‘Subiectul al Prezinta, ir lea (10 puncte) minimum 50 de cuvinte, caracterul simbolist al versurilor urmatoare, Monocromia dezolanta a unei dimineti ploioase ‘Méangéie agonia trista, dar grava-a unui tren de mart, Ce-si fluiera impertinenta prin trel supape ofticoase ‘$i urca panta-n resemnarea bemolilor ce mor pe harfa Intr-o capela funerara. Cu miros de faci de cearé $i vagi parfumuri de tamaie, Eau de Cologne* Si chiparoase. Pe Valea Oltului Sau poate pe Valea Prahovei Decorul E-acelasi peste tot cand ploua. Si-aceleasi agonil profane Schiteazé orice tren de marta Cénd vrea sa calchieze zboru! Expreselor ce urca panta cu gratii de aeroplanel. Aceleasi agonii banale ‘$Si-acelasi trio de semnaie Imploré mita dimineti $i plictiseste calétoru on Minulescu, Pastel mecanic “eau de cologne — (in francez8, in original) apa de colonie Nota Tanti eontinut, vei primi 6 puncte iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (ulizarea limb iterare —1 punct logica Inlanquirt ideilor — 1 punct; ortografia - 4 punct; punctuatia ~ 1 punct) {in vederea acordérii punctajulul pentru redactare, raspunsul trebule s8 aibé minimum 50 de cuvinte gis dezvolte subiectul propus. Subiectul al Illlea (30 de puncte) Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care 68 prezinii particularitafi de constructie a unui Personaj dintr-o comedie de |. L. Caragiale, th elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ Prezentarea statutulul social, psihologic, moral etc. al personajului ales; ~ evidentierea unei trésaturi ale personajului ales prin doua scene comentate: ~ analiza a doua componente de structura si de limba) ale comediei studiate, semnificative pentru constructia Crete aes, (88 exemplu: actiune, conflict dramatic, modalti de caracterizare, notafile autoruli, revise silistice, imbaj, act, scena et.) Nota Ordinea integrariireperelor in cuprinsul eseului este la alegere. [entry confinutul esoulu, vei primi 18 punete (cate 6 puncte pentru flecare cerinj/reper). Pentru redactarea eseu- rae Prim! 12 puncte (existenta parjlor componente — introducere, cuprins, incheiere ~1 punct, logies inlantuir Fee ro(eunct abiltt do analiza side ergumentare - 3 puncte; ulizarea imbil lterare ~2 puncle; ertomate = 2 puncte; punctuatia — 2 puncte; asezarea in pagina, lizbiltatea ~ 1 punct). {hn vederoa acordérii punctajulul pentru redactare, eseul trebule sa alba minimum 400 de cuvinte sia dezvoite subiectul propus. Teste 87TESTUL 26 Subiectul | (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Ge poate fi in lumea voastra, dragul meu, c8 te-2i géndit s8 pleci din ea? $i sunt mull) — mi se spune ~ care Se despa de 22, chiar dacd nu intr Tn ordi’, ca tine. Vea mahnit peste masurd lumea do #2? Ati gasitc& 0 puteti suf do dincolo de 22? [..] ‘Suné, poate, naiv optimist fot ce-t/ spun. Lasé-na atunci s& spun lucrurile pe limba ta, care mi-e draga i Mle In limba ta existé 0 vorba a trecutului care-mi pare, intr-un fel, mai adevarata astézi decat oricare alta. Este cea ‘a lui Augustin, ubeste 518 ce vrei’. Céci daca jubest cu adevarat ~ s-a spus — nu mai faci acoea ce vrei doa’ oe Gebuie, Poate 4 lumea de 62/ 6 uneori smintilé pentru cd a despartit pe .f ce vrei" de ,jubeste”. Ea si-a luat toate Iibortaje $i face fot ce place; dar nu iubeste infotdeauna. Aga cum artstul modern adesea nu iubeste Cuyantut ‘tau matora In care lucreaza si acestea se destrama in irealitate ~ in timp ce un Brancusi, care-si jubea matoria $° S mangaia, facea din ea aceea ce true si este - omul modern tréiaste scandalulibertaiior si al iim, pentru ca nu sta sub ordo amoris*. ‘Sa. retnvatim dragostoa, ai putea spune asada, si cum orice dragoste adevarata este, pana la urmé, dragoste atv Dumnezeu, sé restituim credintei. - Dar iat&, aici se despart apele. Vorba lui Augustin este adevératd, dar abia In dezmingiea el. Astazi nu mai putem spune: iubeste si 18 ce vel Trebuie $8 spunem, cum s-a spus in fapt: cunoaste $i fé ce vrei. De vreo tre veacuri aga simte omul modern, $1 nui ramane decat sé-si duca vorba pana la capa, asadar sa intre in ordinea cunoasteri Gunoasteres a pus Intr-adevar pe om in intimitate cu lucrurle ~ Int-o altéintimitate decét cea magicé, miicé Of relgvasé ~ 91 atunci omul modem incepe sa facé ce place. Poste reface substantele anorganice, asa cum retace Sourelatea; seu dubleazd realitaile cu ,izotopil" lor si lucreazd asupra acestora ca asupra unei nol lumi, Face fot co rea: daca vrea face si arme atomice. [..J ‘Eu nu am a-j da lecti. Spre capétul vii, vad c& nu stiv mai nimic. Dar c&nd ma uit ind, vad 8 © ceva Sigur pana into vals ca a mea: e bucurie. N-am avut dreptate decatatunci c&ne| m-am bucurel. Omul e fia care jubileazé, Omul a facut bucuria $i a vazut c& era buna. ‘Dar hu te pot bucura cu adevarat dacé nu ai cunoastere, daca nu ai deschidere in luming, daca oamenii suferé, daca sunt strambétai In jurul tau, dacé sunt adeveruri nestiute 7n jurul tau, daca nu vibrezi de toaté bogatia Kami fata daca nu to desfet cu joaca asta extraordinars a umanitati din veacul nostru, cu fz electril si eu undele — dacé nu sti tot si nu iubesti fot ‘ni vine atunci in minte c&, dincolo de lubire si cunoastere, ba cu ele cu tot, existé 0 ordo gaudi". $f spun numai: bucuré-te si fa ce vrei! De la Constantin Noica catre fiul séu Rafail *ordin ~ comunitate monahalé *ordo amoris — ordinea iubiri ‘ordo gaudi - ordinea bucuriel ,jn redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: —formularea unei opinil fata de problematica pusé In discuile, enunjarea si dezvoltarea corespunzatoare a dou argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzil pertinente: 14 puncte ~ utlizarea corecta a conectorllor in argumentare, respectarea normelor limbil literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), agezarea in pagina, lizibiltatea, 6 puncte In vederea acordaril punctajului pentru redactare, textul trebuie s@ alba minimum 150 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus. Subiectul al Il-lea (40 puncte) ‘Comenteaza textul de mai artistice. 3's, n minimum 50 de cuvinte, evidentiind relatia dintre ideea postica gi mijloacele Nu stiu ce am, Doamne, din ce fel de huma C8 nu dorm cand dorm M-ai luat in palmele tale cake Nu stiu ce am, Sicu ce fel de saliva a nu sunt treaz, ‘Ai amestecat shai framantat huma-mi? Cand stau de veghe. De nu stiu ce am Nu stiu ce am, Ca exist, C4 nu ajung nicaier, Nu stu ce am Cand merg. Ca nu mai am nimio, Decat pe tine, Nu sti ce am, Ca stand pe loc Marin Sorescu, Ceva ca rugaiclunea Sunt, hat, departe. Nota Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbiilterare ~ 1 punct; logica Inlén{uitiideitor ~ 1 punct; ortografia — 1 punct; punctuatia ~ 1 punct) {in vederea acordarii punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie s& alba minimum 50 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s4 prezinti ideile promovate de criticismul junimist. jn elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = incadrarea societal Junimea in contextulistorico-literar; = rolul lui Titu Maiorescu in promovarea obiectivelor sustinute de societatea Junimea; = prezentarea a dou arlicolelstudiicritice de referinta ale lui Titu Maiorescu. Nota Ordinea integrariireperetor in cuprinsul eseulul este la alegere, Pentru continutul eseului, vei primi 18 punete (cate 6 puncte pentru fiecare cerinja/reper). Pentru redactarea eseu- lui, vei primi 12 punete (existenta partilor componente — introducere, cuprins, incheiere ~ 1 punct; logica tnlanfulri idellor ~ 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare — 3 puncte; utlizarea limbiiliterare ~ 2 puncte; ortogratia — 2 puncte; punctuatia ~ 2 puncte; agezarea in paginé, lzibilitatea — 1 punt) fn vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s& aiba minimum 400 de cuvinte gi sa dezvolte sublectul propus. Teste 89TESTUL 27 Subiectul | _(50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Le optsprezece ani, proaspat absolvent al lceului «Gh, Lazar” din Bucuresti, Vasile Voiculescu se afté totusi! ~ Intr-0 mare incureatura. $i nu pentns c@ nu sear fi g4ndit mai Inainte co meserie sa-si aleaga si s-ar fi /asat in vola sort, ci mai degrabé finda cel de acasé tin cu orice pret sé urmoze Medicina, iar el, incorigibilu visdtor nutregte gAndul de a merge la ,Litere si Filosofie’, acolo unde i! indeamna inima si unde simte c& are chemare, locul unde Poate studia sistematic si pe indelete vietile si operele filosofilor, dar mai ales pe cele ale scritorior. ‘Nu stim si azinici nu ne mat intereseazé cét pragmatism se ascundoa in dorinta parintilor, dar in orice caz, data find starea lor materiata nu credem sé fi visat cariera de medic pentru ful lor din motive de parvenire, ci mai degrabé dintr-un orgollu care i-a insofit totdeauna pe oamenil de la fara cand si-au trimis odrastete in scolile de la oras. Incapaténat, vitorul scritor calcd insé, peste vointa parintilor si-n toamna lui 1902 il tntainim acolo unde fi dictasera inima si sufletul: la Facuttatea de Litere si Filosofie. S-ar fi zis, la prima vedere, ca era mulfumit, e& nu-i mai trebuia nimic altceva. Mergea regulat la cursuti $i seminari, isi petrecea aproape toate dupa-amiezele in biblioteca. Citea, se informa, facea conspecte, in fine inérzia Ja aiscufil cu profesori. In relativ tanara Universitate bucuresteand, Intomelata prin hrisov dommnesc de Al. |. Cuza sf ridicata tntre 1857-1869 dupa planurile arhitectulvi Al. Orscu, parscoveanul care avea de-acum o experientaé de Viala scolard destul de bogatd, se simfea in largut iui. S-ar fi zis cd niof nu astepta mai mult Ins multumirea si linistea nu furd de lunga durata. In casa surori sale Meria, surprindea fot mai des privri nemultumite, iar uneori — c&nd sora, cénd unchiul ~ fi reprosau mai pe ocolite, mai direct c& nu e nicio scofalé cu ‘studentia lui la Litere $i Filosofie, c& mult mai bund si mai de folos ar fi fost medicina. Catre sférsitul anului, micile reprosuni se aocentuara, deveniré curénd acuzatiidirecte, far atmosfora se incércd tot mai mult Gazdele ~ poate influentate si de vizita din urma a rudelor din Parscov — ajunserd sé fie din ce in ce mai insistente in ideea lor fixé cu medicina. Aproape ca nu mai erau de suportat. Sfarsiré prin a aduce confiictul la epogeu $i prin a-I pune pe Dile inb-o situate limita, Avoa de ales: orirenunta la Litere si se inscria imediat la Facuitatea de Medicina, ori se descurca singur, finda familia Ivanesou nu mai era dispusa s&-t tind in gazdas Florentin Popescu, Viata iui V. Voiculescu A. Scrie pe foaia de examen, in enunfuri, rspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinfe cu privire la textul dat. 1. Indic& sensul din text al secventei pe indelete. 6 puncte 2, Mentioneaza locul de provenien(a al lui Vasile Voiculescu, utilizand informatile din textul dat. 6 puncte 3. Precizeazi modul in care igi petrece V. Voiculescu studentia la Facultatea de Litere gi Flosofie @ Universitat din Bucuresti, justificandu-i rspunsul cu 0 secventa semnificativa din textul dat. 6 puncteSubiectul al ll-lea (10 puncte) Prezinta, in minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativa din fragmentul de mai jos. Telegut traise huiduit de toata lumea. La lucru era primit tare cu greu, $-aproape ar fi putut numara pe degete zilele in care a muncit de dimineata péné seara la vreun roman. De cele mai multe ort j se déidea drumul dupa un ceas, doud de munca. Drept, c& nu era in el viaga decat aga, ca-ntr-o géing amefitd. $i-apoi avea el alte slébiciuni. Intreg obrazul sténg i fusese opéirit cu apa fierbinte, de mic copil, $i pielifa era rosie, vie; numai in gerul iernii se invinefea. Obrazul drept era umfiat, plin de barba incélcita. (...] In bordeiut lui, subt 0 rapa, tsi aduna cojile ce le agonisea de prin sat, $i cénd il razbea foamea, deschidea 0 gura larga, ca de peste, si incepea sa road in masele bucatelele cépéitate de pomand. Manca incet, fara port, cu pleoapele pe jumétate inchise. Numai cénd se infrupta din castigul lul parea ca simte $i el 8 manana. on Agarbiceanu, Telegut Nota Pentru confinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbil literare ~ 1 punct; logica inkénjuiri idellor — 1 punct; ortografia — 1 punct; punctuatia — 1 punt). {in vederea acordarii punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie s& dezvolte subiectul propus. 14 minimum 50 de cuvinte si sa Subiectul al Ill-lea (30 de puncte) Redacteaz un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinfi particularitafi ale unui text poetic studiat, aparfinand perioadel interbelice. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: — evidenjierea a doua trésaturi care permit incadrarea textului poetic studiat intr-o perioada, intr-un curent culturallterar sau intr-o orientare tematica; ~comentarea a dou imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; ~ analiza a doua elemente de compozitie si de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: ttl, incipit, retatii de opozitie gi de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.) Nota Ordinea integrarti reperelor in cuprinsul eseului este la alegere, Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru flecare cerinta/reper). Pentru redactarea eseu- lui, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente — introducere, cuprins, incheiere ~ 1 punet; logica Inlanfuiri ideilor — 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare — 3 puncte; utilizarea limbiilterare — 2 puncte; ortografia ~ 2 puncte; punctuatia ~ 2 puncte; asezarea in pagind, lzibilitatea ~ 1 pune) In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s& alba minimum 400 de cuvinte si si dezvolte subiectul propus.TESTUL 28 ‘Subiectul | (50 de puncte) Citegte urmatorul fragment: La inceputul lui septembrie 1887, ain constatat c& un coleg nou, Inalt $i subtire, ocupase un pat ce fusese pana ‘tune! liber. Patul acela era aproape de capatul din dreapta al dormitorului, despéirtit de ultimul pat din dreapta printr-un loc ceva mai larg, corespunzénd ferestrei. Din prima noepte, noul coleg a atras atentia noastra prin faptul ca, venind s& se culce, a luat din cul singura lampa ce era in dormitor — 0 lampé mica de gaz ~ $i a asezat-o la patul séu. Acesta era un pat de fier ca si celelatte, avand la capa, 0 micé platforma de metal. Pe aceasta platforma noul venit ageza lampa. Noi eram tofi doritori sa dormim, pentru c& ne sculasem fa ora cinci dimineata ~ cum era regula — $i avusesem de lucru toata ziua Lampa pusa la patul noului nostru coleg jena putin pe unii dintre noi. Ins nu am finut seama de aceasta. Ne-am preacupat numai a stice facea el ‘Am constatat ca a scos din hainele lui o carte si a inceput sa citeasca A doua searé s-a petrecut acelasi lucru Continudndu-se lucrul acesta céteva seri de-a randul, am fost intrigati a afla ce cari citeste, multi banuind c& se delecteazé cu publicatiuni nepermise. ‘Sub pretextul de a-i aseza mai bine lampa le pat, am putut constata c& cites In acel moment, cartea lui Herbert Spencer despre Educatie. In céteva seri urmétoare controlul nostru nu a slabit si totdeauna am constatat cd citea cérti de Invatéturd. Convingandu-ne astfel c studi opere serioase, am capatat respect fat’ de el si c&nd intram in dormitor, unul dintre noi fi aseza lampa la pat, spre @-! dispensa pe dénsul sé facd aceasta Atel o legaturé de simpatie s-a stabiltintre colegii din dormitor si Nicolae lorga, iar prestigiul su fafa de noi a ‘sport, cand am vazut o& in mod constant el sacrifica o parte a noptii spre a-si completa cultura. [..] Flind sérac, lorga nu putea sé-si cumpere cartile ce dorea sé citeasca. Ins principalilibrari de atunci ai lasilor, Kuperman si Emanuel Haiman, poate ei insisi Induiosati de atéta dor de invafatura ce avea acest tanér, i imprumutau cérfi noi, pe care lorga se obliga sé le inapoieze netaiate si perfect de curate. Infelegorea era ca volumele sa fle resttuite libraruiui in asa stare, Incat ef sa le poata prezenta alfor cienti ca nol. G. G. Mironescu, .Amintii despre Nicolae lorga’, in vol. Nicolae lorga. 1940-1947 de Valeriu Rapeanu A, Serle pe foaia de examen, dat. enunturi, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la textul 4. Indic& sensul din text al secvenfei nu a siabit 6 puncte 2, Mentioneaz& momentul intélnii dintre G. G, Mironescu si Nicolae lorga, utilizénd informatie din textul dat. 6 puncte 3. Precizeazé modul in care igi petrece Nicolae lorga noptile, justificandu-ti raspunsul cu 0 secventa semnificativa din textul dat. 6 puncte iM |in vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie sa aiba minimum 150 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus. Subiectul al I-lea (10 puncte) Prezinta, in minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativa din fragmentul de mai jos. Sufletul mi-e desigur desirat ca o cortina de-o ghear8, de sus $i pana jos, dar neinfelegerea din minte-mi, aceasta’ cea care mai ma fine. Totusi aud in urechi rasunandu-mi ca un cant tumfal din afera: Misterull Misterull Misterul! Misterul n-a murit cu printul Tudor Buzescu? Totusi, tumful acesta al subconstientului departat nu me Insuflefeste si nu mé face sa fAsnesc in sus de bucurie: minute intregi am senzatia rigiitétii de cadavru, in toate cotloanele corpului meu. Apoi iaté-ma iar pe strézi incovoiate si opace, pas la pas, dupa pasul acestui print, pe care rust asteapta nicio masina de partea cealalta a gradini [...]. Desi as fi vrut, desi-mi simfeam inima sufocata de dorinta, de trebuinta de a reveni in goand nebund pe drumul pe care venisem, s& ma imbat pas cu pas de talia lunga a doamnei Alba si de piciorul ei lung, pe care pulpane rochiei se zbate in mersul grabit, ca sufletul meu de dorinte! Gib |. Mihaescu, Donna Alba Nota Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbilliterare — 1 punct; logica ‘nlantuiriidellor — 1 punct; ortografia — 1 punct; punctuatia ~ 1 punet). {in vederea acordairi punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie s& aiba minimum 50 de cuvinto gi dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea (30 de puncte) Redacteazé un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitai ale unui text poetic studiat, apartinand simbolismulul. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: — evidenjierea a doua trasaturi care permit incadrarea textului poetic studiat intr-o perioada, culturaliterar sau intr-o orientare tematic’; —comentarea a doua imaginifidei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; ~ analiza a doua elemente de compozitie si de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: tit, incipit, relati de opozitie si de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.) int-un curent Nota Ordinea integréri reperelor in cuprinsul eseului este la alegere Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru flecare cerinj@/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta pairjilor componente — introducere, cuprins, incheiere ~ 1 punct; logioa Inlénfuitl ideilor ~ 1 punct; abiltati de analiza si de argumentare — 3 puncte; utilizarea limbii literare — 2 puncte; ortografia ~ 2 puncte; punctuatia — 2 puncte; agezarea in pagina, lizibiltatea — 1 punct) In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebule sa aib minimum 400 de cuvinte gi s& dezvolte subiectul propus.TESTUL 29 Subiectul | (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment Ce $tiu oamenii care se pricep la arta, care au, cum se zice, gust? Un lucru misterios: c& ceva e frumos, iar alfceva nu e. Ei mai stiu un lucru $i mai $i: c& ceva este in aparenta frumos, dar de fapt (cat rafinament in acest .de fap!) nu este. Revelatia asta a avut-o in mod necesar orice barbat asculténd dous doamne care discuta despre hraine. Intr-o clipa, tot ce credea el ca stie s-a prébusit si nu @ mai putut fi niciodaté reconstruit. Deoarece pentru un barbat ceva care este, asa, colorat — este frumos, Odiscutie despre gustul artistic in Antichitate e aifiité in primul rand pentru ca arta veche habar n-are de primatul esteticului. Ea face ceva. De pildé, implineste un ritual, instaureaza un spatiu civic sau sacru, negociaza prestigiu! individual. Acest rol al artei e azi mai sters, din cauza ca, pentru o bund parte din publicul european, arta a basculat fie spre post-vizibiltate, adica spre muzee, unde este fast-food pentru ochi, fie spre invizibilitate, adic spre entertainment laic sau omamenticd religioasa fra continut. Invers, exist si In Antichitate colectionani de tablouri si céteva orase mari unde arta e pe toate drumurile; in ansamblu insd, reprezentarea vizualé nu era asa demonetizata ca azi. In plus, desi stim destule nume de artist plastici din Antichitate, obsesia modem a originalitail si a paternitai ‘operei e perifericd in arta anticd. (Un exemplu: dintre toate statulle din Dacia romana, nu-mi amintesc acum decat de una care poarté semnatura autorului el, sculptorul Claudius Satuminus de la Sarmizegetusa). Legat de asta —nu doar autoru operei antice e, de obicei, anonim, dar si proprietarul ei ne ramane necunoscut. r, gustul presupune o sume de alegeri fine ale unui individ, nu ale unei comisii sau instituti. Arta oficielé, politizaté, reflecta prin definite niste optiuni supraindividuale (de la normativitate religioasé la propaganda), iar nu gustul privat. Arheologia ne oferé nenumarate obiecte de arta izolate, dar mai rar seturi de posesiuni ale unui anume individ, informate adicé de aceeasi sensibiltate. Catalin Pavel, ,Hai sé-ti ardt ceva frumos/urat’, in Dilema veche, nr. 824, S11 decembrie 2019 A. Scrie pe foaia de examen, in enunturi, raspunsul la flecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la textul dat. 4. Indica sensul din text al secventei habar n-are. 6 puncte 2. Mentioneaza doua lucruri pe care le stiu camenii care se pricep la arta, utilizand informatille din textul dat. 6 puncte 3. Precizeazé o diferenta intre rolul artei in Antichitate si rolul artei in lumea moderna, justificéndu-{i rispunsul cu o secventa semnificativa din textul dat 6 puncte 4, Explic& rolul artei in Antichitate, aga cum apare in textul de mai sus. 6 puncte 5. Prezinté, In 30-50 de cuvinte, semnificatia enuntului gustul presupune o suma de alegeri fine ale unui individ, nu ale unei comisii sau institut 6 puncteSubiectul al Il-lea (10 puncte) Comenteaza textul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind constructia personajulu Pasadia era un luceafér. Un joc al intémplari i inzestrase cu una din alc&tuirile cele mai desavarsite ce poate avea creierul omenesc. Am cunoscut de aproape o bund parte din aceia ce sunt socotifi ca faime ale fri fa foarte putin! insa dintr-ingii am vazut laolalta si aga minunat cumpéiite atétea inalte insusiri ca la acest nedreptatit ce, de voie, din viala, se hardzise singur vita. Si nu stiu un al doilea care sa fi stémit impotrivé-i atatea oarbe dusméini Auzisem c& aceasta si-o datora in parte infatiséni. Ce frumos cap avea totusi! Intr-insul afipea ceva nelinistitor, atéta patima infrénaté, atata trufio aprigd si haind invrajbire se destéinuiau in trésaturle fetei sale vegtede, in cuta sastisit’ a buzelor, in puterea nérilor, in acea privire tulbure intre pleoapele grele. lar din ce spunea, cu un glas téraganat si surd, se desprindea cu amaréciune, 0 adénca sil Viata ui, din istoria céreia i se intémpla rar sé dezvaluie ceva, fusese o ordncend: lupta inceputt de timpuri. lesit din oameni cu vazé si stare, fusese oropsit de la nastere, crescut pe maini stréine, surghiunit apoi in strainatate la invataturd, Intors in fara, se vazuse jofuit de ai sai, inféturat, harfuit, prigonit si trédat de toaté lumea. Ce nu se uneltise impotriva lui? Cu ce strigétoare nedreptate il fuseserd intémpinate lucréfile, truda de 2i si noapte a jerfitei sale tinereti, cum se Invoiserd cu totii sé ingroape sub técere! Din grelele Incercéri de tot soiul prin cari trecuse atétia ani de restriste $i cari ar fi dobordt un urias, aceasta fépturd de fier iesise calité de dou ori. Pasadia nu fusese omul resemnéiri, increderea in sine si sangele rece nu-I prasisera in cele mai negre clipe; statomic in urmarirea felului, el infransese vitregia imprejuréior, 0 intorsese cu dibécie in folosul sau. Ca dansul nimeni nu stiuse sé astepte si sa rabde, neclintit el pandise norocul la réspéntie, il Insfacase si- siluise ca sé-i poaté smulge ceea co, Jn chip firesc, i s-ar fi cuvenit de la inceput far cazna si zbucium. Odata ajuns se intrecuse, Iuase vazul tuturor, i Uluise si-si facuse, jugénar cumplit dar cu ménusi, toate mendrele, Clea méririlor i se dleschidea larga, neteda, acum insé, c& putea nazui fa orice, nu mai voi el nimic si se retrase. Presupuneam c& la temelia acestei hotérari ciudate a fost intrucétva siteama de sine insusi, fiindcé, sub invelisul de gheafé din afaré, Pasadia ascundea o fire patimasé, intortocheaté, tenebroasa care, cu toatd stapanirea, se trada adesea in scéparari de cinism. Cu veninul ce se ingrémédise In inima sa impietrits, puterea I-ar fi facut lesne primejdios. Si nici o Ineredere la el in virtute, 19 Cinste, in bine, nici o mil sau ingaduiala pentru slébiciunile omenesti de cari arta a fi cu totul strain. Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche Nota Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utiizarea limbii literare ~ 1 punct; logica intintuiri ideilor - 1 punct; ortografia ~ 1 punct; punctuatia ~ 1 punct).TESTUL 30 Subiectul | (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Paris] 8 apriie 1962 (ziva mea de nasterel) [..] Cadou aniversar: vechea idee sinuciderii ma urméreste iarasi de la o vreme, si m-a obsedat in mod special azi, S reactionam, s& mai raménem in picioare. 'M& gandesc la Sibiu, oras pe care I-am jubit mai mult decat oricare altul de pe pamént, sila cumplitele crize de plictiseala traite acolo. Dupa-amiezi de duminica in care bantuiam pe strézile pusti, sau in p&dure, sau pe drurmuri de tard, singur... Daca regret atét de mult acele moment, de vind e cadrul. Sunt, in stréfundul inimil, un provincial. Pe vremea cénd eram capabil de explozii rice, credeam c& stlu ce este disperarea; o stiu, la drept vorbind, abia acum, de cénd am esuat in aceasta uscéciune posacé si rece, In aceasta suspendare a tuturor facuttéilor, in nimicul absolut al intregii mele fine. ‘Daca am facut oarece progrese in detasare, e datorita mizenillor, nu meritelor mele. ,intelept” mai curénd de nevoie decét din virtute. Poate de aceea sunt amare, pentru mine, pana $i fructele infelepciunil, admitand ca Infelepciunea poate face sé incolteasca si sé rodeasca ceva.” Emil Cioran, Caiete 1957-1972 pe foaia de examen, in enunturi, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la textul 4. Indic sensul din text al secventei fa drept vorbind. 6 puncte 2, Mentioneazé o autoironie a lui Cioran cu privire la aniversarea sa, utiizand informatie din textul dat. 6 puncte 3. Precizeazi modul in care Cioran isi petrecea timpul in orasul pe care Ia iubit ce! mai mult, justificénduti raspunsul cu 0 secventa semnificativa din textul dat 6 puncte 4, Explica motivul scrierii cu ltere ingrogate a unor cuvinte in jurnal. 6 puncte 5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, portretul psiholagic al lui Emil Cioran, aga cum reiese din textul dat 6 puncte B, Redacteazé un text de minimum 150 de cuvinte, in care s& argumentezi dacé momentele aniversare sunt sau nu intotdeauna momente de bucurie, raportandu-te atat la informatie din fragmentul citat apartinand lui Emil Cioran, cét si la experienta personala sau culturala. 20 de puncte In redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = formularea unei opinil fat de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua arguimente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte ~ utiizarea corecté a conectorlor in argumentare, respectarea normelor limbil literare (norme de exprimare, de ortografe si de punctuate), agezarea in pagina, izibilitatea, 6 puncte In vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie s& aib& minimum 150 de cuvinte gi sa dezvolte subiectul propus. Subiectul al I-lea (40 puncteIntuneric, ag f putut s-apuc puholul de vant, atéta-! simfeam do get $ de rece. a ae térabol mei mare plécoree, cu sueratur, wut, trosnote. 0” tos pardsit scotea mugete ca de taur. Cadoau scénduri de pesto tot. Ascuttam singur la toate astoa, cu pre fintuita la spartura unde fusese fereastra, in timp ce prietenul meu sfordia cu capul infundat sub sac Deodata, un varte] puternic si, tronc! ceva de spaima care-mi sare-n obraz si ma zgarie aproape sé-mi dea sangele. 79 Eulini! Ciulnil ural eu, incercand s-arunc ghemotocul spinos pe care nil trimitea crivatul. $tirbu sér-n sus, atunci, voios: — Au venit? Hail Repede! striga el. Traveunr ge-misrica, c& ne culcaseram imbeical Fiecare cu un ciomeg 1 mand, cu céiciula bine trasé pe ochi, iesiram ropode afar, fd 88 uitém de restul de paine care rebula ‘sd ne find loc de mamaliga si de prez. PanaitIstrati, Ciulinii Baraganulul Nota potty confinut, vei primi 6 puncte, iar pent redactare, vel primi 4 puncte (ulllizarea limbii lterare - 1 punct; fogica inlntuiridelor ~ 1 punct oriografia ~ 1 punct; punctuatia =1 pune) Th vederea acordérll punctajulul pentru redactare, raspunsul trebule $& aib’ minimum 50 de cuvinte si 8 dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s& pre ‘sonaj dintr-un roman psihologic studiat. Th elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: o rezentarea statutulul social, psinologic, moral et. al personalulu ales ceNidentjerea une! trés&turi a personajulu ales prin dou episoadelsecvente comentate; errr a doua elemente de structurd, de compozite side limba) ale romanul semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, confit, modalitl de caracterzare. relat temporale si spatiale, incipit, final, cere narative, instante ale comunicil narative, perspectiva narativa, registre sillstce, limba) etc.) inti particularitati de constructie a unui per- Nota Ordinea integral reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Ponty confinutul esevlui, vei primi 18 punete (cate 6 puncte peri flecare corintieper), Feri redactarea eseu- far voi prim 42 punete (existenta p&rtlor componente —introdueere, cuprins, Incheiore 1 punet; logica inlantuiri idglor © 1 punct, abit! de analiza si de argumentare — 3 puncte; utlizarea limb erare ~ 2 punete; ortografia ~ 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; agezarea in pagina, lzibllitatea ~ 1 punct. in voderea acordarii punctajului pentru redactaro, eseul trebule 8 aib& minimum 400 de cuvinte sisa dezvolte subiectul propus. Teste 97TESTUL 31 Subiectul | (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: piamenul de absolvire, sau ,capacitatea’, cum i se spunes pe atunci, bétea la usa, Era un examen dificil, cu profesori exigenti. Probel fa compunere (romind) 1i urmaui treckcons (sors si oral) din franceza, germand, elind 5) roman aune din romana In lating. Apoi o ,cisertatiune verbala Toca fare cadrul liceului .Sf. Sava" (limba creed ~.10; dsertatia — 9; media generald 8), pregedinte find Sabi Stefanescu, examenul din iunie 1906 ii ford tal G Topirceanu prijul de a cunoaste pe Alice Calugcin ost de acoeasi varsté: in fala aceleiasi comisii ‘S® prezentau candidat de la céteva lices. Inteligenta colegé de bacalaureat publicase versuni in Saméindtorul si Viala literara. O reviste feminina i anunta prosreyincchete! Viorel, lar lon Gorun semnala into recenzie .precoutse talentului". Sinceritatea emotioi, scotoetonea $a ales fantezia - ltd aspectele care pldcuserd recenzentum eho ele dintai confesiuni ale unei asolosconte cu tumultur si reveni specie varstel. Alice Calugaru doccacn > sensibilitate neobisnuita, impinsa ‘pan la neliniste; nevoiarétécin prn lume nu era o simpla poza 1. Indica sensul din text al secventei batea la usa. 6 puncte 2. Mentioneaza momentul sustinerllexamenului de bacalaureat,uiizand informatie dn text dat. 6 puncte *, Precizeaza 0 partculantate a create lui Alice Calugaru, justiicdndu raspunsul ou 0 secvent semnificativa din textul dat 6 puncte 4. Explicé motivul pentru care examenul este dificil 6 puncte 5: Prezinta, n 30-50 de cuvinte, oattudine a lui Alice Calugérufaté de G. Topirceanu, asa cum relose cia ea ea un B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care s8 arqumentezi daca este importanta sau nu prima Impresie pentru crearea uneirelati, raportandu-te atat la Informatile din fragmontul oetree are volumul G. Topirceanu de Const. Ciopraga, cat si la experienta personal sau culturcla,10 puncte] Subiectul al II-lea (40 puncte) Comenteazé textul de mai jos, in minimum artistice. ‘50 de cuvinte, evidentiind relatia dintre idea poetica gi mijloacele Conul, ca zugréveala pe lomn, s-a invedhit. Danuitor pe franghi si papusar vest, Cu zérile pe umar si vantul de capastru, Sufletul meu colinda $i-acumn sufietul vostru. Copii ridicau zmeie in drum, cand am purces. Domoala era vremea $i lunga ca un $88. Pasii mei din {arana lasau urme pe nour ‘Ocheam c&nd era lund, cu prastia, ecour. De-atunci au trecut zile ca luntr fara carmé. In podul palmei déra norocului se curma. ‘Al. Philippide, Popas Nota potty continut, vei prim 6 puncte, iar pentru redactare, vel pm! puncte (utlizarealimbiliterare ~ 1 punct logica Taintuir idellor- 1 punc; ortografia ~ 1 punct; punctualla ~ 1 pune). In vederea acordarit punctajulul pentru redactare, raspunsul trebuie 84 alba minimum 50 de cuvinte $I s& dezvolte subiectul propus. Subiectul al IIlea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s& prezinf particularitafi ale unui roman al ‘experienfel studiat. In elaborarea eseului, vei avea In vedere urmatoarele repere: w Svidentierea a dou tréséturi care fac posibilé incadrarea romanulul stucatInt-o perioada, culturalliterar sau intr-0 orientare tematicas, — comentarea a dovd episoade/secvente relevante pentru tema romanulul studiat; ~ analiza a doud elemente de structura, de compozite sitsau de limbaj, semnificative pert romanul studiat (de SRemplu: achune, confct, modalitai de caracterizare, relafi temporale gi spatiale, inciPl final, tehnici narative, instante ale comunicarii narative, registre stlistice, imbal etc). intr-un curent Nota COrdinea integrarii reperelor In cuprinsul eseului este la alegere. Ponty confinutul eseuiui, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru lecarecerinlreper). entry redactaree 0 cai carr 12 pumete (eristonia parjlor componente — introducare, cuprins, ichelere = 1 punctlogioa lant eee ei ance, abitat de analiza si de argumentare ~ 3 puncte; utlizarea limb Iterare ~ 2 puncte; orografa 2 puncte; punctuatia ~ 2 puncte; agezarea in paging, lzibiltatea ~ 1 punct). In vederea acordaril punctajulul pentru redactare, eseul trebuie s& aib& minimum 400 de cuvinte $i s& dezvolte subiectul propus. Teste 99TESTUL 32 Subiectul | Citeste urmatorul fragment: Fe,c8 fecunoastem sau nu m mod constont sau mel putin constient, noi facem zilnic alegert. CAnd lucrurile ny seegonea2a 292 cum nea dor, de cele mal mito wh dao pe destin, pe cella, pe conjuncturi ete. Af Si208rul propriei vet! inseamna a ne asuma 100% resutate setiunilor noastre, iar acest lucru devine posibil door (50 de puncte) dluhownic, mindfulness, yoga ete); 2) socul —- atuncl ean Evenimentele din viata noastra ne constréng spre a ne Modifica viziunea si anumite comportamente (orice eveniment traumatic care intervine neasteptat — decesul culve Fear elvertu, plerderea loculi de munca ete.) 3) psinoterapia wang 4nd individu! decide in mod constient 8 asumat 88 Is trensforme stilul de viaf3 [.-] Psihoterapia oferd acea perspectiva noutra si oblectiva gsupra noastré ingine. Doar analizand si infelegand integer ta VOM Putea ajunge s& ne controlém cu adevarat lar autoconeie inseamna adevarata libertate interioara. Ota Minai, .Cunoasterea de sine’, https:/adevarut, ro/sanatate/minte-sanatoasa/ cunoasterea-sine-adevar-provocare A. Scrio pe foaia de examen, in enunturi, rispunsul la flecare dintre urmatoarele cerinfe cu privire la textul dat. 1. Indica sensul din text al secventei a ne asuma 100%, 6 puncte 2. Mentioneaza cele trei cai prin care omul constientizeaza nevoia de schimbare,ulllzand informatie din tecul dat. Punet 5. Freclzeaz& princpiul care sté la baza inrospectii continue, justificandurtirdspunsul cu 0 secventa semnificativa din text. 6 puncte 4. Explicé in ce consta, conform autoarei, psihoterapia 6 puncte 5. Prezinta, n 30-50 de cuvinte, semnificatia enunjuli lar autocontrollinseamna adevarata libertate Inoroars puncte B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care s& arqumentezi dacé omul este sau nu capabil sa fe Schimbe interior, raportandu-te atat la informatile din fragmentul citat apartinand Ollie! Mikey cat si la experienta personala sau culturala, 20 de puncte {mn redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ini fafé de problematic pusa in disculSubiectul al II-lea (10 puncte) Comenteaza textul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentlind relatia dintre ideea postica gi mijloacele artistice. Dar deodat-un punct se miscé...cel intai si singur. lata Cum din chaos face mumé, iar& el devine Tatéil... Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumi, E stépanul fara margini peste marginile lumi. De-atunci negura etern’ se desface in fas, De atunci rasare lumea, lund, scare si sth. De atunci $i pana astazi colonii de lumi pierdute Vin din sure vai de chaos pe céréri necunoscute $1 in roluri luminoase izvorand din infnit, Sunt atrase in viatd de un dor neméirgiit. lar in lumea asta mare, noi copii ai lumii mic, Facem pe paméntul nostru musunoaie de furnici Microscopice popoare, regi, osteni si invafati Ne succedem generatii $i ne credem minunati; Musti de-0 zi pe-o lume micé de se masura cu cotul, In acea nemarginire ne-nvartim uiténd cu totul Cum ¢& lumea asta-ntreaga e o clipa suspendaté, (Ca-ndaratu $i-nainte-i intuneric se arat’ Mihai Eminescu, Scrisoarea | Nota Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbiiliterare ~ 1 punct; logica Inlanfuiriideilor — 1 punct; ortografia — 1 punct; punctuatia — 1 punct) In vederea acordarii punctajului pentru redactare, réspunsul trebuie s aib& minimum 50 de cuvinte si dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s prezinti particularitafi ale unui text poetic studiat, apartinand lui Nichita Stanescu, In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: — evidentierea a doua trasaturi care permit incadrarea textului poetic studiat intr-o perioada, intr-un curent culturalli- terar sau intr-o orientare tematica; —comentarea a doua imaginilidei poetice relevante pentru tema textului postic studiat; ~ analiza a doua elemente de compozitie si de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, retatii de opozitie gi de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.) Nota Ordinea integratii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul eseului, vei primi 18 punete (céte 6 puncte pentru fiecare cerinfalreper). Pentru redactarea eseu- lui, vei primi 12 puncte (existenta péirtlor componente — introducere, cuprins, incheiere ~ 1 punct; logica tnléntuirt idellor — 1 punct; abilitti de analiza si de argumentare — 3 puncte; utilizarea limbiiliterare — 2 puncte; ortografia — 2 puncte; punctuafia ~ 2 puncte; asezarea in paging, lizibiitatea ~ 1 punct). In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte si s& dezvolte subiectul propus.TESTUL 33 Subiectul | {50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: CAnd, adolescent, au inceput sé mé incerce crizele de melancolie $i tristete, Imi spuneam ca astea fac parte din zestrea mea moldoveana. Uneori, ma rézvrateam Impotriva acestei aplecari catre visatorie si contemplatie, @ tendinfei de a ma intoarce in trecut si a ma lasa dobordl de amintiri ~ ma rézvrdteam impotriva séngelui meu moldovenesc $i chemam in ajutor 28cémintele de energie ale familie mamei, spiritul de aventuré, puterea de munca si darzenia, vitalitatea aproape vulgara a crescatorlor de cai de la Dunare. Intr-una din aceste revolte contra Melancoliei, am scris si publicat in ,Cuvéntul”, din 1927, cénd eram deja student, un foileton, ,/mpotriva ‘Moldovei", care a stémit 0 lungé polemica. Evident, simpiticam prea mult lucrurile. Dar continui totus! s& cred c& aceste dowd ereditafi s-au infruntat necontenit in adéncurilefintei mele, ajuténdu-ma astfel sé creso, invajandu-ma 84 nu mé identific complet cu niciuna dintre ele; in cele din urma, silindu-ma sé-mi capat un altfel de echilibru, pe care sé-l dobandesc plecand de la alte date si utiizand alte mijloace. ‘Nu stiu cum s-au cunoscut périnfii mei. Cand s-au casétorit, tata era flécdu fomnatec; avea vreo cincisprezece ani mai mult ca mama. in fotografia nuptial’, de prin 1904, tata nu aréta cei 35 de ani pe care ji avea, cu toate cé era deja plesuv. Brun, uscat, cu mustafa neagré, In furculita, cu sprancenele groase si ochi ofelit, patrunzaton, tata prea o& nu imbatréneste. Avea o mare rezistent& fizica. La 70 de ani, umbla pe jos de la un capat la coléialt af Bucurestiului si nu putea raméne o clipé locului; fs! g&sea necontenit de lucry, in ¢asé, in pivnit, in curte. Era de felul lui frugal, dar la petreceri médnca si bea cat cinci. Dupa ce-a iesit la pensie si s-a hotarat sa se ocupe serios de ‘educatia noastra, ajunsese obositor; | se parea cd trebuie sa ne invefe necontenit cum sé ne purtém si mai ales, ‘cur fi plécea lui s8 spund, 4 ne ,faca morals’. [n ultimil ani de liceu, aproape la flecare masa ne tinea o lunga predicd, de altfel necontenit intrerupta de interjectile $i glosele exasperate ale mamel. [.] La instalarea noastra defintiva la Bucuresti, mama era inca foarte tnaré, nu implinise ine& 30 de ari. Pe atunci, era frumoasa si incd elegant, dar putini ani mai in urmé, in timpul ocupatie! germane si imediat dupa rézbol, cénd am sérdcit, mama a renunfat treptat la eleganté $i cochetéirie, La 35 de ani, a hotérat c& nu mai e ténara, ca are copii mari si cé trebuie s& traiasc numai pentru ei, N-a mai vrut sé-si cumpere nimic pentru ea $i ducea singuré foata casa, renunfénd, vreo zece ani, chiar la 0 biata sluinicd de la fara, ca s&-si poata fine copii fa liceu $i Universitat. In schimb, imi dédea intotdeauna oricatl bani li cereamn ca si-mi cumpér cért. Am ghicit mai tarziu c& prin mine igi ndestula, intr-un anumit fel, sete de lectura pe care 0 avusese in prima tinerefe. I plécut infotdeauna{in vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie s& albé minimum 150 de cuvinte gi s& dezvolte subiectul propus. Subiectul al I-lea (40 puncte) Comenteaza textul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind relafia dintre ideea poetica si mijloacele artistice. Desi pe cer e-aceeasi lund ~ Dar unde e cea de-altédata Minciuna vietel ce mé-mbata — E azio altfe! de minciuna, Ca si atunci, duios rasuna Cavale*-n noaptea instelata, Sinn cer zambeste-aceeasi luna — Dar unde e cea de-altadata? Ai lumind argintata Cu roze albe mé-ncununé, Si cAnta tot pe vechea struna, Dar pentru mine @ schimbatés, Desi pe cer e-aceeasi lund. ‘Alexandru Macedonski, Rondolul lunei “caval —fluier mare ciobéineso, facut din lemn de paltin sau de alun Nota Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbilliterare ~ 1 punct; logica {nlzntuitiideilor ~ 1 punct; ortografia — 1 punet; punctuatia — 1 pune!) In vederea acordarii punctajului pentru redactare, réspunsul trebuie s4 aiba minimum 50 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus. Subiectul al Il-lea (30 de puncte) Redacteaz un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti relafia dintre doua personaje dintr-un text dramatic studiat, aparfinand Jul |. L. Caragiale. {in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ prezentarea statutului social, moral, psihologic ete. al celor doud personae; — evidentierea evolutieirelaliei dintre cele doud personaje, prin doua scene comentate; ~ analiza a doua elemente de structura, de compozitie si de limbaj, semnificative pentru evolutia relatiel dintre ersonaje (de exemplu: acfiune, conflict dramatic, modalltati de caracterizare, notatile autorului, registre stiistice, limbaj, act, scend etc.) Nota ‘Ordinea integrarli reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerintalreper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta parlor componente - introducere, cuprins, incheiere ~ 1 punct; logica tnléntuitt idelior ~1 punet; abiltati de analiza si de argumentare - 3 puncte; utlizarea limbiiIiterare ~ 2 puncte; ortografia — 2 puncte; unctuafia ~ 2 puncte; agezarea in pagina, lizibilitatea ~ 1 punct).. In vederea acordairli punctajulul pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte si s& dezvolte ‘subiectul propus. Teste 103TESTUL 34 Subiectul | (50 de puncte) Citegte urmatorul fragment: Muzica clasicd, infelegand aici muzica culté, are multiple caltati terapeutice, nu doar gratie efectelor dinamizante sau relaxante de moment, ci siprin caracterul evocator, ce permite numeroase asociatilibere de idel. Este o muzica Ce solicité si dezvolta enorm intelectul,findca presupune o ascultare pe mai multe planuri: melodic, rtmic, armonic, timbral. Muzica lui Beethoven, de pild®, poate fi extrem de mobilizatoare $i poate genera noi resurse interioare de a ies! nto situatio nu tocmal favorabil momentulu in momentul in care muzica este ascultaté predominant cu emisfera dreapta (adica analogic, emotional), calitaile terapeutice apar neintarziat. Bogatia ritmico-melodico-armonico-timbrala a muzicil culte permite fecdruia sé se ancoreze in ceva, sé-si dea drumul fe fentezie, s& purceadé in istoria personal g&sind noi sensuri si infelegen ale nor evenimente trecute, rice linie melodica poate sugera un anume personaj din viata noastra, orice instrument poate evoca vooea sau atitudinea cuiva din trecutul nostru. Flecare dintre noi aude muzica in felul sdu propriu, in functie de istoria personala. ‘Nu exista un mod bun sau rau de a auzi muzica, exista doar un mod autentio si real, in concordanta cu propria vieta. Existd experimente care atesté calitaile terapeutice ale muzicii clasice. Etectul Mozart a fost studiat inc& din anil °50 de catre Alfred Tomatis, in Franfa, cand, in urma experimentelor, s-a constatat c@ audierea muzicii mozartiene dezvolté foarte mult gandirea spatiala si aptitudinile matematice. Neurofiziologil au demonstrat (prin intermediul prelucrani activité neuronale pe calculator) c& existé o sincronizare inlre activitatea ritmica a creierului sirtmicitatea ‘muzicii mozertiene. [...] ‘A existat chiar un program special conceput pentru copii, numit ,Keyboard Music’, un experiment desfaisurat pe © durata de cinci ani si soldat cu progrese evidente in domeniul g&ndiri, in general, $i @ celei spatiale, in special. Evident, dozarea trebuie facuta cu mare grijé $i alternat& cu muzica de alta factura, findcé poate aparea suprasaturatia $i, astfel, efectele pozitive se pot transforma int-o aversiune fatisé. ‘Nu numai muzica mozartiand are caltat terapeutice demonstrate, ci $i muzica baroca, in special cee cu un tempo lent si interpretaté de un ansamblu de coarde (psihologu! Lozanov este autorul care a studiat acest efect). ‘Aceasta muzica lenté favorizeaza aparifia unei stéri de relaxare foarte speciale, numité si ,relaxare activa’, stare In care corpul intra intr-o stare de calm, consumand foarte putin’ energie (se regieazé tensiunea arterialé, scad hormonii de stres, creste activtatea sistemului imunitar), in timp ce creierul beneficiazé de un plus de energie obtinuta tocmai din economia de energie @ corpult. In acest fel, se remarcé apariia unei Imbunattir rapide a capacitéti de invatare, un soi de supermemorie. 7 Fach Vivalc TRAIT End vrem sa invatém ceva,In vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie sa alba minimum 150 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus. Subiectul al Illea Comenteaza textul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind rolul stilistic al verbelor la i timpul prezent. Cum seaman eu cu tine, mare, La fel, mereu nelinistit, Inchis din patru parti de timpul, Din care nu e de esi Ma zbat adéino, fara crutare, Ma trag in mine, mé-nvréjbesc, Dar oricat as lovi de tare Degeaba tarmii mi-i lovesc. E-0 lupta fara-asemanare, Sunt malurile prea de fier. Nici eu nurs multumit, ca tine, Doar cu bucata mea de cer. Nota (40 puncte) labesc mereu, mereu mai aprig ‘$i fér8 s& Ingenunchez, Dar nu pot, nu, iesi din vremea In care-ncep s8-nnegurez. Mi-e dorul inima $i géndul Tot rani, fa zbatere proscris, Dar inca lupt sa nu stau numat Jn tarmurile mele-notis. lebese, izbesc intoldeauna Ca tine, tot mereu la fe. ‘Si mie timpul mi-a pus maturi Sinu pot s8 mat ies din ol Virgil Carianopol, In fafa méiit Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbilliterare ~ 1 punet; logica Inléntuiri idellor ~ 1 punct; ortografia ~ 1 punct; punctuatia— 1 punct) In vederea acordarii punctajul dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea pentru redactare, raspunsul trebuie s& aib& minimum 50 de cuvinte gis (30 de puncte) Redacteaz un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s& prezinti particularitafi ale unui roman studiat, soris dupa 1980. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmaitoarele repere: = evidentierea a doud trasdturi care fac posibilé incadrarea romanululIntr-o perioadé, intr-un curent culturaliterar sau intro orientare tematicas, ~ comentarea a dou’ episoade/secvente relevante pentru tema romanulu —analiza a doua elemente de structurd, de compozitie side limba), semnificative pentru romanul studiat (de exemplu: ‘acfiune, confit, relatiitemporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, instante ale comunicériinarative, perspectiva narativa, registre stilistce, limbaj etc.) Nota Ordinea integral reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerint&/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta parlor componente ~ introducere, cuprins, Incheiere — 1 punct; logica inkintuiridellor — 1 punet; abil de analiza si de argumentare — 3 puncte; utilzarea limbiiliterare ~ 2 puncte; ortografia ~ 2 puncte; punctuafia ~ 2 puncte; agezarea in pagina, lizibiltatea - 1 punt) In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte si s& dezvolte subiectul propus.TESTUL 35 Subiectul | (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Sambaté 12/25 Nolembrie 1916 Seris in tren. Se pare ca s-a ajuns aici. Suntem nevoili s& fugim! Trebuie si povestesc pe indelete, lucrurile sunt de o simplitate atat de dramatica incat mera sé fie evocate pe rand, Ziua de feri a fost de o durere sfasietoare, poate cea mai dureroasa zi dintre toate. Planul hotarat a fost executat fara cusur. Fiindca Regele nu avusese timp sa vind sa-si a la revedere de la mine, am mers eu la Gartierul General, pe fa ora 9. In plus, am vrut sd fac demersunile necesare astfel incat Carol s se aliture frontului. Am discutat de nenumarate oni si i-am marturisit tot ce aveam pe suflet, erau lucruri grele si apasatoare, insa macar am plecat Jinisti, ca si cum situatia nu ar fi fost asa de tragica cum parea. Am plecat fara $8 stiu c&nd, unde si cum va fi urméttoarea data cénd ne vom revedea, asta sté in mainile divinitatil. Am plecat imediat spre oras. In oras am avut parte de imagini tulburatoare la spitalul meu. R&nitii trebuiau mutati, $i dupa ce se raspandise stirea nefasté, acestia au luat-o inainte. Peste tot domnea panica: se zérea panica pe toate chipurile, ochii injectafi $i zambete sfioase si temétoare. Chiar si eu eram teribil de ingnijoraté. Pana acum cand mi se luau rémiti din spital aveam ocazia sa imi iau rémas bun. [..] Scene sfasietoare se petreceau in camera oferilor. Stéteam pe un scaunel intre paturile a doi soldati rani si pléngeam finandu-ne de mand ca si cum eram cei mai buni prieteni. Dispererea il cuprinsese si pe Bulgaras, rietenul lleanei, care voia sd plecém indata, Cérja era galben la fafa. Nimeni nu mai avea rabdare, le era teamé ca Vor céidea prizionieri daca vor raméne aici, insa se temeau teribil de chinurile transportului. Nu mai aveau nicio limita, fiecare isi exprima din rérunchi suferintele si flecare jinduia din pricina situatiel cum stia mai bine. lar eu eram in mijfocul lor si nu stiam cum sa le alin durerile, nici macar prin cuvinte, simteam durerea mai acut decét oricare dintre i. Mi-am ascuns chipul in main si m-au podidit lacrimile. La vederea acestei rabufhiri s-a reinstalat calmul, parca era de datoria lor sé ma aline pe mine in disperarea pe care o simteam, eu care eram Regina lor. Intrun final, am fost nevoita sa plec, cu toate c& eram constient& ca nu li voi mai vedea niciodaté. Mé prindeau de maini recunoscaitori $i mérturisindu-mi c& nu vor uita niciodaté ajutorul pe care I-au primit de la mine. Am plecat repede din camera dupa ce I-am stréns in brafe $i kam sérutat pe Bulgaras, copilul spitalului care trecuse prin cele ‘mai mari chinuir. Gu fiecare pas eram mai chinuité. Urmatoarea suferinta mia fost cauzaté de plecarea de la Cotroceni. Locul care fusese pentru 23 de ani céminul meu, pe care il aranjasem si il infrumusetasem dupa placul meu, casa de care eram atat de mAndri $i pe care 0 iubeam. Trebuia s& imi iau la revedere in lniste, pentru c& nimeni nu trebuiaB. Redacteazi un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi daca unele jurnale/memorii pot constitui sau nu documente cu caracter istoric, raportandu-te atat la Informatille din fragmentul citat aparjinand Reginei Maria, cat si la experienta personala sau culturala. 20 de puncte In redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~formularea unei opinii fat& de problematica pusé tn discutie, enunfarea gi dezvoltarea corespunzatoare a doud argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte ~utiizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie gi de punctuatie), agezarea in pagina, lizibiltatee. 6 punete fn vederea acordarii punctajului pentru redactare, raspunsul trebule s& aibé minimum 150 de cuvinte $1 sa dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ilea (40 puncte) ‘Comenteaza textul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind caracterul séu de arta poetica, prin doua particularitagi De mult ma lupt eaténd in vers mésura, De Ham affat la noi a spune no pot; Ce plina e ca toamna mierea-n fagur De pofi s-auizi in el al undei sopot, Ca s-o astern frumos in fungi siragur, De e al lui cu drept acest preambul — Ce fara piedici trec sunand cezura. Aceste toate singur nu le judec... Ce aspru misca pénza de la steagur, Dar versul ce! mai plin, mai bland $i pudic, Trezind in sufiet patima $/ ura ~ Puternic jar — de-o vrea ~ e pururi iambul. Dar iar cu dulce glas iti umple gura Atunei cénd Amor timid trace praguril Mihai Eminescu, lambul Nota Pentru continut, vei primi 6 puncto, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbii lterare — 1 punct; logica {nkéntuitiideilor — 1 punct; ortografia — 1 punct; punctuatfa ~ 1 punct) in vederoa acordérii punctajului pentru redactare, textul trebuie s& alba minimum 50 de cuvinte si sa dezvolte sublectul propus. Subiectul al ill-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s& prezin(i particularitafi ale unui roman studlat, apartindnd lui Camil Petrescu. {in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = evidentierea a doua trésaturi care fac posibilé incadrarea romanului tnt-o perioada, int-un curent culturalfiterar ‘sau intr-o orientare tematicg; —comentarea a dou episoade/secvente relevante pentru tema romanului — analiza a doua elemente de structura, de compozife side limbaj, semnificative pentru romanu| studiat (de exemplu: ‘actiune, confit, relat temporal si spatiale, incpt, fal, tehnici narative, instante ale comunicdri narative, perspective narativa, registe stlistice, limbaj etc). Not Ordinea integrari reperelor In cuprinsul eseului este la alegere.TESTUL 36 Subiectul | (50 de punct Citeste urmatorul fragment: ‘Spuneatiintr-un interviu din 2008 ca teatrul poate provoca revolta, mai ales intr-o dictaturd. Cum judecat! eamenil care mal calc astézi in sélile de teatru? Mai pot fi incitafi la fel de jocul actorllor sau e doar 0 dofulare de céteva ore din cotidian? Eu cred c@ oamenit in ziua de astazi cauté teatrul ca un loc de refugiu intrucét sunt intoxicati de televizor, de alte @crane (mici $i mar) care ne invadeaza viata, precum si de delirul general al medillor de informare care privilegiazé in general un spectacol de proasté calitate. $i chiar daca teatrul nu mai este un loc de rezistenté polticd (asa cum 4 fost cazul In Romania $i In alte {ri ale lumii comuniste), el este un loc care rezista Impotriva noilor forme de spalare pe oreier. Privind carfile care se vand astézi, consumul de carte din Romania $i trendul (nu neaparat localizat pe Roménia) de consumerism, mai este literatura ,bund la toate“ cum spuneafi intr-un interviu ca era in perloada comunismului? Nu, romanu! si literatura in general nu-si mai asuma astazi, cum era cazul in anti cdnd am inceput s& scriu eu, mmisiunile stiinfelor sociale (ale sociologiei, ale psihologiei, ale istoriei, ale flozofiei). A fost 0 vreme cénd anumite revendicéi istorice nu se puteau face decat printre lini, in romane... Acum istorial pot spune tot ce dorese, repune jn cauza cum doresc anumite pagini ale istoriei nationale si universale. Dar literatura ramédne instrumentul cel mai fin de detectare a umanitatil in om, a pulsiunilor sale ascunse, a contradictilor sale si a muttiplelor sale fatete. Nici @.alté disoipling nu poate fora mai adanc in finfa omului decat literatura Credefi ca daca v-ati fi néscut astazi, fara greutéfile pe care le impunea comunismul sia limitarilor impuse atunci de cenzurd in exprimarea artistica, v-ati mai fi indreptat cétre dramaturgie? Da, si as fl aluns poate $i mai departe pentru cai as fi debutat, poate, la timp, adica la 20 de ani si nu @ 30... $i mai ales astazi n-as fi avut poate nevoie sa scriv in alta limba ca s&-mi fac un loo, n sfarsit cultura romana poate trimite in stréinatate autori care se afirma normal, intéi in Romania, inainte de a fi citi si pe alte meridiane. Acest joc al ‘scenariului posibil daca ne-am fi nascut in alta epoca are insé limitele sale. Eu sunt eu, Matei Visniec, numai pentru ea am cunoseut comunismul si apo’ libertatea, numai pentru c& am seris in dou limb, numai pentru cé am navigat Intre doua cultur, numai pentru ca frustrérile din vremea comunismmului m-au obligat s8 abordez teme care sunt ale mele, Incércate de poezi, luciditate, reflectie, denuntare, Indovala, speranta si putina tristofe... [..] Interviu cu Matei Visniec, Catalin Hopulele, Suplimentuldecultura.ro Sorie pe fo: det. de examen, in enunturi, raspunsul la flecare dintre urmatoarele cerinfe cu privire la textulIn vederea acord: subiectul propus. punctajului pentru redactare, textul trebuie sa aiba minimum 150 de cuvinte $i sé dezvolte Subiectul al Ihlea (10 puncte) Comenteaza fragmentul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind doua particularitati ale textului dramatic. Scena 11 Cei dinainte, Dacia, Chiriachita Dacia (intrand): Bine c-a dat Dumnezeu! Ei, asa da! Unde sa scr ca te-af hotarat sat ei p&lérie?!..( contempla) $i sti c& nu-ti vine chiar aga de rau... Vezi? Asa-mi place a fill Ghigal si simi Spirache: (Incéntat) imi pare bine c&-ti place si ca est! multumita! Dacia: Cat ai dat pe ea? Sprache: (Dezolat, priveste cand la Gena, cand la Miza): O sutd de lei... draga, adevaraté pomand. Dacia: Ei, asta el Unde vezi tu cd e pomand?... Nu e pomand deloc... E chiar foarte scumpa... (..) Dacia: Sigur. Ca noi avem fabrica de bani... Treaba tal Sd vezi ce-o sé-t zicé mama cand o sa audé c-ai dat atétia bani pe palarie... (intra tocmai si Chiriachita) Mamél... Siva luat Spirache pale. Chiriachita: Ei tacit (il priveste.) Dacia: Nu-i vine réu si nu e uréta, s8 st Chiriachita (trece la el): E verde, sau mi se pare mie?... la aprinde lumina, maica. (Gena aprinde) Spirache: (ca sé-i faca plécere): Verde... verde Chiriachita: E, cum ifi vine, om bétrén, c-0 casa de copii, sé umbli cu pale verde in cap?... Tudor Mugatescu, Titanic Vals Nota Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbilterare — 1 punct; logica Inlantuir ideilor ~ 1 punct; ortografia - 1 punet; punctuatia — 1 punct). {in vederea acordaril punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie s& aib8 minimum 50 de cuvinte si s& dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea (30 de puncte) Redacteaz un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitafi de constructie a unui personaj dintr-o dramé studiata, apartinand, fa alegere, unuia dintre autoril: Lucian Blaga, Camil Petrescu, Marin Sorescu. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmaitoarele repere: — prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; — evidentjerea unei trésaturi a personajului ales prin doua scene comentate; = analiza a doud componente de structuré si de limbaj ale dramei studiate, sermnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict dramatic, modalitati de caracterizare, notatile autorului, registre Stilistce, limbaj, act, scena etc.) Nota Ordinea integral reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul eseulu, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinta/reper). Pentru redactarea escului, vei primi 12 puncte (existenta parlor components —introducere, cuprins, inchelere - 1 punt; logica tnintuitlideilorTESTUL 37 Subiectul | ____(80 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Cum ati defini, din punct de vedere psihologic, tabietul? Tabietul este, in primul rand, un obicel, dar nu unul pe care il facem automat, fara sé depunem efort motivational sau intelectual, cf unul care ne ingrijeste, care ne face bine. Asa cum te aranjezi si ai grié de corpul téu, aga ai nevoie sé ai gri $i de mintea ta, cu niste tabieturi. Bineinteles, unele sunt mai sénatoase deca altele, dar cred cé un aspect esential al tabietului este acela de rasfa{ menit sa te aduca intro stare psihicé bund. Sa te calmeze, sé te ajute sé faci faf& lumii mai bine, Cu alte cuvinte: .nu trebule s8 ma confrunt acum cu toate problemele lumii, dar cat timp imi fac tabietul, imi adun resursele $i voi fi pregatit sa Incep'. Idea de tabiet este, in esent’, una de ingriire. Dar poate deveni o dependenta? Care ar fi diferenta dintre a avea un tabiet sia fi dependent de un obicei? Tabietul este un mecanism benefic, c&t timp nu devine un mijloc de evitare. Tabieturile pe care le avem, de exemplu, dimineata, cénd bem cafeaua, se referd la 0 relaxare determinata de un anumit timp, jumatatea de or’ pe care t-0 aloci ca sé tt retncarci bateile.Insé figara pe care o fumezi Inainte de o sedint&, ca sé nu fi nevoit sa faci conversatio cu seful, poate deveni un mijfoc de a evita situatile cu care trebule sé ne confruntam. Cand nu te pofi concentra daca nu f-ai indeplinit rtualul, nu mai vorbim despre tabiet, ci despre dependenté. Cred cé aici este deosebirea esentiald. Orice forma de adicfle are la baza un comportament de evitare. Evit s8 ma confrunt cu mine, cu temerile ‘mele, cu demonii mei. Ca s& nu mai simt toate aceste lucruri Ingrozitoare, toate emotille coplesitoare, am un ‘comportament care ma scoate din starea respectiva si ma amorfeste. Asta face orice drog (in sensul general al cuvantului) care pe moment ne suspenda disconfortul unor emofit neplacute $i ne ajuté s& evitém ceva cu care avem nevoie s8 ne confruntém la momentul respectiv. De aceea adictle pot fi si comportamente de amanare, pe And tabietulfs/ are locu! lui, ¢ delimitat in timp si e un comportament de ingriire, de incarcare cu energie. [..] Tabjetul are $i 0 laturd de rutind. Deci cat de importanta este rutina in viata noastra? Pentru copii, rutina tnseamnd siguranta. Cand lucrurile se Intémplé intr-un mod predictibil, asa cum ne-am propus si cum ni s-a promis, atunc! simfim ca lumea asta mare $/ infricosétoare are totusi o ordine. Chiar dacéi totul pare haotic, exista ace’ piloni, elemente care se repetd cu periodicitate si de care mai pot agai ca séi ma simt in siguranta Pe de alta parte, nici caderea intr-o rutina totalé nu este bund. Toti avem nevoie de creativitate si de spontaneitate, de schimbiiri care sa ne faca sé descoperim lucruri noi, interesante. Colo dous nevol trobulo sé tle in ochilibru Acelasi lucru este valabil si pentru adult. Cateva elemente de rutind pe zi, care sa te ajute sé ii faci o ordine $i s&leree acordérii punctajului pentru redactare, textul trebule s& alba minimum 150 de cuvinte gi sa dezvoKte jactul propus. Subiectul al I-lea (10 puncte) ‘Comenteaza fragmentul de mai jos, in re cele dou personaje, aga cum reiese din text. imum 50 de cuvinte, evidenfiind relatia SCENA XIV GROZEA (calm, rugsitor): Anisoaro, te rog, ascult-ma acuma ... Spune-mi si ty 0 minciuna mai plauzibila, finda, vezi bine, vreau sé te cred! ... O minciuna, Anisoaro! Ce-ila tine 0 minciuna? Pe cénd toaté fericirea mea atéma acuma de minciuna tal ANISOARA: Eu nu mint niciodaté GROZEA: Nici cénd e in joc fericirea? ANISOARA: Niciodata! ... Dar, daca vrei, am sé-fi spun adevarul GROZEA (astupandu-si urechile); Nu, nu. Adevarul nu-mi trebuie, Adevairul if cunose. M-aiingelat. Te-am gasit in bratele lui ... Ce-ai céutat tu in brafele lui? ANISOARA: Daca f-as spune eu, poate n-ai crede. Sé-fi spund mai bine ell STELIAN (incurcat): O, eu... ou ANISOARA (masurandu-I cu dispret): Cat esti de nerod, Manole! ... $i cénd ma géndese ca era aproape sé (Ge inirerupe bruso. Alt glas. Lui Grozea.} Uile, dragul meu, in doud vorbe. Am vrut sa vad si eu ,Nimnfa indragostta" ... Auzisem atétea verzi si uscate, incat nu m-am putut rébda si am venit. Stiam Insa ca fie nu tar placea, dacé ai afia c&i ma interesez de lucréirile lui Manole, $i am venit pe furis... GROZEA (multumit): Adevarat? STELIAN (jgnit): Adevarat? ANISOARA: $i pot sd spun acuma verde c& e mediocru. Am venit incércaté de iluzi. Le-am pierdut. Mi-a trecut M-am convins cé e mediocru. GROZEA (langa tablou, privindu-1 cu superioritate, frecandu-si mainile): Adevarat! ANISOARA (\ui Grozea): Acuma cred ca esti multumit? GROZEA (vesel): Acuma sunt multumit! Liviu Rebreanu, Cadrilul Nota Pentru confinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbiiIterare — 1 punct; logica {nlan{uiriidellor ~ 1 punct; ortografia — 1 punct; punctuatia — 1 punct) In vederea acordarii punctajului pentru redactare, réspunsul trebule s& aiba minimum 50 de cuvinte $i s& dezvolte subiectul propus. Subiectul al -lea Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s& prezinti particularit aparfindnd traditionalismului. jn elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: — eviden|ierea a doua trasaturi care permit Incadrarea textului poetic studiat intr-o perioada, Intr-un curent culturalfiterar sau intr-o orientare tematic’; — comentarea a doua imaginiidei postice relevante pentru tema textului poetic studiat; iza a doua elemente de compozitie si/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: ttl, ~anal tice, elemente de prozodie etc.). (30 de puncte) ale unui text poetic studiat,TESTUL 38 Subiectul 1 (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Locuiam in Oradea intro casa cu parter inat, in care din cele noué-zece camere, insirate de-a lungul unei curt cu tei batréni, noi ocupam trei la un capatt al cladinl. Celelalte erau inchise si parasite intrun fel misterios, care nu putea sa nu ma atraga. Cred ¢& aveam vreo 13-14 ani cand am aflat c& incdperile forecate confineau cért interzise din biblioteca fostei episcopil. Am reusit sa clintesc o balama infipt& in lemnul vechi al usi i am intrat cu sentimentul, impantt Intre mandrie si spaimé, al aventuri, Ceea ce am descoperit atunci - ca $i urmérile descoperini — avea ‘sd-mi marcheze devenirea. N-o sé ull niciodat uluirea primului moment, cand, reugind s& intredeschid tga, m-am trezit nu Intr-o incépere, ci in fata unui munte. Un munte de c&rti care se indlta pana aproape de tavan varsale nele peste altele, neagezate macar in stive, Am devenit intelectual incercénd s& epuizez ace! munte. imi amintese ca prima carte pe care am ridicat-o de jos @ fost volumul despre domnille fanariote, cred ca al saptelea, din ‘storia romanilor” de A. D. Xenopol. Am inceput s-0 citesc chiar acolo, stand in picioare, ca pe un roman captivant si mi-am petrecut anil urmétori cdutand in fascinantul haos al incéperior secrete celelalte unsprezece volume pe Care le-am citit in ordinea intémplatoare a gésiri. Asa am descoperit $i am invaat istoria romano, Int-un incantétor suspans, ca pe o mare aventura. Vorbesc mereu despre citt pentry ca scrisul s-a legat Intotdeauna de el, pentru cé nu a fost — atunci, la ‘nceputurile tui, mal ales ~ decat un frate mai mic al lecturi. Si chiar dacé a depaisit-o in importanja cu timpul,citiul ‘iu @ ineetat pané a2i sé fle pentru mine co! mal important concurent al serisului: un concurent care are, tn plus, imensa calitate de a fifericit.[...] ‘Am inceput sa seriu din dorinta de a face, la randul meu, ceea ce admirasem mai mult ~ pagina scrisé — si am seris un timp, cu ineéntare, in felul tuturor scritorilor pe care iam iubit. Asa cum, tn natura, ontogeneza repeta intofdeauna fllogeneza (un embrion uman, de exemplu, trecand prin toate specie inainte de nastere), am trecut prin toate epocile istorii lterare, inainte de a ajunge la mine insémi [..] Cum as putea sami imaginez cé aceasté fericire ar putea sé inceteze sé existe vreodaté, cé generafilor vitoare die adolescent ar putea sa le fie interzisé’? Cum as putea sa cred ca de acum inainte tineri vor refuza sé mai urce in cel mai rapid dintre vehiculele care |-au indepérrat pe om de animalitate? Suportul material al textului poate SA se schimbe, dar ce legatura poate sé iba asta cu dorinfa de a citi? Aga cum au trecut de la tablfele de lu Ia papyrus, side la papyrus la tablifele de ceard, si de la tablifele de ceard la pergament si de la pergament la hartie, clitorl vor trece, nu ma Indoiese, de la hartie la e-book, fara sé piarda bucuria lecturil. In ceea ce ma priveste, nu ml-am dort niciodata — ca scritor ~ decéiIn vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie sa alba minimum 150 de cuvinte gi sa dezvolte subiectul propus. Subiectul al Il-lea (10 puncte) Comenteaza textul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind doua particularitafi ale artei poetice. Aici ¢ casa mea. Dincolo soarele si grddina cu stupi. Voi treceti pe drum, va uilat printre grat de poarts si asteptati sd vorbesc, ~ De unde sé-ncep? Credetioma, credetinm’, despre orisice poti sd vorbesti ct ret: despre soarté $i despre sarpele binelui, despre arhanghelii cari ara cu plugul grédinile omului, despre cerul spre care crestem, despre urd $i cadere, tristefe si rastigniri si nainte de toate despre marea trecere. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit as@ de mult $4 planga si n-au putut ‘Amare foarte sunt toate cuvintele, de-aceea — lésati-ma sé umblu mut printre voi, ‘88 va ies in cale cu ochil inchisi Lucian Blaga, Catre cititori Nota Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbiilterare - 1 punct; logica Inléntuiritidellor ~ 1 punct; ortografia ~ 1 punct; punctuatia ~ 1 punct) iin vederea acordérii punctajulul pentru redactare, réspunsul trebule s& alba minimum 50 de cuvinte si s& dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea (30 de puncte) Redacteazé un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitaf ale unui basm cult studiat, apartinand lui lon Creanga. Tin elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea basmulul studiat intr-0 perloada, intr-un curent cculturalfterar sau Tntr-o orientare tematic’; —comentarea a doud episoade/secvente relevante pentru tema basmului studiat; = analiza a doua elemente de structura, de compozitie si/sau de limbaj, semnificative pentru basmul studiat (de ‘exemplu: actiune, confict, modalitati de caracterizare, relati temporale si spatiale, incipt, final, tehnici narative, instante ale comunicarii narative, registre stlistice, limbaj etc.) Nota Ordinea integratii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul eseului, vel primi 18 puncte (céte 6 puncte pentru fiecare cerint/reper). Pentru redactarea eseului, ‘vei primi 12 puncte (existenta pairtilor componente — introducere, cuprins, Inchelere ~ 1 punct; logica inl&ntuirlidellor 1 punet; abiltati de analiza si de argumentare ~ 3 puncte; utilizarea limbii lterare ~ 2 puncte; ortogratfia - 2 puncte; punctuatia — 2 puncte; asezarea in pagina, lizibiltatea — 1 punct. {in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte gi sa dezvolte subiectul propus.TESTUL 39 Subiectul | (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Abilitttile de lider sunt constant prezentate ca fiind un lucru fa care se poate ajunge relativ usor, pentru care — aproape ca la dietele alimentare — este necesar numai sé respecti anumite regull, mecanic, si apo! 0 s& apar& si efectul Din pacate, aceasta prezentare nu este cea corecta, ba chiar poate vinde iluzil, remarca George Chirlacesou, psiholog si psihoterapeut adlerian. Astfel, el remarca faptul ca pe lénga abilitatle de management, imperios necesare, restul caracteristicilor sunt caracterologice si de personalitate. Altfel spus, sunt direct legate de gradul de dezvoltare a inteligentei emotionale. lar George Chirlacescu spune cé principala trésétura care subsumeazé toate aspectele emotionalo si sociale ale acestui concept este spiritul comunitar. Cei care au o atitudine modesta si nu sunt cu nasul pe sus au toate sansele sa fie buni lider. Caci daca tu crezi 08 le stii pe toate si cé doar ideile tale sunt cele mai bune, atunci nu ai cum sé inveti $i sé te dezvolt. lar asta Inseamné cé nu posezi abiltatile unui conducétor veritabil Sa ai 0 atitudine umila, in acest context, nu are legaturé cu umilinfa, cu pierderea statutului, ci cu modestia, cu pastrarea unel atitudini ferme si demne, fara a incerca ins sa demonstrezi pozitia de putere. Pentru acest lucru, este important sa te cunost, sé ai Incredere in tine, sé nu incerci sa epatezi. Necesité curaj ‘$10 bund conectare la grup, explica George Chiriacescu pentru Revista CARIERE. Daca ai o bund rezistenté la frustrare, daca stil s8 invet! din greseli nu ai nevoie s& ,demonstrezi”, doar ,esti’ puncteaza psiologul. CE SPUN STUDIILE Corcetarea de piata a aratat of a fi umil se numaré printre cele patru calitatj esentiale pentru un lider adevarat Atunci cand vad c& managerul posed anumite caltéy, angajati simt c& fac parte cu adevérat dint-o echipa. Aceste trasaturi sunt 1. este umil, adicd admite c& face erori, Invalé din greseli si accept critic; 2. indeamna subordonatti s4 invete si sd se dezvolte; 3. are curaj, adic’ actioneaza pentru binele echipei, nu in scop personal: 4. responsabilizeaza angajati. Ideea este c& angajati percep un manager care are un comportament altruist ca find inovativ, cea ce le dé impresia ca poate crea lucruri noi si c& poate Iucra mai bine cu echipa sa. Mai mult, cei care sunt condusi de astfel de lideri au tendinta de a se implica mai mult in proiectul pe care fl au de facut, dar $i s8 i copieze comportamentul. Constantin Pescaru, .Modestia in management: De ce un lider bun trebuie sé fie umil’, cariereonline.ro A. Scrie pe foaia de examen, in enunturi, rspunsul la flecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la textul dat. 1. Indica sensul din text al secventei a ff cu nasul pe sus. 6 puncte~ utllizarea corecté a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie gi de punctuate), asezarea in pagina, lzibiltatea, 6 puncte in vederea acordarii punctajulul pentru redactare, textul trebuie $8 aibé minimum 150 de cuvinte si s4 dezvolte subiectul propus. Subiectul al I-lea (10 puncte) Comenteaza fragmentul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind doua trasaturi specifice basmului cult. Era odata un rus, pe care fl chema Ivan. $i rusul acela din copilarie se trezise In oaste. $i slujind el céteva soroace de-a réndul, acuma era batrén. $i mai-mari lui, vazéndu-1 ca si-a facut datoria de ostas, Iau slobozit din caste, cu arme cu tot, sa se duca unde-a vrea, déndusi $i doud carboave" de cheltuiala Wan atunei multumi mai-marilor s&i $i apoi, luéndu-si rémas bun de la tovardisif lui de oaste, cu care mai trase cate-0 duscé, doud de rachiu, pomesie la drum canténd. Si cum mergea Ivan, sovaind cand la. o margine de drum, cénd la alta, férd s& stie unde se duce, putin mai Inaintea lui mergeau din intémplare, pe-o carare Iauntrica, Dumnezeu si cu Sfantul Petre, vorbind ei sti co. [..] = Doamne, zise atunei Sfantul Petre, speriat: ori hai sé ne grabim, ori sa ne dim intr-o parte, nu curva ostasul cela sé aiba hartag, $i sé ne gasim beleaua cu dénsul. [..] ~ N-ai grijé, Petre, zise Dumnezeu. De drumetul care canta sa nu te temi. Ostasul acesta e un om bun la inima $i milostv. [..] ‘Atunci Sfantul Petre se pune jos la un capat de pod, ‘ara Dumnezeu la celalalt si incep a cere de pomand. Ivan, cum ajunge in dreptul podului, scoate cele doug carboave de unde le avea stranse si d& una lui Sténtul Petre si una lui Dumnezeu, zicéind: — Dar din dar se face raiul. Na-va! Dumnezeu mi-a dat, eu dau, $i Dumnezeu iar mi-a da, ca are de unde. lon Creangé, ivan Turbine’ “carboavai — rublé de argint (veche moneda ruseasca) Nota Pentru confinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbilterare — 1 punct; logica Inlan{uirlideilor — 1 punct; ortografia ~ 1 punct; punctuatia ~ 1 punct) thn vederea acordarii punctajulul pentru redactare, raspunsul trebule sa aib& minimum 50 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea _ (30 de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s prezinti particularitafi ale unui text poetic studiat, apartinand perioadei cunoscute ca ,prelungiri ale romantismului si clasicismului”. In elaborarea eseului, vei avea tn vedere urmatoarele rapere: — evidentierea a doua trésaturi care permit incadrarea textului poetic studiat intr-o perioada, intr-un curent culturaliterar sau intr-o orientare tematic’; —comentarea a doua imaginiidei postice relevante pentru tema textului poetic studiat; IlTESTUL 40 Subiectul | (50 de puncte) Citegte urmatorul fragment: Flindcé suntem in ajunul Craciunului si pe strazile Bucurestiulul se aud tot felul de colindatori urbani $1 ‘suburbani, v-as propune o intoarcere afectiva In trecut. Cum era sérbatorit Craciunul in Lisa, in familia Paler $1 In colelalte case? legeati cu colindul? Intémpinati cu bucurie (si cu lécomie coplléreasca) nasterea Domnului? Existé scene similare celor din ,Amintirile" lui Creanga, cu Humulestii plini de zapada si nazdravanii aventurafi cu buhaiul? [..] 24 decembrie ‘OP: N-am iesit In orag de c&teva zile din cauza frigului, dar pocnitorile pe care le aud mi-ar fi semnalizet ele, daca as fiuitat, c& ne aflém in ajunul Craciunului. imi inchipul cum arata colindétori urbani $i suburbani de care-mi ‘orbit Ei ii taie cheful de orice evlavie, probabil. Daca adaug faptul ca febra cumparéturiior bate spre isterie, cum ‘am vazut la televizor, sic, pe toate canalele, Coca-Cola ne ureazé sérbatorifericite, existé condi excelente pentru 0 intoarcere afectiva in trecut! Ma grabesc, deci, sé dau curs propuneri dumneavoastra, amintindu-mi cu dufosie de o uli troient din Lisa de pe la sfarsitul deceniului al doilea (sau de la Inceputul deceniuiui a trellea) din secolul trecut, unde un mucos cu fhumele meu Inainta vitejeste prin zapadé cu o sabie de lemn in ména sténgé. in dreapta, tinea o stea tuguiata, ‘compusé din niste sipci de brad pe care fusese lipité cu pap hértie coloraté. De gat avea atématdio traisté mal mare ‘decét el, pling cu colacei si mere. Mucosul implinise patru ani, cred, sau cinci. Oricum, stélcea cuvintele din colind, nu le putea pronunta bine. Ii anunfa, cu mare convingere, pe cei colindati ca trei crai de sérérit, spre-o stea au célétorit. Lumea zémbea, dar lua in serios cét de pétruns era colindatorul de vestea pe care 0 comunica. Dar in lumea Inapoiatd din Lisa (spun inapoiaté desi stu c& autenticitatea nu depinde nici de progres, nici de culturé), ‘exista ceva ce nu mai intdinesc azi. O stare specialé de Craciun. O magie care dspare cnd focul sinceritai¢ luat de ‘agilatie. Créciunul de care imi amintesc eu avea ceva tainic, ocult (adicé ascuns, nu ceea ce infelegem acum prin aul). Craciunul de azie lipsit de mister. A devenit petrecere.[..] Ce tainé, ce mister poi gas in acest Creiciun impartit Intre uréri conventionale $i publictate? Va spun sincer, pe mine ma lasé indiferent. Sau, chiar, ma oboseste. ‘Nu ered c& e vorba doar de faptul c& la batranete memoria infrumusefeaza inceputunile, dandu-le un sens pe care nau avut poate, si c8 noutaile par tere. In Lisa existau colindatori adevaratl. Chiar daca nu pronunfau bine cuvintele. Poate, mai exista si acum. Nu stiu. Dar ma Indoiesc. Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu Octavian Paler A. Scrie pe foala de examen, in enunturi, rspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la textul dat.Subiectul al I-lea (10 puncte) Comenteaza fragmentul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind doua trasaturi specifice prozei romantice. Se facuse noaptea. Stelele mari $i albe tremurau pe cer si argintul luni tracea, sfésiind valurile transparente de nouri ce se-nerefeau in drumu-i. Noaptea era caldé, imbéitaté de mirosul snopuritor de flor: dealurile stréluceau sub © panzé de neguri, apa molcomé a laculul ce-nconjura dumbrava era poleité $i, tramurand, isi arunca din ond in cand undele sclipitoare spre farmii adormit. Si-n mijlocul acestelfeeri! a noptiilésate asupra unui rai inconjurat de mare trecea Cezara ca o-nchipuire de zipadé, cu paul ei lung de aur ce-i ajungea la céilcdie... Ea mergea incet.. Toate visele, toata incanterea unei aromate nop de vara ii cuprinsese sufletul ef virgin... ar f plans! Isi aducoa aminte de amantul ei s-/ parea c&-i Eva-n paradis, singura cu durerea ei. Ea veni léngé lac $i vizu cérare de prund pe sub apa. Incepu sé treaca $i apa fugea rotind imprejurul gleznelor ei... [..] Cénd ajunse in dumbrava umbra Imirositoare @ arborilor nalfi arunca un reflect albastru asupra pielifei ei, incét parea o statué de marmurai in lumina Viorie... Deodata ea vézu prin arbor o figura de om... gandea céio inchipuire a ei, proiectata pe mrejele de frunze. ssiacel chip lua din ce tn ce conture mai clare... era ol »Ah! géndi ea zambind, ce nebund sunt... pretutindenea el, in frumusetea noptil s-aprople... El credea asemenea c& are-o-nchipuire aievea inaintea lu in técerea dumbravilor’.. El Mihai Eminescu, Cezara Nota Pentru confinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbilterare ~ 1 punct; logica Inintuiri ideilor ~ 1 punct; ortogratia - 1 punet; punctuafia — 1 punct) In vederea acordarii punctajului pentru redactare, réspunsul trebuie sa aiba minimum 50 de cuvinte gi s& dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitafi ale unel arte poetice moderniste. In elaborarea eseulu, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ evidentierea a doua trasaturi care permit incadrarea textului poetic studiat intr-o perioadsi, intr-un curent culturalliterar sau intr-o orientare tematic’; —comentarea a douai imaginiidei poetice relevante pentru tema textulul poetic studiat; ~ analiza a doud elemento de compozite si/sau de limba), semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: ttl, incipit, relat de opozite si de simetrie, motive postice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.) Nota Ordinea integraril reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul esoului, vel primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinté/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 punete (existenta partilor componente — int i =TESTUL 41 ‘Subiectul | (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: La sourta vreme dupa aceea, lone! Teodoreanu a parésit lagul si s-a stabilit definiti la Bucuresti — cu intreaga ui familie. Garabet lbréileanu, animatorul Vieli rom&nesti, murise, Parasise lasul stabilindu-se la Bucuresti, cu intreaga lui familie, si Mihail Sadoveanu, marele séu prieten, Plecaserd la Bucuresti si Minail Ralea, $i Demostene Botez, $I Sevastos si mui alt’ din cercul Vietii romanest. S-a hotarét sa plece $i 6. Cu plecarea lor se incheia o epocd din istoria si din viata culturalé a lagului, epoca tot asa de frumoasa, de bogatd in afirméirl, de méreata, ca $i epoca Junimi $i a ConvorbiflorIterare, inmugurité si crescuta tot acl, la fasi. ‘La Bucuresti, lone! Teodoreanu $i-a céutat 0 casa care s semene cat de cat cu aceea de la lagi, sia gasit Tntr-o zi, avand nevote de 0 l’murire intr-o chestiune juridica, iam dat un telefon. M-a chemat la el si m-am dus. Locuia pe strada Romans (azi Mihai Eminescu), la capatul unel fundatur,intr-o casa veche, cu aspect arhaic, jesean, situaté dupé un gard de zid cu grila, in spate cu o grédina destul de mare. Am patruns in acelasi interior arhaic, ca ia lasi, cu mobile vechi, cu parfum de paciul. $i acolo, in contrast izbitor cu decor, el, tana, vesel, exuberant iv Intélneam acum mai des, fie la sediul Societal Scritorilor Romani, din al carei comitet facea parte, fle pe strada, in libra, la Sadoveanu, la conferinfele pe care le tinea ila care publicul venea in numéar imens. Dar mai ales ne intélneam pe strézile din jurul Tribunalulul, in apropierea céruia locuiam $i pe unde profesiunea de avocet i! obliga sa circule mai mutt Procesul de la lasi ne apropiase; Intre timp publicasem $/ eu mai multe cart. Parcé-l vad cum exploda de bucurie cénd mé vedea, cum venea spre mine cu mana intinsa, cum mé privea in cochi, cum mai strangea la piept. Imi era drag simi fécea 0 mare plécere cand ma intéineam cu el si schimbam cateva vorbe. De fiecare data cénd ne intéineam, imi veneau in minte céiile Iui, eroli cBrtilr lui, care-mi fusesera atat de dragi la varsta adolescentei, cénd le citisem, si-mi erau atét de dragi si acum, in amintire, si tot atat de drag imi era ‘$icel care-i zémislise.. ‘Apoi a venit rézbolul sio vreme nu ne-am vazt. Mihail Serban, Amintiri |A. Scrie pe foaia de examen, in enunfuri, rispunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinfe cu privire la textul dat. 4. Indica sensul din text al secventei schimbam cAteva vorbe. 6 puncte 2. Mentioneazé profesia lui lonel Teodoreanu, utilizand informatie din textul dat. 6 puncte 3, Precizeazéio atitudine a lui lonel Teodoreanu la Intalnires cu autorul, justificandu-ti raspunsul cu 0 secvents semnificativa din textul dat. 6 puncte ‘4, Explica motivul pentru care lonel Teodoreanu paraseste oragul lagi 6 puncte 5, Prezinta, in 30-50 de cuvinte, 0 trésaturd a locuintel lui lonel Teodoreanu, aga cum reiese din textul dat 6 puncteSubiectul al I-lea (40 puncte) Prezinta, in minimum 50 de cuvinte, rolul notatiilor autorului in fragmentul de mai jos. ACTULIIL O areéding mare $i frumoasa. In dreapta, intrarea din dos a casei Dudulenilor. Céteva treple duc la usa de la intrare. Doua ferestre. Masa si fotoli de grading. Sunt orele zece dimineata. La ridicarea cortinei, Aneta, in dreptul scari,strigé spre una din ferestre, Este in rochie de doll ANETA: Zoiol... Zoio.,. N-auzi, surdo? Zolo! ZOIA (apare la fereastré): Ho, soro, nu mai striga asa, ca ti se rupe ceva in piept. (1 ANBTA (alarmat): Cum se poate? Ce mé fac eu? Vezi ce pocinog* imi face lani? O s84i dau o guré... (Suspind) Eu... Tot eu s& am arid de toate... ZOIA (potrivindu-se la cap): Nici nu stiu cum pusei péléria. ANETA: O pusesi foarte bine. De, ca esti destul de frumoasa ZOIA (cocheta): Da? Cum ma aranjeaza? ANETA (batiocoritoare): Groza... ZOIA (fericita): Spui drept, tat8? ANETA ((dios): Parca esti un caine cu oala-n cap! ZOIA (bosumflaté): Multumesc. A\. Kiritescu, Gaitele *pocinog — intamplare rea, neplacuta Not Pentru continut, vel primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utlizarea limbii literare ~ 1 punet; logica inlantuirlideilor ~ 1 punct; ortografia ~ 1 punct; punctuatia ~ 1 punct) In vederea acordarii punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie sa aiba minimum 50 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea oan (30 de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s& prezinti particularitaf ale unul text naratlv studiat, aparfindnd lui loan Slavici. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: —evidentierea a doua traséturi care fac posibilé incadrarea textului narativ studiat intro perioada, intr-un curent culturalfterar sau intr-o orientare tematica; — comentarea a doua episoade/secvente relevante pentru tema textului narativ studiat; — analiza a doua elemente de structurd, de compozitie si de limbaj, sernnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: actiune, conflict, relaf temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, instante ale comunicaril narative, perspectiva narativa, registre silistice, mba etc.) {egrariireperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru flecare cerinjélreper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta partlor componente ~ introducere, cuprins, incheiere ~ 1 punct; logica Inlantuiri ideilor ~ 1 punct;abilitati de analiza si de argumentare — 3 puncte; utiizarea limbii iterare ~ 2 puncte; ortografia — 2 puncte; punctuatia ~ 2 puncte; agezarea in pagin, lzibiltatea — 1 punct).TESTUL 42 Subiectul | (50 de puncte) Citeste urmatorul fragmen Primele mele poezi, pe la varsta de zece ani (eram in clasa a treia primara), nu le-am scris. Pazeam vaca pe luncé, ,imi venea" o idee $i 0 turnam pe versuri, mintal, strofa cu strofa; odaté ,fécuté”, poezia era inregistraté in ‘memorie $i numai acasd, dupa ce -0 spuneam mamel, 0 transcriam intr-un caiet. Ceva mai térziu am prins a face ‘cunostint& cu ,primejaia faciltati", cu exemplele de muncd ale lui Eminescu si Caragiale, $i am inceput s4 chinuiesc artia. Acum, in celula, nu aveam nici hartie, $i nici creion si nici vreun alt mijioc de a scrie; simpla bénuialé a unei nelte de acest fel sau a unui asemenea exercifiu era socotita drept crimé si se pedepsea cu mare asprime. Daca ei au 0 lege a secretulul, Imi ziceam, 0 voi avea $i eu pe a mea. Astfel am revenit la primele mele unatte, cerebrale, de lueru iterar, la care nu gandeam c& o sa ma intorc vreodata. La Inceput a fost extrem de greu sé-mi fac creierul {abiita si sé ,scriu" pe el. Operatia cea mai dificilé nu era ,scrierea” in sine, cl ,stergerea” variantelor inutile, la care ai renuntat dupa ce ai formulat un vers mai bun, 0 strofé care {ise pare perfect; primele variante au tendinta de a rémane $i de @ nu ceda locul celor urmatoare sau celei definitive, singura care umeaza sé fie inregistrata si depozitata in memorie. Am Inceput precaut, cu lucruri simple, versuri scurte, rime imperecheate, spre a Indreézni apoi tot mai mult spre forme mai pretentioase. Sentimentul izbutiri imi lumina sufletul; munca aceasta era nu numai o sustragere de la anchet’ si o umplere a timpului gol, ci un act de creatie th sine, care ma implinea. Am lucrat astfel cu regularitate $i ind&ratnicie, zi de zi, vreme de $ase ani, oriunde m-am aflat, si am iesit din inchisoare purténd jn memorie doud piese de teatru complete si o muitime de poezi, totalizand aproape douasprezece mit de versurr. Din clipa in care am simtit c& pot lucra, viata de puscarie m-a interesat doar pe jumétate, poate nici até; tréiam in Uuniversul meu interior, cresteam $i ma implineam cu fiecare vers; anchetatori si gardienii mei ma credeau torturat de intrebairi i incertitudini, in timp ce eu traiam bucurille inefabile" ale creatiel. Valeriu Anania, Memorii “inefabil — (adj.) care nu poate fi exprimat in cuvinte A. Scrie pe foaia de examen, In enunturi, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinfe cu privire la textul dat. 1. Indio sensul din text al secventei a nu ceda locul. 6 puncte 2. Mentioneaza varsta primelor incercéiri poetice ale autorului, utlizénd informatie din textul dat. 6 puncte 3. Precizeaza modul in care autorul este influentat de Eminescu si Caragiale, justificéndu-tirspunsul cu o secvent& semnificativa din textul dat, 6 puncte 4, Explic& motivul pentru care autorul revine la uneltele cerebrale in procesul de lucru litera. 6 puncte 5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, o trésaturd moralé a autorului, aga cum relese din textul dat. 6 puncteSubiectul al Il-lea (10 puncte) Prezinta, in minimum 50 de cuvinte, rolul notatiilor autorutui in fragmentul de mai jos, ACTULII Holul fostei vile boieresti din Ripele, astézi casa de oaspet’ in mijlocul unui parc, fa capétul unei lungi alei cu Blopi Incaperea, luminoasé, e mobilaté rustic. O masa — odeia servind side sufragerte -, oplanind sl cétore presuri {rd for, Vila are patru oda, doud fa partr, si dous la eta dec, o scara interioard dreapla, sub care se alla pianina, $1 0 fereastré larga, in peretele opus, prin care se vad parcul si silueta zvelté a plopilor. TINCA (Ingriitoarea casei, femeie de peste 60 de ani, dar incé ,verde', fa telefon): Alo... alo... Da... Casa de aspeli. Cine vrei sa fle? Dar acolo cine e? A, dumneavoastra? Sa trait, Cine? Aurel Baranga, Siciliana Nota Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (ulizarea limbiiliterare — 1 punct;logica Inlantuitilideiior — 1 punct; ortografia ~ 1 punct; punctuatia — 1 punct) {in vederea acordarii punctajului pentru redactare, rspunsul trebule s& aiba minimum 0 de cuvinte sist dezvolte sublectul propus. Subiectul al Ili-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitat ale unul text naratlv stucilet, aparfinand lui lon Creanga. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ evidentierea a doua trésaturi care fac posibilé incadrarea textului narativ studlat intr-o perioada, intr-un curent culturalfiterar sau intr-o orientare tematic; ~ comentarea a doud episcade/secvente relevante pentru tema textului narativ studiat; ~ analiza a doua element de structurd, de compozitie side limba), semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: actiune, conflict, relat temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, instante ale comunicérit narative, perspectiva narativa, registre stilistice,limbaj etc.) Nota Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul eseului, vei primi 18 punete (cate 6 puncte pentru fiecare cerinféreper). Pentru redactarea Sseulul, vei primi 12 puncte (existenta partilor components — introducere, cuprins, incheiere ~ 1 punt: logica {nlntuin ideilor ~ 1 punt; abiltati de analiza si de argumentare — 3 puncte; utlizarea limbilIterare ~ 2 puncte, ortografia - 2 puncte; punctuafia ~ 2 puncte; agezarea in pagina, lzibiltatea ~ 1 punct) [mn vederea acordérii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa alba minimum 400 de cuvinte gi sa dezvolte subiectul propus. Teste 121TESTUL 43 Subiectul | (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Pe unul din cai mai buni si mai pretuitiprieteni ai parinflor mei, pe Lasodr Catargiu,I-am ldsat le urma $I am stat a indoiala dacé voi vorbi de el in volumul de fata sau daca voi rezerva paginile lui cuvenite pentru attul, vitor. [...] Cu fata si cu mosil mele! tia ca un frate”: afecfiunea $i stima era reciproca Intre dansi, des! Lascar Catargiu era cu zece ani mai ténar decal tata, fiind nascut in anu! 1823. Ei se mai deosebeau si prin gradul de culturé, tata $i mosii moi avénd studi universtare, iar Lascér Catargiu numal parte de invatatura ce se dobéndea in pensionatul ui Cugnin despre care am mai vorbil. Dar, cu toata insuffcienta acestelinculturi a prietenulul for, ef priveau ca un barbat de o mare inteligenfa, cu care Ii era drag sa stea in relatiuni cat de dese. Lascar Catargiu era ful lui Stefan Catargiu, boier mare, dar nu bogat, céci pe lénga ca mostenise de fa pérint! 0 vere modest, avea o mulfime de copi. Ocupase dregatorii de seama sub Mihai Sturdza, dar, flind barbat de Ginste exemplara, ocuparea acestor slujbe intru nimica nu-i spori averea, copii lu, cnc! fil si nu stiu cate fete, nu mostenisera dec! decat prea putin de pe urma parintelul lor. se cAsator sé, pe la incoputul domnie! lui Grigore Ghyka, cu Eufrosina Ventura, care-i aduse o zestre din cele mai frumoase: marea mosie Goldsei de le finutul Covurluiuivi, plus alta, mai putin intinsé, Docéneasa, la finutul Tutovel jn schimbul bogatiei sale cucoana Frosa era urata si, fara a firea, de un caracter absolut nesuferit. A trebult sa dea peste un barbat ca acel cei ra harazt o soarta norocoasé pentru ca sé nu fi fost parasité din intaiu an. Incutt Vanitoas’, capricioasé la culme, meschina, interesata, zgércité, neurastenica, alcatuia un ansamblu a tuturor insusirior ce o sofie nu trebuie s& le ib. Si totus! Lascar Catargiy a trait patruzeci de ani cu dénsa.. 5-8 fost cu Gredinfa, Nu i §-a cunoscut nici o legatura cu alta femele, nu s-a aflat de nici 0 potinneala” din partea-i pe calea credinfei conjugale. Radu Rosetti, Din prima tinerete. Amintiri *potihneali— abatere de la calea dreapté, moral’ 'A. Serie pe foala de examen, in enunturi, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinfe cu privire Ia textul dat. 4, Indica sensul din text al secventei cu credinta. 6 puncte 2. Mentioneaza anul nasteri lui Lasc&r Catargiy, utlzand informatile din textul dat 6 puncte 3, Precizeazé o tras&tura fizicd a sotiei lui Lascr Catargiu, justific&ndu-ti raspunsul cu o secventé semnificativa din textul dat, 6 puncte 4, Explic’ motivul pentru care averea lui Lascar Catargiu creste. 6 puncte 5, Prezinté, in 30-50 de cuvinte, 0 atitudine a autorului fala de Lasc&r Catargiu, aga cum relese din textul dat. 6 puncte i jp care s& arqumentezi daca inteligenta depinde sau nuSubiectul al II-lea (10 puncte) Prezinta, in minimum 80 de cuvinte, rolul notafilor autorulul in fragmentul de mal jos. ACTUL I Dupé-amiaza. SCENA1 COANA SOFICA $i CONU GRIGORE beau cafeaua si fumeazé tn cerdac. CONSTANTIN féutarul so iveste, Are O privire care da dreptul s& se creadd ca o taind mare il aduce; dar ochil lui vorbesc spre amandoi batranil deodate, CONU GRIGORE (ii face semn cu ochiul cd a infeles — dupa ce s-a asigurat cd nevasté-sa nur! vede — $i zice): Ce vrei, Constantine? CONSTANTIN (tare mieros): Apoi, ce sa vreau? la, m-am abatut si eu pe la dumneavoastra. COANA SOFICA (dupé co facut semn, ca $i conu Grigore): Ba am chemat ou, sévi dau nigte placinte din cele de ier Victor lon Popa, Muscata din fereastra Nota entry continut, vei primi 6 puncte, iar pent redactare, vei primi 4 puncte (utizarea imbilterare 1 punct logica Inlénfuir ideilor — 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuatia — 1 punct) in vederea acordérii punctajulul pentru redactare, rAspunsul trebule s& alba minimum 0 de cuvinte sis dezvolte subiectul propus. Subiectul al Ill-lea (30 de puncte) Redactoazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s& prezinfi particulartafi de constructie a unui ersonaj dintr-un text narativ studiat, aparfinnd lui Mihail Sadoveanu In elaborarea eseului, vei avea tn vedere urmatoarele repere: ~ evidentierea a doua trésaturi care fac posibilé incadrarea textului narativ studiat intr-o perioadai, Intr-un curent culturalfiterar sau intr-o orientare tematic ~ comentarea a doua episoade/secvente relevante pentru tema textului narativ studiat; ~ Bpaliza a doua elemente de structurd, de compozitie $i de limbaj, semniticative pentru consiructia personajulul ales (de exemplu: actiune, conflict, relaitemporale si spajal, incpit, ina, tehnici narative, instante ale comunisari narative, perspectiva narativa, registre stlistice, imbaj etc). Nota Ordinea integraril reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru flecare cetinf@/reper). Pentru redactarea Sagull, vel primi 12 puncte (existenta partilor componente — introducere, cuprins, incheiere ~ 1 punct logica {rantuinlidelor — 1 punet;abiliati de analizé | de argumentare ~ 3 puncte; utlizarea limb Iterare ~ 2 puncte ortografia ~ 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; agezarea in pagina, lizibiltatea ~ 1 punct), {mn vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s& alba minimum 400 de cuvinte sist dezvolte subiectul propus.TESTUL 44 ‘Subiectul | (50 de puncte) 1gte urmatorul fragme! ‘Memoria minunaté, darul de imitatie $i facultatea de a reproduce exact gesturi vazute si simfaminte exprimate de alti constitulau memei un adevarat talent dramatic, care s-a manifestat si@ fost admirat cu prilejul reprezentatilor de societate date de ea In scop de binefacere, la fasi, in a opta $i a noua decadé a veacull trecut. Fiicd a lui Grigore Ghyka, mama nu putea decat sa fie patrunsa de principi nationaliste $i liberate. Daca in privinta acolor nationalsteinjelegerea ei cu tata era desévaraita,dlvergenta inte e era mare in ce privea pe acelea iberale; nama ora pentru aboliroa tuturor privlegilor de cast, pe cénd tata nici nu voia sé aud de astfel de Tuer. |.) ‘$008 iberalismul mamei era depart de afl exagerat....] Ere pentru stricta garantae @ Ibert sia demi oma ford distinctuno de clasé, si mai ales, avea 0 sfanta oroare de bataie, pe care o denunfa ca o barbarie* si0 inigele fafa de o find mai slaba, Nu inceta sé tune gis fulgere in contra acestul abe’ barbar atét de réspandlt fa noi, obice’ distrugator al simfului de demnitate omeneascé, fara de care omul este redus la starea de bruta. In Jesasta privinfa discufile ef cu tata erau dese: el pretinzand ca balla este indispensabila cénd ai de a face Cl gman’ primitv, ips de orice cuturd, care nefiind decat niste copii meri trebuie sé alba o salute frica de vargé'. fanmania raspundea c& bataia este distrugatoare emorulul propriu si a méndriel omenest, c& faré de aceste dou insur, omul este o brutd $e, dintr-o colectivitate de brute, n-ai cum s& faci un popor constient de drepturile $ de Indetoriile Iu. ‘Batala, dupa ea, nu putea decat sau sé degradeze pe acel ce o suf la starea de bruté, sau sé stérmeascé In el simtiri de ura neimpacata si adéne dor de rézbunare. {| Mama era o nationalist Tnfocata, nu numai in ceea ce privea neamul nostry, dar si in cat se atinges de tote noainurile din lume: greci, falieni, poloni, germeni, irandezi, s&rbi, bulgari etc. Dorea din inim& emanciparea $i Intemeierea de stato nationale pentru toate. Imi aduc aminte c&, pe la 1859-1860, cénd ma invafa, cu ajutorul unui atlas, care sunt férile Europei $i capitalele lor, ma fcea sa zic: ~ Italia, capitatai Roma. Radu Rosetti, Din copilérie. Amintii cast — grup social tnchis, delimitat de altele prin origine comuna, privilegi etc. “barbarie — cruzime, salbaticie *yargé — nuia lung, subfre $i flexibils |A. Scrie pe foaia de examen, in enunturi, rAspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la textul dat. 4, Indic& sensul din text al secventei sé fune si s8 fulgere. 6 puncte 2. Mentioneazé momentul lectilor de geogratfie sustinute de mama autoruli, utlizénd informatie din textul dat. 6 puncte 3, Precizeazi modul tn care s-a afirmat mama autorului la lagi, justific&ndu-{irspunsul cu 0 secventa semnificativa