BASMUL CULT: Harap Alb de Ion Creanga Basmul cult:este o creatie populara in proza de mari dimensiuni in care se povestesc

intamplari cu caracter fantastic la care iau parte persoanele cu insusiri supranaturale reprezentand fortele binelui si ale raului. Conflictul dintre bine i rau se incheie prin victoria forelor binelui. Personajele indeplinesc, prin raportare la erou, o serie de functii,ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atributele exterioare i prin limbaj. Reperele temporale i spatiale sunt vagi, nedeterminate. Naratiunea se petrece la persoana a III-a, naratorul fiind omniscient , dar nu i obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii. Spre deosebire de basmul popular, unde predomina naratiunea, basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul i cu descrierea. Tema basmului este triumful binelui asupra raului. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin vicleug, muncile, demascarea raufacatorului (Spanul), pedeapsa, casatoria. Aciunea se desfaoara linear; succesiunea secventelor narative a episoadelor este redata prin inlanuire. Formula iniial: Amu cic era odat! i formula final: i a inut veselia ani ntregi, i acum mai ine nc; cine se duce acolo be i mnnc, Iar pe la noi? cine are bani bea i mnnc, iar cine nu, se uit i rabd." sunt convenii care marcheaza intrarea i ieirea din fabulos. Formulele mediane, i merg ei o zi, i merg dou, i merg patruzeci i nou", i mai merge el ct mai merge", Dumnezeu s ne ie, c cuvntul din poveste, nainte mult mai este", realizeaz trecerea de la o secven narativ la alta i ntrein suspansul curiozitatea cititorului. MOMENTELE SUBIECTULUI Autorul pornete de la modelul popular, reactualizeaza teme de circulaie universale, dar le organizeaz conform propriei viziuni, ntr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare. Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozitional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala, de pregatire pentru drum, la curtea craiului fiul craiului, mezinul (naivul), parcurgerea drumului initiatic - Harap-Alb, rasplata impratul. Eroul nu are de trecut doar trei probe, ca in basmul popular, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismentului dat de tata: s te fereti de omul ro, iar mai ales de omul spn, ct ai

putea, s n-ai de-a face cu dnii c sunt foarte ugubei, Raul nu este ntruchipat de fapturi himerice, ci de omul nsemnat, de o inteligen viclean, cu dou ipostaze: Spnul i omul ro/ mpratul Rou. Cartea" primit de la mpratul Verde, care neavnd decat fete, are nevoie de un motenitor la tron, este factorul perturbator al situatiei initiale i determina parcurgerea drumului de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul superioritaii mezinului). Podul simbolizeaza trecerea la o alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens: trecerea primejdioas de la un mod de existent la altul: [...] de la imaturitate la maturitate(Mircea Eliade). Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan, care d nval asupra ursului. Trecerea podului este urmat de ratacirea in padurea-labirint, simbol ambivalent, loc al morii i al regenerarii, caci pentru tnr se va ncheia o etapa i alta va incepe: de la un loc i se inchide calea i ncep a i se incurca crrile". Cum are nevoie de un iniiator, cele trei apariii ale Spnului l determin s ncalce sfatul printesc i, creznd c se afl n ara spnilor", l tocmete ca slug. nc naiv, boboc n felul sau la trebi de aieste", i mrturisete ce 1-a sftuit tatl i coboar n fntn, fr a se gndi la urmri. Personajul intr n fntn naiv fecior de crai, pentru a deveni Harap-Alb, rob al Spnului (iniiatorul). Rutatea" Spnului l va pune n situaii dificile, a cror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare atunci cand va fi mare si tare. Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe: aducerea slilor din Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului, cu cap cu tot, aa btute cu pietre scumpe, cum se gsesc" i a fetei mpratului Ro pentru cstoria Spnului. Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri supranaturale. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care il sfatuiete cum sa procedeze i ii da obiecte magice: pentru urs o licoare cu somnoroas", iar pentru cerb obrzarul i sabia lui Statu-Palm-Barb-Cot. Prima proba i solicita curajul, iar a doua, mai complicata, pe langa curaj, mnuirea sabiei, stpnirea de sine . A treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe ajutoare. Drumul spre imparatul Ro, om cu inim hain", incepe cu trecerea altui pod. Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici, tnrul" hotarate s protejeze viata acestora, punand-o in pericol pe a sa si pe a calului, pentru ca alege sa treaca inot o ap mare". Drept rasplata pentru bunatatea sa, primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa. Aceeai rsplata o primete de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. n plus, cel care va

deveni cndva mprat dovedete pricepere, curaj i nelepciunea de a ajuta popoarele gazelor. Ceata de montri i insoete spre a-l ajuta, pentru ca s-a aratat prietenos i comunicativ: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila i Psri-Li-Lungil. Pentru a-i da fata, mpratul Ro l supune pe Harap-Alb la o serie de probe, trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor; casa de aram - cu ajutorul lui Gerila (proba focului), ospul pantagruelic cu mancare i vin din belug: 12 harabale cu pne, 12 ialovie fripte i 12 bui pline cu vin" - cu ajutorul lui Flmnzil i Setil (proba pmntului i a apei), alegerea macului de nisip - cu ajutorul funicilor. Probele la care a fost supus Harap alb fiind trecute ,fata imparatului Ros il insoteste la curtea imparatului Verde . Pentru erou drumul acesta este cea mai dificila dintre probe, pentru ca se indragostete de fata, dar, credincios juramntului facut, nu-i marturisete adevarata sa identitate. Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul i i taie capul. n felul acesta il dezleaga de juramant, semn ca initierea este incheiata, iar rolul Spanului ia sfarit. Decapitarea eroului este ultima treapta i finalul iniierii, avnd semnificaia coborrii n Infern a morii iniiatice: A cobor n Infern nsemn a cunoate o moarte iniiatic, o experien susceptibil de a ntemeia un nou mod de existen" (Mircea Eliade). nvierea este realizata de farmazoan, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Eroul reintra in posesia paloului i primete recompensa: pe fata mpratului Ro i imparatia. Nunta i schimbarea statutului social (devine mprat) confirm maturizarea eroului. Deznodamntul consta in refacerea echilibrului i rsplata eroului. n basm, sunt prezente numerele magice: 3, 12, 24, semne ale totalitatii. Specific basmului cult este modul n care se individualizeaza personajele. Cu exceptia eroului al carui caracter evolueaza pe parcurs, celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o trasatura dominanta. Prin portretele fizice ale celor cinci tovarai ai eroului, se ironizeaza defecte umane (frigurosul, mancaciosul etc.), dar aspectul lor grotesc ascunde bunatatea i prietenia. Imparatul Ro i Spnul sunt ri i vicleni. Sfnta Duminic este neleapt. Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avnd ca particulariti: reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul i specificul limbajului. Insa, ca orice basm, pune in evidenta idealul de dreptate, de adevar i de cinste.