,28%), nașterile la vârste atât de tinere putând determina probleme
sociale și de abandon al copiilor.
14
FIGURA 5. RATA MEDIE A NATALITĂȚII (%), 2009-2019
15
FIGURA 6. NĂSCUTI VII PE GRUPELE DE VÂRSTĂ ALE MAMEI, MEDIE 2009-2019
2.25% 0.28%
10.83% 10.82% sub 15 ani

15-19 ani
21.92%
24.05% 20-24 ani
25-29 ani
30-34 ani
29.84%
35-39 ani
40 ani si peste
FERTILITATEA
Rata de fertilitate generală este un indicator obținut din raportarea numărului născuților vii, într-o
anumită perioadă, la numărul mediu al populației feminine fertile (cu vârste între 15 și 49 de ani). Rata
medie de fertilitate (2009-2019) în județul Brăila este de 0,03 copii/femeie, cu mici diferențe între cele
două medii (0,03 în mediul urban si 0,04 în cel rural), fiind similară cu cea înregistrată la nivel național și
regional. Cele mai mari valori ale fertilității se înregistrează în mediul rural, 39 de UAT-uri având o
fertilitate de peste 0,03 copii/femeie.
În mediul urban doar orașele Ianca și Însurăței depășesc această valoare, celelalte orașe având rate mai
mici ale acestui indicator. Cele mai mici valori (de sub 0,03 copii/femeie) caracterizează doar 5 UAT-uri
(Brăila, Făurei, Stăncuța, Tichilești și Salcia Tudor), din care două aparțin mediului urban, având și cele
mai mici valori la nivel județean.
MORTALITATEA
Mortalitatea generală reprezintă frecvența deceselor în cadrul unei populații și, alături de natalitate,
completează mișcarea naturală a populației. Rata medie a mortalității în județul Brăila (2009-2019) este
de 13,22‰, situându-se peste media națională (11,49‰), dar și peste cea regională (11,67‰).
Putem remarca diferențierile destul de mari între mediul urban (cu o valoare de 12,27‰) și mediul rural
(16,99‰). Pentru mediul urban valorile sunt peste cele înregistrate la nivel național (9,43‰) sau regional
(9,53‰), aceeași situație fiind și pentru mediul rural (media națională 14,17‰ iar cea regională 14,39‰).
Cele mai mari rate ale mortalității (de peste 18‰) se înregistrează în zonele rurale cu profil agricol din
zona de câmpie (Racovița, Tudor Vladimirescu, Grădiștea, Galbenu, Ciocile, Scorțaru Nou, Ulmu, Cireșu,
Vișani, Salcia Tudor, Surdila-Găiseanca, Râmnicelu), într-un areal relativ compact, în partea vestică a
județului, în lungul limitei cu județele Buzău și Vrancea. Acestea nu beneficiază de un centru polarizator
în zonă, în ciuda existenței orașelor Ianca și Făurei (de dimensiuni modeste, cu o putere slabă de atracție).
De asemenea, o parte din UAT-urile menționate nu beneficiază de asistență medicală primară și sunt
situate la distanțe relativ mari de orașele importante (pentru a beneficia de asistență medicală de
specialitate). Cele mai mici valori se înregistrează în orașe și în zonele adiacente acestora. Cea mai mică
16
valoare a ratei mortalității se înregistrează în municipiul Brăila, fiind de 11,34‰ iar cea mai mare valoare
în comuna Racovița (peste 25‰).
Cele mai multe UAT-uri se încadrează în valori cuprinse între 15‰ și 20‰ (31 de UAT-uri), valori relativ
mari, datorate în special lipsei prevenției și infrastructurii medicale dar, în anumite zone, și îmbătrânirii
populației. Situația cea mai dramatică se înregistrează în cele 5 de UAT-uri (11,3% din total) (Racovița,
Tudor Vladimirescu, Grădiștea, Galbenu, Ciocile) care înregistrează valori de peste 20‰. În schimb, doar
trei UAT-uri (Municipiul Brăila, Cazasu și Făurei) înregistrează valori de sub 12‰.
De altfel, structura pe grupe de vârstă și sexe a persoanelor decedate ne arată că cele mai multe decese
se înregistrează la grupele de vârstă superioare (peste 65 de ani), deși cu anumite diferențe pe cele două
sexe (la bărbați începând cu grupa de vârstă de peste 55 de ani, în timp ce la femei la cea de peste 70 de
ani). De altfel, în demografie, este recunoscută o supramortalitate masculină, respectiv decese la vârste
mai mici decât cele care caracterizează sexul feminin. Îngrijorător însă este numărul relativ ridicat de
decese la grupa de vârstă de 0-4 ani, care denotă condiții igienico-sanitare precare, lipsa informațiilor în
ceea ce privește îngrijirea copiilor sau lipsa asistenței medicale.
FIGURA 7. PIRAMIDA DECESELOR PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI SEXE (MEDIE 2009-2019) (NUMĂR PERSOANE)
>84 ani
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55- 59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
700 600 500 400 300 200 100 0 0 100 200 300 400 500 600 700
Speranța de viață la naștere este de 74,48 ani ca medie pentru intervalul 2009-2019, valoare care se
situează atât sub media națională (75,04 ani) dar și ușor sub cea regională (74,56 ani). Valorile speranței
de viață sunt net diferite pe cele două sexe (70,42 ani pentru populația masculină și 78,74 ani pentru cea
feminină). De asemenea, există diferențieri între cele două medii (75,17 ani pentru mediul urban și 72,89
ani pentru mediul rural), datorate, în special, accesului diferit la îngrijire medicală.
TABEL 2. SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE, MEDIE 2009-2019
TOTAL (ANI) URBAN (ANI) RURAL (ANI)
Ambele sexe M F Ambele sexe M F Ambele sexe M F
74,48 70,42 78,74 75,17 71,27 79,12 72,89 68,71 77,76
17
FIGURA 8. RATA MORTALITĂȚII GENERALE (%), 2009-2019
18
BILANȚUL NATURAL
Pentru a sintetiza mișcarea naturală a populației se apelează la calculul bilanțului natural (ca diferență
între cele două rate, a natalității și, respectiv, a mortalității).
Pe ansamblul județului media pentru intervalul 2009-2019 este negativă de -5,99‰, valoare mult mai
mică decât media națională (-2,23‰) și regională (-3,19‰). Pentru mediul urban valoarea rămâne
semnificativ mai mică față de media regională (-4,82‰ față de -1,55‰) iar pentru mediul rural
diferențele sunt și mai mari atât față de media regională (-5,29‰ ) cât și față de cea națională (-4,52‰)
având o valoare de -8,17‰.
FIGURA 9. BILANȚUL NATURAL (‰) – CONTEXT REGIONAL ȘI NAȚIONAL, 2009-2019
La nivel județean se remarcă o diferențiere foarte mare între mediul urban (-4,82‰) și mediul rural (-
8,17‰). Cele mai scăzute valori (sub -10‰) se înregistrează în comunele din partea de vest a județului,
caracterizate de o natalitate scăzută și o mortalitate ridicată, pe fondul îmbătrânirii populației. Valorile
cele mai ridicate, dar tot negative (mai mari de -3‰) caracterizează trei UAT-uri rurale, situate în
proximitatea municipiului Brăila (Cazasu, Chiscani, Vădeni). Nu există valori pozitive ale bilanțului natural
la nivelul județului Brăila.
Cea mai mică valoare se înregistrează în comuna Racovița (-14,92‰). Aproape 30% dintre UAT-urile
județului Brăila au valori ale bilanțului natural mai mici -10‰, care poate constitui, în timp premisa unei
vulnerabilități demografice ridicate, mai ales că sunt situate relativ grupat în partea de vest a județului.
19
FIGURA 10. BILANȚUL NATURAL AL POPULAȚIEI (%), 2009-2019
20
INDICELE DE VITALITATE
Acest indicator este exprimat prin raportul dintre numărul născuților vii și numărul decedaților la un
moment dat. Cunoașterea acestui indicator permite cunoașterea tendințelor privind evoluția numerică a
populației sau structura populației pe grupe de vârstă. În funcție de numărul născuților vii care poate fi
mai mic, egal sau mai mare decât numărul deceselor, indicele vitalității are valori mai mici, egale sau mai
mari decât 100:
• valori mai mici de 100 - reflectă tendința de scădere a numărului populației analizate, ca urmare
a neasigurării reproducerii simple.
• indicele se menține egal cu 100, mai mulți ani consecutivi, populația tinde să devină staționară, în
ipoteza absenței migrației, numărul rămâne neschimbat.
• indicele este mai mare de 100, populația se reproduce lărgit, numărul născuților vii depășește pe
cel al decedaților, deci numărul populației are tendința să crească.
Indicele de vitalitate are o medie pentru județul Brăila de 54,94% (vitalitate scăzută), diferențiat pe cele
două medii (60,49% pentru mediul urban și 50,70% pentru mediul rural), ambele reflectând tendința de
scădere a populației. Cele mai mari valori (peste 70%) se înregistrează doar mediul rural remarcându-se,
cu o vitalitate ceva mai ridicată, comunele situate în proximitatea municipiului Brăila (Cazasu, Chiscani,
Vădeni) și comuna Viziru (caracterizată prin cea mai mare rată a natalității din județul Brăila).
Vitalitatea cea mai redusă este caracteristică mediului rural, UAT-urile cu valori de sub 50% fiind situate
în partea vestică a județului (Surdila Greci, Surdila-Găiseanca, Ulmu, Salcia Tudor), dar și dispersat în rest
(Tufești, Tudor Vladimirescu). UAT-urile cu vitalitate foarte redusă (de sub 50%) sunt destul de
numeroase (23 UAT-uri reprezentând 52,3% din total).
RATA DE CREȘTERE NATURALĂ

Rata de creștere naturală sau rata sporului natural măsoară intensitatea creșterii/descreșterii unei
populații din cauza unui surplus (sau a unui deficit) de nașteri față de decese. Pentru județul Brăila
valorile acestui indicator, în medie pentru perioada 2009-2019, se situează la -0,59%, cu un maxim de -
0,25%, pentru comuna Cazasu, și un minim de -1,49%, în comuna Racovița.
În cadrul județului Brăila nu se înregistrează valori pozitive. În doar în patru comune din mediul rural
există o rată mai mare de -0,3%, cele mai însemnate valori caracterizând comunele cu o structură etnică,
confesională sau pe grupe de vârste care favorizează un număr de nașteri ridicat (Cazasu, Chiscani,
Vădeni, Viziru). Majoritatea UAT-urilor înregistrează și vor înregistra, dacă tendința se menține,
descreșteri de populație. Cele mai mici valori ale acestui indicator (sub -1,0%) se înregistrează în 29,5%
dintre UAT-uri, în general pe fondul unei natalități scăzute datorată, în special, îmbătrânirii demografice,
dar și a unei mortalități foarte ridicate (Ciocile, Ulmu, Grădiștea, Racovița, Salcia Tudor, Tudor
Vladimirescu).
21
FIGURA 11. INDICELE DE VITALITATE (%), 2009-2019
22
FIGURA 12. RATA DE CREȘTERE NATURALĂ (%), 2009-2019
23
MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI

Variația numărului, structurii și distribuției spațiale a unei populații este determinată atât de mișcarea
naturală cât și de cea migratorie. Mișcarea migratorie cuprinde rata sosirilor și a plecărilor din localitate.
Rata sosirilor în județul Brăila a fost de 10,88‰ (medie 2009-2019), valoare mai mică decât cea
înregistrată la nivel regional (14,67‰) și cu mult mai mică decât cea de la nivel național (16,8‰). Județul
Brăila se află pe ultima poziție la nivelul regiunii, cu cea mai mică rată a sosirilor (atractivitate scăzută). În
cazul mediului urban valoarea medie (7,63‰) se situează sub media națională (15,20‰) și regională
(11,75‰). Pentru mediul rural valoarea medie (17,03‰) este, de asemenea, sub media regională
(18,36‰) sau națională (18,88‰). Doar în cazul mediului rural județul Brăila nu se află pe ultimul loc în
ierarhia regională devansând județul Vrancea.
Cele mai multe sosiri (valori de peste 20‰) s-au înregistrat în comunele Cazasu, Chiscani, Siliștea, Vădeni,
Tudor Vladimirescu, Unirea, Traian și Scorțaru Nou. Valori ridicate (15-20‰) au înregistrat încă 11 UAT-
uri rurale, situate în jumătatea nordică a județului. Cele mai mici valori ale acestui indicator (sub 15‰) s-
au înregistrat în toate UAT-urile urbane și în cele rurale situate preponderent în jumătatea sudică a
județului dar și în extremitatea estică a acestuia.
Rata medie a plecărilor la nivelul județului Brăila este de 13,82‰, sub media regională (16,21‰) și sub
cea națională (16,80‰). Valoarea pentru mediul urban (12,75‰) se situează, de asemenea, sub cea
înregistrată la nivel național (17,55‰) dar și sub cea regională (15,89‰), înregistrând în cadrul regiunii
cea mai mică rată. Situația este opusă pentru mediul rural unde media județeană (15,87‰) este situată
peste cea națională (15,83‰), fiind însă mai mică decât cea regională (16,61‰), având totuși a doua cea
mai mică rată din regiune (după județul Buzău). La nivelul județului Brăila peste 77% dintre UAT-uri
înregistrează valori de peste 15‰.
Cele mai mari rate ale plecărilor le înregistrează orașul Făurei (21,91‰) urmat, cu valori de peste 20‰ de
două comune (Frecăței și Tudor Vladimirescu). Valori relativ mari înregistrează și câteva comune din zona
de câmpie, majoritatea cu profil agricol dominant sau slab polarizate (Bărăganul, Grădiștea, Siliștea,
Bordei Verde). UAT-urile caracterizate de valorile cele mai mici ale acestui indicator sunt situate întru-un
areal relativ compact din jumătatea estică a județului (Tichilești, Gropeni, Tufești și Stăncuța). Municipiul
Brăila înregistrează o valoare relativ scăzută a ratei plecărilor (13,19‰), în timp ce restul orașelor au
valori de peste 15‰.
În ceea ce privește migrația internațională, județul Brăila se caracterizează printr-o emigrație definitivă
relativ redusă, chiar dacă este într-o continuă creștere. În perioada 2009-2019 au emigrat definitiv 2741
de persoane, peste 50% dintre acestea plecând din mediul urban. Nu același lucru se poate spune despre
emigranții temporari, al căror număr, în perioada 2012-2019 a atins 25268 de persoane, peste 60% dintre
aceștia aparținând urbanului.
24
FIGURA 13. RATA MEDIE A SOSIRILOR (%), 2009-2019
25
FIGURA 14. RATA MEDIE A PLECĂRILOR (%), 2009-2019
26
Bilanțul migrator, ca rezultat al diferențelor dintre sosiri și plecări, este negativ la nivelul județului (-
3,36‰). Totuși, ar fi de remarcat că diferențele între mediul urban și cel rural sunt foarte mari. În mediul
urban bilanțul migrator este negativ, cu o valoare medie de -4,86‰, în timp ce în mediul rural valoarea
este pozitivă (0,55‰), diferența fiind de peste 5‰.
FIGURA 15 EVOLUȚIA BILANȚULUI MIGRATORIU
‰ 18
16
14
12
10 rata plecarilor
rata sosirilor
8
bilanț migrator
6
2
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Peste 56% dintre UAT-urile din județul Brăila înregistrează valori negative, adică deficit. Din analiza
realizată în profil teritorial rezultă că cele mai mari pierderi de populație (prin migrație) se înregistrează în
Insula Mare a Brăilei (comunele Mărașu și Frecăței), probabil datorită izolării și, uneori, a accesibilității
reduse. În aceste zone asistăm la plecări mai ales datorită lipsei de perspectivă a populației tinere din
aceste zone și a lipsei unor oportunități de angajare. De asemenea, valori relativ scăzute înregistrează
orașul Făurei și municipiul Brăila, dar și comuna Bordei Verde.
Cele mai mare spor migratoriu se înregistrează în UAT-urile din situate în proximitatea municipiului Brăila
(Chiscani și Cazasu, cu valori de peste 17‰ și Vădeni) datorat, probabil, fenomenului de suburbanizare.
BILANȚUL TOTAL AL POPULAȚIEI

Bilanțul total pentru intervalul 2009-2019 indică, în majoritatea cazurilor, o tendință de scădere a
populației, peste 93% dintre UAT-urile județului fiind caracterizate de valori negative. Valorile pozitive,
cuprinse între 3,3 și 17,32‰, se regăsesc în cadrul a trei UAT-uri situate lângă municipiului Brăila (Cazasu,
Chiscani și Vădeni).
Un bilanț negativ cu valori mai mici de -15‰ este caracteristic comunelor situate în fie în la limita cu
județele Buzău și Vrancea, în partea vestică (Racovița și Ciocile), fie în zona estică, în Insula Mare a Brăilei
(Mărașu). De remarcat că toate orașele județului au un bilanț total negativ, două dintre acestea cu un
bilanț total mai mic de -10‰ (Făurei și Brăila).
27
FIGURA 16. BILANȚUL MIGRATORIU MEDIU (%), 2009-2019
28
FIGURA 17. BILANȚUL TOTAL MEDIU (%), 2009-2019
29
1.4. COMPORTAMENTUL DEMOGRAFIC

Comportamentul demografic este un element esențial care influențează repartiția și evoluția numerică a
populației. Acest aspect poate să sufere o anumită dinamică în funcție de modificările survenite în
structura pe grupe de vârste și sexe, în special a populației adulte, cât și raportat la schimbările care au
loc în viața economică, socială și politică. Principalii indicatori care pot oferi o imagine sugestivă asupra
acestui element sunt potențialul demografic și stabilitatea (sau instabilitatea cuplurilor).
POTENȚIALUL DEMOGRAFIC poate fi apreciat prin relația dintre numărul persoanelor feminine cu vârste
cuprinse între 15-49 de ani și numărul total al acestora.
În cazul județului Brăila, potențialul demografic nu este foarte ridicat, având o valoare medie de 47,57%.
Valori de peste 50% se înregistrează în doar trei UAT-uri (Ianca, Cazasu și Chiscani). Cele mai mici valori
(sub 40%) se regăsesc în UAT-urile situate în partea vestică a județului.
STABILITATEA CUPLURILOR poate fi măsurată prin raportul dintre numărul de divorțuri și cel al
căsătoriilor. Indicatori relevanți în acest caz sunt:
• Rata de nupțialitate care reprezintă numărul de căsătorii care revin la 1.000 persoane. Această
rată este calculată folosind numărul de căsătorii, nu numărul de persoane ce se căsătoresc și
cuprinde atât prima căsătorie cât și următoarele.
• Rata de divorțialitate evidențiază numărul de divorțuri ce revin la 1.000 de locuitori într-un an.
Această rată ia în calcul numărul de divorțuri și nu numărul de persoane care divorțează.
Rata de nupțialitate are o medie de 4,32‰, cu valorile cele mai mari (peste 5‰) în comuna Cazasu
(5,57‰), dar cu valori relativ ridicate și în municipiul Brăila (4,94‰).
Între cele două medii diferența este destul de mare (4,03‰ în mediul urban și 3,23‰ în mediul rural).
Peste 30% dintre UAT-urile județului au valori de sub 3‰, toate aparținând mediului rural.
Rata de divorțialitate are valori reduse la nivel județean, de 1,93‰, cu valorile cele mai mari în municipiul
Brăila (2,43‰). Cele mai mici valori (sub 0,7‰) le înregistrează UAT-uri din mediul rural (Victoria,
Racovița, Roșiori). Între cele două medii diferența este mică (1,80‰ în mediul urban și 1,10‰ în mediul
rural).
Indicele de instabilitate a cuplurilor are o valoare de 44,73%, ceea ce înseamnă că practic există un raport
de aproape 1 la 4 între divorțuri și căsătorii. Între cele două medii există diferențe semnificative (44,19%
pentru mediul urban și 35,23% pentru cel rural).
30
FIGURA 18. INDICELE DE POTENȚIAL DEMOGRAFIC (%), 2009-2019
31
1.5. RITMUL MEDIU ANUAL DE CREȘTERE A POPULATIEI

Ritmul (rata) mediu(e) anual(ă) de creștere, redă dinamica unei populații în decurs de mai multe
perioade, calculată ca o medie geometrică a ratelor (ritmului) anual de creștere. El reiese din extragerea
rădăcinii de ordinul n din ritmul creșterii pe întreaga perioadă, exprimat în procente. Acest indice
demografic indică dinamica unei populații fiind folosit la nivel universal, și se calculează după următoarea
formulă:
Pn
R=n − 1x100
P0
• R este ritmul mediu anual de creștere;

• Pn este populația la un moment dat;
• P0 este populația la o dată anterioară;
• n este numărul de ani dintre Pn și P0.
Pentru județul Brăila acest indicator de sinteză a fost calculat pentru perioada 2009-2019. La nivel
județean, se înregistrează un ritm mediu anual de creștere negativ (-0,88%), ambele medii înregistrând
același tip de valori, dar cu diferențe foarte mari (-7,61 % pentru mediul rural, respectiv -0,94% pentru
mediul rural). Situarea în acest interval de valori conduce la concluzia că populația județului se află în
declin demografic destul de pronunțat.
La nivel teritorial, putem observa că peste 93% dintre UAT-uri înregistrează un declin demografic, unele
dintre acestea având un ritm mediu anual mai mic de -1% (19 de UAT-uri). Cea mai dramatică situație se
înregistrează în cele două UAT-uri (Racovița și Ciocile) caracterizate prin valori ale ritmului mediu anual
de creștere de sub -1,5%.
Cele mai ridicate valori ale ritmului mediu anual de creștere se înregistrează în UAT-uri caracterizate de
un bilanț natural ridicat (Chiscani și Cazasu, cu peste 1,5%). O parte însemnată a UAT-urilor (21) se
încadrează în valori caracteristice unui declin demografic lent (între 0 și-1%).
32
FIGURA 19. RITMUL MEDIU ANUAL DE CREȘTERE AL POPULAȚIEI (%), 2009-2019
33
1.6. STRUCTURA POPULAȚIEI

STRUCTURA POPULAȚIEI PE MEDII
Structura populației pe medii este, la nivelul anului 2019, nu foarte echilibrată respectiv 65,05% populație
urbană și 34,94% populație rurală. Față de anul 2009 se remarcă o scădere de -0,78% a ponderii
populației urbane. Explicația acestei scăderi este legată bilanțul migratoriu mai mic care se înregistrează
în cazul orașelor. Totuși, în cifre absolute nu a existat o creștere populației rurale, ci o scădere cu 8648
locuitori, dar, în același timp, s-a înregistrat o scădere mult mai mare a numărului de locuitori din mediul
urban (cu 24509 locuitori).
FIGURA 20. EVOLUȚIA POPULAȚIEI PE MEDII (%), 2009-2019
STRUCTURA POPULAȚIE PE GRUPE DE VÂRSTA

Structura pe grupe de vârstă în anul 2009 și în anul 2019 relevă tendința generală de scădere a populației
tinere, de stabilitate relativă a populației apte de muncă precum și de îmbătrânire a populației.
TABEL 3. STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE MARI DE VÂRSTĂ ÎN 2009 ȘI 2019
UAT PONDEREA ÎN TOTAL POPULAȚIE (%)
GRUPA 0-14 ANI GRUPA 15-64 ANI GRUPA 65 ANI ȘI

PESTE
Județul Brăila (2009) 13,70 70,08 16,22
Județul Brăila (2019) 12,51 68,81 18,68
Regiunea Sud Est (2009) 15,16 70,50 14,34
Regiunea Sud Est (2019) 14,30 68,91 16,79
România (2009) 15,33 70,18 14,49
România (2019) 14,75 68,71 16,54
34
Pentru anul 2019, valorile grupei tinere sunt inferioare mediei naționale și celei regionale. Îmbătrânirea
populației este mai accentuată față de media națională și regională, iar potențialul de forță de muncă a
scăzut față de nivelul anului 2009.
La nivel județean, dacă analizăm structura pe grupe cincinale de vârstă, se observă tendința de
îmbătrânire a populației și de reducere a grupei de vârstă tinere în cazul ambelor sexe. De asemenea,
este destul de evidentă tendința de supramortalitate masculină, în special la grupele de vârstă situate
dincolo de pragul de 55 de ani. De altfel, forma piramidei, sub formă de amforă relevă aceste fenomene.
Reducerea natalității a determinat trendul descendent al ponderii populației tinere, paralel cu creșterea
ponderii populației adulte și vârstnice, având loc o îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor.
În plus, tendința de reducere a mortalității pe fiecare vârstă (și în special la vârstele înaintate) determină
o creștere a ponderii populației vârstnice rezultând o îmbătrânire demografică prin vârful piramidei.
FIGURA 21. PIRAMIDA PE GRUPE DE VÂRSTE ȘI SEXE 2009-2019 – JUDEȚ (NUMĂR PERSOANE)
> 84 ani
M 80-84 ani F
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani 2019
55-59 ani
50-54 ani 2009
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
20000 15000 10000 5000 0 0 5000 10000 15000 20000
În județul Brăila grupele de vârstă nu sunt foarte echilibrate. Populația adultă reprezintă 68,81% din
totalul populației, cea tânără deține un procent foarte scăzut (12,51%), în timp ce vârstnicii reprezintă
18,68%. Cu toate acestea între mediul rural și cel urban este un ecart relativ mare în această privință, în
special în ceea ce privește grupa adultă și cea vârstnică.
Astfel, în mediul urban populația de peste 65 de ani reprezintă 18,05%, în timp ce mediul rural se
confruntă cu o valoare mai mare a ponderii acestei grupe de vârstă (19,84%) în detrimentul grupei adulte.
În același timp asistăm la o creștere a ponderii populației vârstnice la nivel județean (cu 2,46%) și în
mediul urban (cu 4,68%), în timp ce în mediul rural această grup are o scădere de 1,85%. Acest aspect nu
înseamnă că populația din mediul rural este mai tânără ci se explică prin speranța de viață mai mică a
populației rurale, care determină o mortalitate mai ridicată în rândul vârstnicilor.
Piramida realizată pentru mediul urban relevă o situație mai echilibrată, dar se remarcă și aici tendința de
îmbătrânire a populației, prin creșterea populației de peste 65 de ani în 2019 față de 2009. Baza
piramidei, așa cum se poate observa, se îngustează ceea ce relevă o tendință de reducere a numărului
populației tinere. Doar grupa adultă deocamdată se menține la un nivel rezonabil, chiar dacă și aici
observăm o scădere a acesteia în jumătatea inferioară (15-39 de ani), față de cea superioară (40-65 de
ani). În același timp, ponderea populației tinere înregistrează, în intervalul 2009-2019, o diminuare mai
mare în mediul rural (cu 1,92%) față de cel urban (-0,84%) . În cifre absolute scăderea este mai mare în
mediul urban față de cel rural (-3686 în mediul rural față de -4818 în mediul urban).
35
FIGURA 22. PIRAMIDA PE GRUPE DE VÂRSTE ȘI SEXE 2009-2019 – RURAL (NUMĂR PERSOANE)
> 84 ani
M 80-84 ani F
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani 2019
55-59 ani
50-54 ani 2009
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
FIGURA 23. PIRAMIDA PE GRUPE DE VÂRSTE ȘI SEXE 2009-2019 – URBAN (NUMĂR PERSOANE)
M > 84 ani F
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani 2019
65-69 ani
60-64 ani 2009
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
Cele mai mari ponderi ale populației tinere (din total populație) se înregistrează într-o serie de localități
caracterizate printr-o rată a natalității relativ ridicată (Vișani, Unirea, Siliștea, Zăvoaia, Galbenu, Viziru cu
peste 15% populație de 0-14 ani). Totuși, destul de multe UAT-uri au ponderi relativ reduse ale populației
tinere (30 dintre acestea, adică peste 68%, fiind caracterizate de valori mai mici de 15%). Exista și cinci
UAT-uri în care ponderea populației tinere este de sub 12% (Municipiul Brăila, Stăncuța, Tufești, Ulmu,
Făurei).
Ponderile cele mai mari ale grupei de vârstă adultă caracterizează principalele orașe (cu peste 69%),
acestea fiind principalii atractori din cadrul județului în ceea ce privește migrația rural-urban, dar și o
serie de comune (Cazasu, Chiscani, Siliștea). În același timp, cea mai mică pondere a acestei grupe de
vârstă aparține comunelor Ciocile (57,68%) și Racoviță (58,51%).
Cea mai îmbătrânită populație caracterizează, în general, mediul rural. Ponderile cele mai mari ale
populației de peste 65 de ani (de peste 25%) se sunt caracteristice comunelor din partea de vest a
județului (Racovița, Ciocile, Surdila Greci, Vișani, Surdila-Găiseanca). Numitorul comun al acestor UAT-uri
pare a fi lipsa infrastructurii majore de transport din care rezulta un anumit grad de izolare, activitățile
preponderent agricole și lipsa unor centre polarizatoare.
36
FIGURA 24. STRUCTURA PE GRUPE MARI DE VÂRSTE (%), 2019
37
Tendința de lungă durată de creștere a proporției populației vârstnice (de 65 de ani și peste) paralel cu
reducerea proporțiilor populației tinere și uneori a celei adulte în cadrul efectivului populației poartă
denumirea de îmbătrânire demografică și este un fenomen determinat de evoluția natalității, mortalității
și migrației.
Îmbătrânirea populației creează probleme legate de asigurarea unor servicii medicale și sociale specifice,
induce modificări ale forței de muncă (dependența persoanelor inactive de cele active în ceea ce privește
plata pensiilor), determină schimbări în structura familiei, comportamente diferite de petrecere a
timpului liber, alimentație, locuință, relații sociale (Harper, 2006).
Pentru a putea cuantifica procesul de îmbătrânire demografică se utilizează un indice calculat după
formula:
Iid = P65/P14 x 100

în care:
• Iid este indicele de îmbătrânire demografică
• P65 reprezintă populația în vârstă de 65 de ani și peste
• P14 reprezintă populația cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani.
La nivelul anului 2019 județul Brăila avea un indice de mediu de îmbătrânire a populației de 149%,
valoare considerată mare care confirmă tendința de creștere a grupei vârstnice. Valoarea medie pentru
mediul urban (137,47%) este puțin mai mică decât cea caracteristică mediului rural (144,90%).
Se poate observa tendința de îmbătrânire demografică caracteristică UAT-urile situate în partea de vest a
județului, la limita cu județele limitrofe (Racovița, Ulmu, Surdila-Greci, Surdila-Găiseanca, Salcia Tudor,
Cireșu), dar și pentru două comune din partea estică (Tufești și Stăncuța), cu valori de peste 170%. Trei
dintre aceste UAT-uri depășesc valori de 200%, fapt datorat în special numărului extrem de redus al
populației tinere.
Oricum, peste 90% dintre UAT-urile județului au valori de peste 100% ceea ce arată că fenomenul de
îmbătrânire demografică este deja prezent. Toate UAT-urile urbane au valori caracteristice îmbătrânirii
demografice, cea mai mare valoare înregistrându-se în municipiul Brăila (163,16%).
În ceea ce privește evoluția acestui indice în perioada 2009-2019, la nivelul județului Brăila a avut o
creștere de 30%, în cazul mediului urban (40,33%) creșterea fiind de peste patru ori mai mare decât în
mediul rural (7,19%). Putem remarca și alte areale a căror tendință de îmbătrânire, pe termen mediu, se
face remarcată (Jirlău, Tichilești, Gropeni, Bordei Verde, Frecăței, Însurăței, Brăila, Mărașu, Făurei), pe
lângă arealul deja caracterizat de valori ridicate ale indicelui de îmbătrânire situat în partea de est.
Această evoluție arată că, practic, în următorii ani și aceste UAT-uri vor avea o populație îmbătrânită,
chiar dacă în prezent se încadrează în valori medii ale acestui indice. În același timp, unele comunele cu o
populație deja îmbătrânită prezintă un ritm încetinit de creștere sau chiar scăderi ale valorilor acestui
indice (Racovița). Scăderi se mai înregistrează și în UAT-urile în care rata sosirilor a fost mare pentru
intervalul menționat (Cazasu).
38
FIGURA 25. INDICELE DE ÎMBĂTRÂNIRE DEMOGRAFICĂ (%), 2019
39
FIGURA 26. EVOLUȚIA INDICELUI DE ÎMBĂTRÂNIRE DEMOGRAFICĂ, 2009-2019
40
Imaginea “presiunii” exercitate de tineri și de bătrâni asupra adulților (populației în vârstă de muncă) este
bine sugerată de raportul de dependență demografică (rata de dependență demografică) prin care se pot
evidenția consecințele îmbătrânirii demografice a populației.
La nivelul județului Brăila rata de dependență demografică are o valoare de 45.33% pentru anul 2019,
înregistrând o creștere de 6,3% față de anul 2009. Această creștere este datorată, în primul rând, creșterii
numărului persoanelor de peste 65 de ani, având în vedere că populația de sub 15 ani s-a redus constant.
Cele mai mari rate de dependență demografică se înregistrează în comunele care înregistrează
fenomenul îmbătrânirii demografice (Ciocile, Racovița, Vișani, Surdila-Greci, Cireșu etc), cu valori ce
depășesc 60%. În aceste comune există o îmbătrânire a populației și o pondere relativ scăzută a
populației adulte. Practic presiunea asupra populației active este mult mai ridicată. Pentru ansamblul
mediului rural rata de dependență demografică are valori ridicate (54,12%), dar este în scădere față de
anul 2009 (cu 4,5%) confirmând încă o dată faptul că acest fenomen este prezent mult mai acut în zonele
rurale (și mai ales în cele cu un profil economic agricol) sau în cele izolate.
Pentru mediul urban rata de dependență este relativ scăzută (în medie de 41,9%) dar este în creștere față
de anul 2009 (cu 4,4%). Acest fapt se datorează creșterii grupei vârstnice, atenuată cumva de scăderea
grupei de vârstă 0-14 ani, dar mai ales scăderii numerice a populației adulte. Cele mai mici valori (de sub
45%) se înregistrează în principalele orașe ale județului (Brăila, Ianca, Făurei, Însurăței) (fig. nr. 32).Cu
toate acestea înregistrează creșteri față de anul 2009 (cu 11% pentru municipiul Brăila). Totuși, 33 dintre
UAT-urile județului înregistrează în intervalul menționat scăderi ale dependenței demografice, scădere
datorată, în principal, reducerii grupei de vârstă 0-14 ani.
STRUCTURA PE SEXE
Structura pe sexe este ușor dezechilibrată, remarcându-se o ușoară dominanță a femeilor 51,53%, în timp
ce populația de sex masculin reprezintă 48,73%. La nivel teritorial există însă UAT-uri care prezintă un
dezechilibru mult mai accentuat. Astfel, în special în mediul rural (Cireșu, Tudor Vladimirescu, Jirlău,
Surdila-Găiseanca), dar și în două UAT-uri urbane (Brăila și Făurei) ponderea populației de sex feminin
este de peste 51%. Pe de altă parte, există nouă UAT-uri rurale în care ponderea populației de sex
masculin atinge valori de peste 51% (Frecăței, Mărașu, Berteștii de Jos, Victoria, Dudești, Măxineni,
Siliștea, Stăncuța și Viziru). De altfel, structura pe sexe a celor două medii este puțin diferită,
înregistrându-se o valoare ușor mai mare pentru UAT-urile urbane în ceea ce privește populația feminină
(50,89%), în timp ce pentru mediul rural valoarea este de 49,77%.Acest ușor dezechilibru între cele două
medii poate fi datorat speranței de viață mai ridicate din mediul urban, în special în ceea ce privește
femeile.
Pentru a putea cuantifica dezechilibrele între cele două sexe s-a calculat indicele de masculinitate, care
reprezintă raportul dintre numărul de bărbați raportat la 100 de femei.
Acest raport indică un avantaj al femeilor, valoarea indicelui la nivel județean fiind de 94,07%. În peste
43% dintre UAT-uri valoarea este mai mică de 100% ceea ce înseamnă că acestea se confruntă cu
fenomenul de feminizare a populației. Acestea sunt grupate, în cea mai mare parte, în partea de est a
județului. Există și câteva areale dispersate care în care valoarea indicelui este peste 105% (Berteștii de
Jos, Mărașu, Frecăței).
41
FIGURA 27. RATA DE DEPENDENȚĂ DEMOGRAFICĂ (%), 2019
42
FIGURA 28. INDICELE DE MASCULINITATE (%), 2019
43
STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ NIVELUL DE INSTRUIRE

Structura populației după nivelul de instruire pentru județul Brăila arată că se află destul de aproape de
media națională în ceea ce privește populația fără școală absolvită (3,64% față de 3% media națională)
sau în ceea ce privește ponderea analfabeților (1,68% față de 1,36% la nivel național). În schimb
ponderea populației cu studii superioare se situează cu aproape 4% sub media națională (10,84% față de
14,37%). Explicația decalajului înregistrat la nivelul învățământului superior poate fi aceea că mare parte
dintre absolvenții de studii superioare care provin din acest județ aleg sa rămână după finalizarea
studiilor universitare în municipiul București (principalul centru universitar pentru județ) sau să se
stabilească în orașe mai mari care oferă oportunități de angajare mai bune.
Pe cele două medii situația este destul de dezechilibrată, populația urbană având un nivel de instruire
mai ridicat (15,81% cu studii superioare și 26,97% cu studii liceale) față de cea rurală (2,4% cu studii
superioare și 15,94% cu studii liceale). De asemenea, populația fără școală absolvită are o pondere de
2,17% în urban și de aproape două ori mai mare în rural (3,39%).
La nivel teritorial discrepanțele sunt și mai mari, municipiul Brăila având cea mai mare pondere a
populației cu studii superioare (peste 16%), în timp ce în mediul rural doar două UAT-uri se apropie de
media județeană (Chiscani și Cazasu). În schimb, exista trei UAT-uri rurale în care ponderea populației
fără școală absolvită depășește 10% (Dudești, Șuțești și Viziru). Cea mai mare valoare o deține comuna
Dudești cu 14,11%, comună în care ponderea celor care au absolvit doar învățământul primar sau
gimnazial atinge 63,5%, semnalând faptul că rata abandonului școlar este ridicată. De altfel, peste 45%
dintre UAT-urile județului, toate aparținând mediului rural, au o pondere de peste 70% a celor care au
doar studii primare sau gimnaziale. În același timp, 39% dintre UAT-uri (de asemenea rurale) au o
pondere de peste 7% a celor fără școală absolvită.
STRUCTURA ETNICĂ
Structura etnică la nivel județean este una relativ omogenă 90,87% din populație fiind de naționalitate
română. Deși prezente în proporții variabile, celelalte etnii au ponderi foarte scăzute, cu excepția romilor
care reprezintă 2,66% din populație.
Situația pentru mediul urban și rural este similară, în ambele cazuri românii reprezentând populația
majoritară (90,25% în mediul urban și 91,92% în mediul rural). În toate UAT-urile județului populația
majoritară este de naționalitate română cu ponderi variabile (între 98,08% în comuna Racovița și 66,80%
în comuna Șuțești).
La nivel teritorial există totuși câteva diferențieri. Cea mai mare pondere a populației de etnie romă se
înregistrează în comunele Șuțești (27,88%), Viziru (18,01%), Vișani (13,9%), Râmnicelu (11,57%), Berteștii
de Jos (10,93%), Grădiștea (10,44%). De asemenea, orașul Făurei dețin o pondere importantă a acestei
etnii (9,10%).
STRUCTURA CONFESIONALĂ
La nivelul județului Brăila structura confesională nu este foarte diversificată, cea mai mare parte a
populației (92,7%) aparținând religiei ortodoxe. Nicio altă religie nu depășește ponderea de 1%. Există
câteva UAT-uri cu o pondere mai mare a religiei penticostale (Viziru-3,73%, Chiscani-2,27%) sau
adventistă (Cazasu-4,05%, Romanu-3,20%). Un procent destul de mare din populație (5,67%) nu a
declarat apartenența confesională.
44
FIGURA 29. STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ NIVELUL DE INSTRUIRE (%)
Sursa datelor: date prelucrate după INS –Recensământul populației și locuințelor 2011
45
1.7. VULNERABILITĂȚI DEMOGRAFICE

Pentru a vedea care este vulnerabilitatea demografică a UAT-urilor județului Brăila s-a realizat un indicator
agregat calculat în baza următorilor indicatori demografici:
• Dinamica populației (2009-2019)
• Bilanțul natural al populației (medie pentru intervalul 2009-2019)
• Bilanțul migratoriu al populației (medie pentru intervalul 2009-2019)
• Mortalitatea infantilă (medie pentru intervalul 2009-2019)
• Rata de dependență demografică (2019)
• Ponderea populației de sub 14 ani (2019)
În urma calculării acestui scor (prin adunarea valorilor obținute de fiecare UAT în cazul fiecărui indicator) s-au
stabilit mai multe clase de vulnerabilitate demografică:
• Vulnerabilitate demografică scăzută (scor 16 sau mai mic);
• Vulnerabilitate demografică medie (scor 16-19)
• Vulnerabilitate demografică ridicată (scor 20 sau mai mare)
TABEL 4. INDICATORII ȘI CLASELE CORESPONDENTE
INDICATOR CLASA 1 CLASA 2 CLASA 3 CLASA 4
Dinamica populației Peste 5% 0,01--1% -1,01- -10% sub -10%
Bilanțul natural Peste -4‰ -4--5‰ -5 - -10‰ sub -10‰
Bilanțul migratoriu Peste 1‰ -1-1‰ -1,01- -5‰ sub -5‰
Rata de dependență demografică Sub 45% 45-50% 50,01-60% peste 60%
Mortalitatea infantilă 0‰ 0,01-10‰ 10,01-15‰ peste15‰
Ponderea populației de sub 14 ani Peste 16% 15-16% 12-15% sub 12%
Doar 11 UAT-uri (doar unul aparținând mediului urban, Ianca) se încadrează în clasa de vulnerabilitate
scăzută. Din datele obținute rezultă că în această categorie se încadrează cele care se află situate în
proximitatea orașului Brăila (Vădeni, Siliștea, Cazasu, Chiscani), beneficiind de un bilanț migratoriu pozitiv și,
în anumite cazuri, și de un bilanț natural pozitiv. De asemenea, se observă că tot vulnerabilitate demografică
scăzută regăsim în lungul principalelor axe de transport care pleacă radiar din municipiul Brăila (Tichilești,
Unirea, Traian, Ianca, Măxineni)
Excepție sunt comunele Zăvoaia, Victoria și Berteștii de Jos (caracterizate de un bilanț natural ridicat și o
populație tânără).
În clasa cu vulnerabilitate medie se încadrează 21 UAT-uri, inclusiv orașele Însurăței și Făurei. Acestea se
grupează în patru areale mari, în partea estică, central sudică și vestică a județului. În schimb, aproape
30% dintre UAT-urile județului Brăila au o vulnerabilitate demografică ridicată, concentrate în special în
colțul sud vestic al județului, la limita cu județul Buzău.
46
FIGURA 30. INDICELE DE VULNERABILITATE
47
2. RESURSE UMANE
La nivelul anului 2019, Regiunea Sud-Est dispunea de un total de 1.473,1 mii persoane considerate
resurse de muncă (12,07% din totalul național), cu o tendință de reducere cu 93,1 mii de persoane față
de anul 2014, ca urmare a scăderii demografice. Aceste fluctuații și reduceri ale resurselor de muncă se
pot observa în cazul ambelor sexe. Astfel, ponderea populației feminine în total populație la nivel de
regiune reprezintă 46,99%, sub media națională (47,5%) și peste media județului Brăila (46,2%).
În județul Brăila, în anul 2014 se înregistra un volum de resurse de muncă de 190,1 mii persoane, în timp
ce în anul 2019 s-au înregistrat 174,5 mii persoane, așadar remarcăm o scădere de 8,2%.
FIGURA 31. EVOLUȚIA RESURSELOR DE MUNCĂ LA NIVELUL JUDEȚULUI BRĂILA (MII PERSOANE), 2014-2019,
190.1
186.2 186
181.5
176.9
174.5
2014 2015 2016 2017 2018 2019
În ceea ce privește structura resurselor de muncă la nivel regional, se constată că județul Brăila deține
12% din totalul resurselor, ocupând penultimul loc din acest punct de vedere la nivelul anului 2019.
Primul loc este deținut de județul Constanța (29%), urmat de Galați (21%) și Buzău (17%). Aceeași
structură, cu ușoare diferențe, se menține și pentru populația feminină (Brăila: 11,64%, Buzău: 16,45%,
Constanța: 30,01%, Galați: 21,24%, Tulcea: 7,89%, Vrancea: 12,77%).
48
FIGURA 32. DISTRIBUȚIA RESURSELOR DE MUNCĂ LA NIVEL REGIONAL (%), 2019
13% 12%
8% Braila
17% Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
21%
Vrancea
29%
Pentru a identifica cu cât a crescut sau a scăzut volumul resurselor de muncă în județul Brăila, s-a calculat
ritmul dinamicii cu ajutorul indicilor cu bază fixă, anul de bază fiind 2014. Calculând acești indici, s-a luat
în considerare dinamica resurselor de muncă la nivel național, regional și al județului Brăila. Se constată
că valoarea acestor indici pentru județul Brăila este cu mult sub media națională și cea regională. Astfel,
în anul 2019, valoarea indicelui pentru județul Brăila a fost de -8,21%, comparativ cu -5,94% la nivel
regional și -3,17% la nivel național. Se observă, de asemenea, că toți indicii au avut o tendință de scădere
continuă, începând cu anul 2014, anul lua ca bază de calcul.
FIGURA 33. EVOLUȚIA DINAMICII ANUALE A RESURSELOR DE MUNCĂ - ANALIZĂ COMPARATIVĂ (%), (2014 = AN
DE BAZĂ)
2015 2016 2017 2018 2019
-0.28
-0.93
-1.283 -1.31
-1.50
-2.05 -2.16
-2.91 -2.85
-3.17
-4.52
-4.92
-5.94
-6.94
-8.21
Braila Regiunea Sud Est România
49
POPULAȚIA ACTIVĂ CIVILĂ

Conform INS, populația activă civilă caracterizează oferta potențială de forță de muncă și gradul de
ocupare a populației, cuprinzând populația ocupată civilă și șomerii înregistrați. La nivelul regiunii Sud Est,
populația activă civilă a înregistrat o valoare în anul 2019 de 1004,7 mii persoane, în scădere cu 1,79%
față de anul 2014, când era de 8.910 mii persoane. Aceasta reprezintă 11,4% din totalul național, în
scădere comparativ cu anul 2014, când era de 11,89%. Populația activă civilă în județul Brăila a fost de
122,2 mii persoane (anul 2019), reprezentând 12,25% din totalul regiunii și 1,39% din totalul național.
Tendința acestui indicator în perioada 2014-2020, la nivelul județului Brăila, a fost de reducere constantă
(-5,41%), cu o valoare peste media regională.
Raportată la valoarea indicatorului regional, populația activă din județul Brăila deține 12,25% din total,
din acest punct de vedere deținând locul 4, după județele Constanța (29,53%), Galați (19,04%), Buzău
(17,21%) și Vrancea (13,67%). Ultimul loc este deținut de județul Tulcea (8,30%). În perioada analizată,
ponderea acestui indicator în total regional a cunoscut ușoare fluctuații, de la 12,19% (2014), la 12,48%
(2017) și 12,25% (2019).
FIGURA 34. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ACTIVE DIN JUDEȚUL BRĂILA, TOTAL ȘI PE SEXE (MII PERSOANE), 2014-2019
129.2
126.8
125.6
124.4
123
122.2
70.2
69.8
69.3
69.2
67.6
67
59
57
56.4
55.4
55.2
55.1
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Masculin Feminin Total
Notă: Începând cu anul 2014, resursele de muncă, precum și categoria non-salariaților care fac parte din populația ocupată civilă
pentru anul respectiv, au fost estimate pe baza populației rezidente la 1 ianuarie a anului calendaristic următor. Datele pentru
resursele de muncă, populația activă civilă și populația ocupată civilă nu sunt comparabile cu anii anteriori anului 2014.
POPULAȚIA OCUPATĂ
Populația ocupată civilă este indicatorul care măsoară doar acea parte din populația activă care lucrează
efectiv în economie. Acest indicator cuprinde, potrivit metodologiei balanței forței de muncă, toate
persoanele care dețin o ocupație aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obișnuit în una din
activitățile economiei naționale, în baza unui contract de munca sau independent (pe cont propriu).
Aceste categorii sunt:
• salariați care lucrează în una din activitățile economiei naționale în unități din sectorul public
(integral de stat si public de interes național), mixt, privat, cooperatist, obștesc;
• patroni - conducători de unități private - care utilizează pentru realizarea activităților, forța de
muncă salariata;
50
• lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerați.

Populația ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare și persoanele asimilate acestora (personalul MApN,
MAI, SRI, militari în termen), deținuții și salariații organizațiilor politice și obștești.
Analiza acestui indicator reflectă, la nivelul Regiunii Sud-Est, prezența a 956,2 mii persoane ocupate
(2019), ceea ce înseamnă o valoare mai mică față de anul 2014 cu 30,6 mii persoane. În județul Brăila,
populația ocupată înregistra în anul 2019, circa 117,9 mii persoane, reprezentând 12,3% din totalul
regiunii. Comparativ cu valoarea existentă în anul 2014, populația ocupată a cunoscut o scădere de 1,5%
(1.800 peroane). De altfel, la nivelul întregii regiuni, toate județele au înregistrat scăderi ale valorii
indicatorului, în perioada analizată.
În județul Brăila, în anul 2014 se înregistra o populație ocupată de 119,7 mii persoane, din care femeile
reprezentau 44,6%, iar în anul 2019 s-au înregistrat 117,9 mii persoane, așadar remarcăm o scădere de
1,50%. Pe genuri, s-a înregistrat o ușoară scădere în anul 2019 față de 2014, populația ocupată fiind cu
1,15% mai mică în cazul femeilor în 2019 (45,29%) comparativ cu 2014 (46,45%). Pe ansamblu,
contribuția județului Brăila la indicatorul regiunii Sud Est a avut o ușoară tendință de creștere, de la
12,1% în anul 2014 la 12,3% în anul 2019.
FIGURA 35. EVOLUȚIA POPULAȚIEI OCUPATE DIN JUDEȚUL BRĂILA, TOTAL ȘI PE SEXE (MII PERSOANE), 2014-2019
119.7
119.3
118.1
117.9
117.6
115.8
65.2
64.7
64.5
64.1
63.9
63.8
55.6
54.1
53.7
53.4
53.4
52
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total Feminin Masculin
Din punctul de vedere al structurii populației ocupate pe domenii de activitate (CAEN Rev. 2), în perioada
2014-2019, județul Brăila a înregistrat următoarea evoluție structurală: dacă în anul 2014, în agricultură
era angajat un procent de 30,91% din populația ocupată, ponderea acestui sector s-a redus, astfel că în
2019 doar 24% mai activau în acest sector. Redistribuirea s-a făcut spre sectoare precum industria
prelucrătoare (care deținea o pondere de 18,71% în 2014 și care a crescut la 20,53% în 2019) și
construcțiile (de la 10,18% în 2014 la 11,96% în 2019).
Se constată că diminuarea gradului de ocupare în agricultură reprezintă cauza principală pentru scăderea
generală a ratei de ocupare a forței de muncă din județul Brăila. Datele statistice la nivelul anului 2019
arată faptul că structural, ponderea populației ocupate pe sectoare nu a înregistrat modificări
substanțiale în ultimii șase ani: creștere până în 2017, urmată de un ușor declin al ponderii industriei
prelucrătoare în 2019 față de anul 2017, cu -2,7 p.p.; ușoară creștere a ponderii construcțiilor în 2019
față de 2018 cu +0,4 p.p. Restul sectoarelor au avut ușoare creșteri sau scăderi nesemnificative cu
ponderi între -0,1 p.p. și +0,1 p.p.
51
3. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE
3.1. EDUCAȚIA (STRUCTURA, INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ;

SERVICII EDUCAȚIONALE)
Structura serviciilor de educație la nivelul județului Brăila relevă existența tuturor treptelor de școlarizare
(mai puțin învățământul superior).
În cifre absolute numărul unităților de învățământ s-a redus treptat, ajungând în anul 2019 la 106,
această reducere având la bază atât diminuarea populației școlare (raportul populație școlară/unități de
învățământ având doar o creștere ușoară în ultimii ani-de la 392 de elevi la o unitate de învățământ în
anul 2009, la 411 în anul 2019), cât și anumite măsuri de regrupare a unităților de învățământ pe fondul
crizei economice (în special în anii 2010 și 2011 când numărul unităților școlare a scăzut cu 21).
Situația pe medii nu este echilibrată, cele mai multe unități sunt situate în mediul urban (61,32% dintre
acestea în anul 2019).
FIGURA 36. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Analiza structurii pe nivele de școlarizare a acestor unități relevă faptul că mediul rural beneficiază, cu
câteva mici excepții (un liceu la Măxineni și o unitate de învățământ profesional la Grădiștea), doar de
unități care aparțin învățământului primar și gimnazial. Și la nivel județean structura arată predominanța
unităților școlare primare și gimnaziale, județul beneficiind de 21 de licee și 2 școli postliceale. La nivelul
județului există și două unități de învățământ profesional.
Tot la nivel județean se poate remarca o scădere a numărului de absolvenți (de toate nivelurile), fapt
datorat, pe de o parte numărului mai mic de elevi înscriși în unitățile de învățământ, iar pe de altă parte
ratei de abandon școlar. Unele fluctuații care apar în special în cazul învățământului profesional și liceal
se datorează și schimbării legislației (desființarea/reînființarea învățământului profesional).
52
FIGURA 37. STRUCTURA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT (NUMĂR), 2019
FIGURA 38. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ABSOLVENȚI
Situația a rămas relativ constantă și în ceea ce privește numărul de elevi ce revin unui cadrul didactic (în
jur de 15), chiar dacă numărul de cadre didactice s-a redus cu 704 în intervalul 2009-2019.
Situația abandonului școlar s-a îmbunătățit în județul Brăila, în intervalul 2011-2018, pentru toate
formele de învățământ. Cu toate acestea, chiar dacă la învățământul primar și gimnazial se înscrie în
media națională (1,6%) și se situează sub cea regională, pentru învățământul secundar (liceal și
profesional) valoarea înregistrată (3,4%) depășește atât media națională cât și pe cea regională. Rata cea
53
mai mare de abandon școlar (8,3%) se înregistrează în cazul învățământului postliceal și de maiștri, cu
toate că aceasta se situează sub cele două medii (națională și regională).
3.2. SĂNĂTATEA (STAREA DE SANATATE, INFRASTRUCTURA SANITARA,

SERVICII SANITARE)
Starea de sănătate depinde de numeroși factori care sunt interdependenți: moștenirea genetică,
comportamente, atitudini și valori, stil de viață, poziție socială. Se pare însă că stilul de viață are o
pondere mai mare în determinarea stării de sănătate a populației, conform studiilor realizate la nivelul
României, cu circa 51%, față de alți determinanți precum factorii biologici (20%), mediul ambiant (19%),
serviciile sanitare (10%) (Dumitrache, 2004).
În mediul rural, unele persoane nu au acces în mod regulat la serviciile medicale din cauza lipsei unui
personal medical permanent și a costurilor mari pentru medicamente și transport. Adresabilitatea
serviciilor sanitare se referă la alegerea pe care o face pacientul de a merge sau nu la medic; motivele
sunt variate (venituri, nivel de educație), fiind influențate de accesibilitate (mijloace de transport
existente, existența dispensarelor sau a cabinetelor medicale, programul medicilor în localitate etc.).
MORTALITATEA INFANTILĂ
Mortalitatea infantilă este un indicator al stării de sănătate ce reflectă nivelul de educație, gradul de
dezvoltare economică și situația serviciilor sanitare. Este un indicator care aduce în discuție gradul de
dezvoltare al unei țări, fiind influențată de factori economici, sociali și educaționali. Reducerea
mortalității infantile, în perioada 2009-2019, în județul Brăila, de la 9,9‰ la 6,1‰ arată o îmbunătățire a
sistemului sanitar, a educației sanitare și a accesului la resursele sanitare. Totuși, aceasta a fluctuat în
intervalul menționat, cu un maxim în anul 2010 (15‰) și un minim în 2015 (5,2‰). Trebuie precizat însă
că valorile mortalității infantile sunt încă destul de ridicate, iar decalajele între mediile de rezidență arată
că există încă diferențe teritoriale în ceea ce privește sistemul sanitar, mai ales că scăderea mortalității
infantile se poate datora și scăderii natalității și nu neapărat unei evidente îmbunătățiri a serviciilor
sanitare.
În ceea ce privește contextul național și regional, se poate observa că media la nivel de județ pentru
intervalul 2009-2019 este mai mare atât față de cea națională cât și față de cea regională. De asemenea
se pot observa diferențele relativ mari între cele două medii. Pentru ambele medii, urban și rural,
valoarea mortalității infantile pentru intervalul menționat este mai mare decât cea înregistrată atât la
nivel național cât și regional.
TABEL 5. RATA MORTALITĂȚII INFANTILE (‰) – CONTEXT REGIONAL ȘI NAȚIONAL

MEDII DE REZIDENTA REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE MEDIE 2009-2019
Ambele medii România 7,83
Regiunea SUD-EST 9,48
Brăila 10,35
Urban România 6,12
Brăila 9,35
Rural România 9,91
Brăila 11,78
54
FIGURA 39. RATA MORTALITĂȚII INFANTILE (RATA MEDIE MULTIANUALĂ – 2009-2019) (%)
55
La nivel teritorial (medie 2009-2019) se înregistrează amplitudini destul de mari între valorile maxime
(29,8‰ în comuna Scorțaru Nou) și valorile minime (0‰ în comunele Racovița și Traian).
Valori mari, peste 15‰, sunt în 13 de comune în timp ce aproape 37% dintre UAT-uri au valori ale
mortalității infantile de sub 10‰.
FIGURA 40. EVOLUȚIA RATEI MORTALITĂȚII INFANTILE PE MEDII DE REZIDENȚĂ (%)
MORTALITATEA PE CAUZE DE DECES

În județul Brăila, în anul 2019, peste 70% dintre decese se datorau bolilor aparatului circulator (2.647
decese, 52,71%) și tumorilor (997 decese, 19,85%).
Bolile aparatului circulator și tumorile sunt asociate unui stil de viață nesănătos, specific societății
moderne, pentru care nu s-au găsit remedii de combatere, în schimb bolile aparatului digestiv și cele ale
aparatului respirator sunt mai ușor de tratat, de aceea mortalitatea prin aceste boli a scăzut semnificativ
ca urmare a progreselor medicale realizate de-a lungul timpului.
TABEL 6. PRINCIPALELE CAUZE DE DECES (%)
CLASIFICAREA ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL
INTERNATIONALA A 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
MALADIILOR - REVIZIA A X
A 1994
Boli infecțioase și 1.16 1.94 1.75 1.31 2.32 2.14 1.91 1.90 2.76 2.05
parazitare
din care: Tuberculoza 0.40 0.78 0.40 0.28 0.61 0.64 0.41 0.31 0.53 0.32
Tumori 19.68 20.47 20.51 21.72 22.03 19.83 20.58 20.42 21.22 19.85
Boli endocrine, de nutriție 0.91 1.01 1.52 1.45 1.22 1.54 1.26 1.65 1.19 1.29
și metabolism
din care: Diabet zaharat 0.89 1.01 1.50 1.45 1.18 1.52 1.26 1.65 1.19 1.29
Tulburări mentale și de 0.15 0.04 0.02 0.06 0.15 0.08 0.08 0.08 0.14 0.06
56
CLASIFICAREA ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL
comportament
INTERNATIONALA A 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
MALADIILOR
Boli - REVIZIA
ale sistemului AX
nervos, 3.79 4.18 8.82 6.70 7.59 6.38 8.73 7.30 18.77 21.27
A 1994
boli ale ochiului și anexele
sale, boli ale urechii și
apofizei mastoide
Boli ale aparatului 59.94 58.40 57.68 56.93 55.29 57.35 57.78 56.82 52.56 52.71
circulator
din care: Boala ischemică 14.58 15.81 16.47 15.06 14.00 13.66 12.94 12.40 16.80 20.97
a inimii
din care: Boli cerebro- 20.57 20.59 15.35 15.64 15.83 17.40 17.67 15.42 13.30 13.20
vasculare
Boli ale aparatului 5.06 5.51 5.56 5.48 5.82 5.70 4.81 6.98 6.55 7.89
respirator
Boli ale aparatului digestiv 6.16 5.86 5.75 5.31 5.42 5.45 4.86 4.61 5.77 6.11
Boli ale aparatului genito- 0.49 1.16 0.73 1.54 1.33 1.69 2.24 1.88 1.92 2.15
urinar
Unele afecțiuni a căror 0.30 0.26 0.31 0.32 0.25 0.16 0.25 0.21 0.20 0.16
origine se situează în
perioada prenatală
Malformații congenitale, 0.38 0.37 0.25 0.26 0.13 0.10 0.21 0.13 0.08 0.10
deformații și anomalii
cromozomiale
Leziuni traumatice, 4.03 3.38 3.75 3.42 3.33 3.52 3.40 2.69 3.56 3.41
otrăviri și alte consecințe
ale cauzelor externe
Alte cauze 0.95 0.73 0.77 1.13 1.52 1.30 1.42 1.50 1.51 1.39
Sursa datelor: DSP Brăila
MORBIDITATEA SPECIFICĂ
Morbiditatea se referă la numărul de cazuri de îmbolnăviri dintr-un an de referință. Principala cauză de
îmbolnăvire la nivel național era reprezentată de bolile aparatului circulator, urmată de boli
cerebrovasculare, boli coronariene (hipertensiunea arterială fiind extrem de frecventă în rândul
vârstnicilor, și adulților, ca urmare directă a stilului de viață nesănătos și a atitudinii indiferente față de
păstrarea stării de sănătate, control periodic și prevenție) (INS, 2004)
În județul Brăila, principala cauză de îmbolnăvire este reprezentată de boli ale aparatului respirator,
urmată de bolile digestive, boli ale sistemului osteo-articular, cele cardiovascular și cele ale aparatului
genito-urinar. Explicația acestei diferențe între modelele de mortalitate și morbiditate este dată de
ușurința cu care bolile respiratorii și digestive apar, având simptome ușor de depistat și tratat. Boli grave
precum tumorile și bolile sistemului circulator sunt mai puțin diagnosticate, fapt vizibil în ponderea mică
pe care o au în modelul de morbiditate, ca urmare a lipsei unui control regulat. Bolile transmisibile au o
incidență mai mare comparativ cu perioada anterioară, datorată cazurilor de COVID-19, înregistrate pe
parcursul ultimului an.
57
TABEL 7. EVOLUȚIA CAZURILOR DE BOLI TRANSMISIBILE
ANUL 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Număr cazuri 14.963 14.002 12.984 13.147 12.848 18.497
Sursa datelor: DSP Brăila
Bolile cronice cele mai frecvent întâlnite sunt diabetul, bolile pulmonare cronice obstructive și tumorile
maligne.
TABEL 8. PRINCIPALELE BOLI CRONICE (PREVALENȚĂ LA 100.000 LOCUITORI)
2015 2016 2017 2018 2019
Boli cronice 18190.2 18827.6 19914.5 20699.9 22817.8
Boli ischemice ale inimii 5828.3 6185 6565.5 6850.2 7102.9
Diabetul zaharat 3564.5 3661.7 4084.5 4372.9 6107.8
Boli pulmonare cronice obstructive 2348.1 2520 2660.3 2775 2831.2
Boli psihice 2042.6 1986.9 1950.8 1990.5 1957.9
Boli cerebro-vasculare 2282.4 2252.9 2209.4 2201.8 2225.2
Tumori maligne 2124.3 2221.1 2444 2509.5 2592.8
Sursa datelor: Raportul național al stării de sănătate a populației (2017, 2018, 2019)
În ceea ce privește cazurile noi înregistrate, acestea au aceeași ierarhie ca și în cazul celor aflate în
evidență. Numărul bolnavilor de diabet nou depistați la nivelul cabinetelor de nutriție și boli metabolice
în perioada 2015-2019 a scăzut ușor, determinând o incidență prin diabet zaharat de 406.9 (la 100000
locuitori) în 2015 și de 332.9 (la 100000 locuitori) în 2019, având un trend evident descendent doar
pentru 2016-2017 (care poate fi accidental). Cazurile noi de tuberculoză au înregistrat o scădere de la 302
în anul 2009 la 196 în 2016. Tendința este de scădere (chiar dacă lentă) și cu unele fluctuații și în ceea ce
privește incidența la 100000 de locuitori.
FIGURA 41. EVOLUȚIA INCIDENȚEI PRIN TUBERCULOZĂ
Sursa datelor: http://data.gov.ro/dataset/principalii-indicatori-ai-starii-de-sanatate
58
Nu aceeași tendință descendentă o regăsim și în ceea ce privește bolnavii de cancer, atât în ceea ce
privește cazurile nou înregistrate (incidența a crescut de la 307,9 la 100000 de locuitori în anul 2015 la
442,4 în anul 2019), cât și la cei rămași în evidență, prevalența la 100000 de locuitori crescând de la
2124,3 la 2592,8.
Infecțiile nozocomiale sunt importante pentru că reprezintă un indicator al stării sistemului spitalicesc.
Pentru județul Brăila s-au înregistrat, în anul 2019, un total de 194 infecții de acest tip, din care 178 la
Spitalul de Urgență Brăila.
INFRASTRUCTURĂ SANITARĂ/ SERVICIILE SANITARE

O cauză importantă ce determină inegalități în starea de sănătate o reprezintă cantitatea, calitatea și
accesibilitatea serviciilor medicale. Acestea pot introduce diferențieri la nivelul stării de sănătate a
populației. Pentru evaluarea resurselor sanitare (numărul spitalelor și numărul personalului sanitar) s-a
calculat gradul de acoperire cu medici și cu personal sanitar mediu, prin raportarea numărului de medici
la 1000 de locuitori, respectiv numărul personalului sanitar mediu din anul respectiv la 1000 de locuitori.
În anul 2019, în județul Brăila funcționau 4 spitale publice (Brăila, Făurei) și un spital privat (Brăila). Față
de anul 2009, numărul spitalelor publice a scăzut cu 1 (în municipiul Brăila), în timp ce numărul celor
private a crescut cu 1. În plus, în județul Brăila există ambulatorii integrate spitalelor (trei publice în
municipiul Brăila și unul în orașul Făurei), două policlinici (Brăila), două dispensare medicale (în
municipiul Brăila), un centru de sănătate mintală în municipiul Brăila, o unitate medico-socială în Ianca.
La acestea se pot adăuga 194 de cabinete stomatologice (peste 90% dintre acestea fiind situate în mediul
urban), 255 cabinete medicale de specialitate (toate situate în municipiul Brăila), 23 de laboratoare
medicale, 138 cabinete medicale de familie și 144 de farmacii.
În ceea ce privește cabinetele medicale de familie, care asigură asistența medicală primară, acestea s-au
redus de la 152 în anul 2009 la 138 în anul 2019 (conform INS). Pentru anul 2019, la nivelul județului,
conform aceleiași surse, există șapte UAT-uri (Vișani, Surdila Greci, Stăncuța, Salcia Tudor, Roșiori,
Racovița, Galbenu) care nu au cabinet medical de familie. De asemenea, există 32 de UAT-uri care nu
beneficiază de nici un cabinet stomatologic. Personalul medical este foarte important în asigurarea
calității serviciilor sanitare. În acest scop s-a calculat numărul de medici ce revin la 1000 de locuitori,
constatându-se o creștere de la 1,33 medici/1000 locuitori în anul 2009 la 1,57 medici/1000 locuitori în
anul 2019. Județul Brăila se situează din acest punct de vedere atât sub media națională (de 2,86
medici/1000 de locuitori) cât și sub cea regională (de 1,9 medici/1000 de locuitori). În cadrul regiunii este
situat după județele Constanța și Galați, dar peste celelalte județe din regiune. Regiunea Sud-Est deține o
poziție medie-inferioară în acoperirea cu personal sanitar la nivel național. Fără județul Constanța
regiunea ar fi printre cele mai slab acoperite din țară.
59
TABEL 9. MEDICI LA 1.000 DE LOCUITORI – CONTEXT REGIONAL
MACROREGIUNI, ANI
REGIUNI DE
DEZVOLTARE SI Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
JUDETE 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
ROMANIA 2.24 2.32 2.34 2.40 2.42 2.46 2.52 2.58 2.64 2.73 2.86
Regiunea Sud- 1.62 1.60 1.63 1.63 1.64 1.69 1.74 1.75 1.77 1.81 1.90
Est
Buzău 1.15 1.15 1.14 1.19 1.27 1.28 1.30 1.31 1.30 1.38 1.38
Vrancea 1.27 1.28 1.30 1.28 1.27 1.26 1.33 1.35 1.35 1.36 1.38
Tulcea 1.37 1.42 1.46 1.32 1.42 1.41 1.53 1.48 1.41 1.42 1.41
Brăila 1.33 1.41 1.37 1.39 1.42 1.48 1.50 1.45 1.47 1.51 1.57
Galați 1.28 1.31 1.37 1.43 1.39 1.45 1.53 1.48 1.50 1.54 1.70
Constanța 2.62 2.46 2.51 2.48 2.43 2.55 2.58 2.67 2.75 2.77 2.93
Există discrepanțe între cele două medii, mediul urban beneficiind, la nivelul anului 2019, de 2,13 medici
la 1.000 de locuitori, în timp ce mediul rural deține o valoare de numai 0,38 medici la 1000 de locuitori. În
mediul rural există destul de multe UAT-uri (7) în care nu există nici un medic. Pe lângă acestea, valori de
sub 0,5 medici/1000 de locuitori înregistrează 22 de UAT-uri (inclusiv orașul Însurăței). Oricum dintre
UAT-urile rurale nici unul nu depășește media județeană, în timp ce doar două orașe înregistrează valori
peste aceasta (Brăila, Făurei).
TABEL 10. UAT-URI CARE NU BENEFICIAZĂ DE NICI UN MEDIC LA 1.000 LOCUITORI
NR. CRT. UAT ANUL DIN CARE NU MAI EXISTĂ

MEDICI
1. Galbenu 2019
2. Racovița 2015
3. Roșiori 2019
4. Salcia Tudor 2019
5. Stăncuța 2017
6. Surdila Greci 2017
7. Vișani 2015
60
FIGURA 42. DIFERENȚIERI TERITORIALE -MEDICI/1.000 LOCUITORI, 2019
61
Așa cum se poate observa, cele mai ridicate valori se înregistrează în UAT-urile situate pe anumite axe de
transport care pleacă radiar din municipiul Brăila, în timp ce extremitatea vestică și nord-vestică a
județului are valorile cele mai scăzute, aici concentrându-se și o mare parte a comunelor care nu au nici
un medic.
În ceea ce privește personalul sanitar mediu, în anul 2019, media la nivel județean era de 7,75 la 1000 de
locuitori, dar cu diferențe foarte mari între mediul rural (2,14) și cel urban (6,39). Nu există nici un UAT în
care să nu existe nici un cadru sanitar mediu, dar există două UAT-uri care au valori de sub un cadru
sanitar mediu/1000 de locuitori (Surdila Greci și Mircea Vodă). Oricum dintre UAT-urile rurale doar două
sunt aproape de media județului la acest indicator (Racovița și Chiscani). În cazul mediului urban două
orașe au medii de peste 7 cadre sanitare medii/1000 de locuitori (Brăila și Făurei).
Un indicator relevant în ceea ce privește infrastructura medicală îl reprezintă numărul de paturi de spital
ce revin la 1000 de locuitori. În această privință media la nivelul județului este de 5,37‰ în anul 2019,
față de 5,55‰ în anul 2009. Totuși, numeric acestea au scăzut în perioada 2009-2019 cu 241 de paturi.
3.3. ASISTENȚA SOCIALĂ

Asistența socială asigurată populației vârstnice este reprezentată în județul Brăila de cămine pentru
persoane vârstnice publice (capacitate totală 504 locuri) și cămine pentru persoane vârstnice
administrate de furnizori privați (capacitate 280 locuri) (conform Ministerului Muncii).
Situația acestora pe tipuri și localități, licențiate în 2020, conform Ministerului Muncii este cea din tabelul
următor:
TABEL 11. CĂMINE PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE LICENȚIATE LA 03.08.2020
NR. PUBLIC/PRIVAT DENUMIRE SERVICIU SOCIAL DENUMIRE UAT CAPACITATE

CRT FURNIZOR (LOCURI)
1 Privat Căminul pentru persoane vârstnice Asociația Brăila 72

Aur Raayn&Dar&Lyl
2 Privat Cămin pentru persoane vârstnice Raayn&Dar&Lyl Brăila 50

Vârsta
3 Privat Centrul de îngrijire și asistență Asociația Vlavian Făurei 29

pentru persoane vârstnice Făurei
4 Privat Centrul de îngrijire și asistență Asociația Vlavian Brăila 35

Aviv Brăila
5 Privat Centrul rezidențial de îngrijire Fundația Casa Viziru 22

pentru persoane vârstnice Pâinii
6 Privat Centrul de îngrijire și asistență Fundația Măxineni 12

pentru persoane vârstnice Sf. Eurosperanța
Maria
7 Privat Centrul rezidențial pentru Milion Trade Brăila 60

persoane vârstnice Sfântul S.R.L.
Dumitru
8 Public Căminul pentru persoane vârstnice Direcția de Chiscani 142

Lacu Sărat Asistență Socială
Brăila
62
NR. PUBLIC/PRIVAT DENUMIRE SERVICIU SOCIAL DENUMIRE UAT CAPACITATE

CRT FURNIZOR (LOCURI)
9 Public Cămin pentru persoane vârstnice Direcția de Brăila 201

Sfinții apostoli Petru și Pavel - Asistență Socială
Caraiman Brăila
10 Public Cămin pentru persoane vârstnice Direcția de Brăila 40

Sfinții apostoli Petru și Pavel - Asistență Socială
Zambilelor Brăila
11 Public Cămin pentru persoane vârstnice Direcția de Vădeni 121

din cadrul complexului rezidențial Asistență Socială
Sfânta Maria Brăila Brăila
Sursa datelor: Ministerul Muncii

(http://mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2020/03082020_Camine_persoane_varstnice.pdf)
În afara centrelor pentru persoane vârstnice, în județul Brăila mai există și o serie de alte facilități sociale
cu servicii licențiate, după cum urmează.
TABEL 12. ALTE FACILITĂȚI SOCIALE CU SERVICII LICENȚIATE
NR. FORMA DE DENUMIRE FURNIZOR DENUMIRE SERVICIU SOCIAL CAPACITATE

CRT. PROPRIETATE
1 privat Asociația de Binefacere Diaconia Centrul rezidențial pentru copii în 48

situații de risc
2 privat Asociația Națională a Surzilor din Centrul de zi pentru persoane cu 5

România- filiala Brăila deficiență de auz
3 public DAS Brăila Centrul multifuncțional pentru 20

comunitatea romă din cartierul
Lacu Dulce din mun. Brăila
4 public DAS Brăila Centrul comunitar “Bunici și 350

nepoți”
5 public DGASPC Brăila LP pentru tineri cu dizabilități 18

Făurei
6 public DGASPC Brăila Centrul de îngrijire și asistență 75

pentru persoane adulte cu
handicap Bărăganu
7 public DGASPC Brăila Centrul de îngrijire și asistență 70

pentru persoane adulte cu
handicap Brăila
8 public DGASPC Brăila LP Nufărul 13
9 public DGASPC Brăila ATF-uri din cadrul Centrului de 16

consiliere și găzduire pentru
victimele violenței în familie
10 public DGASPC Brăila Centrul de module de tip familial 34
63
NR. FORMA DE DENUMIRE FURNIZOR DENUMIRE SERVICIU SOCIAL CAPACITATE

CRT. PROPRIETATE
11 public DGASPC Brăila Centrul de plasament în regim de 25

urgență pentru copilul abuzat,
neglijat, exploatat
12 public DGASPC Brăila Centrul maternal Alexandra 8
13 public DGASPC Brăila Complex de servicii pentru 10

evaluarea și recuperarea copilului
cu dizabilități
14 public DGASPC Brăila Centrul de asistență maternală 224

profesionistă
15 public DGASPC Brăila Complexe de tip familial 80
16 public DGASPC Brăila Complexe de tip familial pentru 80

copii cu dizabilități “Surâsul
Copilăriei”
17 public DGASPC Brăila Centre de plasament 26
18 public DGASPC Brăila Centrul de recuperare din cadrul 39

CSCDT Pescărușul
19 public DGASPC Brăila Centrul pentru pregătirea și 124

sprijinirea integrării/reintegrării
copilului în familie
20 public DGASPC Brăila Centrul pentru copii ai căror 116

părinți sunt plecați la muncă în
străinătate din cadrul Complexului
de Servicii pentru pregătirea șu
sprijinirea integrării/reintegrării
copilului în familie
21 public DGASPC Brăila Centrul de Consiliere și 185

Intervenție pentru copilul abuzat,
neglijat, exploatat, repatriat
22 public DGASPC Brăila Compartiment de asistență 86

socială și sprijin pentru
readaptarea copilului cu probleme
psihosociale
23 privat Fundația Lumina Brăila Centrul care acordă servicii de 40

îngrijire și asistență la domiciliu
24 privat Fundația Lumina Brăila Centrul de tranzit 34
Sursa datelor: http://braila.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2019/04/RAPORT-ANUAL-SERVICII-SOCIALE-2.pdf
64
În județul Brăila există și două cantine sociale1, ambele private, situate în Municipiul Brăila (capacitate
800 de locuri, respectiv 110).
Venitul minim garantat este una dintre formele de ajutor social acordate de stat, printre care se regăsesc
și alocația pentru susținerea familiei (pentru familii cu venituri mici și copii), precum și ajutorul de
încălzire (persoanelor/familiilor cu venituri mici doar pe perioada iernii). Venitului minim garantat au fost
în valoare de 9487224 lei în anul 2019, beneficiarii acestora fiind un număr de 3009 persoane (conform
INS).
În ceea ce privește protecția șomerilor, în anul 2019, cheltuielile totale au fost de peste 25 milioane lei,
din care o mare parte pentru plata indemnizației de șomaj (peste 4 milioane).
TABEL 13. CHELTUIELI ANUALE CU PROTECȚIA SOCIALĂ A ȘOMERILOR DUPĂ CATEGORII DE CHELTUIELI, 2019
CATEGORII DE CHELTUIELI CU PROTECȚIA SOCIALĂ A LEI RON

ȘOMERILOR
Total 25.446.800
Indemnizație de șomaj (șomeri cu experiența în muncă) 4.204.916
Cheltuieli pentru formarea profesională 181.700
Indemnizație de șomaj (șomeri fără experiență în muncă) 128.890
Plata absolvenților 454.500
Plăți pentru stimularea absolvenților 12.750
Plăți pentru stimularea șomerilor care se angajează înainte de 484.214

expirarea perioadei de șomaj
Combaterea marginalizării sociale 256.600
Plăți pentru stimularea mobilității forței de muncă 176.842
Plăți pentru stimularea angajatorilor care angajează șomeri din 3.277.174

categoria defavorizați
Alte cheltuieli 16.214.979
Alte plăți în domeniul social sunt cele acordate persoanelor cu handicap. În județul Brăila, în anul 2019,
numărul mediu de persoane beneficiare este 114853 (adulți cu handicap grav și accentuat), 778
(însoțitorii persoanelor cu handicap vizual grav) și 12537 (persoanele cu handicap grav, accentuat sau
mediu). Suma totală alocată pentru aceste categorii este de 96.710.208 lei.
1
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/27012020_Cantine_sociale.pdf
65
3.4. INFRASTRUCTURA CULTURALĂ

La nivelul județului infrastructura culturală, alcătuită din instituții publice precum muzee, colecții, case
memoriale, biblioteci, centre culturale, săli polivalente, teatre și cinematografe, este dezvoltată cu
precădere în localitățile urbane, municipiul Brăila fiind gazda celor mai multe dintre aceste tipuri de
instituții. Aici se găsesc Muzeul Brăilei “Carol I” (cu cele 6 secții ale sale), Filarmonica Lyra - G. Cavadia,
Teatrul Maria Filotti, Teatrul de păpuși , Casa Petre Ștefănescu Goangă, Casa memorială Panait Istrati,
Casa memorială D. P. Perpessicius, Biblioteca Județeană, Galerii de Artă.
În anul 2019, existau în județ 148 biblioteci , din care 66 erau localizate în mediul urban (dintre care 57
localizate în municipiul Brăila); 2 cinematografe; 5 instituții de spectacole (toate localizate în municipiul
Brăila, dintre care două teatre), 9 muzee (7 muzee în municipiul Brăila, 1 muzeu în orașul Ianca și 1
muzeu în comuna Grădiștea). Adițional, în orașele Ianca și Făurei și în municipiul Brăila sunt localizate
câte o casă de cultură.
Între localitățile rurale ce dispun de instituții culturale pot fi menționate comunele Berteștii de Jos,
Chiscani, Salcia - Tudor (Biblioteci, cămine culturale) Frecăței, Gemenele Tufești, Unirea (case de cultură),
Zăvoaia (muzeu etnografic), Vădeni (Casa memorială Panait Istrati), Bărăganu (Expoziție de etnografie,
Expoziție permanentă), Grădiștea (Casa Fănuș Neagu). Există și unele localități rurale, care au potențialul
ca prin reabilitarea patrimoniului local să poată desfășura activități cu caracter cultural - ex. Ansamblul
Conților de Roma, comuna Viziru.
La nivelul evenimentelor culturale ce se desfășoară în cadrul județului, în 3 dintre localitățile urbane au
loc Festivaluri (Brăila, Însurăței, Ianca). Zilele localității sunt organizate în majoritatea comunelor.
Tipologia evenimentelor și activităților culturale este ilustrată de Programul cadru al manifestărilor
cultural - artistice care se vor organiza în jud. Brăila, coordonate de instituțiile aflate în subordinea
Consiliului Județean Brăila. Localitățile în care se vor desfășura aceste evenimente culturale sunt:
Municipiul Brăila, orașele Ianca și Însurăței, comunele Bărăganu, Berteștii de Jos, Chiscani, Frecăței
Gemenele, Movila Miresei, Râmnicelu, Salcia - Tudor, Traian, Tufești, Unirea, Victoria.
66
4. ZONE MARGINALIZATE
4.1. ZONE URBANE MARGINALIZATE

Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România2, “dimensiunile cele mai pertinente, mai
practice, mai măsurabile și mai utile pentru definirea diferitelor tipuri de zone dezavantajate sunt: (1)
Capitalul uman (educație, sănătate și comportament demografic), (2) Ocuparea forței de muncă și (3)
Calitatea locuirii”. Același studiu relevă următoarele:
• 1.139 sectoare de recensământ se încadrează în criteriile stabilite pentru zonele marginalizate,
fiind situate în 264 de orașe și în capitală;
• este de așteptat să întâlnim aici o suprareprezentate a copiilor, a persoanelor cu nivel scăzut de
educație, a celor neocupate în sectorul formal și a celor cu condiții precare de locuire.
Caracteristicile acestor zone (conform aceluiași studiu) sunt următoarele:
• ponderea copiilor (0‐17 ani) este relativ mare (31,3%), în timp ce ponderea persoanelor vârstnice
este de doar 4,1%. Populația autoidentificată de etnie romă atinge un procent de 20,7%.
• dimensiunea medie a gospodăriei este de 3,2 persoane comparativ cu media națională la nivel
urban de 2,53 persoane. Numărul mediu al copiilor pe gospodărie este de 1,0 în zonele
marginalizate față de doar 0,37 în zonele nedezavantajate (și 0,44 media națională la nivel
urban). Aproape jumătate dintre locuitorii adulți (48,9%) ai zonelor marginalizate au absolvit 8
clase sau mai puțin.
• ponderea copiilor care merg la școală este mai scăzută decât în celelalte tipuri de zone, în special
în cazul celor cu vârsta de peste 14 ani și în cel al romilor. Ponderea persoanelor ce nu sunt nici
angajate, nici cuprinse într‐o formă de învățământ sau formare este de trei ori mai ridicată în
rândul tinerilor de 15‐19 ani ce trăiesc în zone marginalizate.
• proporția persoanelor cu un loc de muncă în rândul populației de 20‐64 ani ajunge la aproape
63% la nivel național în mediul urban, dar scade la aproximativ 48% în zonele marginalizate și
chiar mai mult, până la 35%, în rândul femeilor, respectiv la 31% în cazul romilor din aceste
comunități.
• o mare parte din casele situate în zone marginalizate sunt realizate din materiale de construcție
ieftine (de exemplu, chirpici, lemn, plastic și alte materiale neconvenționale) și sunt slab dotate
cu utilități urbane.
Conform acestui studiu, în județul Brăila 60,51% din populația urbană trăiește în zone nedezavantajate.
Zonele dezavantajate se împart în trei categorii: dezavantajate pe locuire (în care trăiește 3,21% din
populația urbană a județului), dezavantajate din perspectiva ocupării forței de muncă (19,63%) și
dezavantajate din perspectiva capitalului uman (12,82%). Populația urbană care trăiește în zone
marginalizate se ridică la un procent de 3,05%. În acest sens autorii atlasului identifică zonele
marginalizate la nivelul municipiului Brăila.
2
Swinkels R. (ed.), Stănculescu S.M., Anton S., Koo B., Man T., Moldovan C. (2014), Atlasul zonelor urbane
marginalizate din România, Banca Mondială, Washington
67
FIGURA 43. COMUNITĂȚI MARGINALIZATE DECLARATE DE AUTORITĂȚILE LOCALE
Sursa datelor: Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, 2014
Un alt studiu, mai recent, care utilizează metodologia din Atlasul zonelor urbane marginalizate din
România (2014)3 dar ia în calcul și datele comunicate de primării, consideră că există un total de 340 de
persoane marginalizate la nivelul municipiului Brăila, 248 în orașul Ianca și 450 de persoane în cazul
orașului Însurăței. Dintre acestea o mare parte aparțin etniei rome (140 în Brăila, 192 în Ianca și 350 în
Însurăței).
Pentru municipiul Brăila documentul amintit identifică următoarele zone încadrate în categoria
defavorizată sau marginalizată:
1. Lacul Dulce 1 - zonă de tip mahala cu locuințe improvizate, situată în partea de vest a
municipiului Brăila, delimitată de străzile Cărămidari, Grădinarilor, Măghiranului și Prahovei.
Comunitatea are în jur de 269 de locuitori (și 56 de locuințe), dintre care 84 de locuitori sunt de
etnie romă;
2. Zona Râmnicu Sărat (str. Râmnicu Sărat nr. 115) - zonă cu locuințe sociale modernizate la nivelul
cărora sunt 184 de locuitori (dintre care 2 persoane de etnie romă) și 27 de locuințe;
3. Zonele Obor (str. Narciselor) și Hipodrom – zone de tip ghetou cu blocuri care reunesc 548
locuitori (dintre care 23 de persoane de etnie romă) și 200 de locuințe;
4. Zonele Pisc, Brăilița, Lacu Dulce, Catanga, Vidin, Comorovca și Radu Negru – reprezentând zone
de tip mahala cu case, reunind în total 2864 de locuitori (dintre care 38 de etnie romă) și 904
gospodării. Dintre acestea, zona Pisc reunește cel mai ridicat număr de locuitori – 640 de locuitori
și 209 gospodării;
3
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est eds. (2019). Comunitățile marginalizate și gradul de sărăcie din
Regiunea Sud-Est, Brăila, România
68
5. Zona centrului istoric (delimitată de Bd-ul. Al. I. Cuza, Calea Galați, Calea Albă, Cetății, Pictor
Nicolae Grigorescu și Zidari) – zonă cu locuințe sociale ce reunește 220 de persoane (dintre care 3
de etnie romă) și 68 de locuințe.
FIGURA 44. COMUNITĂȚI MARGINALIZATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRĂILA
Sursa datelor: Comunitățile marginalizate și gradul de sărăcie din Regiunea Sud-Est (2019)
Față de zonele incluse în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate la nivelul cărora au fost identificate circa
2.710 persoane locuind în zone marginalizate în intravilanul orașului, conform situației prezentate de
către Primăria Municipiului Brăila, la nivelul anului 2019, s-a observat o creștere a numărului de persoane
locuind în zone marginalizate – la 4.085 de persoane, fiind incluse și zone noi precum zona Brăilița, Vidin
și Pisc – situate la nord de zona Plantelor.
Totodată, la nivelul orașului Însurăței, conform Memoriului general al Planului Urbanistic General,
arealele aferente zonelor Măru Roșu și Lacu Rezii prezintă trăsăturile zonelor rezidențiale de factură
(semi-) rurală indicând existența unor factori care pot alimenta starea de deprivare materială și
marginalizare (ex.: grad de acoperire de 95% cu apă potabilă; lipsa sistemului de canalizare), în timp ce în
cazul orașului Ianca, aceste zone includ Berlești, Gara Ianca, Oprișenești , Perișoru, Plopu, Târlele Filiu –
sate incluse în cadrul orașului.
Ponderea cea mai mare a populației urbane care trăiește în zone marginalizate aparține orașului Ianca
(10,60%), în timp ce cea mai mică pondere a acesteia se înregistrează în municipiul Brăila (2,58%). În
orașul Făurei nu există populație care să trăiască în zone marginalizate.
69
FIGURA 45. COMUNITĂȚI MARGINALIZATE LA NIVELUL ORAȘULUI IANCA
FIGURA 46. COMUNITĂȚI MARGINALIZATE LA NIVELUL ORAȘULUI ÎNSURĂȚEI
70
4.2. ZONE RURALE MARGINALIZATE

Conform Atlasului zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România4, zonele rurale
marginalizate sunt “zone compacte intravilane (sectoare de recensământ) în care locuiesc persoane cu un
capital uman disproporțional de scăzut, cu puține locuri de muncă declarate și cu condiții improprii de
locuit, comparativ cu locuitorii din alte zone rurale”. Conform acestui studiu indicatorii cheie cu pragurile
naționale rurale (%) sunt următorii:
• Capital uman - ponderea populației adulte care a absolvit cel mult 8 clase de peste 59,3%
• Ocuparea forței de muncă – ponderea populației adulte care nu sunt încadrate pe piața formală a
muncii și nu urmează o formă de învățământ de peste 72,1%
• Locuire – ponderea locuințelor fără curent electric – 2,7%, ponderea locuințelor supraaglomerate
de peste 26,1% și ponderea locuințelor fără apă curentă de peste 87,9%.
Datele acestui studiu relevă că un număr de 15 UAT-uri (37,5% dintre UAT-urile rurale) se încadrează în
definiția marginalizării rurale, dar 3 dintre acestea (7,5% dintre UAT-urile rurale) prezintă o marginalizare
severă. În județul Brăila 6,7% din populația rurală trăiește în zone rurale marginalizate.
TABEL 14. RATE ALE MARGINALIZĂRII RURALE DUPĂ TIPUL DE MARGINALIZARE
COMUNA PONDERE POPULAȚIE ROMĂ RATA DE MARGINALIZARE TIPUL MARGINALIZARII

(%) (%)
CIOCILE 2.14 24+ marginalizare severă
ROȘIORI 0.89 24+ marginalizare severă
ULMU 2.61 24+ marginalizare severă
DUDEȘTI 1.88 12-<24 marginalizare peste medie
FRECĂȚEI 0.45 12-<24 marginalizare peste medie
RÂMNICELU 11.57 12-<24 marginalizare peste medie
ȘUȚESTI 27.48 12-<24 marginalizare peste medie
ZĂVOAIA 3.68 12-<24 marginalizare peste medie
GALBENU 6.28 6.1-<12 marginalizare la medie
MĂRAȘU 0.31 6.1-<12 marginalizare la medie
MOVILA MIRESII 5.97 6.1-<12 marginalizare la medie
TRAIAN 3.8 6.1-<12 marginalizare la medie
VICTORIA 1.69 6.1-<12 marginalizare la medie
VIZIRU 18.02 6.1-<12 marginalizare la medie
TUFEȘTI 0 0.1-<6.1 marginalizare sub medie
Sursa datelor: Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România, 2016
Se poate observa o oarecare corelație dintre rata de marginalizare rurală și ponderea populației de etnie
romă, cinci dintre comunele care se încadrează în această categorie au peste 5% populație de etnie romă.
În același timp, zonele cu marginalizare severă se grupează în partea de sud-vest, zonă caracterizată și de
4
Dumitru S., Corad B., Iamandi-Cioinaru C., Man T.-C., Marin M., Moldovan C., Teșliuc E., Grigoras V., Neculau G.,
Stanculescu M. S. (2016), Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România,
Washington, D.C.: World Bank Group. http://documents.worldbank.org/curated/en/237481467118655863/Atlasul-
zonelor-rurale-marginalizate-ş-I-al-dezvoltării-umane-locale-din-România
71
alte vulnerabilități demografice. La nivel de sat sunt puține sate cu locuitori care trăiesc în zone
marginalizate care au un procent de peste 20% populație romă.
FIGURA 47. LOCALITĂȚI RURALE CU ZONE MARGINALIZATE DIN JUDEȚUL BRĂILA
Sursa datelor: Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România, 2016
72
TABEL 15. LISTA LOCALITĂȚILOR RURALE CU ZONE MARGINALIZATE DIN JUDEȚUL BRĂILA
COMUNĂ SAT POPULAȚIE PROCENT POPULAȚIE NUMĂR LOCUITORI CE TRĂIESC ÎN

(NUMĂR) ROMĂ ÎN ZONELE ZONELE MARGINALIZATE*
MARGINALIZATE
1- 170- 257- peste
169 256 418 418
Ciocile Ciocile 1988 sub 20% x
Ciocile Chioibășești 217 sub 20% x
Ciocile Chichinețu 426 sub 20% x
Dudești Tătaru 1956 sub 20% x
Frecăței Titcov 416 sub 20% x
Galbenu Drogu 836 peste 20% x
Mărașu Tacău 723 sub 20% x
Movila Miresii Movila Miresii 2860 sub 20% x
Movila Miresii Esna 308 sub 20% x
Râmnicelu Râmnicelu 1393 sub 20% x
Râmnicelu Constantinești 382 sub 20% x
Roșiori Roșiori 1673 sub 20% x
Roșiori Colțea 554 sub 20% x
Roșiori Florica 470 sub 20% x
Șuțești Șuțești 4051 peste 20% x
Traian Silistraru 800 peste 20% x
Tufești Tufești 5226 sub 20% x
Ulmu Ulmu 2829 sub 20% x
Ulmu Jugureanu 1048 sub 20% x
Victoria Victoria 2211 sub 20% x
Viziru Viziru 3631 peste 20% x
Viziru Lanurile 2275 peste 20% x
Zăvoaia Zăvoaia 2338 sub 20% x
Zăvoaia Dudescu 814 sub 20% x
Sursa: Estimările Băncii Mondiale, pe baza Recensământului populației și al locuințelor, 2011, citată în Atlasul
zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România, 2016
73
Conform datelor furnizate de Prefectura Brăila citate în studiul întocmit de Agenția pentru Dezvoltare
Regională Sud-Est (2019)5 în șase localități cu zone rurale marginalizate din județul Brăila, existau
persoane care trăiau în locuințe improvizate, în condiții de sărăcie extremă. cel mai mare număr de
persoane care trăiau în locuințe improvizate se înregistra în Vișani (20 de persoane, din care 15 de etnie
romă) și Unirea (12 de persoane, toate de etnie romă).
TABEL 16. NUMĂRUL PERSOANELOR CARE TRĂIESC ÎN LOCUINȚE IMPROVIZATE
UAT NR. PERSOANELOR CARE TRĂIESC ÎN NR. PERSOANELOR DE ETNIE ROMĂ

LOCUINȚE IMPROVIZATE CARE TRĂIESC ÎN LOCUINȚE
IMPROVIZATE
Movila Miresii 5 5
Șuțești 4 2
Traian 5 1
Unirea 12 12
Vișani 20 15
Viziru 9 6
Sursa datelor: date furnizate de Prefectura Brăila citate în Comunitățile marginalizate și gradul de sărăcie din
Regiunea Sud-Est (2019)
Studiul amintit relevă că cele mai multe familii de etnie romă asistate se înregistrau în localitățile Șuțești
(364 familii) și Viziru (228 familii).
TABEL 17. NUMĂRUL FAMILIILOR ASISTATE ÎN LOCALITĂȚILE CU ZONE RURALE MARGINALIZATE DIN
JUDEȚUL BRĂILA, 2017
UAT 2016 2017
Galbenu 70 74
Movila Miresii 73 77
Râmnicelu 34 30
Șuțești 358 364
Traian 20 15
Victoria 11 10
Viziru 248 228
Zăvoaia 25 26
Sursa datelor: date furnizate de Prefectura Brăila citate în Comunitățile marginalizate și gradul de sărăcie din
Regiunea Sud-Est (2019)
Același studiu indică și faptul că incidența sărăciei extreme la nivelul localităților cu zone rurale
marginalizate din județul Brăila, în anul 2017, aceasta era mai accentuată în cazul localităților Vișani (20
de persoane care trăiau în sărăcie extremă) și Unirea (12 de persoane care trăiau în sărăcie extremă).
5
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est eds. (2019). Comunitățile narginalizate și gradul de sărăcie din
Regiunea Sud-Est, Brăila, România
74
5. CONCLUZII, PROBLEME, DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI

PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE
5.1. PROBLEMATICA GENERALĂ A STRUCTURII SOCIO-

DEMOGRAFICE
EVOLUȚIA POPULAȚIEI ȘI POTENȚIALUL DEMOGRAFIC
Cu o populația totală de 342663 locuitori, în anul 2019, județul Brăila ocupă penultima poziție în
cadrul regiunii Sud-Est, iar UAT-urile componente au în proporție de peste 40% o populație de sub
3000 de locuitori. Doar municipiul Brăila și orașul Ianca au o populație mai mare de 10000 de
locuitori. Orașul Făurei are o populație de sub 5000 de locuitori.
În intervalul 2009-2019, peste 90% dintre UAT-urile din județ au fost afectate de declin demografic.
Cele mai accentuate scăderi ale numărului de locuitori (sub -10%) se înregistrează în 17 dintre UAT-
uri, aparținând spațiului rural la care se adaugă orașul Făurei. Din punct de vedere al distribuției
teritoriale, un areal extins de concentrare se evidențiază în zonele din nord-vestul și sud-vestul
județului dar și în partea estică.
Densitatea se situează sub media națională și regională. Peste 75% dintre UAT-uri au o densitate a
populației de sub 50 loc/kmp. Cele mai mici densități se înregistrează zona nordică a județului (sub
30 loc/kmp) (Racovița, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Măxineni, Romanu, Siliștea, Vădeni), dar și în
Insula Mare a Brăilei.
Valoarea ratei natalității este inferioară celor care caracterizează nivelul național sau regional, având
o medie (pentru perioada 2009-2019) de 7,32‰. Atât pentru intervalul menționat cât și anual,
județul Brăila deține mai mică rată din regiunea de Sud-Est. Peste 18,2% dintre UAT-urile județului se
încadrează în valori de sub 7‰ ale acestui indicator având o distribuție oarecum grupată: se poate
distinge zona de la limita cu județele Buzău și Vrancea, în partea vestică a județului (Salcia Tudor,
Ulmu, Surdila Greci și orașul Făurei) sau cele situate în proximitatea Dunării, în partea de est a
județului (Stăncuța, Tufești, Tichilești și chiar Mun. Brăila).
Rată medie a mortalității este ridicată, peste media națională și regională. Pentru intervalul 2009-
2019 a avut o valoare de 13,22‰, mai ridicată în mediul rural (16,99‰) față de cel urban (cu o
medie de 12,27‰). Cele mai mari rate ale mortalității (de peste 18‰) se înregistrează în zonele
rurale cu profil agricol din zona de câmpie (Racovița, Tudor Vladimirescu, Grădiștea, Galbenu, Ciocile,
Scorțaru Nou, Ulmu, Cireșu, Vișani, Salcia Tudor, Surdila-Găiseanca, Râmnicelu), într-un areal relativ
compact, în partea vestică a județului, în lungul limitei cu județele Buzău și Vrancea.
Speranța de viață la naștere este relativ scăzută, de 74,48 ani ca medie pentru intervalul 2009-2019,
valoare care se situează sub media națională și regională. Există diferențieri între cele două medii
(75,17 ani pentru mediul urban și 72,89 ani pentru mediul rural), datorate, în special, accesului
diferit la îngrijire medicală.
Bilanțul natural la nivel județean este negativ având o valoare de -5,99‰, valoare mult mai mică
decât media națională și regională. La nivel județean se remarcă o diferențiere, foarte mare, între
mediul urban (-4,82‰) și mediul rural (-8,17‰). Nu există valori pozitive ale bilanțului natural la
nivelul UAT-urilor județului Brăila. Cele mai scăzute valori (sub -10‰) se înregistrează în comunele
din partea de vest a județului, caracterizate de o natalitate scăzută și o mortalitate ridicată, pe
fondul îmbătrânirii populației.
75
Indicele de vitalitate are o medie de 54,94% diferențiat pe cele două medii (60,49% pentru mediul
urban și 50,70% pentru mediul rural), ambele reflectând tendința de scădere a populației. Vitalitatea
cea mai redusă este caracteristică zonei rurale, UAT-urile cu valori de sub 50% fiind situate în partea
vestică a județului (Surdila Greci, Surdila-Găiseanca, Ulmu, Salcia Tudor), dar și dispersat în rest
(Tufești, Tudor Vladimirescu).
In ceea ce privește fenomenul migrației, rata medie a sosirilor este scăzută (10,88‰ pentru 2009-
2019), sub media regională și națională. Cele mai mici valori ale acestui indicator (sub 15‰) s-au
înregistrat în toate UAT-urile urbane și în cele rurale situate preponderent în jumătatea sudică a
județului dar și în extremitatea estică a acestuia. Rata medie a plecărilor este moderată (13,82‰),
dar relativ ridicată pentru mediu rural (15,87‰) La nivelul județului Brăila peste 77% dintre UAT-uri
înregistrează valori de peste 15‰. Cele mai mari rate ale plecărilor le înregistrează orașul Făurei
(21,91‰) urmată, cu valori de peste 20‰ de două comune (Frecăței și Tudor Vladimirescu).
Bilanțul migrator este negativ, ca medie, la nivelul județului (-3,36‰), cu valori mai mici pentru
mediul urban (-4,86‰). Deficit migrator înregistrează peste 56% dintre UAT-uri, cele mai mari
pierderi de populație (prin migrație) înregistrându-se în Insula Mare a Brăilei (comunele Mărașu și
Frecăței). Valori relativ scăzute înregistrează orașul Făurei și municipiul Brăila, dar și comuna Bordei
Verde.
Bilanțul total al populației este negativ (9,32‰ media județeană) în peste 93% din UAT-urile
județului. Un bilanț negativ cu valori mai mici de -15‰ este caracteristic comunelor situate fie la
limita cu județele Buzău și Vrancea, în partea vestică (Racovița și Ciocile), fie în zona estică, în Insula
Mare a Brăilei (Mărașu)
Structura dezechilibrată pe grupe de vârstă relevă tendința generală de scădere a populației tinere,
de oarecare stabilitate a populației apte de muncă, precum și de îmbătrânire a populației. Pentru
anul 2019, valorile grupei tinere sunt inferioare mediei naționale și celei regionale. Îmbătrânirea
populației este mai accentuată față de media națională și regională, iar potențialul de forță de
muncă a scăzut față de nivelul anului 2009. Populația adultă reprezintă 68,81% din totalul populației,
cea tânără deține un procent foarte scăzut (12,51%), în timp ce vârstnicii reprezintă 18,68%. Destul
de multe UAT-uri au ponderi relativ reduse ale populației tinere (30 dintre acestea, adică peste 68%,
fiind caracterizate de valori mai mici de 15%). Cea mai îmbătrânită populație caracterizează, în
general, mediul rural. Ponderile cele mai mari ale populației de peste 65 de ani (de peste 25%) se
sunt caracteristice comunelor din partea de vest a județului (Racovița, Ciocile, Surdila Greci, Vișani,
Surdila-Găiseanca). Toate UAT-urile din județul Brăila se încadrează în valori de peste 12% ale
populației vârstnice, deci au o populație îmbătrânită.
Rată de dependență demografică relativ ridicată în anul 2019 (45,33%), cu o creștere de peste 6%
față de anul 2009 (datorată creșterii numărului persoanelor de peste 65 de ani). Cele mai mari rate
de dependență demografică se înregistrează în comunele care înregistrează fenomenul îmbătrânirii
demografice (Ciocile, Racovița, Vișani, Surdila-Greci, Cireșu etc), cu valori ce depășesc 60%.
Indicele de vulnerabilitate demografică, calculat pe baza indicatorilor relevanți atât pentru dinamica
populației (evoluția populației, bilanțul natural și migratoriu, mortalitatea infantilă) cât și pentru
structura acesteia (rata de dependență demografică, ponderea populației tinere) relevă concentrări
de UAT-uri cu un potențial foarte scăzut în partea de sud-vest a județului dar și în alte două comune
(Tufești și Grădiștea). În ambele cazuri bilanțul natural și migratoriu negativ și ponderea scăzută a
populației tinere reprezintă factorii demografici determinanți. Ambele zone sunt relaționate cu un
anumit grad și tip de izolare, fiind comune situate relativ departe de principalul centru polarizator al
județului (municipiul Brăila) și având, cel puțin o parte dintre ele, o infrastructură de transport
deficitară.
76
RESURSELE UMANE
Ponderea populației cu studii superioare se situează cu aproape 4% sub media națională (10,84%
față de 14,37%), cu doar 2,14% în mediul rural. Ponderea mare a celor care au absolvit doar studii
primare și gimnaziale este caracteristică județului Brăila. Peste 45% dintre UAT-urile județului, toate
aparținând mediului rural, au o pondere de peste 70% a celor care au doar studii primare sau
gimnaziale. În același timp, 39% dintre UAT-uri (de asemenea rurale) au o pondere de peste 7% a
celor fără școală absolvită.
Declinul numărului de absolvenți (de toate nivelurile), la nivelul județului, este o consecință a
numărului mai mic de elevi înscriși în unitățile de învățământ, dar și ratei de abandon școlar (1,6%
învățământul primar și gimnazial și 3,4% pentru învățământul secundar).
În ceea ce privește structura resurselor de muncă la nivel regional, se constată că județul Brăila
deține 12% din totalul resurselor, ocupând penultimul în 2019. Dinamica resurselor de muncă indică
o tendință de scădere continuă, începând cu anul 2014, astfel că, în 2019, valoarea indicelui pentru
județul Brăila a fost de -8,21%, comparativ cu -5,94% la nivel regional și -3,17% la nivel național.
INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE SOCIALE

Infrastructura educațională este oarecum deficitară în mediul rural prin lipsa unităților de
învățământ liceal. Și la nivel județean structura arată predominanța unităților școlare primare și
gimnaziale.
Situația abandonului școlar s-a îmbunătățit în intervalul 2011-2018, pentru toate formele de
învățământ. Cu toate acestea, chiar dacă la învățământul primar și gimnazial se înscrie în media
națională (1,6%) și se situează sub cea regională, pentru învățământul secundar (liceal și profesional)
valoarea înregistrată (3,4%) depășește atât media națională cât și pe cea regională. Rata cea mai
mare de abandon școlar (8,3%) se înregistrează în cazul învățământului postliceal și de maiștri, cu
toate că aceasta se situează sub cele două medii (națională și regională).
Valorile ratei mortalității infantile, indicator al stării de sănătate a populației, sunt ridicate (10,35‰),
atât în raport cu nivelul național, cât și cu cel regional. Valori mari, peste 15‰, caracterizează 13 de
UAT-uri, toate rurale.
Personalul medical este deficitar (1,57 medici/1000 locuitori), județul Brăila, situându-se atât sub
media națională cât și sub cea regională. Între cele două medii există diferențe foarte mari în această
privință, mediul urban beneficiind, la nivelul anului 2019, de 2,13 medici la 1000 de locuitori, în timp
ce mediul rural deține o valoare de numai 0,38 medici la 1000 de locuitori. În mediul rural există
șapte UAT-uri care nu beneficiază de nici un medic (Galbenu, Racovița, Roșiori, Salcia Tudor,
Stăncuța, Surdila Greci, Vișani).
Asistența socială asigurată populației vârstnice este reprezentată în județul Brăila de cămine pentru
persoane vârstnice publice (capacitate totală 504 locuri) și cămine pentru persoane vârstnice
administrate de furnizori privați (capacitate 280 locuri). În afara centrelor pentru persoane vârstnice,
în județul Brăila mai există și o serie de alte facilități sociale cu servicii licențiate, ce se adresează
copiilor în situații de risc, persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței în familie etc.
Infrastructura culturală este dezvoltată cu precădere în localitățile urbane, municipiul Brăila fiind
principalul centru cultural al județului. Între localitățile rurale ce dispun de instituții culturale pot fi
menționate comunele Berteștii de Jos, Chiscani, Salcia - Tudor (Biblioteci, cămine culturale) Frecăței,
Gemenele Tufești, Unirea (case de cultură), Zăvoaia (muzeu etnografic), Vădeni (Casa memorială
Panait Istrati), Bărăganu (Expoziție de etnografie, Expoziție permanentă), Grădiștea (Casa Fănuș
Neagu).
77
ZONE MARGINALIZATE
Populația urbană care trăiește în zone marginalizate se ridică la un procent de 3,05% la nivel
județean. Ponderea cea mai mare a populației urbane care trăiește în zone marginalizate aparține
orașului Ianca (10,6%). Un număr de 15 de UAT-uri se încadrează în definiția marginalizării rurale,
dar 3 dintre acestea (7,5% dintre UAT-urile rurale) prezintă o marginalizare severă (Ciocile, Roșiori,
Ulmu).
5.2. EVIDENȚIEREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ȘI A PRIORITĂȚILORDE

INTERVENȚIE
Principalele disfuncționalități identificate în analiză și potențialele priorități de intervenție pentru
eliminarea / diminuarea acestora sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:
DISFUNCȚIONALITĂȚI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE
• Mărime demografică mică (peste 40% dintre • Măsuri de a stabiliza populația și a revigora
UAT-uri având o populație de sub 3000 de zona din punct de vedere demografic, prin
locuitori) investiții atât în ceea ce privește
• Densitate relativ scăzută a populației (sub 30 infrastructura (infrastructura deficitară se
loc/kmp) corelează cu depopularea și îmbătrânirea
populației), dar mai ales revitalizarea
• Evoluție descendentă a populației în intervalul economică și ridicarea calității vieții
2009-2019 (sub -10%)
• Valori scăzute ale ratei natalității (sub 7 ‰) • Acordarea de facilități populației tinere care
dorește să se stabilească în aceste UAT-uri.
• Încurajarea natalității prin măsuri locale (în
lipsa unei politici demografice dedicate la
nivel național)
• Rată medie a mortalității ridicată (peste 20 ‰) • Asistență medicală adecvată
• Informarea populației privind riscurile asupra
sănătății
• Rata medie a sosirilor scăzută (sub 12 ‰) și rata • Stabilizarea populației prin crearea de locuri
medie a plecărilor ridicată (peste 20 ‰) de muncă (mai ales în sectoarele non agricole
• Crearea centrelor teritoriale de reconversie
profesională.
• Centre de consultanță pentru șomeri în
vederea obținerii sprijinului financiar pentru
înființarea unor IMM-uri.
• Bilanț total al populației negativ (valori sub -15 • Încurajarea natalității prin măsuri locale (în
‰) lipsa unei politici demografice dedicate la
• Declin demografic pronunțat (ritm mediu anual nivel național)
de creștere sub -1,5%) • Crearea de locuri de muncă (în sectorul
secundar și terțiar) prin atragerea de
investiții, astfel încât sa poată fi atrasă
populație tânără
• Ponderi reduse (sub 14%) ale populației tinere • Încurajarea natalității prin măsuri locale (în
(perspective demografice de scădere continuă a lipsa unei politici demografice dedicate la
78
populației) nivel național)

• Îmbătrânirea populației • Atragerea de populație tânără cu un potențial
demografic ridicat
• Asigurarea unor servicii medicale și sociale
specifice pentru populația vârstnică.
• Pondere mare a celor care au absolvit doar studii • Prevenirea abandonului școlar
primare și gimnaziale, pondere redusă a • Încurajarea populației tinere pentru a urma o
populației cu studii superioare formă superioară de învățământ.
• Acordarea de burse pentru cei care urmează
învățământul superior cu obligativitatea
reîntoarcerii după absolvire (pentru o
perioadă de cinci ani).
• Valori mari ale ratei mortalității infantile (peste • Informarea populației privind riscurile pentru
15‰) sănătate
• Lipsa asistenței medicale primare și personalul • Informarea mamelor privind riscurile pentru
medical deficitar sănătate ale copiilor de sub 1 an
• Asigurarea unor servicii medicale și sociale
specifice pentru populația vârstnică
• Completarea infrastructurii sanitare, în
special a celei de bază, prin acordarea de
facilități medicilor care doresc să deschidă
cabinete medicale în zone dezavantajate.
• Existența zonelor marginalizate urbane și rurale • Realizarea unor programe de sprijinire a
comunităților marginalizate (urbane și rurale)
printr-o ofertă adecvată de locuri de muncă și
prin monitorizarea populației școlare (pentru
prevenirea abandonului școlar)
79

Partea I 2 Structura Socio-Demografica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea I 2 Structura Socio-Demografica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila

Partea I. Analiza situației existente – 2. Structura socio-demografică

PARTEA I: ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

Contract de prestări servicii nr. 306 / 08.12.2020

ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

Direcția pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism

Elaborator actualizare PATJ Brăila:

Colectiv de elaborare a documentației privind actualizarea P.A.T.J. BRĂILA

ETAPA A V-A: REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI PATJ

dr. urb. arh. Niculae Tarălungă

Elaboratori de specialitate în domeniul

dr. urb. arh. Sorina Racoviceanu,

Elaboratori de specialitate în domeniul

dr. geograf Ilinca-Valentina Stoica,

dr. geograf Daniela Zamfir,

S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A

Coordonator contract, adjunct

urb. Daiana Ghintuială

Întocmire cartograme GIS

geogr. Alexandru Obretin

FIGURA 1. PONDEREA POPULAȚIEI URBANE – CONTEXT REGIONAL (%)

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

1. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ȘI POTENȚIALUL DEMOGRAFIC

1.1. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A POPULAȚIEI

TABEL 1. MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ A JUDEȚULUI-ÎNCADRARE ÎN PROFIL REGIONAL

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

FIGURA 2. MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ, 2019

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

1.2. EVOLUȚIA POPULAȚIEI

FIGURA 3. EVOLUȚIA POPULAȚIEI LA RECENSAMINTE (NUMĂR LOCUITORI), 1948-2011

FIGURA 4. EVOLUȚIA POPULAȚIEI (NUMĂR LOCUITORI), 2009-2019

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

1.3. DINAMICA POPULAȚIEI

FIGURA 5. RATA MEDIE A NATALITĂȚII (%), 2009-2019

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

FIGURA 6. NĂSCUTI VII PE GRUPELE DE VÂRSTĂ ALE MAMEI, MEDIE 2009-2019

10.83% 10.82% sub 15 ani

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

TABEL 2. SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE, MEDIE 2009-2019

TOTAL (ANI) URBAN (ANI) RURAL (ANI)

Ambele sexe M F Ambele sexe M F Ambele sexe M F

74,48 70,42 78,74 75,17 71,27 79,12 72,89 68,71 77,76

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

FIGURA 8. RATA MORTALITĂȚII GENERALE (%), 2009-2019

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

FIGURA 9. BILANȚUL NATURAL (‰) – CONTEXT REGIONAL ȘI NAȚIONAL, 2009-2019

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

FIGURA 10. BILANȚUL NATURAL AL POPULAȚIEI (%), 2009-2019

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

RATA DE CREȘTERE NATURALĂ

FIGURA 11. INDICELE DE VITALITATE (%), 2009-2019

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

FIGURA 12. RATA DE CREȘTERE NATURALĂ (%), 2009-2019

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI

FIGURA 13. RATA MEDIE A SOSIRILOR (%), 2009-2019

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

FIGURA 14. RATA MEDIE A PLECĂRILOR (%), 2009-2019

Sursa datelor: Baza de date TEMPO INS

FIGURA 15 EVOLUȚIA BILANȚULUI MIGRATORIU

BILANȚUL TOTAL AL POPULAȚIEI

FIGURA 16. BILANȚUL MIGRATORIU MEDIU (%), 2009-2019