Basmul cult

Notiuni generale basm

Basmul este o creatie populara in proza, epica, de dimensiuni relativ mari pentru un text folcloric si cu scop educativ, moralizator. Basmul implica intamplari fantastice si personaje imaginare, schematice, polarizate de partea binelui, respectiv a raului. Binele si raul apar materializate intr-o serie de dihotomii clasice si, prin urmare, traditionale : frumos/urat, echilibru/exces, armonie/dizarmonie, inteligenta/prostie, adevar/minciuna etc. Din perspectiva antropologica si folclorica, basmul pare sa fi devenit o forma a memoriei colective care a retinut vechi ritualuri de initiere prin care tinerii urmau sa-si castige statutul de acult. Eroul basmului este un astfel de tanar care parcurge un traseu initiatic ( de regula , o calatorie), la capatul caruia isi va fi dovedit o serie de calitati, in urma probelor depasite cu succes. Din perspectiva moralizatoare, eroul basmului devine, pentru copii, un model si un exemplu senin al victoriei binelui. Pe de alta parte, din perspectiva culturala, basmul este o naratiune alcatuita dintr-o suma de motive, comune fondului cultural universal si care isi fac loc si in mituri, legende sau povesti. Eroul, din aceasta perspectiva, este cavalerul exemplar(printul), legat profund prin cele mai umane sentimente de calul sau, respectand cu orice riscuri cuvantul dat si gata sa ajute o printesa la ananghie. Scriitorii au incercat abordarea speciei in stil individual si a aparut, astfel, basmul cult, cu foarte multe reusite. Desi in literatura romana au scris basme toti marii clasici, cel mai cunoscut in aceasta ipostaza fiind Ion Creanga."Creanga e atat de realist, incat unele din povestile lui sunt aproape lipsite de miraculos, iar altele au numai acea specie de miraculos care ingaduie povestitorului sa inzestreze pe eroii sai cu insusiri sufletesti sau trupesti peste masura omeneasca" (Garabet Ibraileanu, "Povestirile lui Creanga") -naratiune la persoana a III-a realizata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv, intrucat intervine adesea prin comentarii sau reflectii; -basmul cult , spre deosebire de cel popular, imbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea; -tema basmului este triumful binelui asupra raului, motivele narative specifice fiind : superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, demascarea raufacatorului, pedeapsa, casatoria; -actiune desfasurata liniar, succesiunea secventelor narative fiind redata prin inlantuire; coordonatele actiunii sunt vagi, prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei : "Amu cica era odata" illo tempore ; fuziunea dintre real si fabulos se realizeaza inca din incipit, reperele spatiale sugerand

dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de la un capat la celalalt al lumii(imaturitatematuritate)

Povestea lui Harap-Alb

Subiectul
Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lan de aciuni convenionale/ momentele subiectului (modelul structural al basmului): o situaie iniial de echilibru (expoziiunea), o parte pregtitoare, un eveniment care deregleaz echilibrul iniial (intriga), apariia donatorilor i a ajutoarelor, aciunea reparatorie/ trecerea probelor, refacerea echilibrului i rsplata eroului (deznodmntul). Expoziiunea

Autorul pornete de la modelul popular, reactualizeaza teme de circulaie universale, dar le organizeaz conform propriei viziuni, ntr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare. Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozitional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala, de pregatire pentru drum, la curtea craiului - fiul craiului, mezinul (naivul), parcurgerea drumului initiatic - Harap-Alb (novicele/ cel supus iniierii), rasplata impratul (initiatul). Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat in trecerea probelor) i modificarea statutului social al protagonistului. Eroul nu are de trecut doar trei probe, ca in basmul popular, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismentului dat de tata: s te fereti de omul ro, iar mai ales de omul spn, ct i putea, s n-ai de-a face cu dnii c sunt foarte ugubei", Raul nu este ntruchipat de fapturi himerice, ci de omul nsemnat, de o inteligen viclean, cu dou ipostaze: Spnul i omul ro/ mpratul Rou. Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos curajos, voinic, luptator priceput, iar calitatile dobandite in situatii-limita apartin planului psiho-moral. Cartea" primit de la mpratul Verde, care neavnd decat fete, are nevoie de un motenitor la tron (motivul imparatului fara urmai), este factorul perturbator al situatiei initiale i determina parcurgerea drumului (iniiatic) de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul superioritaii mezinului). Destoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deghizat n ursul de la pod. Aceasta este o proba a barbatiei/ a calitatilor razboinice, conditie initiate, obligatorie pentru eel care aspira la tronul imparatesc. Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens: trecerea primejdioas de la un mod de existent la altul: [...] de la imaturitate la maturitate(Mircea Eliade). Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan, care d nval asupra ursului.

Intriga

Trecerea podului urmeaz unei etape de pregatiri. Drept rasplata pentru milostenia artat Sfintei Duminici, deghizata n ceretoare (i daruiete un ban), mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia calul, armele i hainele" cu care tatal sau a fost mire pentru a izbndi. Se sugereaz astfel c tnrul va repeta iniierea tatalui, n aceleai condiii, ceea ce motiveaz nemulumirea" lui (Craiul, auzind aceasta, parc nu i-a prea venit la socoteal") i sfaturile date din dorina de a-l proteja de pericolele pe care i el le-a traversat candva. Calul, descoperit cu tava de jratec dup trei ncercari, va deveni tovarul i sftuitorul tnrului, dar are i puteri supranaturale: vorbete i poate zbura. ntmplrile cu ceretoarea i calul pun n eviden naivitatea, nepriceperea tnrului n a distinge realitatea de aparen. Urmrile lipsei de maturitate nu sunt grave la curtea craiului: calul l sperie cnd i arat puterile, purtndu-1 n zbor pe fecior pn la nouri, luna i soare. n schimb, dincolo de spaiul protector al casei printeti, lipsa de maturitate este sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a deveni imparat: Spnul pune mna pe cartea, pe banii i pe armele fiului de crai'. Trecerea podului este urmat de ratacirea in padurea-labirint, simbol ambivalent, loc al morii i al regenerarii, caci pentru tnr se va ncheia o etapa i alta va incepe: de la un loc i se inchide calea i ncep a i se incurca crrile". Cum are nevoie de un iniiator, cele trei apariii ale Spnului l determin s ncalce sfatul printesc i, creznd c se afl n ara spnilor", l tocmete ca slug. nc naiv, boboc n felul sau la trebi de aieste", i mrturisete ce 1-a sftuit tatl i coboar n fntn, fr a se gndi la urmri. Coborrea n fntn are, in plan simbolic, semnificatia grotei (Jean Chevalier, Alin Gheerbrant, Dicionar de simboluri), spatiu al naterii i al regenerrii. Schimbarea numelui/ a identitii reprezint nceputul iniierii spirituale, unde va fi condus de Spn. Personajul intr n fntn naiv fecior de crai, pentru a deveni Harap-Alb, rob al Spnului (iniiatorul). Rutatea" Spnului l va pune n situaii dificile, a cror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare atunci cand va fi mare si tare". Juramantul din fantana include si conditia eliberarii (sfaritul initierii): ,Jur-mi-te pe ascuiul paloului tu ca mi-i da ascultare ntru toate [...]; i atta vreme s ai a m sluji, pn cnd i muri i iar i nvie". Desfurarea actiunii

Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe: aducerea slilor din Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului, cu cap cu tot, aa btute cu pietre scumpe, cum se gsesc" i a fetei mpratului Ro pentru cstoria Spnului. Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri supranaturale. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care il sfatuiete cum sa procedeze

i ii da obiecte magice: pentru urs o licoare cu somnoroas", iar pentru cerb obrzarul i sabia lui Statu-Palm-Barb-Cot. Prima proba i solicita curajul, iar a doua, mai complicata, pe langa curaj, mnuirea sabiei, stpnirea de sine i respectarea juramntului, n pofida ispitei de a se mbogi. A treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe ajutoare. Drumul spre imparatul Ro, om cu inim hain", incepe cu trecerea altui pod. Simbolistica este aceeai, trecerea intr-o alta etapa a maturizarii, probata prin faptul ca Harap-Alb are acum initiativa actelor sale. Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici, tnrul" hotarate s protejeze viata acestora, punand-o in pericol pe a sa si pe a calului, pentru ca alege sa treaca inot o ap mare". Drept rasplata pentru bunatatea sa, primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa. Aceeai rsplata o primete de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. n plus, cel care va deveni cndva mprat dovedete pricepere, curaj i nelepciunea de a ajuta popoarele gazelor. Ceata de montri i insoete spre a-1 ajuta, pentru ca s-a aratat prietenos i comunicativ:Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila i Psri-Li-Lungil. Pentru a-i da fata, mpratul Ro l supune pe Harap-Alb la o serie de probe, trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor (personaje himerice i animaliere): casa de aram cu ajutorul lui Gerila (proba focului), ospul pantagruelic cu mancare i vin din belug: 12 harabale cu pne, 12 ialovie fripte i 12 bui pline cu vin" - cu ajutorul lui Flmnzil i Setil (proba pmntului i a apei), alegerea macului de nisip - cu ajutorul fumicilor, straja nocturna la odaia fetei i prinderea fetei, transformata in pasare, dup lun - cu ajutorul lui Ochila i al lui Psri-Li-Lungil, ghicitul fetei - cu ajutorul albinei (motivul dublului). Fata imparatului Ro, o farmazoan cumplit" (are puteri supranaturale), impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb i turturica ei trebuie s aduc trei smicele de mar i ap vie i ap moart de unde se bat munii n capete". Proba fiind trecut de cal (prin inelciune), fata il insotete pe Harap-Alb la curtea mparatului Verde. Pentru erou drumul acesta este cea mai dificila dintre probe, pentru ca se indragostete de fata, dar, credincios juramntului facut, nu-i marturisete adevarata sa identitate. Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul i i taie capul. n felul acesta il dezleaga de juramant, semn ca initierea este incheiata, iar rolul Spanului ia sfarit. Calul este acela care distruge intruchiparea raului; zboar cu dnsul in inaltul ceriului, i apoi, dndu-i drumul de acolo, se face Spnul pn jos praf i pulbere". Deznodmntul

Decapitarea eroului este ultima treapta i finalul iniierii, avnd semnificaia coborrii n Infern a morii iniiatice: A cobor n Infern nsemn a cunoate o moarte iniiatic, o experien susceptibil de a ntemeia un nou mod de existen" (Mircea Eliade). nvierea este realizata de farmazoan, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Eroul reintra in posesia paloului i primete recompensa: pe fata mpratului Ro i imparatia. Nunta i schimbarea statutului social (devine mprat) confirm maturizarea eroului. Deznodamntul consta in refacerea echilibrului i rsplata eroului.

Personaje/stil/registre stilistice
Personajele(oameni, dar si fiinte himerice cu un comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostze. Harap-Alb nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale (vitejie, darzenie, istetime), dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitate psiho-morale /valori etice (mila, bunatatea, generozitatea, prietenia, respectarea juramantului, curajul) necesare unui imparat, in viziunea autorului. Sensul didactic al basmului este exprimat de Sfanta Duminica: "Cand vei ajunge si tu odata mare si tare, ii cauta sa judeci lucrurile de-a-fir-apar si vei crede celor asupriti si necajiti, pentru ca stii acum ce e necazul". Numele personajului reflecta conditia duala : rob, sluga (harap) , dar de origine nobila (alb), iar sugestia cromatica alb-negru sugereaza traversarea unei stari intermediare(initierea). Spanul nu este doar o intruchipare a raului, ci are si rolul initiatorului, este "un rau necesar". De aceea, calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa se fi incheiat: "Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte". Nu doar naratorul, ci si personajele par a avea cunostinta de scenariul initiatic pe care trebuie sa-l traverseze protagonistul. Eroul este sprijinit de ajutoare si donatori : fiinte cu insusiri supranaturale (Sfanta Duminica), animale fabuloase(calul nazdravan, craiasa furnicilor si a albinelor), fapturi himerice (cei cinci tovarasi) sau obiecte miraculoase(aripile craieselor, smicelele de mar, apa vie, apa moarta). Specific basmului cult este modul in care se individualizeaza personajele. Cu exceptia eroului, al carui caracter evolueaza pe parcurs, celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o trasatura dominanta. Prin portretele fizice ale celor cinci tovarasi ai eroului, se ironizeaza defecte umane (frigurosul, mancaciosul etc), dar aspectul lor grotesc ascunde calitati sufletesti precum bunatatea si prietenia. Oralitatea stilului(impresia de zicere a textului scris) se realizeaza prin diferite mijloace, precum : expresii narative tipice (si atunci, si apoi, in sfarsit, dupa aceea), exprimea afectativa=implicarea subiectiva a naratorului ,inserarea de fraze ritmate sau versuri populare ("De-ar sti omul ce-ar pati, / Dinainte s-ar pazi!"). Povestea lui Harap-Alb contrazice intr-o oarecare masura asteptarile cititorului de basme. Eroul basmului, mezinul craiului, Harap-Alb, nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale, nu este un Fat-Frumos. El are calitati si defecte, sugerate si de oximoronul din numele sau.

Concluzii
1.Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca particularitati reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului. Insa, asemenea basmului popular, pune in evidenta idealul de dreptate, de adevar si de cinste, fiind "o oglinde... a vietii in moduri fabuloase" (G. Calinescu).

2. Desi este un personaj de basm, Harap-Alb nu este acel Fat-Frumos din basmele populare, caci evolutia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fantasticului. Protagonistul este un om "de soi bun" , care traverseaza o serie de probe, invata din greseli si progreseaza, se maturizeaza, pentru a merita sa devina imparat, basmul putand fi astfel considerat un bildungsroman.