UNITATILE DE MASURA ALE TEMPERATURII

In stadiul actual al tehnicii, masurarea temperaturii constituie o problema importanta in

toate ramurile industriale. Necesitatea de a masura temperaturi inalte, de a mari precizia de
masurare si de a transmite la distanta indicatiile respective a dus la elaborarea de noi metode de
masurare.
Temperatura este o marime fizica de stare locala a sistemelor, ce caracterizeaza gradul de
incalzire a materiei, deci masoara intensitatea agitatiei termice a particulelor componente. Mai
precis, temperatura termodinamică, este una dintre cele şapte mărimi fundamentale pe care se
bazează Sistemul Internaţional de Unităţi (SI). Unitatea temperaturii termodinamice este
kelvinul, simbol K, definit ca fracţiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a punctului
triplu al apei.
Conceptul de temperatură este definit pe baza principiilor termodinamicii, cu ajutorul
unei scări având un singur punct fix. Această scară de temperatură a fost propusă de William
Thomson (lordul Kelvin) în anul 1854 şi este cunoscută sub numele de scara termodinamică de
temperatură. Măsurarea temperaturii în conformitate cu definiţia scării fundamentale necesită,
însă, proceduri şi termometre care sunt dificil de realizat iar rezultatele ce se obţin nu sunt
suficient de exacte şi de reproductibile.
De aici s-a născut necesitatea stabilirii unei scări practice de uz internaţional, în care
măsurările de temperatură să fie mai uşor de efectuat, să fie mai exacte şi foarte reproductibile.

Scara Celsius
O scara de temperatură standardizată este scara stabilită în mod empiric, în 1736 de
Anders Celsius (1701 – 1744). Punctele de bază, alese de Celsius au fost:
- punctul de vaporizare a apei: 0;
- punctul de solidificare a apei: 100
Carl von Linne’ (1707 – 1778) a inversat scara, astfel că temperatura de topire a gheţii a
devenit 0 grade, iar temperatura de vaporizare a apei a devenit 100 grade. Această scară
păstrează numele lui Celsius; temperatura se dă în oC.
Gradul Celsius [oC] este diviziunea scarii de temperatura cu acelasi nume, care atribuie valoarea
zero punctului de topire a ghetii si valoarea 100, punctului de fierbere al apei, ambele la
presiunea de 1 Atm.
 Gradul Fahrenheit [oF] este diviziunea scarii de temperatura cu acelasi nume, punctul de
topire al ghetii corespunde temperaturii de 32 oF, iar punctul de fierbere al apei, celei de 212 oF.
Legatura intre temperatura masurata in grade Celsius si aceeasi temperatura masurata in oF, este:

t[oC]=

Scara Fahrenheit este acum definită de obicei prin două puncte fixe: temperatura la care este pură
apa îngheață în gheaţă este definit ca 32 ° F și punctul de fierbere al apei este definit ca fiind 212
° F, ambele la nivelul marii și sub presiunea atmosferică standard (o separare de 180 ° F). În
primele decenii ale secolului al XVIII - lea în Republica Olandeză, Daniel Fahrenheit a făcut
două descoperiri revoluționare în istoria termometrie. El a inventat termometru cu mercur în
sticlă (primul termometru folosit pe scară largă, precis, practic) și scara Fahrenheit. Fahrenheit a
fost prima scară de temperatură standardizată care a fost util
izată pe scară largă, deși utilizarea sa este acum limitată. Este scara oficială de temperatură în
Statele Unite (inclusiv teritorii necorporate ), este state asociate liber în Pacificul de Vest (Palau,
Statele Federate ale Microneziei si Insulele Marshall ), Insulele Cayman, și Liberia. Fahrenheit
este folosit alături de Celsius scala in Antigua si Barbuda și alte insule care folosesc același lucru
meteorologice serviciu, cum ar fi Sfântul Kitts și Nevis, Bahamas, și Belize. O mână de
Teritoriile britanice de peste mări utilizați în continuare ambele scale, inclusiv Insulele Virgine
Britanice, Montserrat, Anguilla, și Bermuda. În ziarele din Regatul Unit, gradele Fahrenheit sunt
uneori date alături de grade Celsius pentru efect editorial. Toate celelalte țări din lume folosesc
acum oficial Scara Celsius, numele dat către scara centigrada în 1948 în cinstea lui suedez
astronom Anders Celsius.
BIBLIOGRAFIE

· Dordea R., Nitu C. – “Aparate si metode de masurat si control”, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1976
· Katalin Agoston – “Instrument virtual pentru masurarea temperaturii”, Conferinta
Nationala de Instrumentatie Virtuala, Bucuresti, 2005
· www.scada.ro