Expoziţiunea

Autorul porneşte de la modelul popular, reactualizeaza teme de circulaţie universale, dar le

organizează conform propriei viziuni, într-un text narativ mai complex decat al basmelor

populare. Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozitional, unor parti

narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala, de pregatire pentru drum, la curtea

craiului - „fiul craiului, „mezinul (naivul), parcurgerea drumului initiatic - Harap-Alb

(novicele/ cel supus iniţierii), rasplata - impăratul (initiatul). Caracterul de bildungsroman al

basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat in trecerea

probelor) şi modificarea statutului social al protagonistului.

Eroul nu are de trecut doar trei probe, ca in basmul popular, ci mai multe serii de probe,

potrivit avertismentului dat de tata: „să te fereşti de omul roş, iar mai ales de omul spân, cât

îi putea, să n-ai de-a face cu dânşii că sunt foarte şugubeţi", Raul nu este întruchipat de

fapturi himerice, ci de omul însemnat, de o inteligenţă vicleană, cu două ipostaze: Spânul şi

omul roş/ Împăratul Roşu. Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos curajos, voinic, luptator

priceput, iar calitatile dobandite in situatii-limita apartin planului psiho-moral.

„Cartea" primită de la Împăratul Verde, care neavând decat fete, are nevoie de un

moştenitor la tron (motivul imparatului fara urmaşi), este factorul perturbator al situatiei

initiale şi determina parcurgerea drumului (iniţiatic) de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul

superioritaţii mezinului).

Destoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deghizat în ursul de la pod. Aceasta este o

proba a barbatiei/ a calitatilor razboinice, conditie initiate, obligatorie pentru eel care aspira

la tronul imparatesc. Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a vietii si se face intr-un

singur sens: trecerea primejdioasă de la un mod de existentă la altul: [...] de la imaturitate la

maturitate”(Mircea Eliade). Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan, care

„dă năvală asupra ursului.

Intriga

Trecerea podului urmează unei etape de pregatiri. Drept rasplata pentru milostenia

arătată Sfintei Duminici, deghizata în cerşetoare (îi daruieşte un ban), mezinul primeste

sfaturi de la aceasta sa ia „calul, armele şi hainele" cu care tatal sau a fost mire pentru a

izbândi. Se sugerează astfel că tânărul va repeta iniţierea tatalui, în aceleaşi condiţii, ceea

ce motivează „nemulţumirea" lui („Craiul, auzind aceasta, parcă nu i-a prea venit la

socoteală") şi sfaturile date din dorinţa de a-l proteja de pericolele pe care şi el le-a

traversat candva. Calul, descoperit cu tava de jăratec după trei încercari, va deveni

tovarăşul şi sfătuitorul tânărului, dar are şi puteri supranaturale: vorbeşte şi poate zbura.

Întâmplările cu cerşetoarea şi calul pun în evidenţă naivitatea, nepriceperea tânărului în a

distinge realitatea de aparenţă. Urmările lipsei de maturitate nu sunt grave la curtea craiului:

calul îl sperie când îşi arată puterile, purtându-1 în zbor pe fecior până la nouri, luna şi

soare. În schimb, dincolo de spaţiul protector al casei părinteşti, lipsa de maturitate este

sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a deveni imparat: „Spânul

pune mâna pe cartea, pe banii şi pe armele fiului de crai'.

Trecerea podului este urmată de ratacirea in padurea-labirint, simbol ambivalent, loc al

morţii şi al regenerarii, caci pentru tânăr se va încheia o etapa şi alta va incepe: „de la un

loc i se inchide calea şi încep a i se incurca cărările". Cum are nevoie de un iniţiator, cele

trei apariţii ale Spânului îl determină să încalce sfatul părintesc şi, crezând că se află în

„ţara spânilor", îl tocmeşte ca slugă. Încă naiv, „boboc în felul sau la trebi de aieste", îi
mărturiseşte ce 1-a sfătuit tatăl şi coboară în fântână, fără a se gândi la urmări.

Coborârea în fântână are, in plan simbolic, semnificatia grotei (Jean Chevalier, Alin

Gheerbrant, Dicţionar de simboluri), spatiu al naşterii şi al regenerării. Schimbarea numelui/

a identităţii reprezintă începutul iniţierii spirituale, unde va fi condus de Spân. Personajul

intră în fântână naiv fecior de crai, pentru a deveni Harap-Alb, rob al Spânului (iniţiatorul).

„Răutatea" Spânului îl va pune în situaţii dificile, a căror traversare implica demonstrarea

unor calitati morale necesare atunci cand va fi „mare si tare". Juramantul din fantana

include si conditia eliberarii (sfarşitul initierii): ,Jură-mi-te pe ascuţişul paloşului tău ca mi-i

da ascultare întru toate [...]; şi atâta vreme să ai a mă sluji, până când îi muri şi iar îi învie".

Desfăşurarea acţiunii

Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe: aducerea sălăţilor din

Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului, „cu cap cu tot, aşa bătute cu pietre scumpe, cum

se găsesc" şi a fetei Împăratului Roş pentru căsătoria Spânului. Mijloacele prin care trece

probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri supranaturale.

Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care il sfatuieşte cum sa procedeze

şi ii da obiecte magice: pentru urs o licoare cu „somnoroasă", iar pentru cerb obrăzarul şi

sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot. Prima proba îi solicita curajul, iar a doua, mai complicata,

pe langa curaj, mânuirea sabiei, stăpânirea de sine şi respectarea juramântului, în pofida

ispitei de a se îmbogăţi.

A treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe

ajutoare. Drumul spre imparatul Roş, om cu „inimă haină", incepe cu trecerea altui pod.
Simbolistica este aceeaşi, trecerea intr-o alta etapa a maturizarii, probata prin faptul ca

Harap-Alb are acum initiativa actelor sale. Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici,

tânărul" hotaraşte să protejeze viata acestora, punand-o in pericol pe a sa si pe a calului,

pentru ca alege sa treaca inot „o apă mare". Drept rasplata pentru bunatatea sa, primeste in

dar de la craiasa furnicilor o aripa. Aceeaşi răsplata o primeşte de la craiasa albinelor

pentru ca le face un stup. În plus, cel care va deveni cândva împărat dovedeşte pricepere,

curaj şi înţelepciunea de a ajuta popoarele gazelor.

Ceata de monştri îi insoţeşte spre a-1 ajuta, pentru ca s-a aratat prietenos şi

comunicativ: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila şi Păsări-Lăţi-Lungilă.

Pentru a-i da fata, împăratul Roş îl supune pe Harap-Alb la o serie de probe, trecute datorita

puterilor supranaturale ale ajutoarelor (personaje himerice şi animaliere): casa de aramă -

cu ajutorul lui Gerila (proba focului), ospăţul pantagruelic cu mancare şi vin din belşug: „12

harabale cu pâne, 12 ialoviţe fripte şi 12 buţi pline cu vin" - cu ajutorul lui Flămânzilă şi

Setilă (proba pământului şi a apei), alegerea macului de nisip - cu ajutorul fumicilor, straja

nocturna la odaia fetei şi prinderea fetei, transformata in pasare, „după lună - cu ajutorul lui

Ochila şi al lui Păsări-Lăţi-Lungilă, ghicitul fetei - cu ajutorul albinei (motivul dublului).

Fata imparatului Roş, „o farmazoană cumplită" (are puteri supranaturale), impune o ultima

proba: calul lui Harap-Alb şi turturica ei trebuie să aducă „trei smicele de mar şi apă vie şi

apă moartă de unde se bat munţii în capete". Proba fiind trecută de cal (prin inşelăciune),

fata il insoteşte pe Harap-Alb la curtea împaratului Verde. Pentru erou drumul acesta este

cea mai dificila dintre probe, pentru ca se indragosteşte de fata, dar, credincios juramântului

facut, nu-i marturiseşte adevarata sa identitate.

Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul şi îi taie capul.
În felul acesta il dezleaga de juramant, semn ca initierea este incheiata, iar rolul Spanului ia

sfarşit. Calul este acela care distruge intruchiparea raului; „zboară cu dânsul in inaltul

ceriului, şi apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul până jos praf şi pulbere".

Deznodământul

Decapitarea eroului este ultima treapta şi finalul iniţierii, având semnificaţia coborârii în

Infern a morţii iniţiatice: »A coborî în Infern însemnă a cunoaşte o moarte iniţiatică, o

experienţă susceptibilă de a întemeia un nou mod de existenţă" (Mircea Eliade). Învierea

este realizata de farmazoană, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Eroul reintra in

posesia paloşului şi primeşte recompensa: pe fata împăratului Roş şi imparatia. Nunta şi

schimbarea statutului social (devine împărat) confirmă maturizarea eroului

Deznodamântul consta in refacerea echilibrului şi răsplata eroului.