Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I II III I II III
Cine face aciunea, despre a cui stare se Nous parlons franais. (Noi vorbim franuzete.)
il, a. ~ + verb
ils, vorbete Il est gentil. (El e drgu / amabil.)
je tu elle, nous vous
elles Allez-vous au thtre ce soir ? (Mergei la teatru
on1 Cui adresm ntrebarea b. verb - ~
disear ?)
ntrete subiectul, mai ales dac sensul -Je me couche, je suis trs fatigu. (M culc, sunt
comunicrii presupune o opoziie fa de ~, pronume- subiect. + verb obosit.)
o alt situaie -Moi, je men vais. (Eu plec.)
ntrit de aussi, exprim o egalitate a -Je men vais. Et toi ? (Eu plec, dar tu ?)
~ - aussi pr.subiect + verb
aciunilor -Moi-aussi je men vais. (i eu plec.)
ateaccentu
Pune n eviden subiectul Cest + ~ + qui Cest moi qui parle maintenant. (Eu vorbesc acum.)
PERSONALE
3
R me te se nous vous se Cine face aciunea o i suport S + ~ + verb Nous nous lavons le mains. (Noi ne splm pe mini)
FUNCIONAREA PRONUMELOR N LIMBA FRANCEZ
1
Acest pronume, nu are o valoare personal exact, el reprezint o mulime nedefinit: noi, n general, lumea, cineva. Adesea el este confundat de elevi n traducere cu se reflexiv. Pentru a
nu face aceast confuzie, recomandm nlocuirea sa cu un reflexiv de persoana I sau a II-a. Dac structura verbal se menine valabil, atunci se va putea fi tradus se. Exemplu: Se spune.
nlocuim pe se cu m / te. Rezultatul M spun nu este corect, deci se va fi traduce on + pers. a III-a singular.
2
n gramatic sunt numite Pronume complemente (Pronoms complments dobjet) directe i indirecte. Ele in locul unui nume ( animat ) exprimat anterior, reprezentnd pe acel cineva /
ceva la care se refer verbul n mod direct sau indirect.
3
Reflexive. Ele exprim o identitate a subiectului verbului cu obiectul vizat de acesta: m spl (Eu-subiect, spl i am ca obiect tot pe mine). Sub acest aspect, nu putem accepta ca refelxive
verbe de tipul a se ntlni, tocmai din aceast lips de reflexivitate. De aceea nclinm s le numim pe acestea din urm pronominale.