CARACTERISTICI DEMOGRAFICE, ECONOMICE ȘI DE

HABITAT ALE MUNICIPIULUI CONSTANȚA

1. Caracteristicile habitatului urban

Sinonim cu oraşul, în sensul generic al termenului, habitatul urban rezultă, ca şi cel rural,
din prezenţa şi intercondiţionarea unor componente teritoriale şi sociale, dar se deosebeşte de
acesta prin calitatea dotărilor tehnico-edilitare şi prin funcţiile socio-economice importante.

Ca urmare, atât ca aspect, cât şi ca activităţi desfăşurate şi mod de viaţă, habitatul urban
se deosebeşte foarte mult de habitatul rural.
Un alt element diferenţiator este acela că locul de muncă îl reprezintă, în proporţie
covârşitoare, chiar oraşul propriu-zis, fiind, aşadar, încorporat organic în teritoriul acestuia.

De astfel , elementele constitutive de bază ale habitatului urban ale Municipiului

Constanța sunt:

– populaţia, mult mai numeroasă şi mai diversificată din punct de vedere etnic, religios,
profesional etc., decât în mediul rural .
De asemenea , la nivelul Județului Constanța din cei 758186 , Muncipiul Constanța
deține din 306607 locuitori , reprezentând aproximativ 41% din totalul populației județului .
Cele două municipii Mangalia și Medgidia , împreună cu cele nouă orașe însumează
27% din total aproximativ 207608 locuitori , iar restul de 243971 locuitori , ce însumează un
procentaj de 32% le revine mediului rural . (Fig. 1 , Fig. 1.1 )
 Fig.1 Pop. Mun. Constanța din Fig.1.1 Repartizarea populației Jud.
totalul Jud. Constanța % în 2021 Constanța si totalul în 2021

– intravilanul, perimetrul construit, similar, din punct de vedere al conţinutului, vetrei

satului.

– extravilanul, zona înconjurătoare, aflată în administraţia oraşului, unde se află unele

obiective economice, turistice, terenuri agricole etc.

1.1. Factorii genetici ai apariției și dezvoltării localităților din cadrul

Constanța a fost fondat în urma colonizării grecești a Pontului Euxin de către coloniști
milezieni în secolele VII-V î.C., sub numele de Tomis: "tăietura" în greacă. O legendă afirmă că
Iason și argonauții săi ar fi poposit aici dupa ce furaseră "Lâna de Aur", urmăriți de flota regelui
Colhidei, Aetos, și ar fi tăiat bucăți pe fiul acestuia, până atunci ținut ostatec la bord, pentru a-l
obliga pe rege să caute și adune bucățile în vederea ceremoniei funerare, dând astfel argonauților
timpul necesar pentru a fugi spre Bosfor.
Dar arheologii socotesc mai verosimil ca "tăietura" (din linia țărmului) să fi desemnat mai
degrabă portul antic, azi submers, în fața Cazinoului.
Milezienii au găsit pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul unui "polis" de
abia în secolul IV-III î.C.
Port folosit de greci pentru comerțul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciți și celți),
Tomis înflorește urbanistic din secolul III î.C. Fiindcă nivelul mărilor s-a ridicat cu aproximativ
2 m în două mii de ani, o parte din fostul oraș antic este astazi acoperită de apele mării, în dreptul
Cazinoului. Începând cu secolul I î.C., Tomisul intră în vizorul romanilor, care devin stăpânii
acestor meleaguri din sec I d.C.
În acest timp, mai precis între anii 8-17 d.C. și-a găsit exilul poetul roman Ovidiu (Publius
Ovidius Naso) care și-a petrecut aici ultimii opt ani din viață. Orașul rezistă vremurilor tulburi
din secolele III-IV d.C., secole presărate de numeroase invazii gotice, scitice și hunice, și devine
reședința provinciei Sciției mici (Scythia Minor). (sursă : https://www.brotacelul.ro/Orase/Constanta.aspx)

1.2. Structura actuală şi poziția în cadrul rețelei de localități

Mărturii documentare incontestabile de natură arheologică atestă existenţa – încă din

secolul VI î. H. – a oraşului Tomis, pe promontoriul care reprezintă vatra Constanţei de astăzi
Despre o reală dezvoltare a sa poate fi vorba numai după victoria României în Războiul
de Independenţă (1878), când provincia a revenit la patria – mamă. O a doua etapă a procesului
de evoluţie spectaculoasă a Constanţei a reprezentat-o perioada interbelică, următorul moment
marcant în evoluţia sa constituindu-l Revoluţia din 1989. Viaţa spirituală a oraşului se
concretizează prin activitatea a 5 teatre, 7 muzee, o serie de filiale a unor societăţi de cercetări
ştiinţifice, la care se adaugă contribuţia importantă pe care o au cotidienele şi televiziunile locale.
Municipiul Constanța se află situat în partea de Est a Țudețului Constanța , și implicit a
rețelei de localități , central față de acestea . (fig.1 ) (sursă : PAED CONSTANȚA 2017)

Fig.2 Poziția Municipiului Constanța

în cadrul rețelei de localități

1.3. Tipologie

Muncipiul Constanța se poate evidenția la nivelul Județului Constanța datorită poziției foarte
apropiată de Marea Neagră , facilitând astfel o bună deschidere către turism și transportul
maritim .
De atfel , și numărul populației comparativ cu celălalte municipii și localități este mai ridicat
, fiind o bună comparație la nivelul județului .

1.4. Structura şi textura vetrei Municipiului Constanța

 La nivelul Municipiului Constanței au avut loc anumite modificări de-a lungul timpului ,
de la modernizarea drumurilor și construirea acestora liniar față de vechile drumuri care legau
anumite zone , până la consolidări precum cele din partea de nord la Palazu Mare la limanul
Siutghiol ,dezvoltarea portului din Constanța și lucrări la ieșirea din Constanța , către Agigea
(comparație în Fig.2 și Fig.2.1 )

Fig.3 Constanța 2022 Fig. 3.1 Constanța 1918

(sursă : (sursă :
https://www.oldmapsonline.org/en/Constanta_R https://www.oldmapsonline.org/en/Constanta
egion ) _Region )
 1.5. Zonele funcționale ale Municipiului Constanța

Municipiul Constanța se împarte pe diferite zone , începând de la zone de cartiere , turistice

până la centrale de producție , logistică , comerț en-gros , serivicii , port .
Unde se pot regăsii cele mai multe entități culturale și de atracție turistică , sunt în zona
centrală și în partea de nord , către stațiunea Mamaia (Fig.4 , Fig.4.1)
Exemple avem Aqua Magic,Vila Regală , Luna Park în stațiunea Mamaia dar și în zona
centrală precum Marea Moschee ,Cripa , Muzeul de Artă ,Cetatea Tomis , etc.
De asemenea terminalele de transport au o strânsă legătură , deoarece se facilitează
deplasarea de la Gara Constanța, Terminalul de Croaziere / Pasageri și accesul din nord dinspre
aeroport la zonele turistice de litoral , culturale , și la unitățiile de cazare .
La momentul actual Gara fiind prinicipalul terminal de sosire al turiștilor care nu dețin
autovehicule proprii , mijloace de transport ,etc .

Fig.4 Zona centrală Constanța Fig.4.1 Zona de nord (Mamaia )Constanța

(sursă : http://www.primaria-constanta.ro/primarie/urbanism/regulamentul-local-de-urbanism- (sursă : http://www.primaria-
secțiunea Tema de proiectare PUG Constanța _Piese desenate ) constanta.ro/primarie/urbanism/regulamentul-local-de-urbanism-
secțiunea Tema de proiectare PUG Constanța _Piese desenate )
 Centrale de producție , logistică , comerț en-gros , serivicii , port dețin o bună parte din
suprafața Municipiului , aproximativ jumătate din suprafața Constanței (Fig. 5)
De asemenea și cartierele bineînteles dețin o suprafață ridicată , fiind spațiile locuite .

Fig.5 Port, Industrie , Logistică , Comerț

1.6. Echiparea edilitară a unității administrativ teritoriale

Municipiul Constanța deține diferite rețele , de la cele cu alimentare cu apă , gaze naturale ,
 energie termică dar si rețea de alimentare cu energie electrică , telecomunicații .
Dezavantajul actual , reprezintă lucrările la diferite rețele , precum cele de alimentare cu apă
(Fig. 6 ) pe diferite tronsoane de drum ,dar și în plin sezon de litoral , lucru întâlnit în fiecare an
începând din martie si până la sfârșitul sezonului turistic , acesta terminându-se undeva în
perioada de septembrie-octombrie .

Fig.6 Lucrări la rețeaua de alimentare cu apă

în Constanța 20.07.2022- 16.08.2022
(sursă : Arhivă personală)
 De asemenea , regăsim si alte lucrări de infastructură , precum cele de pe Strada Ștefan
cel Mare , o zonă foarte apropiată de Plaja Neverse , Modern (Fig .7 ,Fig. 7.1 ).
În anul 2021 , această stradă era folosită strict pentru circulația pietonilor , însă există noi
planuri pentru această stradă , de a fi modernizată .
Potrivit proiectului, esplanada de pe strada Ștefan cel Mare va fi îmbogățită cu peste
5.000 mp de spațiu verde. Se vor amplasa fântâni arteziene și se va amenaja mobilier urban
inteligent prevăzut cu bănci, spații de ședere, rasteluri de biciclete și cișmele, se vor monta
sisteme de informare cu mesaje variabile și va fi instalat un sistem de supraveghere video.

Lucrările includ modernizarea rețelei de iluminat public și reabilitarea pasajului pietonal.

Infrastructura de semnalizare rutieră din zona centrală o orașului va fi adaptată la nevoile
persoanelor cu dizabilități și cu mobilitate redusă.(sursă : https://www.ct100.ro/s-a-semnat-contractul-
pentru-reabilitarea-strazii-stefan-cel-mare-din-constanta-lucrarile-vor-dura-18-luni/)

Perioada de implementare este 06.04.2020 - 30.04.2022 , dar nu au fost finalizate nici în

acest moment .

Fig.7 Strada Ștefan cel Mare iunie Fig.7.1 Strada Ștefan cel Mare
2021(sursă: Google Street View ) 15 iunie 2022(sursă: Arhivă personală )

1.7. Fondul locativ și tipologia locuințe

 Numărul locuințelor este într-o continuă creștere încă din 1995 până în 2018(Fig.
8 ), atractivitatea zonei fiind date de turismul de litoral , care aduce pe lângă o locuință de
vacanță și posibilitatea închirierii , astfel obținându-se un venit suplimentar .
Comparativ cu anul 1995 și 2018 , s-a înregistrat o creștere cu aproximativ
65.000 de locuințe , cea mai mare diferență fiind vizibilă între 2010-2015 , unde au fost
construite aproximativ 20.000 de locuințe pe parcursul a 5 ani .

Locuinţe (număr)

286674 297437
266697
253134
232685 238542

1995 2000 2005 2010 2015 2018

Fig. 8 Nr. locuințe din 1995-2018

(sursă date : Constanța Insse )

Au fost înregistrate creșteri și ale suprafeței locuite dar și al numărului camerelor de

locuit (Fig. 9 , Fig.10 ) . Diferențele de creștere sunt remarcate tot în anul 2010- 2015 . Cea mai
mică creștere fiind remarcată în perioada 1995-200 , atât la nivelul numărului camerelor de locuit
cât si al suprafeței locuite .

Fig. 10 Suprafața locuibilă

Fig. 9 Nr. camere de locuit din din 1995-2018 (sursă date :
1995-2018 (sursă date : Constanța Insse )
Constanța Insse )
 Repartizarea caselor şi a apartamentelor pe categorii de vechime aflate în proprietatea
persoanelor fizice din municipiul Constanța evidenţiază că cca. 75% din numărul de locuințe au
fost puse în funcțiune înainte de anul 1990 (tabelul 1).
Acest lucru se regăsește în consumurile mari de energie electrică și termică ale acestora,
datorită materialelor din care au fost construite, cât și datorită inexistenței izolației termice.

Tabelul 1 Vechimea caselor şi apartamentelor aparţinând persoanelor fizice, în anul 2014

sursă date : insse.ro

2. Caracteristici și tendințe geodemografice

La nivelul Municipiului Constanța se observă o evoluție numerică negativă a populației ,
un lucru evidențiat atât și la nivelul României .
Acest lucru se datorează în principal lipsei banilor necesari traiului decent ,care nu poate
fi asigurat doar printr-un serviciu .
De asemenea , valorificarea cunoștințelor persoanelor tinere si capabile nu este suficient
de apreciat și astfel intervine migrația .
Natalitatea reprezintă un factor decisiv pentru evoluția negativă , mortalitatea fiind mai
ridicată deși , la momentul actual fiind existent un sistem medical mult mai eficient față de acum
30 de ani .
De astfel , la nivelul nu doar la Municipiului Constanța , ci și la nivelul României a
crescut vârsta mamei la prima naștere(Fig 14) , astfel ajungând la 29,2 ani în mediul urban și
25,8 în mediul rural în 2021.
Comparativ , față de 2019 , o creștere de 1 an și 3 luni în mediul urban și mediul rural ,
1an si 7 luni .
 2.1. Evoluția numerică a populației UAT în perioada 1992-2022

Evoluția numerică a populației Municipiul Constanța din 1992 până în 2022 , prezintă
valori descrescătoare , astfel , de la un total de 343983 locuitori în 1992 , s-a ajuns la un număr
de 304679 locuitori în 2022 .(Fig. 11)

Aceasta înregistrează o scădere de 30746 locuitori pe parcursul a 30 de ani .De asemenea

, de la an la an , se poate observa o scădere de 3000 – 3500 locuitori .
Perioada de evoluție pozitivă este între 1992-1997 , după această evoluție pozitivă urmând
o gravă evoluție negativă cu o scădere de 10625 locuitori .

Fig. 11 Evoluția numerică a populației în Municipiul

Constanța în perioada 1992-2022
sursă date : TEMPO Online - INSSE

2.2. Densitatea populației

Municipiul Constanța deținea în anul 2020 o populație de 311474 locuitori și o suprafață

de 124,89 km2 .
Densitatea calculată , pe baza datelor furnizate de INSSE în anul 2020 , este de 2494
loc/km2 în anul 2020 . În anul 2022 , densitatea populației este 2439,6 loc/km2 , o scădere de
4,4 loc/km2. (Tabelul 2)

Densitatea populației în intravilan , ca urmare a raportului dintre numărul de locuitori

și suprafața intravilanului este de 5042,68 loc/km2 . Astfel , densitatea populației față de
suprafața locuibilă este 0,0435 loc/m2
 Tabel 2. Densitatea populației Municipiului Constanța în anul 2020
Nivel Suprafața Suprafața Suprafața Populația Ponderea Densitatea Densitatea Densitatea
teritorial (km²) intravilană locuibilă (m² cu intravilan in populației populației populației
(km²) arie domiciliul suprafața în total în față de
desfășurată) la 1.VII (%) (loc/ km²) intravilan suprafața
(nr. pers.) (loc/ km²) locuibilă
(loc./m² arie
desfășurată)
Municipiul 124,89 60.42 7153225 311474 48,38 2494 5042,68 0,0435
Constanța

2.3. Dinamica naturală a populației

Rata natalității populației în Municipiul Constanța , a prezentat valori negative , rata

mortalității având valori mai ridicate din 1992 până în 2021 datorită îmbătrânirii demografice ,
migraţiei tinerilor, lipsei banilor, lipsei încrederii în societate şi a stabilităţii

În 1992 , la un număr de 2726 de născuți vii , se înregistra un număr de 2639 decedați.

În 2021 , a crescut numărul deceselor , de la 2639 decedați în 1992 la un total de 4752.
Numărul nașterilor ajungând la jumătate , aproximativ 2208 . (Fig. 12 ,Fig 13)
Bilanțul natural este negativ în Municipiul Constanța acesta având un impact asupra
evoluției numărului populației .

Pe lângă faptul că provoacă preocupări cu privire la pensii, îmbătrânirea populaţiei

va exercita o presiune din ce în ce mai mare asupra sistemelor de sănătate din România , și
implicit a Municipiului Constanța .
 Fig. 13 Dinamica ratei bilanțului natural și a componentelor sale
în Mun. Constanța comparativ cu nivelul județean și național
Sursa datelor procesate: INS, Baza de date Tempo Online,
accesată 22.08.2022

De asemenea , un factor important care contribuie la valori foarte reduse al ratei

natalității îl reprezintă vârsta din ce în ce mai înaintată a femeilor la nașterea primului copil dar și
la toate nașterile (Fig.14)

În UE, femeile au în medie 1,52 copii, sub nivelul minim de 2,1 necesar înlocuirii
populaţiei. Pe măsură ce generaţia născută între 1943 şi 1960 ajunge la vârsta pensionării, iar
speranţa de viaţă creşte, numărul celor ce muncesc şi plătesc impozite se va diminua în
consecinţă.
 Fig. 14 Vârsta medie a mamei la prima naștere ,în România
Sursa datelor procesate: INS, Baza de date Tempo Online, accesată la data de 22.08.2022

La nivelul Mun. Constanța , nupțialitatea este într-o scădere continuă , căsătoriile nefiind
atât de dorite de locuitori .(Fig 15)
De asemenea , numărul divorțurilor a crescut îngrijorător de mult .

Fig. 15 Nupțialitatea și nr. divorțurilor în Mun. Constanța între 1990 - 2021

Sursa datelor procesate: INS, Baza de date Tempo Online, accesată 22.08.2022
 2.4. Mobilitatea teritorială a populației

La nivelul mobilității teritoriale a populației în Mun. Constanța , aceasta înregistrează

valori relativ egale .
Fiind un pol de atracție pentru zonele din apropiere si din județele învecinate , datorită
nivelului de trai mai ridicat , o mai mare posibilitate de a intra in domeniul imobiliarelor și
închirierilor pe timp de vară .

Din totalul emigranţilor r, aproximativ 85% reprezintă persoane cu vârste cuprinse între
15-64 de ani, persoane active din punct de vedere economic şi supuse riscului fertilităţii.

Plecarea românilor în străinătate sporeşte resursele de muncă în ţările de destinaţie,

contribuind la scăderea costului forţei de muncă. În ţara de origine – România – deja se
manifestă o criză a forţei de muncă specializată, în anumite sectoare economice.

Cauzele migrației externe pot fi economice sau educaționale, deși sunt adesea motivate de
factori politici, familiali, religioși, de mediu sau asociați cu dezastre naturale (cutremure, secete
etc.)

În general, factorii economici sunt principala cauză a emigrației în întreaga lume. Printre
aceste motive, se disting migrația forței de muncă (atunci când motivul emigrării se bazează pe
căutarea unui loc de muncă) și exodul de creiere (sau migrația cu înaltă calificare, care se referă
la migrația profesioniștilor instruiți, motivată de căutarea unor oportunități mai bune de muncă).

Fig. 16 Dinamica schimbărilor de domiciliu (a) și de

reședință (b) în Municipiul Constanța(rate, 1992 – 2021)
Sursa datelor procesate: INS, Baza de date Tempo
Online, accesată pe 23.08.2022
 2.5. Structura populației

Structura populației Municipiului Constanța are în componență populație majoritară

adultă , cu vârste cuprinse între 15-59 de ani , de naționalitate română și religie ortodocși .
De asemenea , aceasta deține o populație preponderent feminină , o explicație științifică
la întrebarea „de ce femeile sunt mai numeroase ca bărbații” nu a putut fi dată de cercetători.

Acest lucru diferă de la țară la țară, iar în unele zone bărbații sunt mai numeroși ca
femeile. În România, femeile sunt mai numeroase ca bărbații în toate județele țării, exceptând
Vaslui şi Tulcea.
Comparativ cu nivelul mondial , femeile sunt minoritare , aproximativ 49,6% fiind
populație de sex feminin .

2.5.1. Caracteristici principale ale structurilor geodemografice

Municipiul Constanța prezintă o populație preponderent feminină în creștere , în 1992

populația feminină deținea 51% din totalul populației , populația masculină deținând 49% din
totalul de 343983 locuitori . (Fig 17)
În 2022 , aceste valori s-au schimbat ,astfel , populația feminină deținând cu 2% mai mult
, ajungând la 53% din totalul locuitorilor .
 La nivelul Mun. Constanța , se poate observa că populația majoritară deține vârste
cuprinse între 15 și 59 de ani în anul 2022 (Fig. 18, Fig 18.1 )

Situația din 1992 , prezintă valori relativ egale între persoanele tinere și adulți , acest

Populația stabilă totală :343983 Populația stabilă totală :304679 persoane

persoane

Fig. 18 Piramida grupei de vârstă în Mun. Constanța în 1992 și 2022

lucru schimbându-se radical pe parcursul a 30 de ani

Populația tânără prezintă valori foarte reduse în anul 2022 , neacoperind raportul de
înlocuirii populației actuale adulte și învarstă

Populația Mun. Constanța pe grupe

de vârste în anul 2022
200000
179146
180000
160000
140000
120000
100000 84591
80000
60000
40942
40000
20000
0
0-14 ani 15-59 60 si peste

Fig.17 Structura populației pe vârstă în Mun. Constanța în 2022

Sursa datelor procesate: INS, Baza de date Tempo Online, accesat la 24.08.2022
 Populaţia Municipiului Constanţa este , majoritară de naţionalitate română alături de care
întâlnim minorităţile turcă, tătară, rromă, rusă, maghiară, armeană, greacă, germană, bulgară,
ucraineană, adepţi ai religiilor ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, reformată, uniteriană,
musulmana etc (sursă : http://www.zmc.ro/municipiul-constanta/)

2.5.2. Indicatori demografici derivați

Fig.18.1 Structura pe sexe în Mun. Constanța și procentajul

populației în 1992-2022
Sursa datelor procesate: INS, Baza de date Tempo Online, accesat la 24.08.2022

La nivelul Municipiului Constanța , rata șomajului este foarte redusă , comparativ cu anul
2010 , aceasta este de aproape 9 ori mai puțin față de numărul înregistrat al șomerilor la
persoanele de sex masculin, de la un total de 2128 șomeri de sex masculin în iune 2010 la 245
șomeri de sex masculin în iunie 2022 . (Fig 19)

De asemenea , este de aproximativ 6 ori mai putin la persoanele de sex feminin , de la

un total de 2879 șomeri de sex feminin în iunie 2010 , la un total de 480 șomeri .
Comparativ , numărul șomerilor de sex feminin este dublu față de cel al bărbaților .
Valori usor ridicate , prezintă perioada iunie 2020 – iunie 2021 , în momentul izbucnirii
pademiei de Covid-19.

Acest lucru se întâmplă în contextul în care, în general, locurile de muncă dominate de

femei sunt mai prost plătite și beneficiază de o mai slabă protecție socială. Conform unui studiu
publicat de Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE), 76% din angajații sistemului
medical din UE sunt femei, iar 82% din posturile de casieri de la supermarketuri sunt ocupate tot
de femei. „Femeile lucrează la fel pe aceleași poziții ca bărbații și câștigă, în medie, cu 16% mai
puțin.

Pe lângă amenințarea șomajului, femeile au fost foarte expuse în fața Covid-19, atâta
vreme cât multe dintre muncile esențiale în pandemie sunt făcute de femei. „În spitale, la
casieriile supermarketurilor, femeile luptă în prima linie cu pandemia”

Industria textilă a fost unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de efectele
pandemiei. În sectorul textil, majoritatea forței de muncă este feminină.
 Fig.19 Rata șomajului în Mun. Constanța în perioada iunie 2010 - iunie
2022

Sursa datelor procesate: INS, Baza de date Tempo Online, accesat la 25.08.2022

3.Cadrul economic și social

Economia municipiului Constanța și a întregii zone metropolitane are un caracter

complex, principalele ramuri cu ponderi fiind: activitatea portuară și transportul maritim,

turismul, industria alimentară, comerțul, industria construcțiilor de mașini, industria chimică și
petrochimică, industria energiei electrice și termice, industria de prelucrare a lemnului și a
producerii hârtiei, industria confecțiilor.

Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională. Aici

se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea al Europei, în cadrul căruia
funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și
reparate.

Turismul devine o ramură de activitate economică importantă. Deși Constanța a fost

deja promovată ca fiind o stațiune balneară de către regele Carol I, dezvoltarea industriei navale
a avut drept efect micșorarea plajelor. Totuși, datorită plasării în apropierea localităților turistice,
mulți oameni descoperă și vizitează monumentele din oraș. De asemenea, Constanța este un
centru al comerțului și educației, acestea fiind de altfel aspecte importante ale economiei locale.

3.1. Structura fondului funciar (structura actuală și modificări semnificative după 1990)

Structura actuală a fondului funciar al Mun. Constanța este alcătuit din suprafețe agricole
, arabila , pasuni care reprezintă și cea mai mare parte din totalul fondului funciar .(Fig. 20 )

De asemenea , regăsim vii si pepiniere viticole și livezi si pepiniere pomicole.Terenuri

neagricole reprezintă o pondere ridicată în fondul funciar al Mun. Constanța

Padurile si alta vegetatie forestiera este regăsit pe suprafețe foarte reduse , aproximativ 26
hectare .De astfel , suprafețele ocupata cu ape, balti , cu constructii și ai de comunicatii si cai
ferate și terenuri degradate si neproductive fac parte din fondul funciar al Mun. Constanța

Comparativ cu anul 1990 , și datelor existente la momentul actual , nu există diferențe

foarte mari la nivelul Municipiului.

Fig.20 Fondul funciar al Mun. Constanța între

2010 -2014 (hectare)
Sursa datelor procesate: INS, Baza de date Tempo
Online, accesat la 25.08.2022

Cel mai mare procentaj din fondul funciar al Mun .Constanța este reprezentat de terenurile
neagricole cu un procentaj de 32,34% ,urmat de suprafețe ocupate cu , construcții suprafețele
arabile și agricole .

3.2. Sectorul primar. Industria

Sectorul economic primar include obținerea și rafinarea materiilor prime cum ar fi

lemn, oțel și cărbune. Lucrătorii din acest sector sunt furnizori de bușteni, siderurgie și mineri.
Acest sector cuprinde agricultură, pescuitul, silvicultura, industria extractivăetc.

Industria județului Constanța se bazează în general pe activități ce utilizează tehnologii

moderne. Principalele ramuri industriale dezvoltate în județul Constanța sunt:

Industria constructoare de mașini, remarcată în județ prin construcții navale. Cele mai marcante
unități de construcții navale din județ sunt șantierele navale din Constanța, Mangalia și Midia -
Năvodari, care execută toată gama de lucrări legate de navele maritime și fluviale.

Industria alimentară deține un loc important în economia județului, având agenți economici
reprezentativi în toate subramurile respectiv: morărit și panificație (SC DOBROGEA SA), vin și
băuturi alcoolice (SC VIE-VIN MURFATLAR), lapte și produse lactate, carne și produse din
carne (SC CARMECO SA), ulei comestibil (SC ARGUS SA), conserve și sucuri naturale din
fructe și legume, semiconserve, conserve carne și pește.

Industria chimică și petrochimică asigură prelucrarea a peste 4 milioane de tone de țiței și

derivate, pentru obținerea de produse petroliere, combustibili casnici, hidrocarburi aromatice,
cocs și sulf din petrol prin SC ROMPETROL RAFINARE BUCUREȘTI – Complexul
Petromidia Constanța;

Industria materialelor de construcții asigură elementele necesare specifice: ciment, prefabricate,

plăci compozite, poliester, adezivi, vopsele prin SC LAFARGE ROMCIM Medgidia SA, SC
CELCO SA, ASTEK;

Industria ușoară asigură producția de confecții de echipament de lucru, de lenjerie de pat, de

tricotaje, saci din iută și polipropilen care, în proporție de 70% este destinată exportului în
Olanda, Italia, Spania, Franța, Belgia, SUA, Cipru și Marea Britanie;
Industria prelucrătoare a lemnului produce o varietate de modele de mobilă atât pentru casă cât
și pentru grădini sau birouri. Operatorii principali în domeniu sunt: FURNIMOB, HOLDING
HONDOR STIL, GADD INVEST INTERNATIONAL, A&D MULTIMOB și FINEDA; 47
Industria energetică este reprezentată de 2 centrale (Uzina Termoelectrică MIDIA S.A. și
Electrocentrale Constanța S.A., cu Centrala Electrică de Termoficare Palas și de centrala
Nuclearoelectrică de la Cernavodă.

3.2.1. Agenți economici importanți pentru sectorul agricol

Se practică pe o suprafață de 565737 ha, pe care se cultivă înspecial cereale. În afară de

cereale, pe terenurile arabile din județ se mai cultivă viță de vie, legume, plante tehnice și
furajere.

3.2.2. Sub-sectoare agricole

Sectorul zootehnic din agricultură se remarcă prin creșterea bovinelor, porcinelor,

ovinelor, caprine, păsări și într-o oarecare măsură, albinărit

3.3. Sectorul secundar. Industria

Se referă la procesarea materiilor prime în bunuri finite. Aici putem vorbi de apariția și
dezvoltarea industriei și în primul rând a celei prelucrătoare, dar sectorul mai cuprinde și:
construcțiile, producerea și distribuirea apei, energiei și a gazelor. Se caracterizează printr-un
nivel ridicat al productivității, prin industrializarea agriculturii și prin ponderea scăzută a
populației ocupate în agricultură.

3.4. Sectorul terțiar

Sectorul economic terțiar se referă la serviciile pentru business-uri și consumatori și

exprimă un anumit nivel de dezvoltare economică. În acest sector putem include: - comerțul en-
gros și en-detail (cu ridicata și cu amănuntul), activitatea turistică și hotelieră, transport,
telecomunicații, antrepozite, bănci și asigurări, afaceri imobiliare, servicii prestate agenților
economici și populației etc

3.4.1. Transporturile şi principalele căi de comunicație

 Municipiul Constanța beneficiază de infrastructură rutieră modernă atât în interiorul, cât
și în afara ariei municipale. Forma rețelei de drumuri în afara municipiului este de tip pânză de
păianjen (sau radiară), toate drumurile principale din județ convergând către reședință.

Municipiul Constanţa este traversat (de la Nord la Sud şi de la Est la Vest) de două
drumuri europene: E60, care leagă Bucureşti de Constanța, şi E87, care leagă Constanța de
Bulgaria prin Vama Veche.

De asemenea, municipiul este tranzitat de următoarele drumuri naționale: DN2A – B-dul

Tomis; DN39; DN3; DN3A-C; DN3C. Traficul rutier în municipiul Constanța se desfăşoară, în
general, degajat deși, conform autorităților, în ultima perioadă au fost semnalate anumite blocaje
în trafic, în special în zona centrală a oraşului și în jurul principalelor zone comerciale.
Principalele probleme apar mai ales în perioada estivală, atunci când numărul de autoturisme
care tranzitează municipiul se dublează.

Prin finalizarea în cursul anului 2013 a autostrăzii Bucureşti – Constanța, cu ieşire în

localitatea Agigea, problema a fost în mare parte rezolvată.

La capitolul transportului aerian , regăsim la 23 de km de municipiul Constanța se

găsește Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, în perioada sezonului estival acesta
asigurând legături aeriene către toate orașele importante din Europa. Aeroportul posedă o pistă
de aterizare și decolare în lungime de peste 3500 de metri și are o capacitate de operare de 6
avioane pe oră.

Transportul feroviar în Constanţa are legături directe pe calea ferată cu Bucureşti

datorită magistralei 800. CFR călători realizează curse directe și către Iași, Arad, Craiova, Buzău
și alte localități din țară. Trenurile fără oprire Constanța-București Nord realizează o călătorie în
două ore, iar cele cu oprire în Medgidia, Fetești și Ciulnița în două ore și 20-30 minute.

Tot datorită magistralei 800, unele curse au atins timpi de 1:52h, mergând cu o viteză
constantă de 160 km/h. De asemenea, operatorul privat Softrans a efectuat curse regulate zilnice
în timpul sezonului estival 2014 pentru transportul de pasageri între Craiova - București -
Constanța și retur.
Transportul naval , Portul Maritim Constanța, subordonat Ministerului Transporturilor,
este cel mai important port la Marea Neagră și al patrulea ca mărime din Europa, are o suprafață
totală de 3926 ha, din care 1312 ha - uscat si 2614 ha – apă, și este situat pe coasta vestică a
Mării Negre, la 179 nM de Strâmtoarea Bosfor și la 85 nM de Cotul Sulina prin care Dunărea se
varsă în mare.
 Cu o lungime totală a cheiurilor de 29,83 km, Portul Constanța are 156 de dane, din care
140 sunt operaționale și au adâncimi între 7 și 19 m, ceea ce permite accesul tancurilor și navelor
de mărfuri vrac de 220000 tone dwt. În ceea ce privește traficul fluvial în Portul Constanța,
acesta este de aproximativ 10 milioane tone/an și reprezintă 24% din traficul total anual.

Zilnic, mai mult de 200 barje se află sub operare sau sunt acostate în așteptarea încărcării
sau descărcării mărfii. În viitor este planificată o dezvoltare a sectorului fluvio-maritim, prin
modernizarea terminalul de barje, care va stimula traficul fluvial și va acoperi creșterile de trafic
prevăzute. Infrastructura portuară destinată navelor de pasageri și ambarcațiunilor de agrement
este asigurată de Portul turistic Tomis.

Acesta este situat la 1200 metri nord de Portul Constanța și are o suprafață totală de circa
200000 m2 , din care 17000 platformă betonată de-a lungul cheiurilor. Portul turistic Tomis a
fost construit în urmă cu 40 de ani, fiind conceput, în principal, pentru agrement nautic și
dispune de diguri de protecție, facilități de acostare, teritoriu portuar, platforme etc.

3.4.2. Turismul

O ramură economică nouă pentru municipiul Constanța, dezvoltată mai ales în ultimele
decenii, este turismul. Îmbinarea între factorii naturali (calități curative ale mării și ale lacurilor
terapeutice), vestigiile antice și dotările moderne, fac din coasta Mării Negre un punct de mare
atracție pentru turismul românesc sau străin.

Activitatea turistică de pe litoral ocupă în acest sens, primul loc în ceea ce privește
dinamica și numărul de turiști, concentrând aproape 45% din capacitatea de cazare a României.
Deși de dată mai recentă și cu un caracter sezonier, adică cu un aflux foarte puternic în perioada
de vară (iunie-septembrie), turismul din zona țărmului maritim se dezvoltă cu o mare rapiditate,
favorizând apariția unor așezări urbane cu linie 45 modernă și cu profil aproape exclusiv turistic,
încât pentru orașul Constanța turismul formează o adevărată ramură economică

3.4.3. Cadrul social

Municipiul Constanța este, în cadrul judeţului şi în regiune, un centru medical ce dispune

de un important număr de spitale, policlinici, cămine de bătrâni, centre de îngrijire a copiilor si
alte instituţii din domeniul sănătăţii. Astfel în municipiu există:

• Spitalul Clinic de Boli Infecțioase;

• Spitalul Clinic de Pneumofiziologie;

• Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Ap. Andrei;

• Spitalul Clinic Căi Ferate;

• Spitalul Militar de Urgență "Dr. Alexandru Gafencu" ;

• alte spitale şi clinici importante de stat sau private. (sursă : PAED 2017 Constanţa)

Bibliografie

1. https://www.colegiu.info/habitatul-uman-habitatul-rural-habitatul-urban accesat la
10.08.2022 , ora 20:09

2. https://www.brotacelul.ro/Orase/Constanta.aspx accesat la 10.08.2022 , ora 20:09

3. PAED CONSTANȚA 2017 ,accesat la 10.08.2022

(http://www.primaria-constanta.ro/oras/planul-de-acțiune-privind-energia-durabilă-al-municipiului-constanța)

4. https://www.oldmapsonline.org/en/Constanta_Region Accesat la 15.08.2022

5. http://www.primaria-constanta.ro/primarie/urbanism/regulamentul-local-de-urbanism
( secțiunea Tema de proiectare PUG Constanța _Piese desenate) accesat la 15.08.2022 , ora 20:09

6.

7. https://www.ct100.ro/s-a-semnat-contractul-pentru-reabilitarea-strazii-stefan-cel-mare-din-constanta-
lucrarile-vor-dura-18-luni/) accesat la 25.08.2022 , ora 20:09

8. https://constanta.insse.ro/

9. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

10. https://www.scena9.ro/article/somaj-pandemie-femei , accesat la 25.08.2022 , ora 20:09