2014-20 Plan Strategic Vulcan PDF

CONSILIUL LOCAL VULCAN /PRIMĂRIA M UNICIPIULUI VULCAN
2014-2020
PAG 1/76
2014-2020
PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIAL – ECONOMICĂ A

MUNICIPIULUI VULCAN 2014 - 2020
CUPRINS
1. Introducere ………………………………………………………… PAG.3-4
Capitolul I
Prezentarea generală a municipiului Vulcan
1.1. Scurt istoric .............................................................................. PAG.5
1.2 Aşezare geografică ………………………………………………… . PAG.6
1.3. Cadrul natural ................................................................................. PAG.7
-1.3.1 Geologia şi relieful …………………………………………………. PAG.7-12
-1.3.2 Clima ………………………………………………………………… PAG.13-16
-1.3.3 Hidrografia ………………………………………………………….. PAG.17-18
-1.3.4 Elemente de biogeografie ………………………………………… PAG.18-21
-1.3.5 Structura şi compoziŃia fondului forestier ……………………….. PAG.21-23
1.4 Infrastructură şi utilităŃi ……………………………………………….. PAG.23
-1.4.1 Sistemul rutier ……………………………………………………… PAG.24
-1.4.2 Apa potabilă ………………………………………………………… PAG.24
-1.4.3 Apa uzată …………………………………………………………… PAG.25
-1.4.4 Ape pluviale ………………………………………………………… PAG.25
CAPITOLUL II
PotenŃial socio-uman
2.1 Privire geografică de ansamblu ……………………………………... PAG.26
2.2 Elemente demografice şi sociale ……………………………………. PAG.27
-2.2.1 Structura demografică………………………………………………. PAG.28
-2.2.2 PopulaŃia activă profesional……………………………………….. PAG.29
-2.2.3 Şomaj, reconversia profesională …………………………………. PAG.30
-2.2.4 Calitatea generală a vieŃii ………………………………………….. PAG.30
-2.2.5 Participarea la piaŃa muncii ………………………………………... PAG.31
Capitolul III
3.1 ActivităŃi economice sociale ………………………………………….. PAG.32-36
3.2 OportunităŃi de afaceri ………………………………………………… PAG.36
3.3 EducaŃie ………………………………………………………………… PAG.37
3.4 Sănătate ………………………………………………………………… PAG.38
3.5 AsistenŃă socială ………………………………………………………. PAG.39
3.6 Cultură ………………………………………………………………….. PAG.39
3.7 InstituŃii publice, bănci, servicii publice local ………………………… PAG.40
CAPITOLUL IV
ADMINISTRAłIA PUBLICĂ LOCALĂ …………………………………… PAG.41-42
4.1 Analiza factorilor de decizie………………………………………….. PAG.43-45
4.2 Analiza SWOT / analiza pe domenii a municipiului Vulcan ……… PAG.46-49
4.3 Seminarul planificării strategice / Seminarul viziunilor …………….. PAG.50
Seminarul planificării strategice / Seminarul contradicŃiilor…………… PAG.51
4.4. DirecŃiile strategice………………………………………… ………… PAG.52-58
CAPITOLUL V
ModalităŃi de implementare –Planul de acŃiuni…………………………. PAG.59-75
Încheiere ……………………………………………………………………. PAG.76
PAG 2/76
2014-2020
INTRODUCERE
Strategia de dezvoltare a unei localităŃi este menită să descrie imaginea pe care o

autoritate locală, membrii unei comunităŃi, doresc să o aibă în viitor şi este orientată către
ceea ce anume vor să facă aceştia, nu către cum vor să acŃioneze.
Această strategie reprezintă un pas important în procesul de dezvoltare locală care
identifică priorităŃile de dezvoltare pe termen mediu şi lung, privind resursele disponibile de
la nivel local, prioritizarea obiectivelor de investiŃii în funcŃie de nevoi şi de natura acestora,
dar şi inter-relaŃionarea tuturor sectoarelor de activitate.
„Europa trebuie să se redreseze și, apoi, să se menŃină pe poziŃie. Acesta este

obiectivul strategiei Europa 2020, care îşi propune să creeze mai multe locuri de
muncă şi să asigure condiŃii de viaŃă mai bune. Strategia ne arată că Europa este în
măsură să asigure o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, să găsească
mijloace pentru a crea noi locuri de muncă și să imprime o direcție clară societăților
noastre.”
Pentru anul 2020, Comisia propune Uniunii Europene cinci obiective măsurabile care
vor ghida acest proces şi vor fi transpuse în obiective naŃionale: ocuparea forŃei de muncă,
cercetarea şi inovarea, schimbările climatice şi energia, educaŃia şi combaterea sărăciei.
Acestea vor imprima direcŃia în care ar trebui să ne îndreptăm şi vor reprezenta mijloacele
de măsurare a succesului nostru.
Aceste obiective sunt ambiŃioase, însă pot fi îndeplinite. Ele au la bază propuneri
concrete, menite să garanteze realizarea lor. IniŃiativele emblematice cuprinse în acest
document ilustrează modul în care UE poate avea o contribuŃie decisivă. Avem la dispoziŃie
instrumente puternice: noua guvernanŃă economică, susŃinută de piaŃa internă, bugetul,
comerŃul şi politica economică externă, precum şi nomele şi sprijinul uniunii economice şi
monetare. Reuşita noastră depinde de implicarea reală a liderilor şi a instituŃiilor din Europa.
Noua noastră agendă necesită un răspuns coordonat la nivel european, în care să fie
implicaŃi partenerii sociali şi societatea civilă. Numai împreună putem contracara efectele
crizei şi putem ieşi din această situaŃie mai puternici. Avem la dispoziție noi instrumente și o
nouă ambiție. Nu ne mai rămâne decât să trecem la acțiune.”
José Manuel BARROSO
PAG 3/76
2014-2020
La nivelul municipiului Vulcan identificarea nevoilor de dezvoltare a localităŃii, Ńinându-

se cont de potenŃialul de dezvoltare, s-a făcut cu sprijinul grupurilor de lucru aferente zonelor
localităŃii (Zona 1 cuprinsă între PiaŃa Industrială – zona Dincă; Zona 2 „Mercur” – Coroeşti –
Colonia de jos, Zona 3 Strada Traian – Cartier Brazi; Zona 4 Cartierul Micro 3 B; Zona 5
„Dincă” –intrarea în municipiul Lupeni; Zona 6 Loc. Componentă Dealu Babii – Crividia – Jiu
Paroşeni – zona de agrement „Pasul Vulcan”), a consultării populaŃiei şi a mediului de
afaceri. Astfel au fost stabilite priorităŃile de dezvoltare, au fost definite direcŃiile de acŃiune
strategică, pe termen scurt, mediu si lung.
În urma întâlnirilor care au avut loc în vederea elaborării Planului Strategic de
Dezvoltare Socio - Economic a municipiului Vulcan au rezultat 12 direcŃii strategice
principale, astfel :
1. DirecŃia strategică : DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII

(urbanism, transport, mediu, sănătate, învăŃământ, etc)
2. DirecŃia strategica : CREAREA UNUI CADRU FAVORABIL INVESTITORILOR
3. DirecŃia strategica : ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE
PROMOVARE A MUNICIPIULUI
4. DirecŃia strategică : IMPLICAREA CETĂłENILOR IN VIATA COMUNITATII
5. DirecŃia strategică : ÎNTĂRIREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI
6. DirecŃia Strategică : MODERNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE
7. DirecŃia strategică : REALIZAREA DE ÎNFRĂłIRI CU ALTE COMUNITĂłI
8. DirecŃia strategică : ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC
9. DirecŃia strategică : ÎMBUNĂTĂłIREA INFRASTRUCTURII DE SĂNĂTATE ŞI
ASISTENłĂ SOCIALĂ
10. DirecŃia strategică : MEDIU ÎNCONJURĂTOR
11. DirecŃia strategica : CULTIVAREA SPIRITULUI CIVIC
12. DirecŃia strategică: ÎMBUNĂTĂłIREA SITUAłIEI ROMILOR
PAG 4/76
2014-2020
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI VULCAN
1.1. SCURT ISTORIC
Municipiul Vulcan face parte din reŃeaua centrelor miniere situate în cadrul depresiunii
Petroşani, în bazinul carbonifer al Văii Jiului şi desfăşurată, mai precis, de-a lungul Jiului de
Est, respectiv de Vest.
Prima atestare documentară a municipiului Vulcan, pe Jiul de Vest, datează din anul
1462. Format din două cătune de munte – Crevedia şi Vaidei, constituie principalul punct
vamal către łara Românească. Lângă aceste două aşezări s-a născut o colonie de muncitori
care asigurau controlul şi paza Pasului Vâlcan.
În prima atestare documentară din sec. XV, o diplomă de înnobilare aminteşte de locul
numit Kaprisowar (popasul Căprişoara).
La 1720, întreaga Vale a Jiului, conform cartografiei lui Fridrich Schwartz, era populată
de gospodării dispuse liber, având aspectul unui sat foarte extins.
După 1733, Valea Jiului trece printr-o fază de populare intensă, apar noi sate şi nuclee
mai dense prin stabilirea unor familii venite de peste munŃi, atrase de păşunile şi fâneŃele din
zonă. Ca urmare a acestui potenŃial şi a climei prietenoase, principala ocupaŃie a locuitorilor,
pe la 1820, rămâne păstoritul.
Începând cu anul 1840 au loc primele exploatări miniere de suprafaŃă la Vulcan, Petrila
şi Petroşani, începute de fraŃii Hoffmann şi Carol Maderspach.
Exploatarea mai intensă a cărbunelui începe din 1848 când apar primele mine în
subteran, deschise de către companii poloneze, germane şi cehe, cu muncitori din diferite
zone ale Imperiului Habsburgic, care s-au integrat comunităŃilor locale.
Vulcan este prima zonă minieră care la 1859 este cunoscută de „Căpitănatul Minier”.
Se produce un exod al unor categorii de populaŃie către acest pol minier cu ofertă de muncă.
La 1870, când este construită CF Simeria–Petroşani, procentul de imigrare foarte
mare impune din partea statului măsuri de limitare a acestuia.
Anii 1866–1870 reprezintă pentru Vulcan o perioadă înfloritoare datorită exploatării
miniere, transformându-l într-un puternic centru industrializat.
În urma Unirii Principatelor Române (1918), minele din Vulcan trec din proprietatea
statului maghiar, în proprietatea statului român, „Societatea de mine Petroşani” fiind
naŃionalizată.
În ultimul deceniu al sec. XIX şi începutul sec. XX au fost construite colonii
muncitoreşti, ulterior înlocuite cu cartiere de locuinŃe colective.
Primele blocuri din Vulcan au fost construite după modelul sovietic (1952 - 1954), în
zona nord faŃă de DN 66A. Blocurile de dată mai recentă (proiecte IPH Deva) au fost ridicate
în perioada 1972 – 1989.
Exploatarea cărbunelui în Valea Jiului impune, după prima jumătate a sec XIX,
trecerea de la specificul silvo–pastoral, la cel industrial, cu o reconsiderare a infrastructurii,
dar şi a procesului de urbanizare, dictat de fluxul populaŃiei în zonă.
PAG 5/76
2014-2020
1.2. AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Municipiul Vulcan este situat în partea de sud a judeŃului Hunedoara (S–V Ńării), la
poalele munŃilor Vâlcan, în depresiunea Petroşani, fiind traversat de drumul naŃional DN 66 A,
care face legătura între Petroşani şi Valea de Peşti.
Localitatea este aşezată la vest de municipiul Petroşani, la circa 11 Km şi la est de
oraşul Lupeni, la circa 6 km.
Din punct de vedere geografic, municipiul Vulcan este aşezat în zona depresionară
dintre M-Ńii Retezat şi Vâlcan (aparŃinând CarpaŃilor Meridionali), în zona dominată spre sud
de vârful Straja (1868m) şi Pasul Vâlcan (1620 m).
Depresiunea Petroşani, care găzduieşte municipiul Vulcan, este la rândul său închisă
de cele patru masive muntoase: Retezat, Vâlcan, Şureanu şi Parâng.
Relieful este variat, străpuns de văi, cea a Jiului de Vest, oferind prin lărgime
potenŃialul dezvoltării urbane.
Principalele axe de legătură rutiere şi feroviare sunt:
- DN 66A Câmpul lui Neag - Uricani – Vulcan – Tg. Jiu; DJ 664 (Vulcan – Pasul Vulcan
- Tg. Jiu), DJ 666 (Vulcan - Dealul Babii - Merişor),
- CF secundară, simplă, electrificată Livezeni - Vulcan – Lupeni, cu lung. de 3.2 km,
care traversează teritoriul administrativ al municipiului, cu staŃia Vulcan (km 90+831 –
91+897).
Oraşele importante cele mai apropiate sunt: Lupeni – 6 Km, Petroşani – 12,5 Km, Uricani
–10 Km, Petrila – 20 Km.
PAG 6/76
2014-2020
Vulcanul, se întinde pe o suprafaŃă de 8.731 ha şi are două localităŃi componente:

Dealu Babii şi Paroşeni.
Altitudinea înregistrează valori de 570 – 600 m în albia Jiului de Vest.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, judeŃul Hunedoara, face parte din
Regiunea de dezvoltare Vest, împreună cu judeŃele Timiş, Arad, Caraş-Severin.
1.3. CADRU NATURAL
1.3.1. Geologia şi relieful
Problema limitelor depresiunii în zona oraşului Vulcan este mult uşurată de existenŃa
unor contacte de natură petrografică şi tectonică. În linii generale, limitele depresiunii cu zona
montană coincid cu limita dintre cristalin şi sedimentar. Ca urmare sunt cuprinse în cadrul
depresiunii şi dealurile de la poalele cristalinului, dealuri ce constituie o suprafaŃă de eroziune
bine exprimată în relief.
Limita nordică, este dată de contactul abruptului cristalin al masivului Oboroca cu
sedimentarul depresiunii. Limita cu cristalinul se reflectă pe alocuri în morfologie printr-un salt
în înălŃime de circa 250 - 300 m. În zona cristalină, altitudinea variază între 1100 - 1500 m,
cele mai mici altitudini situându-se în zona ocupată de calcarul porthlandian, iar în zona
sedimentară altitudinile variază între 650 - 900 m. DiferenŃa de altitudine dintre cristalin şi
sedimentar în zona de la nord de Jiu se datorează pe lângă diferenŃa de constituŃie
petrografică şi unui accident tectonic care se interpune la contactul dintre cristalin şi
sedimentar (falia marginală nordică). Acest abrupt are valoare şi de limită fizico-geografică şi
marchează în general limita pădurilor, a aşezărilor şi a climatului depresiunii.
Limita sudică este dată de contactul cristalinului cu sedimentarul, însă aici relieful este
mai domol atât în zona sedimentară cât şi în zona cristalină, iar diferenŃa de altitudine dintre
aceste zone este insesizabilă.
Astfel delimitată, depresiunea are o formă alungită pe direcŃia est-vest şi drenată
longitudinal de Jiul Românesc. FaŃă de colectorul hidrografic principal, depresiunea este
dezvoltată bilateral, însă oarecum asimetric, partea nordică fiind mai dezvoltată. Din punct de
vedere geologic zona Văii Jiului este situată într-o veche depresiune sinclinorie a Pânzei
Getice din cuprinsul CarpaŃilor Meridionali. Având în vedere alcătuirea stratigrafică a bazinului,
se poate spune că primele începuturi (schiŃarea sa ca depresiune), datează din turonian-
senonian (cretacic superior - faza austrică). A urmat apoi o întrerupere marcată prin
discordanŃe şi lacune stratigrafice dintre orizontul bazal şi turonian-senonianul (faza laramică),
după care a continuat până la totala lui colmatare. Din punct de vedere petrografic şi
stratigrafic se pot separa trei zone:
a) zona cristalino-mezozoică autohtonă;
b) zona cristalină getică;
c) zona sedimentară.
Primele două zone constituie bordura şi soclul rigid de fundament al regiunii, iar a
PAG 7/76
2014-2020
treia, umplutura ei.

Şisturile cristaline sunt foarte variate ca aspect petrografic şi aparŃin domeniului
danubian şi în cea mai mare măsură domeniului Getic. Cristalinul danubian este reprezentat
prin şisturi cloritoase, şisturi sericitoase, şisturi ardeziene şi alte roci specifice epizonei.
Cristalinul Getic este format din roci cu un grad de metamorfism accentuat ca micaşisturi,
gnaisuri, amfibolite, cuarŃite, fiind bine reprezentat în zona Vulcan. Peste şisturile cristaline se
găsesc petice de calcare masive, în bună parte diagenizate şi tectonizate, legate de
fundamentul de şisturi cristaline şi aparŃin jurasicului superior şi cretacicului inferior în facies
recifal.
Se admite că evoluŃia geologică propriu-zisă a început în cretacicul superior. Pe
marginile bazinului, în unele puncte, peste cristalinul getic se găsesc depozite cretacic
superioare reprezentate printr-o serie de inocerami, urmată de gresii şi pe alocuri de calcare
cu Nerinea (facies de Gossau).
Depozitele se presupun că ar aparŃine oligocenului (paleogen superior) formate din
orizontul conglomeratic inferior şi orizontul productiv. Orizontul conglomeratic inferior
(straturile de culcuş) aşezat peste depozitele cretacice, este alcătuit din conglomerate roşii,
vinete sau verzui.
Orizontul productiv sau marno-argilos este alcătuit dintr-o alternanŃă de argile vineŃii
sau negricioase, microconglomerate, gresii, marne bituminoase, şisturi cărbunoase şi
cărbuni. În zona productivă au fost identificate până la 21 de straturi de cărbune grupate în
straturi principale, straturi exploatabile şi straturi neexploatabile.
FormaŃiunile neogene sunt reprezentate prin aquitanian (nivelul cu Ostrea),
burdigalian (grupa straturilor din acoperiş), tortonian , sarmaŃian.
Cuantenarul este reprezentat prin materiale grosiere de mărimi variabile, mai mari pe
terasele inferioare şi mai mici pe terasa medie. La suprafaŃă au fost depuse aluviuni fine
argiloase de dimensiuni mici.
Tectonic, depozitele sunt cutate şi formează un sinclinal dirijat pe direcŃia vest-est a
cărui axă se află la nord de Jiu. Ca grad de tectonizare, se remarcă o tectonică mai intensă
la vest de pârâul Crividia, determinată de împingerile şi presiunile exercitate de zona
cristalină de la nord şi de jocul tectonic al fundamentului. Se întâlnesc frecvent falii diagonale,
transversale şi longitudinale. Ca urmare a alcătuirii şi structurilor geologice sunt şi
particularităŃile orografice care condiŃionează întreaga gamă a factorilor fizico-geografici. De
aceea fiecare treaptă de relief aduce o schimbare în aspectul de ansamblu, de la
temperatură şi precipitaŃii la haina vegetală şi natura solului.
În variaŃia reliefului oraşului Vulcan, deosebim următoarele unităŃi:
a) Cadrul muntos, care privit de la scara reliefului întregii Ńări, apare ca o treaptă
uriaşă, dar care văzută mai îndeaproape este o multiplă succesiune de suprafeŃe sau trepte
(specifică mai ales CarpaŃilor Meridionali), care coboară de la partea cea mai înaltă a
crestelor şi culmilor alpine până la bordura sudică pusă în evidenŃă de treapta de eroziune
GornoviŃa. Acest cadru este reprezentat prin:
- în nord, Culmea Oboroca reprezentând o prelungire a masivului Retezat, se
desfăşoară în înălŃime între altitudinile de 950 - 1000 m în partea inferioară şi atinge 1544 m
PAG 8/76
2014-2020
în vârful Oboroca. Prezintă un relief semeŃ dat de prezenŃa în substratul petrografic a rocilor
cristaline mai rezistente la acŃiunea agenŃilor externi. Datorită acestui fapt, energia de relief
înregistrează valori de 125 - 320 m, iar valoarea pantelor creşte brusc cu valori de 150 - 300.
- în sud, se află masivul Vâlcan având altitudini între 900 m în partea inferioară şi 1870
m în vârful Straja. În această parte, trecerea spre zona dealurilor se face treptat, fără a fi clar
extinsă în relief ca în partea nordică. Valoarea pantelor înregistrează predominant valori de
150 - 300, fiind însă destul de frecvente şi pantele cu valori de 50 - 150. În cadrul acestui masiv
se pot urmări cele trei suprafeŃe de eroziune: Borăscu de vârstă eocenă, Râu-Şes de vârstă
miocenă şi GornoviŃa de vârstă pliocenă care brodează şi domină depresiunea.
b) Dealurile premontane şi zona depresionară propriu-zisă.
În zona Vulcan, formele de relief sunt reprezentate prin:
- dealuri premontane;
- complexul de terase;
- lunca şi albia minoră.
Aceste forme de relief se desfăşoară în două planuri:
1) planul luncilor, teraselor şi conurilor de dejecŃie;
2) dealurile alungite perpendicular pe Jiul Românesc, dominate atât spre nord cât şi
spre sud de masivele cristaline.
Primul plan este mai bine dezvoltat pe partea dreaptă a Jiului unde terasele sunt mai
bine reprezentate, iar în zona dealurilor este mai îngustă, pe când al doilea plan este bine
dezvoltat pe partea stângă ocupând o suprafaŃă mai mare.
Dealurile piemontane fac trecerea de la zona montană la zona joasă a depresiunii
formând o fâşie continuă la marginea masivelor cristaline cu altitudini de 750 - 790 m. FaŃă
de unităŃile învecinate are aspectul unei prispe piemontane ce coboară perpendicular pe
direcŃia de scurgere a principalului colector hidrografic al bazinului. Aceste dealuri
piemontane sunt uneori înclinate spre zona depresionară şi tăiate de râurile afluente Jiului, în
culmi paralele. Cea mai mare dezvoltare, zona deluroasă o are pe versantul nordic unde
atinge 45 km şi se îngustează treptat spre est, ajungând la mai puŃin de 750 m. În cuprinsul
acestei zone, valoarea pantelor medii înregistrează 50 - 150. Culmile principale se menŃin la
aceeaşi altitudine coborând de la 900 m la contactul cu baza muntoasă la 700 - 780 m
deasupra depresiunii. SuprafaŃa dealurilor piemontane coincide cu suprafaŃa de eroziune
GornoviŃa de vârstă pliocenă. Genetic predomină piemonturile de acumulare iar cele de
eroziune, sculptate în cristalin, sunt mai reduse.
Complexul de terase este transformat de către Jiul Românesc ce se axează pe zona
de maximă scufundare a bazinului care îi imprimă direcŃia generală de scurgere vest - est.
Pe dreapta Jiului, pe teritoriul oraşului Vulcan, Jiul prezintă aspectul unei văi evoluate,
având un caracter asimetric, în sensul că terasele, inclusiv terasa de luncă, sunt mai bine
evidenŃiate pe partea dreaptă. Această asimetrie se datorează împingerii treptate a albiei
Jiului, pe înclinarea straturilor, spre axul sinclinalului, ceea ce face ca pe anumite porŃiuni să
ia naştere un mare abrupt pe versantul nordic al Jiului. Este cazul abruptului din aval de
PreparaŃia Coroeşti.
FaŃă de cursul Jiului Românesc terasele au în zona oraşului Vulcan următoarea
PAG 9/76
2014-2020
dezvoltare:
- terasa a cincea (120 - 130 m), apare bine dezvoltată în mod special în partea estică
a oraşului sub forma unor poduri puternic înclinate către Jiu, dar şi spre confluenŃa celor
două Jiuri. Podul terasă se diferenŃiază de regiunea piemontană printr-o ruptură de pantă,
fruntea terasei este afectată de procese de pantă şi prezintă o înclinare de 100 - 150. Podul
terasei având o dezvoltare mai redusă nu poate fi utilizat pentru construcŃii edilitare, cel mult
pentru construcŃii izolate.
- terasa a patra (80 - 110 m), se păstrează mai bine, în special în zona estică şi central
sudică, utilizată pentru construcŃii edilitare în zona coloniei Kakasvár.
- terasa a treia (35 - 50 m) este bine reprezentată printr-un pod larg de 250 - 300 m.
Pe această terasă este situată partea sudică a oraşului, dar apare şi pe partea stângă a
Jiului în dreptul Paroşenilor fiind puternic fragmentată şi deformată de alunecări de teren la
nivelul imediat superior. Este cazul alunecărilor din Dealul Arsuri, unde în spatele unui val de
alunecare s-a format lacul „Tăul fără fund”.
- terasa a doua (10 - 15 m), are o largă dezvoltare între valea Ungurului şi Valea
Baleii, puternic fragmentate de pâraiele afluente Jiului pe partea dreaptă. Această terasă a
fost ocupată de construcŃii edilitare, blocuri şi case de colonie. Aici se găseşte şi centrul
rezidenŃial şi cea mai mare densitate a construcŃiilor.
- terasa întâia (2 - 5 m), are o dezvoltare mai mare pe partea stângă a Jiului, în
amonte de confluenŃa Văii Morişoara cu Jiul de Vest. Ea este ocupată de zona industrială şi
coloniile muncitoreşti.
- lunca are o dezvoltare largă pe ea fiind amplasată Colonia de Jos şi zona industrială
a oraşului.
În concluzie frunŃile teraselor, exceptând terasa a doua, sunt estompate fie datorită
proceselor de modelare actuală, fie activităŃii antropice.
Conurile de dejecŃie sunt forme acumulative ale râurilor care vin din regiunea
montană, bine reprezentate la gura unora dintre ele: Valea Sohodolului, Valea Baleia, Valea
Căprişoara, Valea Morişoara, Valea Mohora, Valea Lupşească, Valea Ungurului, afluenŃi pe
partea dreaptă a Jiului ca şi la gura de vărsare a afluenŃilor de pe partea stângă ca: Valea
Lupului, Valea Crividia, Valea Plesnitoarea. O parte din oraş este construită pe conurile de
dejecŃie a văilor Morişoara şi Ungurului.
Zona de construcŃii edilitare se găseşte numai pe valea Crividia iar pe Valea
Plesnitoarei sunt construcŃii particulare cu caracter rural.
Ca o caracteristică generală a reliefului în această parte sunt alunecările de teren
(fixate cu vegetaŃie), care apar mai bine dezvoltate în bazinul văilor Crividia şi Plesnitoarea.
Ca notă distinctă apare relieful antropic de halde vechi şi noi de la puŃurile de mină care dau
impresia unor adevărate coline ce modifică peisajul iar prin greutatea lor, mai ales că se
găsesc pe pante, dacă nu sunt fixate, pot deveni periculoase prin alunecările şi scurgerile de
materiale pe care le pot declanşa. Tot din categoria reliefului antropic face parte şi crearea
unui relief antropic determinat de surpările care sunt posibile în zona galeriilor nerambleate.
PAG 10/76
2014-2020
Municipiul Vulcan este situat într-un cadru deosebit de pitoresc fiind încadrat de
vârfurile Straja, Mutu şi Negri spre sud şi ramificaŃiile masivului Retezat spre nord( Zănoaga,
După Piatra, Oboroca, Scoruşu, Dealu Mare).
Relieful este reprezentat de culmi domoale, nu prea înalte, bine împădurite, în special cu
păduri de foioase, mai rar conifere. VersanŃii Văii Jiului sunt străbătuŃi de numeroase văi
scurte, dispuse simetric.
MunŃii Vâlcan sunt limitaŃi de Jiul de Vest, ce străbate depresiunea Petroşani, începând
din pasul Jiu – Cerna (1330 m), până la întâlnirea cu Jiul de Est, la Iscroni (556 m). Pe
parcursul său, lung de 51 km, Jiul de Vest separă munŃii Vâlcan mai întâi de munŃii Godeanu,
între pasul Jiu - Cerna şi gura văii Soarbele, apoi de munŃii Retezat, între gura văii Soarbele
PAG 11/76
2014-2020
şi Câmpu lui Neag. De la Iscroni cele două râuri formează Jiul, râu puternic ce pătrunde
năvalnic spre sud prin spectaculosul defileu Lainici sau Surduc, care formează limita estică a
munŃilor Vâlcan. Mai întâi gâtlejul Surducului, apoi, mai jos de Pietrele Albe, Cârligele de la
Lainici închid strâns valea între stânci şi abrupturi prăpăstioase.
Vârful Straja, al doilea ca mărime din masivul Vâlcan, se înalŃă brusc şi stâncos la 1.868
m, depăşind cu aproximativ 300 m vârfurile din vecinătate, Vârful lui Loghin şi Vârful Cărtianu.
Creasta se menŃine relativ înaltă şi peste vârful Mutu, apoi scade treptat până în şaua La
Paru de Fier (1.468 m). De aici înălŃimea creşte din nou spre Siglăul Mic şi mai ales spre
Siglăul Mare (1.682 m). Din acest vârf, culmea principală suferă o inflexiune accentuată spre
sud. Vârful Negri se află situat pe versantul sudic al masivului Vâlcan, la o altitudine de
1.700 m aşezat între vârful Straja şi Siglăul - Mic, în parte împădurită. Acesta dispune de o
înclinare propice pentru schi, relieful acestuia oferind şi contrapantă.
PAG 12/76
2014-2020
1.3.2. Clima
Având în vedere aşezarea oraşului în cadrul depresiunii şi al Ńării, se vor observa

diferenŃieri în toate elementele climatice în raport cu alte regiuni. Caracterul depresionar,
favorizează acumularea şi stagnarea aerului rece, care determină frecvente inversiuni de
temperatură chiar şi între unităŃile de relief cu altitudini reduse. Vara, încălzirile sunt mai
puternice datorită circulaŃiei reduse, astfel că amplitudinile termice zilnice şi anuale vor fi
diferite faŃă de alte regiuni. Caracterul diferit al climei acestei depresiuni, legat de poziŃia sa
în cadrul unităŃilor muntoase şi dispunerea ei sub formă de culoar depresionar, se observă
din analiza fiecărui element climatic.
Regimul termic: Valorile medii anuale ale temperaturii aerului calculate pe o perioadă
de 60 de ani (1896 - 1955) înregistrează valori de 6,80C. Valorile medii lunare sunt cuprinse
între -4,50C în luna ianuarie şi 16,70C în luna iulie, deci o amplitudine anuală de 21,20C.
Valorile amplitudinii anuale destul de scăzute se datorează frecvenŃei maselor de aer maritim
care în această parte este totuşi mai mare ca în alte regiuni, având un culoar deschis spre
vest.
Aceste valori ies în evidenŃă din următorul tabel:
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală

-
Media lunară şi anuală - 4,5 2, - 2,2 7,1 11,6 15,0 16,7 15,9 12,1 7,4 2,4 - 2,0 6,8
3
-
Cea mai mică medie
- 9,3 7, - 0,3 4,3 10,0 13,1 16,0 13,9 9,4 4,8 - 2,0 - 6,4 6,0
lunară şi anuală
1
Cea mai mare medie 2,
2,7 6,6 10,7 14,7 17,4 20,1 19,4 15,1 11,8 5,9 3,5 8,9
lunară şi anuală 1
Cea mai ridicată medie lunară a temperaturii aerului s-a înregistrat în luna iulie 1950,
0
20,1 C, determinată de masele de aer continentalizate, iar cea mai scăzută medie lunară s-a
înregistrat în luna ianuarie 1942, - 9,30C, sub acŃiunea anticiclonului continental.
Cea mai mare medie anuală s-a înregistrat în anul 1950 de 8,90C, iar cea mai mică
medie anuală s-a înregistrat în anul 1940 de 6,00C.
Se constată mari deosebiri şi în ce priveşte diferenŃa de temperatură între fundul văii şi
versanŃii munŃilor.
Astfel la staŃia meteorologică Petroşani, la 607 m altitudine, temperatura medie anuală
este de 6,80C, iar la staŃia Parâng, la 1535 m altitudine, temperatura medie anuală este de
3,40C. Se constată cu uşurinŃă că în acest caz gradientul termic vertical este mult scăzut, sub
valoarea lui normală, înregistrând doar 0,340/100 m, ceea ce duce la frecvente inversiuni de
temperatură în cadrul depresiunii.
Luând în discuŃie valorile medii lunare, constatăm că acestea sunt în luna ianuarie de
- 8,1 C, iar în luna iulie de 22,30C.
0
PAG 13/76
2014-2020
Temperaturile medii zilnice au înregistrat maxime de 24,70C în luna iulie şi minime de -

7,80C în luna ianuarie. Trecerea temperaturilor medii zilnice sub 00C se înregistrează
începând din luna decembrie şi Ńin până în luna martie când se mai înregistrează şi
temperaturi de - 2,20C, fapt determinat de menŃinerea temperaturii scăzute timp îndelungat
datorită inversiunilor de temperatură frecvente, caracteristice întregii depresiuni şi cantonării
maselor de aer rece.
ObservaŃiile fenomenologice arată o întârziere de 22 zile la înflorirea liliacului în
Bazinul Petroşani faŃă de cel din SubcarpaŃii Olteniei sau cel din Banat, fapt ce constituie o
dovadă a climatului rece al acestei depresiuni intramontane.
ApariŃia zilelor cu temperaturi sub 00C se înregistrează începând cu lunile decembrie,
ianuarie şi februarie, iar zilele cu temperaturi peste 00C se înregistrează începând cu 21
februarie - 1 martie. Se observă că numărul zilelor cu temperaturi de peste 00C este de 290 -
300 zile pe an. Temperaturile medii zilnice peste 100C apar în intervalul 21 aprilie - 30 aprilie
şi dispar după 1 octombrie, având o durată medie de 160 - 169 zile pe an.
Temperaturile extreme înregistrate sunt: minima absolută s-a înregistrat la data de 14
ianuarie 1893 având valoarea de - 31,40C în condiŃiile advecŃiei de aer rece continental,
datorită intensificării maximei siberiene, iar maxima absolută s-a înregistrat la data de 10
august 1922, 390C, datorită invaziei de aer tropical continental.
ÎngheŃul: datele medii ale primului îngheŃ apar în jurul datei de 10 octombrie, iar zilele
cu îngheŃ dispar după 1 mai. Durata medie a intervalului anual fără îngheŃ (zilele cu
temperatură minimă peste 00C) este de 150 - 159 zile.
Umiditatea aerului: umiditatea absolută respectiv tensiunea vaporilor de apă au o
valoare medie anuală de 6,9, cele mai mici valori înregistrându-se iarna în luna ianuarie, iar
cele mai mari valori, vara în luna iulie. Umiditatea relativă a aerului, respectiv raportul
exprimat în procente dintre tensiunea reală a vaporilor de apă (umiditatea absolută) şi cea
maximă posibilă la aceeaşi temperatură a aerului, exprimă sugestiv gradul de umezeală sau
de uscăciune a aerului. Media anuală a umidităŃii relative înregistrată pe raza oraşului este
de 78,8%.
Nebulozitatea: având în vedere valoarea medie zilnică a nebulozităŃii înregistraturi, s-
a putut calcula numărul anual de zile cu cer senin, cu cer noros şi cu cer acoperit. Astfel
numărul zilelor senine este de 79,5, a zilelor noroase de 106,4, iar a celor cu cer acoperit
este de 179,4. Numărul zilelor cu ceaŃă este de 80,5, mai frecvente primăvara şi toamna, în
cea mai mare parte fiind de natură orografică. Având în vedere numărul mare de zile cu cer
acoperit, determinate de persistenŃa norilor stratiformi cât şi din cauza limitării orizontului,
numărul orelor de strălucire a soarelui este mai mic în cadrul depresiunii decât pe culmile
munŃilor unde durata de strălucire solară este de 1400 - 1500 ore/an.
Regimul precipitaŃiilor este influenŃat în mod direct de condiŃiile de relief, respectiv
de caracterul depresionar al regiunii. Cantitatea medie a precipitaŃiilor este de 693,7 mm/an
la staŃia meteorologică Petroşani. Cea mai mică cantitate de precipitaŃii cade în lunile
ianuarie - februarie, de 34,9 mm, determinată de faptul că în această lună precipitaŃiile sunt
de natură frontală, ele căzând din norii formaŃi în cadrul inversiunilor de temperatură ce
produc rareori precipitaŃii şi acestea în cantităŃi foarte reduse. Începând din luna martie,
PAG 14/76
2014-2020
cantitatea de precipitaŃii creşte treptat atingând maxima în luna iunie, 106,4 mm, determinată
de dezvoltarea dorsalei anticiclonului azoric deasupra părŃii sudice a Europei ce determină la
periferia ei nordică transportul maselor de aer umed şi instabil care favorizează formarea
norilor şi căderea precipitaŃiilor. Începând din luna iulie, cantitatea de precipitaŃii scade până
în lunile septembrie - octombrie, când curba de variaŃie a precipitaŃiilor înregistrează o uşoară
stagnare, cantitatea de precipitaŃii fiind destul de ridicată datorită advecŃiei maselor de aer
umed şi activitatea frontală din ciclonii care se deplasează dinspre Marea Mediterană. Din
luna octombrie, precipitaŃiile scad din nou datorită advecŃiei aerului rece continental dinspre
Nord şi Nord-Est. VariaŃia cantităŃii medii lunare a precipitaŃiilor se poate observa din tabelul
următor:
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală

Cantitatea de
37,1 34,9 48,1 51,6 80,3 106,4 87,2 61,8 51,7 52,2 44,4 41,3 693,7
precipitaŃii mm
Pe anotimpuri, cantitatea de precipitaŃii variază în limite foarte largi. Astfel cea mai
mare cantitate de precipitaŃii se înregistrează vara, 229,2 mm, determinată de procesele
frontale şi puternica dezvoltare a convecŃiei termice. Cele mai mici cantităŃi de precipitaŃii cad
în timpul iernii, 125,3 mm, predominând zăpada. Primăvara cad 161,7 mm iar toamna 176,6
mm ca urmare a slăbirii convecŃiei şi frecvenŃei mari a regimului anticiclonic (mai ales în
lunile septembrie şi octombrie).
Cantitatea maximă anuală a precipitaŃiilor căzute s-a înregistrat în anul 1953 la
Cabana Straja, 1505,9 mm anual, iar cantitatea minimă a fost în 1948, 510,9 mm, în
condiŃiile persistenŃei timp îndelungat al unui regim anticiclonic.
Cantitatea maximă de precipitaŃii căzute în 24 de ore s-a înregistrat la 21 iunie 1952,
107,0 mm, determinată de puternica dezvoltare a norilor, de procesele frontale şi convecŃia
termică dezvoltată. Numărul anual al zilelor cu precipitaŃii este de 130, iar numărul zilelor cu
precipitaŃii sub formă de zăpadă este de 28. Grosimea medie a stratului de zăpadă este de
109,9 cm.
Regimul vântului este determinat de caracterul depresionar al regiunii. Având în
vedere orientarea generală a depresiunii, vânturile sunt canalizate de-a lungul văii, astfel că
predomină vântul de nord ca urmare a curmăturii Merişorului, pe unde vin vânturile din łara
HaŃegului. DirecŃia predominantă a vântului în cadrul depresiunii este direcŃia sudică în
proporŃie de 12,6%, vântul venind dinspre poalele MunŃilor Retezat şi canalizat de-a lungul
Jiului. O frecvenŃă mai mare o are timpul calm care înregistrează 64%, în medie 150 zile/an,
astfel că din cauza lipsei de ventilaŃie naturală, fumul stagnează deasupra văii sub formă de
pâclă.
Înregistrările privitoare la regimul vânturilor scot la iveală o altă caracteristică a climei
locale şi anume marele număr al zilelor calme, fără nici o adiere de vânt, astfel că depresiunea
Văii Jiului este una din zonele cu cele mai multe zile fără vânt din Ńară.
FrecvenŃa medie şi direcŃia predominantă a vânturilor reiese din tabelul alăturat:
PAG 15/76
2014-2020
DirecŃia N NE E SE S SV V NV Calm
FrecvenŃa
4,9 1,5 0,6 2,8 12,6 6,1 2,7 5,0 64,0
%
În concluzie, elementele climatice indică caracteristicile unui climat umed şi rece. Nu

întâmplător un localnic mucalit fiind întrebat ce climat avem în Valea Jiului a răspuns: „Noi,
aicea avem nouă luni de iarnă şi trei luni de frig”.
Durata medie a zilelor cu îngheŃ, a zilelor cu temperaturi scăzute şi precipitaŃii bogate
nu oferă condiŃii favorabile dezvoltării culturilor agricole. Uneori, pragul biologic abia poate fi
atins la unele specii de plante iar maturizarea acestora nu se poate face datorită intervalului
redus cu temperatură ridicată.
Valea Jiului se caracterizează printr-o climă montană, cu temperaturi medii cuprinse

între -5°C şi - 6°C în lunile de iarn ă şi 18°C ÷ 28°C, în lunile de var ă.
DirecŃia vântului este cea sudică cu viteze medii ale curenŃilor. Datorită aşezării în
depresiune se produc inversiuni termice, iar circulaŃia redusă a maselor de aer creează
condiŃii favorabile stagnării maselor la înălŃimi mici deasupra solului. Pentru umezeala
relativă, media lunară a aerului este mai ridicată în sezonul rece (84 ÷ 88%) şi mai scăzută în
cel cald (62 ÷ 70%). Având în vedere aşezarea localităŃii într-o zonă depresionară, se
observă diferenŃieri la toate elementele climatice în raport cu alte regiuni.
Municipiul Vulcan este aşezat paralel cu râul Jiul de Vest, străjuit de două şiruri de munŃi
care leagă MunŃii Retezat de MunŃii Parâng. Datorită acestei poziŃii, clima este răcoroasă şi
zona este ferită de vânturi puternice.
Municipiul Vulcan face parte din localităŃile de munte ale judeŃului Hunedoara, la limita
zonei a II-a cu a III-a climaterice, fiind sub influenŃa circulaŃiei de aer sudic, sud-vestic şi
vestic ceea ce duce la o temperatură medie anuală de 8 ÷ 10,2°C. Temperatura medie
multianuală a lunii iulie variază în funcŃie de altitudine. La poalele munŃilor, se înregistrează
circa 18°C, pentru ca pe culmea principal ă, mai ales pe Straja, să scadă la 10°C.
Temperatura medie multianuală a lunii ianuarie variază, de asemenea, în funcŃie de altitudine
de la -2°C la -5°C.
Diversitatea direcŃiilor de manifestare a vânturilor este determinată de orientarea

generală a văilor, precum şi de porŃiunile mai joase din unele zone de pe versanŃii munŃilor,
oferind condiŃii pentru practicarea sporturilor extreme ca parapanta şi deltaplanul. DirecŃia
dominantă a vântului este dinspre NV spre SE. Vânturile dominante sunt cele din NV - 23 %,
apoi din NE - 18 %, din SV - 16 %, din N si V - 12 %, 9 % cele din SE, 7 % din S si numai 3 %
din E.
PAG 16/76
2014-2020
1.3.3. Hidrografia
Vatra oraşului Vulcan este axată pe malurile Jiului Românesc care străbate oraşul pe
toată lungimea sa. Ca aspect de ansamblu, Jiul Românesc se axează pe zona de maximă
scufundare a bazinului care-i imprimă direcŃia generală Vest - Est. Jiul Românesc izvorăşte
de sub Vârful Paltina (2145 m), de la marginea sudică a Retezatului curgând pe pante
puternic înclinate de 6,6 m/km ceea ce explică cursurile lui repezi. Regimul apelor este
neregulat, prezentând creşteri mari la topirea zăpezilor şi la ploile de sfârşit de primăvară şi
scăderi mari în timpul verii. Odată intrat în bazin în zona Câmpu lui Neag capătă aspectul
unei văi evoluate, astfel încât pe teritoriul oraşului Vulcan această evoluŃie este mult mai
înaintată, fapt pus în evidenŃă de existenŃa nivelelor de terasă şi lăŃimea albiei majore. Albia
Jiului pe porŃiunea cât străbate oraşul, în aval de confluenŃa cu pârâul Morişoara, este
amenajată protejând zona industrială. Pe ambii versanŃi Jiul primeşte numeroşi afluenŃi
scurŃi, dar cu debit constant, alimentaŃi de ploile şi zăpezile culmilor înalte de unde izvorăsc.
În funcŃie de frecvenŃa afluenŃilor, pe ambele părŃi, Jiul are un bazin simetric. Densitatea
reŃelei hidrografice este foarte ridicată variind între 0,80 - 0,90 km/km2.
Dintre afluenŃii mai mari pe dreapta Jiului Românesc amintim văile: Sohodol, Baleia,
Căprişoara, Mohora, Morişoara, Lupşească, Şocănească, Ungurului, iar pe partea stângă
sunt văile: Buganilor, Lupului, Crividia, Plesnitoarea. Merită să fie făcută o descriere măcar
sumară a unora dintre aceste văi şi o eventuală trimitere la posibilităŃile lor de amenajare:
- Valea Sohodol, situată la limita administrativă dintre oraşul Lupeni şi Vulcan,
izvorăşte de sub culmea muntelui Mutu (1733 m) şi Straja (1870 m) şi confluează cu Jiul la
altitudinea de 660 m. Are o direcŃie de scurgere Nord - Sud, având o lungime de 6 km, iar
bazinul de recepŃie are o suprafaŃă de 7,460 km2. Profilul longitudinal al Văii Sohodol prezintă
o cădere generală de pantă de 156,6 m/km, ceea ce trădează un caracter foarte pronunŃat
de tinereŃe şi explică numeroasele repezişuri şi cascade. łinând seamă că are mai mult un
caracter torenŃial care se accentuează pe timpul marilor viituri, Valea Sohodol produce
revărsări datorită bogatelor aluviuni pe care le transportă în cursul său.
Materialul transportat colmatează chiar şi talvegul văii, revărsându-se peste albia
majoră şi produce inundaŃii. Pentru înlăturarea acestui neajuns se propune construirea de
baraje de împotmolire în serie în zona gnaisurilor, gresiilor şi şisturilor cristaline şi captarea
cursului său în vederea alimentării cu apă.
- Valea Morişoara, înregistrând un debit de 60 l/sec, este în întregime regularizată,
izvorul principal fiind captat pentru alimentarea cu apă a oraşului.
- afluentul pe partea stângă asupra căruia trebuie să insistăm este Valea Crividia,
socotită ca cel mai important dintre afluenŃii Jiului, nu numai datorită lungimii şi suprafeŃei
bazinului de recepŃie, ci şi datorită debitului său. În bazinul superior este cunoscută sub
numele de Zănoaga, după muntele Piatra Zănoagei de sub care îşi culege majoritatea
afluenŃilor. O importantă parte a localităŃii se întinde pe această vale, în porŃiunea sa
inferioară de circa doi km şi chiar pe valea Gruiului, ultimul afluent pe stânga Văii Crividia.
Valea are o lungime de 11,5 km având versantul stâng afectat de alunecări de teren. Panta
de scurgere se menŃine în general la 61,9 m/km, în cursul inferior panta scade, acumulările
PAG 17/76
2014-2020
de material din albie sunt mari, fapt ce a determinat ani de-a rândul inundaŃii foarte mari, cea
mai mare fiind cea din 1926 când a fost inundat tot cartierul de nord al oraşului.
Dintre formaŃiunile lacustre întâlnite pe raza oraşului este de amintit „Tăul fără fund”
situat pe partea stângă a Jiului. Regiunea în care se află lacul are un relief haotic ca rezultat
al unei alunecări desfăşurată între cotele de 750 m şi 620 m, care se întinde sub abruptul
calcaros al Muntelui Zănoaga. În depresiunile formate între valurile de alunecare s-au adunat
ape meteorice, transformându-le în unităŃi lacustre. Eroziunea torenŃială regresivă a străpuns
valurile de material alunecat, creând făgaşe prin care apa s-a scurs din lacuri, iar acumularea
de material aluvionar pe fundul cuvetelor şi invadarea cu vegetaŃie hidrofilă a dus la
colmatarea lor. În prezent din toate acestea se mai păstrează doar „Tăul fără fund” care se
află într-o arie depresionară alungită aproximativ pe direcŃia Nord-Sud.
Nivelul terenului în care este amplasată cuveta se găseşte la aproximativ 20 m mai
sus decât albia minoră a Jiului, fapt ce duce la ideea că alunecarea a avut loc după formarea
terasei a treia. Cuveta actuală a lacului se prezintă într-un grad avansat de colmatare cu
vegetaŃie acvatică (pipirig, rogoz, trestie), care a invadat mai mult de trei sferturi din suprafaŃa
lacului, iar pe fundul cuvetei se găseşte un strat gros de nămol organic. Lacul se alimentează
cu apă din precipitaŃii şi dintr-un izvor cu debit destul de sărac situat spre nord. Pierderile de
apă se fac prin infiltraŃie şi evaporare. Prin aşezarea sa geografică lacul prezintă importantă
turistică locală.
1.3.4. Elemente de biogeografie (flora şi fauna)
FLORA
Privită în ansamblu, flora localităŃii este central-europeană, cu elemente arcto-alpine,
în părŃile înalte ale munŃilor şi infiltraŃii mediteraneene în locurile adăpostite şi cu condiŃii
ecologice potrivite, ca formaŃiunile calcaroase.
Caracterul eterogen este rezultatul unor multiple modificări climatice, succesive din
pliocen şi până astăzi. Astfel în timpul glaciaŃiunii cuaternare plantele de climă caldă au fost
izgonite de suflul rece al gheŃarilor instalaŃi pe culmile Parângului şi Retezatului. VegetaŃia
este dispusă etajat: zăvoaiele în partea joasă, pe versanŃi pădurile, iar pe culmi pajiştile
alpine.
În jurul localităŃii predomină, atât pe versanŃii sudici cât şi pe cei nordici, pădurile de
fag (Fagus silvatica) care, în unele locuri, vegetează cu alte specii lemnoase. Pădurea de fag
(făgetele) începe de la 700 - 800 m, ca limită inferioară, şi se ridică până la 1300 - 1400 m,
sau chiar 1500 m, depinzând de subsol, expunere şi o serie de alŃi factori. Predominarea
făgetelor, în dauna coniferelor, este de ordin antropic; prin exploatarea coniferelor necesare
armării din mine, şi lărgirea golului alpin necesar zootehniei. Fagul, în proporŃie de 78%,
formează arborete pure, sau în amestec cu conifere ca: bradul (Albies alba), molidul (Picea
abies), pinul (Pinus sylvestris), lariŃa (Larix decidua) şi mai recent duglasul (Pseudotsuga
menziessi) adus din America, şi foioase ca: paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), frasinul
(Fraxinus excelsior), carpenul (Carpinus betelus), plopul de pădure (Populus tremula),
PAG 18/76
2014-2020
scoruşul de munte (Sorbus aucuparia), salcia căprească (Salix caprea), cireşul (Prunus
avium), mărul sălbatic (Malus silvestris) şi mesteacănul (Betula pendula), ce formează pâlcuri
mai întinse în partea inferioară a păduri de fag. De semnalat este faptul că în grădina Kraus
întâlnim o grupare de pin, la Agrement, iar pe izvorul Preotesei grupări de pin, toate prin
plantaŃii.
În lunca Jiului şi a afluenŃilor acestuia întâlnim arinul (Alnus glutinosa), iar sporadic,
salcâmul (Robinia pseudacacia) datorită plantărilor. Tot datorită plantărilor, în apropierea
minei Vulcan, întâlnim cătina albă (Hippohaerhamnoides), cu fructele foarte bogate în
vitamine.
În făgete şi în zona colinară vom întâlnii numeroşi arbuşti: cununiŃa (Spirae vulgaris),
caprifoiul (Lonicera xylosteum), alunul (Corylus avellana), lemnul câinesc (Ligustrum
vulgare), socul roşu (Sumbucus racemosa), păducelul (Crataegus monogyna): pe copaci se
caŃără iedera (Hedera helix), curpenul (Clematis vitalba), măcieşul (Rosa canina) şi diferite
specii de mur (Rubus). În zonele defrişate prin tăieri se instalează zmeurişul (Rubus ideus),
iar în poiene şi liziera pădurii vom găsi zone întinse de merişor (Vaccinium vitis-idea) şi afin
(Vaccinium myrtillus). Dintre plantele mediteraneene amintim liliacul sălbatic (Sringa
vulgaris).
Spre golul alpin vom întâlni arbori pitici ca: arinul de munte (Alnus viridis şi Alunus
incana), sălcii de munte (Salix reticulata, Salix herbaceea, Salix retusa) şi ienupărul pitic
(Jupinerus sibirică), graminee din genurile: Poa, Festuca, Oryzopsis, Phleum etc.
Pentru iubitori de frumos, pădurea le oferă o gamă coloristică foarte variată prin:
ghiocel (Galanthus nivalis), brânduşa de munte (Crocus heuffelianus), dediŃei (Pulsatills
alpina), degetăruŃ pitic (Soldanella pusilla), garofiŃa de munte (Dianthus tenuifolius), bulbuci
de munte (Trollius europaeus), slipeŃi de munte (Potentilla ternata), toporaş (Viola alpina),
stânjenei de munte (Iris ruthenica), untişorul (Ficaria verna), floarea paştelui (Anemone
nemorosa), măcrişul iepurelui (Oxalis acetosella), fragii de pădure (Fragaria vesca) şi altele.
Şi lumea plantelor inferioare au o bună reprezentare astfel: pe scoarŃa fagilor întâlnim
licheni din genurile Parnelia şi Lecanora, muşchii formează adevărate covoare, iar ferigile din
genurile Dryopteris şi Polypodium bordează pâraiele de munte în timp ce pedicuŃa
(Lycopodium clavatum) aşteaptă noi pacienŃi în tratarea reumatismului. Ciupercile cum ar fi:
bureŃi de fag (Pleurotus ostreatus), pitoanca (Boletus edulis), iuŃari (Lactarius piperatus),
crăiŃele (Amanita caesarea), gălbiorii (Cantharellus cibarius), ghebele (Armillaria mella) şi
altele, îi determină pe orăşeni să părăsească oraşul în căutarea lor. Să menŃionăm şi
vegetaŃia de la „Tăul fără fund” cu predominarea papurei (Typha latifolia).
În concluzie putem afirma că flora spontană din zona noastră constituie o bogăŃie
pentru toŃi locuitorii din Vulcan.
FAUNA
În strânsă legătură cu formele de relief şi cu vegetaŃia, fauna din zonă este foarte
variată şi destul de bine reprezentată. Astfel insectele, foarte numeroase, le întâlnim, fie în
stadiul adult, fie în stadiul larvar în sol, pe frunzar, pe/sau în scoarŃa copacilor, constituind
hrana de bază a numeroase vertebrate. Unele ca: croitorul fagului (Rosalia alpina), croitorul
mare (Cerambyx cerdo), nasicornul (Oxyctes nasicornis), sau rădaşca (Lucanus cervus), bat
PAG 19/76
2014-2020
recordul taliei. După apariŃia florilor, ochiul este încântat de penelul coloristic al fluturilor ce
zburdă prin poieni: coada rândunicii (Papilio machaon) şi ochi de păun [Inachis (Vanessa),
sunt doi din cei mai frumoşi reprezentanŃi ai acestui grup.
Specific pădurilor de munte sunt: cocoşul de munte (Tetrao urogallus), ierunca
(Tetrastes bonasia rupestris), gaiŃa de munte (Ncifraga caryocatactes), mierla gulerată (Turdus
torquatus alpestris), sturzul de piatră (Monticola saxatulis), ciocănitoarea neagră (Dryocopus
martius), piŃigoiul cu cap negru (Parus atricapillus assimilis), corbul (Corvus corax), vipera
(Vipera berus), cerbul (Cervus elaphus) venind din Gorj, râsul [Felis (Lynx) lynx], ursul brun
(Ursus arctos), jderul de pădure (Martens martens). În zona stâncoasă din S şi N-V, întâlnim
pasărea omătului (Montifringila nivalis), brumăriŃa (Prunella collaris subalpinus) şi acvile ale
genului Aquila.
În frunzarul pădurii întâlnim: broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), salamandra
(Salamandra salamandra), şarpele de casă (Natrix natrix) şi broasca Ńestoasă de uscat
(Testude harmani). Coroana copacilor oferă hrană şi adăpost multor vieŃuitoare. Să amintim
câteva păsări ca ciocănitorile: verzi, negre-albe şi pestriŃe (genul Picus şi Dryobates), gaiŃa
(Garrulus glandarius), cucul (Cuculus canorus), mierla neagră (Turdus merula), cinteza
(Fringilla coelebes), sticletele (Carduelis carduelis), scatiul (Carduelis spinus), căldăraşul
(Pyrhulla pyrhulla), piŃigoiul mare (Parus major), graurul (Sturnus vulgaris), Ńoiul (Sitta
europaea caesia) şi cojoaica (Cethia familiaris) aleargă pe trunchiuri în sus şi în jos culegând
insecte, iar prin tufe se strecoară ochiul boului (Troglodytes troglodytes), guşul roşu
(Erithacus rubecula) şi pitulicele de genul Phyloscophus. În ultima perioadă au apărut cioara
sură (Corvus cornix) şi cioara de semănătură (Corvus frugilegus). Un oaspete de iarnă este
mătăsarul (Bombycilla garrulus) ce are ca hrană de bază fructele de păducel. Pe pâraiele
montane întâlnim codobatura albă (Motacilla alba) şi cea galbenă (Motacilla cinerea) şi
mierla de apă (Cinclus cinclus).
În ultimele decenii guguştiucul (Streptopelia decaocto) şi-a găsit o „nişă ecologică” în
aşezările urbane, folosind diverse spaŃii ale blocurilor pentru cuibărit. Aceiaşi constatare şi în
privinŃa cucuvelei (Athene noctua), care găseşte mai uşor hrana în oraş (şobolani) decât în
pădure. Au mai fost semnalate şi exemplare de bufniŃă (Bubo bubo). Dintre răpitoarele de zi
amintim gaia roşie (Milvus milvus) şi specii de ulii de genul Accipiter.
În afara mamiferelor amintite anterior mai semnalăm prezenŃa următoarelor specii:
bursucul (Meles meles), lupul (Canis lupus), vulpea [Vulpes (Canis) vulpes], pisica sălbatică
(Felis silvestris), beica sau jderul de piatră (Martes foina), dihorul (Mustela putorius),
nevăstuica (Mustela nivalis), miştreŃul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus), veveriŃa
(Sciurus vulgaris), şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), iepurele (Lepus europaeus),
pârşii din genul Glis, specii de lilieci din genul Chiroptere şi ariciul (Erinaceus europaeus).
Fauna acvatică se limitează (în Jiu) la mreana vânătă (Barbus barus), cleanul
(Leuciscus cephalus) adaptaŃi la apele poluate, iar în afluenŃi la păstrăvul de munte (Salmo
trutta fario) şi lipan (Thymallus thymallus), ameninŃaŃi de un peşte inferior: chişcarul
(Eudonotomyson danfordi) ce-i paralizează. Tot aici întâlnim moaca sau zlăvocul (Cottus
gobio), uşor de prins şi foarte gustos. Apele sunt sărace în peşti datorită faptului că nu s-au
PAG 20/76
2014-2020
mai făcut repopulări şi se practică braconajul.

Demn de remarcat este faptul că unii localnici şi-au amenajat bazine în care cresc
păstrăvi sau crapi (Cyprinsus carpio) şi caraşi (Carassius carassius).
1.3.5. Structura şi compoziŃia fondului forestier
Având în vedere climatologia zonei, substratul mineral cat şi altitudinea, speciile cel
mai des întâlnite sunt fagul (Fagus silvatica) şi Molidul (Picea abies).
Pădurile Municipiului Vulcan sunt incluse în proporŃie de 95% în etajul de vegetaŃie
numit “Montan – premontan de făgete”, iar 5% este situat în etajul de vegetaŃie “Montan de
amestecuri”.
Elemente de caracterizare ale fondului forestier
Dintre principalele elemente ce stau la baza stabilirii obiectivelor amenajistice şi de

producŃie, cele mai relevante şi importante sunt:
a. Resurse de ciuperci
Pe teritoriul administrativ al municipiului Vulcan , cu întinse păduri de foioase,
răşinoase şi de amestec, cu variate condiŃii de relief, climă şi sol, cresc şi se dezvoltă
numeroase specii de ciuperci.
Ciupercile reprezintă de asemenea, o importantă resursă economică, astfel ciupercile
cu mare pondere pentru consum sunt : hribii (Boletus edulis), galbiorii (Chantarelus cibarius),
ghebele (Armilaria mellea), ciuciuletii (Marchela exculenta), pastravul de fag (Pleurotus sp.).
Din cercetările şi observaŃiile de specialitate efectuate rezultă că producŃii mari se
obŃin periodic, la cca. 5- 6 ani o dată. Singura specie de ciuperci care fructifică anual şi în
cantităŃi mari o constituie ghebele.
În privinŃa estimării producŃiei pentru deceniul următor, sunt redate, orientativ
cantităŃile ce pot fi recoltate anual, la principalele specii comestibile:
Ca materie primă pentru extragerea uleiurilor de folosinŃă industrială se poate folosi
cetina de brad şi de molid, iar pentru uleiuri vegetale se pot recolta muguri de plop şi de
mesteacăn. Pentru industria coloranŃilor se pot recolta urzicile.
De asemenea, se contează că pot fi recoltate anual cca. 1 t plante medicinale din
speciile : zmeur, feriga, muşeŃel, tei, coada şoricelului, urzică şi alte plante. Se utilizează în
general numai anumite părŃi de plante : flori, frunze, fructe, partea aeriana întreagă sau
numai rădăcina.
În afara produselor enumerate mai sus se mai pot valorifica şi alte produse, cum ar fi :
conuri de pin, vâsc pentru ornament, bureŃi de iască, crenguŃe de mesteacăn, furaje, pomi de
iarnă (cca.1000 buc./ an).
Nu în ultimul rând, ca resurse importante pentru economie sunt şi speciile de plante
care oferă fructele de pădure : zmeurul (Rubus idaeus), afinul (Vaccinium myrtillus) şi murul
(Rubus caesius).
CantităŃile de recoltat la toate produsele menŃionate sunt orientative, ele variind de la
an la an şi de la o unitate de producŃie la alta.
O bună parte dintre acestea sunt comestibile şi cu mare valoare alimentară, altele sunt
otrăvitoare şi provoacă intoxicaŃii grave, uneori mortale, iar unele sunt xilofage distrugând
arborii vii, lemnul depozitat sau materialul lemnos din construcŃii, producând în unii ani, mari
pierderi economice.
PAG 21/76
2014-2020
Fiecare specie de arborete poartă pe lângă sine propriile ciuperci cu care trăieşte în
simbioză ; prin urmare, ele sunt prezente în pădurea în care aceşti arbori sunt predominanŃi.
În pădurile de gorun, stejar şi carpen, deseori asociaŃi cu alun, se găsesc îndeosebi
Leccinum carpini (buretele de carpen) - specie comestibila, Boletus edulis (hribi) - specie
comestibila, Lactarius subdulcis (buretele-vacii) – specie necomestibilă.
În pădurile de gorun puŃin degradate, mai uscate şi calde din zona inferioară a
pantelor montane se întâlnesc frecvent :
Amanita caesarea (craitele) - specie comestibila
Amanita phalloides (buretele-viperei) - specie necomestibila, cea mai toxică din tară,
provoacă moartea.
Russula vesca (vinetica) - specie comestibilă
Russula atropurpurea (oite) - specie comestibilă
Boletus aereus (hribul pucios) - specie comestibilă
Pădurea de fag, are un sol destul de sărac pentru că este foarte umbroasă, cu toate
acestea este favorabilă pentru unele specii de ciuperci :
Amanita phalloides (buretele-viperei) - specie necomestibilă
Russula atropurpurea (oite)- specie comestibilă
Lactarius scrobiculatus - specie toxică
Tricholoma pardinum - specie toxică
Boletus aereus (hribul pucios) - specie comestibilă
Boletus regius (hrib domnesc) - specie comestibilă
Boletus saranas (hrib tiganesc) - specie toxică
În afară de speciile legate în mod special de anumite esenŃe de arbori, trebuie amintite
şi cele care, practic, trăiesc peste tot şi care beneficiază doar de condiŃiile specifice pădurii
de foioase, cum sunt :
Cantharellus cibarius (galbiori) - specie comestibilă
Coprinus, Armillaria, Lepiota, Pholiota şi Volvaria.
Pe trunchiurile copacilor din toate tipurile de păduri enumerate mai sus se instalează şi
ciupercile de scoarŃă ca Fistulina hepatica (bureŃii de stejar) şi diferite Polyporaceae, care
sunt comestibile doar când sunt tinere.
Pădurile de răşinoase sau amestecuri de răşinoase şi foioase, conŃin şi ele numeroase
specii de ciuperci :
Amanita muscaria ( bureti pestriti) - specie necomestibilă, toxică
Amanita rubescens ( buretele rosu) - specie necomestibilă
Russula emetica (scuipatul - dracului) - specie necomestibilă, toxică
Russula vesca (vinetica) - specie comestibilă
Russula integra (painisoara - cucului) - specie comestibilă
Lactarius deliciosus (rascovii) - specie comestibilă
Lactarius scrobiculatus (rascovul verzui) - specie toxică
Cortinarius varius (hreanul paadurii) - specie comestibilă
Continarius collinitus (buretele mâzgos) - specie necomestibilă
b. Resurse de plante cu importanŃă economică

ComponenŃa vegetală reprezintă o resursă regenerabilă permanentă, care folosită
conform principiului dezvoltării durabile este şi va rămâne o importantă resursă economică
pentru lumea întreagă.
Astfel, fondul forestier existent pe teritoriul oraşului Vulcan prin compoziŃia existentă
reprezintă o resursă economică importantă, lemnul provenit din exploatările forestiere este
folosit ca : lemn de cherestea, lemn pentru celuloză, lemn pentru construcŃii rurale şi altele.
PAG 22/76
2014-2020
Subarboretul din păduri, reprezentat de corn, păducel, porumbar, alun, maceş etc., are
o importanŃă economică redusă, însă totuşi se utilizează fructele unor specii (de măceş, corn,
alun), precum şi lemnul, îndeosebi pentru foc.
1.4. INFRASTRUCTURĂ ŞI UTILITĂłI
ReŃeaua de distribuŃie a apei potabile, are lungimea de 48,3 km, existând însă
câteva zone în care reŃeaua de alimentare este învechită şi pe anumite porŃiuni colmatată;
fiind necesară o redimensionare a reŃelei şi modernizarea acesteia în strategia de dezvoltare
a localităŃii au fost incluse cartierele afectate. Administrarea reŃelei de distribuŃie a apei
potabile, este realizată de S.C. APA SERV S.A. PETROŞANI.
În vederea accesării unor fonduri structurale privind reabilitarea sistemului de apă şi
canalizare, printr-un Proiect de Hotărâre s-a aprobat asocierea JudeŃului Hunedoara, prin
Consiliul JudeŃean Hunedoara, cu municipiile: Lupeni, Petroşani şi Vulcan, cu oraşele:
Aninoasa, Petrila şi Uricani, prin Consiliile Locale ale acestora, pentru constituirea AsociaŃiei
de Dezvoltare Intercomunitară ,, APA VALEA JIULUI', persoană juridică de drept român.
Prin intermediul acestei AsociaŃii, a fost depus proiectul: „Reabilitarea, Extinderea şi
Modernizarea Sistemului de Apă şi Apă Uzată în REGIUNEA Valea Jiului”, a cărui
valoare totală este de 33.999.974 euro. Primăria municipiului Vulcan, prin Hotărârea
Consiliului Local nr.41/2010, va contribui la implementarea acest proiect cu suma de 41.442
euro, investiŃie eşalonată pe o perioadă de 4 ani.
Lungimea reŃelei de canalizare, în prezent este de 46,6 km, din care peste 30% are
durata de exploatare expirată.
ReŃeaua de distribuŃie a gazelor are o lungime totală de 13,48 km, alimentarea cu
gaze a localităŃii făcându-se la începutul anilor 1992, la reŃea fiind racordate un număr de
aproximativ 500 locuinŃe particulare şi 150 gospodării individuale.
Administrator : S.C. Distrigaz – Nord S.A Tg. Mureş
ReŃeaua de termoficare, conform listei de inventar pe 2012, are lungimea totală de
116,3 km.
Administrator este S.C. PREGOTERM S.A. Vulcan.
ReŃeaua de distribuŃie a energiei electrice este structurată astfel:
- linii electrice aeriene 0,4 kV – 215,12 km
- linii electrice subterane 0,4 kV – 176,2 km
- linii electrice aeriene 20kV – 28,1 km
- linii electrice subterane – 15,8 km
- linii electrice subterane – 68,6 km
- reŃea iluminat – 45 km
- fir pilot (comandă iluminat public stradal) – 22,12 km
PAG 23/76
2014-2020
1.4.1. Sistemul rutier
Potrivit datelor din baza de date a administraŃiei publice locale şi a DirecŃiei Generale
de Statistică a judeŃului Hunedoara - Deva, lungimea totală a străzilor municipiului Vulcan
este de 65 km, iar a străzilor modernizate este de 45 km, majoritatea fiind străzi cu
îmbrăcăminte asfaltică.
Infrastructura rutieră pe artera principală a localităŃii, a fost realizată din fonduri
structurale prin implementarea proiectului „Modernizarea sistemului rutier central al
municipiului Vulcan”, care oferă atât locuitorilor cât şi celor care se află în tranzit un trafic
adecvat şi siguranŃă rutieră şi pietonală.
1.4.2. Apa potabilă
Alimentarea cu apă a oraşului Vulcan cât şi a localităŃii Jiu-Paroşeni se face în sistem

centralizat, principala sursă este acumularea Valea de Peşti, pentru sistemul zonal a Văii
Jiului, din care face parte şi oraşul Vulcan. Ca surse suplimentare subterane cum am amintit
există captările de apă a izvoarelor Morişoara, HerŃa, Valea Morii care asigură cca. 316 mii
m3/an.
Capacitatea totală de înmagazinare a apei este de 6400 m3 şi anume:

- Morişoara rezervoare 2x1000 m3 – captarea Morişoara;
- MusteŃea rezervoare 2 x 1000 m3 – captarea Valea Morii, 1x200 m3 –
alimentat din Valea de Peşti şi un rezervor cu 1x300 m3.
- CREVIDIA – REZERVOARE DE 2X200 M3 – ALIMENTAT DIN CAPTAREA
HerŃa (situat pe un pârâu afluent al pârâului Crevedia).
În localitatea Dealul Babii - alimentarea cu apă este asigurat din fântâni proprii a
populaŃiei.
PAG 24/76
2014-2020
1.4.3. Apa uzată
Canalizarea apelor menajere în prezent se face în sistem mixt.

Apele uzate canalizate (atât oraş Vulcan cât şi localitatea Jiu-Paroşeni) sunt evacuate
în canalul magistral care traversează şi colectează apele uzate din localităŃile aflate în Valea
Jiului de Vest transportându-le în staŃia de epurare DănuŃoni.
Apele uzate din localitatea Dealul-Babii nu sunt canalizate, ele debuşează direct în
pârâurile din zonă afluenŃi ai pârâului Crevedia şi în pârâul Crevedia.
- Municipiul Vulcan
Apele uzate menajere rezultate din zonele studiate sunt de 1.097 m3/zi (12,7 l/sec).
Apa uzată din extinderile oraşului este colectată şi evacuată în reŃeaua de canalizare
existentă a oraşului, apoi racordată la magistrala Văii Jiului de Vest care debuşează în staŃia
de epurare DănuŃoni.
- Localitatea componentă Jiu-Paroşeni – apa uzată menajeră este preluată de o reŃea
de canalizare existentă şi evacuată în canalul magistral care traversează localităŃile din Valea
Jiului de Vest spre staŃia de epurare DănuŃoni. Dimensionarea actuală a reŃelelor permit şi
preluarea apelor uzate viitoare.
- Localitatea componentă Dealul Babii
În localitatea componentă Dealul Babii nu există canalizare (în prezent în zonă sunt
fose septice, WC-uri uscate etc. iar apa uzată se evacuează direct în pârâurile existente apoi
în pârâul Crevedia). În PUG-UTR 25 – se propune o dezvoltare majoră (locuinŃe, case de
vacanŃă, dotări pentru turism, sport, sănătate, pensiuni turistice, complexe hoteliere)
deoarece zona dispune prin aşezare geografică (cca. 12 km de oraşul Vulcan pe malul
pârâului Crevedia) de un potenŃial natural de excepŃie şi cu interdicŃie de a se construi unităŃi
industriale.
1.4.4. Apele pluviale
- Pentru oraşul Vulcan apele pluviale parŃial sunt canalizate în rigole şi conduse
în staŃia de epurare DănuŃoni.
- Pentru localitatea Jiu-Paroşeni – apele pluviale debuşează în râul Jiu de Vest.
Pentru localitatea Dealul Babii – apele pluviale nu sunt canalizate de loc
În viitor canalizarea pluvială se va face în felul următor:
 Oraşul Vulcan – se preconizează separarea totală a canalizării apelor pluviale
de cea a apelor uzate, apoi debuşarea în staŃie de epurare DănuŃoni.
 Localitatea Jiu – Paroşeni – se va face în continuare în sistemul actual – cu
debuşarea în râul Jiu de Vest
 Localitatea Dealul Babii – se preconizează şanŃuri şi rigole pentru colectarea
apelor pluviale apoi debuşarea lor în emisar StaŃia de epurare ape uzate preconizat.
PAG 25/76
2014-2020
CAPITOLUL II
POTENłIALUL SOCIO - UMAN
2.1. PRIVIRE GEOGRAFICĂ DE ANSAMBLU
SuprafaŃa localităŃii este de 8.731 ha, aflându-se în partea sudică a judeŃului

Hunedoara, la graniŃa cu judeŃul Gorj.
Localizarea municipiului Vulcan în judeŃul Hunedoara:
MUNICIPIUL VULCAN
PAG 26/76
2014-2020
2.2. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
Din cele 14 oraşe ale judeŃului Hunedoara, municipiul Vulcan este al V-lea oraş după
numărul de locuitori. Format din două cătune de munte, Crevedia şi Vaidei, a fost declarat
oraş în anul 1954. Lângă aceste cătune s-a format o colonie de muncitori şi funcŃionari
necesari pazei şi controlului Pasului Vâlcan, principalul punct vamal spre łara Românească.
Începând din 1859, când a fost recunoscut de „capitanatul minier” această localitate i-a atras
pe cei dornici de îmbogăŃire rapidă: români, nemŃi, cehi, italieni, austrieci, polonezi.
Localitatea se bucură de o poziŃie centrală în Valea Jiului, la o distanŃă de 10 km de
municipiul Petroşani, cel mai mare centru minier al Văii şi la aproximativ 110 km faŃă de
municipiul Deva, reşedinŃa jud. Hunedoara. Este traversat de DN 66 A ce face legătura între
Petroşani şi Valea de Peşti.
PAG 27/76
2014-2020
Economia oraşului este monoindustrială, oraşul cunoscând probleme legate de

restructurarea mineritului. Disponibilizările repetate au generat o rată mare a şomajului,
scăderea drastică a veniturilor şi în consecinŃă a puterii de cumpărare.
2.2.1. Structura demografică
La 20 octombrie 2011 populaŃia stabilă a municipiului Vulcan era de 24.160 persoane,

din care 12.065 femei respectiv 12.095 bărbaŃi. FaŃă de situaŃia existentă la recensământul
anterior din anul 2002, populaŃia stabilă a scăzut cu 5.580 de persoane prin reducerea
sporului natural şi creşterea ratei migraŃiei..
Nr. PopulaŃie
30000
25000
20000
15000 Nr.PopulaŃie
10000 2002 – 29.740
2010 – 28.336
5000 2011 – 24.160
0
Anii 2002 2010 2011
Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Hunedoara
a. Structura demografică după naŃionalitate
NaŃionalitate Români Maghiari Germani Romi Ucraineeni Italieni Alte Etnii

naŃionalităŃi nedeclarate
22.283 1.331 47 323 4 3 76 93
b. Structura demografică după religie
Religie ortodoxă romano- greco- reformat penticost baptistă alte martorii alte unitariană
catolică catolică ă ală religii lui religii
şi atei Iehova nedeclar
ate şi
atei
19.590 1929 258 621 869 494 61 289 226 49
c. Structura pe grupe de vârstă
PAG 28/76
2014-2020
Municipiul Vulcan deŃine o resursă demografică de peste cca. 75% populaŃie cu vârsta
între 20-59 ani, ceea ce înseamnă că pe termen scurt oraşul are un potenŃial de dezvoltare
economico-social ridicat (peste 70% din populaŃie are vârsta între 20-59 ani). Reprezentarea
structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea nivelului de îmbătrânire a populaŃiei. Astfel,
populaŃia tânără s-a considerat între 0-14 ani, cea adultă între 15-59 ani şi cea în vârstă
peste 60 ani.
Procesul de scădere a efectivului populaŃiei prin reducerea sporului natural este dublat
de schimbări importante în structura pe vârste a populaŃiei. Aceste modificări vor avea în
viitor consecinŃe importante în plan social şi economic, respectiv în asigurarea cu servicii
sociale şi cu resurse de muncă pentru piaŃa economică locală.
Pe fondul noii politici de liberă circulaŃie, au apărut fluxuri migratorii externe şi interne
mai ales în anii 1990 şi 1991 care au modificat ponderea grupelor de vârstă.
2.2.2. PopulaŃia activă profesional şi distribuŃia pe ramuri a forŃei de muncă
PopulaŃia activă din punct de vedere profesional cuprinde:

- populaŃia aptă de lucru – bărbaŃii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 62 de ani, femeile
între 16 şi 57 de ani.
- persoanele sub şi peste vârsta de muncă şi care desfăşoară o activitate.
Conform datelor statistice furnizate de DirecŃia de Statistică a judeŃului Hunedoara, la
data de 13.03.2013, la nivelul municipiului Vulcan, forŃa de muncă este distribuită astfel :
Nr. ForŃa de muncă 2010 2011

crt.
1. SalariaŃi – total – număr mediu 5.164 4.832
2. Număr mediu salariaŃi în
39 19
agricultură, silvicultură şi pescuit
3. Număr mediu salariaŃi în industrie 3.210 3.038
4. Număr mediu salariaŃi în industria
2.044 2.245
extractivă
5. Număr mediu salariaŃi în industria
530 379
prelucrătoare
producŃia şi furnizarea de energie 423 198
electrică şi termică, gaze
distribuŃia apei, salubritate, 213 216
gestionarea deşeurilor
217 295
construcŃii
41 12
transport şi depozitare
10. Număr mediu de salariaŃi în
comerŃ cu ridicata şi cu
491 482
amănuntul, repararea
autovehiculelor
41 12
transport şi depozitare
12. Număr mediu salariaŃi în hoteluri
40 40
şi restaurante
13. Număr mediu salariaŃi în activităŃi
52 217
profesionale, ştiinŃifice şi tehnice
105 115
administraŃie publică şi apărare,
PAG 29/76
2014-2020
asigurări sociale
344 306
învăŃământ
16. Număr mediu de salariaŃi în
436 372
sănătate şi asistenŃă socială
2.2.3. Şomajul şi reconversia profesională
Rata şomajului este raportată la populaŃia civilă activă. Numărul şomerilor înregistraŃi
la nivel local în perioada 2010 – 2012, se prezintă astfel:
Nr.
Anul Numărul şomerilor
crt.
înregistraŃi Femei BărbaŃi
1. 2010 892 411 481
2. 2011 644 260 384
3. 2012 608 240 368
Vulcanul deŃine forŃă de muncă tânără, ieftină şi orientată spre recalificare

profesională.
Tinerii care finalizează sistemul de învăŃământ sau persoanele care au nevoie să
dobândească o nouă competenŃă profesională faŃă de cea existentă, au posibilitatea să
urmeze o gamă variată de calificări, recalificări, cursuri de specializare sau perfecŃionări în
diferite domenii: construcŃii, comerŃ, servicii (confecŃii industriale, montator pereŃi ghips
carton, asfaltator, confecŃii tâmplărie aluminiu şi mase plastice, instalator instalaŃii încălzire
centrală, resurse umane, manichiură-pedichiură, etc.) - de exemplu, prin frecventarea
cursurilor Centrului de Formare Profesională Petroşani şi a altor centre de perfecŃionare şi
calificare private.
2.2.4. Calitatea generală a vieŃii

O atenŃie deosebită este acordată evoluŃiilor standardului de viaŃă, ale veniturilor şi
consumului populaŃiei, dar şi calităŃii vieŃii de muncă, ocupării şi şomajului.
Municipiul Vulcan, ca de altfel întreaga Vale a Jiului, este din punct de vedere
economic, monoindustrial, axat pe industria extractivă a cărbunelui - huila. Datorită
restructurărilor masive ale personalului din minerit, în perioada 1997 – 1999, rata
şomajului în municipiul Vulcan a ajuns la aproximativ 40%. Această clasă a şomerilor este
caracterizată de situaŃia materială foarte proastă şi prin urmare nivelul de trai oscilează
sensibil aproape de limita de subzistenŃă: situaŃie materială precară, aproximativ 780
persoane sunt beneficiari ai venitului minim garantat (Legea 416/2001, privind venitul
minim garantat), stare de sănătate critică (îmbolnăviri frecvente, imposibilitatea cumpărării
medicaŃiei pentru tratamente, locuinŃe sărăcăcioase, unele chiar mizere, debranşări
masive de la agentul termic pentru termoficare etc. ( date la 1.06.2013)
PAG 30/76
2014-2020
Vorbind la modul general, municipiul Vulcan se confruntă cu o lipsă acută de locuri de

muncă al cărei efect se resimte de ani de zile în economia locală şi care influenŃează în
mod negativ calitatea vieŃii acestor locuitori.
2.2.5. Participarea la piaŃa muncii

Structura populaŃiei ocupate la recensământul din 2011, pe activităŃi ale economiei
naŃionale relevă faptul că majoritatea populaŃiei active din municipiul Vulcan, este cuprinsă în
ramuri industriale şi mai puŃin în sfera agriculturii, transporturilor sau comunicaŃiilor, aşa cum
se poate observa din diagrama de mai jos.
Municipiul Vulcan JudeŃul Hunedoara
80 40
- agricultură şi
70 30 silvicultură
60 - agricultură şi - industrie şi
silvicultură 20
50 construcŃii
- industrie şi 10 - servicii
40
construcŃii
30 - servicii 0
20 1 2 3 4
10
0
Sursa: DirecŃia judeŃeană de Statistică Hunedoara
1 2 3
PAG 31/76
2014-2020
CAPITOLUL III
ECONOMIA LOCALĂ
3.1. ACTIVITĂłI ECONOMICE LOCALE
◊ Industrie
Dintre ramurile industriale cea a mineritului reprezintă activitatea de bază a locuitorilor
chiar dacă s-a ajuns la un număr foarte mic de angajaŃi în acest domeniu. Astfel pe raza
municipiului funcŃionează două întreprinderi miniere: Exploatarea minieră Vulcan, cu un
număr de 817 salariaŃi şi E.M. Paroşeni, cu un număr de 802 salariaŃi. Pe lângă cele două
societăŃi miniere, mai există şi Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. – Sucursala
Electrocentrale Paroşeni, care are un efectiv de 571 angajaŃi (la data de 01.08.2013).
Până în anul 2018, conform Programului de închidere a minelor, Exploatarea minieră
Paroşeni se va închide, iar impactul va fi unul foarte puternic,la actualele probleme sociale
adăugându-se şi această problemă.
Sucursala Electrocentrale Paroşeni, funcŃionează cu huilă de la exploatările miniere
locale şi furnizează energie electrică şi energie termică pentru aproximativ 30.000 de locuitori
din cele patru oraşe miniere aflate în zonă: Petroşani, Vulcan, Lupeni şi Aninoasa.
În prezent agentul termic în municipiul Vulcan, este preluat de la Sucursala Paroeni i
distribuit către consumatorii casnici, instituii i industriali, de către S.C PREGOTERM S.A.
Vulcan.
Energia electrică produsă este livrată în Sistemul Energetic NaŃional, o parte din aceasta
fiind furnizată pe piaŃa liberă de energie, iar o parte este furnizată prin contracte reglementate
de ANRE.
Începând cu anul 2013, în vederea reducerii poluării, se vor realiza două mari investiŃii
şi anume: InstalaŃia de desulfurare a gazelor de ardere (IDG) şi Sistemul de Şlam Dens
(SSD).
Se preconizează să se înlocuiască sistemul vechi de evacuare, colectare şi transport, cu
un sistem de transport hidraulic în şlam dens cu autoîntărire, eliminând apa de recirculare din
depozitele de cenuşă,respectându-se Directiva Europeană 1999/31/EC privind depozitarea
deşeurilor. Această soluŃie de depozitare a deşeurilor (a zgurii şi cenuşii de termocentrală) va
preveni spulberarea de către vânt a materialului depus, pe întreaga perioadă de depozitare,
asigurând fixarea acestuia.
Scopul construirii InstalaŃiei de desulfurare a gazelor de ardere este acela de reducere a
emisiilor de oxizi de sulf în vederea respectării Directivei UE privind cerinŃele de mediu pentru
instalaŃiile mari de ardere.
◊ ConstrucŃii
Domeniul construcŃiilor, cel mai important în consolidarea infrastructurii, a resimŃit în
ultimii patru ani un declin rapid şi accentuat. O parte din societăŃile care desfăşurau activităŃi
PAG 32/76
2014-2020
în acest domeniu în municipiul Vulcan, şi-au restrâns activitatea, iar unele au fost nevoite să
suspende activitatea sau să intre în insolvenŃă. Astfel că, domeniul construcŃiilor în momentul
de faŃă este reprezentat de aproximativ 5 societăŃi comerciale, comparativ cu peste 10 cât au
existat în anii anteriori şi care execută diverse lucrări specifice, atât pe raza municipiului
Vulcan, cât şi în localităŃile învecinate, având între 5 până la 30 angajaŃi.
Începând cu acest an, una dintre societăŃile de construcŃii care îşi desfăşoară
activitatea în localitate, S.C. Energo-ConstrucŃia Paroşeni S.A., de la un număr de angajaŃi
de 50, cât avea în 2012, a ajuns la 180 i prestează lucrări în principal pentru Sucursala
Paroşeni, dar şi pentru PreparaŃia Coroeşti.
Într-o continuă dezvoltare se află şi sectoare ce sunt reprezentate de firme private în
industria prelucrării lemnului şi materiale de construcŃii.
Singura societate din localitate a cărei activitate este axată pe lucrări de proiectare:
arhitectură şi proiectare de vile, proiectare arhitecturală, servicii auxiliare în construcŃii clădiri
şi instalaŃii, inginerie în domeniul construcŃii, proiectare construcŃii civile, proiectare construcŃii
locative, este S.C. Alpin Construct S.A. care pe lângă activităŃile de bază, societatea mai
desfăşoară şi activităŃi de consultanŃă.
◊ Prelucrarea lemnului.
Prelucrarea lemnului se poate spune că reprezintă o tradiŃie a acestor locuri, iar întreaga
zonă oferă oportunităŃi în această privinŃă. Afacerile bazate pe exploatarea lemnului sunt
reduse, pe raza municipiului existând două societăŃi comerciale al cărei obiect de
activitate este prelucrarea primară a lemnului, fără a ajunge însă la un produs finit şi două
ateliere de fabricare a mobilei din prefabricate.
◊ Creşterea animalelor, prelucrarea laptelui, cărnii
Creşterea animalelor (oi, vaci) este o oportunitate a zonei, însă această îndeletnicire se
practică în mod individual în gospodăriile localnicilor. PreŃurile scăzute pe piaŃa de achiziŃie
nu le oferă un real câştig şi nu oferă posibilitatea dezvoltării acesteia.
În localitate există 3 societăŃi comerciale a căror activitate, pe lângă cea de
comercializare, este şi aceea de prelucrare a cărnii.
◊ ComerŃ şi servicii
Activitatea societăŃilor comerciale de alimentaŃie publică (restaurante, baruri, fast-food,
pizzerie) este de desfăşurată în prezent în 32 unităŃi, iar comerŃul cu amănuntul ( produse
alimentare şi nealimentare) se desfăşoară în 244 societăŃi pe raza municipiului Vulcan.
ComerŃul ambulant (pieŃe, târguri) este prestat de 22 întreprinderi familiale, individuale
sau persoane fizice autorizate.
Firme care desfăşoară activităŃi la beneficiar (lucrări construcŃii, curăŃenie, salubrizare)
sunt în număr de 7.
PAG 33/76
2014-2020
◊ Industria uşoară – confecŃii, textile, tricotaje.
Pe raza municipiului Vulcan îşi desfăşoară activitatea 4 societăŃi comerciale

(S.C.TRENDY CONF SRL Vulcan, S.C. ILEANA FASHION S.R.L., S.C VISUAL
TRADE SRL, S.C.IZI TEX SRL), având ca profil de activitate producŃia de confecŃii
textile cu un număr de 10 până la 50 angajaŃi unde forŃa de muncă este constituită în
procent de 95% din femei.
În prezent, AgenŃia de Ocupare a ForŃei de Muncă, organizează anual cursuri
de calificare, existând astfel un potenŃial uman cu pregătire în acest domeniu.
Din punct de vedere al structurii pe domenii de activitate a societăŃilor
comerciale ce funcŃionează în prezent în municipiul Vulcan:
- sectorul cu cele mai multe firme este comerŃul – 75%
- pe locul doi se situează sectorul serviciilor – 15 %
- sectorul industrial, situându-se pe ultimul loc – 10%
◊ Turismul montan şi agroturismul.

PotenŃialul turistic oferă posibilităŃi variate pentru practicarea sporturilor de iarnă ,
trasee turistice pentru drumeŃii, agrement şi odihnă. Dezvoltarea turismului în zonă a început
să ia amploare îndeosebi după 1990, pe raza municipiului existând trei zone de agrement:
Zona de agrement „Pasul Vulcan ” – oferă în peste 80 locuri de cazare şi diferite
trasee turistice montane – se află situată în partea sudică a localităŃii la aproximativ 7 km. de
localitate, accesul făcându-se de la DN66 A, pe DJ 664, drum betonat pe o porŃiune de
aproximativ 3 km. Modernizarea acestei zone turistice a demarat începând cu un obiectiv
de investiŃii important şi anume construirea unei telegondole, pe o lungime de transport de
3.087 m, cu plecare de la cota +770 m şi sosire la cota +1.310 m, capacitatea de transport a
acesteia fiind de circa 1.800 persoane/oră. Lucrările de investiŃii în cadrul subprogramului
„Schi în România” vor continua şi în anii următori prin realizarea mai multor obiective şi
anume:
- construirea a unei telegondole între cotele 1310m – 1620 m;
- amenajarea şi dotarea completă a cinci pârtii de schi, realizarea instalaŃiei de alimentare cu
energie electrică pentru necesarul instalaŃiilor propuse a se realiza;
- realizarea alimentării cu apă a instalaŃiilor de producere a zăpezii artificiale;
- amenajarea şi semnalizarea a două trasee montane: Pasul Vulcan – zona Straja şi Pasul
Vulcan – localitatea Schela din judeŃul Gorj “.
În prezent Cabana Pasul Vulcan este racordată la reŃeaua de electricitate, reŃea locală
de apă potabilă (izvor captat şi amenajat), deŃine o centrală de încălzire proprie (combustibil
solid).
În zona de agrement Pasul Vulcan sunt construite pe terenuri concesionate un număr
de 56 căsuŃe de vacanŃă, care sunt racordate la reŃeaua de electricitate, apa potabilă fiind
asigurată prin reŃeaua locală de apă (izvoare captate şi amenajate), sisteme de încălzire
PAG 34/76
2014-2020
proprii prin centrale de încălzire pe combustibil solid, căsuŃe de vacanŃă care pot fi închiriate
pe toată perioada anului, la preŃuri cuprinse între 50 – 100 lei /zi (preŃuri la nivelul anului
2012). În Pasul Vulcan, în cursul acestui an, cu scopul dezvoltării zonei şi construirii de noi
cabane, au fost concesionate un număr de 25 parcele prin licitaŃie publică, urmând a se
concesiona încă 16 parcele.
Pârtia de schi are o lungime de 400 m, fiind dotată cu o instalaŃie de transport pe
cablu pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Zona de agrement „Cabana Căprişoara” – situată într-o zonă pitorească amplasată

la aproximativ 3 km de localitate, accesul făcându-se din DN 66 A, pe drumul DJ 665.
Cabana are un regim de înălŃime P+2, cu 16 camere de locuit. La parter construcŃia mai
cuprinde 2 terase acoperite, iar lângă cabană este amenajat un teren de tenis. Cabana are
sistem de încălzire propriu (centrală pe combustibil solid). Pentru această zonă se studiază
realizarea unei instalaŃii de transport pe cablu cu telecabine între zonele turistice Căprişoara
şi Pasul Vulcan.
PAG 35/76
2014-2020
Zona de agrement „Brazi”, este amplasată faŃă de DN 66 A, la aproximativ 1 Km,

accesul făcându-se de pe acest drum pe strada Pinului şi are o capacitate de cazare de 20
de persoane. Cabana este racordată la reŃeaua de utilităŃi: electricitate, apă potabilă,
canalizare şi are în dotare un teren de sport şi un bazin de înot (ştrand).
3.2. OPORTUNITĂłI DE AFACERI
Mediul de afaceri din municipiul Vulcan, este încă fragil (afaceri puŃine ca număr şi mici
ca cifră de afaceri) dar se profilează un tot mai mare interes pentru piaŃa de consum şi în
domeniul construcŃiilor şi amenajărilor interioare.
PotenŃialul investiŃional al municipiului definit prin proiectele depuse de mediul de
afaceri privat din zonă pentru a obŃine granturi, este destul de însemnat.
Programele de creditare nu sunt accesate la scară mare datorită absenŃei unor
garanŃii la standardele solicitate de bănci, termene scurte de restituire a creditelor, dobânzi
greu de recuperat din profiturile limitate de piaŃa de desfacere.
InvestiŃiile din turism a subprogramului „Schi în România”, derulat de autoritatea locală
cu fonduri guvernamentale, în zona Pasul Vulcan, vor crea o oportunitate pentru investitori,
prin construirea de hoteluri, pensiuni, etc.
O altă oportunitate privind dezvoltarea mediului de afaceri, este proiectul de reabilitare
şi modernizare a drumului judeŃean DJ 666 – Dealu Babii – Merişor. Această investiŃie
reprezintă o alternativa pe axa Valea Jiului - łara HaŃegului, dat fiind faptul ca distanŃa se va
scurta cu circa 16 kilometri şi va facilita totodată accesarea amenajărilor turistice, în perioada
de iarna, din Straja şi Pasul Vulcan şi va stimula amenajarea de pensiuni agroturistice în
zonele Răchita, Ruseşti, Dealul Babii .
PAG 36/76
2014-2020
3.3. EDUCAłIE
La nivelul municipiului există 6 şcoli generale şi o instituŃie şcolară de nivel liceal –
Colegiul tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, în care predau un număr de 254 cadre didactice,
este structurat pe forme variate de învăŃământ:
- învăŃământ teoretic, cu clase cu profil real (matematică-informatică, engleză intensiv;
filologie) şi tehnic (instalaŃii electrice, transporturi,mecanic pentru întreŃinere şi
reparaŃii, electrotehnic, electromecanic, industria textilă) – curs de zi şi seral – 34
clase – 1.255 elevi (an şcolar 2011-2012)
- învăŃământ profesional (electric, mecanic, electromecanic, construcŃii, textile) – cu
şcoala de arte şi meserii, anii X - XI – 9 clase – 28 elevi
- învăŃământul post-liceal şi de maiştrii - 30
Sintetizând evoluŃia învăŃământului vulcănean, în anul şcolar 2011-2012, acesta se
prezintă astfel:
- cinci grădiniŃe pentru învăŃământ preşcolar – cu aproximativ 720 copii.
- 5 şcoli generale: Şcoala generală „Teodora Lucaciu” cu un total de 267, Şcoala
generală nr.3 Paroşeni şi Şcoala generală nr.4 în care învaŃă un număr de 800 elevi,
Şcoala generală nr.5, cu 705 de elevi, şi Şcoala generală nr.6, cu 725 de elevi.
- Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” cu un total de 1.255 de elevi.
- 250 cadre didactice în unităŃile de învăŃământ enumerate.
În 2011, a fost finalizat în cadrul Programului OperaŃional Regional proiectul:
„Modernizarea unităŃilor de învăŃământ Şcoala generală nr.1, Şcoala generală nr.3,
Şcoala Generală nr.4, şcoala generală nr.5, Şcoala generală nr.6 din municipiul
Vulcan”, în valoare totală de 17.372.459 lei, din care contribuŃia Primăriei municipiului
PAG 37/76
2014-2020
Vulcan va fi de 609.359 lei. Lucrările au constat în modernizarea sălilor de sport, dotarea

laboratoarelor cu materiale didactice, montarea de panouri solare, etc.
În cursul anului 2013 vor demara şi lucrările de modernizare pentru Colegiul Tehnic
„Mihai Viteazu” tot în cadrul Programului OperaŃional Regional
3.4. SĂNĂTATE
Aplicarea reformei sanitare, care a început în 1999, vizând iniŃial asistenŃa medicală
primară, a determinat reorganizarea sistemului sanitar. Au fost desfiinŃate dispensarele
urbane, atât o parte din medicii din dispensare cât şi o parte din medicii de întreprindere
devenind medici de familie, cu autonomie faŃă de spital, subordonaŃi fiind Casei JudeŃene
de Asigurări de Sănătate, cu care au încheiat contracte.
La ora actuală asistenŃa medicală profilactico-curativă a populaŃiei estimată la 24.160

de locuitori este asigurată de către 8 medici de familie iar un număr de 34 medici şi 80
asistenŃi medicali îşi desfăşoară activitatea în cele 9 cabinete de specialitate, secŃii şi
compartimente din cadrul Spitalului municipal Vulcan:
- secŃia boli infecŃioase (cu compartiment HIV/SIDA)
- secŃia pediatrie
- compartiment obstetrică ginecologie (cu neonatologie)
- compartiment medicină internă
- compartiment RMFB
- compartiment primire urgenŃe
- laboratorul de analize medicale dotat cu aparatură performantă
- laboratorul de radiologie dotat cu aparat nou şi două ecografe.
- cabinet stomatologie
În municipiul Vulcan mai există de asemenea un număr de 7 cabinete particulare
având diferite specializări (medicină internă, ginecologie, stomatologie) şi 6 farmacii.
( Datele actualizate în 15.03.2013)
PAG 38/76
2014-2020
3.5. ASISTENłĂ SOCIALĂ
Serviciul public de asistenŃă socială de la nivelul Consiliului local Vulcan, asigurat de

11 funcŃionari publici şi 22 personal contractual, identifică şi soluŃionează probleme sociale
ale persoanelor aflate în situaŃii de dificultate sau vulnerabilitate cu scopul de a preveni
marginalizarea şi excluziunea socială.
În subordinea acestui serviciu funcŃionează două centre:
- „Centrul de educaŃie şi cultură ŞANSA”, finanŃat parŃial de F.R.D.S. şi bugetul local,
unde la parter au fost amenajate două săli de cursuri, iar 50 de copii proveniŃi din
familii numeroase sau nevoiaşe sunt asistaŃi de personal de specialitate la pregătirea
temelor, suporturi de cursuri, activităŃi distractive – jocuri, concursuri, ateliere de
pictură, muzică, desen, etc. La etajul Centrului ŞANSA sunt amenajate: bibliotecă şi
sala simpozioane, conferinŃe, sală de dansuri şi cursuri de muzică, unde se
desfăşoară diferite activităŃi culturale, artistice de profil.
- Centrul „Adăpostul Cald”, în care se asigură asistenŃă atât persoanelor cu handicap,
cât şi persoanelor care se află în situaŃii critice: copii maltrataŃi, femei victime ale
violenŃei în familie etc.
FundaŃia „Raza SperanŃei”, organizaŃie non-guvernamentală, acreditată în domeniul
social, oferă cazare şi masă pentru persoanele aflate în situaŃii de dificultate.
FundaŃia are în perspectivă amenajarea a 28 de camere în care să poată fi adăpostiŃi
un număr de minim 56 de persoane.
Complexul social Vulcan, a cărui activitate se desfăşoară din anul 2003, printr-o
finanŃare din fonduri PHARE, derulează activităŃi de protecŃia copilului şi se află în
subordinea DirecŃiei Generale de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia copilului Deva. Numărul de
copii ocrotiŃi în această instituŃie este de aproximativ 25, şi sunt sub îngrijirea şi
supravegherea a 6 educatori, a unui psiholog şi a unui asistent social.
3.6. CULTURĂ
Cultura din Vulcan poartă amprenta condiŃiilor speciale şi aparte ale acestei zone. În
devenirea sa este cultura rezultată din interacŃiunea datinilor şi tradiŃiilor şi obiceiurilor
populaŃiei eterogene care a lucrat şi continuă să lucreze aici. Începând cu mijlocul sec. al
XIX-lea, odată cu începerea mineritului carbonifer, pe aceste meleaguri au trăit la un loc
românii localnici – momârlanii, românii veniŃi din alte zone ale Ńării, unguri, nemŃi, polonezi,
cehi, italieni, austrieci, etc. În anii socialismului s-a produs o regresie – o estompare – a
manifestărilor culturale specifice, a obiceiurilor şi tradiŃiilor.
În prezent se încearcă redescoperirea şi punerea în valoare a culturii, indiferent de forma
sa: muzică, pictură, literatură, fotografie, etc.
Una din personalităŃile marcante ale acestor locuri a fost soprana de valoare
internaŃională Teodora Lucaciu (1926 – 1986 ), a cărei voce a răsunat pe scena marilor
Opere din lume. Ca omagiu adus acestei artiste, Şcoala generală nr. 1 din Vulcan îi poartă
numele.
De-a lungul anilor, formaŃiile (grupuri vocal-instrumentale) înfiinŃate cum ar fi de amintit
Grupul „Color”, Grupul „Stacatto”, Grupul „Astral”, au adus numeroase premii, prin
participarea la diverse festivaluri naŃionale, cum ar fi: „Cântarea României”, Sărbătoarea
Tineretului de la Costeşti, festivalul Tineretului de la Drobeta Turnu Severin.
PAG 39/76
2014-2020
Grupurile folclorice „DoruleŃ”, respectiv „Flori de munte”, prin participarea şi obŃinerea

a numeroase premii la diferite festivaluri din Ńară şi străinătate, demonstrează că ştiu să
păstreze vie tradiŃia folclorică a acestei zone.
◊ INSTITUłII PUBLICE, BĂNCI. SERVICII PUBLICE LOCALE.

În municipiul Vulcan funcŃionează următoarele instituŃii publice descentralizate :
- AgenŃia de Ocupare şi Formare Profesională – punct de lucru Vulcan
Bănci:
- Banca Comercială Română – Filiala Vulcan
- CEC – AgenŃia Vulcan
- Banca Română de Dezvoltare – Grupe Societe Generale – Filiala Vulcan
- Banca Transilvania – Filiala Vulcan
Servicii publice locale :
- S.C. PREGOTERM S.A. Vulcan (subordonată Consiliului local Vulcan) – servicii de
salubrizare şi activităŃi conexe precum şi servicii de furnizare agent termic, apă caldă,
activităŃi conexe.
Servicii de asigurări :
- ASIROM
- ASTRA
- INTERAMERICAN
- ARDAF
MASS MEDIA :
- S.C. UPC ROMANIA S.A. – Punct de lucru Vulcan – Televiziune locală prin cablu
- PublicaŃii locale : 2
- ReŃele de calculatoare şi internet : S.C. Internet Data Cablu SRL Vulcan, SC Impatt
SRL Vulcan. S.C. RDS & RCS.
Alte activităŃi economice şi servicii:
- ProducŃie pâine (S.C.ENSIB Impex SRL, S.C.AMIRA Dinamic SRL, S.C.ALY MONIK
TUG SRL) cu angajaŃi de până la 50 persoane
- Prelucrarea cărnii (S.C.EDY URSU COMIMPEX SRL – Punct de lucru Vulcan, S.C.
GTS COMPANY Aninoasa/ punct de lucru Vulcan)
- Tâmplărie, dulgherie – 5 societăŃi
- Bijutier – 2
- Prestări servicii - cosmetică, frizerie – 17 P.F.A-uri
- ÎntreŃinere şi reparaŃii autovehicule – 3
- Spălătorii auto – 3
- Prestări servicii - reparaŃii uz casnic – 2
- Prelucrarea pietrei – 1
- Şcoli auto – 2
- UnităŃi cazare turistică – 2
PAG 40/76
2014-2020
CAPITOLUL IV
ADMINISTRAłIA PUBLICĂ LOCALĂ
Aşa cum se poate observa din tabelul de mai jos, în cadrul aparatului propriu al
Primarului municipiului Vulcan, există un număr de 123 posturi ocupate, dintre care 10
persoane deŃin diferite funcŃii publice de conducere:
FuncŃia / Număr posturi Ocupate Vacante Total

Nr. total de demnitari 2 0 2
Nr. total de înalŃi funcŃionari publici 0 0 0
Nr. total de funcŃii publice de
10 1 11
conducere
Nr. total de funcŃii publice de
64 33 97
execuŃie
Nr. total de funcŃii contractuale de
1 0 1
conducere**
Nr. total de funcŃii contractuale de
46 32 78
execuŃie
Nr. total de posturi din cadrul
123 66 189
instituŃiei/autorităŃii publice
Nr total de posturi potrivit art. III alin.
(2) din O.U.G. Nr. 63/2010 pentru
modificarea şi completarea Legii nr.
273/2006 privind finanŃele publice
602,15 92 694,15
locale, precum şi pentru stabilirea
unor măsuri financiare, cu
modificările şi completările ulterioare
***
** se vor avea în vedere toate formele legale de angajare
*** se aplică pentru administrația publică locală
Veniturile care intră în bugetul local al Consiliului Local al municipiului Vulcan sunt constituite
din :
- impozite şi taxe de la persoane fizice şi juridice;
- sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale de la
Consiliul JudeŃean Hunedoara.
PAG 41/76
2014-2020
ORGANIGRAMA APARATULUI DE SPECIALITATE AL PRIMARULUI MUNICIPIULUI VULCAN
PAG 42/76
2014-2020
4.1. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE
ImportanŃa
Care sunt
lui pentru
Care sunt Ce se va întâmpla În ce mod ne aşteptările
Ce facem pentru a succesul
aşteptările dacă aşteptările influenŃează noastre faŃă
Factorul de decizie îndeplinii aşteptările proiectului
factorului de acestuia nu sunt factorul de de factorul de
factorului de decizie puŃin – 1
decizie îndeplinite decizie decizie
important – 2
analizat
f. import. - 3
A. P. L. - Actualizare plan - Respectarea întocmai - Nu va participa din - In mod - TransparenŃă 3
de dezvoltare a strategiei elaborate, punct de vedere esenŃial. Fără - SusŃinere
strategică oferirea de informaŃii financiar contribuŃia materială /
- Promovare periodice despre financiară / financiară
imagine instituŃie stadiul acŃiunii materială a - Cooperare
- Dezvoltarea - Implicare activă acestuia nu se
durabilă a pot îndeplini
localităŃii obiectivele
AGENłI ECONOMICI - Promovare - Informări despre - Nu va participa din - ContribuŃia - Cooperare 2
imagine firmă proiecte, programe de punct de vedere financiară a
- Accesarea de finanŃare financiar acestora
fonduri, finanŃări, - Cooperare în - Nu se va implica ; va influenŃează
dezvoltare şi realizarea proiectelor pune în pericol amploarea
prosperitate - Publicitate realizarea unuia / mai acŃiunilor
multor proiecte
ORGANIZAłII NON - Promovarea - Armonizare interese - Neimplicare în - Indirect - O buna 1
GUVERNAMENTALE obiectivelor ONG / comunitate accesarea unor finanŃări colaborare
(ONG) acestora specifice
- Riscul nerealizării
impactului dorit asupra
unor grupuri Ńintă
specifice
PAG 43/76
2014-2020
BISERICA - O buna - CompetenŃă prin - Nu ne va ajuta in - La nivelul - O buna 2

convieŃuire a activităŃile desfăşurate dezvoltarea spiritului mentalităŃi implicare in
oamenilor - Implicare activă. civic al cetăŃeanului grupului Ńintă viaŃa
comunităŃii
INSTITUłII DE - Promovare şi - Ne facem datoria si - Daca nu reuşim sa - In mod - Implicare 3
ÎNVĂłĂMÂNT educare tineri in ne motivam strategia cooptam de partea esenŃial. activa in
spiritul pe înŃelesul lor, putem noastră acest factor de - Implicarea dezvoltarea
competiŃiei si al vorbi de o traducere a decizie atunci e foarte acestui factor imaginii
implicării in viata evenimentelor , dar mai greu sa reuşim o conduce la municipiului
societăŃii civile ales a implicaŃiilor pe transform are durabila si reuşită -
care acestea le au definitiva. Conştientizare /
asupra vieŃii tinerilor implicarea
directă a
tinerilor –
beneficiari
direcŃi ai
dezvoltării
durabile
MASS - MEDIA - Sa se realizeze - Ne îndeplinim - Riscul unei imagini - In mod - O colaborare 3

o campanie strategia mediatizând deformate a procesului esenŃial fructuoasă
transparenta, fiecare acŃiune pe care de dezvoltare durabilă deoarece el
ampla si realista, o desfăşuram, facem - Neimplicare activă a este cel care
pe termen lung publice planurile grupurilor Ńintă, datorată influenŃează in
cu rezultate strategice si suntem lipsei comunicării modul cel mai
cuantificabile foarte deschişi la toate sigur si amplu
întrebările pe care grupul Ńintă.
mass media ni le
adresează (vox populi)
CONSILIUL - Dezvoltarea - Ne implicăm, - Întârzieri în realizarea - Direct - Acordare de 3
JUDEłEAN durabilă a zonei informăm şi ne unor proiecte avize, aprobări
HUNEDOARA consultăm cu acest - Implicare
PAG 44/76
2014-2020
factor de decizie financiară

- Reducerea costurile
proprii pentru anumite
proiecte
FURNIZORI DE - Reducerea - Implicare activă - Calitate slabă a - Interese - Punere la 2
UTILITĂłI costurilor proprii serviciilor comune şi dispoziŃie de
complementare informaŃii
specifice
-
Sustenabilitate
a proiectelor
- Sprijin în
obŃinere de
avize / acorduri
ASOCIAłIILE DE - ÎmbunătăŃirea - Comunicare / - Dezinteres datorat - Direct, esenŃial - Schimbare în 2
PROPRIETARI condiŃiilor de trai colaborare / implicare creşterea gradului de bine a
nemulŃumire a mentalităŃii prin
membrilor AsociaŃiilor participare
de Proprietari activă
AGENłIA - Ocuparea forŃei - Informare / consultare - Îngreunarea - Indirect - TransparenŃă 2
JUDEłEANĂ DE de muncă / participare procesului de ocupare a - Furnizare de
OCUPARE A FORłEI forŃei de muncă informaŃii
DE MUNCĂ disponibile
DIRECłIA DE - Extinderea - Promovare proiecte - Neimplicare - Direct - Sprijin / 2
MUNCĂ, serviciilor sociale de interes social cooperare
SOLIDARITATE
SOCIALĂ ŞI A
FAMILIEI
PAG 45/76
2014-2020
4.2. ANALIZA SWOT

ANALIZA PE DOMENII A COMUNITĂłII VULCAN
DEZVOLTARE TURISTICĂ PASUL VÂLCAN
Puncte Tari OportunităŃi
- zona favorabilă pentru sporturile de iarna - forŃa de munca calificată

- există teren favorabil - exista surse de finanŃare
- posibilităŃi de racordare la gaz metan - facilitaŃi locale
- PUZ aprobat
- peisaj deosebit
- există proiecte tehnice întocmite
Puncte Slabe AmeninŃări
- drum de acces neamenajat în totalitate - lipsa partenerilor

- concurenŃa
AŞEZARE GEOGRAFICĂ
- peisajul natural - accesare programe finanŃare

- clima ponderată - punere in valoare a zonei turistice (Pasul
- aşezarea geografica în interiorul Văii Vulcan)
Jiului
- reŃea hidrografica relativ bogată
- flora si fauna
- terenuri insuficiente ptr. Investitori - depozitele de zgură şi steril

- relief in majoritate montan – deluros - defrişările
- nu exista rampa ecologica - neplantarea
- lipsa lucrărilor de regularizare a apelor
PAG 46/76
2014-2020
POPULAłIE ŞI NEVOI SOCIALE

- existenta surselor de finanŃare
- forŃă de muncă tânără, ieftină şi orientate - disponibilitatea populaŃiei
spre recalificare profesională. - plasarea zonei ca prioritate in strategiile
- existenta instituŃiilor de învăŃământ si naŃionale de dezvoltare
sănătate - existenta posibilităŃilor de reconversie
- cadre didactice pregătite profesională
- rezultate bune la învăŃătura - păstrarea forŃei de munca şi atragerea
tinerilor de a rămâne in Vulcan.
- întărirea sectorului ONG în domeniul
social
-

- Şomajul ridicat
- Nr. mare de persoane asistate social - Migrarea populaŃiei tinere
- Lipsa posibilităŃilor de petrecere a - Reducerea activităŃii miniere
timpului liber - Lipsa surse finanŃare
- Lipsa locuinŃelor - Abandon şcolar
- InfracŃionalitate ridicata - Reflexivitatea sistemului de învăŃământ
- Servicii de sănătate insuficiente
- Calitatea serviciilor sanitare
ECONOMIE – TURISM

- existena a 4 unităŃi economice
(3 modernizate)
- potenŃial turistic (natural, existenta P.U.Z., - finanŃare + programe B.M. specifice zonei
+ PUG.) miniere
- zonă cu potenŃial agro – turistic (Dealu - investitori in turism
Babii) - industrie prelucrare lemn
- disponibilitatea administraŃiei pentru - posibilitate achiziŃie si prelucrare plante +
sprijinirea investitorilor fructe de pădure
- forŃa de muncă calificată în industrie i - atragerea de noi investitori pentru
turism dezvoltarea zonelor turistice
- vegetaŃie forestiera + plante = produse
naturale

- Lipsa terenuri ptr. potenŃiali investitori
- Izolare din punct de vedere al accesului
- Lipsa utilităŃi zona turistica - Reducerea industriei miniere
- InfracŃionalitate ridicata - Plecarea tinerilor
- Imagine defavorabila a zonei datorita - Concurenta cu celelalte staŃiuni montane
mineriadelor - Rezistenta la schimbare
- Nu s-au materializat disp. Adm. Locale
- Resurse financiare si de informare
limitate
PAG 47/76
2014-2020
INFRASTRUCTURĂ
Puncte Tari
OportunităŃi
- drum naŃional care străbate localitatea
- existenta utilităŃilor (gaz, energie termica,
energie electrica, telefonie, apa, canal) - existenta unor surse de finanŃare
- acces la calea ferată - reabilitarea locuinŃelor existente şi
- forŃa de muncă disponibilă şi calificată eficientizarea energiei termice.
- există clădiri disponibile - existenŃa cadrului legal pentru a
- există compartiment specializat îin implementa proiecte împreună cu
atragerea surselor de finanŃare localităŃile din Valea Jiului i cele din
- exista societăŃi specializate pentru fiecare jude (AsociaŃii de Dezvoltare
utilitate Intercomunitare)
Puncte Slabe
AmeninŃări
- resurse financiare (buget local)
insuficiente
- imobilele disponibile nereabilitate - Restructurarea in continuare a mineritului
- slaba implicare a comunităŃii - Existenă riscuri naturale
- Lipsa sprijinului financiar judeŃean
- iresponsabilitatea unor cetăŃeni care
distrug si sustrag elemente de
infrastructura
- inexistenta parteneriatelor in comunitate
- sistem de canalizare nefuncŃional
- debranşarea locuitorilor de la energia
termică a localităii
- alei degradate
PAG 48/76
2014-2020
MEDIU

- sistem de colectare selectivă deşeuri existent
- acces sporit la programele de finanŃare
- existenŃa unui punct de măsurare a calităŃii privind protecŃia mediul înconjurător
aerului
- aplicarea principiului poluatorul plăteşte
- surse de poluare nesemnificative - posibilitatea dezvoltării turismului montan şi
- fond forestier extins agroturismului
- zonă turistică cu potenŃial de dezvoltare - întărirea activităŃii sectorului ONG, în
- potenŃial eolian ce poate fi valorificat domeniul protecŃiei mediului
Puncte slabe AmeninŃări

- indiferenŃa populaŃiei privind colectarea - neutilizarea fondurilor existente
selectivă - exploatarea forestieră necontrolată
- educaŃie ecologică insuficientă
- grad scăzut de implementare a legislaŃiei de
mediu
- insuficienŃa spaŃiilor verzi
PAG 49/76
2014-2020
4.3. SEMINARUL PLANIFICĂRII STRATEGICE

Obiectiv general : Elaborarea participativă a planului de dezvoltare socio-economica a municipiului Vulcan in perioada 2014 - 2020
SEMINARUL VIZIUNILOR
Obiectivul seminarului : Identificarea realizărilor comunităŃii municipiului Vulcan peste 5 ani
SERVICII
SISTEM MEDICAL
SISTEM CONSTRUCT DRUMURI SI FATADE ZONA
TRADITII ZONE DE ALTERNATIVE MEDIU APA- E ŞI
TERMIC II PUBLICE ALEI ACOPERISUR TURISTICA
PROMOVAT AGREMENT ECONOMICE ÎNCONJURĂ CANAL SOCIALE
REABILITA DE INTERES MODERNIZAT I BLOCURI AMENAJA
E REALIZATE DEZVOLTATE TOR REABILITA
T LOCAL E FINALIZATE TA
T REALIZA
TE
Blocuri
Nedeie
ReŃele Şcoala 24 Minifabrică pt StaŃie InstalaŃie reabilitate Infrastruct
vulcăneană- Locuri joacă Alei stradale Centru de
termice in clase-cartier prelucrarea reciclare apa-canal (faŃade, ura proiect
nedeie în Vulcan şi pietonale reconversi
scoli Brazi, lemnului deşeuri Colonii acoperiş) turistic
europeană realizate reabilitate e realizat
finalizate funcŃională înfiinŃată realizată funcŃională centrul vechi realizat
activă
finalizate
ReŃele Infrastruct
termice şi Fabrică de Drum Serviciu Imaginea ura
Muzeul Parc zona Sistem
puncte Reabilitarea confecŃii modernizat WC public situaŃii de municipiului (utilităŃi)
mineritului școlii nr. 6- eolian
termice liceului metalice Dealul Babii- (PIF) urgenŃă schimbata Pasul
înfiinŃat înfiinŃat realizat
moderniza înfiinŃată Merişor funcŃional (faŃade) Vulcan,
te reabilitata
Reabilitare
Bazin de
termică a Liceul Fabrică de Camere de Finalizare
înot (lângă Cămin de FaŃade
blocurilor Vulcan in material Pârâuri supravegher program
stadion bătrâni acoperişuri
de colaborare plastic regularizate e stradală „Schi in
Vulcan) construit finalizate
locuinŃe europeana înfiinŃat montate Romania”
realizat
finalizate
Modernizare
StaŃie
reŃele
desulfurare
stradale şi
construită
alei
PAG 50/76
2014-2020
SEMINARUL PLANIFICARII STRATEGICE

Obiectiv general : Elaborarea participativa a planului de dezvoltare socio-economică a municipiului Vulcan în perioada 2014 - 2020
SEMINARUL CONTRADICłIILOR
Obiectiv general : Identificarea obstacolelor care pot împiedica realizarea viziunilor comunităŃii Vulcan până în anul 2020
IMPLICARE MĂSURI SURSE SISTEM

PARTENERIATE STRATEGIE
MANAGEMENT RETICENłĂ INSUFICIENTĂ A PLAN NEIDENTIFI FINANCIARE SANITAR ŞI DE
SISTEM TERMIC NEDEZVOLTATE DURABILĂ DE ABANDON
DEFECTUOS AL LA CETĂłENILOR ÎN URBANISTIC CATE PENTRU INSUFICIENTE MEDIU
NERENTABIL LA NIVEL DEZVOLTARE ŞCOLAR
IMAGINII SCHIMBARE DEZVOLTAREA NEREVIZUIT ATRAGERE DE LA NIVEL NEFUNCłIONA
COMUNITAR INCOMPLETĂ
LOCALĂ INVESTITORI LOCAL L
Surse
SpaŃii pentru Reducerea Strategia
Promovarea InconştienŃa Strategie financiare
ReticenŃa PriorităŃile nu producŃie numărului de administraŃiei de Sistem sanitar
insuficientă a factorilor de durabilă de neidentificate Abandon
tinerilor faŃă sunt identificate necorelate cu beneficiari ai atragere a şi de mediu
localităŃii (APL, decizie implicaŃi în dezvoltare pentru şcolar
de tradiŃii participativ solicitările sistemului investitorilor nefuncŃional
comunitate) proiecte europene incompletă proiectele
investitorilor termic precară
comunităŃii
Colaborarea Surse
Parteneri Dezinteresul
Mentalitatea Nerentabilitatea insuficientă între financiare
interesaŃi în comunităŃii faŃă FacilităŃi locale Slaba implicare
greşită a investiŃiilor în factorii de decizie insuficiente la
proiect de aspectul nestabilite a ONG-urilor
cetăŃenilor sistemul termic în dezvoltarea nivelul
neidentificaŃi oraşului
comunităŃii comunităŃii
Opunerea
Imaginea InconsecvenŃa Surse
cetăŃenilor CapacităŃi
nefavorabilă a persoanelor financiare
exproprierii insuficiente în
investitorilor implicate în insuficiente
terenuri ptr atragerea de
despre Valea realizarea pentru
realizarea DN investitori străini
Jiului proiectelor reabilitare liceu
666
Strategie de
susŃinere a
Spectacolului
Nedeia
Vulcăneană
nedezvoltată
PAG 51/76
2014-2020
4.4 DIRECłIILE STRATEGICE
1. DirecŃia strategică: DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA

INFRASTRUCTURII
Modernizare drumuri, alei şi Modernizarea zonei turistice

trotuare din municipiul Vulcan „Pasul Vâlcan”
Continuare lucrări
Continuare lucrări
Modernizare sistem Modernizare sistem

infrastructura drum Vulcan – infrastructura drum Dealu –
Pasul Vulcan (DJ 664) Babii – Merişor (DJ 666)
Continuare lucrări Continuare lucrări
Realizare şi modernizare Realizare alimentare cu apă,

sistem de canalizare: zona canalizare pluvială şi menajeră
Traian, zona Centru, zona în Coloniile din municipiul
Coroeşti, zona Crividia, zona Vulcan
Dealu Babii
Întocmire Studiu de fezabilitate,

Proiect Continuare lucrări
Continuare lucrări
Reabilitarea, extinderea şi
ReparaŃii capitale cu îmbrăcăminte
modernizarea sistemului de
de pietriş stabilizat la drumuri şi
apă şi apă uzată în
străzi din municipiul Vulcan
Regiunea Valea Jiului
Întocmire Studiu de fezabilitate, Întocmire Studiu de fezabilitate,
Proiect Proiect
Contractare lucrare Contractare lucrare
Modernizare şi eficientizare
sistem de iluminat public
PAG 52/76
2014-2020
Întocmire Studiu de fezabilitate,

Proiect
Contractare lucrare
2 . D i r e c Ń i a s t r a t e g i c ă : C R E AR E A UN UI C AD R U
F AV O R AB I L I NV E S TI T O RI LO R
Stabilirea de facilităŃi pentru investitori
Stabilirea de facilităŃi pentru investitori prin AdministraŃia Publică Locală

Acordarea prin hotărâre a Consiliului local a tuturor facilităŃilor legale pentru
investitori
Promovarea facilităŃilor acordate pentru investitori
3 . D i r e c Ń i a s t r a t e g i c ă : E L AB O RAR E A Ş I
I M P LE M E N T AR E A S T R AT E G I E I DE
P RO M O V AR E A M UNI CI P I UL UI V U L C AN
Promovarea imaginii municipiului Vulcan
ÎnfiinŃarea unui Centru de Informare Turistică

Promovarea imaginii municipiului prin mass – media locală si naŃională
Elaborarea unei strategii pentru promovarea imaginii localităŃii (pliante, broşuri,
presa, TV)
Realizarea unui catalog de promovare a localităŃii
Promovarea pe web a strategiei de dezvoltare
Angajarea unei firme specializate in publicitate
PAG 53/76
2014-2020
4. DirecŃia strategică: IMPLICAREA CETĂłENILOR ÎN

VIAłA COMUNITĂłII
Informarea si consultarea
Promovarea voluntariatului
cetăŃenilor
ÎnfiinŃarea unui comitet de iniŃiativa Implicarea largă a comunităŃii pentru

Promovarea voluntariatului in rândul susŃinerea proiectelor mari
cetăŃenilor Analizarea direcŃiilor de acŃiune
locală cu cetăŃenii
Consultarea si informarea cetăŃenilor
asupra problemelor comunităŃii
Organizarea de seminarii pentru
informarea cetăŃenilor
5. DirecŃia strategică: ÎNTĂRIREA MECANISMULUI DE

ATRAGERE DE FONDURI
Întărirea biroului de finanŃare

Atragerea de finanŃări
proiecte - dezvoltare locală
Accesarea de fonduri externe prin Crearea unui O.N.G.

intermediul biroului specializat din reprezentativ pentru atragerea
cadrul aparatului propriu unor fonduri extrabugetare
Formarea de experŃi (A.P.L.) pentru ObŃinerea prin O.N.G. , in

atragerea / implementarea proiectelor parteneriat cu A.P.L. de finanŃări
Stabilirea de parteneriate
funcŃionale la nivel de comunitate
Accesarea de programe pentru

grupurile vulnerabile
PAG 54/76
2014-2020
Realizarea de parteneriate public-

privat
Accesarea/realizarea unor proiecte de

investiŃii sau de dezvoltare a serviciilor
publice.
6. DirecŃia Strategică: MODERNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE
Modernizarea sistemului de Modernizarea sistemului de

încălzire management integrat al deşeurilor
Implementarea studiilor de
fezabilitate pentru modernizarea Implementarea sistemului de
reŃelelor termice management integrat al deşeurilor
Contorizarea si înlocuirea reŃelei Conştientizarea populaŃiei

termice
Rentabilizarea sistemului termic prin

contorizare si reabilitare conducte
Servicii publice on-line pentru Refacere faŃade blocuri şi

cetăŃeni acoperişuri în municipiul Vulcan
Realizarea unui sistem informatic Întocmire Studiu de fezabilitate,

integrat şi managementul Proiect
documentelor în Primăria Contractare lucrare
municipiului Vulcan
Modernizarea Colegiului Tehnic Dispensar (cu farmacie) construit

Mihai Viteazu pentru persoane asistate social
Contractare lucrări Întocmire Studiu de fezabilitate,

Proiect
Contractare lucrare
PAG 55/76
2014-2020
Creşă – grădiniŃă construită Casă de cultură construită –

pentru copii proveniŃi din familii muzeu al tradiŃiilor locale
cu venituri reduse

Proiect Proiect
Contractare lucrare Contractare lucrare
Amplasarea de mobilier Refacere faŃade şcoli şi grădiniŃe

urban în municipiul Vulcan
Proiect Proiect
Contractare lucrare Contractare Lucrare
RefuncŃionalizare imobile str. Amplasare camere de

Căprioarei, nr. 3 în locuinŃe supraveghere stradală
sociale
Reactualizare Documentaii Întocmire Studiu de fezabilitate,

Tehnice Proiect tehnic
Contractare Lucrare Contractare Lucrare
Amenajare terenuri /locuri de Reabilitarea termică a blocurilor

joacă pentru copii în municipiul de locuinŃe
Vulcan
Organizare procedură achiziŃie Întocmire proiecte tehnice
Contractarea de lucrări Contractare lucrări
7. DirecŃia strategica: REALIZAREA DE ÎNFRĂłIRI CU ALTE

COMUNITĂłI
Realizarea de înfrăŃiri cu alte comunităŃi
Realizarea de înfrăŃiri cu comunităŃi din Ńară şi/sau din U.E.
PAG 56/76
2014-2020
8. DirecŃia strategica: ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC
Reactualizarea planului urbanistic
Revizuire / actualizare Plan Urbanistic General

Crearea unei baze de date cu toate terenurile / clădirile care pot fi puse la
dispoziŃia investitorilor
Revizuirea periodica a planului urbanistic
9. DirecŃia strategica: ÎMBUNĂTĂłIREA INFRASTURCTURII DE

SĂNĂTATE ŞI ASISTENłĂ SOCIALĂ
Dezvoltarea şi modernizarea
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de asistenŃă socială
infrastructurii de sănătate
Lucrări de modernizare a Spitalului Dezvoltarea unui serviciu de asistenŃă

municipal Vulcan la domiciliu pentru persoane vârstnice
Dotarea cu echipamente medicale Dezvoltarea infrastructurii necesare
Modernizarea utilităŃilor (spatii de cazare si masa)
Reabilitare / Construire clădiri şi
dotarea acestora pentru înfiinŃarea
unui azil de bătrâni, centru de zi
pentru tineri, centru destinat
persoanelor dezvantajate, etc.
PAG 57/76
2014-2020
1 0 . Di r e c Ń i a s t r a t e gi c a : M E DI U
Î NC O N J UR ĂT O R
Realizare instalaŃii pentru Stabilirea unor reguli şi masuri

producerea energiei curate privind mediul şi igiena
Construire dispozitiv de reducere a Stabilirea unor reguli si masuri

sulfului, a oxizilor de azot (staŃie privind mediul si igiena si urmărirea
desulfurare) respectării lor
Închiderea depozitului Implicarea copiilor în viaŃa
municipal comunităŃii
Demersuri pentru închiderea
depozitului de deşeuri din municipiul
Vulcan până în 2016
1 1 . Di r e c Ń i a s t r a t e gi c a : CU L TI V AR E A S P I RI TU L UI
CIVIC
Ridicarea gradului de educaŃie civică
Ridicarea gradului de educaŃie civica prin şcoală, biserici, aplicare masuri

coercitive
Implicarea copiilor în viaŃa comunităŃii
12. DirecŃia strategica: ÎMBUNĂTĂłIREA SITUAłIEI ROMILOR
ÎmbunătăŃirea situaŃiei romilor
ÎmbunătăŃirea accesului romilor la serviciile medicale

Promovarea meseriilor tradiŃionale rome
Reducerea abandonului şcolar
Participarea la programe şi proiecte adresate romilor
PAG 58/76
2014-2020
CAPITOLUL V
MODALITĂłI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI – PLANUL DE ACłIUNE
În cadrul acestei activităŃi s-a elaborat un plan de acŃiune pentru realizarea obiectivelor şi dispoziŃii de
implementare a planului, crearea unui cadru în care acest plan se poate realiza. Sunt sugerate activităŃi care
ar trebui întreprinse pe termen scurt, mediu şi lung pentru a se asigura implementarea cu succes a
strategiei, prin realizarea proiectelor prioritare stabilite, menŃionând instituŃiile responsabile şi resursele
alocate. Estimarea financiară s-a făcut pentru proiectele prioritare.
PAG 59/76
2014-2020
PL ANUL DE AC łIUNE PENTRU ANUL 2014

DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII
Responsabili: Consiliul judeșean, Consiliul local Vulcan
Paşii întreprinşi pentru realizarea activităŃii:
LEI
Denumirea activităŃii / Sursele financiare

Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul Cost pe an 2014
I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014 Externe
Paşii întreprinşi pentru Locale Buget stat
realizarea activităŃii
MODERNIZAREA ZONEI
TURISTICE PASUL VULCAN
ExecuŃie lucrări
5.400.000 4.000.000 5.000.000 5.000.000 19.400.000 400.000 19.000.000
Responsabil: Consiliul local
MODERNIZARE DRUMURI,
ALEI ŞI TROTUARE ÎN
MUNICIPIUL VULCAN
ExecuŃie lucrări
- 220.000 1.150.000 361.200 1.929.701 198.501 1.731.200

Denumirea activităŃii / I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014 Sursele financiare
PAG 60/76
2014-2020
Buget
Paşii întreprinşi pentru Locale Externe stat
REALIZARE ALIMENTARE
CU APĂ, CANALIZARE
PLUVIALĂ ŞI MENAJERĂ
ÎN COLONIILE DIN
MUNICIPIUL VULCAN
ExecuŃie lucrări - 100.000 100.000 50.000 250.000 250.000 1.250.000

Denumirea activităŃii /
Paşii întreprinşi pentru
MODERNIZARE COLEGIU
TEHNIC MIHAI VITEAZU
- Implementare proiect liceu 600.000 100.000 500.000
Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul Cost pe an 2014 Sursele financiare

Denumirea activităŃii / I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014

realizarea activităŃii Bugetul
Locale Externe
de stat
REABILITAREA TERMICĂ Responsabil: Consiliul local, AsociaŃiile de proprietari

BLOCURI DE LOCUINłE
PAG 61/76
2014-2020
ExecuŃie lucrări 650.000 683.000 1.333.000 500.000 833.000

PAGINA DE WEB A
PRIMĂRIEI VULCAN
ACTUALIZATĂ, INFORMAłII
PRIVIND BUNURILE
IMOBILE CE VOR FI ▀ ▀
- - -
ATRIBUITE/OFERITE ŞI săptămânal săptămânal
FACILITĂłI ACORDATE
INVESTITORILOR
PUBLICATE
ACHIZIłIA DE SERVICII
PENTRU TIPĂRIREA DE
500 buc. 500 buc. 2.000 2.000 -
BROURI TIP PLIANTE
PUBLICITARE
ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE PROMOVARE A MUNICIPIULUI


I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014
Paşii întreprinşi pentru Locale Externe Bugetul
realizarea activităŃii de stat
PAG 62/76
2014-2020
EDITAREA DE PLIANTE ŞI
CD - URI DE PREZENTARE A
MUNICIPIULUI VULCAN
REALIZAREA UNEI BAZE DE
Editarea a
DATE. ACHIZIłIA DE Adunare
500 de
SERVICII PENTRU informaŃii,
pliante şi - - 50 000 10 000 40.000
REALIZAREA A 500 BUC. prelucrare
CD – uri
PLIANTE ŞI CD-URI terminată
terminată
ELABORAREA UNUI GHID
TURISTIC EN - RO CARE SĂ
FIE DISTRIBUIT GRATUIT
ADUNARE INFORMAłII, Adunare Prelucrare

PRELUCRARE SI EDITARE informaŃii informaŃii 16 500 1 000 2 000
terminată terminată

Paşii întreprinşi pentru I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014
realizarea activităŃii Locale Externe Buget de
stat
PUBLICAREA DE ARTICOLE
Responsabil: Consiliul local, mass-media locală
DESPRE VULCAN ÎN MASS-
MEDIA DE SPECIALITATE
PAG 63/76
2014-2020
ADUNARE INFORMAłII,
PRELUCRARE ŞI Contracte
Adunare Adunare Adunare
PUBLICARE. CONTRACTE cu
informaŃii, informaŃii, informaŃii,
CU PUBLICAłII PENTRU publicaŃii
prelucrare şi prelucrare şi prelucrare şi 1400 1400
PUBLICAREA pentru
publicare publicare publicare
TRIMESTRIALA, GĂSIRE publicare
terminate terminate terminate
PUBLICAłII OFICIALE IN trimestrială
CARE SE POATE PUBLICA
GRATUIT
NEDEIE VULCĂNEANĂ –
NEDEIE EUROPEANĂ
ORGANIZAREA NEDEII
VULCANENE, INVITAREA 250 000
- 250 000 - -
UNOR PERSONALITĂłI DIN
TARĂ
IMPLICAREA CETĂłENILOR ÎN VIAłA COMUNITĂłII

Responsabili: Consiliul local, AsociaŃii de proprietari, ONG-uri, Grupuri de lucru
Denumirea activităŃii / Cost pe an Sursele financiare

Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul
2014
I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014
Paşii întreprinşi pentru Bugetul
Locale, Externe
PAG 64/76
2014-2020
EDUCAłIE CIVICĂ PENTRU

UN MEDIU CURAT ŞI
SĂNĂTOS
COMITET DE INIłIATIVĂ
FORMAT(REPREZENTANłI
X
ŞCOALĂ, REPREZENTANłI 2000 2000
BISERICĂ, REPREZENTANłI
CETĂłENI, ŞI ALTE ONG-
URI)
SEMINARII ORGANIZATE (3
SEMINARII/ AN X X X 1000 1000
MATERIALE SPECIFICE
(AGENDE, PIXURI, X 30000 10000 20000
TRICOURI) TIPĂRITE
MATERIALE DISTRIBUITE
X X X - -

Cost pe an
Paşii întreprinşi pentru 2014
I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014 Bugetul
realizarea activităŃii Locale Externe
de stat
Resposabili: InstituŃii
şcolare, ONG-uri
ACłIUNI DE ECOLOGIZARE
ŞI ÎNFRUMUSEłARE A X X 3000 3000
ZONELOR VERZI, PLANTAT
POMI(DE 2 ORI/ AN)
PAG 65/76
2014-2020

Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul 2014
Bugetul
de stat
PROMOVAREA Responsabili: Consiliul local, ONG-uri, AsociaŃii de proprietari
VOLUNTARIATULUI ÎN
RÂNDUL CETĂłENILOR
COMITET DE INIłIATIVĂ
FORMAT (REPREZENTANłI
SCOALĂ, REPREZENTANłI
X
BISERICĂ, REPREZENTANłI
CETĂłENI)
MEDIATIZAREA ŞI
POPULARIZAREA LEGII
UNIVERSALE A 2.000 2.000
X X X - -
VOLUNTARIATULUI
(RADIO/TV LOCALĂ, PRESĂ,
BULETINE INFORMATIVE)
TIPĂRIT CONTRACTE DE
VOLUNTARIAT, TIPĂRIT X - - -
CHESTIONARE
Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul Cost pe an

Denumirea activităŃii / I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014 2014 Sursele financiare
PAG 66/76
2014-2020

VOLUNTARIAT PROMOVAT
ÎN RÂNDUL CETĂłENILOR
(ÎNCHEIAT CONTRACTE DE X X X
VOLUNTARIAT
SEMESTRIAL)
SEMINARII ORGANIZATE ( 4
SEMINARII / AN,
PARTICIPAREA LA CURSURI
X X X 2000 1000 1000
DE PERFECłIONARE ŞI
PREGĂTIRE PE DOMENII DE
ACTIVITATE)
IMPLICAREA ACTIVĂ A
VOLUNTARULUI ÎN VIAłA
COMUNITĂłII ÎN FUNCłIE X X - - -
DE PROIECTELE DERULATE
ŞI SITUAłIILE DATE
SONDAJE DE OPINIE,
CHESTIONARE,
MONITORIZARE, ETC. (2 X X - - -
ORI PE AN)
PARTENERIATELE DE
COLABORARE ÎNCHEIATE X X

2014
I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014
Locale Externe
PAG 67/76
2014-2020
INFORMAREA ŞI Responsabili: Consiliul local, ONG-uri, AsociaŃii de proprietari

CONSULTAREA
CETĂłENILOR
SPATIU AMENAJAT ŞI X
ECHIPAT
COMITET DE
X X
CONSULTANłĂ
CETĂłENEASCĂ CREAT
PLIANTE, BROŞURI, AFIŞE,

BULETINE TIPĂRITE X X X 5000 1000 4000
(TRIMESTRIAL), PANOUL
CETĂłEANULUI CREAT
PLIANTE, BROŞURI, AFIŞE, X X X

BULETINE DISTRIBUITE
ÎNCHEIAT CONTRACTE
ANUALE PENTRU
COMUNICARE PRIN RADIO
X 9000 9000
/TV LOCAL, SIT-URI DE
WEB, PREZENTĂRI
PUBLICE, COMUNICATE
PUBLICE
CHESTIONARE TIPĂRITE,
CONDICI DE SUGESTII, X X 3500 500 3000 -
CUTIA POŞTALA SI PANOUL
CETĂłEANULUI CREATE
PAG 68/76
2014-2020

SONDAJE DE OPINIE
ORGANIZATE, AUDIERI
PUBLICE, VOT DELIBERATIV
X X X 3000 1000 2000
(TRIMESTRIAL),
MONITORIZARE, EVALUARE
SI RAPORTARE
SEDINTE DE LUCRU,
SEMINARII ORGANIZATE (4
X X X
SEMINARII /AN)
ÎNTĂRIREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI

Responsabili: Consiliul local
ALOCAREA DIN BUGETUL

LOCAL A SUMELOR
NECESARE PENTRU
ÎNTOCMIREA DE STUDII DE
FEZABILITATE PENTRU
PROIECTE ÎN VEDEREA
OBłINERII DE FINANłĂRI

PAG 69/76
2014-2020

Locale Externe
HOTĂRÂRI ALE
CONSILIULUI LOCAL
VULCAN PENTRU
ALOCAREA DIN BUGETUL
LOCAL VULCAN A
SUMELOR NECESARE x x x 600.000 600.000
PENTRU ÎNTOCMIREA DE
STUDII DE FEZABILITATE
PENTRU PROIECTE ÎN
VEDEREA OBłINERII DE
FINANłĂRILOR EXTERNE
SPRIJINIREA ÎNFIINłĂRII
UNEI ORGANIZAłII
NEGUVERNAMENTALE
(ONG) REPREZENTATIVE
PENTRU ACCESAREA
FONDURILOR DISPONIBILE
ÎN ACEASTĂ DIRECłIE
(ONG PARTENERIAT
PUBLIC – PRIVAT)
ADUNARE PUBLICĂ CU
REPREZENTANłII
COMUNITĂłILOR ŞI
DELEGAREA - - - -
REPREZENTANłILOR CARE
FAC PARTE DIN MEMBRII
FONDATORI REALIZATĂ
PAG 70/76
2014-2020

Cost pe an
2014
Bugetul
de stat
STATUT ÎNTOCMIT
x 1000 1000
ONG ÎNREGISTRAT
x 1500 1500
MODERNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE


Cost pe an
2014
Paşii întreprinşi pentru I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014 Bugetul
Locale Externe
REABILITARE REłELE ŞI
PUNCTE TERMICE
PAG 71/76
2014-2020
ORGANIZAREA LICITAłIEI
PTR. SELECTAREA
EXECUTANTULUI,
X -
ÎNCHEIEREA
CONTRACTULUI DE
PROIECTARE
REALIZAREA DE ÎNFRĂłIRI CU ALTE COMUNITĂłI


2014
I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014 Bugetul
Paşii întreprinşi pentru Locale Externe
de stat
CĂUTAREA UNOR
LOCALITĂłI PENTRU
ÎNFRĂłIRE ŞI
TRANSMITEREA DE
SCRISORI DE INTENłIE
Trimitere de
CONSULTARE PAGINI WEB,
emailuri prin
TRIMITERE DE EMAILURI Trimiterea Stabilirea Acordul de
care se vor
PRIN CARE SE VOR scrisorilor primelor înfrăŃire cu o
stabilii - -
STABILII PRIMELE de intenŃie contacte localitate
primele
CONTACTE, TRIMITEREA terminată terminată terminat
contacte
SCRISORILOR DE INTENłIE
terminate
PAG 72/76
2014-2020
ÎMBUNĂTĂłIREA INFRASTRUCTURII DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENłĂ SOCIALĂ

Sursele financiare
Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul Costul
Paşii întreprinşi pentru I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014 pe an 2014 Locale Externe Bugetul
DEZVOLTAREA ŞI
MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII DE
SĂNĂTATE
Lucrări de modernizare a 800.000 800.000 800.000 2.400.000 400.000 1.500.000 500.000

Spitalului municipal Vulcan
DEZVOLTAREA ŞI
MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII DE
ASISTENłĂ SOCIALĂ
Dezvoltarea unui serviciu de
asistenŃă la domiciliu pentru X X - - -
persoanele vârstnice
MEDIU ÎNCONJURĂTOR
Denumirea activităŃii / Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul Costul pe an
I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014 2014 Sursele financiare
PAG 73/76
2014-2020

realizarea activităŃii Locale Externe Bugetul
de stat
Amenajarea parcului „Avram

Iancu” 50000 10000 40000
CULTIVAREA SPIRITULUI CIVIC

STABILIREA UNOR
REGULI ŞI MĂSURI
LOCALE PRIVIND
MEDIUL ŞI SĂNĂTATEA
Costul pe an Sursele financiare
2014
Paşii întreprinşi pentru I 2014 II 2014 III 2014 IV 2014 Locale Externe Bugetul
1 REGULI ŞI MĂSURI
X
STABILITE
2 IMPLEMENTAREA
REGULILOR ŞI
MĂSURILOR STBILITE
X X X X
PRIN IMPLICAREA
INSTITUłIILOR
PAG 74/76
2014-2020
3.PLIANTE DISTRIBUITE X X
4. MASS MEDIA (TV ŞI

PRESĂ LOCALĂ),
X X X X 2000 2000
SEMESTRIAL, PAGINI WEB
(FORUM)
ÎMBUNĂTĂłIREA SITUAłIEI ROMILOR

PARTICIPAREA LA
PROGRAME ŞI
PROIECTE ADRESATE
ROMILOR
Costul pe an Sursele financiare
2014
Locale Externe
realizarea activităŃii Bugetul de stat
1. Fonduri nerambursabile
X X X
accesate
2. Parteneriate cu ONG-uri
care sprijină etnia romă X
încheiate
PAG 75/76
2014-2020
În elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului

Vulcan, au fost implicaŃi pe lângă reprezentanŃi ai administraŃiei publice locale, ai altor
instituŃii publice şi reprezentanŃi ai sectorului privat şi cetăŃeni din localitate.
Pentru a putea asigura transparenŃa şi a putea fi accesat de un public cât mai
larg, Planul Strategic de Dezvoltare a fost publicat pe adresa www.e-vulcan.ro oferind
posibilitatea transmiterii de observaŃii şi propuneri din partea cetăŃenilor către
persoanele implicate în elaborarea acestuia, Ńinând cont de sugestiile sau ideile
propuse.
PAG. 76/76

2014-20 Plan Strategic Vulcan PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2014-20 Plan Strategic Vulcan PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL LOCAL VULCAN /PRIMĂRIA M UNICIPIULUI VULCAN

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIAL – ECONOMICĂ A

Strategia de dezvoltare a unei localităŃi este menită să descrie imaginea pe care o

„Europa trebuie să se redreseze și, apoi, să se menŃină pe poziŃie. Acesta este

José Manuel BARROSO

La nivelul municipiului Vulcan identificarea nevoilor de dezvoltare a localităŃii, Ńinându-

1. DirecŃia strategică : DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII

PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI VULCAN

1.1. SCURT ISTORIC

1.2. AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Vulcanul, se întinde pe o suprafaŃă de 8.731 ha şi are două localităŃi componente:

1.3. CADRU NATURAL

1.3.1. Geologia şi relieful

treia, umplutura ei.

Având în vedere aşezarea oraşului în cadrul depresiunii şi al Ńării, se vor observa

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală

Temperaturile medii zilnice au înregistrat maxime de 24,70C în luna iulie şi minime de -

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală

În concluzie, elementele climatice indică caracteristicile unui climat umed şi rece. Nu

Valea Jiului se caracterizează printr-o climă montană, cu temperaturi medii cuprinse

Diversitatea direcŃiilor de manifestare a vânturilor este determinată de orientarea

1.3.4. Elemente de biogeografie (flora şi fauna)

mai făcut repopulări şi se practică braconajul.

1.3.5. Structura şi compoziŃia fondului forestier

Elemente de caracterizare ale fondului forestier

Dintre principalele elemente ce stau la baza stabilirii obiectivelor amenajistice şi de

b. Resurse de plante cu importanŃă economică

1.4. INFRASTRUCTURĂ ŞI UTILITĂłI

1.4.1. Sistemul rutier

1.4.2. Apa potabilă

Alimentarea cu apă a oraşului Vulcan cât şi a localităŃii Jiu-Paroşeni se face în sistem

Capacitatea totală de înmagazinare a apei este de 6400 m3 şi anume:

1.4.3. Apa uzată

Canalizarea apelor menajere în prezent se face în sistem mixt.

1.4.4. Apele pluviale

POTENłIALUL SOCIO - UMAN

2.1. PRIVIRE GEOGRAFICĂ DE ANSAMBLU

SuprafaŃa localităŃii este de 8.731 ha, aflându-se în partea sudică a judeŃului

Localizarea municipiului Vulcan în judeŃul Hunedoara:

2.2. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

Economia oraşului este monoindustrială, oraşul cunoscând probleme legate de

2.2.1. Structura demografică

La 20 octombrie 2011 populaŃia stabilă a municipiului Vulcan era de 24.160 persoane,

Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Hunedoara

a. Structura demografică după naŃionalitate

NaŃionalitate Români Maghiari Germani Romi Ucraineeni Italieni Alte Etnii

b. Structura demografică după religie

19.590 1929 258 621 869 494 61 289 226 49

c. Structura pe grupe de vârstă

2.2.2. PopulaŃia activă profesional şi distribuŃia pe ramuri a forŃei de muncă

PopulaŃia activă din punct de vedere profesional cuprinde:

Nr. ForŃa de muncă 2010 2011

2.2.3. Şomajul şi reconversia profesională

Vulcanul deŃine forŃă de muncă tânără, ieftină şi orientată spre recalificare

2.2.4. Calitatea generală a vieŃii

Vorbind la modul general, municipiul Vulcan se confruntă cu o lipsă acută de locuri de

2.2.5. Participarea la piaŃa muncii

Municipiul Vulcan JudeŃul Hunedoara

3.1. ACTIVITĂłI ECONOMICE LOCALE

◊ Creşterea animalelor, prelucrarea laptelui, cărnii

◊ Industria uşoară – confecŃii, textile, tricotaje.

Pe raza municipiului Vulcan îşi desfăşoară activitatea 4 societăŃi comerciale

◊ Turismul montan şi agroturismul.