Podiul Dobrogei de

Nord
Srbu Teodor
GT32
Facultatea de Geografie i Geologie

 Masivul Dobrogei de Nord este format din Munii Mcinului (cunoscui

i sub denumirea de Culmea Pricopanului), Culmea Niculielului,
Dealurile Tulcei (continuate cu prispa Agighiol), Depresiunea Nalbant,
Podiul Babadagului (alungit de la Dunre la Marea Neagr, cu
altitudine maxim de 401m), Podiul Casimcei, format din isturi verzi
(cu 325m altitudine maxim), continuat cu prispa Hamangia

Substrat geologic
Din punct de vedere geologic, rocile
componente ale zonei confer
apelativul de Munii Dobrogei. Acesta
are nlimi maxime de doar 467 m n
vrful Greci (uuiatul). Orogeneza ce a
generat Munii Dobrogei este cea
hercinica n nord i Caledonian
(Cambrian/Silurian) n zona central.
nlimea sczut este n general
datorat proceselor exogene care au
acionat prin erodarea materialului
constituent al rocilor, expunnd
agenilor atmosferici n prezent (la
suprafa) roci care erau n momentul
formrii catenei muntoase la baza sa
(graniele de Greci).

 Din punct de vedere geografic

intervalul de nlimi n care
sunt cantonai Munii Dobrogei
face clasificarea acestora din
punct de vedere geografic ca
podi, acesta fiind situat ntre
valea Dunrii n vest i nord i
Marea Neagr n est,
constituind singura mare
unitate extra-carpatic, avnd
aflorate cele mai vechi structuri
geologice i morfologice din
Romnia. La suprafa, cele
mai vechi roci sunt isturile
verzi proterozoice din Podiul
Casimcei, cu o vrst de peste
600 milioane ani.

Clima
Podiul Dobrogei are un climat continental cu nuane de
excesivitate accentuate. Cea mai mare parte a sa se
ncadreaz n inutul climatic de cmpie. Doar
sectoarele nordic i nord-vestic (nlimile depesc 300
m) fac parte din topoclimatul dealurilor joase.

Hidrografia
Reeaua hidrografic este tributar Dunrii i Mrii Negre; n sud
exist un mic sector endoreic desfurat ntr-o regiune
calcaroas. Rurile lungi au sub 50 km i suprafeele bazinului (la
cele mari) de ordinul a sute de km2; cele mai multe se termin n
lacuri de tip liman.

Vegetatia si fauna
Vegetatia este alcatuita in mare parte din stepa si
silvostepa si o mica parte din paduri de foioase, carpen,
gorun, tei.
Fauna padurilor se remarca prin numarul mare de
pasari, mamifere precum capriorul, mistretul si veverita,
reptile precum soparla, broasca testoasa, vipera cu corn
Fauna stepei se remarca prin rozatoare, pasari si reptile.

Potentialul turistic natural si

antropic
Podiul Dobrogei dispune de un potenial natural i
social-istoric cu valene turistice deosebite, dar
specifice. ntre acestea se impun litoralul, lacurile,
condiiile climatice extrem de favorabile pentru o
ndelungat activitate balneo turistic (mai
octombrie), relieful ruiniform.

Rezervaia natural Munii Mcinului

Muntii Macinului, in
totalitatea lorun obiectiv si
o rezervatie naturala,
cuprind sau au in vecinatate,
o serie de locuri unice
(Padurea Valea Fagilor,
Rezervatia naturala
Chervant-Priopcea,
Rezervatia paleontologica
Dealul Bujoarele, Cheile
Chediului, Muntele Consul,
etc.) ce impun un grad
ridicat de protectie
ecologica, pentru

Lacul Iacobdeal
Lacul Iacobdeal numit de localnici La fantana este un
lac antropic, format intr-o cuveta rezultata din
extragerea granitului. Se afla pe raza comunei Turcoaia,
intr-o fosta cariera de piatra de pe dealul Iacobdeal.
Accesul spre lac, din DN22D Macin-Cerna, spre
comuna Turcoaia pe DJ222H 2,5 km pana la intersectie,
apoi spre stanga aproximativ 3 km. De aici (lacul nu
este vizibil) inca 200 metri la dreapta pe un drum local
care urca usor. Punct de reper: drumul care urmeaza
dupa constructiile dezafectate ale fostei cariere.

Cetatea Dinogetia
Dinogetia a fost o asezare antica fortificata cu zid de aparare, situata pe un promotoriu
stancos (popina Bisericuta, ) din malul dobrogean al Dunarii, in zona cotului dintre gurile
Siretului si Prutului. Acces rutier din DN.22E, intre localitatile I.C. Bratianu si Garvan.
A fost construita In timpul imparatului Diocletian (284-305), pe locul unei fortificatii mai
vechi, in cadrul structurilor administrative si militare, de aparare a granitei de pe Dunare.

Cetatea Troesmis
Troesmis se prezinta ca un complex de ruine, raspandite pe o arie destul de intinsa
intre balta Iglita, dealul Piatra Raioasa si comuna Turcoaia. Intre aceste vestigii
se individualizeaza cele doua cetati, construite pe doua inaltimi deasupra Dunarii,
intre care exista o distanta de numai 400 m si care sunt separate de o vale. Sunt
cunoscute sub numele conventional de Cetatea de Est si Cetatea de Vest si au fost
identificate cu Troesmis inca din anul 1861, datorita inscriptiilor descoperite aici.

Manastirea Cucos
Manastirea Cocos este un vechi monument istoricomonahal asezat in vecinatatea comunei Niculitel-Tulcea,
in mijlocul padurilor de tei ce imbraca dealurile
dobrogene.

Geamia turceas din Babadag

Geamia turceasca din Babadag este un monument
istoric si de arhitectura religioasa ce dateaza din epoca
medievala. Edificiul a fost construit in jurul anului 1609,
fiind cel mai vechi monument de arhitectura
musulmana din tara noastra.

Rezervaia natural Vrful Secaru

Rezervatia Naturala Varful Secaru se afla in podisul Babadag,
localitatea Atmagea si se intinde pe o suprafata 34 ha.
Cea mai mare altitudine din podisul Babadag o reprezinta
Varful Secaru (401 metri) si este o zona granitica din podisul
calcaros al Babadagului.

Infrastructura de cazare
Cazare Munii Mcinului
Vila Turist 2**: ntre Dunare (Bratul Macinului) si Muntii Macinului se afla Macinul. In micutul orasel,

pe strada 1 Decembrie nr. 11, va asteapta pentru a va gazdui, Vila Turist cu clasificare de 2 stele.
Vila are 7 camere cu doua paturi la pretul de 100 lei/noapte, 3 camere cu trei paturi la pretul de 150
lei/noapte si un apartament cu dormitor (pat matrimonial) si camera de zi in care se poate desface si
canapeaua pentru inca doua locuri la pretul de 200 lei .Tarifele nu includ mic dejun.
Toate camerele au bai incorporate,televizor,frigider,aer conditionat si acces la internet.Parcarea se face in
fata unitatii iar masa se poate servi in restaurant.

Tipuri de turism
Ecoturism
Turism stiintific
Turism religios
Turism patrimonial
Turism culinar
Agroturism

Bibliografie
www.google.ro
http://www.infopensiuni.ro/
http://
www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Podisul_Dobrogei.p
hp
https://ecomuntiimacinului.wordpress.com