2 - Patrimoniul Construit, Peisaje

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila
Studiul de fundamentare: Patrimoniul construit, peisaje

SERVICII DE ELABORARE A DOCUMENTAȚIEI PRIVIND

ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A
TERITORIULUI JUDEȚEAN - P.A.T.J. BRAILA
ETAPA I- Studiu de Fundamentare:
Secțiunea 2 – Patrimoniul construit, peisaje
SF 1: SF 2: SF 3:
Localizarea Patrimoniul Rețeaua de
geografică, cadrul construit, peisaje localități
natural, mediul,
zonele de risc
SF 8:
SF 4:
Zonificarea
teritoriului și Infrastructurile
contextul tehnice majore
suprateritorial
PATJ Brăila
SF 7: SF 6: SF 5:
Structura Căile de Structura socio-

activităților comunicație și demografică
economice transport
Beneficiar: Județul Brăila

Francisk Iulian Chiriac, Președintele Consiliului Județean
Marian Rusu, Arhitect Șef
Elaborator:
Asocierea S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A., Lider de Asociere
S.C. IHS Romania S.R.L., Asociat
Ioana Ivanov,
urbanist
Partener
Sorina Racoviceanu,
dr. arh-urbanist
Director
Elaboratori de Specialitate
Elaboratori de specialitate în
domeniul patrimonial construit,
peisaje
Arh. Catalina Preda

dr.arh/urb Niculae Taralunga
S.C. I.H.S.
Romania
SRL
Elaboratori de specialitate în
domeniul amenajării teritoriului și
urbanism
dr. arh. Sorina Racoviceanu, specialist

urbanist
dr. arh/urb Niculae Taralunga
S.C. CIVITTA Specialiști GIS

Strategy &
dr. urb. Reinhold Stadler
Consulting
S.A
urb. Ana Maria Dragomir
urb. Horjan Bianca
urb. Ioana Ivanov

șef proiect,
S.C. CIVITTA Strategy & Consulting
S.A
urb. Daiana Ghintuială

Conducerea
coordonator tehnic,
proiectului
S.C. CIVITTA Strategy & Consulting
S.A
dr. arh. Niculae Țarălungă,

coordonator echipă de elaborare a
documentației PATJ, S.C. I.H.S.
Romania SRL
Mai 2021
2
CIVITTA – IHS ROMANIA / Mai 2021
CUPRINS
CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE FUNDAMENTARE .............................................................................. 7

DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIA T ..................................................................................................... 8
1. PATRIMONIUL CONSTRUIT. A NALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE .......................................................... 9
1.1. Scurt istoric privind patrimoniul și peisajul cultural al județului Brăila .................................. 9
1.1.1. Evoluția teritoriului județului / evoluție istorică generală .............................................. 9
1.1.2. Evoluția localităților urbane și rurale .........................................................................11
1.2. Monumente si ansambluri de arhitectura, monumente și situri arheologice ........................17
1.3. Infrastructura culturală ................................................................................................26
1.4. Evenimente și activități culturale ...................................................................................26
2. CADRUL NATURAL ȘI PEISAJUL ..................................................................................................... 27
2.1. Cadrul legal și metodologia de abordare a peisajului ........................................................27
2.2. Identificarea și analiza peisajului prin prisma documentației PATJ ......................................29
3. IDENTIFICAREA ȘI DESCRIEREA FACTORILOR CE COMPUN PEISAJUL ............................................................ 34
3.1. Analiza factorilor abiotici..............................................................................................34
3.1.1. Structura .................................................................................................................34
3.1.2. Utilitatea .................................................................................................................37
3.1.3. Schimbarea / vulnerabilitatea .....................................................................................37
3.2. Analiza factorilor biotici ...............................................................................................38
3.2.1. Structura .................................................................................................................38
3.2.2. Utilitatea .................................................................................................................51
3.2.3. Schimbarea / vulnerabilitatea .....................................................................................51
3.3. Analiza factorilor antropici ...........................................................................................52
3.3.1. Structura .................................................................................................................52
3.3.2. Funcționalitatea........................................................................................................53
3.3.3. Schimbarea /vulnerabilitatea ......................................................................................53
3.4. Distribuția spațială integrată.........................................................................................54
3.4.1. Grupe de factori ce contribuie la definirea unităților de peisaj .........................................54
3.4.2. Evaluarea peisajului...................................................................................................55
3.4.3. Fișe și imagini ale unităților de peisaj ...........................................................................57
3.5. Sinteza caracteristicilor unităților de peisaj .....................................................................79
4. CONCLUZII, PROBLEM E, DISFUNC ȚIONALITĂȚI ȘI TENDINȚE .................................................................... 82
4.1. Aspecte cu caracter general..........................................................................................82
3
4.2. Probleme și disfuncționalități........................................................................................83

4.3. Scenarii sau tendințe de dezvoltare integrată ..................................................................84
4.4. Recomandări pentru eliminarea / diminuarea disfuncționalităților .....................................86
4.4.1. Patrimoniul construit.................................................................................................86
4.4.2. Peisaje ....................................................................................................................89
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................... 92
A NEXE ....................................................................................................................................... 93
Anexa 1: Hărți Istorice și administative....................................................................................93
Anexa 2: Lista Monumetelor Istorice conform LMI 2015 .......................................................... 116
Anexa 3: Repertoriul Arheologic Național – județul Brăila ........................................................ 122
Anexa 4: Harta siturilor arheologice din județul Brăila ............................................................. 133
Anexa 5: Infrastructura culturală și evenimente...................................................................... 134
Anexa 6: Tipologii planimetrice tradiționale........................................................................... 139
Anexa 7: Cadrul general privind conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural
construit în România .......................................................................................................... 142
Anexa 8: Descrierea arilor naturale protejate ......................................................................... 145
Anexa 9: Album categorii monumente .................................................................................. 157
4
LISTA DE FIGURI
FIGURA 1. Distribuția spațială a monumentelor cuprinse în LMI 2015 ..........................................21
FIGURA 2. Densitatea monumentelor cuprinse în LMI 2015 per U.A.T..........................................22
FIGURA 3. Harta monumentelor de arheologie.........................................................................23
FIGURA 4. Harta monumentelor de arhitectură ........................................................................24
FIGURA 5. Harta monumentelor de for public, memoriale .........................................................25
FIGURA 6. Compoziția formelor de relief .................................................................................31
FIGURA 7. Compoziția structurii solurilor .................................................................................32
FIGURA 8. Distribuția spațială a siturilor naturale protejate la nivel regional .................................45
FIGURA 9. Distribuția spațială a siturilor naturale protejate la nivelul județului Brăila ....................47
FIGURA 10. Repartiția suprafețelor ocupate de păduri (ha) anul 2020..........................................49
FIGURA 11. Harta Unităților de peisaj .....................................................................................57
LISTA DE TABELE
Tabel 1. Lista monumentelor istorice (LMI 2015) din județul Brăila - Tabel Centralizator.................18
Tabel 2. Grupele de analiză a peisajului / unități de peisaj per unități de relief ..............................32
Tabel 3. Habitate de interes comunitar identificate în judeţul Brăila ............................................39
Tabel 4. Specii de vertebrate inventariate................................................................................41
Tabel 5. Situaţia privind starea de conservare a vertebratelor inventariate pentru judeţul Brăila .....42
Tabel 6. Arii naturale protejate de inters național .....................................................................42
Tabel 7. Arii de protecţie specială avifaunistică.........................................................................43
Tabel 8. Situri de importanță comunitară ................................................................................44
Tabel 9. Grupele de analiză a peisajului / unități de peisaj per unități de relief ..............................54
Tabel 10. Evaluarea unităților de peisaj ...................................................................................55
Tabel 11. Distribuția factorilor abiotici/biotici per unitate de peisaj .............................................79
Tabel 12. Distribuția factorilor abiotici/antropici per unitate de peisaj .........................................80
Tabel 13. Caracteristici cumulate per unitate de peisaj ..............................................................80
Tabel 14. Contribuția valorii de peisaj la dezvoltarea culturală ....................................................80
5
6
CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE

FUNDAMENTARE
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila are, în conformitate cu articolul 42 din cadrul Legii
350/2001, un caracter director reprezentând distribuția spațială a programului de dezvoltare socio-
economică a județului Brăila și este elaborat în coordonare cu planurile ierarhic superioare, fiind în
acela și timp obligatoriu pentru planurile urbanistice generale și zonale realizate pentru UAT-urile
componente județului.
În contextul legal și în corelare cu atribuțiile ce-i revin conform art. 21 si 22 din Legea nr.350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Consiliul Județean Brăila a solicitat, în sensul
coordonării activității în acest domeniu la nivel județean, actualizarea documentației PATJ Brăila.
Etapele de elaborare a documentației PATJ Brăila solicitate prin caietul de sarcini sunt următoarele:
Etapa I-a: Studii de fundamentare cu caracter analitic și prospectiv; Etapa a II-a: Partea 1-a a PATJ,
cuprinzând analiza situației existente și Partea a 2-a, cuprinzând diagnosticul prospectiv și general;
Etapa a III-a: Partea a 3-a PATJ - Strategia de dezvoltare teritorială a județului și Partea a 4-a PATJ;
Etapa a IV-a: Documentația pentru obținerea avizelor; Etapa a V-a: Redactarea finală a documentației
PATJ cu introducerea tuturor observațiilor din avizele / acordurile obținute și integrarea
documentației în GIS.
Prezentul Studiu privește secțiunea Patrimoniul construit, peisaje și se încadrează în cele opt studii
de fundamentare agreate împreună cu Autoritatea Contractantă:
SF 1 Localizare geografică, cadrul natural, mediul și zonele de risc

SF 2 Patrimoniul construit și peisajul
SF 3 Rețeaua de localități
SF 4 Infrastructura tehnică majoră
SF 5 Structura socio-demografică
SF 6 Căile de comunicație și transport
SF 7 Structura activităților economice
SF 8 Zonificarea teritoriului și contextul teritorial interjudețean, regional, național
Din punctul de vedere al structurii documentului, studiul de fundamentare, a fost elaborat conform
prevederilor art. 20 din Ordin 233/2016 al MDRAP, abordând următoarele aspecte:
• delimitarea obiectivului studiat
• analiza critică a situației existente
• evidențierea disfuncțiilor și priorități de intervenție
• propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților
• prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare
Cele opt studii de fundamentare, conținând piese scrise și piese desenate, sunt susținute de baza de
date realizată în sistem GIS și materializată spațial prin hărți, în scopul identificării
disfuncționalităților teritoriale și punerii în valoare a elementelor existente ce susțin dezvoltarea
socio-economică a comunităților locale.
7
DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT
In conformitate cu Caietul de Sarcini, Capitolul Patrimoniul construit și Peisajul cuprinde date și

reprezentări spațiale privind tipologia peisajului cultural la nivelul județului Brăila (valorile
patrimoniului cultural material și imaterial), patrimoniul construit protejat: monumente istorice,
clasificarea monumentelor istorice, monumente și situri arheologice, monumente, ansambluri și
situri de arhitectură, clădiri memoriale, monumente și ansambluri de artă plastică și valoare
memorială, zone istorice rurale și urbane.
Analiza critică a situației existente cuprinde date, analize și reprezentări spațiale privind valorile de
patrimoniu construit (în conformitate cu LMI 2015), patrimoniu natural și de tipologie a peisajului
cultural din județul Buzău. Patrimoniul material/construit cuprinde monumente în conformitate cu
categoriile valorice cuprinse în Legea 422/2010:
• Arheologice – categoria I (situri, așezări, așezări fortificate, necropole);
• Arhitectură – categoria II (biserici, mânăstiri, clădiri publice administrative, de învățământ,
clădiri industriale, conace, case);
• Monumente de for public, memoriale și funerare – categoria III-IV, (monumente/placă eroi,
bust, cimitir, casă memorială, cruci).
În completarea studiului, este atașat în final un album cu fotografii și planuri de siuație pentru fiecare
din categoriile valorice menționate.
Secțiunea Peisajul analizează situația existentă referitoare la inventarierea și starea peisajelor din
ansamblul teritoriului județului Brăila în contextul articolului 6 din Convenţia europeană a peisajului,
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, ratificată prin Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 și publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002.
8
1. PATRIMONIUL CONSTRUIT. ANALIZA CRITICĂ A

SITUAȚIEI EXISTENTE
1.1. SCURT ISTORIC PRIVIND PATRIMONIUL ȘI PEISAJUL CULTURAL

AL JUDEȚULUI BRĂILA
1.1.1. EVOLUȚIA TERITORIULUI JUDEȚULUI / EVOLUȚIE ISTORICĂ GENERALĂ
Județul Brăila este situat în SE României, în Câmpia Română, cuprinde și Insula Mare a Brăilei, se
învecinează cu județele Vrancea și Galați la N, Tulcea la E,Constanța și Ialomița la S și Buzău la V ,fiind
reînființat ca unitate administrativă prin Legea nr.2/1968.
Așezarea sa geografică într-o zonă de câmpie și în lungul unui curs important de fluviu - Dunărea, a
făcut ca acest teritoriu să fie populat încă din perioada Paleoliticului, ulterior existând urme de
locuire și din Neolitic, Epoca Bronzului și Epoca Fierului.
Locuirea geto - dacică și cea daco - romană, la hotarele sale de răsărit fiind Dobrogea cu importante
cetăți – centre militare și de comerț renumite în antichitate(Troesmis,Vicina/Noviodunum,
Dinogetia),perioada bizantină (sec. XI) în care Thema Paristrion se întindea și pe malul stâng al
Dunării pe teritoriul Brăilei de astăzi, sunt succedate de urme arheologice din perioada medievală
(sec. XIII-XVI), în secolele următoare (XVIII-XIX) având loc o locuire mai intensă a văilor Călmățuiului,
Buzăului și Dunării, când încep să fie atestate numeroase localitățile rurale .
În sec. XIX și prima jumătate a sec. XX, are loc o importantă populare a Câmpiei Brăilei, fie datorată
crescătorilor de oi ardeleni care se stabilesc în această arie , fie prin împroprietărirea țăranilor cu
pământ în decursul anilor 1864, 1881, 1921, 1945. În componența actuală a județului se regăsesc 4
localități urbane - 1 municipiu, reședință de județ (Brăila), 3 orașe (Făurei, Ianca, Însurăței) și 40 de
localități rurale, comune cu 130 de sate.
Ca unitate administrativă, Județul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în sec. XV, în
anul 1481, când domnitorulștefan cel Mare se adresează ”tuturor boierilor mari și mici și tuturor
judecilor și tuturor judecătorilor și tuturor săracilor de la mic până la mare, din tot ținutul Brăilei, să-l
sprijine pe Mircea ca sa- și dobândească baștina sa, Țara Românească”. Un act mult mai important
prin datele ce le furnizează este actul domnitorului Vlad Călugărul ( 1425-1495) din 31 iulie 1497 dat
Mânăstirii Snagov, în care sunt precizate veniturile domnești din principalele produse ale economiei
județului (grâul,din care Domnia încasa “găletăritul”, ceara și mierea din care se încasa zeciuiala
precum și brânza, cașcavalul și porcii din care deasemenea se lua dijma domnească).Toate aceste
venituri ale domniei sunt date mânăstirii Snagov, odată cu vămile ce urmau să fie încasate de la
negustorii ce făceau comerț și cu ”caii de la cnezii din acel județ al Brăilei, care se cad să fie domnești,
de la cnezii care mor”.
În decursul timpului, județul trece prin reorganizări teritoriale , cu denumiri specifice fiecărei etape:
sub Basarab I ( 1270-1351) în Estul Țării Românești se formeaza județul Brăila,mărginit la Nord de
Siret, la V de județele Slam Râmnic și Buzău iar la Sud de Ialomița,cu capitala la Brăila care se va
transforma dintr-un sat într-un târg, datorită poziției sale geografice dar și importanței economice a
schimburilor de mărfuri ce aveau loc.
Orașul este menționat pentru prima dată într-un document oficial - tratatul de comerț încheiat de
voievodul Țării Românești Vlaicu Vodă (1325-1377) cu negustorii brașoveni la 20 ianuarie 1368 –
când este confirmată păstrarea tuturor libertăților pe care le-au avut din vechime „în țara noastră
9
muntenească”, hotărând scutirea de vamă pentru mărfurile care vor apuca...”per viam Braylam”/pe
drumul Brăilei.
Până în anul 1540 când județul Brăila devine raia turcească – teritoriu aflat sub administrație
otomană cuprinzând atât cetatea / orașul Ibrail cât și teritoriul adiacent anexat doi ani mai târziu - ce
avea 55 de sate și siliști (parte din fostul județ ce a rămas liberă și a continuat să existe ca unitate
administrativă a Țării Românești).
1610 28 mai, județul apare în documentul dat de voievodul Radușerban, prin care întărește
Mitropoliei satele Vărăști, Perieți, Călugăreni și balta Ciulnița aflătoare în județul Brăila.
În timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), județul Brăila este contopit cu județul Râmnicu
Sărat/Slam Râmnic, formând o singură unitate administrativă.
Harta Stolnicului Cantacuzino (1700) este prima hartă pe care este marcată delimitarea raialei, orașul
Brăila dar și localități rurale ca Baldovinești, Făurei, Măxineni, ce se regăsesc și astăzi pe teritoriul
județului.
După încheierea războiului ruso-turc(1828-1829) prin pacea de la Adrianopol(1829), județul Brăila
intră sub administrare românească când a luat ființă Isprăvnicia. După 1829, Brăila devine cel mai
important port maritim de pe Dunăre al Țării Românești, pentru ca în 1836, prin Decret domnesc să
se instituie regimul de porto-franco.
1831- în urma aplicării Regulamentului Organic, Isprăvnicia avea să fie înlocuită cu Ocârmuirea,
teritoriul județului cuprinzând un număr de peste 40 de sate, majoritatea lor provenind din fosta
raia.Subordonate direct în cadrul județului, erau cele două subocârmuiri , ale plă și lor Balta și Vădeni.
În anul 1835, profesorul de geografie și istorie Iosif Genilie descrie în lucrarea sa “Geografie istorică,
astronomică, naturală și civilă - a continenteleor in general și a României în parte” descrie astfel
județul :”...acest județ este cel mai câmpos, cu mulțime de bălți pline de peșci și insule multe pe
marginea Dunării și se subptîmparte în 3 plase: plasa Bălților S. Vizirii, plasa Bălții S. Scorțarii vechi și
plasa Bădenilor S. Scorțari”.
Prefectura Județului Brăila, apare ca urmare a “Legii organizării administrativ-teritoriale a țării”/
aprilie 1864 din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, (1820-1873), este condusă de un prefect cu
un aparat de lucru format din directorul prefecturii, biroul administrativ, serviciul tehnic și serviciul
sanitar (în perioada până în anul 1940). Aplicarea Legii rurale din 25 august 1864 a însemnat
începutul măsurătorilor la mo și ile boierilor din județ, în anul 1865 Prefectura constatând doar o mo
și e măsurată și existența a încă 41 de mo și i nemăsurate.
Perioada antebelică este ilustrată în “Atlasul căilor de comunicație al Județului Brăila „(1897), când
județul era împărțit în 2 plă și (plasa Vădeni , cu reședința la Silistraru și plasa Balta cu reședința la
Viziru).
La începutul sec. XX teritoriul cu numărul și denumirea plă și lor se modifică, în anul 1920 erau 4
plă și – Călmățuiul, Ianca, Silistraru și Viziru, ulterior devenind în perioada interbelică 5 plă și cu
132 de sate, prin divizarea plă și i Călmățuiul în plasa I.I.C. Brătianu și plasa Vădeni.
Perioada de dezvoltare cea mai importantă a județului poate fi considerată perioada interbelică.
Suprafața sa cuprindea în proporție de 58%-94% suprafață agricolă , cu culturi de cereale și de
plante tehnice, pomi fructiferi, viță de vie dar dezvoltarea importantă economic s -a datorat
portului - porto franco din secolul trecut, de unde se exportau cereale dar și produse industriale
ale industrei textile, metalurgice sau lemnului. Clădiri de bănci, de locuit, clădiri publice sau clădiri
industriale se ridică în această perioadă, formând zestrea arhitecturală a unui ora ș ce continua
efervescența constructivă de la sfâr și tul sec. XIX.
6 Septembrie 1950/19 septembrie 1952 - februarie 1968, județul este desființat în 1950, sunt
înființate regiunile, între 1950-1952 a fost constituită regiunea Galați, teritoriul fostului județ este
10
înglobat regiunii, din regiune făcând parte a raioanele Brăila, Călmățui (1952-1956) și raioanele
Brăila, Făurei (1960-1968).
16 Februarie 1968/Legea nr.2 - decembrie 1989, sunt reînființate județele iar denumirea este de
Județul Brăila, condus de Comitetul executiv și de un președinte, un prim-vicepreședinte,
vicepreședinții și de un secretar.
Martie 1990 - până în prezent, Prefectura Județului Brăila este condusă de un prefect și un
subprefect, numiți de Guvernul României, iar în planul funcționării serviciilor administrativ-
teritoriale de interes județean, Consiliul Județean Brăila este condus de un președinte și doi
vicepreședinți, ale și de către consilierii județeni din rândul acestora, consilieri județeni care sunt
ale și de cetățenii cu drept de vot din județul Brăila.
Reședința județului se află în municipiul Brăila iar celelalte localități urbane ale județului sunt
orașele Făurei, Ianca, Însurăței.
Anexa 1 cuprinde hărțile istorice și administrative care fac referiri la județul Brăila.
1.1.2. EVOLUȚIA LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI RURALE

MUNICIPII
Brăila a ocupat întotdeauna un loc privilegiat între localitățile urbane din România - ca vechime este
al treilea oraș fiind atestată documentar la 20 ianuarie 1368, după cele două așezări feudale, capitale
ale Țării Românești - Câmpulung - Muscel (1292) și Curtea de Argeș(1330); prezintă o continuitate a
locuirii începând cu sec. XIV iar evoluția sa poate fi observată în structura urbană - o primă etapă cu o
dezvoltare spontană, organică până în anul 1830,modernizarea prin intervenția realizată a planului
de sistematizare definitivat de Maiorul R. Borroczyn urmată de extinderea în etape, pe baza unui plan
prestabilit, ce păstrează structura existentă.
Textura urbană se păstrează în întreaga sa complexitate, cu o importantă zestre arhitecturală ridicată
în sec. XIX până la mijlocul sec. XX, care completează valoarea urbanistică a orașului, fiind unul dintre
puținele orașe pe care se poate urmări evoluția atât istorică, urbanistică cât și economică în perioada
modernă cu un centru istoric unic ca valoare pentru istoria urbană a acestei perioade din România.
Astăzi localitate cu rang de municipiu, Brăila apare sub numeroase denumiri încă din sec. XIV, în anii
1350, 1325-1330 în documente spaniole (cu denumirea Drinago în Libro del conoscimiento sau în
hărțile catalane),Brayla în privilegiul de comerț acordat negustorilor brașoveni în anul 1368, Breil în
sec. XV, Ibrail (în timpul administrației otomane după 1540) sau Proilava în documente scrise în limba
slavonă.
Vestigiile arheologice atestă locuirea acestui spațiu încă din perioada Neoliticului mijlociu și superior
aparținând culturilor Boian-Giulești și Gumelnița, așezări și necropole descoperite în cartierul Brăilița,
între terasa Dunării la E și vechea terasă a Siretului, Vadul Turcului și Vadul Baldovinești la N, unde se
regăsesc și urme arheologice din Epoca bronzului timpuriu și mijlociu. Secolele XI-XVI sunt ilustrate
de zona fostei Cetăți a Brăilei pentru ca din secolele următoare(XVI -XIX), să existe în zona fostei
Mitropolii a Proilavei (cartierul Biserica Veche) o așezare și o necropolă, demonstrând continuitatea
locuirii în acest teritoriu.
Brăila devine în sec. XV punctul terminus a numeroase drumuri comerciale statornicite de negustorii
brașoveni ( cel ce trecea prin pasul Branului pe valea Dâmboviței, numit de la început drumul Brăilei,
apoi cel de pe valea Buzăului, pe Valea Prahovei și apoi a Ialomiței sau pe Valea Teleajenului) iar
toate privilegiile comerciale acordate brașovenilor arată importanța orașului, întâietatea sa față de
celelalte așezări ale Țării Românești. Semnalată de istoricul bizantin Chalkokondylas, importanta
activitate comercială caracterizează Brăila drept “cel mai de seamă oraș al domnitorului”
11
caracterizare susținută în perioada interbelică și de istoricul Nicolae Iorga „...Brăila concentra în acea
epocă tot comerțul Dunării de Jos ca o adevărată metropolă a Dunării, după decăderea Chiliei”.
Ocupată de turci în 1540, Brăila își păstrează vechiul său nume, pronunțat însă Ibrail, având în
continuare importanța economică din perioadele istorice anterioare, când și malul stâng al Dunării,
cu portul Brăila, faceau parte din acea diviziune administrativă bizantină, Thema Paristrion.
Perioada ocupației otomane a însemnat și consolidarea poziției orașului din punct de vedere
strategic prin realizarea unor puternice fortificații - „ordu kalesi”/cetate armată, „serhat”/cetate de
margine, aceasta rezistând în numeroasele războaie antiotomane. Imaginea sugestivă a cetății la sfâr
și tul sec. XVIII o regăsim în planul realizat de ofițerul de Stat Major austriac Johann von Vermatti în
timpul războiului austro-ruso-turc din anii 1789-1791, în sec. XIX fiindu-i aduse substanțiale
îmbunătățiri de către autotitățile otomane pentru mărirea capacității defensive . Comerțul continuă
să se dezvolte, fiind păstrate vechile legături comerciale cu negustorii transilvăneni, devine și un
important centru meșteșugăresc, din sec. XVIII existând alături de port și un șantier naval.
În anul 1812 turcii fortifică în secret cetatea, aceasta devenind cea mai puternică cetate de la
Dunărea de Jos, fiind descrisă de către Constantin C. Giurescu cu “un aspect falnic, impunător ;bine
apărată și bine aprovizionată, putând rezista și unui asediu îndelungat”. Cu toate acestea, cetatea
este cucerită de ruși la 17 iunie 1828, în octombrie 1828 zidurile cetății erau deja dărâmate pe
jumătate și pe 5 februarie 1831 lucrările fiind complet finalizate.
Anul 1829, după pacea de la Adrianopol, orașul împreună cu teritoriul raialei Brăila revine la Țara
Românească. Printre prevederile tratatului era și aceea prin care ...”orașele turcești așezate pe malul
stâng împreună cu fortificațiile lor vor fi restituite Valahiei ”...iar fortificațiile ce existau mai înainte pe
acest mal nu vor mai putea fi niciodată refăcute”. O primă măsură de înfrumusețare a orașului se
realizează prin prima variantă de plan urbanistic , întocmită de Riniev, în vigoare în anul 1830.
Brăila devine un nou oraș prin grija Ocârmuitorului județului,Ioan Slătineanu, care împreună cu
Maiorul Rudolph von Borroczyn întocmește un proiect de înfrumusețare a urbei în anul 1834 , proiect
prin care se trasează liniile directoare ale dezvoltării orașului;în centru se înființează piața orașului de
unde porneau străzile principale, cu un bulevard la margine ce închidea orașul într-un arc de cerc,
asemenea cetății ce fusese distrusă. Deja în anul 1840 imaginea specifică, personalitatea orașului
care ajunge până în perioada contemporană,era conturată prin reperele realizate în perioada
medievală și elementele noi introduce de planul urbanistic :
• ultima incintă a cetății devine limita orașului(transformată în bulevard), dublată de fostulșanț
al cetății - principiu urbanistic important, de fixare a perimetrului orașului;
• porțile fostei cetăți devin porțile de intrare în oraș ale drumurilor comerciale importante
(Drumul Silistrei / Poarta Pandurului, Drumul Bucureștilor / Poarta cea Mare, Drumul Iașului /
Poarta Galaților), harta Borroczyn având deja o ierarhizare a rețelei stradale prin denumirile
în limba franceză de route/drum sau rue/stradă;
• centrul orașului s-a stabilit în aceea și zonă cu vechiul amplasament , marcat de centrul de
rugăciune al populației musulmane - “mesdijd”(1667), care a fost transformat în biserică
ortodoxă, biserica “Sf. Arhanghel Mihail” în anul 1831;
• axa urbanistică ce avea destinație comercială a fost prelungită către E, legând astfel orașul de
port.
Primul arhitect român al orașului a fost Dimitrie Poenaru care este confirmat prin Decretul nr. 258
din 7 iulie 1859, fiind urmat de Carol Rogusky, Constantin Budeanu, J. Dufour, fiecare dintre aceștia
având preocuparea ca extinderea orașului să se realizeze după planul prestabilit al compoziției
urbane speciale și care era pus în valoare de fondul construit din ce în ce mai elaborat.
Următoarea extindere a orașului pe baza unui plan prestabilit se realizează în anul 1870, prin
repetarea lotizărilor în arcuri de cerc până la noua limită, formată de str. Laterală dublată deșanț.În
12
interiorul acestei ultime extinderi, spațiul urban este structurat de piețe,spații publice amplasate pe
traseul unei axe principale ce face conexiunea cu restul țesutului urban, în mijlocul unui cartier - Piața
Concordia, Piața Luminei, Piața Poporului, Piața Speranței, Piața Nordului iar pe malul Dunării au fost
amplasate alte 2 piețe - Piața Fortunei și Piața Carantinei.
Dezvoltarea economică după eliberarea de sub otomani începe cu amenajarea portului, proiect
semnalat de Ofisul domnitorului Alexandru Ghica în octombrie 1840 ce consta în construirea unui
„ambarcader” ce permitea încărcarea mai multor corăbii la țărm și apărarea portului de inundații. În
oraș sunt prezenți mari negustori dar și agenți consulari ai Angliei, Austrie, Rusiei, Greciei și
Piemontului, ceea ce a dus la înfințarea primelor instituții de susținere și supraveghere a activităților
comerciale din portul Brăila - Tribunalul comercial („a vreo cinci județe din prejur”), Camera de
Comerț și Industrie, Banca de Comerț și societăți de asigurare. Între anii 1884-1886 are loc un amplu
proiect de modernizare a portului, proiecte de antrepozite, cheiuri și magazii de grâne cu silozuri
fiind executate de Direcția Generală a Căilor Ferate unde Anghel Saligny erașef de serviciu.
După Unirea Principatelor, odată cu instalarea în funcția de arhitectșef al orașului a lui Dimitrie
Poenaru, se poate observa o diversificare a formelor arhitecturale cu un repertoriu decorativ
îmbogățit. Principalul model al arhitecturii comerciale, casa cu prăvălie, primește o expresie nouă, cu
parterul având vitrine largi iar etajul devine înnobilat cu elemente de plastică arhitecturală specifică
curentului eclectic - parament cu bosaje, coloane adosate, ferestre cu ancadramente bogat decorate
și centrul compoziției fațadei principale un balcon din fier forjat sau cu parapet cu baluștri, accent
necesar ce susține dominanta stilistică a ansamblului. Locuințele de tip aristocratic marcheză peisajul
urban prin volumetria lor, spre sfâr și tul sec. XIX casele marilor negustori de cereale, construite în stil
eclectic dau un aspect occidental străzilor pe care sunt amplasate: ale marilor negustori de cereale
Cottis, Negroponte, Sgardelli, ale marilor mo și eri Christodul Suliotis, Pană sau George Vrăbiescu, a
industriașului Verona și a bancherului Jean M. Chrissovelloni.
Dacă până la mijlocul sec. XIX bisericile existente nu constituiau repere arhitecturale în silueta
orașului, acestea capătă o dimensiune monumentală începând cu deceniul patru al sec. XIX. Biserica
“Sf.Ierarh Nicolae” este ridicată între anii 1835-1838 de către locuitorii de religie ortodoxă de toate
etniile, devine catedrala orașului în 1894, fiind urmată de emblematica biserică greacă “Buna
Vestire”, sfințită la 29 octombrie 1872, cu o arhitectură monumentală, imagine a sintezei dintre
curentul romantic și neoclasicism. În acela și interval de timp construiesc biserici monumentale și alte
comunități din oraș: biserica armenilor „Sf. Maria” (1867-1868), biserica comunității bulgare
„Înălțarea Domnului”(1868-1882) sau biserica comunității evanghelice-germane, ridicată în anul 1885.
Un alt program de arhitectură semnificativ pentru imaginea orașului,program ce decurge din
prosperitatea economică cât și a traficului intens de mărfuri și implicit de călători, este cel al
hanurilor, hanuri negustorești ce apar după 1830, urmate de „cazin” (clădire al cărei parter era
rezervat cafenelei, berăriei și restaurantului) și ulterior de hoteluri - Hotelul St. Petersburg ( 1850),
Hotelul Victoria(1860) sau Hotelul Bristol (1892) și Marele Hotel Francez (1897), clădiri cu
expresivitate volumetrică și estetică a decorației fațadelor, conferită de elementele de plastică
arhitecturală.
Comerțul cu cereale s-a intensificat în primul deceniu al sec. XX datorită creșterii constante a
producției agricole ceea ce a dus și la o creștere a traficului naval, în anul 1911 în portul Brăila intrând
un număr de 7.331 vase fluviale și maritime de mare tonaj.Profiturile obținute în anii de vârf ai
acestui comerț s-au investit de către negustorii brăileni în arhitectura orașului, în casele lor sau în
edificii cu funcțiuni publice.
Dezvoltarea industriei reprezintă un alt punct important al dezvoltării construcțiilor la sfârsit de sec.
XIX- început de sec. XX, apariția morilor mecanice în a doua jumătate a sec.XIX fiind un exemplu.
Morarii Millas și Violattos devin parteneri în anul 1889 pentru ca în anul 1892 Violattos să își
înființeze singur Fabrica Panait Viollattos, construită în anul 1896.
13
Situată în port, clădirea de 6 niveluri impresionează și astăzi prin realizarea tehnică și arhitecturală,
fiind urmată în anul 1911 de Fabrica automată de făină Valerianos & Lykiardopoulos (dată în folosință
în 1912) apreciată a fi cea mai mare și modernă moară din întregul Orient, cu o suprafață de 11000
mp și cinci niveluri.Sfâr și tul de sec. XIX este reprezentat și de ansamblul de clădiri din incinta Fabricii
de bere R. H. Muller, construită în 1873 pentru ca la începutul de sec. XX să se ridică multe din
construcțiile industriale,unicate în acea perioadă, astăzi degradate sau dispărute - Fabrica de celuloză
și stuf și papură (1909)Rizeria Română (cea mai mare fabrică de decorticat orez)(1904), Fabrica de
plăci de gramofoane, prima Fabrică de rolete de oțel, Fabrica de cuie, sârmă și lanțuri Nedelcu P.
Chercea (1908).
Construcțiile publice îmbogățesc imaginea orașului în aceea și perioadă istorică, construcții ce se
regăsesc pe străzile ce pornesc din centrul orașului. Se construiește Palatul Administrativ și
Judecătoresc (1893), Cazarma (1897),clădirea sucursalei Băncii Naționale ( 1885) sau emblematicul
Palat al Societății de Asigurare “Generala” (1910).
Un nou spirit în arhitectura orașului se manifestă și în casele de început de sec. XX, ale
personalităților - Casa Mihail Embericos (1912), Casa Aloman (1912), Casa Andrei B.
Manos(1912),Casaștefănescu ( 1912), Casa Marati (1922), Casa Cristescu (“mijlocitor oficial de
navlu”) și multe alte imobile, unele nefiind clasate individual ca monumente istorice, spirit inovator
în limbajul arhitectural promovat de arhitecți italieni dar și de arhitectulșef al orașului care conduce
politica urbană începând cu anul 1901, Iancu Predinger.
Ca o recunoaștere a valorii sale de patrimoniu, orașul modern al sfâr și tului de sec. XIX - început de
sec. XX, cu specificul său urbanistic și arhitectural, este prezent în Lista Monumentelor Istorice 2015
la categoria Monumente și ansambluri de Arhitectură (II) la categoria sit - Centrul istoric ( sit unic
pentru această perioadă istorică în zona extracarpatică) și 73 de monumente de categoria B (valoare
locală).
ORAȘE
1. Făurei: Localitate declarată oraș la 17 februarie 1968, este între cele mai mici 9 orașe din România
și cel mai mic din Județul Brăila. Numele provine de la un econom de vite Ion Faur, venit de peste
munți și stabilit pe aceste meleaguri în anul 1830, din datele prezentate în monografia comunei, satul
fiind format în jurul anului 1680, când vin din Transilvania păstori cu turmele de oi și își așează târlele,
acesta fiind drumul spre pășunile din bălțile Dunării. O localitate cu numele Faorey apare pe o hartă,
realizată la 1785 pentru uzul armatelor austriece. În anul 1835 pe Harta rusă apar două așezări:
Făureiul Vechi (înglobată în 1858 în cadrul satului Surdila Greci) și Făureiul Nou actualul Făurei-Sat.
Existența și dezvoltarea sa sunt legate de apariția transportului feroviar. La 13 septembrie 1872 se dă
în folosință linia de cale ferată Buzău-Galați pe care se află stația CFR Făurei. În jurul stației au apărut
locuințe ale personalului gării dar și ale unor negustori, având în vedere amplasarea la răscrucea mai
multor drumuri comerciale (drum de care , al diligențelor de poștă ce a precedat transportul feroviar,
în toponimia locală păstrându-se denumirea Poșta Veche). În anul 1890 localitatea va căpăta statutul
de cătun cu denumirea de Gara Făurei, parte a comunei Surdila - Greci, fiind prezentă în descrierea
sa 1 biserică ridicată în anul 1843 ; până în anul 1924 va aparține de comuna Nisipuri (jud. Rm Sărat)
și apoi de comuna Surdila- Greci, plasa Vădeni.
Denumirile se schimbă în decursul timpului, devenind centru de comună cu numele de Ion I.C.
Brătianu (31.12.1924). Vechiul sat va trebui să- și părăsească vatra datorită inundațiilor, noul
amplasament numindu-se Făureii Noi. În anul 1945, locuitorii se mută din nou, alcătuind un nou sat -
satul Horia.
Important nod de cale ferată, localitatea se află pe traseul care leagă capitala țării de Brăila și Galați
prin Ploiești și Buzău, prima cale ferată de pe teritoriul județului fiind deschisă la 13 septembrie 1872
între Făurei și Brăila - Galați (CF 700) pentru ca la 21 noiembrie 1886 să intre în exploatare traseul
14
Făurei - Țăndărei. Anii 1943 , 1947, 1949 continuă extinderea traseelor de cale ferată ce trec prin
Făurei - Făurei - Urziceni, Buzău - Făurei, Făurei -Tecuci iar anul 1978 reprezintă anul de înființare al
Centrului de testare feroviar Făurei, pentru testarea locomotivelor ( posibil patrimoniu industrial de
clasat în viitor).
Din anul 1948 localitatea va purta denumirea de Filimon Sârbu, din 1950 este reședință de raion din
regiunea Galați pentru ca în anul 1952 să recapete denumirea de Făurei. Din punct de vedere al
patrimoniului arhitectural, orașul nu are obiective cu valoare locală, clădirile fiind în proporție majoră
locuințe colective din anii 70.
2. Ianca: Comună rurală până în anul 1989 când prin Legea nr.2/1989 devine oraș, Ianca era cea mai
mare comună a județului Brăila, incluzând astăzi în cadrul UAT satele Berlești, Gara Ianca, Oprișenești,
Perișoru, Plopu, Târlele Filiu.
Urmele arheologice atestă locuirea încă din perioada sec. IV-III î. Hr cu toate că în cadrul LMI 2015 nu
sunt incluse situri arheologice iar în RAN este menționat 1 sit arheologic - Cruci de piatră in curtea
bisericii (cod RAN 43340.01), acestea fiind datate sec. XVIII-XIX. Cercetările din localitățile
componente ale orașului au condus la descoperirea unor tumuli și așezări în satele Târlele
Filiu ,Berlești, Ianca, Plopu, zone cu potențial arheologic reperat , în care au fost găsite fragmente
ceramice aparținând culturii Sântana de Mureș - zone aflate în pericol de distrugere datorită
lucrărilor agricole, nefiind clasate.
Înființat în anul 1834, satul Ianca este caracterizat ca fiind sat de adunătură, constituit prin
comasarea târlelor, atestat ca și comună rurală prin Legea de organizare a comunelor urbane și
rurale din anul 1864, având un singur sat. Anterior acestei date Ianca este menționat într-un
document din perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, în care locuitorii Brăilei fac plângere
împotriva acestuia pentru că le-a încălcat hotarul (raialei Brăila) „...în zona apei Buzăului și a localității
Yanka”. Sub administrarea comunei se regăseau 2 târle, Salcia și Nicolești, desființate în anul 1889 iar
din anul 1892 devine reședință de plasă, până în 1950. Localitatea era împărțită în 2 părți - Sărățeni
(către E) și Pogonari (viitorul sat Pogoanele Mici), teritoriul său dezvoltându-se pe mo și a unui mare
proprietar - Costache Niculescu - Drugănescu. Trama stradală asigură o percepere coerentă a
ansamblului urbanistic al zonei de locuit, perioada de sfâr și t de sec. XIX - început de sec. XX
reprezintând o perioadă de dezvoltare socială, economică și administrativă ce s-a reflectat și în
construcția de clădiri publice - în comună erau 2școli (de băieți, construită în 1863 și de fete în 1877),
în anul 1878 exista o Fabrică de spirt, 12 mori de vânt și 1 moară cu abur, în 1899 se înființează Gara
Ianca (Plopu) odată cu finalizarea căii ferate Brăila - Buzău, în 1900 oficiul poștal, în 1901 Banca
populară, și în 1904 spitalul rural.
Dezvoltarea industriei continuă și în perioada interbelică, în anul 1929 existând 2 mori cu abur, 1
Fabrică de apă gazoasă și 1 Fabrică de ulei iar în anul 1938 Silozurile, cu suprafața de 27.083mp ce
includeau magaziile cu silozuri de 8000t, centrala electrică și pavilionul cu 4 locuințe.
Perioada socialistă duce la înființarea unității de aviație în anul 1951 iar în 1967 se înființează schele
de extracție la Plopu, Bordei Verde și Oprișenești - arhitectura orașului fiind cea a locuințelor
colective.
Istoria acestei dezvoltări urbane nu este ilustrată prin obiective înscrise în cadrul LMI 2015, orașul
având însă numeroase obiective ce ilustrează arhitectura de factură urbană de la sfâr și tul sec. XIX-
Conacul Drugănescu, fostul Conac Gussi, Casa Zamfir , Casa negustorului Bucșă - și case cu arhitectură
tradițională, cu decorațiuni specifice zonei etnografice a Câmpiei Bărăganului, decorațiuni din lemn la
prispe/(florării) care se regăsesc în zona Sărățeni din Ianca și în satele componente Plopu (cele mai
multe exemple de clădiri de locuit cu calităti decorative - nr. 233, 268, 271, 308, 311, 312), Târlele
Filiu, Perișoru (nr. 260, 262, 360, 381) sau Berlești.
15
Un obiectiv la fel de important este Muzeul Ianca, care în afara colecțiilor tematice (patrimoniu
mobil) include și o casă tradițională țărănească ce ilustrează tipologia locuirii din zona etnografică a
Câmpiei Bărăganului,construită la începutul sec. XX de către Stan Mortu, transferată în anul 2011 din
satul Oprișenești.
3. Însurăței: Numeroasele prezențe arheologice din situl arheologic Popina, punctul “Rubla”(8
monumente )atestă locuirea în acest teritoriu în perioade succesive - Neolitic, Eneolitic, Cultura geto
- dacică până în sec. XVII-XVIII. Amplasată în afara teritoriului raialei/kazalei Brăilei în timpul ocupației
otomane,primele așezări erau situate pe o mare mo și e numită Mușețeanca Mare, ce făcea corp
comun cu Mo și a Viziru, proprietatea lui G. Ipsilanti. După 1864, mo și a Mușețeanca trece în
proprietatea statului și după aplicarea prevederilor Legii de împroprietărire a tinerilor căsătoriți, 508
de “însurăței” au primit pământ în anul 1879 pe Mo și a Mușețeanca, constituind structura
demografică a cătunului Pârdălenii.
În anul 1882, devine comună cu numele de Însurăței, cu administrație proprie, în anul 1898 vetrei
satului adăugându-se încă 440 locuri de casă, ce au constituit Însurățeii Noi, comuna alcătuită din
satele Însurăței și Caragica fiind inclusă în plasa Balta. Perioada interbelică (1922-1923) regăsește
comuna ca parte a plă și i Viziru, cu un singur sat component, Însurăței, iar în anul 1929 are statut de
comună rurală, cu acces la stația de cale ferată aflată la 14 km. În urma referatului Preturii Viziru,
Prefectura Brăila, în conformitate cu Legea administrației locale hotărăște ca Însurășeii sa aibă statut
de comună și la fel și satul Lacu Rezii. După cel de al Doilea Război Mondial, în anul 1950 comuna
include în afară de Lacu Rezii și satul Măru Roșu, devenind reședință de raion al regiunii Galați.
În anul 1951, în Estul comunei, la cca. 3km apare satul Rubla, ulterior denumit Vatra Călmățuiului, cu
locuitori deportați politic, adu și din Bărăgan, pentru ca din 1964 să intre în componența comunei
Însurăței și apoi a orașului. Amplasat în oglindă cu satul Rubla, se află cartierul Dropia, cu 32 de case
și ansamblul conacului mo și erului Panas. Din anul 1989, comuna devine localitate urbană.
COMUNE
Privind hărțile istorice în urmă cu două - trei secole, teritoriul județului Brăila avea însemnate puține
localități în afara importantului port-cetate Brăila.Relieful de câmpie a jucat un rol important în
popularea acestui teritoriu, începând cu sec. XVIII fiind atestate mai multe sate, formate din
contopirea târlelor ciobanilor veniți de peste munți, în drumul lor spre lunca Dunării. Una dintre cele
mai vechi și mai mari localități rurale este satul Viziru, înființat în timpul domniei lui Vlad Țepeș
(1462) din familii robite de turci, pănă în anul 1828 fiind reședința capuchihaiei / agentul diplomatic
al Domnului la Constantinopol. Din sec. XVII este atestat satul Măxineni, prin mânăstirea ridicată la
1636-1637 de către domnitorul Țării Românești Matei Basarab fiind urmat de alte vechi așezări în sec.
XVIII, satele ce dau numele comunelor Siliștea (atestat 1756), Bărăganu (atestat 1770), Cireșu
(atestat 1794) și Ciocile (atestat 1795).
Majoritatea comunelor însă cu satele lor componente , s-au constituit începând cu jumătatea sec. XIX,
în special după anul 1864, țesutul lor urban fiind format din străzi ortogonale și parcelar regulat ce
indică modalitatea de constituire. Denumirile satelor provin de la diverse particularități naturale
(Cotu-Lung, Gropeni, Tufești, Ulmu), numele unor locuitori (Ciocile, Latinu, Oprișenești), de la
proprietarii mo și ilor pe care s-a întemeiat localitate (Scărlătești, Filipești, Surdila-Greci) sau nume
date în cinstea unor personalități istorice (Mihai Bravu, Mircea Vodă, Traian, ȚepeșVodă). Specificul
funcțional al acestor localități a condus la existența unui fond construit relativ uniform, de clădiri de
locuit tradiționale, cu unele accente de valoare arhitecturală specifice, reprezentate de bisericile
comunităților locale, de casele marilor mo și eri (conace) sau elemente de mică industrie.
16
LOCALITĂȚI DE INTERES CULTURAL

Evoluția localităților urbane în cadrul teritoriului județului devine semnificativă la sfar și tul sec. XIX -
sec XX, când localități cu un pronunțat caracter rural (datorat în primul rând amplasării în Câmpia
Bărăganului și activităților agricole legate de aceasta) încep să se dezvolte, fără a se transforma însă
în localități urbane.
Aceasta are impact atât asupra dezvoltarii/extinderii teritoriului localităților cît și asupra imaginii
țesutului urban, imagine specifică din punct de veder urbanistic dar mai puțin relevantă din punct de
vedere arhitectural.
În conformitate cu Legea 422/18 iulie 2001, republicată privind protejarea monumentelor istorice, cu
completările ulterioare, în cadrul Listei Monumentelor Istorice 2015 pentru Județul Brăila sunt
înscrise un număr de 172 de obiective, grupate structural pe 4 categorii, dintre care la Categoria I
(Monumente de arheologie) 42 de obiective, Categoria II (Monumente și ansambluri de arhitectură)
79 de obiective, Categoria III (Monumente de for public) 9 obiective și Categoria IV (Monumente
memoriale și funerare) 42 de obiective.
• Municipiul Brăila este evident localitatea ce prezintă cel mai mare interes cultural, cel care
deține numărul cel mai mare de obiective clasate în cadrul LMI2015 - 114 obiective înscrise,la
care se adaugă 3 obiective clasate prin Ordinele Ministerului Culturii din anii 2016 - Poterna
Bastionului 9 al Cetății Brăila, 2017 - Casa Conovici str. Calea Călăra și lor nr. 14, 2019 - Casa
Posmantir, str. Grădina Publică nr. 7, toate fiind înscrise la categoria valorica B - valoare
locală.
• Orașul Însurăței reprezintă singurul oraș cu un număr mai mare de obiective clasate - 11
obiective (majoritatea, un nr. de 8, fiind din Categoria I - Monumente de arheologie), fiind de
un interes cultural mediu, atât datorită numărului redus de monumente clasate cât și
datorită activităților culturale ce se desfășoară în instituțiile culturale existente.
• Orașul Ianca de și nu are înscrise nici un fel de obiective la categoria de monumente și
ansambluri de arhitectură (II) are un număr însemnat de clădiri de locuit tradiționale, în
satele ce aparțin UAT Ianca - toate neclasate: zona Sărățeni din Ianca, Plopu (cele mai multe
exemple de clădiri de locuit cu calităti decorative - nr. 233, 268, 271, 308, 311, 312 ), Târlele
Filiu, Perișoru (nr. 260, 262, 360, 381) sau Berlești (conf. Studiu de fundamentare PUG Ianca).
Un alt punct de interes cultural este Muzeul Ianca (înființat în anul 2000) care în cadrul
secției de etnografie include o casă tradițională, adusă din satul Oprișenești, în anul 2011.
Trebuie menționat însă ca profilul dezvoltării județului în decursul istoriei, în care agricultura,
comerțul cu și prin portul Brăila și industria generate de aceasta, au condus la existența unor valori
speciale în localitățile rurale fiind astăzi puncte de interes datorat unui patrimoniu construit specific -
conacele unor mo și i de câmpie - patrimoniu ce constituie la nivelul teritoriului potențialul
dezvoltării turismului de tip cultural. Trebuie menționate Conacul Orezenu, sat Traian, com. Traian
(obiectiv clasat LMI 2015) , Ansamblul Conților de Roma, sat Viziru, com. Viziru (clasat prin Ordinul
Ministrului Culturii nr. 2433/23.06.2017) sau Conacul Panas (oraș Însurăței, cartier Dropia ) - neclasat.
1.2. MONUMENTE SI ANSAMBLURI DE ARHITECTURA, MONUMENTE

ȘI SITURI ARHEOLOGICE
În conformitate cu Legea 5/6 martie 2000 privind aprobarea PATN - Sectiunea III - Zone protejate -
Anexa III, la Capitolul I - Valori de patrimoniu cultural de interes national (monumente istorice de
valoare națională excepțională) la pct.1 Monumente și ansambluri de arhitectură are înscrise la
subpunctul g.Ansambluri urbane 1 obiectivul - g.9. Centrul istoric al orașului, municipiul Brăila și la
17
subpunctul k.Biserici și ansambluri mănăstirești 2 obiective - k.39. Fosta mânăstire Măxineni, com.
Măxineni și k.40. Biserica Sf. Arhenghel Mihail, mun. Brăila.
Câteva dintre subpunctele acestui capitol, cu valori relevante în cadrul patrimoniului municipiului
Brăila dar și al teritoriului județului nu sunt incluse și datorită clasării acestor obiective la valoare
locală (categoria valorica B) și nu la cea de valoare națională (categoria valorică A).
Astfel la subpunctul f. Clădiri civile urbane, l. Arhitectură industrială, amenajări căi de comunicație și
n. Ansambluri tradiționale rurale nu sunt incluse nici un fel de obiective – atât municipiul cât și
județul având elemente de patrimoniu remarcabile în aceste domenii (clădirile personalităților din
orașul Brăila, clădiri publice - culturale, administrative, comerciale, portul cu clădiri industriale etc. La
pct.2 Monumente și situri arheologice nu este încadrat nici un obiectiv, cercetările arheologice
demonstrând contrariul pentru teritoriul județului. La Capitolul II – Unități Administrativ Teritoriale
cu concentrație foarte mare a valorilor culturale de interes national, județul Brăila are înscrise 2 UAT-
uri - UAT municipiul Brăila și UAT comuna Măxineni.
Din analiza valorilor existente față de ceea ce este cuprins în legea mai sus menționată, se poate
constata că județul Brăila are un patrimoniu arhitectural și arheologic de valoare, care nu este
menționat sau pentru că nu este încadrat la categoria valorică A (importanță națională), în consecință
nu beneficiază de recunoaștere și punere o în valoare corespunzătoare. Astfel trebuie menționate
din punct de vedere al valorilor de arhitectura, UAT Ianca ce are un număr de clădiri tradiționale de
locuit, cu o arhitectură specifică zonei etnografice a Câmpiei Bărăganului, ce nu sunt clasate sau UAT
Însurăței ce are un conac specific mo și ilor de câmpie neclasat sau UAT Viziru cu un conac clasat -
Ansamblul Conților de Roma în anul 2017. Arhitectura rurală este foarte slab reprezentată de și din
cele 40 de comune ale județului , un număr de 20 de comune includ valori de arhitectură tradițională
menționate în studii etnografice în decursul timpului.
Din punct de vedere al valorilor arheologie, UAT Însurăței are numărul cel mai mare de obiective
clasate (8),UAT Bordei Verde (5) UAT Cireșu, UAT Măxineni (4) toate de categoria valorică B, în afara
unui singur obiectiv din UAT Măxineni care este încadrat la categoria valorică A. Această trecere în
revistă a UAT-urilor cu numărul cel mai important de valori de patrimoniu (care pot crește în urma
analizelor din studiile de fundamentare de la nivelul PUG, în momentul elaborării/actualizării a cestor
documentații de urbanism) va trebui să se reflecte în măsurile de protecție și punere în valoare, atât
la nivel local cât și teritorial al județului.
Capitolele tematice mari, în care pot fi grupate categoriile de monumente aflate pe teritoriul
județului Brăila, reprezentative pentru imaginea localităților și pentru dezvoltarea lor sunt
următoarele (conf. Anexe I, II, III, IV): Monumente de arheologie (I), Monumente de arhitectură (II),
Monumente de for public, memoriale (III, IV). Centralizatorul monumentelor per/UAT este prezentat
în Anexa 2. Anexele 3 și 4 prezintă lista și harta RAN-Județ Brăila.
TABEL 1. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE (LMI 2015) DIN JUDEȚUL BRĂILA - TABEL CENTRALIZATOR
NR. COD U.A.T.

INTERES NAȚIONAL
CRT SIRUTA
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
IV.MONUMENTE
INTERES LOCAL
MEMORIALE ȘI
ARHITECTURĂ
ARHEOLOGIE
FOR PUBLIC
FUNERARE
TOTAL
” A”
” B”
III.
II.
I.
1 42682 Municipiul Brăila 14 74 8 20 116 2 114
2 42753 Oras Faurei
3 43331 Oras Ianca 3 3 3

18
NR. COD U.A.T.
INTERES NAȚIONAL
CRT SIRUTA
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
IV.MONUMENTE
INTERES LOCAL
MEMORIALE ȘI
ARHITECTURĂ
ARHEOLOGIE
FOR PUBLIC
FUNERARE
TOTAL
” A”
” B”
III.
II.
I.
4 43411 Oras Insuratei 8 1 2 11 11
5 42824 Comuna Baraganul
6 42842 Comuna Bertestii De

Jos
7 42913 Comuna Bordei Verde 5 5 5
8 44560 Comuna Cazasu
9 42708 Comuna Chiscani 1 1 1
10 42968 Comuna Ciocile 1 1 1
11 43019 Comuna Ciresu 4 4 4
12 43073 Comuna Dudesti 2 2 2
13 43117 Comuna Frecatei
14 43180 Comuna Galbenu 1 1 2 2
15 43242 Comuna Gemenele 3 3 3
16 43279 Comuna Gradistea 1 1 1
17 43313 Comuna Gropeni
18 43466 Comuna Jirlau 1 1 1
19 43493 Comuna Marasu
20 43563 Comuna Maxineni 4 2 6 2 4
21 43625 Comuna Mircea Voda 1 1 2 2
22 43652 Comuna Movila Miresii
23 43698 Comuna Racovita 1 1 1
24 43732 Comuna Ramnicelu
25 43787 Comuna Romanu
26 43812 Comuna Rosiori 1 1 1
27 43867 Comuna Salcia Tudor
28 43929 Comuna Scortaru Nou
29 43992 Comuna Silistea 1 1 1
19
NR. COD U.A.T.
INTERES NAȚIONAL
CRT SIRUTA
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
MONUMENTE DE
IV.MONUMENTE
INTERES LOCAL
MEMORIALE ȘI
ARHITECTURĂ
ARHEOLOGIE
FOR PUBLIC
FUNERARE
TOTAL
” A”
” B”
III.
II.
I.
30 44060 Comuna Stancuta
31 44113 Comuna Surdila-

Gaiseanca
32 42771 Comuna Surdila-Greci 1 1 1
33 44140 Comuna Sutesti 1 1 1 3 3
34 44177 Comuna Tichilesti
35 44202 Comuna Traian 1 1 2 2
36 44257 Comuna Tudor

Vladimirescu
37 44300 Comuna Tufesti 2 2 2
38 44328 Comuna Ulmu 1 1 1
39 44355 Comuna Unirea
40 44391 Comuna Vadeni
41 44435 Comuna Victoria
42 44462 Comuna Visani
43 44505 Comuna Viziru 1 1 1
44 44532 Comuna Zavoaia 1 1 1
TOTAL 42 79 9 42 172 4 168
În funcție de aceste capitole tematice, se poate observa că valori semnificative la nivelul UAT-urilor,
dar și al județului în general, îl reprezintă patrimoniul arhitectural urban, cel reprezentat de case și
clădiri publice și un patrimoniu mai puțin luat în considerare, chiar la nivel național, patrimoniul
industrial (nici acesta clasat în totalitate, atât la nivel urban cât și rural).
20
FIGURA 1. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A MONUMENTELOR CUPRINSE ÎN LMI 2015
21
FIGURA 2. DENSITATEA MONUMENTELOR CUPRINSE ÎN LMI 2015 PER U.A.T
22
MONUMENTE DE ARHEOLOGIE (I): Sit (cat.A - 0; cat.B - 13) Așezare(cat.A - 0 ; cat B - 16) Necropolă
(cat.A - 0; cat.B - 5);Mormânt (cat. A-0; cat. B-4);Zonă ( cat. A-0; cat. B – 3); Casă monahală (cat. A-1;
cat.B -0)
FIGURA 3. HARTA MONUMENTELOR DE ARHEOLOGIE
23
MONUMENTE DE ARHITECTURĂ (II): Cult - Biserici (cat. A-2, cat.B-6 ); Ansamblu centru
istoricurban/rural ( cat. A-0;cat. B-5); Conace (cat.A -0, cat.B-1); Palate (cat A-0;cat .B-1); Case (cat A-
0; cat. B-30); Clădiri publice(cat. A, -0, cat.B- 24); Hotel, han (cat.A-0; cat. B-3); Clădiri industriale (cat.
A- 0, cat. B-5); Hrube /beciuri (cat. A-0; cat. B-1)
FIGURA 4. HARTA MONUMENTELOR DE ARHITECTURĂ
24
MONUMENTE DE FOR PUBLIC, MEMORIALE (III, IV): Statui/grup statuar (cat A-0; cat. B-5) Busturi
(cat. A-0, cat. B-8), Monument/obelisc ( cat. A-0; cat. B-11); Ceas (cat.A-0; cat B-1); Fântâni (cat. A-0,
cat. B-4), Cimitire/osuare (cat. A-0, cat. B-4); Cruci (cat. A-0, cat. B-6); Casă /clădire memorială (cat. A-
0; cat. B-8).
FIGURA 5. HARTA MONUMENTELOR DE FOR PUBLIC, MEMORIALE
25
1.3. INFRASTRUCTURA CULTURALĂ

La nivelul județului infrastructura culturală, alcătuită din instituții publice precum muzee, colecții,
case memoriale, biblioteci, case de cultură, teatre, cămine culturale este dezvoltată preponderent
într-o singură localitate urbană, Municipiul Brăila fiind deținătorul celor mai multe din aceste tipuri
de instituții. Aici se găsesc Muzeul Brăilei “Carol I” (cu cele 6 secții ale sale), Filarmonica Lyra - G.
Cavadia, Teatrul Maria Filotti, Teatrul de păpu și , Casa Petreștefănescu Goangă, Casa memorială
Panait Istrati, Casa memorială D. P. Perpessicius,Biblioteca Județeană,numeroase Galerii de Artă.
Orașele Ianca și Însurăței au câte o Casă de Cultură, Ianca având și un Muzeu orășenescînființat în
anul 2000.
Între localitățile rurale ce dispun de instituții culturale pot fi menționate comunele Berteștii de Jos,
Chiscani, Salcia - Tudor (Biblioteci, cămine culturale) Frecăței, Gemenele Tufești, Unirea (case de
cultură), Zăvoaia (muzeu etnografic), Vădeni (Casa memorială Panait Istrati), Bărăganu (Expoziție de
etnografie, Expoziție permanentă), Grădiștea (Casa Fănuș Neagu). Există și unele localități rurale,
care au potențialul ca prin reabilitarea patrimoniului local să poată desfășura activități cu caracter
cultural - ex. Ansamblul Conților de Roma, com. Viziru.
Localitățile cu caracter balnear din județ sunt în număr de 2 - Câineni Băi (com.Vișani) și Lacu Sărat
(com.Chiscani), fiind de interes luarea în considerare a realizării unui muzeu/expoziție permanentă a
evoluției balneologiei din zonă, pentru activitățile socio-culturale ale localității.
1.4. EVENIMENTE ȘI ACTIVITĂȚI CULTURALE

La nivelul evenimentelor culturale ce se desfășoară în cadrul județului, în 3 dintre localitățile urbane
au loc Festivaluri - Brăila, Însurăței, Ianca. Zilele localității sunt organizate în majoritatea comunelor .
Tipologia evenimentelor și activităților culturale este ilustrată de “Programul cadru al manifestărilor
cultural - artistice care se vor organiza în jud. Brăila, coordonate de instituțiile aflate în subordinea
Consiliului Județean Brăila”(conform Anexei 2). Localitățile în care se vor desfășura aceste
evenimente culturale sunt Municipiul Brăila, orașele Ianca și Însurăței, comuneleBărăganu, Berteștii
de Jos, Chiscani, Frecăței Gemenele, Movila Miresei, Râmnicelu, Salcia - Tudor, Traian, Tufești, unirea,
Victoria.
Anexa 5 cuprinde elemente semnificative privind infrastructura culturală și evenimente culturale.
26
2. CADRUL NATURAL ȘI PEISAJUL
2.1. CADRUL LEGAL ȘI METODOLOGIA DE ABORDARE A PEISAJULUI

În 1992, Convenția patrimoniului mondial a devenit primul instrument juridic internațional care
recunoaște și protejează peisajele culturale. La cea de-a 16-a sa sesiune, Comitetul a adoptat
orientări privind includerea acestora pe Lista patrimoniului mondial. Comitetul a recunoscut că
peisajele culturale reprezintă „operele combinate ale naturii și ale omului” desemnate la articolul 1 al
Convenției, fiind ilustrative pentru evoluția societății umane de-a lungul timpului, sub influența
constrângerilor fizice și /sau a oportunităților prezentate de mediul natural și de forțele sociale,
economice și culturale succesive, atât externe, cât și interne.
Termenul „peisaj cultural” cuprinde o diversitate de manifestări ale interacțiunii dintre omenire și
mediul său natural. Peisajele culturale reflectă adesea tehnici specifice de utilizare durabilă a
terenului, având în vedere caracteristicile și limitele mediului natural în care sunt stabilite și o relație
spirituală specifică cu natura. Protecția peisajelor culturale poate contribui la tehnicile moderne de
utilizare durabilă a terenului și poate menține sau spori valorile naturale din peisaj. Existența
continuă a formelor tradiționale de utilizare a terenului susține diversitatea biologică în multe regiuni
ale lumii. Protecția peisajelor culturale tradiționale este, prin urmare, utilă în menținerea diversității
biologice. Peisajele culturale se împart în trei categorii principale (Orientări operaționale 2008, Anexa
3), și anume:
• Cel mai ușor de identificat este peisajul clar definit, conceput și creat intenționat de om.
Aceasta cuprinde peisaje de grădini și parcuri construite din motive estetice care sunt adesea
(dar nu întotdeauna) asociate cu clădiri și ansambluri religioase sau de altă natură.
• A doua categorie este peisajul evoluat organic. Acesta rezultă dintr-un imperativ social,
economic, administrativ și /sau religios inițial, care și -a dezvoltat forma actuală prin
asocierea cu și ca răspuns la mediul său natural. Astfel de peisaje reflectă acest proces de
evoluție în forma și caracteristicile lor componente și se împart în două subcategorii:
o un peisaj relict (sau fosil) este unul în care un proces evolutiv s-a încheiat la un
moment dat din trecut, fie brusc, fie într-o perioadă. Cu toate acestea,
caracteristicile sale distinctive semnificative sunt încă vizibile sub formă
materială.
o peisajul continuu este unul care își păstrează un rol social activ în societatea
contemporană strâns asociată cu modul de viață tradițional și în care procesul
evolutiv este încă în desfășurare. În acela și timp, prezintă dovezi materiale
semnificative ale evoluției sale în timp.
• Categoria finală este peisajul cultural asociativ. Includerea unor astfel de peisaje pe Lista
Patrimoniului Mondial este justificabilă în virtutea puternicelor asociații religioase, artistice
sau culturale ale elementului natural, mai degrabă decât dovezilor culturale materiale, care
pot fi nesemnificative sau chiar absente.
Analiza situației existente referitoare la inventarierea și starea peisajelor din ansamblul teritoriului
județului Brăila se înscrie în conținutul articolului 6 din Convenţia europeană a peisajului1 , adoptată
1Convenția adoptată la Florența este considerată ca parte dintr-un agregat legislativ mai vast alături de
Convenţia privind protecţia habitatelor naturaleși a vieţii sălbatice din Europa (Berna, 19 septembrie 1979),
Convenţia privind protecţia patrimoniului arhitectural european (Granada, 3 octombrie 1985), Convenţia
europeană privind protecţia patrimoniului arhitectural european (revizuită) (La Valletta, 16 ianuarie 1992),
27
la Florenţa la 20 octombrie 2000, ratificată prin Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 și publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002. Conform Convenției, „peisajul desemnează o
parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii și
interacţiunii factorilor naturali și /sau umani”, iar membrii semnatari constată printre altele că
peisajul participă într-o manieră importantă la interesul general în ceea ce priveste domeniile:
cultural, ecologic, de mediu și social, constituind o resursă favorabilă pentru activitatea economică.
Evidențierea caracteristicilor diverse ale peisajului și evaluarea compatibilității ecologice și estetice a
modului de utilizare a acestuia se realizează în scopul prevenirii deteriorării potențialului natural și a
capacității funcționale a mediului natural și include și serviciile ecologice pentru protecția florei,
faunei și a habitatelor, precum și pentru soluri, apă, aer și climă, dar și pentru păstrarea caracterului
unic și a calităților pitorești ale peisajului, atât în interiorul cât și în afara ariilor protejate.
În lipsa unei legislații specifice pentru identificarea și evaluarea peisajului, metodologia de analiză în
cazul județului Brăila se bazează pe tipologia ( și pe terminologia) propuse de documentele europene
și mondiale în domeniu, după cum urmează:
(1) Convenţia europeană, de și nu realizează o clasificare a peisajelor, identifică o serie de
categorii pe baza unor criterii diferite:
• În funcție de poziționarea geografică – peisajele terestre, marine și cele legate de apele
interioare;
• În funcție de valoarea patrimonială – peisaje deosebite, peisaje obișnuite și peisaje
degradate;
• În funcție de complexitatea relațiilor dintre mediul natural și cel construit – peisaje
naturale, rurale, urbane sau suburbane.
(2) În accepţiunea UNESCO2 , peisajul cultural însumează spațial locul unde umanitatea și natura
s-au îmbinat în timp, rezultând o simbioză echilibrată între activitățile antropice, rezultatele
acestor activități și mediul înconjurător (precum zone urbane și rurale unde s-au conservat
elemente de viață tradițională, probate prin patrimoniu mobil și imobil, spaţii culturale sau
sacre, mărturii ale unor meșteșuguri și tehnici agricole, care au dispărut, lasând încă urme
vizibile și locuri cu biodiversitate remarcabilă). Peisajul cultural este organizat pe 3 grupe:
• Grupa 1: Peisajul clar definit, conceput și creat intenţionat de om: grădini și parcuri,
aceste peisaje sunt realizate pentru scopuri estetice fiind asociate cu clădiri sau
ansambluri monumentale.
• Grupa 2: Peisajul dezvoltat organic / peisajul vernacular evolutiv al unui tipar social,
economic, administrativ și religios asociat cu mediul înconjurător natural în care au
rezultat componente cu valori de patrimoniu variate ca funcțiune, stil și formă,
componente care si-au păstrat mai mult forma și funcțiunea inițială. Grupa include și
Convenţia-cadru europeană privind cooperarea transfrontieră a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale

(Madrid, 21 mai 1980)și de protocoalele adiţionale la aceasta, Carta europeană a autonomiei locale (Strasbourg,
15 octombrie 1985), Convenţia privind diversitatea biologică (Rio, 5 iunie 1992), Convenţia privind protecţia
patrimoniului mondial culturalși natural (Paris, 16 noiembrie 1972)și Convenţia privind accesul la informaţie,
participarea publicului la luarea deciziilorși accesul la justiţie pe probleme de mediu (Aarhus, 25 iunie 1998).
2 Convenţia pentru Patrimoniul Mondial (World Heritage Convention, 1992)
28
peisajul continuu care își menţine rolul social activ în societate, fiind asociat cu modul
tradiţional de viaţă și în care procesul evolutiv este în progres, cu forme vizibile.
• Grupa 3: Peisajul cultural asociativ, a cărui importanţă se justifică prin virtutea asocierii
elementelor naturale cu valori religioase, artistice sau culturale, fără a ţine cont de
evidenţa culturii materiale. Acest tip de peisaj este prezent prin evenimente culturale
permanente (ex. festivaluri) dar mai ales prin prezența și continuitatea funcționării
oboarelor, tradiționale în existența zonelor rurale, care acționează ca un catalizator
pentru dezvoltarea altor activități cu valori culturale, artistice și economice (artizanat).
În consecință, operațiunea de identificare a categoriilor de peisaj se bazează pe o analiză multi-

criterială, care ia în considerare următoarele tipuri de clasificări 3 :
• clasificare după factorii geomorfologici /abiotici care cuprind cadrul natural, respectiv
relieful, suprafețele de apă, calitatea solului și clima. Caracteristicile acestei componente
au fost primordiale, determinând apariția și dezvoltarea celorlalte două categorii,
respectiv factorii biotici și cei antropici;
• clasificare după factorii biotici care cuprind elemente ce descriu vegetația și fauna,
accentuând asupra biodiversității și ariilor naturale protejate ca elemente fundamentale
în continuitatea peisajului și de susținere a unei dezvoltării durabile a județului Brăila;
• clasificare după factorii antropici, de ordin cultural, activități economice, etc., induse în
canevasul abiotic-biotic de către om sub diverse forme, fie de la valorificare a cadrului
natural prin activități economice, fie de dezvoltare a localităților, creștere a
intravilanelor și echipare cu utilități și servicii;
• clasificare integrată după elementele dominante: abiotic, biotic, antropic;
• clasificare după scara spațială: mega (regiune geografică – peste 100 kmp); macro
(geocomplex sau geosistem – suprafețe cuprinse între 10-100 kmp); mezo (geofacies –
suprafață cuprinsă între 1-10 kmp); micro (geotop – cea mai mică unitate de peisaj – sub
1 kmp).
2.2. IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA PEISAJULUI PRIN PRISMA

DOCUMENTAȚIEI PATJ
Analiza se referă la elementele relevante ce definesc caracterul peisajului 4 județului Brăila
identificând gradul în care au interacționat și interacționează activitățile umane, precizate prin modul
de folosință a terenurilor cu peisajul ecologic (geologie, relief, climă, tiparele vegetației etc.). Studiul
de față inventariază și asigură prezentarea spațială a tipologiei peisajului fără o evaluare a acestuia
din punct de vedere calitativ sau scenic.
Această evaluare reprezintă un proces dominant subiectiv ce se realizează prin lucrări de specialitate,
cu participarea comunităților locale, în care peisajului și se conferă valori date de funcțiile atribuite
teritoriului în ansamblul său, din punct de vedere estetic, ecologic, economic sau recreațional.
Analiza are ca scop principal identificarea tipologiei peisajului cultural al județului pentru (1). a
configura din punct de vedere spațial macro zone/teritorii cu caracter omogen, pe baza
3
Conform http://old.unibuc.ro/prof/patru-stupariu_i_g/docs/2013/mar/20_14_47_02Curs_4.pdf
4 Sursa: Metodologie de analiză a peisajului, IHS Romania SRL
29
caracteristicilor și interacțiunii a trei factori: factori geomorfologici abiotici, biotici și factori antropici
și (2) a susține formularea politicilor și planurilor privind conservarea, protejarea sau promovarea
peisajului în vederea valorificării sale prin cunoașterea și vizitarea acestor zone.
Factorii geomorfologici / abiotici cuprind cadrul natural, respectiv relieful, suprafețele de apă,
calitatea solului și clima. Caracteristicile acestei componente au determinat în timp apariția și
dezvoltarea celorlalte două categorii formate din factorii biotici și antropici, după cum schimbări în
cadrul familiei factorilor abiotici pot conduce la dispariția sau afectarea factorilor biotici și antropici.
In stabilirea matricei de evaluare a unităților de peisaj, factorii analizați consideră caracteristicile,
compoziția, mărimea, numărul acestora, dar și cauzele de vulnerabilitate, nivelul de accesibilitate și
configurația spațială a diferitelor zone din județ, scanând rezultatul acțiunilor separate ale celor trei
factori, dar și în urma interacțiunii dintre cele trei componente menționate. Procesul de dezvoltare a
spațiului județului pornește de la un cadru intial, preponderent abiotic și biotic, în care s-au introdus
elemente antropice, ce au produs schimbări în modul și intensitatea folosirii terenului, determinate
de decizii politice și economico sociale ale comunităților.
Configurarea peisajului județului Brăila pornește de la trei clase de analize zonale, ale căror rezultate
conduc la configurarea teritoriului, alta decât cea administrativă (pe UAT-uri) și la formularea unor
politici de protejare și de promovare a valorii peisajului. Clasele de analiză sunt următoarele:
• Analiza 1: Patrimoniul Natural: Zonele județului sunt identificate și configurate din punct de
vedere al mărimii, formei, numărului și compoziției ”abiotic-biotic”, identificând factorii de
vulnerabilitate a siturilor naturale;
• Analiza 2: Patrimoniul Construit: Zonele județului sunt identificate și configurate din punct
de vedere al mărimii, formei, numărului și compoziției ”abiotic-biotic-antropic” identificând
factorii de vulnerabilitate a siturilor naturale;
• Analiza 3: Distribuția Spațială: Zonele județului sunt configurate integrat din punct de al
compoziției ”abiotic-biotic și antropic” rezultate din analiza 1 și 2, al tiparului spațial în care
sunt agregate aceste zone.
Configurația generală a unităților de peisaj este determinată de reliefului județului, prezentat în
Figura 6 și Figura 7, în care tipuri de relief terestru și rețeaua de ape de suprafață și Lunca Dunării
apar pregnant și , împreună cu structura teritoriului, contribuie la personalizarea structurii peisajului.
Structura reliefului județului Brăila conține 2 unități geografice majore, respectiv Lunca Dunării și
partea estică a Câmpiei Române. Aceste unități constituie baza formării unităților de peisaj ale căror
caracteristici sunt preponderent geografice și care, prezentate de la est către vest, integrează:
• teritoriul format de culoarul verde-albastru al fluviului Dunărea și al zonelor protejate
constituite – Dunărea care se ramifică, în aval de Vadul Oii, în Brațul Dunărea Veche (Brațul
Măcin) și brațul complex Dunărea Navigabilă (Nouă), cu o serie de brațe secundare
(Mănușoaia, Cremenea, Pașca, Calia, Cravia și Arapu). O zonă specifică este constituită de
Insula Mare a Brăilei, zonă puternic antropizată prin desecare și indiguire, ocupată de
terenuri agricole, irigate și exploatată intensiv;
• zona Câmpia Buzău-Siret, un teritoriu cu o structură geomorfologică complexă, localizat în
partea nordică și vestică a județului, format din terenuri agricole, mozaicate, ce cuprind și
cursul râurilor Buzău și Siret, cu vegetație de luncă, lacuri și habitate specifice, dar și zone
locuite, rurale, cu densități demografice reduse;
• zona Câmpia Brăilei (Bărăganul de Nord), teritoriu agricol folosit intensiv, cu un peisaj deschis
cuprinzând câmpuri netede cu crovuri, văi și văiugi cu lacuri grupate pe fâ și a Câmpului Ianca
și cu localități rurale și urbane de-a lungul drumurilor naționale și județene.
• zona Bărăganul Central (Ialomiței), un teritoriul plat, larg desfășurat în partea sudică a
județului Brăila, dominant arabil, cu zone izolate de pădure, cu dune în care se formează
30
uneori lacuri și mlaștini, ocupate în cea mai mare parte a anului cu apă. De-a lungul
drumurilor județene care străbat la nord și la sud Bărăganul Central se în și ruie comunități
rurale cu densități demografice reduse.
FIGURA 6. COMPOZIȚIA FORMELOR DE RELIEF
31
FIGURA 7. COMPOZIȚIA STRUCTURII SOLURILOR
Sursa: http://geodim.meteoromania.ro/sia/
Grupele de analiză a peisajului sunt prezentate în tabelul nr. 2.
TABEL 2. GRUPELE DE ANALIZĂ A PEISAJULUI / UNITĂȚI DE PEISAJ PER UNITĂȚI DE RELIEF
UNITĂȚI DE UNITĂȚI DE PEISAJ COMPONENTELE UNITĂȚII DE PEISAJ COD

RELIEF UNITATEA DE
PEISAJ
Lunca Dunării5 Lunca Dunării Balta Mică a Brăilei6 UP-Br1a
Insula Mare a Brăilei7 UP-Br1b
Dunărea Veche UP-Br1c
Dunărea navigabilă UP-Br1d
Cîmpia Română Câmpia Buzău-Siret Câmpia Siretului Inferior UP-Br2a

Câmpia Râmnicului
5 Sub numele de Lunca Dunării s-a înţeles întreaga regiune inundabilă, indiferent dacă aceasta include, local, porţiuni
neinundabile (Geografia României, 2005, pg. 495). Lăţimea luncii Dunării este diferită pe subsectoare, în subsectorul Bălţilor
având cea mai mare lăţime: 15-20 km. Pintenul Hârşovei impune o oarecare îngustare a „Bălţii”și separarea Bălţii Ialomiţei
de Balta Brăilei, iar cel de la Măcin (Orliga, 116 m altitudine absolută), îngustarea din avale de Brăila (7 -8 km) (Geografia
României, 2005, pg. 496). O altă îngustare apare în zona Galaţi, unde lunca este comună cu cea a Siretuluiși apoi, cu aceea a
Prutului (Geografia României, 2005, pg. 496). În general microrelieful luncii Dunării este variat, dar se constată o dispunere
în fâşii longitudinale; grindul de lângă albia minoră (partea cea mai înaltă), lunca mediană (parţial mlăştinoasă)și fâşia joasă
a depresiunilor (foste mlăştinoaseși lacustre) situată, obişnuit către marginea teraselor. Dispunerea acestei structuri
longitudinale prezintă particularităţi locale sau pe sectoare, astfel că în zona Bălţii Brăilei poziţia fâşiilor este inversată,
grindul înalt fiind la exteriorși ariile depresionare pe centru (Geografia României, 2005, pg. 496). Grosimea aluviunilor
devine din ce în ce mai mare, între 30și 60 m până la Brăilași 60-70 m avale, cu variaţii locale (Geografia României, 2005, pg.
565).
6 Balta Mică a Brăilei, formată dintr-o salbă de 7 insuleși ostroave principale, aflate în regim de liberă scurgere, cu o
suprafaţ ă cumulată de 15000ha (Stoiculescu, 1998). Fiecare dintre aceste insule reprezintă o entitate geom orfologică
distinctă, alcătuită din grinduri, sectoare plane, gârle, privale, japşe, bălţiși lacuri, având aspectul general al unei „far furii”,
cu zonele mai ridicate spre exteriorși cele joase spre interior (Popescu, 1992).
7 Balta Mare a Brăilei – cel mai mare polder din estul Europei, unde microrelieful frământat altitudinal de la fundul de lac
până la coama de grind înalt, a fost nivelat antropic.

32

RELIEF UNITATEA DE
PEISAJ
Câmpia Buzăului
Câmpia Bărăganului Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei) UP-Br2b
Bărăganul Central (Bărăganul Ialomiței) UP-Br3c
Identificarea caracteristicilor unităților de peisaj s-a realizat prin inventarierea informațiilor culese
din studiile de fundamentare de specialitate și a imaginilor ce descriu:
1. Factorii abiotici: solul, temperatura, radiația solară, precipitațiile;
2. Factorii biotici: vegetația, fauna, incluzând zonele naturale protejate;
3. Factorii antropici: caracteristica zonelor locuite, densități de locuire, de construcții cu
valoare de patrimoniu (analiză realizată numai în zonele depresionare și văile râurilor),
accesibilitate.
33
3. IDENTIFICAREA ȘI DESCRIEREA FACTORILOR CE

COMPUN PEISAJUL
Patrimoniul natural, cuprinzând factorii abiotici și biotici, sunt prezentați in extenso în cadrul
Studiului de Fundamentare nr. 1 privind geografia, mediul și patrimoniul natural. Secțiunea prezentă
sintetizează caracteristicile acestor factori și îi analizează din punct de vedere al valorii de peisaj,
luând în considerare (1). structura și distribuția spațială, inclusiv accesibilitatea, (2). utilitatea /
funcționalitatea și (3). dinamica schimbării privită prin prisma anotimpurilor și a vulnerabilității la
fenomene meteorologice.
Structura se referă la elementele constitutive, specifice acestor trei factori. Funcționalitatea factorilor
descrie modul în care aceștia interacționează, sau au interacționat cu peisajul. Schimbarea
menționează caracterul și dinamica schimbării și efectul avut asupra peisajului. Aspectele de
vulnerabilitate sunt prezentate în cazul factorilor biotici.
3.1. ANALIZA FACTORILOR ABIOTICI

3.1.1. STRUCTURA
RELIEFUL: Analiza structurii peisajului natural al județului Brăila are ca punct de plecare relieful și
compoziția geologică a teritoriului. Relieful are o variație de altitudine de la 6 m în Balta Brăilei la
51m în zona UAT comuna Zăvoaia și este constituit în proporție de 58% dintr-o câmpie tabulară,
subunitate a Câmpiei Române. Luncile Dunării, Siretului, Buzăului și Călmățuiului completează restul
teritoriului, conferindu-i valoare estetică, recreațională și inspirațională în cultură și artă.
Subcomponentele Câmpiei Române reprezintă, prin natura solului, o bază pentru inventarierea
caracteristicilor unităților de peisaj. Dinspre nord spre sud se găsesc unități principale ale Câmpiei
Române, respectiv Câmpia Siretului Inferior completată spre vest de porțiuni ale Câmpiei Râmnicului,
Câmpia Bărăganului de Nord, sau Câmpia Brăilei (terase între luncile râurilor Buzău, Siret, Călmățui și
fluviul Dunărea) și Câmpia Bărăganului Central, sau a Bărăganului Ialomiței. Relieful este relativ
uniform cu câmpuri (Gemenele, Ianca, Viziru, Mircea Vodă, Mohreanu, Ro și ori), acoperite cu
loessoide, crovuri în care s-au acumulat ape formând lacuri și dune fixate cu vegetație, suprapuse
depozitelor loessoide. În Câmpia Brăilei s-au dezvoltat cernoziomuri peste depozitele de loess.
Lunca Dunării este componenta majoră a reliefului județului, din punct de vedere al factorilor
abiotici și ai peisajului, fiind cuprinsă de Munții Pricopanului, Câmpia Bărăganului și Câmpia Siretului
Inferior, cu altitudini variind de la 4m, Balta Brăilei, la 467m în vârful Tuțuiatul din munții Dobrogei.
Din punct de vedere geologic, stratul de suprafață este format din argile, pietrișuri și nisipuri.
Lunca Siretului Inferior este o zonă naturală protejată (arie specială de protecție avifaunistică - SPA)
și ocupă extremitatea nordică a județului Brăila (5% din suprafața totală a zonei), fiind cuprinsă de
teritoriile administrative ale comunelor Măxineni, Siliștea și Vădeni. Aria naturală este încadrată în
bioregiunea continentală și stepică a câmpiei și bazinului inferior al Siretului. Lunca Siretului
adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări
migratoare, de pasaj sau sedentare, dintre care unele protejate la nivel european, sau aflate pe lista
roșie a IUCN.
Lunca Buzăului, declarată sit de importanță comunitară, cuprinde partea vestică a județului Brăila
fiind parte a sitului desfășurat în partea central-estică a județului Buzău. Situl reprezintă o zonă
(încadrată în bioregiune continentală și stepică) de luncă (stepe, râuri, lacuri, mlaștini, pajiști naturale,
34
terenuri cultivate, păduri aluviale, tufărișuri și zăvoaie) ce adăposteștefloră și faună diversă și

conservă habitate naturale.
Lunca Călmățuiului. Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Brăila, pe teritoriul
comunelor Bordei Verde, Cireșu, Surdila-Greci, Ulmu și Zăvoiaia și al orașului Însurăței, în apropierea
drumului național DN2C, care leagă orașul Slobozia de Costești.
SOLURI8 : Pe ansamblu, cea mai des întâlnită clasă de soluri o reprezintă cernisolurile, cu o mare
varietate de tipuri, răspândite pe 51,98% din suprafața totală a județului Brăila (RSM Brăila, 2020).
Formarea acestor soluri a fost determinată de prezenţa, pe suprafeţe întinse foarte slab înclinate sau
orizontale, a depozitelor loessoide, lipsite în cea mai mare parte de un drenaj superficial, condiţii
climatice semiaride, cu o umiditate deficitară și existenţa asociaţiilor vegetale ierboase de stepă
(Gâștescu P. Gruescu I.S., 1973). Celelalte tipuri de soluri identificate corespund claselor protisoluri
(34,65%), hidrisoluri (9,32%) și salsodisoluri (4,05%) (RSM Brăila, 2020).
În Câmpia Română predomină solurile din clasa cernisoluri, mai precis cernoziomuri și faeoziomuri.
Dintre acestea cea mai mare extindere o au cernoziomurile tipice / cernoziomurile calcarice, la care
se adaugă, pe suprafețe mai reduse, cernoziomurile cambice / faeoziomurile cambice, în special, pe
dreapta Călmățuiului. Pe areale mult mai restrânse apar cernoziomuri batigleice, cernoziomuri gleice
/ faeoziomuri gleice.
Clasa protisoluri este reprezentată prin aluviosoluri, care apar pe areale extinse în lunca Buzăului, în
zona de confluență a acestuia cu râul Siret, precum și în lunca Siretului. Pe areale restrânse, aceste
soluri se remarcă și în lunca râului Călmățui. De asemenea, la sud de Călmățui se regăsesc și
psamosoluri, pe suprafețe considerabile, nisipoase (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
De altfel, pe relieful nisipos de pe dreapta Călmățuiului se remarcă cernoziomuri cambice /
faeoziomuri cambice (clasa cernisoluri) în asociație cu psamosoluri (clasa protisoluri), aflate în diferite
stadii de evoluție, cu o slabă rezistență la acțiunea vântului, fiind erodate eolian (Posea G., Zăvoianu
I., Bogdan O., coord., 2005).
Gleiosolurile din clasa hidrisoluri se întâlnesc pe areale restrânse, în lunca Buzăului, precum și în cea
a râului Siret (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Solurile din clasa salsodisoluri, reprezentate prin solonețuri și solonceacuri sunt răspândite, cu
precădere, în lunca Călmățuiului, valea Ianca, în depresiunile de tip crov, cu o frecvență mai mare în
jurul unor lacuri sărate, precum și în lunca Siretului, la nord de Măxineni (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005). La nivelul luncii Călmățuiului, cele două tipuri de soluri prezintă o
desfășurare alternantă, de la limita cu județul Buzău (în dreptul localităților Ulmu și Jugăreanu) până
în dreptul orașului Însurăței.
În Lunca Dunării, majoritatea solurilor sunt tinere și foarte tinere, fiind răspândite, pe cea mai mare
suprafață soluri din clasele hidrisoluri și protisoluri. Din clasa protisoluri, au fost identificate
aluviosolurile, iar dintre solurile cu exces de umiditate (clasa hidrisoluri) se regăsesc gleiosolurile. Pe
spații restrânse în Balta Brăilei se regăsesc chiar și soluri din clasa cernisoluri, precum cernoziomuri
gleice / faeoziomuri gleice,ș.a.
În lunca externă, spre Câmpia Bărăganului, în zona de confluență a Călmățuiului cu fluviul Dunărea
(perimetrele comunelor Stăncuța și Berteștii de Jos), se individualizează o alternanță de subtipuri din
clasa cernisoluri, precum cernoziomuri tipice / cernoziomuri calcarice, cernoziomuri gleice /
faeoziomuri gleice și cernoziomuri batigleice.
8 Harta solurilor poate fi vizualizată în http://geodim.meteoromania.ro/sia/

35
REȚEAUA HIDROGRAFICĂ DE SUPRAFAȚĂ: Rețeaua hidrografica a judetului Braila poartă amprenta

reliefului alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schițate văi largi și crovuri și
depresiuni închise, lacustre, în care se găsesc lacuri temporare sau permanente. Județul nu are
cursuri de apă autohtone datorită climatului temperat, semiarid, a permeabilitații depozitelor
loessoide, nisipoase și a lipsei formelor de relief cu altitudini ridicate.
Densitatea de 0,3% kn/km2 a rețelei hidrografice este dată de cursurile alohtone care traversează
județul. Cea mai importantă arteră hidrografică a județului este Dunărea care intră pe teritoriul
județului în aval de Giurgeni pe trei brațe: Dunărea propriu-zisă, la vest, brațul Vâlciu în partea
central-vestică și Brațul Măcin (Dunărea Veche), cuprinzând la mijloc fosta Baltă a Brăilei, care astăzi
este indiguită. Dunarea are o mare importanță economică, conferită de transport, dar și din punct de
vedere al alimentării cu apă a municipiului Brăila și a sistemelor de irigații.
Râul Siret delimitează partea de nord a județului Brăila de județul Galați, pe o lungime de 47
kilometri între Corbul Vechi și confluența cu Dunărea. Pe partea dreaptă, la Voinesti, primește ca
afluent râul Buzău, care străbate teritoriul județului Brăila pe o lungime de 126 kilometri. Între
Jugureanu și Gura Călmățui, în partea de sud a județului, pe o distanta de 70 kilometri, curge pe
teritoriul judetului Braila, râul Călmățui, amenajat în cea mai mare parte pentru irigatii.
In judetul Brăila se întâlnesc lacuri de stepă și de lunca. O primă categorie o constituie cea a lacurilor
cantonate în marele depresiuni de tasare în loess sau crovuri (Ianca 332 ha, Plopu 300 ha, Lutul Alb
357 ha). O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 ha, Ciineni
74 ha, Ciulnita 92 ha). Lacurile de meandru și de braț părăsit se găsesc îndeosebi în lunca Dunării
(Blasova 400 ha, Japsa Plopilor 76 ha), pe terasa Calmațuiului (Sărat Batogu, Bentu Batogu), precum
și în apropiere de Brăila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sărat - Brăila, Sărat Batogu, Tătaru-Cîineni și Movila Miresii, au efecte terapeutice,
Lacu-Sărat și Cîineni fiind declarate stațiuni balneoclimaterice. Lacurile Jirlau, Ciulnița, Lutul Alb,
Plopu, Ianca și Blasova sunt amenajate pentru piscicultură. În județul Brăila sunt și lacuri artificiale
destinate pescuitului sau irigațiilor: Maxineni, Gradiștea, Insurăței, Ulmu, Brotacelu. De asemenea
există și lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu și Satuc pe pârîul Valea Boului, precum și
Mircea Voda pe Buzoel Nord, a căror apă este folosita la irigat.
CLIMA: Clima este temperat continentală cu nuanțe mai excesive în vest și mai moderate în Lunca
Siretului și Parcul Natural Balta Brăilei. Verile sunt secetoase, călduroase și uscate, iar iernile sunt reci
și cu zăpadă puțină. Situat în apropierea Mării Negre, județul Brăila are temperaturi medii mai
ridicate cu 1,5 grade celsius față de restul câmpiei. Munții Măcinului reduc forța vânturilor din est
determinând și fenomenul de foehnizare a aerului care trece peste Balta Brăilei.
Temperatura medie anuala este de 10,5 grade celsius, maxima absoluta înregistrată în anul 1951,
ajungând la 44,5 grade celsius, minima absolută scăzând până la 30 grade celsius (1942).
Temperatura în timpul iernii este influențată de Crivăț, care bate dinspre nord, nord-est cauzat de
anticiclonul siberian, când se înregistrează și viteze mai ridicate, depă și nd 100km/oră. În timpul verii
se face simțit Suhoveiul, un vânt cald și uscat care bate dinspre est.
Radiația solară este ridicată, 1223000 cal/cm 2, o parte propagându-se în sol vara, o parte prin
evaporarea apei, sau pierzându-se în atmosferă. Terenurile sărăturoase din jurul municipiului Brăila,
mai ales Lacu Sărat, reprezintă un factor de încălzire mai accentuată a atmosferei. Umiditatea
relativă anuală a aerului ajunge la 33%, mai redusă vara, fiind influențată de intensitatea radiațiilor.
Fenomenul de ceață este prezent în sezonul rece, toamnă târzie și iarna. Precipitațiile anuale sunt
reduse (în medie 456 litri apă/mp) și au caracter torențial vara. Caracterul torențial cu averse este
frecvent însoțit și de descărcări electrice, intensificări ale vântului și uneori grindină. Cantitatea
anuală de precipitații nu acoperă necesitațile obținerii unor producții agricole mari, deficitul de apă
fiind acoperit prin irigații.
36
3.1.2. UTILITATEA
Factorii abiotici au un rol important în structura teritoriului județului Brăila, constituind elemente
pentru dezvoltarea agriculturii, turismului în general, turismului cultural și balnear în special, oferind
în Lunca Dunării, mai puțin Insula Marea Brăilei puternic antropizată, trasee atractive atât pe apă cât
și terestre.
De asemenea, factorii abiotici au un rol important în educație și cercetare de nișă, reprezentând o
sursă de cunoaștere pentru categorii interesate de elevi, studenți, profesori, sau grupuri de
cercetători, în specialități legate de particularitățile geomorfologice, hidrologice și climatice ale
județului. Un alt rol îl joacă în dezvoltarea artelor plastice și fotografiei, în zone în care factorii abiotici
și biotici compun elemente de inspirație în zone de deltă, lacuri și chiar suprafețe cu culturi agricole.
3.1.3. SCHIMBAREA / VULNERABILITATEA

Schimbările factorilor abiotici, cu efect în structura și funcționalitatea peisajului, apar în următoarele
forme:
(a). Peisajul județului, privit din punct de vedere al factorilor abiotici, are un relief plat, stepic și
scenic deschis pe distanțe mari și uniform. În decursul unui an, factori abiotici au un caracter dinamic
dat de periodicitatea unor fenomene extreme, precum furtuni de praf sau secetă, care deteriorează
solul, iar iarna este expus celor mai puternice viscole, în partea de est a județului. Urmărirea
efectelor schimbărilor climatice reprezintă o activitate importantă de cercetare și de inventariere și
stocare de date.
(b). Anotimpurile determină schimbarea peisajului prin modificări cromatice ale vegetației cu
alternări coloristice ale peisajelor estivale și hibernale. În zonele de câmpie, peisajul se modifică
radical datorită dispariției plantațiilor agricole, ie și nd în evidență siluetele localităților și a zonelor
împădurite.
(c). Ie și rea din matcă a râurilor în perioadele de ploi abundente, și mai ales cu cantități mari în
perioade scurte, afectează lucrările agricole, siguranța gospodăriilor și a patrimoniului construit sau
natural.
(d). Schimbările în calitatea solurilor și în calitatea apelor curgătoare, sau subterane, se datorează
activității agricole, depozitării de deșeuri gospodărești, sau rezultate din construcții, precum și
reducerii suprafețelor agricole productive prin creșterea intravilanelor sau realizarea de construcții
neautorizate.
(e). Efectul factorului antropic se manifestă prin cultivarea excesivă a terenurilor, de tip monocultură,
efectuarea lucrărilor solului perpendicular pe curbele de nivel, degradarea pășunilor prin
suprapășunat, reducerea conţinutului de materie organică și salinizarea solurilor9 .
(f). Secetele îndelungate intensifică procesele de degradare a terenurilor, care la rândul lor
accentuează aceste perioade cu deficit de apă. Peste aceste aspecte se suprapune și efectul eolian
foarte agresiv10 .
9https://www.infobaragan.ro/reportaje/baraganul-taramul-aspru-si-iarna-si-vara-climatul-este-specific-
tinuturilor-de-stepa/
10 Ibidem
37
3.2. ANALIZA FACTORILOR BIOTICI

3.2.1. STRUCTURA
BIODIVERSITATEA: În judeţul Brăila sunt prezente o varietate de ecosisteme terestre și acvatice
caracteristice regiunii biogeografice stepice (RSM Brăila, 2020). Flora sălbatică este reprezentată prin
230 de specii inventariate la nivel județean, dar nu au fost identificate specii de interes naţional sau
comunitar (listate în anexele 3-5 ale OUG 57/2007).
În acela și timp, trebuie menționată existența a două specii endemice, și anume Campanula
rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel) și Achillea coarctata Poir (coadașoricelului
cu flori galbene), care cresc numai pe Popina Blasova (RSM Brăila, 2020).
Din Balta Brăilei doar o mică parte din suprafaţă a rămas în regim liber de inundaţie, restul
constituind actualmente incinta agricolă îndiguită Insula Mare a Brăilei. Vestigii ale florei acestui vast
teritoriu de zonă umedă se găsesc acum în insulele din zona inundabilă care constituie Parcul Natural
Balta Mică a Brăilei. Vegetaţia palustră a ostroavelor se remarcă prin specii rare, cum sunt nuferii albi
și galbeni, specii care doar în Delta Dunării sunt mai des întâlnite (RSM Brăila, 2020).
În ceea ce privește fauna, peste jumătate din păsările observate în ţară se regăsesc și în judeţul Brăila,
acesta fiind situat pe cel mai important culoar de migraţie a păsărilor din bazinul inferior al Dunării de
Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei și refugiile de iernat
din Africa (RSM Brăila, 2020).
De altfel, păsările sunt cele mai numeroase dintre vertebrate, prezentând o repartiţie neuniformă,
concentrându-se, mai ales, în zona pădurilor de amestec, în bălţi și în zonele mlăștinoase. Foarte
multe specii aparţin, din punct de vedere fenologic, grupului migrator (oaspeţi de vară, de iarnă sau
de pasaj), foarte puţine sunt cele sedentare, care rămân pe timpul iernii în interiorul ostroavelor din
lunca Dunării, sau pe unele bălţi din terasa Dunării (RSM Brăila, 2020).
Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste jumătate din cea a
României, respectiv 53%. Dintre acestea, 169 de specii sunt protejate pe plan european (prin
Convenţia de la Berna), 58 de specii sunt păsări migratoare protejate prin Convenţia de la Bonn și 6
specii protejate prin Convenţia CITES. De asemenea, 68 de specii figurează în anexa I din Directiva
Păsări. Faptul că zona inundabilă face parte din reţeaua internaţională de locuri de cuibărire și pasaj,
situată pe culoarul estic de migraţie dunărean, a fost unul dintre cele mai importante motive pentru
care a fost declarată arie protejată și ulterior recunoscută ca sit Ramsar - zonă umedă de importanţă
internaţională (RSM Brăila, 2020).
În ceea ce privește speciile invazive pentru județul Brăila nu există informații relevante. Pe traseul
Dunării de Jos cea mai expansivă specie alohtonă invazivă este Amorpha fruticosa, un arbust originar
din America de Nord, asemănător salcâmului care a fost introdus în România ca arbust ornamental și
pentru stabilizarea solurilor degradate și erodate.
În ariile protejate situate în Lunca Siretului Inferior a fost observată apariția și extinderea invazivă a
speciei Trachemys scripta - țestoasa de apă cu tâmple galbene, însă cu semnalări punctuale, izolat și
cu caracter ocazional. Specia intră în competiție cu broasca țestoasă europeană, Emys orbicularis,
înlocuind-o treptat din habitatele respective.
De asemenea, în acela și areal este semnalată extinderea invazivă a speciilor introduse prin practicile
silvice, salcâm, glădiță, oțetar, specii care înlocuiesc treptat vegetația nativă, intrând în competiție cu
speciile corespunzătoare tipului de stațiune existent, alterând habitatele și capacitatea acestora de
susținere a speciilor de interes conservativ precum și alterarea habitatelor (RSM Brăila, 2020).
38
HABITATELE NATURALE: Principalele tipuri de habitate naturale din judeţul Brăila sunt caracteristice
regiunii biogeografice stepice și sunt reprezentate prin habitate terestre (păduri și pajiști) și habitate
acvatice.
Habitatele de pădure. Habitatele cu vegetaţie forestieră reprezintă peste 5% din suprafaţa judeţului
și sunt situate în proporție de 80% în luncile inundabile ale fluviului Dunărea și ale râurilor Buzău și
Siret (predominant din plop și salcie). Restul de 20% sunt păduri compuse preponderent din salcâm și
stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viișoara, Colţea, Tătaru, Râmnicelu, Romanu, Rubla și Lacu
Sărat (RSM Brăila, 2020).
Tipurile de habitate forestiere care se întâlnesc sunt: stejăret (Quercus pubescens) pe soluri
sărăturoase în stepă; păduri stepice cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora); amestec deșleau de
luncă cu stejar pedunculat (Quercus robur); frăsinet de hașmac (păduri dispuse în fâși înguste) cu
Fraxinus excelsior; ulmet de luncă cu Ulmus campestris; păduri aluviale (zăvoaie) de plopi albi
(Populus alba) din luncă; zăvoaie de plop negru (Populus nigra) din luncă; zăvoaie amestecate de
Populus alba și P. nigra din luncă; zăvoaie de salcie (Salix alba) din luncă; zăvoaie amestecate de plopi
și salcie din luncă; zăvoaie de salcie și cătină (Tamarix ramosissima) din lunci, pe soluri sărăturoase
(RSM Brăila, 2020).
Habitatele de pajiști (pajiști de stepă, pajiști de luncă și tufărișuri). Pajiștile stepice sunt puternic
modificate, cu graminee și ierburi xerofile, printre care Festuca valesiaca (păiuș), Stipa lessingiana
(colilie), Stipa capillata (negară). Pe pârloagele stepice (terenuri agricole necultivate) sunt întâlnite
specii ca Cynodon dactylon (pir gros), Bromus tectorum, Salsola ruthenica și Artemisia austriaca
(peliniţă) (RSM Brăila, 2020). Habitatele de pajiști naturale sunt mai bine reprezentate în perimetrul
Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, afectate în trecut de pășunatul animalelor lăsate în stare
semisălbatică (vaci, cai, dar mai ales porci), precum și de pășunatul ovinelor, prin acumularea și
descompunerea dejecţiilor de ovine, rămânând doar speciile rezistente la acidifierea solului (RSM
Brăila, 2020). Tufărișurile au cea mai mică dezvoltare, fie aparţinând pajiștilor, fie existând izolat, pe
arii restrânse, în zone de luncă cu maluri nisipoase (RSM Brăila, 2020).
Habitatele acvatice sunt reprezentate prin: lacuri (sărate și dulci), bălţi (permanente și temporare),
mlaștini, zone mlăștinoase, canale. Habitatele acvatice sunt destul de diverse, mergând ca
reprezentare de la braţele Dunării și luciile de apă din lunca inundabilă până la diverse lacuri dulci sau
sărate situate pe teritoriul judeţului, fiind totodată și cele care, în pofida impactului antropic, au
conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală caracteristică regiunii (RSM Brăila, 2020).
Habitate de interes European. Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea
unor specii de floră și faună rare sau pe cale de dispariţie, cele caracteristice zonelor umede sunt cel
mai bine reprezentate, diversitatea cea mai mare existând în lunca inundabilă a Dunării (RSM Brăila
2020). Unele dintre habitatele naturale de interes comunitar sunt prioritare deoarece sunt în pericol
de dispariţie, iar pentru conservarea acestora Uniunea Europeană are o responsabilitate particulară,
ţinând cont de proporţia arealului natural de răspândire (RSM Brăila 2020). La nivelul județului Brăila
au fost identificate 16 tipuri de habitate de interes comunitar, ale căror caracteristici sunt evidențiate
în tabelul următor:
TABEL 3. HABITATE DE INTERES COMUNITAR IDENTIFICATE ÎN JUDEŢUL BRĂILA

NR. TIP HABITAT (CONFORM OUG COD LOCALIZARE
CRT. 57/2007) NATURA 2000
1. Comunități cu Salicornia și alte specii 1310 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat
anuale care colonizează terenurile Câineni, Lacul Movila Miresii,
umede și nisipoase Comăneasca, Lacul Sărat Brăila, Mihai
Bravu
39

CRT. 57/2007) NATURA 2000
2. Stepe și mlaștini sărăturate panonice 1530 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat
Câineni, Valea Călmăţuiului, Lacul Movila
Miresii, Comăneasca, Lacul Sărat Brăila,
lunca Buzăului, Mihai Bravu
3. Ape stătătoare, oligotrofe până la 3130 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
mezotrofe cu vegetaţie din (PNBMB), lunca Braţului Măcin, lunca
Litorelletea uniflorae și /sau Isoeto- Buzăului
Nanojuncetea
4. Ape puternic oligo-mezotrofice cu 3140 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat
vegetaţie bentonică de Chara sp. Câineni
5. Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie 3150 PNBMB: lacuri și bălti, mlaștini

de tip Magnopotamion sau împădurite
Hydrocarition
6. Cursuri de apă din zona de câmpie 3260 Lunca Siretului

până în etajul montan, cu vegetaţie
din Ranunculion fluitantis și
Callitricho-Batrachion
7. Râuri cu maluri nămoloase cu 3270 PNBMB - canale cu maluri aluviale, lunca

vegetaţie de Chenopodion rubri si Braţului Măcin, lunca Siretului
Bidention
8. Stepe ponto-sarmatice habitat 62CO lunca Braţului Măcin

prioritar
9. Pajiști cu Molinia pe soluri 6410 PNBMB - mlaștini cu vegetaţie de

calcaroase, turboase sau argiloase Molinia pe soluri luto-argiloase
(Molinion caeruleae)
10. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte 6430 PNBMB, lunca Braţului Măcin
higrofile de la nivelul câmpiilor până
la cel montan și alpin
11. Pajiști aluviale din Cnidion dubii 6440 PNBMB - mlaștini de-a lungul văii
Dunării; lunca Braţului Măcin, lunca
Siretului
12. Pajiști de altitudine joasă 6510 PNBMB - pășuni umede, depresiuni

(Alopecurus pratensis, Sanguisorba mlăștinoase;
officinalis)
lunca Braţului Măcin
13. Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și 91EO Lunca Siretului

Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
14. Păduri mixte cu Quercus robur, 91FO PNBMB, lunca Siretului

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor râuri (Ulmenion minoris)
15. Galerii cu Salix alba și Populus alba 92AO PNBMB, lunca Braţului Măcin, lunca
40

CRT. 57/2007) NATURA 2000
Buzăului, lunca Siretului
16. Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio- 92DO lunca Buzăului

Tamaricetea și Securinegion
tinctoriae)
Sursa: RSM Brăila, 2020
b5. Specii de interes comunitar. La nivelul judeţului Brăila au fost inventariate un număr de 90 de
specii, considerate de interes comunitar în conformitate cu OUG 57/2007 (anexa 3), pentru care se
desemnează arii speciale de conservare și arii speciale de protecţie avifaunistică, dintre care o specie
este prioritară (nurca-Mustela lutreola), iar 49 de specii sunt cu regim de protecţie strictă (RSM
Brăila, 2020). Per ansamblu, din totalul de 305 specii de vertebrate inventariate la nivelul judeţului,
160 de specii necesită o protecţie strictă, din care 121 de specii sunt de interes comunitar, iar 39 de
interes naţional (RSM Brăila, 2020).
TABEL 4. SPECII DE VERTEBRATE INVENTARIATE
NR. GRUPA NR. OUG 57/2007

CRT DE SPECII SPECII Anexa 3 Anexa 4A Anexa 4B Anexa 5A Anexa 5B
1 Pești 67 16 5 5 7 -
2 Amfibieni 7 3 3 - 2 -
3 Reptile 5 1 5 - - -
4 Păsări 208 64 - 25 - -
5 Mamifere 18 6 6 - 3 9
Total 305 90 19 30 12 9
Anexa 3- Specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecţie specială
avifaunistică
Anexa 4A - Specii de interes comunitar care necesită o protecţie strictă
Anexa 4B - Specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă
Anexa 5A-Specii de interes comunitar a căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul măsurilor de management
Anexa 5B- Specii de animale de interes naţional a căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul măsurilor de
management
Dintre cele 67 de specii de pești inventariate, 4 specii sunt vulnerabile, 4 sunt periclitate, iar o specie
și anume păstrăvul de mare (Salmo trutta labrax) este critic periclitată. În ceea ce privește amfibienii,
2 specii din cele 7 inventariate sunt vulnerabile, 3 sunt aproape ameninţate, iar tritonul cu creastă
dobrogean (Triturus dobrogicus) este periclitat fiind observat în lunca Dunării, în zone ce fac parte
din siturile de importanţă comunitară ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei și ROSCI0012 Braţul Măcin
(RSM Brăila, 2020).
Dintre speciile de păsări, 22 sunt vulnerabile, 13 sunt periclitate și 3 critic periclitate (gârliţă mică,
codalb și acvilă ţipătoare mare) (tabel). Din totalul speciilor de mamifere inventariate, 6 specii sunt
41
vulnerabile (RSM Brăila, 2020). Starea de conservare a vertebratelor inventariate pentru judeţul
Brăila este prezentată în tabel următor:
TABEL 5. SITUAŢIA PRIVIND STAREA DE CONSERVARE A VERTEBRATELOR INVENTARIATE PENTRU JUDEŢUL

BRĂILA
NR. GRUPA DE NR. SPECII STATUT

CRT. VERTEBRATE
vulnerabile periclitate critic aproape
periclitate ameninţate
1 Pești 67 4 4 1 -
2 Amfibieni 7 2 1 - 3
3 Reptile 5 1 - - -
4 Păsări 208 22 13 3 -
5 Mamifere 18 6 - - -
Total 305 35 18 4 3
PATRIMONIU NATURAL PROTEJAT: În cadrul județului Brăila au fost desemnate 26 de arii naturale
protejate, dintre care 3 de interes național, 2 de interes internațional, 19 de interes comunitar și 2 de
interes județean sau local.
Arii naturale protejate de interes național11 . Pe teritoriul județului există un parc natural și două
rezervații naturale declarate prin legea 5/2000. Caracteristicile sunt evidențiate în tabelul nr. 6:
TABEL 6. ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERS NAȚIONAL
N R. DEN U MIRE CATEGORIA SU PRAFAŢA L A L OCALIZARE

CRT. ARI EI PROTEJATE N I V ELUL
JU DEŢU LUI (HA)
1 Balta Mică a Parc natural 24.123 În lunca cu regim natural de inundaţie a

Brăilei fluviului Dunărea,jud. Brăila, Tulcea și
Constanța
Jud. Brăila: com. Chiscani, Gropeni,
Tichilești, Stăncuţa, Berteștii de Jos,
Mărașu
2 Lacul Jirlău Rezervaţie naturală 838,66 Com. Jirlău, Vișani și Galbenu

Vișani
3 Pădurea Camniţa Rezervaţie naturală 1,2 Com. Râmnicelu
Ariile naturale protejate de interes internațional: Pe teritoriul județului Brăila există două situri
Ramsar reprezentând zone umede de importanță internațională. Conform Convenţiei Ramsar prin
care se protejează zonele umede de importanţă internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, în anul
11 http://www.anpm.ro/web/apm-braila/arii-naturale-protejate-de-interes-national/
42
2001 Parcul natural Balta Mică a Brăilei, având o suprafață de 17586 ha, a fost declarată sit RAMSAR
(poziţia 1074 pe lista RAMSAR).
Parcul conservă importante valori ecologice, fiind o importantă componentă a Sistemului Dunării
Inferioare, situată în amonte de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Este singura zonă rămasă în regim
hidrologic natural (zonă inundabilă), după îndiguirea, în proporţie de cca. 75%, a fostei Bălţi a Brăilei
și crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei. Datorită atributelor sale – zonă umedă în regim
hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale și zonă tampon, Balta Mică a
Brăilei reprezintă un sistem de referinţă al fostei delte interioare și bază pentru reconstucţia
ecologică în Sistemul Dunării Inferioare. Din suprafaţa totală, cca 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6%
pășunile, 12,84% zonele umede și 27, 5% lacurile (iezere și bălţi). Jumătate din ecosistemele
identificate – bălţi și păduri specifice de luncă inundabilă - sunt naturale, conservând în cea mai mare
parte structura și funcţiile vechii Bălţi a Brăilei din anii ’50. Acestea sunt totodată habitate naturale
de interes comunitar.
Dunărea Veche (Brațul Măcin) a fost declarată, în anul 2013, sit RAMSAR (poziţia 2116), extinzându-
se pe teritoriul județelor Brăila, Tulcea și Constanța pe o suprafață de 26792 ha (RSM Brăila, 2020).
Cu ecosisteme de râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, terenuri arabile cultivate,
păduri de foioase situl asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări
migratoare, de pasaj sau sedentare (RSM Brăila, 2020).
Arii naturale protejate de interes comunitar12 . Natura 2000 este o reţea de arii naturale care
protejează habitatele naturale și speciile de plante și animale sălbatice periclitate la nivel european,
fiind alcătuită din următoarele categorii de arii naturale protejate de interes comunitar (situri Natura
2000):
• arii speciale de conservare care conservă habitate și specii de plante și animale, cu
excepţia păsărilor, conform Directivei Habitate; sunt declarate în baza recunoașterii de
către Comisia Europeană a siturilor de importanţă comunitară;
• arii de protecţie specială avifaunistică pentru protecţia tuturor speciilor de păsări
sălbatice, conform Directivei Păsări.
Pe teritoriul județului Brăila s-a instituit regimul de arie naturală protejată pentru 19 de situri de
importanță comunitară, dintre care 9 SCI (situri de importanță comunitară) și 10 SPA (arii de
protecție specială avifaunistică). Siturile de importanţă comunitară însumează 43318,74 ha (9,08%
din suprafaţa judeţului) iar ariile de protecţie specială avifaunistică 59788,37 ha (12,54% din
suprafaţa judeţului). Siturile sunt prezentate în tabelul nr. 7 și tabelul nr. 8. 13
TABEL 7. ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
NR. DENUMIRE COD SUPRAFAŢA SUPRAFAŢA UNITATEA ADMINISTRATIV-

CRT. TOTALĂ A ÎN JUDEȚUL TERITORIALĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA
ARIEI (HA) BRĂILA (HA)
1. Balta Albă-Amara- ROSPA0004 2023 1213,8 Galbenu, Grădiștea, Jirlău, Vișani

Jirlău
2. Balta Mică a Brăilei ROSPA0005 25856 24821,76 Berteștii de Jos, Brăila, Chiscani,
Gropeni, Mărașu, Stăncuţa
12http://www.anpm.ro/web/apm-braila/arii-naturale-protejate-de-interes-international/
13Hărţile siturilor de importanţă comunitară (abreviate SCI) pot fi vizualizate prin intermediul paginii de
internet http://www.biodiversity.ro/n2000și sunt descrise în continuarea studiului. Informații cu caracter
spațial asupra siturilor ROSCIși ROSPA sunt prezentate în anexa 8.
43
NR. DENUMIRE COD SUPRAFAŢA SUPRAFAŢA UNITATEA ADMINISTRATIV-

CRT. TOTALĂ A ÎN JUDEȚUL TERITORIALĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA
ARIEI (HA) BRĂILA (HA)
3. Balta Tătaru ROSPA0006 9981 8583,66 Bărăganul, Ciocile, Cireșu, Dudești,

Roșiori, Ulmu, Însurăţei
4. Dunărea Veche- ROSPA0040 18759 6228,05 Frecăţei, Mărașu

Braţul Măcin
5. Ianca-Plopu-Sărat ROSPA0048 1982 1982 Ianca, Movila Miresii, Traian,

Gemenele, Tudor Vladimirescu
6. Lunca Siretului ROSPA0071 36492 1824,6 Măxineni, Siliștea, Vădeni

Inferior
7. Măxineni ROSPA0077 1504 1504 Măxineni
8. Berteștii de Sus - ROSPA0111 6890 2962,7 Berteștii de Jos, Victoria, Însurăţei

Gura Ialomiţei
9. Valea Călmăţuiului ROSPA0145 20515 10667,8 Bordei Verde, Cireșu, Însurăţei,

Surdila-Greci, Ulmu, Zăvoaia,
Dudești
10. Lunca Buzăului ROSPA0160 9575 Făurei, Grădiștea, Jirlău, Racoviţa,

Râmnicelu, Surdila-Greci, Șuţești,
Vișani
TABEL 8. SITURI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ
NR. DENUMIRE COD SUPRAFAŢĂ SUPRAFAŢA UNITATEA ADMINISTRATIV-

CRT. TOTALĂ A (HA) ÎN TERITORIALĂ DIN JUDEȚUL
SITULUI JUDEȚUL BRĂILA
BRĂILA
(HA)
1. Balta Albă-Amara- ROSCI0005 6300 2835 Galbenu, Gradiștea, Jirlău,

Jirlău-Lacul Sărat Vișani
Câineni
2. Balta Mică a Brăilei ROSCI0006 20872 20872 Berteștii de Jos, Brăila,

Chiscani, Gropeni, Mărașu,
Stăncuţa
3. Braţul Măcin ROSCI0012 10235 4503,4 Frecăţei, Mărașu
4. Lunca Buzăului ROSCI0103 9575 978,18 Făurei, Grădiștea, Jirlău,

Racoviţa, Râmnicelu,
Surdila-Greci, Șuţești, Vișani
5. Lunca Siretului ROSCI0162 25081 1755,67 Măxineni, Siliștea, Vădeni

Inferior
6. Valea Călmăţuiului ROSCI0259 17923 8603,04 Bordei Verde, Cireșu,

Însurăţei, Surdila-Greci,
Ulmu, Zăvoaia
44
NR. DENUMIRE COD SUPRAFAŢĂ SUPRAFAŢA UNITATEA ADMINISTRATIV-

CRT. TOTALĂ A (HA) ÎN TERITORIALĂ DIN JUDEȚUL
SITULUI JUDEȚUL BRĂILA
BRĂILA
(HA)
7. Ianca - Plopu - Sărat - ROSCI0305 3222 3222 Ianca, Movila Miresii,

Comăneasca Romanu, Traian, Tudor
Vladimirescu
8. Lacul Sărat – Brăila ROSCI0307 377 377 Brăila, Chiscani, Tichilești
9. Sărăturile de la Gura ROSCI0389 3449 172,45 Berteștii de Jos, Victoria

Ialomiţei - Mihai
Bravu
Arii naturale protejate de interes județean/local. La nivel județean au fost identificate: Rezervația
Forestieră Pădurea Viișoara și Popina Blasova, monument al naturii, martor de eroziune hercinică
(RSM Brăila, 2020). Distribuția spațială a siturilor naturale protejate la nivel regional și județean este
prezentată în figurile 8 și 9.
FIGURA 8. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A SITURILOR NATURALE PROTEJATE LA NIVEL REGIONAL
Sursa: https://maps.eea.europa.eu/wab/ProtectedSites_EUNIS/
VEGETAȚIA: Județul Brăila se încadrează din punct de vedere al vegetației în formațiunea

biogeografică zonală de stepă, în cea mai mare parte. Vegetația azonală este reprezentată prin
vegetația de luncă, halofilă și psamofilă. În Câmpia Română, în trecut erau caracteristice pajiștile de
negară și colilie (diverse specii de Stipa), care se întindeau pe toate interfluviile netede.
Prin extinderea culturilor agricole pe întregul teritoriu, aceste asociații au dispărut; vegetația naturală
se mai păstrează doar pe mici porțiuni folosite ca islazuri, pe malurile apelor, pe terenuri degradate,
sau se extinde pe marginea drumurilor, sau pe malurile și digurile canalelor de irigații, dar în aceste
cazuri compoziția floristică este puternic modificată datorită pășunatului excesiv și intervenției
antropice, în general (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Practic, stepa, în adevăratul
45
înțeles al cuvântului, a fost înlocuită în proporție de 90-95%, sau chiar mai mult, cu plante de cultură
(Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973; RSM Brăila 2020).
În prezent, cele câteva pajiști rămase au în componență (în funcție de gradul de modificare) bărboasa
(Botriochloa ischaemum), păiuș stepic (Festuca valesiaca), pir crestat (Agropyrum cristatum), firuța
cu bulb (Poa bulbosa), pelinița (Artemisia austriaca), pir gros (Cynodon dactylon), alior (Euphorbia
nicaeensis), etc. Speciile de Stipa se mai întâlnesc cu totul izolat (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O.,
coord., 2005). Local în unele crovuri apar tufărișuri cu arbuști de stepă, precum porumbar (Prunus
spinosa), migdal pitic (Amygdalus nana), vi și n pitic (Cerasus fructicosa), măceș (Rosa gallica), mur
(Rubus caesius), etc., între care se întâlnesc și exemplare izolate de ulm și chiar de stejar brumăriu
(Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Pâlcurile de păduri sunt formate din puține specii de arbori, între care stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora), ulm (Ulmus procera), păr sălbatic (Pirus piraster), frasin comun (Frasinus excelsior),
etc. În Câmpia Bărăganului, pe alocuri, apar plantații de salcâm (Robinia pseudoacacia) (Posea G.,
Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
În luncile râurilor mari, cu apă permanentă, vegetația este reprezentată de zăvoaie (alcătuită din plop
și /sau salcie) și pajiști în care domină iarba câmpului (Agrostis stonolifera), în locurile joase, foarte
umede, coada vulpii (Alopecurus pratensis ssp. pseudonigricans) în ariile umede, neinundabile și
firuța (Poa pratensis) în biotipurile mai puțin umede.
46
FIGURA 9. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A SITURILOR NATURALE PROTEJATE LA NIVELUL JUDEȚULUI BRĂILA
47
În porțiunile mai umede din lunci, ca și la marginea lacurilor din zona de câmpie, este abundentă
vegetația higrofilă: stuf, papură, pipirig, stânjenelul de baltă, etc. În lacuri și bălți sunt foarte
abundente plantele acvatice ca lintița, brădișul, diferite specii de broscăriță, ș.a. (Posea G., Zăvoianu
I., Bogdan O., coord., 2005). Pe nisipurile slab sărăturate din luncile Buzăului (lângă Făurei) și
Călmățui, cele mai frecvente comunități sunt formate de cătină roșie (Tamarix ramosissima) (Posea
G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
În lunca Dunării, acțiunea de îndiguire, desecare și amenajare pentru irigații a condus la modificări
substanțiale în învelișul vegetal prin includerea în categoria terenurilor arabile a numeroase
suprafețe (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Balta Mică a Brăilei rămasă în regim de
liberă scurgere păstrează specificul anterior al vegetației (Andronache I., 2008). Astfel, circa 50% din
vegetație este constituită de sălcii, plopi (pe grindurile înalte), cătiniș, pajiști (în luminișuri), vegetație
acvatică în depresiunile mlăștinoase și pe marginea privalurilor (Andronache I., 2008).
În sistemul de ostroave și lacuri din Balta Mică a Brăilei a fost identificat până în prezent un număr de
218 specii de plante superioare14 . Pădurile sunt alcătuite majoritar din esenţe moi, cum ar fi salcia,
plopul alb și negru și diseminat din esenţe tari, precum speciile de ulm și de frasin. Tufărișurile sunt
destul de slab reprezentate, făcând parte din structura pajiștilor sau izolate pe suprafeţe restrânse în
zona malurilor nisipoase (Plan Management PNBMB, 2011).
În mlaștinile cu stuf, speciile de plante mai des întâlnite sunt: stuful (Phragmites australis), papura
(Typha latifolia, Typha angustifolia), Scirpus lacustris, Lythrum salicaria, Galium palustre, Euphorbia
palustris, Solanum dulcamara, Sium latifolium, Glyceria maxima, Stachys palustris, Butomus
umbellatus, Iris pseudacorus15 . Vegetația halofilă (pe soluri sărăturate) este răspândită, în special, în
locuri cu apă freatică aproape de suprafață, în lungul râurilor Călmățui, Siret, valea Ianca și în jurul
unor lacuri sărate. Este alcătuită din diferite specii (în raport de gradul de salinizare a solurilor) de
Puccinelia, Trifolium fragiferum, Statice gmelini, Artemisia maritima, Suaeda maritima, Salicornia
europaea, Salsola soda, etc. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Pe ansamblu, numărul de specii este foarte redus pe solurile cu salinitate accentuată și mai ridicat la
marginea arealului acestora, sau acolo unde gradul de sărăturare este scăzut (Ielenicz M., 2007).
Vegetația psamofilă (pe terenuri nisipoase) a fost puternic afectată de activitatea antropică (plantații
forestiere, lucrări agricole, lucrări de nivelare a dunelor), în prezent, fiind reprezentată din ciulei
(Ceratocarpus arenarius), râmnuța de câmp (Anthemis ruthenica), ipcărigea (Gypsophylla paniculata),
laptele câinelui (Euphorbia sequieriana), salcia de nisip (Salix rosmarinifolia) (Posea G., Zăvoianu I.,
Bogdan O., coord., 2005).
FOND FORESTIER: Cele mai mari suprafețe forestiere din județ, la nivelul anului 2020, se înregistrau
în comunele Stăncuța (7501 ha) și Berteștii de Jos (4910,9 ha). Suprafețe de peste 1000 de ha de
pădure se regăsesc și în comunele Frecăței (2265,5 ha), Vădeni (1642,3 ha), Mărașu (1635,5 ha),
Chiscani (1123,3 ha) localizate în partea estică a județului, la care se adaugă Vișani (1205,9 ha) și
orașul Însurăței (1002,8 ha). La polul opus, cea mai critică situație este evidențiată în 8 UAT-uri, la
nivelul cărora nu erau înregistrate, pentru anul 2020, areale cu păduri sau altă vegetație forestieră.
Acestea sunt concentrate în zona central-nordică a județului, în Câmpia Brăilei, la care se adaugă
comuna Bărăganul în Câmpia Bărăganului Central, dar și comunele Galbenu și Salcia Tudor în
extremitatea vestică, în Câmpia Râmnicului și respectiv nord-vestică, în Câmpia Siretului Inferior. La
acestea se adaugă 20,5 % dintre UAT-uri, care prezintă o suprafață redusă, de sub 100 ha, o parte a
acestora fiind localizate în apropierea perimetrului deficitar menționat anterior (vezi figura nr. 10).
14
https://bmb.ro/index.php/biodiversitatea-pnbmb/
15 https://bmb.ro/index.php/biodiversitatea-pnbmb/
48
FIGURA 10. REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR OCUPATE DE PĂDURI (HA) ANUL 2020
49
FAUNA: Caracteristica faunei din Câmpia Română este dată de numărul mare de specii iubitoare de
terenuri deschise, mai uscate și mai calde. Dintre reprezentanţii câmpurilor deschise (terenuri
cultivate, pajiști, pârloage) cele mai bine reprezentate sunt mamiferele rozătoare și păsările
granivore. Din grupul primelor, populaţiile cele mai numeroase le au popândăul (Citellus citellus),
hârciogul (Cricetus cricetus),șoarecele de câmp (Microtus arvalis),șobolanul de câmp (Apodemus
agrarius),șoarecele de mișună (Mus musculus spicilegus), orbetele (Spalax microphthalmus) (Posea G.,
Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005). Dintre păsări, se impun în peisajul deschis ciocârlia de câmp
(Alauda arvensis), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra), ciocârlanul (Galerida cristata),
presura (Emberiza calandra), prepeliţa (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), cioara de
semănătură (Corvus frugilegus), fâsa de câmp (Anthus campestris), iar în boscheți mărăcinarul
(Lanius collurio), lăcustarul (Sturnus roseus), graurul (Sturnus vulgaris), coţofana (Pica pica) (Posea G.,
În preajma râurilor se întâlnesc prigoriile multicolore (Merops apiaster), care zboară în stoluri mici,
dumbrăvencile (Coracia garrulus). Dintre păsările răpitoare pot fi amintiteșorecarul mare (Buteo
rufinus),șorecarul încălțat (Buteo lagupos) și heretele alb (Circus macrourus), ș.a. (Posea G., Zăvoianu
I., Bogdan O., coord., 2005).
Majoritatea speciilor de păsări sunt migratoare. Cele mai frecvent întâlnite (și pe lacurile din câmpie)
sunt raţele și gâștele sălbatice. Se întâlnesc, de asemenea, multe specii de stârci: stârcul cenu și u
(Ardea cinerea), stârcul roșu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul de noapte
(Nycticorax nycticorax), stârcul lopătar (Platalea leucorodia). La acestea se adaugă alte specii de
păsări acvatice: corcodelul (Podiceps cristatus) și lișiţa (Fulica otra) care populează toate apele
stătătoare (indiferent că sunt dulci, salmastre sau sărate), ţigănușul (Plegadis falcinellus), nagâţul
(Vanellus vanellus), fluierarul (Tringa totanus), sitarul de mal (Limosa limosa), găinușa de baltă
(Galinula chloropus), cârsteiul de baltă (Rallus aquaticus), piţigoiul de stuf (Panurus biarmicus) etc.
(Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973).
De și au un areal mai mare de răspândire, apar și în această zonă carnivore precum: vulpea (vulpes
vulpes), viezurele (Meles meles), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul (Mustela putorius), etc.
(Gâștescu P., Gruescu I.S., 1973). Principalele specii de interes cinegetic sunt: iepurele (Lepus
europaeus), căpriorul (Capreolus capreolus) și mistrețul (Sus scrofa) dintre mamifere, respectiv
fazanul și potârnichea dintre păsări (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Tot dintre vertebrate pot fi întâlnite mai desșopârla de stepă (Lacerta taurica) saușopârla de câmp
(Lacerta agilis chersonensis). În locurile nisipoase, argiloase și loessoide trăiește broasca de pământ
(Pelobates fuscus), iar pe lângă ape și râuri buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina) și
broasca mică de lac (Rana esculenta). Ihtiofauna este reprezentată prin clean, biban, mreană, crap,
etc. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Dintre nevertebrate, zoocomplexele campestre sunt dominate numeric de ortoptere, coleoptere,
himenoptere, diptere și lepidoptere, populaţiile cele mai numeroase avându-le speciile ce se hrănesc
cu variata ofertă vegetală. Consumatorii cei mai importanţi sunt lăcusta de pășune (Polysarchus
denticaudus), cosa și i (Oedaleus nigrafasciatus și Stenobothrus bicolor), greierele de câmp (Gryllus
campestris), viespea de pai (Cephus palipes), viespea de iarbă (Pachycephus smirnensis), forfecarul
(Lethrus apterus), etc. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Mediile umede din sectorul luncii Dunării favorizează dezvoltarea populațiilor de amfibieni precum
tritonul cu creastă (Triturus cristatus), buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), broasca
râioasă brună (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea), broasca mică de lac (Rana esculenta), broasca
mare de lac (Rana ridibunda), etc. Dintre reptile se întâlneșteșarpele de apă (Natrix tessellata).
Ihtiofauna este reprezentată de numeroase specii de pești, dintre care nisetru (Acipenser
guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), scrumbie (Alosa pontica), scobar
(Chondrostoma nasus), crap (Cyprinus carpio), mreana (Barbus barbus), plătica (Abramis brama),
50
clean (Leuciscus cephalus),știuca (Esox lucius), obleț (Alburnus alburnus), sabița (Pelecus
cultratus),șalău (Stizostedion lucioperca), ș.a. (Posea G., Zăvoianu I., Bogdan O., coord., 2005).
Mamiferele sunt reprezentate de câteva specii: iepurele, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, dihorul,
vulpea, nevăstuica, bizamul, căpriorul, vidra. De asemenea, a fost observat și câinele enot (Posea G.,
După intervenţia omului prin îndiguirea și desecarea Bălţii Brăilei, Balta Mică a Brăilei a rămas cea
mai mare zonă în regim liber de inundaţie de pe cursul european al Dunării, ceea ce face ca acest
teritoriu să reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important refugiu ornitologic de pe Dunăre (Plan
Management PNBMB, 2011). Dintre speciile cuibăritoare, migratoare și sedentare, a căror prezenţă
poate fi considerată ca deosebită, conform Directivei Păsări, pot fi enumerate: corcodelul mic
(Tachybaptus ruficollis), corcodelul cu gât roșu (Podiceps grisegena), corcodelul mare (Podiceps
cristatus), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo),
cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic
(Ixobrychus minutus), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul galben (Ardeola ralloides),
stârcul roșu (Ardea purpurea), ţigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), lebăda
de vară (Cygnus olor), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa roșie
(Aythya nyroca), codalbul (Haliaeetus albicilla), vânturelul de seară (Falco vespertinus), cresteţul
pestriţ (Porzana porzana), cristelul de câmp (Crex crex), chirighiţa cu obraji albi (Chlidonias hybridus),
chirighiţa neagră (Chlidonias niger), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus),
pescărașul albastru (Alcedo atthis), lăstunul de mal (Riparia riparia), dumbrăveanca (Coracias
garrulus),ș.a. (Plan Management PNBMB, 2011).
Alte specii sunt prezente doar ca oaspeţi de iarnă sau în pasaj: cufundarul mic (Gavia stellata),
cufundarul polar (Gavia arctica), corcodelul de iarnă (Podiceps auritus), pelicanul comun (Pelecanus
onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus), gârliţa mare (Anser albifrons), gârliţa mică (Anser
erythropus), gâsca cu găt roșu (Branta ruficollis), călifarul roșu (Tadorna ferruginea), raţa suliţar (Anas
acuta), raţa cu ciuf (Netta rufina), ferestrașul mic (Mergus albellus), ferestrașul mare (Mergus
merganser), acvila de câmp (Aquila heliaca), uliganul pescar (Pandion haliaetus), șoimul dunărean
(Falco cherrug), prundărașul de sărătură (Charadrius alexandrinus), fluierarul cu picioare ro și i
(Tringa totanus), pescărușul mic (Larus minutus), chira mică (Sterna albifrons), prigoria (Merops
apiaster),ș.a. (Plan Management PNBMB, 2011).
3.2.2. UTILITATEA
Factorii biotici, prin prezența cursurilor de apă și existența oglinzilor de apă, dar și prin natura solului,
asigură bogăția, varietatea și atractivitatea peisajului, din punct de vedere estetic, cultural (activități
de recreere, observare și cercetare/cunoaștere), dar asigură și utilitatea economică a acestuia, prin
practicarea activităților de pescuit, turism, agricultură, creșterea animalelor, sau activități de nișă (ex.
prezentăriștiințifice, filmări).
3.2.3. SCHIMBAREA / VULNERABILITATEA

Schimbările dominante a factorilor biotici sunt legate de efecte produse în compoziția factorilor
abiotici, clima și precipitațiile, ciclul anotimpurilor, fenomene care modifică major funcționarea
habitatelor, caracterul și atractivitatea peisajului. Acestea influențează atât rezultatele din activități
antropice/agricultură, varietatea cromatică, cât și vizibilitatea, prin pierderea frunzișului, modificând
puncte de observare vizuală a peisajului, distanțele și unghiurile de percepție pe amfiteatre largi, mai
ales asupra cursului Dunării.
51
Schimările climatice pot afecta major prin secetă, sau inundații pe termen mai lung, caracterul
peisajului pe suprafețe mai largi de teren sau cursuri de apă. Complexele de ecosisteme din Parcul
Natural Balta Mică a Brăilei sunt supuse schimbărilor și ca urmare a presiunii antropice, prin:
• Reducerea fondului forestier autohton, prin înlocuirea cu specii alohtone de plop repede
crescător16 ;
• Reducerea pajiștilor prin înlocuire cu plantații forestiere;
• Braconajul piscicol și supraexploatarea piscicolă fără o fundamentare a efortului de
pescuit – una dintre cele mai mari ameninţări asupra biodiversităţii, având drept
consecinţe: diminuarea necontrolată a populaţiilor de pești în sensul depă și rii capacităţii
de suport, recoltarea neselectivă a ihtiofaunei (mai ales braconajul cu curent electric),
dezechilibrarea lanţurilor trofice;
• Pășunatul abuziv în regim semisălbatic, având ca efect deteriorarea unor habitate de
interes comunitar prin distrugerea covorului vegetal, dar și a vegetației lemnoase prin
roaderea scoarţei și a vârfului lăstarilor de plop și salcie;
• Delictele silvice (ce pot avea implicaţii în echilibrul trofic al ecosistemului) - recoltarea
ilegală a unor elemente din flora și fauna parcului care poate conduce la afectarea
efectivelor unor specii;
• Turismul necontrolat practicat în special în week-end, având ca efect acumularea de
deșeuri de tip menajer (în special ambalaje tip PET) mai ales în zonele dig-mal. În zonele
de protecţie integrală turismul poate deranja unele specii de păsări în special în perioada
clocitului, când poate determina părăsirea locurilor de cuibărit și poate reprezenta un
factor de stres în timpul pasajului (RSM Brăila, 2020).
3.3. ANALIZA FACTORILOR ANTROPICI

3.3.1. STRUCTURA
Factorii antropici sunt analizați din punct de vedere al (a) moștenirii culturale, patrimoniului mobil și
imobil și al (b) tiparului și distribuției zonelor construite în U.A.T-uri urbane și rurale.
MONUMENTE ISTORICE: Patrimoniul cultural este compus, conform Listei Monumentelor Istorice a
Județului Buzău 2015, din 172 obiective din care 4 categoria A (de interes național) și 168 categoria
B (de interes local). Din totalul acestora, 42 monumente sunt arheologice (24,4%), 79 arhitectură
(45,9%), 9 de for public (5,3%) și 42 funerare. Patru sunt de interes național (A) fiind localizate în
municipiul Brăila și în comuna Maxineni Pe teritoriul municipiului Brăila se află 67,4% din totalul
acestora. Un centralizator al densității patrimoniului este prezentat în secțiunea anterioară, în tabelul
nr. 1, care oferă informații privind grupări de U.A.T.-uri atractive din punctul de vedere al
patrimoniului cultural. Figurile 1 și 2 prezintă distribuția spațială a monumentelor cuprinse în L.M.I.
2015.
TIPARUL ȘI DISTRIBUȚIA ZONELOR LOCUITE: Structura U.A.T.-urilor este majoritar rurală, acestea
fiind distribuite diferențiat pe teritoriul județului, din punct de vedere al mărimii și al densității
16S-au redusși chiar au dispărut în unele zone: pădurile aluviale de anin negru (Alnus glutinosa)și frasin
(Fraxinus excelsior), pădurile grindurilor de mal, de stejar ( Quercus robur), frasinși ulm (Ulmus laevis, Ulmus
minor) precumși pădurile de salcie, crânguriși galerii de Salix alba i Populus alba; Înlocuirea salciei cu plop pe
grindurile de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de brațele fluviului Dunreași ca urmarela
surparea malurilor. (sursă:https://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0006.pdf)
52
demografice, având tipologia specifică zonele de câmpie, cu intravilane de formă lineară, acolo unde
urmăresc un curs de apă sau o cale de acces, sau grupate sub influența existenței unor elemente
naturale (ex. pădure, lac), sau a economiei folosirii terenurilor, a utilităților publice, în zonele cu
activități agricole intensive. In intravilanul zonelor rurale sunt grupate gospodăriile, anexele
gospodărești și o parte din terenul pentru livezi, grădini de legume. Restul terenului (cea mai mare
parte) rămâne în extravilan.
3.3.2. FUNCȚIONALITATEA
Patrimoniul cultural are prin continuitatea sa o funcțiune majoră, asigurând păstrarea identității
istorice și culturale a teritoriului județului și a comunităților. Funcțiunile specifice monumentelor
istorice sunt variate ca număr și tip, acestea fiind obiective de cult (biserici/mânăstiri),
culturale/științifice (situri arheologice), de locuire, administrativ-utilitare (primării, gări/port, poduri),
comerciale sau economice.
Evenimentele, obiceiurile, meșteșugurile și acțiunilor culturale contribuie la cunoașterea în timp a
istoriei locuitorilor județului, susținând astfel dezvoltarea unui parteneriat cultural specific județului
(ex. taberele de creație), dar fiind și subiect de recreere și de turism de nișă.
3.3.3. SCHIMBAREA /VULNERABILITATEA

Patrimoniul cultural tangibil: Fondul construit este afectat de schimbări diferite aplicate per tip de
patrimoniu. Monumentele istorice sunt supuse degradării datorită acțiunii factorilor abiotici/climatici,
a lipsei de măsuri continue de reabilitare și protejare, dar și de folosire de materiale adecvate, care
determină stabilitatea și rezistența în timp a construcțiilor – fie de patrimoniu material listat, cât și
gospodării aflate în zonele rurale.
Practicarea de măsuri de intervenție asupra monumentelor, precum și asupra clădirilor realizate în
imediata vecinătate a acestora, fără suport profesional adecvat, conduc la schimbări prin alterarea
stilului/valorii inițiale a obiectului de patrimoniu. Societatea se va confrunta cu modul în care noile
forme tehnologice și materiale vor compromite, sau vor contribui la recunoașterea, promovarea și
prețuirea/protejarea patrimoniului cultural material și imaterial.
Tiparul și distribuția zonelor construite: Din punct de vedere al funcționalității, peisajul județului
este dominat, de terenurile întinse rezervate culturilor agricole, cu vizibilitate de pe trasee de
transport, cu un orizont larg asupra suprafețelor cultivate, punctate de construcții inginerești de
transport rutier, feroviar și de energie, precum și de siluetele intravilanelor rurale și urbane.
Referitor la zonele locuite din interiorul U.A.T.-urilor, configurarea spațiului din punct de vedere al
funcționalității evidențiază tipuri de peisaj adaptate particularităților vieții rurale sau urbane,
traseelor rutiere și feroviare și spațiilor publice, spațiilor verzi și plantațiilor de aliniament, mai
ales în municipii și orașe.
In interiorul intravilanelor s-au dezvoltat istoric funcțiuni publice și private, diferențiate la nivel
urban și rural, prin particularități privind volumul construcțiilor și modul de împrejmuire a
proprietăților, în special în zonele rurale, unde sunt vizibile pe lângă construcții cu funcțiuni de locuit,
anexe și suprafețe pentru grădini, suprafețe cultivate, sau pentru păsări și animale.
Schimbarea factorilor antropici este diferită pentru fiecare din unitățile de peisaj identificate.
Caracteristica dată de funcționalitatea Câmpiei Bărăganului face ca dinamica schimbărilor să fie dată
de tipul de plantație realizată pe loturile agricole și de evoluția acestei plantații de-a lungul
sezoanelor primăvară-vară influențată de (1). mărimea suprafețelor arabile și tipul culturilor, din
53
punct de vedere al cromaticii acestora și de schimbarea cromaticii în funcție de anotimp, (2).

prezența animalelor domestice în zone cu pajiști, (3). perioadele de transhumanță.
In zonele construite schimbarea este dată de calitatea stilistică a noilor construcții, sau de gradul de
degradare a proprietăților, care fie sunt nefolosite, fie proprietarii se confruntă cu lipsa fondurilor
necesare punerii în siguranță a acestora. La nivelul U.A.T-urilor, schimbarea este vizibilă în starea
drumurilor care se degradează, sau din contra sunt modernizate, în funcție de disponibilitatea
bugetelor publice locale, sau centrale, sau de gradul de atragere a fondurilor europene.
3.4. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ INTEGRATĂ

3.4.1. GRUPE DE FACTORI CE CONTRIBUIE LA DEFINIREA UNITĂȚILOR DE PEISAJ
Din punct de al compoziției ”abiotic-biotic și antropic”, peisajul județului Brăila are ca fundament
relieful județului cu cele 2 unități geografice majore, respectiv Lunca Dunării și partea estică a
Câmpiei Române. Aceste unități constituie baza formării unităților de peisaj, ale căror caracter istici
sunt preponderent geografice și care, prezentate de la est către vest, oferă vizual două componente
majore ce înglobează:
• teritoriul format de culoarul verde-albastru al fluviului Dunărea și al zonelor protejate
constituite;
• zona Câmpia Buzău-Siret, un teritoriu cu o structură geomorfologică complexă, localizat în
partea nordică și vestică a județului;
• zona Câmpia Brăilei (Bărăganul de Nord), teritoriu agricol intensiv folosit, cu un peisaj
deschis;
• zona Bărăganul Central (Ialomiței), un teritoriul plat, larg desfășurat în partea sudică a
județului Brăila, dominant arabil.
Analiza integrată a factorilor abiotici, biotici și antropici se aplică celor două unități geografice majore,
respectiv Câmpia Română și Lunca Dunării și celor trei unități de peisaj subsecvente – Lunca Dunării,
Câmpia Buzău-Siret și Câmpia Bărăganului (conform tabelului 9), iar distribuția spațială a unităților de
relief și de peisaj este prezentată în Figura 10 și în cele șapte fișe descriptive.
TABEL 9. GRUPELE DE ANALIZĂ A PEISAJULUI / UNITĂȚI DE PEISAJ PER UNITĂȚI DE RELIEF

RELIEF UNITATEA DE
PEISAJ
Lunca Dunării Lunca Dunării Balta Mică a Brăilei UP-Br-1a
Insula Mare a Brăilei UP-Br-1b
Dunărea Veche UP-Br-1c
Dunărea navigabilă UP-Br-1d
Cîmpia Română Câmpia Buzău-Siret Câmpia Siretului Inferior UP-Br-2a

Câmpia Râmnicului
Câmpia Buzăului
54

RELIEF UNITATEA DE
PEISAJ
Câmpia Bărăganului Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei) UP-Br-2b
Bărăganul Central (Bărăganul Ialomiței) UP-Br-2c
3.4.2. EVALUAREA PEISAJULUI

Așa cum a fost subliniat anterior, documentația PATJ își propune doar o identificare a categoriilor de
peisaj la nivel județean, fără a face o evaluare a acestora și recomandă realizarea unor studii de
specialitate la nivel detaliat (mezo și micropeisaj), care să propună măsuri punctuale de protecție și
conservare, pentru a fi preluate de planurile urbanistice generale și zonale. Cu toate acestea,
documentul de față introduce o metodă de evaluare rapidă a unităților de peisaj, pe baza unui set de
criterii rezultate din studiile de fundamentare elaborate în cadrul PATJ.
Această evaluare rapidă are scopul de a analiza o serie de caracteristici ce ț in de cadrul natural,
patrimoniul construit, cadrul construit, accesibilitatea și vizibilitatea zonelor respective, pe baza unui
set de criterii17 , pentru a evidenția sectoarele care susțin atractivitatea peisajului și cele în care sunt
necesare măsuri de intervenție. Tabelul următor descrie punctajul obținut de cele 7 unități de peisaj
identificate pe fiecare criteriu (de la 0 la 3), iar rezultatul evaluării este ilustrat în fișele ce prezintă
caracteristicile unităților de peisaj.
TABEL 10. EVALUAREA UNITĂȚILOR DE PEISAJ
1. Cadrul natural
Zone naturale protejate Biodiversitate Potențial agricol
Arie Arie Arie mică Habitate Habitate Habitate Agricol/ Agricol Mono
mare medie multe medii puține păduri divers agricol
3 2 1 3 2 1 3 2 1
Br-1a X X
Br-1b X X X
Br-1c X X
Br-1d X X X
Br-2a X X X
Br-2b X X X
Br-2c X X X
1. Patrimoniul construit
Stare monumente Categorii de monumente Clase monumente
bună medie precară 3 categ. 2 categ. 1 categ. A și B A B
3 2 1 3 2 1 3 2 1
Br-1a
Br-1b
Br-1c
Br-1d X X X X
17
Criterii de evaluare identificate prin Metodologia de identificareși evaluare a peisajelor, anexă a legii
451/2002 pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului.
55
Br-2a X X X
Br-2b X X X
Br-2c X X X
1. Rețeaua de localități
Zone urbane(grad de Zone rurale elemente de infrastructură
urbanizare) mare
densitate densitate densitate arh. compact dispersat poduri/ rețele structuri
mare medie mică tradiționa pasaje transport producție
lă. energie
3 2 1 3 2 1 3 2 1
Br-1a X X
Br-1b X X X X
Br-1c X
Br-1d X X X X
Br-2a X X X X
Br-2b X X X X X
Br-2c X X X
2. Accesibilitate/vizibilitate
Accesibilitate Turism Evenimente culturale
DN DJ naval Stațiune În Potențial Diverse Târguri Festival
circuite
3 2 1 3 2 1 3 2 1
Br-1a X X
Br-1b X X
Br-1c X X
Br-1d X X X X X X X X
Br-2a X X X X X
Br-2b X X X X X
Br-2c X X X X
56
3.4.3. FIȘE ȘI IMAGINI ALE UNITĂȚILOR DE PEISAJ

Această secțiune prezintă principalele caracteristici ale celor 7 unități de peisaj identificate și
localizate conform figurii de mai jos, precum și rezultatele aplicării criteriilor de evaluare, într-o fișă
sintetică însoțită de ilustrarea fotografică a elementelor dominante și /sau emblematice.
FIGURA 11. HARTA UNITĂȚILOR DE PEISAJ
57
UNITATEA DE RELIEF LUNCA

DUNĂRII
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-1a:
BALTA MICĂ A BRĂILEI
FISA 1: Unitatea de relief Lunca Dunării

Unitatea de peisaj UP-Br-1a: Balta Mică a Brăilei
Caracteristica peisajului Balta Mică a Brăilei, sit Ramsar, format din 7 insule și ostroave și 52 de lacuri,
zonă umedă de importanţă internaţională cu o gamă floristică și faunistică
diversă, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre și
acvatice. Situl, parte a rețelei internaționale a locurilor de cuibărire și pasaj pe
culoarul estic de migraţie dunărean, oferă peisaje cu vegetație variată cu specii
rare. Caracteristica peisajului variază în cursul anului, în funcție de anotimp,
determinată de perioadele de inundație sau de secetă. Traseele prin canale cu
galerii de sălcii, păduri inundate, oferă perspective variate cu luminozități
diverse, solarizate, sau cu clar obscur.
Fauna Păsări: Au fost identificate peste 200 de specii de păsări, jumătate păsări de apă,
iar restul specii terestre, reprezentând mai mult de jumătate din totalul speciilor
din România. Pot fi amintite: egreta mică, stârcul de noapte, rața ro și e,
dumbrăveanca, barza neagră, acvila țipătoare mică, cormoranul mic, codalbul,
buhaiul de baltă sau stârcul pitic.
Mamiferele: Numărul lor este redus, doar 11 specii fiind întâlnite pe teritoriul
parcului (lutra/vidra, hârciogul, nevăstuica, dihorul, bursucul, iepurele, vulpea,
căpriorul etc.). Sunt adaptate la alternanța de perioade cu inundații și perioade
de secetă, teritoriul lor fiind modificat permanent de revărsarea Dunării.
Amfibieni și reptile: Broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), Buhai de baltă
(Bombina bombina), Tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus).
Peștii: Peste 50 specii:știuca,șalăul, somnul, plătica, babușca, linul, crapul,
cleanul, etc.
Flora Zona este influentata puternic de variatiile mari de nivel ale Dunarii, astfel încât
la cote mari ostrovele se inunda în cea mai mare parte. Habitatele dominante
sunt cele forestiere, mare parte dintre acestea fiind plantatii silvice. Pe suprafete
mai mici, mai ales în zonele greu accesibile sunt prezente si paduri tipice de
lunca. Există peste 200 de specii de plante superioare, dintre care predomină
cele terestre, ierboase sau lemnoase. Acestea din urmă sunt reprezentate de:
plop, ulm, salcie, cătina etc. Majoritatea speciilor floristice sunt ocrotite: nufărul
alb, firuța, stânjenelul de baltă, pipiriguțul, crinul de baltă, loboda sălbatică,
58
ciulinul, urda-vacii, albăstrica, păiușul, năfturica etc. plus o bogată varietate de

plante de apă.
Zone naturale protejate Există zone valoroase pentru că adăpostesc colonii de cuibărit pentru păsări. Una
dintre aceste zone este insula Fundu Mare cu o suprafață de aproximativ
2.000ha, jumătate reprezentată de pădure și restul de apă. Principalul punct de
atracție din arealul parcului este Lacul Chiriloaia, punct de observare pentru
specii de păsări rare. Pe luciul lacului cresc și nuferii albi.
Monumente construite -
emblematice / Repere
Accesibilitate În zonă se poate ajunge cu vaporașul sau cușalupa până la Chiriloaiade, unde
Administraţia Parcului Natural „Balta Mică a Brăilei” pune la dispoziţia turiștilor
ambarcaţiuni și rangeri. Vizitarea se poate face pe unul dintre cele 15 trasee
turistice, atât pe apă cât și pe uscat.
UAT componente: Berteștii de Jos, Brăila, Chiscani, Gropeni, Mărașu, Stăncuţa
Unitatea de relief Lunca Dunării

Unitatea de peisaj UP-Br-1a: Balta Mică a Brăilei
59
60
UNITATEA DE RELIEF LUNCA

DUNĂRII
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-1b:
INSULA MARE A BRĂILEI

Unitatea de peisaj UP-Br-1b: Insula Mare a Brăilei
Caracteristica peisajului Insula Mare a Brăilei reprezintă una dintre cele mai importante zone agricole
atât din judeţ, cât și din ţară. Se află situată între braţele Dunărea Veche și
Vâlciu. Insula Mare a Brăilei (IMB) are, în medie, 60 km lungime și 20 km lăţime,
cu o suprafaţă totală de 710 kilometri pătraţi. Dintre aceștia, 681,3 km² (94,6%
din suprafaţa Insulei Mari) sunt ocupate de terenuri agricole, din care 70,84 km²
sunt irigate și protejate de un dig cu o lungime de 23,5 km. Valoarea de peisaj
este scăzută, în Insula Mare a Brăilei domină peisaje puternic antropizate în
care vegetația naturală a fost înlocuită de culturile agricole, rămânând pe
alocuri pâlcuri de pădure de tipșleau, sau plantații.
Fauna In urma îndiguirii și desecării Insulei Mari a Brăilei, există o serie de păsări și
mamifere caracteristice stepei și culturilor agricole: potârnichea, prepelița,
graurul, presura, pițigoiul, turtureaua, cioara, stăncuța, hârciogul, popândăul,
iepurele, cârtița, ariciul; în zona plantațiilor de plopi și în zăvoaie mai apar
sporadic iepuri, mistreți, vulpi; mamiferele pădurii vidrele și nurcile aproape au
dispărut, acestea regăsindu-se acum în Bălțile Mici ale Brăilei; peștii fiind privați
de excelentul spațiu pentru creștere și reproducere s-au retras în cele două
lacuri și în apele Dunării, diminuându-se drastic atât ca număr de indivizi cât și
de specii. Au fost afectate speciile care se reproduceau doar în bălți: crapul,
plătica, avatul,șalăul.
Flora Pădurile au fost defrișate, pajiștile desțelenite, mlaștinile destufizate, iar

vegetația acvatică a dispărut. Mai intâlnim mici porțiuni cu pădure între dig și
maluri și urme ale vegetației din trecut în preajma lacurilor Blasova și Zăton.
Salcia a fost înlocuită cu plopul negru canadian, specie ce crește rapid și care
până acum câțiva ani era folosit la producerea celulozei. Însă rădăcinile acestuia
nu ajută cu nimic, la fiecare viitură mai puternică pădurea fiind luată de ape. S-a
încercat replantarea salciei și instalarea unor perdele de protecție, cu rolul de a
apăra de vânt și de a menține stratul de zăpadă.
Zone naturale protejate Popina Blasova, patrimoniul geologic – eșantion reprezentativ din punct de
vedere structural
61
Accesibilitate Accesul se face doar pe apă, prin traversarea cu bacul (Bac Brăila/ AGICOST
Stânca) a brațului navigabil al Dunării: Acces la bac din DN22B (municipiul
Brăila), DJ212A/212B (Insula Mare a Brăilei)
UAT componente: Frecăței, Mărașu

Unitatea de peisaj UP-Br-1b: Insula Mare a Brăilei
62
UNITATEA DE RELIEF
LUNCA DUNĂRII
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-1c:
BRATUL MACIN

Unitatea de peisaj UP-Br-1c: Brațul Măcin
Caracteristica peisajului Brațul Măcin este unul din cele 3 brațe (Brațul Cremenea sau Dunărea Nouă –
brațul navigabil din vest, Brațul Vâlciu – în mijloc și Brațul Măcin sau Dunărea
veche –în est). Situl Dunărea Veche – Brațul Măcin se întinde pe o suprafață de
18.759 hectare, fiind încadrat în bioregiunea geografică stepică ce asigură
condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări
migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă importanță prin conservarea
habitatului de zăvoaie cu Salix alba and Populus alba galleries (19,41% din sit),
a pajiștilor aluviale, comunităților de lizieră cu ierburi înalte și prin includerea
Dunării în sit pentru asigurarea continuității peisajului și pentru transportul de
către apele fluviului de semințe, lăstari, etc. ale diferitelor specii de plante.
Fauna Păsări: Situl constituie o importantă cale de migrație pentru păsări (fiind
propus și ca SPA), precum și pentru anumite specii de pești, inclusiv sturioni.
Specii de păsări protejate: pescăruș albastru uliu cu picioare scurte, uliu-
păsărar, privighetoare-de-baltă, fâsă-de-câmp, acvilă-țipătoare-mică, stârc
roșu, rața ro și e, buhai de baltă, gâsca cu piept roșu, chirighiță-cu-obraz-alb,
barză neagră, barză albă, erete de stuf, erete cenu și u, prundăraș de sărătură,
porumbel de scorbură, stârc de noapte, vultur pescar, pelicanul comun
cormoran mic etc
Mamifere: Lutra lutra (Vidră, Lutră); Spermophilus citellus (Popândău,șuită)
Amfibieni și reptile: Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta ro și e); Emys
orbicularis (Broască ţestoasă de apă); Testudo graeca (Ţestoasă de uscat
dobrogeană); Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean)
Specii de pești: Alosa tanaica (Rizeafcă); Aspius aspius (Avat); Cobitis taenia
(Zvârlugă); Gobio kessleri (Porcușor de nisip); Gymnocephalus schraetzer
(Răspăr); Misgurnus fossilis (Ţipar); Pelecus cultratus (Sabiţă); Rhodeus
sericeus amarus (Boarţă); Sabanejewia aurata (Dunariţă); Zingel streber
(Fusar); Zingel zingel (Pietrar)
63
Flora Situl reprezintă partea nordică a coridorului de migrație a speciilor de plante

din Peninsula Balcanic spre Dobrogea de nord și Delta Dunării.18 Sunt prezente
pajiști seminaturale umede, preerii mezofile, păduri caducifoliate, păduri de
monocultură (plopi).
Zone naturale protejate ROSCI0012, ROSPA0040 (Lacul Blasova)
Accesibilitate Accesul se face doar pe apă, prin traversarea cu bacul (Bac Brăila/
AGICOST.Stânca) a brațului navigabil al Dunării: Acces la bac din DN22B
(municipiul Brăila), DJ212A/212B (Insula Mare a Brăilei), DC57
UAT componente: Frecăței, Mărașu

UnItatea de peisaj UP-Br-1c: Brațul Măcin
18 https://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0012.pdf
64
UNITATEA DE RELIEF
LUNCA DUNĂRII
ZONA UP-Br-1d:
CURSUL și MALURILE
DUNĂRII
FISA 1d: Unitatea de relief Lunca Dunării

Unitatea de peisaj UP-Br-1d: Cursul și Malurile Dunării
Caracteristica peisajului Unitate de peisaj predominant abiotic, cu perspectivă vastă asupra
cursului fluviului Dunărea, cu schimbări ale imaginii generate de
anotimpuri, vara și toamna timpurie, cu un colorit variat al peisajului de
luncă, toamna și iarna ceață, scăderea cursului apei, pierderea frunzisului.
Malul drept personalizat de habitatul Parcului Balta Mică a Brăilei, iar
malul stâng cu plaje mai largi, nisipoase și antropizat în dreptul
municipiului Brăila. Imaginile complexe ale falezei Dunării combină
imagini de port turistic, clădiri de patrimoniu cultural și o zonă de
promenadă, cu imaginile unei zone funcționale complexe, industriale și de
transport fluvial.
Fauna Mediile umede din sectorul Luncii Dunării, dominant pe malul drept al
Dunării, favorizează dezvoltarea populațiilor de amfibieni precum tritonul
cu creastă (Triturus cristatus), buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina
bombina), broasca râioasă brună (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea),
broasca mică de lac (Rana esculenta), broasca mare de lac (Rana
ridibunda), etc. Dintre reptile se întâlneșteșarpele de apă (Natrix
tessellata). Ihtiofauna este reprezentată de numeroase specii de pești,
dintre care nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser
stellatus), morun (Huso huso), scrumbie (Alosa pontica), scobar
(Chondrostoma nasus), crap (Cyprinus carpio), mreana (Barbus barbus),
plătica (Abramis brama), clean (Leuciscus cephalus),știuca (Esox lucius),
obleț (Alburnus alburnus), sabița (Pelecus cultratus),șalău (Stizostedion
lucioperca),ș.a.
65
Flora Malul drept al Dunărie oferă perspective asupra speciilor de plante

superioare (https://bmb.ro/index.php/biodiversitatea-pnbmb/). Pădurile
sunt alcătuite majoritar din esenţe moi, cum ar fi salcia, plopul alb și
negru și diseminat din esenţe tari, precum speciile de ulm și de frasin.
Tufărișurile sunt întâlnite izolat pe suprafeţe restrânse în zona malurilor
nisipoase. Malul stâng combină perspective similare Parcului Balta Mică a
Brăilei și malului împădurit al Insulei Mari a Brăilei cu suprafețele
forestiere de la Stăncuța și Chiscani, continuând cu grupuri de arbori și
plantații de aliniament realizate în portul turistic și pe faleza municipiului
Brăila.
Zone naturale protejate Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
Monumente construite 1. Situl arheologic de la Brăilița, BR-I-s-B-0204912; Zona fostei Mitropolii a

emblematice / Repere Proillavei BR-I-s-B-02051; 79. Moara Violatos BR-II-m-B-02127; 110. Gara
fluvială BR-II-m-B-02128
Accesibilitate DN21, DN22, DN22B, DJ212
UAT componente: Stîncuța, Gropeni, Chiscani, Brăila

Unitatea de peisaj UP BR-1d: Cursul și malurile Dunării
66
67
UNITATEA DE RELIEF
CAMPIA ROMANA
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-2a:
CÂMPIA BUZĂU-SIRET
FISA 5: Unitatea de relief Câmpia Română

Unitatea de peisaj UP-Br-2a: Câmpia Buzău-Siret
Caracteristica peisajului Unitatea de peisaj este determinată de factori abiotici și biotici prin
cursurile și luncile râurilor și prin structura solurilor. Peisajul este format
din două componente majore. Prima mai bogată peisagistic vizual, este
rezultatul cursului sinuos și habitatului de luncă al râului Buzău și al
vegetației lacului Balta Albă, pâna la vărsarea sa în Siret, de-a lungul
căruia s-a dezvoltat lanțul așezărilor rurale de la granița cu județul Buzău,
pâna la cursul râului Siret. Componenta a două este dată de caracterul
plat de stepă, cu pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice,
în care apar izolat așezări precum Olăneasca, Gulianca, Măxineni, Oancea,
Muchea, Vădeni. Dinamica peisajului este dată de anotimpuri, iar în
perioada primăvară –vară de coloritul plantațiilor agricole.
Vegetație Este o zonă cu altitudini reduse (aprox. 5m) unde se întâlnesc păduri de
luncă. În lunca Siretului apar palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos
si stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia) cu vegetatia de lunca cu
zavoaie de salcii, plopi. Flora de lunca joasă, inundabilă este intens
reprezentată de asociații vegetale specifice din genurile Pragmites,
Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele.
Fauna Mamifere: Spermophilus citellus (Popandaul european), Lutra lutra

(Vidra), Capreolus capreolus (Caprioara), Lepus europaeus (Iepure de
câmp), Sus scrofa (Mistret).
Amfibieni și reptile: Emys orbicularis (Broasca-testoasa europeana de
balta), Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie sau izvorasul cu
burta rosie), Bufo viridis (Broasca raioasa verde), Pelobates syriacus
(Broasca de pamant siriaca), Rana esculenta (Broasca mica de lac), Rana
ridibunda (Broasca mare de lac),
Păsări acvatice: Zona se află în calea migratiei numeroaselor specii de
pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba,
Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea
leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas
clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), Branta ruficollis, ralide (Gallinula
chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus,
68
Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,

Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,
Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide
(Acrocephalus sp.);
Specii de pești: Barbus meridionalis (Moioagă); Cobitis taenia (Zvârlugă);
Gobio kessleri (Porcușor de nisip); Gobio uranoscopus (Petroc)
Nevertebrate: Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul)Apatura metis
(fluturele purpuriu imperial),
Flora Alopecurus pratensis (Coada vulpii), Aster tripolium (Albastrica sau

Scanteiuta), Atriplex hastata (Loboda cu frunze lanceolate), Camphorosma
annua, Festuca pratensis (paius de livada), Halimione verrucifera,
Hydrocharis morsus-ranae (Iarba broastelor), Juncus gerardi (Pipirig),
Najas minor (Naiada), Plantago maritima (Patlagina mare sau Limba
gastii), Plantago schwarzenbergiana (Patlagina), Poa palustris (Firuta de
balta), Poa pratensis (Firuta), Potamogeton crispus (Broscarita),
Potamogeton pectinatus (Broasca apei sau Lana apei), Puccinellia distans
(Balanica), Ranunculus trichophyllus (Piciorul coccosului), Salicornia
europaea (Iarba sarata), Spergularia marina (Pintenul mic de mare),
Suaeda maritima (Ghirin), Triglochin maritima (Iarba de mare),Typha
latifolia (Papura cu frunza lata)
Zone naturale protejate ROSCI0103; ROSCI0005: ROSPA0004; ROSCI0162; ROSPA0077;

ROSPA0160;
Monumente emblematice / Măxineni-Casa monahală” (stăreția veche) BR-I-m-A-02136.01

Repere
Accesibilitate DN23; DJ221; DJ202A; DJ203A
UAT componente: Galbenu, Jirlău, Vișani, Grădiștea, Racoviță, Salcia Tudor, Măxineni,
Scorțaru Nou, Siliștea, Vădeni
Unitatea de relief Câmpia Română

Unitatea de peisaj UP-BR-2a: Câmpia Buzău-Siret
69
70
71
UNITATEA DE RELIEF
CAMPIA ROMÂNĂ
UNITATEA DE PEISAJ UP-

Br-2b:
BĂRĂGANUL DE NORD

Unitatea de peisaj UP-Br-2b: Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei)
Caracteristica peisajului Unitatea de peisaj este determinată de factori abiotici, prin structura solurilor
în care peisajul plat de câmpie este biogeografic stepic și prin activitatea
agricolă ce formează un țesut de terenuri agricole în care predomină cultura
cerealelor și floarea-soarelui, întrerupte de grupări de lacuri și de localități
rurale dezvoltate la intersecția drumurilor județene și naționale. Lucrările de
îmbunătățiri funciare au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul,
flora si vegetatia. Climatul specific stepei, cu veri fierbinţi și uscate și ierni
geroase, influenţate de bătaia crivăţului imprimă dinamica peisajului cu
schimbări generate de anotimpuri, iar în perioada primăvară –vară de coloritul
plantațiilor agricole.
Vegetație Vegetația este biogeografică stepică, cu vegetatia naturala, in cea mai mare
parte inlocuita de culturi, cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul,
colilia, negara, pirul s.a). În zona Ianca, Plopu sărat, Comăneasa sunt prezente
habitate formate din pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice și
comunități cu salicornia pe terenuri umede și nisipoase. In Câmpia Brăilei,
pădurile sunt reprezentate prin trupuri de păduri izolate sau în pâlcuri. Covorul
vegetal al pădurii este caracteristic zonei stepei, constituit în mare parte din
graminee. Evoluția vegetației este influențată de lucrările hidroameliorative
(coborârea pânzei de apă freatică pentru desalinizarea solurilor), dar și prin
instalarea de specii cu valoare furajeră ridicată.
Fauna Mamifere: popândău, hârciog,șoarecele de câmp și cel de stepă, iepure de

câmp
Păsări: potârnichi, turturele, uliu porumbac, cucuveaua,șorecarul încălțat,
graur, cioara neagră
Flora Rămă și țe de stepă-pajiști naturale de-a lungul digurilor și canalelor de irigație;

pajiști xerofile: gramineee precum negurapăiușurile stepice, pirul restat, ovăzul
sălbatice, traista ciobanului, coadașoricelului, volbura, păpădia, pelinul,
cimbrișor. In zonele cu păduri sunt prezente specii de foioase în amestec,
predominând plopul, salcia, salcâmul, frasinul, stejarul, castanul, teiul, arinul.
72
Zone naturale protejate ROSCI0305; ROSPA0048; ROSCI0307
Monumente emblematice / -
Repere
Accesibilitate DN2B, DN22, DN21, DJ211, DJ211A, DJ203B
UAT componente: Făurei, Mircea Vodă, Surdila Greci, Surdila Găiseanca, Ianca, Bordei Verde,
Suțești, Râmnicelu, Gemenel, Romanu, Cazașu, Tudor Vladimirescu, Traian,
Unirea, Viziru, Tufești, Stăncuța, Gropeni, Tichilești, Chiscani

Unitatea de peisaj UP-Br-2b: Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei)
73
74
75
UNITATEA DE RELIEF
CAMPIA ROMANA
UNITATEA DE PEISAJ
UP-Br-2c:
BĂRĂGANUL CENTRAL
(IALOMITEI)

Unitatea de peisaj UP-Br-2c: Câmpia Bărăganul Central (Ialomiței)
Caracteristica peisajului Unitate de peisaj este determinată de factori abiotici, respectiv structura
solurilor și factori climatici, în care peisajul plat de câmpie/stepic este influențat
de activitățile agricole. Unitatea cuprinde grupări de lacuri și de localități rurale,
cu intravilane dezvoltate majoritar la intersecția și de-a lungul drumurilor
județene. Caracteristica economică, dominant agricolă, a determinat politici și
lucrări de îmbunătățiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce
priveste solul, flora si vegetatia. Dinamica peisajului în această zonă de peisaj
este moderată și este dată de schimările de imagine generate de anotimpuri
asupra culturilor agricole, cu accent în perioada primăvară –vară, imprimând un
colorit variat al plantațiilor agricole.
Vegetație Situl reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, pășuni și terenuri
arabile, mlaștini19, turbării) încadrată în bioregiunea continentală și stepică a
Văii Călmățuiului (ce conservă două tipuri de habitate naturale: Cursuri de apă
din zonele de câmpie, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-
Batrachion și Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice,
protejând specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului.
Vegetația este caracteristică stepei, respectiv, terenuri cultivate sau pășuni,
presărate cu ciulini, flori de câmp, pajiști de graminee, vegetație ruderală,
arbori și arbuști etc
Fauna Fauna este alcătuită din specii ce cresc pe terenuri deschise (terenuri cultivate,
pajiști sau pârloage), predominante fiind mamiferele rozătoare și păsările
granivore; însă, numeroasă este și fauna de nevertebrate (ortoptere,
coleoptere, himenoptere, lepidoptere, diptereetc.), mamifere ierbivore sau
carnivore, păsări cântătoare sau păsări de pradă (Corvus frugilegus), reptile,
amfibieni. Saratura este folosita in timpul migratiei de multe specii de
importanta comunitară, precum Philomachus pugnax sau Falco vespertinus. In
19Zonele de sărăturăși cele mlăștinoase din perimetrul sitului ROSPA0111 trebuie menținute ca atare deoarece
acestea reprezint habitate importante pentru majoritatea speciilor calificante ale acestui sit
(https://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0111.pdf)
76
padurea de langa Bertestii de Jos exista o colonie de Falco vespertinus.

Mamifer: popândău (un rozător din specia Spermophilus citellus, specie
considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN)
Amfibieni și reptile: buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina) și
țestoasa de baltă (Emys orbicularis);
Pești: zvârlugă (un pește din specia Cobitis taenia);
Insecte: lepidopter din specia Lycaena dispar (fluture purpuriu)..
Flora Sunt prezente mai multe plante rare cu specii de: pelin (Artemisia santonicum),
albăstrică (Aster tripolium), ciufă (Cyperus pannonicus), trifoi frăguț (Trifolium
fragiferum), broscăriță (Triglochin palustris), ghirin (Suaeda maritima), bălănică
(Puccinellia distans) sau pipirig (Juncus gerardi)
Zone naturale protejate ROSCI0259; ROSPA0145; ROSPA0006; ROSPA0111; ROSCI0389
Monumente emblematice / -
Repere
Accesibilitate DN21, DJ211, DJ211B, DJ211C
UAT componente: Ulmu, Ciocile, Cireșu, Ro și ori, Zăvoia, Dudești, Insurăței, Bărăganul, Victoria,
Berteștii de Jos

Unitatea de peisaj UP-Br-2c: Bărăganul Ialomiței
77
78
3.5. SINTEZA CARACTERISTICILOR UNITĂȚILOR DE PEISAJ

O sinteză privind caracteristicile unităților de peisaj date de factorii abiotici și biotici este realizată în
caseta 1:
CASETA 1: CARACTERISTICA PEISAJULUI DETERMINATA DE FACTORII DOMINANȚI ABIOTIC ȘI BIOTIC
Factorii abiotici și biotici contribuie la identificarea a cinci caracteristici majore ale peisajului județului
Brăila:
1. Peisaj cu caracter scenic al fluviului Dunărea, inclusiv brațelor acestuia, perceput de pe faleza municipiului
Brăila și de pe podurile care traversează cursul Dunării la sudul județului;
2. Peisaje variate cu schimbări scenice cu impact vizual puternic, determinate de traseele alese în vizitarea
habitatelor protejate;
3. Peisaje deschise cu un orizont larg asupra câmpiei, integrând liziere de pădure , sau de vegetației de luncă,
infrastructura de transport CF, de energie electrică și localitățile rurale vizibile la orizont, semnalizate și de
zone plantate;
4. Peisaje de luncă, coridoare de-a lungul Buzăului, Siretului și Dunării, cu spații deschise și vegetație
caracteristică, ce îmbogățesc caracterul monoton al Câmpiei Române;
5. Peisaje cu unghiuri de percepție largi către punctele de joncțiune a râului Buzău cu râul Siret.
TABEL 11. DISTRIBUȚIA FACTORILOR ABIOTICI/BIOTICI PER UNITATE DE PEISAJ
CARACTERISTICI UNITATI DE PEISAJ
UP-Br 1a UP-Br 1b UP-Br 1c UP-Br 1d UP-Br 2a UP-Br 2b UP-Br 2c
C1 x x x
C2 x
C3 x x x
C4 x
C5 x
O sinteză privind caracteristicile unităților de peisaj date de factorii abiotici și antropici este realizată
în caseta 2:
CASETA 2: CARACTERISTICA PEISAJULUI DETERMINATA DE FACTORII DOMINANȚI ABIOTIC ȘI ANTROPIC
Factorii abiotici și antropici contribuie la identificarea a cinci caracteristici majore ale peisajului județului
Brăila:
6. Peisaje urbane cu spații funcționale extinse, încorporând cursuri de apă și infrastructură de transport
(municipiul Brăila);
7. Peisaje agricole mozaicate cu terenuri amenajate pentru culturi, cuprinzând gospodării, cu anexe necesare
funcționării acestora și curți pentru activități agricole, creștere animale;
8. Peisaje agricole cu terenuri cu suprafețe mari, pentru activități agricole cu utilizare intensivă, întrerupte de
gospodării izolate și de suprafețe de apă/canale de irigații;
9. Peisaje agricole și păduri cu terenuri caracterizate printr-un model asortat de culturi cerealiere și păduri, a
79
CASETA 2: CARACTERISTICA PEISAJULUI DETERMINATA DE FACTORII DOMINANȚI ABIOTIC ȘI ANTROPIC

căror existență pre-datează zonele locuite;
10. Peisaje de lacuri, în Câmpia Română, cu vegetație și habitate caracteristice.
TABEL 12. DISTRIBUȚIA FACTORILOR ABIOTICI/ANTROPICI PER UNITATE DE PEISAJ
C6 x
C7 x x x
C8 x x x
C9 x x x
C 10 x x x
Contribuția unităților de peisaj în dezvoltarea teritoriului este sintetizată în tabelele următoare.

Tabelul 13 cumulează caracteristicile majore ale peisajului pe fiecare unitate, iar valoarea adăugată
adusă de unitățile de peisaj la dezvoltarea culturală și a turismului de nișă este descrisă în tabelul 14.
TABEL 13. CARACTERISTICI CUMULATE PER UNITATE DE PEISAJ
C1 /C 6 C1 C1 C1/C6 C1
C2 /C 7 C2 C7 C7 C7
C3 /C 8 C8 C3 C3/C8 C3/C8
C4 /C 9 C9 C4 C9 C9
C 5 / C 10 C5/C10 C10 C10
TABEL 14. CONTRIBUȚIA VALORII DE PEISAJ LA DEZVOLTAREA CULTURALĂ
CONTRIBUȚIE UNITATI DE PEISAJ
contribuție cu valori X X X X
estetice
contribuție cu valori X X X X X X
recreaționale și turistice
factor de inspirație X X X
pentru cultură și artă
80
CONTRIBUȚIE UNITATI DE PEISAJ
factor de inspirație X X X
religioasă
Din observarea acestor valori la nivelul teritoriului județului rezultă contribuția redusă a unităților de
peisaj UP-Br-1b, UP-Br-2b; UP-Br-2c, care prin sectorul agricol dominant, nu au resurse suficiente
pentru ridicarea nivelului cultural în comunitățile rurale, solicitând astfel politici și programe
adaptate caracteristicilor acestora la nivel de UAT, sau la nivel de cooperare teritorială.
In cazul unităților de peisaj UP-Br 1a, UP-Br 1c, contribuția este ridicată prin influența factorilor
abiotici și biotici. Pentru valorificarea caracteristicilor de peisaj în beneficiul comunităților locale și a
vizitatorilor, sunt necesare politici de conservare a zonelor naturale protejate, însoțite de politici și
programe de monitorizare a impactului schimbărilor climatice asupra acestor unități de peisaj.
In unitatea de peisaj UP-Br 1d, interacțiunea dintre activitățile antropice și patrimoniul natural este
pronunțată, pachetul necesar de politici este complex și privește pe de-o parte monumentele istorice
din municipiul Brăila, dar și protecția cadrului natural, habitatelor și calității apelor de suprafață.
81
4. CONCLUZII, PROBLEME, DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI

TENDINȚE
4.1. ASPECTE CU CARACTER GENERAL

Din punct de vedere al evoluției teritoriului județean, localitățile urbane din județul Brăila se înscriu
în două tipologii:
• cea de oraș istoric extracarpatic, cu o structură urbană formată în decursul unei îndelungi
evoluții istorice ce pornește din perioada neolitică, succedată de cea antică, medievală și
culminează cu perioada modernă , a sec. XIX - începutul sec. XX, când orașul Brăila devine unul
dintre cele mai importante exemple de restructurare urbană, prin preluarea și ordonarea
tramei stradale existente și crearea reperelor ce definesc orașul modern - bulevardul periferic
ce mărginește orașul, axe transversale, dintre care o axă urbanistică principală având funcțiune
comercială, ce lega orașul cu elementul natural major - cursul Dunării și portul, spațiile publice
(piețe , gradină publică ) și dominante arhitecturale ce definesc până astăzi silueta orașului;
• cea a unor localități rurale de mici dimensiuni (Făurei, Ianca, Însurăței) atestate în prima sau a
doua jumătate a sec. XIX, dezvoltate ca “sate de adunătură”, din adunarea târlelor de ciobani
ce veneau de peste munți și care, după Reforma agrară a domnitorului Alexandru Ioan Cuza
(1864), primesc loturi pe care se așează definitiv, generând un țesut urban cu o tramă stradală
coerentă, dar păstrând în bună parte caracterul rural.
Dezvoltarea lor în sec. XX a fost generată de situarea pe căi de acces moderne (șosele, căi ferate),
calitatea de localitate urbană fiind obținută în a doua jumătate a sec. XX, generând în zonele lor
centrale o arhitectură nouă în vădită contradicție cu caracterul zonei geografice.
In ceea ce privește fondul construit din mediul rural, nu sunt menționate zone cu resurse antropice în
cadrul PATN, nici valori de patrimoniu înscrise în LMI 2015 (în afara unui Ansamblu de arhitectură
populară din satul Corbu vechi, comuna Măxineni). Cercetarea valorilor încă păstrate de către
comunitățile locale poate să îmbogățească în viitor Lista monumentelor Istorice cu acest tip de
patrimoniu.
Studiile de cercetare a specificului arhitectural pe teritoriul României au decelat în 24 de comune din
județul Brăila tipologii planimetrice tradiționale, completate de o utilizare a materialelor locale, în
care majoritatea clădirilor de locuit (15) aparțin perioadei 1900-1925, urmate de perioada 1875-1900
din care sunt un număr de 5 locuințe și perioada 1925-1950, 4 locuințe. Exemple de punere în
valoare a acestui tip de patrimoniu sunt Casa tradițională din satul Oprișești, aflată în Muzeul Ianca și
Casa lui Moș Dumitru din satul Baldovinești, com.Vădeni.
Analizarea și evaluarea peisajului într-o manieră integrată facilitează înțelegerea la nivelul teritoriului
a (1). elementelor de identitate a peisajului județului Brăila, (2). modului de relaționare a unităților
de relief primordiale cu valorile naturale și cu fondul construit, (3). influenței reciproce exercitate de
factorii abiotici, biotici și antropici, constituind astfel o bază de urmărire a dinamicii schimbării
factorilor și a efectelor schimbării acestora asupra unităților de peisaj, dar și a consecințelor
degradării unui tip de peisaj.
Structura peisajului, într-o notă generală, este dată de formele de relief și de personalitatea factorilor
biotici. Peisajul județului are ca dominantă mixul de peisaje naturale, clar definite și separate spațial,
în care peisajul de câmpie este reflectat prin modul de organizare a rețelei de localități și prin
activitățile agricole, iar cursul apelor asigură personalitatea, atractivitatea și dinamica peisajului.
82
Semnalarea zonelor cu potențial cultural și peisagistic în cadrul PATJ trebuie să stea la baza elaborării
unor studii pentru determinarea valorilor de peisaj natural și antropic la nivelul tuturor unităților
administrativ-teritoriale ce cuprind valori naturale sau antropice, cât și a zonelor de protecție a
unghiului de perspectivă vizuală către acestea.
Unitățile de peisaj prezintă interacțiunea componentelor în următoarea secvență:
i. Factorii abiotici, au determinat prin caracteristica solurilor apariția factorilor biotici, vegetație
și faună, determinând ulterior și distribuția spațială a comunităților și structura activităților
economice (preponderent agricultură) ale acestora;
ii. Factorii abiotici și biotici joacă un rol important în dezvoltarea de activități de cercetare,
turistice și recreative atât pentru comunitățile locale cât și pentru turiști;
iii. Factorii biotici sunt vulnerabili în fața schimbărilor climatice (secetă, scăderea nivelului apelor
de suprafață și subterane), dar și a actiunilor factorului antropic, determinat de politici agricole
în habitate specifice zonelor adiacente cursurilor sau a suprafețelor de apă;
iv. Rolul dezvoltării istorice a municipiului Brăila și a portului Brăila ca zonă liberă (cu facilitățile
fiscale specifice), au determinat o creștere economică a zonei, dar și a veniturilor comunității,
vizibile prin palmaresul de monumente istorice.
Analiza unităților de peisaj reliefează, pe baza tipologiei factorilor constitutivi, câteva aspecte
semnificative. Factorii antropici cuprin și în analizei patrimoniului cultural reflectă faptul că acest
teritoriu a fost timpuriu locuit, fapt ilustrat de numărul preponderent ridicat de vestigii arheologice
înscrise in LMI 2015 și RAN (Cat. I). Monumentele istorice de categoria II și III-IV reprezintă martori ai
evoluției comunităților, ai stilurilor de arhitectură, reprezentând elemente de identitate, de
cunoaștere prin cercetare și vizitare, precum și de inspirație pentru generațiile viitoare.
Din punct de vedere al distribuției spațiale unitatea de peisaj a Luncii Dunării deține majoritatea
atributelor care definesc peisajul județului Brăila, care de altfel au stat la baza constituirii și operării
unor traseelor turistice.
Un alt aspect rezultat din analiză indică slăbiciunea structurală a zonelor rurale pe suprafața cărora se
află valorile de patrimoniu. Se poate remarca gradul de echipare edilitarea a acestora, mai ales a
celor izolate, aflate în unitatea de peisaj Câmpia Buzău-Siret și Câmpia Bărăganului. Valori
semnificative ale unui peisaj clar definit se regăsesc la Ansamblul conacului Conților de Roma, com.
Viziru, Mânăstirea “Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” , com. Măxineni, și Grădina publică, Municipiul
Brăila.
4.2. PROBLEME ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI

Caracteristici generale Probleme și disfuncționalități
FACTORI ABIOTICI și BIOTICI FACTORI ABIOTICI și BIOTICI
Relieful și modelul geologic: Cadrul natural al Existența de procese naturale care conduc la
județului prezintă caracteristici clar structurate și degradarea solurilor în județul Braila: eroziunea prin
partajate spațial: usact și apă. Analiza structurii apă, eroziunea prin vânt, inundații pe cursuri de apă,
peisajului natural al județului Brăila are ca punct de vulnerabilitate la cutremure;
plecare constituția geologică a teritoriului în care
structura solului a determinat natura vegetației și
implicit a faunei; Depozitările de deșeuri de toate categoriile,
tratamentele și fertilizările necorespunzătoare, sunt
83
Caracteristici generale Probleme și disfuncționalități

factorii cu efect asupra degradării solului și a calității
apelor de suprafață și subterane;
Rețea hidrografică: Cursurile de apă au un impact
major în configurarea caracteristicilor de peisaj ale
județului. Pe lângă dinamica și pitorescul cursurilor de
Distrugere/deteriorare a monumentelor generate din
apă, aceasta au fost forme de conectiviate între
riscuri naturale și /sau antropice;
unitățile administrativ teritoriale amplasate istoric pe
cursul apelor. Lacurile apar izolat, spontan în peisajul
județului, contribuit complementar patrimoniului
peisagistic;
Factorii biotici aprținând zonelor uscate și umede,

asigură varietatea, utilitatea și atractivitatea peisajului
atât prin activități de recreere, observare și
cercetare/cunoaștere, cât și economic prin
agricultură, creșterea animalelor,etc sau activități de
nișă cercetăriștiințifice, filmări de specialiate.
Biodiversitatea: În vederea conservării capitalului

natural și a biodiversității, pe teritoriul județului Brăila
s-a instituit regimul de arie naturală protejată 19 de
situri de importanță comunitară, dintre care 9 SCI
(situri de importanță comunitară) și 10 SPA (arii de
protecție specială avifaunistică).
FACTORI ANTROPICI FACTORI ANTROPICI

Patrimoniul cultural este compus, din 172 obiective Calitatea drumurilor județene și mai ales comunale
din care 4 categoria A (de interes național) și împiedică mobilitatea în interiorul județului și implicit
168categoria B (de interes local). Distribuția spațială a vizitarea zonelor de peisaj.
acestora arată o concentrare a acestora pe teritoriul
administrativ al municipiului Brăila (68%).
Nivelul echipării edilitare a zonelor rurale nu susțin
dezvoltarea economică în general și a turismului în
Rețeaua de localități este preponderent rurală, special prin crearea unei rețele de pensiuni
dispersate spațial și cu echipare edilitară insuficientă; compatibilă cu valoarea peisajului județului.
Infrastructura de transport este bine reprezentată Insuficienta promovare a itinerariilor culturale și a

prin căi rutiere, feroviare și fluviale în care lucrările de evenimentelor locale ca parte a peisajului cultural nu
artă peste cursurile de apă oferă vizibilitatea unităților contribuie la identificare de noi nișe de turism.
de peisaj.
4.3. SCENARII SAU TENDINȚE DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ

Într-un scenariu pozitiv, singurul aplicabil peisajului cultural al județului Brăila, inițiativele coordonate
între sectorul public, privat și cetățeni în abordarea protejării, conservării și punerii în valoare a
patrimoniului natural și cultural, vor lua în considerare următoarele aspecte:
84
A. Zonele cu valori naturale: Patrimoniul natural rămâne un reper fundamental care trebuie
considerat din punct de vedere al protecției în conformitate cu reglementările specifice zonelor
protejate ROSCI si ROSPA, dar și al valorificării atractivității și unicității siturilor naturale în scop
turistic, stiințific și cultural.
B. Zonele cu patrimoniu arheologic reperat: Aceste zone sunt importante din perspectiva amenajării
teritoriului județului, având în vedere restricțiile impuse de legislația în vigoare privind protejarea
patrimoniului arheologic (Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 republicată privind protejarea
patrimoniului arheologic). Repertoriul Arheologic National și lista Cercetărilor Arheologice din
România (1983-2009) fundamentează harta zonelor cu patrimoniu arheologic reperat în care se
poate determina zona cu cea mai mare densitate de descoperiri arheologice în vederea punerii în
valoare. Scenariul optim pentru cunoașterea și punerea în valoare a acestui tip de patrimoniu este
restaurarea unor situri emblematice.
C. Delimitările zonelor de protecție și a zonelor construite protejate în cadrul documentațiilor de
urbanism (PUG): Intr-un scenariu optim, în vederea conservării calității cadrului arhitectural
urbanistic, predominant în municipiul Brăila, în corelare cu cadrul natural ce a determinat sau
potențează valorile cadrului construit, este necesar să se elaboreze studii de delimitare a zonelor
construite protejate în cadrul localităților ce dețin valori construite și naturale ce sunt protejate prin
lege.
Delimitarea zonelor de protecție a monumentelor istorice și a zonelor construite protejate , pe baza
reperelor topografice, geografice și urbanistice, având scopul de a asigura conservarea integrală și
punerea în valoare atât a monumentului istoric cât și a cadrului său construit, sau natural (conf. art. 9,
alin.1-4 din Legea 422/2001 republicata) este obligatorie, prin prisma faptului că în zonele de
protecție se instituie servituți de utilitate publică și reglementări speciale de construire.
D. Monumente aflate în pericol: Pericolele care amenință patrimoniul construit sunt reprezentate de
mai multe categorii de factori: factorii de mediu (fenomenele de eroziune, inundații, poluare a
mediului) și /sau activitățile economice și sociale (modificări parțiale sau totale ale clădirilor,
modificări funcționale inadecvate,ș.a). Fenomenele naturale sau antropice precum și perioadele
foarte mari în care nu au fost executate lucrări necesare de reparații sau intervenții de punere în
siguranță pentru clădiri de patrimoniu, determină necesitatea întocmirii unui inventar cu priorități de
intervenție și de elaborare a documentațiilor de delimitare a zonelor de protecție, a zonelor
construite protejate(unde este cazul), cât și a proiectelor de restaurare și punere în valoare a acestui
patrimoniu (în special pentru cel aflat în zone rurale).
Din analiza preliminara a patrimoniului județului se desprind 2 categorii de patrimoniu care poate fi
pus in valoare:
• patrimoniul religios și patrimoniul construit reprezentat de conace și case tradiționale (în
zonele rurale) și
• patrimoniul reprezentat de clădirile de locuit, administrative, culturale și industriale de sec.
XIX-XX ( în municipiul Brăila).
E. Zone cu valori etnografice – arhitectura tradițională: Patrimoniul rural rămâne un reper care
trebuie conservat și valorificat - prin prisma patrimoniului imobil cât și prin prisma patrimoniului
mobil și imaterial al comunităților locale. Clasarea unor valori ignorate în prezent (patrimoniul rural
tradițional), dar și încadrarea unui număr semnificativ mai mare a obiectivelor incluse în cadrul LMI
2015 de la categoria valorica B la categoria valorică A, poate oferi o imagine corectă a valorii
teritoriului județului în context național.
85
4.4. RECOMANDĂRI PENTRU ELIMINAREA / DIMINUAREA

DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
4.4.1. PATRIMONIUL CONSTRUIT
DISFUNCȚIONALITATEA 1: Sub acțiunea factorilor de mediu (fenomenele de eroziune, inundații,
poluare) și antropici (activități economice și sociale) patrimoniul construit se degradează constant
până la distrugerea monumentelor.
Acest fenomen este agravat prin inexistența unor măsuri de protecție și restaurare, sau prin lipsa de
fonduri pentru protejarea/reabilitarea patrimoniului. Pe lângă acești factori, se poate adăuga și
faptul că lucrările de intervenție pe monumente sunt realizate fără respectarea legislației în vigoare
(Legea 422/18 iulie 2001, cu modificările si completările ulterioare).
PROPUNERE 1 | Patrimoniul cultural al județului Braila reprezintă unul din pilonii dezvoltării
economice și sociale a comunităților urbane și rurale, dar și de promovare în memoria colectivă
internațională. In acest sens finanțarea programelor de reabilitare și conservare trebuie să aibă un
loc prioritar în politicile culturale la nivel național (pentru obiectivele de patrimoniu din categoria A)
și în politicile culturale la nivel județean (pentru zonele ce pot fi incluse generic ca peisaj cultural și
pentru patrimoniul cu valoare locală- categoria B). Pentru fundamentarea politicilor menționate este
necesară (1). realizarea unei analize și clasificări tipologice a așezărilor din județ, cu identificarea
acelor elemente comune și specifice de peisaj și patrimoniu cultural, ce necesită protecție și punere
în valoare prin documentații de urbanism subsecvente (PUG, PUZCP); (2). detalierea proiectelor
prioritare pentru patrimoniu construit specificate pentru fiecare UAT cu potențial mai mare, sau cu
probleme critice (monumente aflate în colaps/precolaps)
PROPUNERE 2 | Pentru proiectele de restaurare/reabilitare a patrimoniului rural este necesară
formarea de meșteri locali pentru utilizarea tehnicilor și materialelor tradiționale. Realizarea
proiectelor de restaurare și supravegherea lucrărilor de restaurare a monumentelor istorice solicită
personal abilitat/atestat, pentru a avea certitudinea că rezultatul final al restaurării va fi la nivelul de
exigență cerut, având în vedere că, în conformitate cu legislația în vigoare, nu este necesar ca firmele
de execuție a lucrărilor să fie atestate MC.
În plus, un rol important îl joacă patrimoniul imaterial (tradițiile, obiceiurile, muzica, dansul) ce vor
completa programele de prezentare a siturilor patrimoniale, urmând să aducă în conștiința publicului
problemele și necesitatea conservării și restaurării patrimoniului (de valoare locală sau națională), să
aducă beneficii echitabile și durabile comunităților locale și tuturor actorilor implicați prin: susținerea
unui turism cultural, cu valorificarea produselor meșteșugărești/artistice locale, a unui ecoturism ce
va include refuncționalizarea caselor tradiționale, în vederea utilizării acestora ca spații de
expoziție/muzeu, sau spații de cazare, valorificarea produselor locale realizate pe terenurile din
arealul comunelor.
DISFUNCȚIONALITATEA 2: Delimitarea siturilor și monumentelor și mai ales a zonelor de protecție

a acestora nu este realizată pe baza unor studii de specialitate, de și este necesară procesului de
protejare a monumentelor.
PROPUNERE | În vederea conservării calității cadrului arhitectural și urbanistic, în corelare cu cadrul
natural ce a determinat, sau potențează valorile cadrului construit, este necesar să se elaboreze
studii de delimitare a zonelor construite protejate (ZCP) în cadrul documentațiilor de urbanism (PUG)
al localităților ce dețin o densitate mare de valori construite și naturale ce sunt protejate prin lege.
86
DISFUNCȚIONALITATEA 3: Patrimoniul natural și cultural nu este suficient marcat pentru a

contribui la facilitarea informării și ghidării turiștilor.
PROPUNERE |Se va elabora un set de elemente de semnalizare, într-un sistem unitar la nivelul
județului, cu o grafică adecvată, pentru patrimoniul natural și construit, dar și pentru zonele cu peisaj
deosebit și care se vor regăsi pentru marcarea traseelor culturale/istorice/ turistice dar și în zonele
de proximitate ale monumentelor.
Se vor realiza panouri explicative, cu datele esențiale care au determinat calitatea de monumente
(ale naturii, istorice, arheologice, arhitecturale, memoriale, etc), în vederea unei mai bune cunoașteri,
atât la nivelul comunității, cât și pentru vizitatorii din afara teritoriului .
DISFUNCȚIONALITATEA 4: Există o lipsă de coordonare a documentațiilor de urbanism realizate de

U.A.T.-urile componente ale județului în ceea ce privește formularea propunerilor, cu respectarea
regulamentelor/cadrului normativ existent în operațiuni de intervenții asupra monumentelor.
PROPUNERE| Pentru o coordonare eficientă a documentațiilor de urbanism, P.U.G./P.U.Z./P.U.D.
sunt propuse următoarele obligativități:
Obligativități pentru documentațile PUG realizate pentru UAT-uri din județul Brăila
Baza legală a obligativităților instituite prin PATJ Brăila este următoarea:
• art. 1. Conform Legii 350/2001, art. 39 și art. 42, următoarele prevederi cupinse în PATJ
Brăila secțiunea Patrimoniu Construit, Peisaje, vor deveni obligatorii pentru conținutul
planurilor urbanistice generale și zonale ce se vor realiza sau actualiza pentru U.A.T-urile
aparținătoare Județului Brăila.
• art. 2. Lista obligativităților intră în vigoare din momentul aprobării documentației de
actualizare a PATJ Brăila de către Consiliul Județean Brăila și va produce efecte numai pe
perioada de valabilitate a acestuia, respectiv anul 2030.
• art. 3. Urmărirea introducerii acestor obligativități în documentațiile de urbanism meționate
se va face de către Direcția Amenajarea Teritoriului și Urbanism din cadrul Consiliului
județean Brăila.
• art. 4. Consiliul Județean Brăila poate modifica prin numai prin completare, numărul acestor
obligativități în condițiile apariției de modificări/revizuiri ale cadrului normativ existent la
data aprobării PATJ Brăila.
Obligativitatea 1: Delimitarea zonelor construite protejate din cazul fiecărui UAT, zone urbane și
rurale (conf. art. 8, alin. 1 și 2, Anexa la Ordinul nr. 526/2003). Obligativitate se va aplica tuturor UAT-
urilor în care se află monumente incluse in Lista Monumentelor Istorice având următorul conținut în
conformitate cu Ordinul.
ART. 8
În raport cu logica succesiunii diferitelor documentații urbanistice, se iau în considerare următoarele:
• în planurile urbanistice generale ale localităților se procedează la delimitarea primară a
zonelor construite protejate (evidențiate ca unități teritoriale de referință), obligația
elaborării PUZCP fiind înscrisă în regulamentul local de urbanism aferent PUG;
• planurile urbanistice pentru zone construite protejate (PUZCP) au la bază planurile de
delimitare definitivă a zonelor și de inventariere a monumentelor istorice;
87
• zonele protejate pot conține sau nu elemente protejate; în momentul instituirii zonelor
protejate care conțin monumente istorice, zonele de protecție ale fiecărui monument se
înglobează în acestea;
• prevederile unui PUZCP aprobat se preiau în planurile urbanistice generale care se
reactualizează ulterior și se detaliază în planuri urbanistice de detaliu (PUD);
• prevederile PUZCP aprobat suspendă orice prevederi ale altor planuri zonale care cuprind
integral sau parțial aceste arii, elaborate anterior declarării zonelor construite protejate;
• documentațiile pentru zone construite protejate pot determina, anterior proiectelor
operaționale o serie de alte proiecte și documentații pre-operaționale (de prefezabilitate,
tehnice, financiare, de marketing urban, de relotizări, regrupări, exproprieri etc).
Obligativitatea 2: Realizare studiilor pentru instituirea zonelor de protecție a monumentelor istorice

clasate în grupele A și B (monumente, ansambluri, situri) și a zonelor de interes arheologic prioritar
(art. 12, Anexa la Ordinul 526/2003). Obligativitatea 2 se va aplică tuturor UAT-urilor în care se află
monumente incluse in Lista Monumentelor Istorice conform precizărilor legale:
ART. 12
Elementele construite protejate de legislația română sunt, în ordinea importanței:
* monumente istorice:
- monumente înscrise în Lista patrimoniului mondial cultural (MLPM);
- monumente propuse pentru înscriere în Lista patrimoniului mondial cultural (MpLPM);
- valori de patrimoniu cultural de interes național (VPCIN);
- situri arheologice declarate ca zone de interes național (SAIN);
- monumente istorice clasate în grupele A și B (monumente, ansambluri, situri) (MI).
* zone construite protejate
- zona de protecție a MLPM și MpLPM (delimitată conform studiilor de specialitate) (ZPMLPM);
- zone protejate construite de interes național (ZPCIN);
- zone protejate construite (ZPC);
- zone de interes arheologic prioritar (delimitate conform studiilor de specialitate pentru SAIN)
(ZIAP);
- zone de protecție ale monumentelor istorice (ZPMI).
Obligativitatea 3: Includerea în cadrul zonelor construite protejate ce conțin monumente istorice, a

zonei de protecție a fiecărui monument. Obligativitatea 3 se aplică tuturor UAT-urilor în care se află
monumente incluse in Lista Monumentelor Istorice
ART. 15
"Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecție prin care se asigură conservarea
integrată a monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural." [<>art. 8 alin. (1) din Legea
nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice]
Zona de protecție, constituită ca un teren format din parcele cadastrale situate în jurul
monumentului, asigură perceperea nealterată a acestuia. În zona de protecție se instituie servituțile
de utilitate publică și reglementările de construire pentru:
88
• păstrarea și ameliorarea cadrului natural al monumentului prin înlăturarea sau diminuarea

factorilor poluanți de orice natură;
• păstrarea și ameliorarea cadrului arhitectural-urbanistic al monumentului prin aprobarea și
supravegherea construirii;
• păstrarea și valorificarea potențialului arheologic
Obligativitatea 4: Realizarea în cadrul studiului istoric de fundamentare a PUG a fișei istorice a

localității/UAT conf. Ordin 233/2016, art. 11. Obligativitatea 4 se aplică tuturor UAT-urilor în care se
află monumente incluse in Lista Monumentelor Istorice precum și pentru obiectivele propuse spre
clasare.
Obligativitatea 5: Precizarea în cadrul PUG a proiectelor prioritare privind reabilitarea monumentelor
istorice clasate în grupele A și B (monumente, ansambluri, situri) ce vor fi precizate în PATJ-Secțiunea
Planul de Acțiune. Obligativitatea 5 se aplică tuturor UAT-urilor în care există proiecte conform
Planului de Acțiune, dar cu prioritate în UAT cu monumente în stare de colaps și precolaps.
Obligativitatea 6. Delimitare în teritoriu UAT-urilor a perimetrelor siturilor arheologice cuprinse în
RAN, pentru acele situri unde rezultatul cercetărilor permit aceasta delimitare. Obligativitatea 8 se
aplică tuturor UAT-urilor în care se află situri din RAN, în urma consultărilor cu Direcția Județeană de
Cultură a Județului Brăila
Lista siturilor din RAN ce privesc siturile, așezările, necropolele, tellurile din județul Brăila conf. sursa:
http://ran.cimec.ro/sel.asp?jud=11&Lang=RO&crsl=2&csel=2&clst=1&lpag=20&campsel=jud&nr=26
Obligativitatea 7. Realizarea, montarea și întreținerea de panouri explicative aferente fiecărui
obiectiv clasat. Obligativitatea 7 se aplică tuturor UAT-urilor în care există monumente cuprinse în
LMI din județului Brăila
Panoul va conține informații din Lista Monumentelor Istorice- Județul Brăila 2015, precizând codul.
denumirea, localitatea, adresa și datarea monumentului
4.4.2. PEISAJE
Acțiunile propuse pentru protejarea și promovarea factorilor de peisaj vizează următoarele domenii:
• Protecția factorilor de mediu, calitatea apei de suprafață și subterane precum și calitatea
aerului, reducerea CO2, pentru a menține dezvoltarea habitatelor specifice râurilor și
lacurilor;
• Creșterea suprafeței pădurilor rezultate din activități antropice pentru protecția cantității și
varietății florei și faunei;
• Consolidarea și reabilitarea patrimoniului construit aflat în stare de colaps și pre-colaps, prin
folosirea de planuri și tehnici realizate de specialiști în domeniu;
• Echiparea edilitară a comunelor / satelor aflate în imediata apropiere a zonelor cu peisaj
deosebit, pentru a susține creșterea atractivității pentru turiști, numărul de înnoptări în
pensiunile din unitățile de peisaj identificate;
• Reabilitarea drumurilor județene și comunale care asigură accesul către U.A.T.-uri unde se
găsesc obiective cu valoare culturală și naturală.
89
Ca măsură operațională este necesară realizarea unui Program județean de inventariere, protecție și
gestiune a peisajelor, program care, împreună cu inventarierea și propunerea de clasare pentru alte
situri, ansambluri sau monumente (în special în zona rurală), să ia în considerare toate aspectele
legate de păstrarea, conservarea/restaurarea, întreținerea și valorificarea socio-economică a
patrimoniului cultural și natural al județului. De asemenea, accesul către aceste obiective de
patrimoniu va trebui îmbunătățit, prin măsuri de realizare a unor noi căi de acces , sau de reabilitare a
celor existente.
„Carta ICOMOS pentru Interpretarea si prezentarea siturilor culturale patrimoniale”(2007),
precizează în cadrul principiului nr.3 , referitor la context și mediul înconjurător, că „interpretarea și
prezentarea siturilor patrimoniale ar trebui să pună în lumină relația mai extinsă a siturilor cu
contextul lor și cu mediul social, cultural, istoric și natural”; pentru realizarea unei strategii de
dezvoltare fiind necesar de luat în considerare atât valorile de patrimoniu, cât și respectarea
diferitelor aporturi istorice la semnificația siturilor, peisajelor și a cadrului geografic înconjurător.
Patrimoniul imaterial (tradițiile, obiceiurile, muzica, dansul) vor completa programele de interpretare
și prezentare a siturilor patrimoniale, urmând să aducă în conștiința publicului problemele și
necesitatea conservarii și restaurării patrimoniului (de valoare locală sau națională), să aducă
beneficii echitabile și durabile tuturor actorilor implicați .
Zonele de dezvoltare și punere în valoare a patrimoniului cultural din județ se vor determina prin
suprapunerea hărților cu valori de patrimoniu construit, completate de hărțile cu patrimoniul natural
protejat și de zonele cu valori etnografice, sau cu patrimoniu imaterial, pentru a fundamenta politica
și strategiile de dezvoltare durabilă a județului.
DISFUNCȚIONALITATEA 5: Potențialul existent la nivelul unităților de peisaj identificate este

insuficient valorificat pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului.
PROPUNERE 1 | Valorificarea proviziilor legislative (Lege nr. 451 din 8 iulie 2002)
ARTICOLUL 6 - Măsuri specifice
A. Mărirea gradului de conștientizare
Fiecare parte se obligă să mărească gradul de conștientizare a societăţii civile, organizaţiilor private și
autorităţilor publice în ceea ce privește valoarea peisajelor și rolul transformării lor.
B. Formare și educare
Fiecare parte se obligă să promoveze:
a) formarea de specialiști în cunoașterea intervenţiei asupra peisajelor;
b) programe pluridisciplinare de formare în politica, protecţia, managementul și amenajarea
peisajului, destinate profesioniștilor din sectorul privat și public și asociaţiilor interesate;
c) cursurișcolare și universitare care în cadrul disciplinelor de specialitate să abordeze probleme
privind valorile legate de peisaj și protecţia, managementul și amenajarea acestuia.
C. Identificare și evaluare
1. Mobilizând factorii interesaţi, conform art. 5 lit. c), și în vederea unei mai bune cunoașteri a
peisajelor proprii, fiecare parte se angajează:
a) (i) să identifice peisajele din ansamblul teritoriului propriu;
(ii) să analizeze caracteristicile acestora, precum și dinamica și factorii perturbanţi;
(iii) să urmărească transformările;
90
b) să evalueze peisajele astfel identificate, ţinând seama de valorile particulare atribuite lor de către
părţile interesate și de populaţia implicată.
2. Această identificare și procedurile de evaluare vor fi dirijate prin schimbul de experienţă și
metodologie, organizat între părţi, la nivel european, în conformitate cu prevederile art. 8.
D. Obiective de calitate peisajeră
Fiecare parte se obligă să definească obiective de calitate a peisajului pentru peisajele identificate și
evaluate, după consultarea publică în conformitate cu art. 5 lit. c).
E. Implementare
Pentru ca politicile peisajului să aibă efect fiecare parte se obligă să introducă instrumente care au ca
scop protecţia, managementul și /sau amenajarea peisajului.
PROPUNERE 2 | Accesarea instrumentelor financiare europene pentru implementarea de proiecte ce

vizează valorificarea durabilă a patrimoniului natural, construit și a peisajului
Programul Operațional Regional pentru Regiunea Sud-Est 2021-2027 reprezintă o oportunitate
pentru finanțarea proiectelor ce se înscriu în următoarele obiective specifice:
• Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul
urban și reducerea poluării
• Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a
patrimoniului cultural, turismului și securității în zonele urbane
• Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a
patrimoniului cultural, turismului și securității în afara zonelor urbane
91
BIBLIOGRAFIE
Anastasiu Florian, Prof., Vasile Anton Jurist, Cocioabășt Arh – Monografia Județului Brăila, Ed. Cons.
Jud. Brăila, Brăila 1971
Ciortan Ion, Radu Măriuca, Penda Ion Octavian – Descriptio Romaniae, Muzeul National al Hărților și
Cărții Vechi, Ed. R.A. Monitorul Oficial
Gheorghiu Teodor Octavian – Cetățile orașelor – Apărarea urbană în centrul și estul Europei în Evul
Mediu, Ed. Simetria, București, 2000
Giurescu C. Constantin - Principatele Romane la inceputul sec. XIX ( constatari istorice, geografice,
economice si statistice pe temeiul hartii ruse din 1835), Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1957
Giurescu C.Constantin, Giurescu C.Dinu - Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi,Ed.
Albatros, Bucuresti, 1971
Giurescu Constantin C.- Istoricul orașului Brăila , din cele mai vechi timpuri până astăzi, Ed. ISTROS,
Brăila, 2002
Lahovari I. George,General Bratianu C.I.,Tocilescu G. Grigore - Marele Dictionar Geografic al Rominiei
- vol .II ,vol. IV,vol V , Bucuresti, Stab. Grafic J.V.Socecu 1899,1901,1902.
Munteanu Ioan – Monumentele istorice ale orașului Brăila : o istorie ilustrată, Ed. Proilava, Brăila
2016
Stoica Maria – Brăila- memoria orașului. Imaginea unui oraș românesc din sec. Al XIX-lea, Ed. ISTROS,
Brăila 2009
*** Județele patriei - Județul Braila - Gâstescu P,Gruescu I.S. ,Institutul de Geografie, Ed. Academiei
RSR, Bucuresti, 1973
*** Locuința săteasca din Romania - Studiu de arhitectură tradițională în vederea conservării și
valorificării prin tipizare, Proiectant General IP Prahova,șef proiect complex Arh. Calin Hoinarescu
(colectiv Jud. Braila – Institutul de proiectări Județean Brăila), 1989
*** Guide éuropeen d’observation du patrimoine rural, CEMAT (2003)4; Ghid de valorificare a
patrimoniului rural, Ed.Tribuna, 2007
*** Ghidul de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural – Zona Brăila. Galați,
Buzău câmpie, Coordonator Arh. Ignis Duvagi, Cons.șt. Arh. Doina Petrescu, OAR aprilie 2020
itinerama.ro/baragan/evenimente/explorator-in-baragan-expozitie-foto-de-adriana-lucaciu-si-
razvan-voiculescu ( 2020 noiembrie)
92
Volum 1: Studiul 2: Patrimoniul construitși peisajul
ANEXE
ANEXA 1: HĂRȚI ISTORICE ȘI ADMINISTATIVE

Hărți Istorice
Harta Stolnicului Cantacuzino (1701) – Prima hartă a Valahiei – copie austriacă 1707 cu Raiaua
Brăila – înconjurător de judeţul Rîmnicum
93
1703 – Harta Ţărilor Române – cu localitatea Ibrahil ou Brahilow / Brăila
94
1710 – Harta teritoriilor romane – Jaillot cu localităţile: Braila, Braisla, Brakilow
95
1718 - Harta Stolnicului Cantacuzino dupa Anton Maria del Chiaro

(Raiaua Brăila – cu localităţile: Odai del Visir, Braila, Baldorinesti iar în teritoriul Râmnic:
Maxineni, Grădiște, Făurei)
96
97
1719 – Regatul Ungariei – cu localitatea Brakilow / Brăila
98
1730 – Atlas Schreiber Leipzig – cu localitatea Brăila
99
1790 – Lesser and Greater Wallachia (Oltenia and Muntenia) – este specificată Raiaua Brăilei – Raja
von Brayla
100
1807-1869 a 2-a campanie austriaca cu localităţile: Baldovinești, Skortzaru vekiu, Silistraru, Ciskani
101
1855 – Harta Moldovei si Valahiei de Carl Flemming – cu localităţile: Nikolesti, Baldoginesti,

Gralijsk, Braila – Ibrahil
1864 – Romania Meridionala – Szathmary – jos detaliu cu careul 13-03 cu localitatea Brăila
102
1865 – Charta telegrafo poștală
103
1870 – Harta Terri Romănesci KuK – Ministeriul din Intru Romania (jos detaliu cu localităţile:
Gulianca, Ariciu, Scorţeni Nou, Măcsineni, Catulung, Tirlele Badău, Baldovinesci, Tirla Opticu,
Tirla Deciug, Braila, Scorteni Vechi, Giscani, Tirla Boranu)
104
1887 – Romania – Rumänien - Rudolf Bergener (jos detaliu cu localităţile: Marineni,

Gulianka, Gurgujeschti, Nasiru, Scortzaru Nou, Konstantineschti, Filipesschti, Făurei noi
Batogu, Ulmul, Tschotschile, Tataru, Budesthianka, Stanka, Visiru, Osman Aga – unele
localităţi fac parte din judeţul SLAMRȊMNIC)
105
1897 – Atlasul Căilor de comunicaţie (jos detaliu cu judeţul cu cele 2 plă și : Balta și Vlădeni)
Hărţi militare americane Estul și Vestul Europei – zona României 1937-1944

(revizuită în 1954) – jos detaliu cu localităţile din judeţ
106
1830 – Planul orașului Brăila
107
108
1789, 1834, 1867 – Planul orașului Brăila
109
Hărți Administrative
Harta administrativă a României 1858-1878
110
111
Harta administrativă a României 1938
112
Harta administrativă a României mai 1941
113
Romania Interbelica – Harta judeţelor
Judetul interbelic Brăila și stema judeţului interbelic (1938)
114
115
ANEXA 2: LISTA MONUMETELOR ISTORICE CONFORM LMI 2015

Lista Monumentelor Istorice – Județul Brăila COD LMI 2015 - Monumente cat. I
cod U.A.T. sit asezare necropola mormânt zona casa total

SIRUTA monahala
42682 Municipiul Braila 1 6 4 3 14

42753 Oras Faurei
43331 Oras Ianca
43411 Oras Insuratei 8 8
42824 Comuna Baraganul
42842 Comuna Bertestii De Jos
42913 Comuna Bordei Verde 1 2 2 5
44560 Comuna Cazasu
42708 Comuna Chiscani
42968 Comuna Ciocile
43019 Comuna Ciresu 1 1 2 4
43073 Comuna Dudesti
43117 Comuna Frecatei
43180 Comuna Galbenu
43242 Comuna Gemenele 1 2 3
43279 Comuna Gradistea 1 1
43313 Comuna Gropeni
116
43466 Comuna Jirlau

43493 Comuna Marasu
43563 Comuna Maxineni 1 1 1 1 4
43625 Comuna Mircea Voda 1 1
43652 Comuna Movila Miresii
43698 Comuna Racovita
43732 Comuna Ramnicelu
43787 Comuna Romanu
43812 Comuna Rosiori
43867 Comuna Salcia Tudor
43929 Comuna Scortaru Nou
43992 Comuna Silistea 1 1
44060 Comuna Stancuta
44113 Comuna Surdila-Gaiseanca
42771 Comuna Surdila-Greci
44140 Comuna Sutesti 1 1
44177 Comuna Tichilesti
44202 Comuna Traian
44257 Comuna Tudor Vladimirescu
44300 Comuna Tufesti
44328 Comuna Ulmu
44355 Comuna Unirea
44391 Comuna Vadeni
44435 Comuna Victoria
44462 Comuna Visani
44505 Comuna Viziru
44532 Comuna Zavoaia
TOTAL CAT. I 42
117
Lista Monumentelor Istorice – Județul Brăila COD LMI 2015 - Monumente cat. II
cod U.A.T. ansamblu biserică palat conac casa cladiri hotel clădiri hrubă total
SIRUTA centru publice han industriale beci
istoric
42682 Municipiul Braila 4 5 1 30 24 3 5 2 74

42753 Oras Faurei
43331 Oras Ianca
42842 Comuna Bertestii De
Jos
42913 Comuna Bordei Verde
44560 Comuna Cazasu
42708 Comuna Chiscani
42968 Comuna Ciocile
43019 Comuna Ciresu
43073 Comuna Dudesti
43180 Comuna Galbenu
43242 Comuna Gemenele
43279 Comuna Gradistea
43466 Comuna Jirlau
43493 Comuna Marasu
43563 Comuna Maxineni 1 1 2
43625 Comuna Mircea Voda
118
43652 Comuna Movila

Miresii
43698 Comuna Racovita
43787 Comuna Romanu
43812 Comuna Rosiori
43992 Comuna Silistea
44113 Comuna Surdila-
Gaiseanca
42771 Comuna Surdila-Greci
44202 Comuna Traian 1 1
44257 Comuna Tudor
Vladimirescu
44300 Comuna Tufesti
44328 Comuna Ulmu
44355 Comuna Unirea
44391 Comuna Vadeni
44462 Comuna Visani
44505 Comuna Viziru
44532 Comuna Zavoaia
TOTAL CAT II 79
119
Lista Monumentelor Istorice – Județul Brăila COD LMI 2015 - Monumente cat. III-IV
cod U.A.T. statuie grup bust monument ceas fantână casa/cladire cimitir osuar cruci de total
SIRUTA statuar obelisc memoriala piatră
42682 Municipiul Braila 5 8 2 1 1 9 3 29

42753 Oras Faurei
43331 Oras Ianca 2 1 3
42842 Comuna Bertestii De Jos
42913 Comuna Bordei Verde
44560 Comuna Cazasu
42708 Comuna Chiscani 1 1
42968 Comuna Ciocile 1 1
43019 Comuna Ciresu
43073 Comuna Dudesti 1 1 2
43180 Comuna Galbenu 1 1
43242 Comuna Gemenele
43279 Comuna Gradistea
43466 Comuna Jirlau 1 1
43493 Comuna Marasu
43563 Comuna Maxineni
43625 Comuna Mircea Voda 1 1
120
43652 Comuna Movila Miresii

43698 Comuna Racovita 1 1
43787 Comuna Romanu
43812 Comuna Rosiori 1 1
43992 Comuna Silistea
44113 Comuna Surdila-
Gaiseanca
42771 Comuna Surdila-Greci 1 1
44202 Comuna Traian 1 1
44257 Comuna Tudor
Vladimirescu
44300 Comuna Tufesti 2 2
44328 Comuna Ulmu 1 1
44355 Comuna Unirea
44391 Comuna Vadeni
44462 Comuna Visani
44505 Comuna Viziru 1 1
44532 Comuna Zavoaia 1 1
TOTAL CAT III-IV 51
121
ANEXA 3: REPERTORIUL ARHEOLOGIC NAȚIONAL – JUDEȚUL BRĂILA

(sursa: http://ran.cimec.ro/sel.asp?lpag=20&Lang=RO&layers=&crsl=2&csel=2&clst=1&jud=9&campsel=jud&nr=1)
Cod Denumire Categorie Tip Județ Localitate Cronologie Ultima Afișare
RAN modificare (descendent) hartă
44159.03 Situl arheologic de lașuţești - Terasă. Situl arheologic de lașuţești -Terasă este situat la aproximativ 4 km SV de localitate și 3 locuire așezare Brăila șuţești, com.șuţești Epoca migraţiilor, Epoca 05.02.2021 (actualizată) Afișează
km SV de DN 22, pe un "pinten" al terasei înalte ce înaintează în vechea luncă a Buzăului. medievală / sec. IV, sec. X-XI, sec.
XVII-XVIII
44122.03 Castrul legionar de la Surdila-Găiseanca. Castrul se află la aproximativ 1 km nord-est de localitate. fortificaţie castru Brăila Surdila-Găiseanca, com. Epoca romană / sec. II p. Chr. 04.02.2021 (creată) Afișează*
Surdila-Găiseanca
43741.02 Situl arheologic de la Râmnicelu - Popina. Situl este situat în partea de vest a judeţului Brăila, pe terasa superioară a malului locuire civilă așezare Brăila Rîmnicelu, com. Eneolitic, Hallstatt, Epoca 02.02.2021 (actualizată) Afișează*
39 drept al Buzăului, la cca 500 m spre nord de cimitirul actual al satului Rîmnicelu. Rîmnicelu bronzului, Epoca medievală
43572.01 Ruinele bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezătorul a fostei Mănăstirii Măxineni. Mănăstirea se află la 9 km nord-nord-est de sat, structură de mănăstire Brăila Măxineni, com. Măxineni Epoca medievală / Sec. XVII - XX 02.02.2021 (actualizată) Afișează
pe malul drept al Siretului. cult/religioasă
6
43769.01 Situl arheologic de la Constantinești - La Ponton. Situl alrheologic se află la aproximativ 200 de metri în dreapta drumului locuire civilă și așezare și Brăila Constantinești, com. Epoca medievală, Epoca 21.01.2021 (creată) Afișează
7 judeţean DJ 221, Constantinești -șuţești, chiar pe marginea înaltă a drumului forestier pietruit, foarte aproape de liziera descoperire funerară mormânt Rîmnicelu migraţiilor / secolele al XVII-XVIII-
pădurii. lea
43420.22 Așezarea getică de la Însurăţei - Fântâna Frumoasă. Așezarea se află în limita administrativă a orașului Însurăţei, pe terenul locuire așezare Brăila Însurăţei, com. Oraș Latène / sec. IV-III î.Hr.. 11.01.2021 (creată) Afișează*
din luncă care are astăzi aspectul unei câmpii joase și netede, largă de 7 - 9 km, ce se întinde între cele două terase ale Însurăţei
Călmăţuiului. Râul Călmăţui, al cărui curs unic este re
43260.01 Situl arheologic de la Găvani - Parc eolian. Situl se află lângă DJ 221, Brăila - Râmnicelu, la cca. 2,2 km sud de Găvani și 2,5 descoperire funerară tumul de Brăila Găvani, com. Gemenele Eneolitic / sec. XVII - XVIII 08.01.2021 (creată) Afișează
4 km sud-est de Primăria Gemenele, la est de fosta Baltă Voineasca. inhumaţie
43420.11 Situl arheologic de la Însurăţei - Popina B. Situl se află în lunca Călmăţuiului o popină tăiată de unșanţ mare, 7 km NV de locuire civilă așezare Brăila Însurăţei, com. Oraș Neolitic, Latène, Eneolitic 05.01.2021 (actualizată) Afișează*
38 Însurăţei; 300 de m demalul drept al Călmăţuiului Însurăţei
44006.01 Așezarea hallstattiană de la Siliștea - Popină. Situl este localizat pe o popină, la cca. 2 km NV de sat și la 1 km NV de locuire civilă așezare Brăila Siliștea, com. Siliștea Hallstatt 08.12.2020 (actualizată) Afișează*
3 poligonul de tragere al M.Ap.N din satul Muchea, în lunca comună a Siretului și Buzăului, la 5 km S de confluenţa Buzău -
Siret.
44006.04 Situl arheologic de la Siliștea - Conac. Situl este localizat pe malul drept al Siretului, la cca. 7 km de confl uenţa Buzău-Siret. locuire așezare și Brăila Siliștea, com. Siliștea Neolitic, Hallstatt 08.12.2020 (actualizată) Afișează
necropolă
43288.01 Așezarea Latene de la Grădiștea - popina Movila crestată. Situl se află la cca. 3 km SE de localitate, pe malul stâng al locuire civilă așezare Brăila Gradiștea, com. Latène / sec. II - I a. Chr. 08.12.2020 (actualizată) Afișează*
Buzăului. Gradiștea
43420.10 Tumulul de la Însurăţei - Movila 23/18, 24. L-35-116-A-a-4-II descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Necunoscută 23.11.2020 (verificată) Afișează
Însurăţei
43420.08 Tumulul de la Însurăţei - Movila lui Novac. L-35-116-A (A125) descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Necunoscută 23.11.2020 (verificată) Afișează
Însurăţei
43420.07 Tumulul de la Însurăţei - Movila Păduchiosul Mare. L-35-116-A (A131) descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Necunoscută 23.11.2020 (verificată) Afișează
Însurăţei
43420.20 Tumulul de la Însurăţei - Movila Puturosu. L-35-116-A-a-4-IV descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Necunoscută 23.11.2020 (verificată) Afișează
Însurăţei
43395.01 Tumulul de la Plopu - Movila Plopu. Tumulul se află la cca. 1,7 km est de satul Plopu si la 1,8 km nord-est de Gara CFR Ianca. decoperire funerară tumul Brăila Plopu, com. Oraș Ianca Necunoscută 30.10.2020 (creată) Afișează*
De asemenea se află la cca. 200 m nord de calea ferată.
43359.01 Tumulul de la Berlești - Movila Părului. Tumulul este situat la intrarea dinspre Perisoru, la cca. 1,5 km nord de satul Berlesti descoperire funerară tumul Brăila Berlești, com. Oraș Ianca Necunoscută 30.10.2020 (creată) Afișează*
43402.04 Tumulul de la Târlele Filiu - T02. Tumulul este situat la vest de satul Târlele Filiu, la cca. 900 m vest de drumul ce duce spre descperire funerară tumul Brăila Târlele Filiu, com. Oraș Necunoscută 30.10.2020 (creată) Afișează
Perisoru. Ianca
43402.03 Tumulul de la Târlele Filiu - Movila Caprei. Tumulul este situat la est de satul Târlele Filiu, la intrarea dinspre Bordei Verde. descperire funerară tumul Brăila Târlele Filiu, com. Oraș Necunoscută 30.10.2020 (creată) Afișează*
Ianca
43402.02 Așezarea de la Târlele Filiu - Bordei Verde. Așezarea se află la graniţa dintre Târlele Filiu și Bordei Verde, fiind mai aproape locuire așezare Brăila Târlele Filiu, com. Oraș Epoca migraţiilor 30.10.2020 (creată) Afișează
de grajdurile fostului sector zootehnic ale fostului CAP din Bordei Verde. Ianca
Pag 1 RAN din 10
122

43402.01 Tumulul de la Târlele Filiu - Movila Târlele Filiu. Tumulul se află în partea de nord-vest a localităţii. descoperire funerară tumul Brăila Târlele Filiu, com. Oraș Necunoscută 30.10.2020 (actualizată) Afișează*
Ianca
44541.17 Tumulul de la Zăvoaia - Movila Cerbu. Tumulul se află la 2.5 km sud de satul Târlele Filiu și la 2.4 km nord-est de satul descoperire funerară tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 30.10.2020 (verificată) Afișează*
Ionești
43340.02 Situl arheologic de la Ianca. Așezarea se află la cca. 1.2 km est de orașul Ianca, la cca. 900 m vest de Silozul Ianca și Podul locuire așezare Brăila Ianca, com. Oraș Ianca Necunoscută, Epoca migraţiilor / 30.10.2020 (creată) Afișează*
CFR Oprișenești și la 250 m sud de Avicola Ianca. sec. IV p. Chr.
44541.16 Tumulul de la Zăvoaia - T10. Tumulul se află la cca. 1.9 km vest de satul Lișcoteanca, la cca. 5.5 km nord de satul Zăvoaia descoperire funerară tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (creată) Afișează*
și la cca. 0.5 m sud de DJ 203R Ionești-Lișcoteanca.
și la cca. 65 m sud de DJ 203R Ionești-Lișcoteanca.
și la cca. 60 m sud de DJ 203R Ionești-Lișcoteanca.
44541.13 Tumulul de la Zăvoaia - T07. Tumulul se află la 1.4 km est de satul Zăvoaia, la cca. 1.2 km sud de DJ 203. descoperire funerară tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (creată) Afișează*
44541.12 Tumulul de la Zăvoaia - T06. Tumulul se află la cca. 1.8 km est de satul Zăvoaia, la cca. 550 m sud de DJ 203. descoperire funerară tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (creată) Afișează*
44541.11 Tumulul de la Zăvoaia - T05. Tumulul se află la cca. 3 km est de satul Zăvoaia, la cca. 1.5 km sud-vest de DJ 203, pe malul descoperire funerară tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (creată) Afișează*
lacului Traian
44541.10 Tumulul de la Zăvoaia - T04. Tumulul se află la3 km est de satul Zăvoaia, la cca. 1.7 km sud-vest de DJ 203. descoperire funerară tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (creată) Afișează*
44541.09 Tumulul de la Zăvoaia - T03. Tumulul se află la 4.2 km est de satul Zăvoaia, la cca. 1.7 k sud-vst de DJ 203. descoperire funerară tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (creată) Afișează*
43055.02 Tumulul de la Scărlătești - Movila Babei. Tumulul se află în partea de est a localităţii. descoperire funerară tumul Brăila Scărlătești, com. Cireșu Necunoscută 29.10.2020 (verificată) Afișează*
44550.05 Tumulul de la Dudescu - Movila Robitu. Tumulul se află în partea de sud a localităţii. descoperire funerară tumul Brăila Dudescu, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (actualizată) Afișează*
43082.03 Tumulul de la Dudești - Movila Lobodă. Tumulul se află în partea de nord-vest a localităţii. descoperire funerară tumul Brăila Dudești, com. Dudești Necunoscută 29.10.2020 (verificată) Afișează*
44541.07 Tumulul de la Zăvoaia - T02. Tumulul se află la 4.2 km est de satul Zăvoaia, la cca. 1.6 km sud-vest de DJ 203. descoperire funerară tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (creată) Afișează*
44541.06 Tumulul de la Zăvoaia - T01. Tumulul se află la cca. 5.2 km est de satul Zăvoaia, la cca. 1.6 km sud-vest de DJ 203. descoperire funerară tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (creată) Afișează*
44541.05 Așezarea de la Zăvoaia - Popina Moţoi. Așezarea este situată la cca. 1,5 km vest de satul Zăvoaia și la cca. 2,4 km est de locuire așezare Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Neolitic / 4700-4400 a. Chr. 29.10.2020 (creată) Afișează*
satul Dudescu.
44541.04 Situl arheologic de la Zăvoaia - Cocoţaţi 02. Așezarea se află pe malul vestic al lacului Traian, pe un martor de eroziune, locuire așezare Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Epoca medievală, Epoca 29.10.2020 (creată) Afișează
locul unde a existat fostul sat Cocoţaţi, azi dispărut. Se află la cca. 3.8 km est de Zăvoaia și la 300 m sud de DJ 203. migraţiilor / sec. IX-X, sec. III-IV p.
Chr.
44541.03 Situl arheologic de la Zăvoaia - Cocoţaţi 01. Așezarea se află pe terasa unui fost braţ al râului Călmăţui, la 5 km est de locuire așezare Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Epoca medievală, Latène, Epoca 29.10.2020 (creată) Afișează
Zăvoaia, 50 est de Lacul lui Traian și la cca. 3 km nord-vest de Însurăţei. migraţiilor / sec. IX-X, sec. IV-III a.
Chr., sec. III-IV p. Chr.
44541.02 Tumulul de la Zăvoaia - Movila Cocoţată. Tumulul se află în partea de est a localităţii, la 4.3 km est de sat și la descoperire funerară tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (creată) Afișează*
aproximativ 1.6 km sud de DJ203 Însurăţei-Zăvoaia, la sud -est de Movila Cocoţata 1 (Cod RAN 44541.01).
Pag 2 RAN din 10
123
Cod RAN Denumire Categorie Tip Județ Localitate Cronologie Ultima Afișare
modificare (descendent) hartă
44550.01 Tumulul de la Dudescu - Movila Furnicelu. Tumulul se află în partea de nord-vest a localităţii, la graniţa dintre comuna Zăvoaia cu comuna descoperire tumul Brăila Dudescu, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (verificată) Afișează*
Cireșu. funerară
44550.02 Tumulul de la Dudescu - Movila Baracu. Tumulul se află în partea de sud-est a localităţii. descoperire tumul Brăila Dudescu, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (actualizată) Afișează*
funerară
44550.04 Așezarea Sântana de Mureș Cerneahov de la Dudescu - Popina 01. Așezarea este amplasată pe un martor de eroziune din lunca locuire așezare Brăila Dudescu, com. Zăvoaia Epoca migraţiilor / sec. III-IV 29.10.2020 (creată) Afișează
Călmăţuiului. La marginea de est a popinei se află Lacul Balaban. p. Chr.
44541.01 Tumulul de la Zăvoaia - Movila Cocoţată. Tumulul se află în partea de est a localităţii, la 4.3 km est de sat și la aproximativ 1.6 km sud de descoperire tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (actualizată) Afișează*
DJ203 Însurăţei-Zăvoaia. funerară
44550.03 Tumulul de la Dudescu - T01. Tumulul se află la cca. 400 m vest de satul Dudescu, la cca. 100 m sud de DJ 203 și la 800 m est de satul descoperire tumul Brăila Dudescu, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (creată) Afișează*
Scărlătești. funerară
44541.08 Tumulul de la Zăvoaia - Movila Ulmului. Tumulul este situat în partea de sud a satului, în vii, la cca. 1.5 km sud de clădirea Primăriei Zăvoaia. descoperire tumul Brăila Zăvoaia, com. Zăvoaia Necunoscută 29.10.2020 (actualizată) Afișează*
funerară
43894.01 Tumulul de la Cuza Vodă - Movila Cuza Vodă Sud. Tumulul se află la aproximativ 800 m sud de localitate. descoperire tumul Brăila Cuza Vodă, com. Salcia Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
funerară Tudor
43876.02 Tumulul de la Salcia Tudor - Movila La Iepuraș. Tumulul se află la aproximativ 2.5 km sud de localitate. descoperire tumul Brăila Salcia Tudor, com. Salcia Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
funerară Tudor
43876.01 Tumulul de la Salcia Tudor - Movila Salcia Tudor Nord. Tumulul se află la aproximativ 1 km nord-est de localitate. descoperire tumul Brăila Salcia Tudor, com. Salcia Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
funerară Tudor
43910.01 Tumulul de la Olăneasca - Movila Olăneasca. Tumulul se află la nord-est de localitate. descoperire tumul Brăila Olăneasca, com. Salcia Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
funerară Tudor
43901.03 Tumulul de la Gulianca - Movila La Pur. Tumulul se află la aprocimativ 2 km sud-est de localitate, la graniţa cu comuna Maxineni. descoperire tumul Brăila Gulianca, com. Salcia Tudor Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
funerară
43901.02 Tumulul de la Gulianca - Movila La Suliţa. Tumulul se află la aproximativ 3.5 km sud-vest de localitate. descoperire tumul Brăila Gulianca, com. Salcia Tudor Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
funerară
43901.01 Tumulul de la Gulianca - Movila Gulianca. Movila se află în partea de nord-vest a localităţii. descoperire tumul Brăila Gulianca, com. Salcia Tudor Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
funerară
43741.01 Așezarea Latene de la Râmnicelu - La Cimitir. Așezarea se află pe un bot de terasă, în jurul cimitirului comunei. locuire civilă așezare Brăila Rîmnicelu, com. Rîmnicelu Latène / sec. IV - III a. Chr. 28.10.2020 (verificată) Afișează*
43661.02 Tumulul de la Movila Miresii - Movila Luţu Alb. Tumulul se află în partea de vest a localităţii, la sud de lacul Sărat. descoperire tumul Brăila Movila Miresii, com. Movila Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
funerară Miresii
43661.01 Tumulul de la Movila Miresii - Movila Lungu. Tumulul se află în partea de nord a localităţii Ţepeș Vodă. descoperire tumul Brăila Movila Miresii, com. Movila Necunoscută 28.10.2020 (verificată) Afișează*
funerară Miresii
43475.05 Tumulul de la Jirlău - Movila Damianca. Tumulul se află în partea de nord-est a localităţii, pe malul lacului Jirlău. descoperire tumul Brăila Jirlău, com. Jirlău Necunoscută 27.10.2020 (creată) Afișează*
funerară
43475.04 Tumulul de la Jirlău - Movila Coșcovel. Tumulul se află la sud de localitate, în partea de est a drumului forestier. descoperire tumul Brăila Jirlău, com. Jirlău Necunoscută 27.10.2020 (creată) Afișează*
funerară
43475.03 Tumulul de la Jirlău - Movila Preuteselor. Tumulul se află la sud de localitate. descoperire tumul Brăila Jirlău, com. Jirlău Necunoscută 27.10.2020 (creată) Afișează*
funerară
43475.02 Tumulul de la Jirlău - Movila Sătuc. Movila se află în partea de nord-vest a localităţii, pe partea dreaptă a drumul ce duce spre localitatea descoperire tumul Brăila Jirlău, com. Jirlău Necunoscută 27.10.2020 (creată) Afișează*
Sătuc. funerară
Pag 3 RAN din 10
124
43475.01 Tezaurul monetar de la Jirlău. Satul Jirlău se află în partea de vest a judeţului Brăila, în lunca Buzăului, depozit/tezaur tezaur Brăila Jirlău, com. Jirlău Epoca medievală / Sec. XVIII 27.10.2020 (creată) Afișează
între râul Buzău (spre sud) și lacul Jirlău (spre nord). monetar
43983.01 Situl arheologic de la Sihleanu - Nisipărie. Situl se află pe terasa inferioară a Buzăului, în partea de nord- locuire civilă așezare și Brăila Sihleanu, com. Epoca romană, Epoca medievală, Neolitic, Epoca bronzului / sec. 27.10.2020 (actualizată) Afișează*
vest a judeţului, la distanţă de aproximativ 36 km spre vest-nord-vest de orașul Brăila. necropolă Scorţaru Nou III-IV p. Chr., sec. VIII-XI p. Chr., cca. 4700 - 4500 a. Chr., cca. 1300
- 1100 a. Chr
43260.04 Tumulul de la Găvani. Tumulul este situat la sud de sat, în vii, aproape de soseaua ce leagă Găvani de descoperire tumul Brăila Găvani, com. Neprecizată 27.10.2020 (creată) Afișează*
Gemenele. funerară Gemenele
43260.03 Tumulul de la Găvani - Movila Vierului. Tumulul este situat la nord de sat, în vii, aproape de terasă. descoperire tumul Brăila Găvani, com. Neprecizată 27.10.2020 (creată) Afișează*
funerară Gemenele
43260.02 Mormântul princiar traco-getic de la Găvani - Movila Struna. Mormântul princiar a fost descoperit la descoperire mormânt Brăila Găvani, com. Latène / sec. IV-III a.Chr. 27.10.2020 (actualizată) Afișează*
distanţa de 7 km spre sud de Găvani și la circa 3 km nord de satul Comăneasca funerară princiar Gemenele
43251.03 Tumulul de la Gemenele - Movilele Gemene 2. Tumulul se află în partea de sud a localităţii, la nord-est de descoperire tumul Brăila Gemenele, com. Neprecizată 27.10.2020 (creată) Afișează*
tumulul de la Gemenele - movilele Gemene 1 (Cod RAN 43251.02). funerară Gemenele
43251.02 Tumulul de la Gemenele - Movilele Gemene 1. Tumulul se află în partea de sud a localităţii. descoperire tumul Brăila Gemenele, com. Neprecizată 27.10.2020 (creată) Afișează*
funerară Gemenele
43251.01 Situl arheologic de la Gemenele - Muchia lui Berbec. Situl se află în marginea de nord a localităţii, în jurul locuire civilă așezare Brăila Gemenele, com. Epoca migraţiilor, Latène, Epoca medievală / sec. III-IV p. Chr., 27.10.2020 (actualizată) Afișează*
cimitirului. Gemenele sec. II - I a. chr., sec. IX - X p. Chr.
43153.01 Tumulul de la Salcia - Movila Cinci Câini. L-35-104-A (A14) descoperire tumul Brăila Salcia, com. Frecăţei Necunoscută 27.10.2020 (verificată) Afișează
funerară
43000.02 Tumulul de la Chichineţu - T02. Tumulul se află în partea de sud a localităţii, pe malul lacului Chioibășești, descoperire tumul Brăila Chichineţu, com. Neprecizată 27.10.2020 (creată) Afișează
la cca. 250 m sud de marginea satului și la cca. 100 m vest de drumul Chichinţu-Chioibășești. funerară Ciocile
43000.01 Tumulul de la Chichineţu - T01. Tumulul se află în curteașcolii din localitatea Chichineţu, la 10 m nord de descoperire tumul Brăila Chichineţu, com. Neprecizată 27.10.2020 (creată) Afișează
corpul principal al clădirii. funerară Ciocile
42860.03 Tumulul de la Berteștii De Sus - Movila Sa și lor. Tumulul se află la marginea satului, la max. 300 m nord- descoperire tumul Brăila Berteștii De Sus, com. Necunoscută 23.10.2020 (creată) Afișează*
vest de ultimele case, la max. 650 m vest de DJ212. funerară Berteștii De Jos
42860.02 Tumulul de la Berteștii De Sus - Movila lui Papură. Tumulul se află la cca. 2,7 km vest de marginea satului descoperire tumul Brăila Berteștii De Sus, com. Necunoscută 23.10.2020 (creată) Afișează*
Berteștii de Sus și la cca. 3 km vest de DJ212, la max. 350 m vest de canalul de desecare format în fosta funerară Berteștii De Jos
Vale a lui Neacșu.
42860.01 Tumulul de la Berteștii De Sus - Movila La Poștă. Tumulul se află la marginea sudică a teritoriului UAT descoperire tumul Brăila Berteștii De Sus, com. Necunoscută 23.10.2020 (creată) Afișează*
Berteștii de Jos, la cca. 3,8 km sud-vest de satul Berteștii de Sus, la numai 1,2 km nord de satul Mihai funerară Berteștii De Jos
Bravu și la cca. 1 km nord-vest de DJ212.
42851.04 Tumulul de la Berteștii De Jos - Movila Ucisului. Tumulul este situat la nord-est de Berteștii de Jos, în fosta descoperire Tumul Brăila Berteștii De Jos, com. Necunoscută 23.10.2020 (creată) Afișează*
luncă inundabilă, la cca. 2,8 km est de DJ212 și la max. 800 m vest de satul Polizești. funerară Berteștii De Jos
42851.03 Tumulul de la Berteștii De Jos - Movila Pietroiului. Tumulul se află în fosta luncă inundabilă a Călmăţuiului, descoperire Tumul Brăila Berteștii De Jos, com. Necunoscută 23.10.2020 (creată) Afișează*
pe un fost grind de menadru, format de un vechi curs/prival. Este situat la max. 75 m est de DJ212 și la funerară Berteștii De Jos
500 m nord de marginea satului.
42851.02 Tumulul de la Berteștii De Jos - Movila Cailor. Tumulul este situat la cca. 2,3 km vest de DJ212, la cca. 2,3 descoperire Tumul Brăila Berteștii De Jos, com. Necunoscută 23.10.2020 (creată) Afișează*
km nord-vest de sat și la max. 900 m vest de canalul de desecare de sub Pădurea Viișoara. funerară Berteștii De Jos
42904.01 Tumulul de la Spiru Haret - Movila Lungu. Movila este situată în Pădurea Viișoara, printre copaci, la cca. 2 descoperire tumul Brăila Spiru Haret, com. Necunoscută 23.10.2020 (actualizată) Afișează*
km vest de DJ212 și la 1 km vest de canalul de desecare de la marginea pădurii. funerară Berteștii De Jos
42904.04 Tumulul de la Spiru Haret - Movila Cârna. Tumulul este situat în partea de nord-vest a satului Spiru Haret, descoperire tumul Brăila Spiru Haret, com. Necunoscută 23.10.2020 (actualizată) Afișează*
la cca. 800 m vest de DJ212 și la 700 m sud de canalul de irigaţii. funerară Berteștii De Jos
42904.05 Situl arheologic de la Spiru Haret - Movila Cornu Malului. Situl se află în partea de nord-est a localităţii, pe locuire așezare și Brăila Spiru Haret, com. Latène, Eneolitic / IV-III a. Chr. 23.10.2020 (actualizată) Afișează*
terasa râului Călmăţui. necropolă Berteștii De Jos
Pag 4 RAN din 10
125

42904.03 Tumulul de la Spiru Haret - Movila Trestiana. Tumulul este situat la marginea de est a teritoriului descoperire tumul Brăila Spiru Haret, com. Necunoscută 23.10.2020 (actualizată) Afișează*
UAT Berteștii de Jos, în fosta zonă inundabilă, se află la cca. 3 km est de DJ212 și la cca. 1,5 km sud funerară Berteștii De Jos
de canalul de irigaţii.
42904.02 Tumulul de la Spiru Haret - Movila Gemene. Tumulul se află la intrarea în localitatea Spiru Haret descoperire tumul Brăila Spiru Haret, com. Necunoscută 23.10.2020 (actualizată) Afișează*
dinspre Cuza Vodă, la cca. 800 m vest de DJ212 și la max. 80 m nord de canalul de irigaţii. funerară Berteștii De Jos
42691.03 Situl arheologic de la Brăila - cartier Brăiliţa. Situl este amplsat în zonă cuprinsă între terasa Dunării locuire așezare și Brăila Brăila, com. Eneolitic, Neolitic, Epoca medievală, Latène, Epoca bronzului, 23.10.2020 (actualizată) Afișează*
și digul Dunării la est, vechea terasă a Siretului, Vadul Turcului, Vadul Baldovine ști, str. Matei necropolă Municipiul Brăila Hallstatt / 4500-4000 a. Chr., 4700-4500 a. Chr., sec. IX - XI, sec. IV -
8 Basarab la nord, str. Gh. Munteanu-Murgoci, str. Andrei Cocș la vest, str. Mircea Mălăeru la sud. S II, sec. IV-II a. Chr., 2.600 - 1.100 a. Chr., 1.000 - 600 a. Chr.
44159.05 Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena de lașuţești. Monumentul Istoric Biserica "Sfinţii structură de biserică Brăila șuţești, Epoca contemporană, Epoca modernă / 1926, 1842 12.04.2020 (creată) Afișează*
Împăraţi Constantin și Elena" este localizat în judeţul Brăila, între Câmpia Brăilei și Câmpia Buzăului, cult/religioasă com.șuţești
pe terasa râului Buzău.
42691.07 Ansamblul sitului medieval al bisericii Sf. Arhanghel Mihail Brăila. Ansamblul este localizat în centrul structură de biserică și Brăila Brăila, com. Epoca modernă, Epoca medievală, Necunoscută / 1667-1828, sec. 07.04.2020 (actualizată) Afișează*
orașului Brăila. cult/religioasă necropolă Municipiul Brăila XVIII, sec. XVII, 1828-1829, sf. séc. XIX (cca.1893), sec. XV
42691.06 Necropola medievală de la Brăila - cartier Biserica Veche. Necropola medievală se află în zona descoperire necropolă Brăila Brăila, com. Epoca medievală / sec.XVIII-XIX 07.04.2020 (actualizată) Afișează*
2 cuprinsă între Bdul A.I.Cuza, Calea Călăra și lor, str. Împăratul Traian, faleza Dunării (zona fostei funerară Municipiul Brăila
mitropolii a Proilaviei), pe malul stâng al Dunării.
42691.01 Cetatea Medievală a Brăilei - cartier Biserica Veche. Situl este amplasat în zona cuprinsă între B-dul locuire civilă cetate Brăila Brăila, com. Epoca medievală, Epoca modernă / sec. XVIII, sec. XI - XVI 07.04.2020 (actualizată) Afișează*
Sulina, Bdul Al.I. Cuza, str. Sergent Tătaru, str. Vadul Cazărmii, str. Vadul Schelei, pe malul stâng al Municipiul Brăila
16 Dunării (la vest de fluviu).
42691.04 Situl arheologic de la Brăila - Orașul Vechi. Situl este localizat în zona dintre faleza Dunării și bdul locuire civilă așezare urbană Brăila Brăila, com. Epoca medievală / sec. XIII - XIV 07.04.2020 (actualizată) Afișează
4 Al.I. Cuza, pe malul stâng al Dunării (la vest de fluviu). și necropolă Municipiul Brăila
42691.13 Situl arheologic de la Brăila. Situl se află pe terasa înaltă a Dunării. locuire așezare și Brăila Brăila, com. Epoca modernă, Epoca medievală / sec. XVIII-XIX, sec. XVIII 02.04.2020 (actualizată) Afișează*
necropolă Municipiul Brăila
42691.11 Necropola medievală de la Brăila. Necropola este localizată în vatra medievală a orașului Brăila. descoperire necropolă Brăila Brăila, com. Epoca medievală / sec. XV 02.04.2020 (actualizată) Afișează
funerară Municipiul Brăila
44159.02 Valul de pământ de lașuţești - Valul lui Traian. Valul lui Traian este localizat intravilan, între moară și fortificaţie val Brăila șuţești, Necunoscută 02.04.2020 (actualizată) Afișează*
5 cimitir, L-35-103-B; pe malul drept al râului Buzău. com.șuţești
44159.04 Tumulul de lașuţești - Movila Tudose descoperire tumul Brăila șuţești, Necunoscută 02.04.2020 (actualizată) Afișează
funerară com.șuţești
44159.01 Așezarea Basarabi de lașuţești - Popină. Așezarea este localizată pe o popină, la cca. 500 m NV de locuire civilă așezare Brăila șuţești, Hallstatt / sec. VIII - VII a.Chr. 02.04.2020 (actualizată) Afișează*
sat, lângășoseaua Brăila - Râmnicu Sărat; pe malul drept al Buzăului. com.șuţești
6
42691.02 Situl arheologic din zona fostei mitropolii a Proilaviei. Situl este amplsat în zona cuprinsă între bd. locuire așezare și Brăila Brăila, com. Epoca medievală / sec. XVI - XIX 15.05.2019 (actualizată) Afișează*
Al. I. Cuza, Calea Călăra și lor, str. Împărat Traian, pe malul stâng al Dunării necropolă Municipiul Brăila
3
42959.08 Așezarea de tip tell de la Lișcoteanca - Movila din Baltă. Situl se află localizat între DN21 și DJ221A. locuire civilă tell Brăila Lișcoteanca, com. Neolitic / 4700-4400 a.Chr. 28.02.2019 (creată) Afișează
Pe suprafaţa sitului se află o stână permanentă. Bordei Verde
42959.07 Situl arheologic de la Lișcoteanca - Cărămidari. Punctul "Cărămidari" se află la aproximativ 300 m locuire civilă așezare Brăila Lișcoteanca, com. Eneolitic, Epoca medievală, Neolitic, Epoca romană / Sec. XVII-XVIII, 28.02.2019 (creată) Afișează
spre S-SV de cătunul Satnoieni și la 1,200 km E-SE de așezarea de la Lișcoteanca - "Moș Filon" Bordei Verde Sec. X-XIV, Sec. III-IV.
42691.12 Situl arheologic de la Brăila - str. Pensionatului nr. 14 locuire așezare și Brăila Brăila, com. Epoca medievală / sec. XVIII 12.12.2018 (creată) Afișează
necropolă Municipiul Brăila
43821.02 Tumulul de la Ro și ori - Movila Săpată. Tumulul a fost identificat la limita sudică a judeţului Brăila, descoperire tumul Brăila Ro și ori, com. Ro Epoca bronzului 29.02.2016 (verificată) Afișează*
în apropierea graniţei cu judeţul Ialomiţa, la aproximativ 600 m NE de satul Ro și ori, în partea de funerară și ori
sud-vest a lacului Tătaru
42717.02 Mormântul sarmatic de la Chișcani - Strada Cîmpului. Mormantul a fost descoperit pe strada descoperire mormânt de Brăila Chișcani, com. Epoca romană / sec. II-III 11.12.2014 (creată) Afișează
Cîmpului, in dreptul locuintei lui Marita Manole, in anul 1976 funerară inhumaţie Chișcani
44471.01 Tumulul de la Vișani - Movila Grâului. L-35-103-A (A26) descoperire tumul Brăila Vișani, com. Vișani Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară
Pag 5 RAN din 10
126
44042.01 Așezarea Boian de la Muchea - Conac. pe un bot de terasă, în lunca Siretului, lângă sediul S.C. "Agrosil" S.A., pe mal ul drept al locuire civilă așezare Brăila Muchea, com. Hallstatt, Neolitic 10.12.2014 (actualizată) Afișează*
Buzăului, la cca 7 km de confluenţa Buzău-Siret Siliștea
44088.03 Tumulul de la Cuza Vodă - Movila Teiușului. L-35-116-A-b-4-IV descoperire tumul Brăila Cuza Vodă, com. Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară Stăncuţa
44042.02 Așezarea Babadag de la Muchea - Popină. în nordul Câmpiei Brăilei, la cca. 1 km NV de DN 2B Brăila-Focșani, la cca. 2 km NV locuire civilă așezare Brăila Muchea, com. Hallstatt 10.12.2014 (actualizată) Afișează*
de sat și la NV de poligonul de tragere de la Muchea, pe malul drept al Buzăului, la cca 7 km de confluenţa Buzău -Siret Siliștea
44006.02 Tumulul de la Siliștea - Movila Săpată. L-35-104-B (A129) descoperire tumul Brăila Siliștea, com. Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară Siliștea
43741.03 Tumulul de la Râmnicelu - Movila Săpată. L-35-103-B (A16) descoperire tumul Brăila Rîmnicelu, com. Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară Rîmnicelu
43420.19 Situl arheologic de la Însurăţei - Rubla - Popina A. Orașul Însurăţei este situat pe malul drept al al râului Călmăţui și este locuire civilă așezare Brăila Însurăţei, com. Oraș Latène, Eneolitic, Epoca medievală, Neolitic / 10.12.2014 (actualizată) Afișează*
37 străbătut deșoseaua Brăila - Slobozia - Călăra și . La cca. 7 km nord de Însurăţei , în lunca Călmăţuiului, se află Popina I, situată Însurăţei sec. IX-X
imediat lângă râu, la 220 m de un pinten al tera
43634.02 Tumulul de la Mircea Vodă - Movila Porumba. L-35-103-D-d-3-II descoperire tumul Brăila Mircea Vodă, com. Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară Mircea Vodă
43634.01 Situl arheologic de la Mircea Vodă - Popină. L-35-103-B (A. 36 - 37), în lunca Buzăului locuire civilă așezare Brăila Mircea Vodă, com. Epoca medievală, Epoca romană / sec. IX - XI, 10.12.2014 (actualizată) Afișează
Mircea Vodă sec. III - IV
43420.01 Situl arheologic de la Însurăţei - Ferma Rubla. două popine, notate Popina I și Popina II, situate la 7 km NV de Însurăţei și la 1 locuire așezare și Brăila Însurăţei, com. Oraș Epoca migraţiilor, Neolitic, Eneolitic, Epoca 10.12.2014 (actualizată) Afișează
km în amonte de podul Rubla în lunca Călmăţuiului la cca. 1 km V de ferma I.A.S. necropolă Însurăţei medievală, Latène / sec. XVII - XVIII, ., sec. IV -
3 III a. Chr.
43322.01 Tumulul de la Gropeni - Movila Mare. L-35-104-D (A. 64) descoperire tumul Brăila Gropeni, com. Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară Gropeni
43420.04 Tumulul de la Însurăţei - Movila Săpată. L-35-116-A (A. 99) descoperire tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară Însurăţei
42959.01 Situl arheologic de la Lișcoteanca - Moș Filon. pe marginea terasei, la cca. 200 m SV de sediul CAP și 800 m V deșcoala din sat, locuire civilă așezare Brăila Lișcoteanca, com. Neolitic, Eneolitic, Epoca romană, Epoca 10.12.2014 (actualizată) Afișează*
Balta Lișcoteanca (desecată), la 2 km E râul Călmăţui Bordei Verde migraţiilor / sec. II - III p. Chr., sec. X - XI p. Chr.
43082.01 Tumulul de la Dudești - Movila Gemenele. L-35-116-A-a-3-IV descoperire tumul Brăila Dudești, com. Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară Dudești
42922.01 Tumulul de la Bordei Verde - Movila Cerbul. L-35-104-C (A88) descoperire tumul Brăila Bordei Verde, com. Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară Bordei Verde
42833.01 Tumulul de la Bărăganul - Movila Ivănuș. L-35-116-C (A18) descoperire tumul Brăila Bărăganul, com. Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară Bărăganul
42691.05 Tumulul de la Brăila - Movila cu Pisică. L-35-104-B (A26) descoperire tumul Brăila Brăila, com. Necunoscută 10.12.2014 (verificată) Afișează
funerară Municipiul Brăila
43028.09 Așezarea gumelniţeană de la Cireșu. Așezarea se află pe o "popină" situată în lunca Călmăţuiului la cca 1Km, dreapta, de locuire așezare civilă Brăila Cireșu, com. Cireșu 22.11.2014 (creată) Afișează
actualul curs al râului și la cca 500 m de marginea terasei pe care se află satul Scărlătești, în dreapta liniei de cale ferată Cireșu
- Scărlătești
43643.02 Tezaurul monetar de la Dedulești. Satul Dedulești este situat în partea de est a judetului Brăila, pe malul sudic al Buzăului, depozit/tezaur tezaur Brăila Dedulești, com. Epoca bizantină / sec. XIII 13.03.2014 (creată) Afișează
paralel cușoseaua naţională București - Galaţi (la nord) și cu calea ferată București - Galaţi (la sud) monetar Mircea Vodă
44453.02 Depozitul de bronzuri de la Mihai Bravu. Depozitul a fost identificat la intrarea în satul Mihai Bravu, comuna Victoria, în depunere depozit Brăila Mihai Bravu, com. Epoca bronzului / Sec. XIII a.Chr. 20.02.2014 (creată) Afișează
partea dreaptă așoselei Bertești - Mihai Bravu, în dreptul locuinţei lui D. Ionescu, la o adâncime de 0,60 m arheologică Victoria
43288.04 Necropola de la Grădiștea - mormântul Elizei. La intrarea pe latura de sud a satului Gradistea de Jos, in partea stanga a soselei descoperire necropolă Brăila Gradiștea, com. Epoca romană, Latène, Epoca bronzului / Sec. 19.02.2014 (creată) Afișează
Sutesti - Gradistea, inainte de a trece podul peste raul Buzau, in dreptul pietrei kilometrice nr. 56, se afla un mic promontoriu funerară Gradiștea II-III p.Chr., Sec. V-IV a.Chr.
Pag 6 RAN din 10
127
42717.01 Situl arheologic de la Chișcani. Bordeiul a fost descoperit la aproximativ 300 m spre sud-est de cladirea Consiliului popular locuire locuinţă - Brăila Chișcani, com. Chișcani Neolitic 10.02.2014 (creată) Afișează
comunal, pe marginea terasei Dunarii, la adancimea de 1,20 m bordei
43420.21 Situl arheologic de la Însurăţei - Terasă. pe terasa stângă a râului Călmăţui, la nord-vest de ferma "Rubla" locuire așezare Brăila Însurăţei, com. Oraș Epoca medievală, Latène / sec. IX-X, 02.02.2014 (creată) Afișează
Însurăţei sec. IV-III a.CH
44417.01 Tumulul din epoca bronzului timpuriu de la Baldovine ști. Tumulul se află în incinta pepinierei agro-silvice situată la o distanţă de descoperire tumul Brăila Baldovinești, com. Epoca bronzului 31.01.2014 (creată) Afișează
3 km spre vest de satul Baldovinești și la 6 km spre nord de orașul Brăila funerară Vădeni
43288.03 Așezarea Latene de la Grădiștea locuire așezare Brăila Gradiștea, com. Latène / sec.II-I a.Ch 06.11.2012 (creată) Afișează
Gradiștea
43616.01 Situl arheologic de la Voinești - Mănăstire. la cca. 500 m de confluenţa Buzău-Siret, la aprox. 400 m E faţă de actuala mănăstire locuire așezare și Brăila Voinești, com. Măxineni Epoca medievală / sec. XVI-XVII 04.02.2011 (actualizată) Afișează*
Măxineni necropolă
42959.06 Tumulul de la Lișcoteanca - Movila Bobii Negrii descoperire tumul Brăila Lișcoteanca, com. Necunoscută 06.01.2011 (verificată) Afișează
44275.01 Tumulul de la Cazașu - Movila Cazașu. L-35-104-B (A45) descoperire tumul Brăila Cazasu, com. Cazasu Necunoscută 22.06.2010 (verificată) Afișează
funerară
44514.01 Tumulul de la Viziru - Movila Turcului. L-36-116-A (A119) descoperire tumul Brăila Viziru, com. Viziru Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44453.01 Tumulul de la Mihai Bravu - Movila lui Cârnu. L-35-116-C (A55) descoperire tumul Brăila Mihai Bravu, com. Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară Victoria
44444.01 Tumulul de la Victoria - Movilașerban. L-35-116-C (A26) descoperire tumul Brăila Victoria, com. Victoria Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44346.02 Tumulul de la Jugureanu - Movila Ţuţuianului. L-35-115-B-a-3-III descoperire tumul Brăila Jugureanu, com. Ulmu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44346.01 Tumulul de la Jugureanu - Movila Rușeţu. L-35-115-B-a-1-III descoperire tumul Brăila Jugureanu, com. Ulmu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44337.01 Cruci de piatră la Ulmu. în faţa fostei biserici vechi descoperire cruce Brăila Ulmu, com. Ulmu Epoca modernă / sec. XVIII 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44319.05 Tumulul de la Tufești - Movila 15/23,082. L-35-116-A-b-4-II descoperire tumul Brăila Tufești, com. Tufești Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44319.08 Tumulul de la Tufești - Movila Toli. L-35-104-D (A34) descoperire tumul Brăila Tufești, com. Tufești Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44319.06 Tumulul de la Tufești - Movila Pălivan. L-35-116-A (A73) descoperire tumul Brăila Tufești, com. Tufești Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44319.07 Tumulul de la Tufești - Movila Bojescu. L-35-116-A (A77) descoperire tumul Brăila Tufești, com. Tufești Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44319.03 Tumulul de la Tufești - Movila 6/22,344. L-35-116-B-a-3-II descoperire tumul Brăila Tufești, com. Tufești Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44319.02 Tumulul de la Tufești - Movila Târga. L-35-116-B-a-3-II descoperire tumul Brăila Tufești, com. Tufești Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44319.09 Tumulul de la Tufești - Movila Doletul. L-35-104-D (A33) descoperire tumul Brăila Tufești, com. Tufești Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
Pag 7 RAN din 10
128

44319.01 Tumulul de la Tufești - Movila Toba. L-35-115-B (A21) descoperire tumul Brăila Tufești, com. Tufești Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44319.04 Tumulul de la Tufești - Movila 5/22,018. L-35-116-B-a-3-I descoperire tumul Brăila Tufești, com. Tufești Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44211.02 Tumulul de la Traian - Movila Tăiată. L-35-104-C (A139) descoperire tumul Brăila Traian, com. Traian Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44211.03 Tumulul de la Traian - Movila Stoica. L-35-104-C (A101) descoperire tumul Brăila Traian, com. Traian Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44211.04 Tumulul de la Traian - Movila Armanul Vechi. L-35-104-C (A15) descoperire tumul Brăila Traian, com. Traian Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44211.01 Tumulul de la Traian - Movila Buca. L-35-104-B (A44) descoperire tumul Brăila Traian, com. Traian Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44131.01 Tumulul de la Filipești - Movila Mandache. L-35-103-D-d-1-III descoperire tumul Brăila Filipești, com. Surdila-Găiseanca Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44122.02 Tumulul de la Surdila-Găiseanca - Movila Arman. L-35-103-D (A. 65) descoperire tumul Brăila Surdila-Găiseanca, com. Surdila- Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară Găiseanca
44122.01 Tumulul de la Surdila-Găiseanca - Movila Găzdarului. L-35-103-D-c-4-III descoperire tumul Brăila Surdila-Găiseanca, com. Surdila- Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară Găiseanca
44097.01 Tumulul de la Polizești - Movila 10/11, 818. L-35-116-B-c-3-II descoperire tumul Brăila Polizești, com. Stăncuţa Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44088.01 Tumulul de la Cuza Vodă - Movila Cuza Vodă. L-35-116-B (A182) descoperire tumul Brăila Cuza Vodă, com. Stăncuţa Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44088.02 Tumulul de la Cuza Vodă -Movila Bălan. L-35-116-B descoperire tumul Brăila Cuza Vodă, com. Stăncuţa Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44079.03 Tumulul de la Stăncuţa - Movila Fofelea. L-35-116-B-c-1-II descoperire tumul Brăila Stăncuţa, com. Stăncuţa Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44079.01 Tumulul de la Stăncuţa - Movila 3/14, 509. L-35-116-B-c-1-I descoperire tumul Brăila Stăncuţa, com. Stăncuţa Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44079.02 Tumulul de la Stăncuţa - Movila 15/15, 532. L-35-116-B-a-3-III descoperire tumul Brăila Stăncuţa, com. Stăncuţa Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44006.06 Tumulul de la Siliștea - Movila Vrăbiescu. L-35-104-B (A. 76) descoperire tumul Brăila Siliștea, com. Siliștea Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
44006.03 Tumulul de la Siliștea - Movila Pătranu. L-35-104-B (A297) descoperire tumul Brăila Siliștea, com. Siliștea Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
43821.01 Cruci de piatră la Ro și ori. peșoseaua dintre satul Tătaru și sat Ro și ori descoperire cruce Brăila Ro și ori, com. Ro și ori Epoca modernă / sec. XVIII 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
43796.01 Tumulul de la Romanu - Movila Voineasa. L-35-104-B (A42) descoperire tumul Brăila Romanu, com. Romanu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
43643.01 Așezarea Coslogeni de la Dedulești - Popină. pe o popină, la 2 km NE de sat, pe malul drept al Buzăului, la cca. 1 locuire civilă așezare Brăila Dedulești, com. Mircea Vodă Epoca bronzului / sec. XIV - XII a. 30.04.2009 (actualizată) Afișează*
km de cursul apei Chr.
Pag 8 RAN din 10
129
Cod RAN Denumire Categorie Tip Județ Localitate Cronologie Ultima modificare (descendent) Afișare hartă
43634.04 Tumulul de la Mircea Vodă - Movila 1/37, 235. L-35-103-D-d-1-I descoperire funerară tumul Brăila Mircea Vodă, com. Mircea Vodă Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43634.03 Tumulul de la Mircea Vodă - Două Movile gemene 6;27/35,07. L-35-103-D-d-1-III descoperire funerară tumul Brăila Mircea Vodă, com. Mircea Vodă Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43439.01 Cruci de piatră la Lacu Rezii. în cimitir descoperire funerară cruce Brăila Lacu Rezii, com. Oraș Însurăţei Epoca modernă / sec. XVIII 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.15 Tumulul de la Însurăţei - Ferma Călmăţuiului. L-35-116-A-a-2-II descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.05 Tumulul de la Însurăţei - Movilele Gemene. L-35-116-A (A153) descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.09 Tumulul de la Însurăţei - Movila Ţuţuianu. L-35-116-A-a-4-I descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.03 Tumulul de la Însurăţei - Movila Grecești. L-35-104-C (A25) descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.16 Tumulul de la Însurăţei - Movila Bulboaca. L-35-116-A-a-2-III descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.17 Tumulul de la Însurăţei - Movila Valea Călmăţuiului. L-35-116-A-b-3-II descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.06 Tumulul de la Însurăţei - Movila Ivănuș. L-35-116-A (A163) descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.18 Tumulul de la Însurăţei - Două Movile. L-35-116-A-d-2-III descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.14 Tumulul de la Însurăţei - Movila Lișcoteanca. L-35-116-A-a-2-I descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.13 Tumulul de la Însurăţei - Movila Svârleţul. L-35-116-A-b-1-III descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.12 Tumulul de la Însurăţei - Movila 6/31, 064. L-35-116-A-b-1-I descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43420.02 Tumulul de la Însurăţei -Movila 1/25, 686. L-35-116-A-b-1-I descoperire funerară tumul Brăila Însurăţei, com. Oraș Însurăţei Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43340.01 Cruci de piatră la Ianca. în cimitirul de lângă biserică descoperire funerară cruce Brăila Ianca, com. Oraș Ianca Epoca modernă / sec. XVIII 30.04.2009 (verificată) Afișează
43288.02 Tumulul de la Grădiștea. 3 movile L-35-103-B (A63), lângă Balta Ciulniţei descoperire funerară tumul Brăila Gradiștea, com. Gradiștea Necunoscută 30.04.2009 (actualizată) Afișează
43199.01 Tumulul de la Galbenu - Movila Galbenului. L-35-103-A (A63) descoperire funerară tumul Brăila Galbenu, com. Galbenu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
43108.01 Cruce de piatră la Tătaru. în faţa fostului CAP structură de cult/religioasă cruce Brăila Tătaru, com. Dudești Epoca modernă / sec. XVIII 30.04.2009 (verificată) Afișează
43082.02 Tumulul de la Dudești - Movila Barbă Lată. L-35-115-B (A) descoperire funerară tumul Brăila Dudești, com. Dudești Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișeaz
Pag 9 RAN din 10
130
43055.01 Situl arheologic de la Scărlătești- Popină. pe o popină, la cca. 500 m N de sat și la 150 m V de calea ferată Buzău - Făurei - locuire civilă așezare și Brăila Scărlătești, com. Cireșu Eneolitic, Epoca romană, Epoca 30.04.2009 (actualizată) Afișează*
Fetești - Constanţa, pe malul drept al râului Călmăţui, la 500 m de lacul Vultureni necropolă bronzului / sec. II - III p. Chr.
43028.08 Tumulul de la Cireșu -Movila Furnicelu. L-35-115-B (P13) descoperire tumul Brăila Cireșu, com. Cireșu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
43028.02 Tumulul de la Cireșu - Movila Cătaia. L-35-115-B (A87) descoperire tumul Brăila Cireșu, com. Cireșu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
43028.03 Tumulul de la Cireșu - Movila 22/42,018. L-35-115-B-a-4-II, lângă lacul Fleașca descoperire tumul Brăila Cireșu, com. Cireșu Necunoscută 30.04.2009 (actualizată) Afișează
funerară
43028.01 Tumulul de la Cireșu - Movila Cireșu. L-35-115-B (A64) descoperire tumul Brăila Cireșu, com. Cireșu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
43028.04 Tumulul de la Cireșu - Movila Cireșu Est. L-35-115-B-b-1-III, între localitatea Cireșu și Batogu descoperire tumul Brăila Cireșu, com. Cireșu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
43028.05 Tumulul de la Cireșu - Movila Olea Mare. L-35-115-B (A71) descoperire tumul Brăila Cireșu, com. Cireșu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
43028.06 Tumulul de la Cireșu -Movila Olea Mică. L-35-115-B (A71) descoperire tumul Brăila Cireșu, com. Cireșu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
43028.07 Tumulul de la Cireșu - Movila Văcăreni. L-35-115-B (P24) descoperire tumul Brăila Cireșu, com. Cireșu Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
42977.01 Tumulu de la Ciocile - Movila Ciocile. L-35-115-C (A. 91) descoperire tumul Brăila Ciocile, com. Ciocile Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
funerară
42959.04 Tumulul de la Lișcoteanca - Movila Matache. L-35-104-C-c-3-II descoperire tumul Brăila Lișcoteanca, com. Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
42959.05 Așezarea Gumelniţa de la Lișcoteanca - Movila Olarului. L-35-104-C (A91) locuire civilă așezare Brăila Lișcoteanca, com. Eneolitic 30.04.2009 (verificată) Afișează
Bordei Verde
42959.03 Tumulul de la Lișcoteanca - Movila Boii Negrii. L-35-104-C (A71) descoperire tumul Brăila Lișcoteanca, com. Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
42959.02 Tumulul de la Lișcoteanca - Movila Filiu. L-35-116-A-1-I descoperire tumul Brăila Lișcoteanca, com. Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
42922.02 Tumulul de la Bordei Verde - Movila Caprei. L-35-104-C (A52) descoperire tumul Brăila Bordei Verde, com. Necunoscută 30.04.2009 (verificată) Afișează
42780.01 Tumulul de la Surdila-Greci - Movila Burici. L-35-103-D (A81) descoperire tumul Brăila Surdila-Greci, com. Necunoscută 28.04.2009 (verificată) Afișează
funerară Surdila-Greci
42780.02 Tumulul de la Surdila-Greci - Movila Turtele Mortului. L-35-103-D-c-3-II descoperire tumul Brăila Surdila-Greci, com. Necunoscută 28.04.2009 (verificată) Afișează
funerară Surdila-Greci
44006.05 Așezarea nefortificată de la Siliștea- Nazîru locuire civilă așezare Brăila Siliștea, com. Siliștea Hallstatt 27.04.2009 (verificată) Afișează
Pag 10 RAN din 10
131
43901.03 Tumulul de la Gulianca - Movila La Pur. Tumulul se află la aprocimativ 2 km sud-est de localitate, la graniţa cu comuna Maxineni. descoperire funerară tumul Brăila Gulianca, com. Salcia Tudor Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
43901.02 Tumulul de la Gulianca - Movila La Suliţa. Tumulul se află la aproximativ 3.5 km sud-vest de localitate. descoperire funerară tumul Brăila Gulianca, com. Salcia Tudor Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
43901.01 Tumulul de la Gulianca - Movila Gulianca. Movila se află în partea de nord-vest a localităţii. descoperire funerară tumul Brăila Gulianca, com. Salcia Tudor Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
43741.01 Așezarea Latene de la Râmnicelu - La Cimitir. Așezarea se află pe un bot de terasă, în jurul cimitirului comunei. locuire civilă așezare Brăila Rîmnicelu, com. Rîmnicelu Latène / sec. IV - III a. Chr. 28.10.2020 (verificată) Afișează*
43661.02 Tumulul de la Movila Miresii - Movila Luţu Alb. Tumulul se află în partea de vest a localităţii, la sud de lacul Sărat. descoperire funerară tumul Brăila Movila Miresii, com. Movila Miresii Necunoscută 28.10.2020 (creată) Afișează*
Pag 11 RAN
43661.01 Tumulul de la Movila Miresii - Movila Lungu. Tumulul se află în partea de nord a localităţii Ţepe ș Vodă. descoperire funerară tumul Brăila Movila Miresii, com. Movila Miresii Necunoscută 28.10.2020 (verificată) Afișează*
43475.05 Tumulul de la Jirlău - Movila Damianca. Tumulul se află în partea de nord-est a localităţii, pe malul lacului Jirlău. descoperire funerară tumul Brăila Jirlău, com. Jirlău Necunoscută 27.10.2020 (creată) Afișează*
43475.04 Tumulul de la Jirlău - Movila Coșcovel. Tumulul se află la sud de localitate, în partea de est a drumului forestier. descoperire funerară tumul Brăila Jirlău, com. Jirlău Necunoscută 27.10.2020 (creată) Afișează*
43475.03 Tumulul de la Jirlău - Movila Preuteselor. Tumulul se află la sud de localitate. descoperire funerară tumul Brăila Jirlău, com. Jirlău Necunoscută 27.10.2020 (creată) Afișează*
43475.02 Tumulul de la Jirlău - Movila Sătuc. Movila se află în partea de nord-vest a localităţii, pe partea dreaptă a drumul ce duce spre localitatea Sătuc. descoperire funerară tumul Brăila Jirlău, com. Jirlău Necunoscută 27.10.2020 (creată) Afișează*
Pag 12 RAN
132
ANEXA 4: HARTA SITURILOR ARHEOLOGICE DIN JUDEȚUL BRĂILA 20
Situri arheologice f ără localizare exactă Situri arheologice localizate exact
20
https://map.cimec.ro/mapserver/?layer=ran&cod=90397.04
133
ANEXA 5: INFRASTRUCTURA CULTURALĂ ȘI EVENIMENTE

1. MUZEE
MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”, Sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (https://www.muzeulbrailei.ro/)
Clădirea cunoscută iniţial sub numele de Cazino Armelin, cu o sala de spectacole a fost una dintre
primele în care s-au dat reprezentaţii teatrale la Brăila. Între 1897 și 1945, a adăpostit Marele Hotel
Francez.Muzeul Brailei - unul din cele mai mari din tara, cu opere ce aparţin pictorilor Nicolae
Grigorescu, Stefan Luchian, Octav Băncilă, Camil Ressu, Henri Catargi (sculptură). Muzeul are
următoarele secții:
• Arheologie;
• Istorie;
• Etnografie;
• Arta;
• Stiintele Naturii;
• Laboratorul de conservare și restaurare ceramică
• Centrul Cultural Nicapetre;
• Casa Memoriala Panait Istrati (in Braila si Baldovinesti);
• Casa Memoriala D.P. Perpessicius.
Descrierea secțiilor este următoarea:
Corpul A cuprinde:
Expoziţie permanentă de arheologie, istorie, artă „CULTURĂ și CIVILIZAŢIE LA DUNĂREA DE JOS”
Arheologie. Sunt expuse unelte și ustensile, piese de armament, de echipament militar și

harnașament, podoabe și accesorii vestimentare, recipiente ceramice și din sticlă, monede, inscripţii,
elemente de arhitectură, piese de cult.
Istorie. Sălile expoziţionale prezintă: orașul și cetatea medievală (sec. XIV–XVI), perioada ocupaţiei
otomane (1538–1829), eliberarea Brăilei în urma războiului ruso-turc (1828–1829), reintegrarea
acesteia în hotarele ţării și ascensiunea sa, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, până la statutul
de cel mai mare port al ţării.
Artă. Colecţia Paul Bălcănescu - mobilier de salon, în stil maur și în stil rococo.
Pe lângă expozițiile pemanente, periodic în Corpul A sunt organizate și expoziţii temporare.

• Centrul Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei „Carol I”
Periodic, aici sunt organizate expoziţii temporare.
Corpurile B și C cuprind:
• Expoziţia permanentă de artă cuprinde sălile: Max Herman Maxy, Mimișaraga Maxy, Emilia
Dumitrescu și Sala de artă modernă românească. La mansarda clădirii au fost amenajate
„Atelierele" unor cunoscuţi artiști plastici brăileni:șerban Zainea, Viorica Velescu Ilie,
Vespasian Lungu, Emilia Dumitrescu, Gheorghe Naum, Sorin Manolescu.
• Galeriile de Artă „Gheorghe Naum” – periodic, aici sunt găzduite expoziţii temporare.
Muzeul Brăilei „Carol I” - Centrul Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana
Aslan, Valeriu Dinu”
134
Brăila,
Expoziţie permanentă cu caracter memorial
Muzeul Brăilei „Carol I”- Centrul Cultural Nicăpetre
Centrul Cultural Nicăpetre a fost înfiinţat la 6 decembrie 2001, pentru a pune în valoare opera
sculptorului Nicăpetre (1936–2008), donată Muzeului Brăilei. Nicăpetre s-a impus prin
varietatea tehnicilor, a genurilor și prin complexitatea operei sale, prezentată în galerii și în
alte spaţii culturale de referinţă din Canada, SUA, Japonia, Grecia, Germania, Austria.
Muzeul Brăilei „Carol I” - Casa Memorială „Panait Istrati”

Clădirea datează de la începutul secolului al XX-lea, cu funcţiunea de locuinţă și purtând
denumirea de Casa Grădinarului. Din 1984, găzduiește expoziţia memorială „Panait Istrati”,
deschisă cu prilejul centenarului scriitorului (1884-1984). După lucrările de restaurare a clădirii,
o nouă expoziţie memorială a fost redeschisă pentru public în aprilie 2011. Periodic, aici sunt
organizate și expoziţii cu caracter temporar.
Muzeul Brăilei „Carol I” - Casa Memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius”

Vechea casă a familieiștefan și Ecaterina Panaitescu a fost construită în jurul anului 1880. Aici
s-a născut (la 21 octombrie 1891) și a locuit, până la vârsta de 19 de ani, Dumitru S. Panaitescu,
cel care își va adăuga ulterior pseudonimul Perpessicius. Expoziţia permanentă cu caracter
memorial „Dumitru Panaitescu Perpessicius” a fost reorganizată în 2015. Periodic, aici sunt
organizate și expoziţii temporare.
Muzeul Brăilei „Carol I” - Secţia de Etnografie și Artă Populară

Brăila
Expoziţia permanentă prezintă ocupaţiile tradiţionale specifice z onei Brăilei (pescuit,
agricultură, păstorit sălile I-II). Sala III este dedicată meșteșugurilor casnice, obiceiurilor
precum și unor aspecte ale vieţii cotidiene. Cele mai valoroase piese din colecţia de icoane
sunt expuse în sala IV. În final, o sală cu costume reflectă Brăila multietnică și Brăila
interferenţelor culturale. Periodic, aici sunt organizate și expoziţii temporare.
Muzeul Brăilei „Carol I” - Secţiaștiinţele Naturii

Brăila
Expoziţia permanentă prezintă, prin intermediul dioramelor, elemente din fauna și flora
principalelor ecosisteme naturale care se întâlnesc pe teritoriul judeţului Brăila: ecosistemul de
câmpie (Câmpia Bărăganului), ecosistemul de baltă (Insula Mică a Brăilei), ecosistemul de
pădure (Pădurea Viișoara), ecosistemul de stâncărie (Popina Blasova), ecosistemul de sărătură
(Lacul Sărat), ecosistemul de luncă (Lunca inundabilă). Periodic, aici sunt organizate și expoziţii
temporare.
Muzeul Brăilei „Carol I” - Casa Memorială „Fănuș Neagu”

Com. Grădiștea, jud. Brăila
Expoziţia permanentă recompune, pe de o parte, atmosfera în care a copilărit marele scriitor
Fănuș Neagu, iar pe de altă parte sunt prezentate obiecte personale, fotografii. Casa a fost
inaugurată în iulie 2011.
Muzeul Ianca
Ianca, jud. Brăila
135
2. TEATRE ȘI FILARMONICI
Teatrul „Maria Filotti” (http://www.tmf.ro/)

Brăila
Fostul Teatru Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din ţară și din
străinătate. Aici au debutat Hariclea Darclée în 1881 și Maria Filotti în 1905. Teatrul Rally va fi
cedat de proprietarul său - Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei – Primăriei orașului, prin
testamentul datat în noiembrie 1910. În acest local, la 15 aprilie 1949, se înfiinţează Teatrul de
Stat Brăila – Galaţi.
Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 primește numele actriţei
Maria Filotti. Teatrul Maria Filotti are astăzi un repertoriu variat, alcătuit din piese ale
dramaturgiei naţionale și universale. Începând din 1995, găzduiește Concursul Internaţional de
Canto Hariclea Darclée, iniţiat de soprana Mariana Nicolesco, iar din 2004 organizează
Festivalul Internaţional de Teatru Zile și Nopţi de Teatru European”
Teatrul dispune de o sala de spectacole in stil italian cu 369 de locuri dintre care 265 in stal, 37
la loja si 67 la balcon. Sala Mare a teatrului, Sala Studio si Sala de conferinte sunt dotate cu aer
conditionat si sistem de ventilatie. In foaiere se pot organiza intruniri, expozitii, concerte si pot
fi folosite spatii de inchiriere
Teatrul de Păpusi “Cărăbus” (www.teatrulcarabus.ro)

Brăila
Teatrul își desfăsoară activitatea începând din 1 iunie 1951 și răspundenevoilor educationale
ale multor generatii de copii. Teatrul si-a înscris în repertoriul său mai bine de 200 de premiere
cu piese din dramaturgia povestilor universale sau românesti. De-a lungul anilor Teatrul de
Păpusi “Cărăbus” – Brăila a participat la festivaluri interne si internationale, si folosind mijloace
artistice specifice prin fiecare spectacol, prin fiecare reprezentatie contribuie la amplul
program educational pentru formarea tinerei generatii.
Filarmonica „Lyra-George Cavadia“

Brăila
Societatea Filarmonică Lyra, înființată la Brăila la data de 24 octombrie 1883 a organizat
concerte de muzică simfonică până în 1947. În perioada interbelică societatea a construit un
local cu o sală de concerte. Având o vechime de peste 125 de ani, societatea Filarmonică Lyra
este una din cele mai vechi organizații de acest gen din România. In prezent este o instituție
culturală aflată sub autoritatea Consiliului Județean Brăila.
3. SCOLI ȘI CENTRE DE ARTĂ

Scoala de Arte “Vespasian Lungu” (https://vespasianlungu.ro/)
Brăila
Scoala este o institutie publica de interes judetean, cu personalitate juridica, aflata sub
autoritatea Consiliului Judetean Braila, inființată in anul 1951 fiind printre primeleșcoli de
profil din țară, continuatoare a Conservatorului Popular. Scoala a constituit un laborator de
pregatire a peste 15.000 elevi si are drept scop formarea profesionala continua si promovarea
sociala a persoanei prin programe specifice, in stransa corelare cu cerintele si exigentele
economiei de piata. In vederea realizarii scopului si obiectului sau de activitate, Scoala de Arte
utilizeaza metode interactive in spiritul parteneriatului social cu institutii si organisme care
desfasoara activitati similare.
136
Muzeul este găzduit într-o casă construită înainte de ultimul război mondial și donată de
proprietar Plasei Ianca, ulterior fiind cedată muzeului. Muzeul deţine o colecţie de artă ce
cuprinde 25 de tablouri ale artistei Georgeta Crainic, cu activitate artistică în Canada, o colecţie
de istorie militară a aviaţiei, o colecţie de etnografie și artă populară precum și o colecţie de
istorie locală.Braila
Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale

http://www.centruldecreatiebraila.ro/
Instituţie aflată sub autoritatea Consiliului Judetean, organizează festivaluri, expoziții, ateliere
revitalizare patrimoniu, concursuri , galerii de artă discuții/mese rotunde, târguri meșteșugărești,
proiecte educaționale etc
Infrastructură instituțiilor culturale este completată la nivel de UAT-uri de sediile primăriilor și a

caselor de cultură din care menționâm următoarele:
Primăria municipiului Brăila desfășoară evenimente culturale în sedii dar și in aer liber în spații
publice. Din prima categorie se pot menționa Casa Petre Stefănescu Goangă, Inspectoratul
Scolar Județean, Colegiul Național GH M Murgoci, Corp ”D” Liceul de Arte, Centrul National de
Informare si Promovare Turistică Brăila, Directia Județeana pentru Tineret și Sport , Săli de
Sport, Sala Polivalentă Danubius. In categoria spațiilor publice se pot menționa Grădina
Publică, Piata Traian, Piata Poligon, Parcul Monument, Esplanada Dunării, dar și spații publice,
neconvenționale, parcuri, faleză, etc
In afara municipiului Brăila, se organizeaza evenimente culturale în primării, case de cultură,

biblioteci comunale și școli în următoarele orașe și comune:
• Primăria orașului Insurăței
• Primăria orașului Ianca
• Primăria comunei Bărăganul
• Primăria și Biblioteca din comuna Bereștii de Jos
• Primăria, Biblioteca Comunală,școala Gimnazială din comuna Chișcani
• Primăria comunei Frecăței
• Primăria Comunei Râmnicelu, Salcia-Tudor
• Primăria Comunei Traian
• Primăria Comunei Tufești
• Primăria Comunei Unirea
• Primăria Comunei Victoria
4. BIBLIOTECI
Infrastructura culturală este completată de bibliotecile publice, utile atât pentru cititori cât și pentru
organizarea de evenimente culturale. La nivel regional situația bibliotecilor atât la nivelul Regiunii
Sud-Est cât și în județul Brăila organizată pe categorii și număr:
137
Sursa: Analiza socio-economică a județului Brăila, Strategia de Dezvoltare a Județului Brăila 2021-2027
Din punct de vedere al distribuției pe UAT-uri situația bibilotecilor este următoarea:
58 în municipiul Brăila, 2 în orașul Făurei, 6 în orașul Ianca, 4 în comuna Frecăței, câte 3 în comunele
Bereștii de Jos, Galbenu, Stăncuța, Victoria, Vișani, Viziru și Zăvoia. Restul comunelor au câte 2 sau o
bibliotecă publică saușcolară.
5. EVENIMENTE CULTURALE
Evenimente culturale repetabile cu dată fixă acoperă domenii variate ale formelor de comunicare
prin artă și sunt organizate în municipiul Brăila. Strudiul privind ”Dezvoltarea Strategică a Turismului
în Județul Brăila 2019-2027 menționează următoarele evenimente:
1. Festivalul și concursul internațional de canto Hariclea Darclee

2. Festivalul internaționale de muzică ușoară George Grigoriu
3. Festivalul național de muzică folk Omul cu Chitara
4. Festivalul Zile și Nopți de teatru european la Brăila
5. Concurs internațional de muzică populară Cântece de dragost de-a lungul Dunării
6. Concurs național de pantonimă și teatru mimat
7. Festivalul internațional de Jazz Jonny Răducanu
8. Zilele Mihail Sebastian
9. Ziua victoriei Revoluției române și a libertății
10. Festivalul Florilor
11. Zilele municipiului Brăila
12. Gala premiilor culturale Brăilene
13. Ziua mondială a teatrului
14. Ziua mondială a Pâinii
138
ANEXA 6: TIPOLOGII PLANIMETRICE TRADIȚIONALE
139
140
141
ANEXA 7: CADRUL GENERAL PRIVIND CONSERVAREA, PROTEJAREA ȘI

VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL CONSTRUIT ÎN ROMÂNIA
În conformitate cu Legea 422/ 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată),
definirea termenului « protejare » implică :
„Ansamblul de măsuri cu caracterștiințific, juridic, administrativ, financiar, fiscal și tehnic, menite să
asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidența, conservarea (inclusiv paza și
întreținerea), consolidarea, restaurarea, punerea în valoarea a monumentelor istorice și integrarea
lor socio-economica și culturală în viața colectivităților locale „.
Această definire explicită de termeni vine în completarea Legii 5/2000-PATN, Sectiunea III-Zone
protejate, în care se precizează faptul că :
« Documentațiile de urbanism și regulamentele aferente se vor întocmi în vederea constituirii
zonelor protejate și vor cuprinde măsuri necesare de protecție și conservare a valorilor de patrimoniu
cultural național în respectivele zone ».
Abordarea Zonelor protejate înglobează în momentul de față, prin aplicarea unei concepții moderne
privind patrimoniul cultural, atât zonele construite protejate cât și relația acestui patrimoniu cu
zonele naturale protejate.
În anul 2002, prin Legea 451/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene a peisajului-Florența, 20
Oct.2000, documentul Consiliului Europei privind peisajul, Romania recunoaște și acordă importanța
cuvenită acestuia în „elaborarea culturilor locale „ și faptului că „peisajul reprezintă o componentă
fundamentală a patrimoniului cultural și natural al Europei, contribuind la dezvoltarea oamenilor și la
consolidarea identității europene”
Cadrul textelor juridice existente la nivel internațional, în domeniile protecției și gestiunii
patrimoniului natural și cultural au fost ratificate la nivel național, utilizarea termenilor specifici
domeniului patrimoniului cultural făcându-se în conformitate cu accepțiunile conferite prin aceste
Convenții , Carte sau Recomandări și declarații:
CONVENTII , CARTE, DECLARAȚII
• Conventia privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural (Paris, 16 noiembrie
1972), UNESCO.
• Carta europeana a patrimoniului arhitectural (Amsterdam, 1975), Consiliul Europei
• Carta Europeana a patrimoniului arhitectural, 1975
• Conventia pentru salvarea patrimoniului arhitectural al Europei (Granada, 3 octombrie1985)
• Conventia europeana pt. Protectia patrimoniului arheologic (revizuita)-(La Valetta,16
ianuarie 1992)- Legea 150/1997
• Carta asupra principiilor conservarii si restaurarii patrimoniului construit (Cracovia, 2000)
ICOMOS
• Carta privind conservarea orașelor și zonelor istorice, Toledo (1986)
• Carta revizuita a turismului cultural(1999)
• Carta patrimoniului construit vernacular(1999)
• Carta pentru interpretarea si prezentarea siturilor culturale patrimoniale(2007)
• Carta ICOMOS a itinerariilor culturale(2008)
• „RIMETEA DOCUMENT” on the protection of the built vernacular heritage in multicultural
environment)-Tusnad 2009 ICOMOS CIAV,Romania,Hungary,Germany
142
• Declarația de la Hangzhou(2013), UNESCO

• Declarația ICOMOS pentru salvarea spiritului locului (Quebec, 2008)
• CONSILIUL EUROPEI - RECOMANDARI
• Recomandarea referitoare la promovarea meseriilor legate de conservarea patrimoniului
R(86)15
• Recomandarea referitoare la protectia patrimoniului rural R(89)6
• Recomandarea referitoare la conservrea integrata a ariilor culturale R (95)9
• Strategia Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (2010)
• Anul European al Patrimoniului Cultural - (Consiliul UE, 2018).
ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE

• Agenda 2030 pentru o dezvoltare durabilă (2015)
• CADRUL JURIDIC NAȚIONAL specific domeniului patrimoniului cultural cuprinde și Ordinele
MCC / MTCT, la care se adaugă metodologii de intervenție legate de monumentele istorice
sau de zonele construite protejate :
• Ordonanța Guvernului 21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice,
aprobată prin Legea nr.21/2006
• Ordinul MCC nr.2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a obligației privind
folosința monumentului istoric și a conținutului acesteia
• Ordonanța Guvernului nr.13/2007 pentru completarea art.5 din O.G.nr.43/2000 privin
protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes
național.
• Ordinul MTCT nr.562/2003 pentru aprobarea reglementării tehnice « Metodologie de
elaborare și conținutul cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone construite
protejate ».
• « Metodologie de delimitare si de instituire a zonelor protejate de interes național pentru
monumente și situri arheologice situate în extravilan »- MLPTL 2003.
• « Metodologie de identificare și de evaluare a peisajului » - MDLPL, 2008.
• Ordinul Ministrului Culturii nr.2828/2015 pentru modificarea Anexei 1 la Ordinul Ministrului
Culturii și Cultelor nr. 2314/2004 - Lista actualizată a monumentelor istorice
• Hotărârea nr. 905/2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului
patrimoniului cultural (M.O. 27 decembrie 2016)
Acest cadru legislativ fundamentează și susține “Strategia pentru Cultură și patrimoniu național
2016-2022” - document de politici publice pe termen mediu, conturând o dezvoltare culturală
echilibrată, durabilă și inteligentă, în beneficiul tuturor celor implicați în activități culturale și al
sociietății în ansamblul său.
Ca și document de planificare culturală la nivel național, SCPN 2016-2022 fundamentează
documentele strategice de nivel regional, județean și local și documentațiile operaționale pentru
programe și proiecte cu fonduri publice.
Între elementele de viziune incluse în această strategie se regăsește Rolul patrimoniului pentru
dezvoltare durabilă –“ conștientizarea legăturii dintre patrimoniul natural și cel cultural și a
spectrului larg al patrimoniului cultural - natural - de la elemente naturale la situri istorice, atât în
mediul rural cât și în cel urban- presupune ca dezvoltarea teritorială durabilă să includă necesitatea
143
de a prezerva acest patrimoniu ca bun comun al tuturor, valorizarea practicilor și cunoașterii locale,
inclusiv în ceea ce privește gestiunea resurselor de mediu, promovarea identității și diversității
teritoriilor.”
Astfel cultura reprezintă un factor de dezvoltare durabilă a teritoriului, obiectivele generale fiind21 :
• Valorificarea resurselor culturale - elementele de identitate locală și regională pentru o

dezvoltare teritorială durabilă și o calitate ridicată a vieții
• O mai bună protejare a patrimoniului cultural - bazată pe o cunoaștere a situației
teritoriilor/localităților și a angajării de parteneriate eficiente la nivel local - central și public -
privat.
21 http://whc.unesco.org/en/culturallandscape/
144
ANEXA 8: DESCRIEREA ARILOR NATURALE PROTEJATE

1. BALTA ALBĂ - AMARA - JIRLĂU - LACUL SĂRAT CÂINENI, ROSCI0005
Sit Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni, ROSCI0005
Localizare/% Județ: Brăila (45%); U.A.T.: Grădiștea, Vișani, Jirlău, Galbenu.
coordonate sit suprafață Altitudine (m) Regiune biogeografică
sit (ha)
latitudin longitudine min max med alpină contine Panonic Stepică Ponti
e ntală ă că
N E 6300 ha 5 100 32 x
45º 13' 27º 17' 5''
48''
Accesibilite DN22; DJ203; DJ203A
Deversarea in lacuri a reziduurilor menajere; Fluctuatii semnificative ale volumului
de apa datorita conditiilor meteo; Modificari naturale(inundarea R. Buzau) si
artificiale(pentru activitati piscicole) ale compozitiei apei; Pasunatul necontrolat;
Vulnerabilitatea
Intensificarea agriculturii cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor,
efectuarea lucrărilor numai cu utilaje și ma și ni; Amenajri forestiere și tăieri în
timpul cuibăritului speciilor periclitate; Turismul necontrolat
Sursa: https://maps.eea.europa.eu/wab/ProtectedSites_EUNIS/?find=ROSCI0005
145
2. PARCUL NATURAL BALTA MICĂ A BRĂILEI 22 , ROSCI0006

Sit Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, ROSCI0006
Localizare/% Județ: Brăila (100%); Vecinătăți: N: Extremitatea din aval al Insulei Fundu Mare, Km
175 pe Dunăre în dreptul Municipiului Brăila; S: Extremitatea Ostrovului Constantin,
km 237 pe Dunăre lângă podul Giurgeni Vadu-Oii; V: Digul care protejează Câmpia
Bărăganului între municipiul Brăila și Podul Giurgeni Vadu-Oii; E: Digul care
protejează Insula Mare a Brăilei, continuându-se pe digul dobrogean de la podul
Giurgeni Vadu-Oii până la locul unde se desparte brațul Măcin din brațul Vâlciu
sit (ha)
e ntală ă că
N E 20872 0 38 5 x
44º 59' 27º 54' 31''
52''
Accesibilite E60; E87; DJ212
Reducerea fondului forestier autohton prin înlocuirea cu specii alohtone; S-au redus
și chiar au dispărut în unele zone: pădurile aluviale de anin negru și frasin, pădurile
grindurilor de mal, de stejar, frasin și ulm precum și pădurile de salcie-crânguri și
galerii de Salix alba și Populus alba. Înlocuirea salciei cu plop pe grindurile de mal a
Vulnerabilitatea
dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de brațele fluviului Dunărea și
implicit la surparea malurilor; Reducerea pajiștilor prin înlocuire cu plantaii
forestiere; Deteriorarea covorului vegetal, mai ales în pajiștile de stepă, prin
pășunatul intensiv al ovinelor; Pescuitul selectiv a afectat anumite populații de pe ști
2222 sursa: http://bmb.ro/

146
3. BRAȚUL MACIN, ROSCI0012/ROSPAP0040

Sit Brațul Macin, ROSCI0012
Localizare/% Județ: Brăila (44%); U.A.T.: Frecăței, Mărașu
sit (ha)
e ntală ă că
N E 10235 0 94 8 x
45º 0' 28º 7' 52''
29''
Accesibilite drum național E60; E87; DJ212;DJ222H
Exploatări forestiere, lucrări silvice în habitatul inclusiv cu specii alohtone; poluri ale
apelor Dunării, îndeosebi cu hidrocarburi; amenințarea potenial de efectuare a unor
Vulnerabilitatea dragări; pășunat mediu-intens pe suprafee reduse din sit (ex. zona Iglia – com.
Turcoaia); construcții, predominant abandonate, în habitatul 62C0*, localizate în
apropierea cetilor romane de la Turcoaia- Iglia, pe arii reduse
147
4. LUNCA BUZĂULUI ROSCI0103

Sit Lunca Buzaului ROSCI0103
Localizare/% Județ: Brăila (14%); U.A.T.: Făurei, Galbenu, Jirlău, Surdila-Greci, Vișani
sit (ha)
e ntală ă că
N E 6987 37 460 94 x x
45º 9' 7'' 26º 52' 20''
Accesibilite DN23, DN22
Excavarea necontrolată de pietriș și nisip, apele poluate deversate în râu, exercițiile
Vulnerabilitatea
militare si poligoanele de tragere, platforme de gunoi lânga malurile, etc
148
5. LUNCA SIRETULUI INFERIOR, ROSCI016223 :

Sit Lunca Siretului Inferior, ROSCI0162
Localizare/% Județ: Brăila (7%); U.A.T.: Măxineni, Siliștea, Vădeni.
sit (ha)
e ntală ă că
N E 25081 0 302 47 x x
45º 46' 27º 20' 33''
22''
Accesibilite DN23
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare ca urmare a scaderii nivelului
apelor freatice din albia majora; tăieri de lemn ilegale; extinderea speciilor
Vulnerabilitatea forestiere alohtone, pășunatul în pădure; extinderea domeniului construibil al
localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca; diversificarea proprietatii asupra
terenurilor din sit
23 sursa: http://luncasiretului.biodiversitate.ro/sci0162-lunca-siretului-inferior/
149
6. VALEA CĂLMĂŢUIULUI ROSCI0259/ROSPA0145

Sit Valea Călmăţuiului ROSCI0259/ROSPA0145
Localizare/% Județ: Brăila (48%); U.A.T.: Însurăței Bordei Verde, Cireșu, Surdila-Greci, Ulmu,
Zăvoiaia
sit (ha)
e ntală ă că
N E 17923 10 84 40 x x
45º 0' 27º 2' 42''
24''
Accesibilite DN21; DJ 211; DJ203
Arderea, destelenirea suprafetei pot elimina speciile existente si inlocuirea lor cu
Vulnerabilitatea
altele
150
7. IANCA - PLOPU - SĂRAT – COMĂNEASCA ROSCI0305/ROSPA004824 :

Sit Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca ROSCI0305/ROSPA0048
Localizare/% Județ: Brăila (100%); U.A.T.: lanca, Traian, Movila Miresii, Tudor Vladimirescu
sit (ha)
latitudine longitudin min max med alpină contine Panonic Stepică Ponti
e ntală ă că
N E 3222 1 37 8 x
45º 13' 27º 38'
33'' 53''
Accesibilite DN2B; DJ202B; DJ221; DJ255A
Imbunătățiri funciare care duc la transformări profunde în ceea ce privește solul,
Vulnerabilitatea
flora și vegetația.
24 http://apmbr.anpm.ro/-/plan-de-management-rospa0048-ianca-plopu-sarat
151
8. LACUL SĂRAT - BRĂILA ROSCI0307

Sit Lacul Sărat - Brăila ROSCI0307
Localizare/% Județ: Brăila (100%); U.A.T.: Brăila, Chiscani
sit (ha)
e ntală ă că
N E 377 0 18 4 x
45º 11' 27º 52'
40'' 54''
Accesibilite DN2B; DN21
Modificarea salinitatii apei lacului prin aductiuni de apa dulce. Turism necontrolat si
Vulnerabilitatea
folosirea neadecvata a namolului cu proprietati terapeutice
152
9. SĂRĂTURILE DE LA GURA IALOMIŢEI - MIHAI BRAVU ROSCI038925

Sit Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu ROSCI0389
Localizare/% Județ: Brăila (5%); U.A.T.: Însurăței, Victoria
sit (ha)
e ntală ă că
N E 3449 0 18 4 x
44º 45' 27º 45'
5'' 44''
Accesibilite DN2; DJ212; DJ213
Lucrari de imbunătățiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce
Vulnerabilitatea
priveste solul, flora si vegetatia;
25 https://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0389.pdf
153
10. SITUL NATURA 2000 ROSPA0077 MĂXINENI – BRĂILA

Sit Maxineni ROSPA0077
Localizare/% Județ: Brăila (100%); U.A.T.:
sit (ha)
e ntală ă că
N E 1.504,3 1 22 92 x
45º 26' 27º 36' 53''
41''
Accesibilite DN23
Acvacultura și pescuitul afectează populațiile de păsări prin: deranjarea acestora în
Vulnerabilitatea
timpul cuibritului și a creșterii puilor, recoltarea sau arderea stufului, vânătoarea
Sursa: https://maps.eea.europa.eu/wab/ProtectedSites_EUNIS/?find= ROSPA0077
154
11. BERESTII DE SUS-GURA IALOMIȚEI ROSPA0111

Sit Berestii de Sus-Gura Ialomiței ROSPA0111
Localizare/% Județ: Brăila (43%); U.A.T.: Însurăței, Victoria, Bereștii de Jos
sit (ha)
e ntală ă că
N E 6890 0 44 13 x
44º 45' 27º 46' 8''
33''
Accesibilite DN21
Amenințare directă sau indirectă prin activitățile umane a populației cuibuitoare de
Falco vespertinus/Corvus frugilegus și cioara de semănături
Vulnerabilitatea Zonele de sărturătură și zonele mlăștinoase din perimetrul sitului trebuie menținute
ca atare deoarece acestea reprezint habitate importante pentru majoritatea
speciilor calificante ale acestui sit.
155
12. BALTA TĂTARU ROSPA0006

Sit Balta Tătaru ROSPA0006
Localizare/% Județ: Brăila (86%); U.A.T.: Ciocile, Ro și ori, Dudești
sit (ha)
latitudine longitudin min max me alpină contine Panonic Stepică Ponti
e d ntală ă că
N E 9981 13 56 42 x
44º 49' 27º 25'
1'' 18''
Accesibilite DN21, DJ211, DJ211C, DJ211D
Desecarea zonelor umede prin sectetă și lucrări de hidroameliorare. O parte din
fostele cuvete fiind folosite în prezent ca izlazuri comunale (de exemplu Lacul
Colțea); Intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor
din cele tradiționale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a
Vulnerabilitatea
chimicalelor, efectuarea lucărărilor numai cu utilaje; Braconaj; Industrializare și
extinderea zonelor urbane ; Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor și
deranjarea păsrilor in timpul cuibritului (colonii); Arderea vegetației (a miriștii și a
pârloagelor); Amplasare de generatoare eoliene; Defririșările și tăierile ras
156
ANEXA 9: ALBUM CATEGORII MONUMENTE
157
Lista Monumentelor Istorice(LMI 2015) Tabel monumente categoria I
1. Situl arheologic de la Brăilița 2. Așezare 3. Așezare 4. Necropolă 5. Așezare 6. Necropolă 7. Așezare 8. Așezare
Municipiul Brăila
BR-I-s-B-02049 BR-I-m-B-02049.01 BR-I-m-B-02049.02 BR-I-m-B-02049.03 BR-I-m-B-02049.04 BR-I-m-B-02049.05 BR-I-m-B-02049.06 BR-I-m-B-02049.07
157
CIVITTA IHS ROMANIA / Mai 2021
9. Zona fostei cetăți a Brăilei 10. Cetate BR-I-m-B-02050.01 11. Necropolă 12. Zona fostei Mitropolii a Proillavei 13. Așezare 14.Necropolă
Municipiul Brăila
BR-I-s-B-02050 BR-I-m-B-02050.02 BR-I-s-B-02051 BR-I-m-B-02051.01 BR-I-m-B-02051.02
20. Situl arheologic 21. Popina I de la ”Rubla” 22. Popina I de la ”Rubla” 23. Popina I de la ”Rubla” 24. Popina II de la ”Rubla” 25. Popina II de la ”Rubla” 26. Popina II de la ”Rubla” 27. Popina II de la ”Rubla”
Popina I și II de la BR-I-m-B-02055.01 BR-I-m-B-02055.02 BR-I-m-B-02055.03 BR-I-m-B-02055.04 BR-I-m-B-02055.05 BR-I-m-B-02055.06 BR-I-m-B-02055.07
Oraș Insurăței
Însurăței, punct ”Rubla”
BR-I-s-B-02055
158
sat Lișcoteanca sat Lișcoteanca sat Lișcoteanca sat Lișcoteanca sat Lișcoteanca
28. Situl arheologic de la 29. Morminte pecenege 30. Morminte sarmatice 31. Așezare 32. Așezare
Comuna Bordei Verde
Lișcoteanca, punct ”Moș Filon” BR-I-m-B-02056.01 BR-I-m-B-02056.02 BR-I-m-B-02056.03 BR-I-m-B-02056.04
BR-I-s-B-02056
sat Scărlătești sat Scărlătești sat Scărlătești sat Scărlătești 16. Situl arheologic, punct 17.Așezare 18. Așezare
35. Situl arheologic 36. Morminte sarmatice 37. Morminte 38. Așezare ”Muchea lui Berbec” BR-I-m-B-02053.01 BR-I-m-B-02053.02
Comuna Cireșu Comuna Gemenele
punct ”Popină” BR-I-s- BR-I-m-B-02058.01 BR-I-m-B-02058.02 BR-I-m-B-02058.03 BR-I-s-B-02053
B-02058
159
sat Măzineni sat Voinești sat Voinești sat Voinești
Comuna Măxineni 33.”Casa monahală” (stăreția veche) 40. Situl arheologic de la Măxineni 41. Așezare 42. Necropolă
BR-I-m-A-02136.01 BR-I-s-B-02060 BR-I-m-B-02060.01 BR-I-m-B-02060.02
Comuna Grădiștea 19. Așezare Comuna Siliștea sa Muchea

BR-I-s-B-02054 34. BR-I-s-B-02057
39. Așezare sat Dedulești

Comuna Șuțești Mircea Vodă
BR-I-s-B-02059 15. Așezare de la ”Popină” BR-I-s-B-0 2052
160
Lista Monumentelor Istorice(LMI 2015) Tabel monumente categoria II
Municipiul Brăila 43. Silozurile ”Anghel Saligny” 44. Centrul Istoric al municipiului 45. Casa Nedelcu Chercea 46. Fosta școală de băieți 47. Biserica ”Sf Nicolae” 48. Casa Jean Troianos azi Cămin 49. Casa Chercea
BR-II-m-B-02061 BR-II-s-B-02062 BR-II-m-B-02063 BR-II-m-B-02064 BR-II-m-B-02065 pensionari ”Sf. Nicolae” BR-II-m-B-02067
BR-II-m-B-02066
50. Casa Embericos, azi Centrul 51. Casa Pericle Economu, azi 52. Institutul ”Sancta Maria”, azi 53. Casa Daniel, fost Club al 54. Casa Varlaam 55. Casa M. Balter 56. Sediul BNR-Filiala Brăila 57. Biserica ”Buna Vestire”
Cultural Nică Petre Sediul DMPS Spitalul de pneumologie Copiilor BR-II-m-B-02073 BR-II-m-B-02074 BR-II-m-B-02075 BR-II-m-A-02076
BR-II-m-B-02068 BR-II-m-B-02069 BR-II-m-B-02071 BR-II-m-B-02072
58. Palatul Asigurărilor Sociale 59. Palatul Administrativ și 60. Palatul Agriculturii 61. Spitalul Comunal Brăila, azi 62. Hruba ”Pulbăria Nouă” 63. Palatul ”Lyra” 64. Casă 65. Gimnaziul ”Herș Leib și Netty
BR-II-m-B-02077 Judecătoresc, azi Universitatea BR-II-m-B-02079 Spitalul ”Sf. Pantelimon” BR-II-m-B-02081 BR-II-m-B-02082 BR-II-m-B-02083 Shaffer”
”Dunării de Jos” BR-II-m-B-02078 BR-II-m-B-02080 BR-II-m-B-02084
66. Baia comunității evreiești 67. Casa Solomon 68. Casa dr. Nicolae Robitu 69. Casa Christescu 70. Casa Invățătorilor 71. Casa Toff 72. Casa Taneș-Babeș 73. Casa Fanciotti
BR-II-m-B-02085 BR-II-m-B-02086 BR-II-m-B-02087 BR-II-m-B-02088 BR-II-m-B-02089 BR-II-m-B-02090 BR-II-m-B-02091 BR-II-m-B-02092
161
74. Colegiul Național ”Nicolae 75. Fosta Bancă Agricolă, azi 76. Clubul NAVROM, azi BCR- 77. Ansamblul”Str. M. Eminescu- 78. Teatrul ”Rally” azi Teatrul 79. Moara Violatos 80. Casa Gheorghe Gussi 81. Hanul Malcoci
Bălcescu” Direcția de Poștă filiala Brăila str. 1 Decembrie 1918” ”Maria Filotti” BR-II-m-B-02127 BR-II-m-B-02099 BR-II-m-B-02100
BR-II-m-B-02093 BR-II-m-B-02094 BR-II-m-B-02095 BR-II-a-B-02086 BR-II-m-B-02087
82. Farmacia Faltis 83. Casa Stefănescu, azi Ocolul 84. Casa Cavadia 85. Casa Suliotis, azi Colegiul 86. Castelul de apă 87. Beci 88. Cazarma Artileriei 89. Ansamblul ”Ierimia
BR-II-m-B-02101 Silvic BR-II-m-B-02103 economic”Ion Ghica” BR-II-m-B-02104 B8-R-II-m-B-02105 BR-II-m-B-02106 Grigorescu”
BR-II-m-B-02102 BR-II-m-B-02070 BR-II-a-B-02107
90. Scoala ”Constantin Sandu 91. Catedrala Mitropoliei 92. Fostul Liceu de fete, azi 93. Casa 94. Casa Societății de Asigurări 95. Biserica ”Sf Apostoli Petru și 96. Casa Panteli 97. Casa A.Teodorescu
Aldea” Ortodoxe de Rit vechi cu hramul Colegiul Național ”GH. BR-II-m-B-02109 ”Generala”, azi Sediul Flotilei de Pavel și Cuvioasa Parascheva” BR-II-m-B-02113 BR-II-m-B-02114
BR-II-m-B-02108 ”Acoperământul maicii Munteanu Murgoci” Dunăre BR-II-m-B-02112
Domnului” BR-II-m-B-02110 BR-II-m-B-02111
BR-II-m-B-020913
98. Casa Turcească 99. Școala primară comuală 100. Casa Marcheto, azi Camera 101. Școala Normală de Feta, azi 102. Fabrica de bere ”R.H. 103. Clădirea Societății Române 104. Casa Alexiu 105. Casa Irimia, azi Căminul de
BR-II-m-B-02115 ”Spiru Haret” de Comerț și Agricultură-Filiala Spitalul ”Sf. Spiridon” Mϋller” de Asigurări Brăila, azi Biblioteca BR-II-m-B-02121 bătrâni
BR-II-m-B-02116 Brăila BR-II-m-B-02118 BR-II-m-B-02119 Județeană ”Panait Istrati” BR-II-m-B-02122
BR-II-m-B-02117 BR-II-m-B-02120
162
106. Casa Popeea 107. Casa Manos 108. Hotel ”Atena” 109. Fosta școală greacă 110. Gara fluvială 111. Casa Constantinescu 112. Biserica ”Sf. Arhangheli 113. Ansamblul Piața Traian”
BR-II-m-B-02123 BR-II-m-B-02124 BR-II-m-B-02125 BR-II-m-B-02126 BR-II-m-B-02128 BR-II-m-B-02129 Mihail și Gavril” BR-II-a-B-02131
BR-II-m-A-02130
114. Imobil, sediul Muzeului 115. Hotel ”Danubiu”, azi BRD 116. MoaraLikiardopulos
Brăilei Groupe Societe generale BR-II-m-B-02133
BR-II-m-B-02909 BR-II-m-B-02132
UAT Insurăței Sat Lacu Reziu Comuna Măxineni Sat Corbu Vechi
118. Biserica ”Sf. Nicolae” 117. Ansamblul de arhitectură populară
BR-II-m-B-02135 BR-II-a-B-02134
UAT Traian 121. Conacul Orezeanu Sat Maxineni Comuna Șuțești sat Șuțeți
BR-II-m-B-02138 119. Ruinele bisericii ”Nașterea 120. Biserica Sf Impărați
Sf. Ioan Botezătorul” a fostei Constantin și Elena”
mânăstiri Măxineni BR-II-a-B-02137
BR-II-m-A-02136
163
Lista Monumentelor Istorice(LMI 2015) Tabel monumente categoria III
122. Statuia ”Caporal Erou 123. Statuie ”Nud” 124. Statuie ”Nud” sau ”Extaz” 125. Bust ”Panait Istrati” 126. Statuie ”Sergent Erou 127. Grup statuar ”Traian” 128. Fântână arteziană
UAT Municipiul Brăila
Constantin Mușat” BR-III-m-B-02140 BR-III-m-B-02141 BR-III-m-B-02142 Ecaterina Teodoroiu” BR-III-m-B-02141 BR-III-m-B-02145
BR-III-m-B-02139 BR-III-m-B-02143
129. Ceas public UAT Comuna Galbenu Sat Galbenu

BR-III-m-B-02146 130. Bustul lui Toma Tâpeanu
BR-III-m-B-02147
164
Lista Monumentelor Istorice(LMI 2015) Tabel monumente categoria IV
UAT Brăila 131. Obelisc (1916-1019) 132. Casa Leonte Moldovan 133. Casa D.P. Perpessicius 134. Casa Eugen Schileru 135. Bustul lui Nedelcu Chercea 136. Bustul Annei Chercea 137. Cimitirul Eroilor turci
BR-IV-m-B-02153 BR-IV-m-B-02148 BR-IV-m-B-02149 BR-IV-m-B-02150 BR-IV-m-B-02151 BR-IV-m-B-02152 BR-IV-s-B-02154
138. Casa General Moise Groza 139. Bustul lui Francesco 140. Casa ”Panait Istrati” 141. Scoala generală nr. 11. azi 142. Casa Ana Aslan 143. Locanta ”Kir Leonida” 144. Osuarul românilor căzuți în 145. Monumentul soladaților
BR-IV-m-B-02155 Carnevali BR-IV-m-B-02157 Casa Corpului Didactic BR-IV-m-B-02159 BR-IV-m-B-02160 Moldova în 1917 italieni
BR-IV-m-B-02156 BR-IV-m-B-02158 BR-IV-m-B-02161 BR-IV-m-B-02162
146. Bustul generalului Ion Macri 147. Bustul lui Ioan Suliotis 148. Bustul lui George Florescu 149. Cimitirul Eroilor (1916- 150. Casa Petre Stefănescu-
BR-IV-m-B-02163 BR-IV-m-B-02164 BR-IV-m-B-02165 1019) Goangă
BR-IV-m-B-02166 BR-IV-m-B-02167
165
Lista Monumentelor Istorice(LMI 2015) Tabel monumente categoria IV (continuare)
Oras Ianca 154. Cruci de piatră 155. Statuia Eroilor (1877-1878 sat Perișoru
BR-IV-a-B-02171 și 1916-1919) 160. Monumentul Eroilor (1916-
BR-IV-m-B-02172 1919)
BR-IV-m-B-02176
Oraș Isurăței 156. Cruce de Piatră sat Lacu Rezii

BR-IV-m-B-20864 158. Cruci de piatră
BR-IV-m-B-021874
166
Oraș Isurăței sat Lacu Rezii - 158. Cruci de piatră = BR-IV-m-B-021874
Comuna Ciocile sat Ciocile Comuna Chiscani sat Chiscani Comuna Galbenu sat Galbenu Comuna Jirlău sat Jirlău
151. Adapători de piatră 152. Obelisc (1916-1919) 153. Monumentul Eroilor (1916- 157. Statuia Eroilor (1916-1919)
BR-IV-m-B-02168 BR-IV-m-B-02169 1919) = BR-IV-m-B-02170 BR-IV-m-B-02173
Comuna Mircea Vodă sat Mircea Vodă Comuna Racoviță sat Racoviță Comuna Dudești sat Tătaru sat Tătaru
159. Monumentul Eroilor (1916- 161. Cimitirul Eroilor (1916-1919) 166. Cruce de piatră 167. Grup de fântâni cu
1919) - BR-IV-m-B-02177 BR-IV-m-B-02182 cumpănă
BR-IV-m-B-02175 BR-IV-a-B-02183
167
Lista Monumentelor Istorice(LMI 2015) Tabel monumente categoria IV (continuare)
Comuna Roșiori sat Roșiori Comuna Surdilă -Greci sat Surdila-Greci Comuna Traian sat Silistraru Comuna Viziru sat Viziru
162. Cruce de piatră 164. Monumentul Eroilor (1916- 163. Obelisc (1916-1919) 171. Obelisc (1916-1919)
BR-IV-m-B-02178 1919 și 1916-1919) BR-IV-m-B-02179 BR-IV-m-B-02187
BR-IV-m-B-02180
Comuna Ulmu sat Ulmu

170. Cruci de piatră = BR-IV-a-B-02186
sat Ulmu
170. Cruci de piatră - BR-IV-a-B-02186
168
Comuna Tufești sat Tufesti sat Țibănești Comuna Zăvoia sat Zăvoia
168. Monumentul Eroilor (1916- 169. Obelisc (1916-1919) 172. Fântână cu cumpănă
1919 și 1916-1919) BR-IV-m-B-02185 BR-IV-m-B-02188
BR-IV-m-B-02184
169

2 - Patrimoniul Construit, Peisaje

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 - Patrimoniul Construit, Peisaje

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila

Studiul de fundamentare: Patrimoniul construit, peisaje

SERVICII DE ELABORARE A DOCUMENTAȚIEI PRIVIND

Structura Căile de Structura socio-

Beneficiar: Județul Brăila

Arh. Catalina Preda

dr. arh. Sorina Racoviceanu, specialist

dr. arh/urb Niculae Taralunga

S.C. CIVITTA Specialiști GIS

urb. Horjan Bianca

urb. Ioana Ivanov

urb. Daiana Ghintuială

dr. arh. Niculae Țarălungă,

CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE FUNDAMENTARE .............................................................................. 7

4.2. Probleme și disfuncționalități........................................................................................83

CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE

SF 1 Localizare geografică, cadrul natural, mediul și zonele de risc

DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT

In conformitate cu Caietul de Sarcini, Capitolul Patrimoniul construit și Peisajul cuprinde date și

1. PATRIMONIUL CONSTRUIT. ANALIZA CRITICĂ A

1.1. SCURT ISTORIC PRIVIND PATRIMONIUL ȘI PEISAJUL CULTURAL

1.1.2. EVOLUȚIA LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI RURALE

LOCALITĂȚI DE INTERES CULTURAL

1.2. MONUMENTE SI ANSAMBLURI DE ARHITECTURA, MONUMENTE

NR. COD U.A.T.

1 42682 Municipiul Brăila 14 74 8 20 116 2 114

2 42753 Oras Faurei

3 43331 Oras Ianca 3 3 3

NR. COD U.A.T.

5 42824 Comuna Baraganul

6 42842 Comuna Bertestii De

7 42913 Comuna Bordei Verde 5 5 5

8 44560 Comuna Cazasu

9 42708 Comuna Chiscani 1 1 1

10 42968 Comuna Ciocile 1 1 1

11 43019 Comuna Ciresu 4 4 4

12 43073 Comuna Dudesti 2 2 2

13 43117 Comuna Frecatei

14 43180 Comuna Galbenu 1 1 2 2

15 43242 Comuna Gemenele 3 3 3

16 43279 Comuna Gradistea 1 1 1

17 43313 Comuna Gropeni

18 43466 Comuna Jirlau 1 1 1

19 43493 Comuna Marasu

20 43563 Comuna Maxineni 4 2 6 2 4

21 43625 Comuna Mircea Voda 1 1 2 2

22 43652 Comuna Movila Miresii

23 43698 Comuna Racovita 1 1 1

24 43732 Comuna Ramnicelu

25 43787 Comuna Romanu

26 43812 Comuna Rosiori 1 1 1

27 43867 Comuna Salcia Tudor

28 43929 Comuna Scortaru Nou

29 43992 Comuna Silistea 1 1 1

NR. COD U.A.T.

31 44113 Comuna Surdila-

32 42771 Comuna Surdila-Greci 1 1 1

33 44140 Comuna Sutesti 1 1 1 3 3

34 44177 Comuna Tichilesti

35 44202 Comuna Traian 1 1 2 2

36 44257 Comuna Tudor

37 44300 Comuna Tufesti 2 2 2

38 44328 Comuna Ulmu 1 1 1