TESTAMENT- TUDOR ARGHEZI

Tudor Arghezi este unul dintre cei mai cunoscuti scriitori romani si unul dintre cei mai importanti
oameni atunci cand vine vorba de literatura contribuind la dezvoltarea culturii literare.

Poezia ,,Testament,, a aparut pentru prima data in anul 1927 in volumul ,,Cuvinte potrivite,,.

Opera literara apartine modernismului, unde autorul, iti explima in mod liber propriile sale idei,
modul in care vede lumea si propriile sale aspiratii cu privire la literatura si creatia literara.

Totodata de- a lungul poeziei Arghezi inceaca sa le insufle oamenilor importanata literaturi si rolul
acesteia in societate.Acesta asimileaza cartea cu o ,, treapta,, in drumul cunoasterii.

Estetica uratului este foarte bine conturata de poet, acesta face neasteptate asocieri , vrand sa
acentueze drumul si procesul acestuia de a scrie o carte ,, din bube, mucegaiuri si noroi/iscate-m
frumusteti si preturi noi,,.

Tema poeziei este cunoasterea , proiectata in creatia literara, in care autorul se condsidera un ,,
mestesugar,, care munceste pentru ai lasa un dar unui fiu spiritual.

Titlul este unul simplu ,, testament,, care are doua intelesuri. Primul este cel denotativ, de act juridic,
act ce se lasa urmasilor pentru a putea intelege ceea ce le ramana dupa moartea unei persoana dragi
, iar cel de al doilea este cel conotativ, ce semnifica mostenirea spirituala lasata de poet urmasilor
sai.

Poezia este structurata in cinci strofe care descriu treptat procesul de creatie. Astfel prima strofa
dezvolta idea principala de cunoastere,,Cartea mea-i fiule o treapta,,. Formula de adresare, ,, fiule,,
vrea sa contureze si mai mult idea de tata, un mentor ce vrea sa ghideze si celelate generatii.

Cea de a doua strofa a poeziei arata cartea ca fii o creatie elaborata, la care s a lucrat cu
truda, ,,cartea este hrisovul vostru cel dintai,,

A treia strofa a poeziei urmeaza transfortarea, ,,sapa,, folosita ca unealta pentru lucrearea
pamantului se transorma acum in ,, condei ,, iar ,,brazda,, in ,,calimara,,. Transormarea acestora
ilustreaza imaginea de mestesugar a autorului. Autorul vrea sa reliefeze diferenta dintre lucrurile
importante pentru cei de dinaintea lui, transformand astefel prin procesul creatiei tot in ,, cuvinte
potrivite,, .

Estetica uratului este bine conturata in cea de a patra strofa. ,,Din bube mucegaiuri si noroi/ iscatea-
m frumuseti si preturi noi,,.Idea transfigurarii socislului, biciul care lovea vitele aici este o unealta ce
loveste cuvintele si le pune in ordinea potrivit creend astfel o poezie de revolta sociala.

Ultima strofa a poeziei reprezinta rolul purificator.Metafora ,, slova de foc,, reprezintra inspiratia
impreuna cu slova faurita reprezinta procesul de creatiei alaturi de creator astfel autorul incearca sa
isi stabileasca pozitia fata de cititor,, robul a scris-o, iar domnul o citeste,,

Motivul central al poeziei este ,, cartea,, care vine cu un sens de bun spiritual, o trapta in etapete
cunoasterii , care urmeaza un fir clar al evolutiei sociale. Unelte folosite candva pentru lucrearea
pamantului si grija animalelor devin acum instrumente de scris.
Lirismul subievtiv da autenticitate poeziei, marcile lexico-gramatricale ajuta la crearea unei imagini
proprii , statutul de mestesugar pe care autorul il dobandeste odata cu crearea cartii pe care o lasa
mostenire un fiu spiritual, ca de exemplu pronumele si verbele la persoana I din poezie ,,am faurit-o,,
,, nu-ti voi lasa,,.

Figurile de stil au rol in transformarea uratului in ideal, la fel ca si metaforele,,din bube, mucegaiuri si
noroi iscatea-m frumuseti si preturi noi,,. Acestea compun imaginea de ansamplu a poeziei in care
cunoasterea este trecuta de la o generarie la alta transformandu-se de fiecare data intr-un lucru de
nepretuit ramasa unui fiu.

In concluzie poezia ,,Testament,, de Tudor Arghezi reuseste sa inglobeste o multitudine de

transformari pe care cultura sociala si cunoasterea reuseste sa se petraca de la generatie la
generatie.