Sunteți pe pagina 1din 3

Basmul Cult

Harap Alb Ion Creanga

G. Calinescu Estetica basmului : basmul este o oglindire a vietii in moduri fabuloase. A aparut in epica populara, ulterios patrunzand si in literatura culta (in secolul a XIX-lea in perioada de formare a esteticii romantice) . Specie a epicii culte, naratiune ampla, implicand supranaturalul/fabulosul. Personajele (oameni, dar si fiinte himerice) sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine si rau se incheie, de obicei, prin victoria fortelor binelui. Eroul (protagonistul) este ajutat de fiinte supranaturale, animale fabuloase sau obiecte magice, si se confrunta cu un adversar (antagonistul). Eroul poate avea trasaturi omenesti, dar si puteri supranaturale (de exemplu capacitatea de a metamorfoza). Basmul are formule tipice (initiale, mediane, finale), cifre magice, timpul este fabulos, mitic si are repere spatiale taramul acesta si taramul celalalt. Categorii estetice: miraculosul (acceptarea de la inceput a supranaturalului) si fabulosul (categorie a fantasticului care desemneaza personaje sau fapte imaginare, incredibile, de domeniul fanteziei, al supranaturalului, fara corespondent in lumea reala. Basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea. Naratiunea este dramatizata prin dialog, are ritm rapid. Dialogul are o dubla functie ca in teatru: se dezvolta actiunea si se caracterizeaza personajele. Tema basmului este triumful binelui asupra raului. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile, demascarea raufacatorului (spanul), pedeapsa, casatoria. In basm sunt prezentate clisee compozitionale, tipice. Formula initiala: Amu cica era odata si formula finala Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca . Eroul nu are de trecut doar trei probe ca in basmul popular ci mai multe serii de probe potrivit advertismentului dat de tata: sa te feresti de omul ros si mai ales de omul span, cat oi putea, sa nu ai de a face cu dansii ca sunt foarte sugubeti . Raul nu este intruchipat de fapturi himerice ci de omul insemnat, de o inteligenta vicleana, cu doua ipostaze: Spanul si omul ros/ Imparatul Rosu. Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos curajos, voinic, luptator

priceput, iar calitatile dobandite in situatii limita, apartin planului pshio-moral. Cartea primita de la Imparatul Verde care neavand decat fete are nevoie de un mostenitor la tron (motivul imparatului fara urmasi) este factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului (initiatic) de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul superioritatii mezinului). Destoinicirea fiilor este probata mai intai de crai deghizat in ursul de la pod. Aceasta este o proba a barbatiei, a calitatilor razboinice, conditie initiala, obligatorie pentru cel ce aspira la tronul imparatesc. Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens: trecerea primejdioasa de la un mod de existenta la altul, de la imaturitate la maturitate . Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan care da navala asupra ursului. Trecerea podului urmeaza unei erape de pregatiri. Drept rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici, deghizata in cersetoare (ii daruieste un ban), mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia calul , armele si hainele cu care tatal sau a fost mire pentru a izbandi. Se sugereaza astfel ca tanarul va repeta initierea tatalui in aceleasi conditii, ceea ce motiveaza nemultumirea lui. Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea-labirint, loc al mortii si al regenararii, caci pentru tanar se va incheia o etapa si va incepe alta: de la un loc ii se inchide calea si incep a i se incurca cararile . Cum are nevoie de un initiator, cele trei aparitii ale Spanului il determina sa incalce sfatul parintesc, tocmindu-l sluga. Inca naiv, boboc in felul sau la trebi de aieste , nu-l recunoaste pe acelasi span crezand ca e Tara Spanilor. Ii marturiseste ce l-a sfatuit tatal sau si coboara in fantana fara a se gandi la urmari. Coborarea in fantana are in plan simbolic semnificatia grotei spatiu al nasterii si al regenerarii. Schimbarea numelui (a identitatii) reprezinta inceputul initierii spirituale unde va fi condus de Span. Personajul intra in fantana naiv fecior de crai pentru a deveni Harap - Alb rol al Spanului (initiatorul). Rautatea Spanului il pune in situatii dificile. Ajunsi la curtea Imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe: aducerea salatilor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului (cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe cum se gasesc) si a fetei Imparatului Ros, pentru casatoria Spanului. Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri supranaturale. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici care il sfatuieste cum sa procedeze si-i da obiectele magice: pentru urs o licoare cu somnoroasa , iar pentru cerb

obrazarul si sabia lui Stata Palma Barba Cot . Prima proba ii solicita curajul, iar a doua, mai complicata, pe langa curaj, manuirea sabiei, stapanirea de sine si respectarea juramantului in pofida ispitei de se imbogati. A treia probra presupune o alta etapa a initierii: este mai complexa si necesita mai multe ajutoare. Drumul spre Imparatul Ros, om cu inima haina , incepe cu trecerea altui pod. Harap Alb trece intr-o alta etapa, a maturizarii, el are acum initiativa actelor sale. Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici, tanarul hotareste sa protejeze viata acestora, punand-o in pericol pe a sa si pe a calului, pentru ca alege sa treaca inot o apa mare . Cele doua drumuri ale tanarului sunt drumuri ale destinului, iar popasurile au caracter ritualic, Harap Alb primind putere de la muschiul pletos, de-o podina de gros , care crestea pe casa batranei. Ultima parte a calatoriei initiatice a eroului o constituie drumul spre tara lui Ros Imparat. Acum, Harap Alb se intovaraseste cu cinci aparitii bizare, reprezentand tot atatea intrupari ale fortei cosmice: gerul (Gerila), foamea (Flamanzila), setea (Setila); Ochila este ciclopul din epopeea Homerica, iar Pasari Lati Lungila este un sagetator coborat pe pamant. In final, ucis de span, Harap Alb este inviat cu apa moarta si apa vie adica renastea in alt mod de existenta. Nunta este un mijloc de realizare a unitatii. Acum drumul are seminficatia revelarii adevarului, Harap Alb revenind la adevarata sa esenta. Harap Alb e insasi sinteza basmului romanesc . Toata filosofia noastra populara intre fatalitatea raului si ideala cautare la binelui, se lamureste in incercarile grele ale fiului de imparat, robit diavolului cu chip de om preschimbat in span si mantui de bunatea si curatia lui prin colaborarea uriasilor intruchipand principiul puterii cosmice si ale eticului linear ( Pompiliu Constantinescu Destinul unui clasic... Ed.Albastros 1991, pag. 184).