Harap-Alb, de Ion Creanga

-ESEU-
1.Introducere

Bine-cunoscut datorita basmelor,povestilor si povestirilor sale,Ion Creanga s-a remarcat ,in

principal,datorita operei autobiografice Amintiri din copilarie.Este unul cei patru mari clasici ai
literaturii romane alaturi de Mihai Eminescu,Ion Luca Caragiale si Ioan Slavici,s-a afirmat la
Junimea-societate condusa de Titu Maiorescu,in a doua jumatate a secolului al XIX lea.,fiind un
scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din acel secol pe aceleasi culmi pe care
Eminescu propulsase limba literara in poezie,valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la
un nivel neegalat pana astazi.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, publicat de Ion Creanga in revista Convorbiri
literare in anul 1877,a carei actiune oscileaza intre real si mitic,intre real si fantastic,caci
protagonistul -Harap-Alb este in cele mai multe situatii un om obisnuit,neajutorat ,lipsit de puteri
supranaturale,iar neputinta omului de a savarsi fapte eroice sau de a lua in stapanire timpul si
spatiul devin aici evidente,mai ales cand eroul este nevoit sa apeleze la calul lui nazdravan,la
craiasa albinelor, la craiasa furnicilor,la cei cinci prieteni fabulosi pentru a putea trece probele la
care este supus.

Basmul cult este o specie narativa ampla ce apartine genului epic,cu numeroase personaje
purtatoare ale unor valori simbolice,cu actiune ce implica fabulosul si supusa unor stereotipii
care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou,conflictul dintre bine si rau
incheindu-se cu victoria fortelor binelui.Personajele indeplinesc,prin raportarea la protagonist, o
serie de functii individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj.Reperele temporale sunt
vagi,nedeterminate.Sunt prezente formulele specifice,numere si obiecte magice.In basmul cult
stilul este elaborat ,naratiunea se imbina cu dialogul si cu descrierea,iar autorul este cunoscut
spre deosebire de basmul popular

Temă basmului este reprezentata de parcurgerea drumului maturizarii craisorului de la un

tanar naiv, usor de pacalit,la printul care stie ce este necazul, cum sa depaseasca greutatile vietii
si cum sa-si pastreze prietenii, ajutandu-i si fiind ajutat de acestia, încheiată prin triumful binelui
asupra răului; (tema confruntării binelui cu răul, este subordonată temei centrale → călătoria/
aventura inițiatică).

Titlul reprezinta numele personajului principal dat de catre Span,acesta este simbolic,

deoarece sugereaza, prin oximoronul negru-alb, dubla identitate a personajului: cea asumata (de
sluga a Spanului) si cea reala (de tanar print). Termenul “harap” inseamna “om cu parul si pielea
de culoare neagra” si exprima starea de robie a “harapilor” si, deci, conditia de sluga a
craisorului. “Albul” exprima inocenta si puritatea sufletului feciorului de crai.Totodata, termenul
“poveste” transmite inspiratia folclorica a basmului.

Legat de perspectiva narativa putem spune ca naratiunea este la persoana a treia, realizata
de un autor omniscient si omniprezent,obiectiv dar cu interventii subiective in text.

In basmul harap-Alb regasim: formule specifice precum cea initiala ''Amu cica era odata ''
are rolul de a-l avertiza pe cititor ca patrunde intr-o lume imaginara,cea mediana ''Dumnezeu sa
ne tie,ca cuvantul din poveste inainte mult mai este.''face trecerea de la o secventa narativa la alta
si sporeste curiozitatea si cea de incheiere ''Si-a tinut veselia ani intregi ,si acum mai tine
inca.Cine se duce acolo be si mananca.Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca ,iar cine nu se
uita si rabda.'' particularizata prin umor aduce in realitate pe cel ce citeste,dar si prezenta
numerelor si elementelor magice cum ar fi: cifra 3 (trei probe,trei capete incoronate,trei fii,trei
fiice,calul mananca de trei ori din jaratec,spanul ii iese in cale de trei ori,trei smincele de mar)
apa vie si apa moarta.

Ca si in basmul popular, coordonatele spatio-temporale sunt vagi, nedeterminate: timpul

este un trecut indepartat actiunii (“Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori”),
spatiul are doua coordonate:una cunoscuta, regatul Craiului, tatal lui Harap-Alb, si a doua
necunoscuta, imparatia lui Verde-Imparat si cea a Imparatului Ros, ambele fabuloase.

Conflictul este dat de confruntarea fortelor binelui cu fortele raului.Fortele binelui sunt
reprezentate de Harap-Alb, insa faptele eroice nu sunt savarsite de acesta ci cu ajutorul
personajelor care indeplinesc,prin raportarea la protagonist,functiile de ajutoare si donatoare
precum fiinte supranaturale,fabuloase(Sfanta Duminica,calul nazdravan,craiasa furnicilor si cea a
albinelor),fapturi himerice(Ochila,Setila,Flamanzila,Gerila,Pasari-Lati-Lungila) .Fortele raului
fiind Spanul si Imparatul Ros.

5.Subiect

Actiunea basmului se desfasoara linear, cronologic si urmeaza modelul structural ciclic al

basmului popular care presupune: pornirea de la o stare de echilibru, perturbarea echilibrului,
parcurgerea unui drum cu peripetii si regasirea echilibrului.

Expozitiunea
Sunt prezentati cei doi frati (Craiul si Verde-Imparat) care traiau de multa vreme la doua capete
ale lumii fara sa se vada.

Intriga
Evenimentul care perturba echilibrul initial e scrisoarea in care Verde-Imparat,care neavand
decat fete ii cere un mostenitor la tron Craiului pe unul dintre cei 3 fii ai sai. Destoinicia fiilor
este probata mai intai de crai, deghizat în ursul de la pod. Aceasta este o proba a barbatiei/ a
calitatilor razboinice, conditie obligatorie pentru cel care aspira la tronul imparatesc.Dupa esecul
primilor doi fii mezinul trece aceasta proba cu ajutorul Sfintei Duminici, deghizata în cerşetoare,
care drept rasplata pentru mila aratata (îi daruise un ban), ii ofera drept sfat sa ia calul, armele şi
hainele cu care tatal sau a fost mire pentru a izbândi.Astfel că tânărul va repeta iniţierea tatalui,
în aceleaşi condiţii, ceea ce motivează „nemulţumirea" craiului(„Craiul, auzind aceasta, parcă nu
i-a prea venit la socoteală") si sfaturile date din dorinţa de a-l proteja de pericolele pe care şi el
le-a traversat candva. Calul,descoperit cu tava de jăratec după trei încercari, va deveni tovarăşul
şi sfătuitorul tânărului,acesta are şi puteri supranaturale: vorbeşte şi poate zbura.In urma trecerii
probei este sfatuit de tatal sau sa se fereasca de omul span si de cel ros.

Desfasurarea actiunii
Drumul la care pleaca eroul pentru a restabili echilibrul initial va fi presarat cu incercari
care, din punct de vedere al simbolisticii basmului, constituie probe de initiere. Prima e
reprezentata de drumul-labirint („de la un loc i se inchide calea şi încep a i se incurca cărările"),
in interiorul careia fiul de crai se intalneste, de 3 ori, cu Spanul. La cea de-a treia intalnire,cum
are nevoie de un iniţiator, încalca sfatul părintesc şi, crezând că se află în „ţara spânilor", îl
tocmeşte ca slugă. Încă naiv, „boboc în felul sau la trebi de aieste", îi mărturiseşte ce 1-a sfătuit
tatăl şi coboară în fântână, fără a se gândi la urmări. Spanul il pacaleste pe craisor sa coboare
intr-o fantana pentru a se racori; pentru ca apoi sa-i crute viata, il obliga sa accepte inversarea
rolurilor. Cand cei doi ajung la Verde-Imparat, craisorul e sluga Spanului, si poarta numele de
Harap-Alb. Aici este supus la 3 probe initiatice: sa aduca salatile din Gradina Ursului, pietrele
pretioase din Padurea Cerbului si pe fata Imparatului Ros pentru a se casatori cu
Spanul.Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri
supranaturale.Primele doua probe le trece cu ajutorul calului sau si a Sfintei Duminici, care il
sfatuieşte cum sa procedeze şi ii da obiecte magice: pentru urs o licoare cu „somnoroasă", iar
pentru cerb obrăzarul şi sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot. Ultima proba presupune trecerea altor
probe: Harap-Alb, alaturi de tovarasii sai (Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-
Lungila) doarme in casa de aramă, mananca si bea peste puterile omeneste, alege macul din nisip
cu ajutorul furnicilor, pazeste fata de imparat pe timpul noptii, recunoaste fata cu ajutorul albinei
si trimite calul alaturi de turturica sa aduca smicele de mar dulce, apa vie si apa moarta.Proba
fiind trecută de cal (prin inşelăciune), fata il insoteşte pe Harap-Alb la curtea împaratului Verde.
Pentru erou drumul acesta este cea mai dificila dintre probe, pentru ca se indragosteşte de fata,
dar, credincios juramântului facut, nu-i marturiseşte adevarata sa identitate.

Punctul culminant
Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul şi îi taie capul. În felul
acesta il dezleaga de juramant, semn ca initierea este incheiata, iar rolul Spanului ia sfarşit. Calul
este acela care distruge intruchiparea raului; „zboară cu dânsul in inaltul ceriului,şi apoi, dându-i
drumul de acolo, se face Spânul până jos praf şi pulbere". Învierea este realizata de farmazoană,
cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal.

DEZNODAMANTUL
Aduce restabilirea echilibrului eroul e rasplatit, primeste imparatia si totul se sfarseste cu o nunta
imparateasca.

9.Opinie

Opinia mea este ca acest basm are un mesaj educativ, deoarece ne invata ca, in ciuda incercarilor
grele la care e supus un tanar, acesta reuseste prin perseversenta, curaj si ajutorul prietenilor.
Adevarata cheie de interpretare a acestui basm o ofera Sf.Duminica, atunci cand afirma: “Cand
vei ajunge si tu odata mare si tare vei crede celor asupriti si necajiti pentru ca stii acum care e
necazul”.