ENCEFALITE

Encefalitele (suferinţe ale encefalului) sunt rar entităţi clinice singulare; de cele mai multe ori
sunt asociate cu mielite (inflamaţii ale măduvei spinării ) şi/sau nevrite.

ETIOLOGIE

 Virusuri:
 Urlian
 Enterovirusuri
 Herpes simplex
 Varicela zoster
 Citomegalovirus
 Cauze infeţioase nevirale:
 M. tuberculosis
 Cryptococcus
 Toxoplasmoza
 Listeria
 Post-infecţioase/postvaccinale
 Rubeola
 Gripa
 Oreion
 Rujeola
 Varicela

PATOGENIE

 Sistemul nervos poate fi afectat direct (encefalite infecţioase) sau indirect (encefalite
post-inecţioase sau post-vaccinale)
 Agentul infecţios poate accede sistemul nervos pe mai multe căi:
 Sânge (cele mai multe cazuri)
 Respirator (oreion, rujeola, varicela, tuberculoza)
 Digestiv (enterovirusuri)
 Genital (herpes)
 Subcutanat ( artropode)
 Mecanisme de afectare a sistemului nervos
 Directă
 Demielinizare
 Vasculite (endotelite sau infiltrare perivasculară)
 Obstrucţia circulaţiei LCR prin exudatul subarahnoidian (hidrocefalie)
 Disfuncţii mitocondriale (Sindromul Reye)

EPIDEMIOLOGIE

 Poarta de intrare (vezi patogenie)

 Unele encefalite au o distribuţie geografică delimitată care le dă şi denumirea (exp. Febra
Japoneză).

TABLOU CLINIC

Tabloul clinic este determinat de localizarea şi extinderea afectării.

 Sindrom encefalitic este în principal produs de afectarea funcţiei de relatie şi cuprinde:
 Letargie
  Confuzie
 Comă
 Semne de focar
 Convulsii
 ROT accentuate şi Babinscki prezent
 Sindrom meningian (vezi meningite)
 Sindrom mielitic
 Paralizie flască
 Pareză vezicală/intestinală
 ROT diminuate
 Sindrom de edem cerebral
 Edem papilar
 Semne de afectare a nervilor cranieni lll şi Vl.
 Există forme cu evoluţie subacută sau cronică: Infecţia HIV, panencefalita sclerozantă
subacută (după rujeolă)

DIAGNOSTIC

 Clinic şi epidemiologic
 Examinare directă LCR (Cryptococcus)
 Serologic (anticorpi specifici)
 IgM specifici în ser sau LCR
 Modificări LCR (vezi cap. Meningite)
 EEG (în encefalita cu herpes zoster)
 Rezonanţa magnetică cerebrală: poate vizualiza demielinizarea

TRATAMENT

 Susţinerea funcţiilor vitale

 Combaterea edemului cerebral
 Poziţie ridicată a capului la 30° pentru drenaj venos ameliorat
 Hiperventilaţie pentru menţinerea PaCO2 sub nivele care induc vasoconstricţie
cerebrală
 Diuretice
 Substanţe macromoleculare (manitol)
 Eventual fenobarbital pentru reducerea metabolismului cerebral
 Dexametazona ca anti-inflamator
 Specific:
 Adaptat în cele bacteriene
 Acyclovir (herpes zoster)
 Ganciclovit (Cytomegalovirus)

COMPLICAŢII

 Epilepsie
 Sechele cerebrale
CAIETE

A Ce explicaţii aveţi pentru encefalitele post-infecţioase/post-vaccinale

B Ce este sindromul Reye
C De ce credeţi că unele encefalite au denumiri geografice
D Cunoaşteţi o boală care poate evolua cu mielită parţială (sindrom de neuron motor) ?
Care este diferenţa simptomatică între o mielită totală (sindrom de secţiune medulară) şi
această mielită ?
E Mai puteţi imagina şi alte metode diagnostice decât cele menţionate în Note de curs
F Descieţi sindromul neurologic în (de consultat literatura de neurologie !)
a. Sidrom de secţiune medulară

b. Sindrom de neuron motor central

G Ce elemente patogenice şi epidemiologice vă pot ajuta în presupunerea etiologică a
encefalitelor
H Ce encefalite cronice post-infecţioase cunoaşteţi (vezi neurologie!)
I Ce ştiţi despre prioni

ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS MULTIPLU

1. Care etiologii sunt posibile în encefalite

a. Campylobacter
b. Echo virus
c. Herpes zoster virus
d. Virus rubeolic
e. Virusul rujeolic

2. Care mecanisme pot fi implicate în patogenia encefalitelor

a. Agresiune directă
b. Demielinizare
c. Endotelită
d. Infiltrat perivascular
e. Degenerescenţă protidică

3. Care afirmaţii sunt adevărate cu referire la encefalite

a. Sunt infecţioase şi post-infecţioase

b. Se asociază frecvent cu meningite sau mielite
c. Cele mai frecvete cauze sunt cu slow virus
d. Enerovirusurile pot cauza encefalite
e. Unele sunt tarnsmise prin vectori

4. Care semene sunt caracteristice encefalitelor

a. Convulsii
b. Agitaţie
c. Letargie
d. Paralizii flasce
e. Pareză vezicală

5. Care semne se asociază cu mielitele

a. ROT accentuate
b. Rot abolite/diminuate
c. Pareză intestinală
d. Dezorientare
e. Babinski prezent

6. Care cauze sunt posibile pentru PESS

a. Rubeola
b. Rujeola
c. Varicela
d. Oreionul
e. Gripa

7. Care investigaţii pot pune în evidenţă procesul de demielinizare

a. PCR
b. Elisa
c. Izolarea virală
d. EEG
e. Rezonanţa magnetică

8. Ce măsuri sunt utile în combaterea edemului cerebral

a. Hiperventilaţie
b. Perfuzii cu manitol
c. Diuretic
d. Dexametazon
e. Beta blocante

9. Pe care cale poate pătrunde agentul infecţios în cazul encefalitelor

a. Genital
b. Digestiv
c. Înţepături de artropode
d. Respirator
e. Plăgi traumatice

10. Ce se administrează în encefalita cu herpes zoster

a. Ganciclovir
b. Acyclovir
c. Reciclovir
d. Foscarnet
e. Lamivudină

Comentarii
A. -Auto-imunitate (antigen like între mielină şi componente anigenice virale)
- Pesistenţa virusului (incapacitatea imunologică de eliminare a virusului– rujeolă)

B. Encefalopatie asociată cu încărcare grasă hepatică acută, declanşată de varicelă sau gripă
(după administrare de aspirină)

C. Transmise prin vectori (artropode) specifici unor zone geografice

D. Poliomielita (sensibilitate este păstrată). În mielita totală este abolită şi sensibilitatea.

E. PCR, izolare (pe medii celulare pentru virusuri) etc.

F. În esenţă în sindromul de neoron motor central sunt conservate ROT iar paralizia este
spastică.

G. -Poarta de intrare
-Endemicitatea zonei de domiciliu sau călătorie

H. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS); apare la intervale de luni / ani după rujeolă.

I. Sunt “ elemente transmisibile filtrabile” care pot induce encefalopatii spongiforme

(regăsite şi sub denumirea de encefalopatii cu virusuri lente) tarnsmise de la animal la om.
Exemplu. boala Creutzfeldt-Jakob.

Răspunsuri

1.R=b,c,d,e
2.R=a,b.c.d.
3.R=a,b,d,e
4.R=a,b,c
5. R=b,c
6.R=b
7.R=e
8.R=a,b,c,d
9.R=a,b,c,d
10.R=b