Sunteți pe pagina 1din 50

GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES
LUCRARE DE DIPLOMA
SCOALA POSTLICEALA
"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU ASTM BRONSIC
-2007-
CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a arborelui bronsic.
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic...............................................5
1.2 Prezentarea teoretica a astmului bronsic...............................................5
1.2.1 Definitie....................................................................................5
1.2.2 Etiologie....................................................................................6
1.2. Patogenie...................................................................................6
1.2.! Simptomatologie.......................................................................7
1.2." ratament..................................................................................7
Capitolul 2. Supra!eg"erea pacientului din momentul internarii pana la e#ternare
si efectuarea te"nicilor impuse de afectiune.
2.1 $nternarea pacientului cu astm bronsic in spital...................................%0
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare....................................................%%
2. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............................%%
2..1 Pregatirea patului si accesoriile lui.........................................%2
Object 1
2..2 Sc"imbarea len&eriei de pat.....................................................%2
2.. Asigurarea igienei personale corporale si !estimentare a
pacientului. .................................................................................................%2
2..! Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului..........%2
2.." 'bser!area pozitiei pa %6(%6l%%2)* cientului in
pat.....................................%(
2..# Sc"imbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.................%(
2..$ +aptarea eliminarilor...............................................................%)
2.! Supra!eg"erea functiilor !itale si !egetati!e.......................................%)
2." Alimentatia pacientului........................................................................%6
2.# Administrarea medicamentelor............................................................%7
2.$ ,ecoltarea produselor biologice si patologice.....................................%-
2.% Pregatirea pacientului si efectuarea te"nicilor speciale impuse de
afectiune......................................................................................................20
2.& Profila#ia astmului bronsic..................................................................2)
2.1' E#ternarea pacientului.......................................................................25
Capitolul .
.1 Prezentarea cazurilor de boala.............................................................26
.1.1 Plan de ingri&ire nr. %..............................................................26

A()*a 1 + +ulegerea datelor - date fi#e..........................................26
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul bolii
- manifestarii de dependenta
- problemele pacientului

A()*a 2 + Diagnostic de ingri&ire.......................................................27
'biecti!e
$nter!entii
E!aluare
A()*a + .unctiile !itale...................................................................2/
,ecoltarii de produse biologice si patologice
E#aminari paraclinice
ratament
,egim alimentar
.1.2 Plan de ingri&ire nr. 2.................................................................(0
A()*a 1 + +ulegerea datelor - date fi#e..........................................(0
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului
A()*a 2 + Diagnostic de ingri&ire.......................................................(%
'biecti!e
$nter!entii
E!aluare
A()*a + .unctiile !itale..................................................................(2
,ecoltarii de produse biologice si patologice
E#aminari paraclinice
ratament
,egim alimentar
.1. Plan de ingri&ire nr. (.................................................................((
A()*a 1 + +ulegerea datelor - date fi#e..........................................((
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului

A()*a 2 + Diagnostic de ingri&ire.......................................................()
'biecti!e
$nter!entii
E!aluare
A()*a + .unctiile !itale...................................................................(5
,ecoltarii de produse biologice si patologice
E#aminari paraclinice
ratament
,egim alimentar
.2 +ocluzii asupra lucrarii..........................................................................(6

Bi,lio-.a/i)


CAPITOLUL I
P.)0)(ta.)a Notiu(ilo. D) A(ato1i) Si 2i0iolo-i)
A A.,o.)lui B.o(3i4
1.1 A(ato1ia 3i /i0iolo-ia a.,o.)lui ,.o(3i4
0ron"ia principala1 patrunzand in plaman prin "il1 se imparte in intrapulmonar la
dreapta in trei bron"ii lobare 2 superioara1mi&locie si inferioara 31 iar la stanga in doua
bron"ii 2 superioara si inferioara 3.
0ron"iile lobare se di!id apoi in bron"ii segmentare care asigura aeratia segmentelor
bron"opulmonare. Ele au limite1 aeratie1 !ascularizatie si patologie proprie. Plamanul
drept are %0 segmente1 iar cel stang are /1 lipsind segmentul medio-bazal.
0ron"iile segmentare se di!id in bron"iole lobulare care deser!esc lobulii pulmonari1
unitati morfologice ale plamanului1 de forma piramidala1 cu baza spre periferia
plamanului si !arful la "il. 0ron"iolele lobulare1 la randul lor1 se ramifica in bron"iole
respiratorii de la care pleaca ductele al!eolare terminate prin saculeti al!eolari. Pereti
saculetilor al!eolari sunt compartimentati in al!eole pulmonare.
0ron"iolele respiratorii1 impreuna cu formatiunile deri!ate din ele 2 ducte al!eolare1
saculeti al!eolari si al!eole pulmonare 3 formeaza acinii pulmonari. Acinul e unitatea
morfofunetinata a plamanului.
Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. 0ron"iile lobare au structura
asemanatoare bron"iilor principale. 0ron"iile segmenatare au si ele un sc"elet
cartilaginos1 insa cartila&ul e fragmentat 2 insule de cartila& 31 in sc"imb bron"iile
lobulare si respiratorii pierd complet sc"eletul cartilaginos. 0ron"iile respiratorii si
lobulare au un perete fibroelastic1 peste care sunt dispuse fibre musculare netede1 cu
dispozitie circulara. $n peretii ductelor al!eolare intalnim numai membrane fibroelastica
acoperita de epiteliu.
Al!eolele pulmonare au forma unui saculet unic1 cu perete e#treme de subtire1
adaptat sc"imburilor gazoase.
P.)0)(ta.)a t)o.)ti4a a ,olii
1.2.1D)/i(itia a3t1ului ,.o(3i4
Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant
e#piratorie cu durata1 se!eritate si moment de aparitie !ariabile care apar la persoane cu
"ipersensibilitate tra"eobronsica la stimuli !ariati1 fiind sub aspect anatomic o stenoza
bronsiolara1 tranzitorie cu 4restitutia ad integrum4 in acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiolo-ia a3t1ului ,.o(3i4
Astmul bronsic are la baza factori etiologici "eterogenic care declanseaza sau
pro!oaca criza de astm.
Din punct de !edere etiologic1 astmul bronsic se clasifica astfel 5
a5 a3t1 )*t.i(3)4 6 a3t1 al).-i4 6 a3t1 ()i(/)4tio3
+ele mai obisnuite alergene sunt 5 polenul1 praful de camera1 parul si scuamele de
animale1 fungii atmosferici1 unele alergene alimentare 2 lapte1 oua1 carne 3 sau
medicamentoase 2 acidul acetilsalicilic1 penicilina1 aminofenazona1 unele produse
micribiene 3.
,5 a3t1 i(t.i(3)4 6 a3t1 ()al).-i4 6 a3t1 i(/)4tio3
De obicei1 se i!este in timpul iernii si se asociaza cu tuse si e#pectoratie muco-
purulenta si factori infectiosi 2 e#emplu bronsite cornice 3.
45 a3t1 1i*t - se intrica alergia cu infectia
75 a3t1 4u )tiolo-i) ()p.)4i0ata
)5 a3t1 4u alt) )tiolo-ii
Aici inter!in factorii 5
- p3i8i4i - socul psi"ic sau starile psi"oafecti!e
- )(7o4.i(i - pot declansa1 agra!a sau ameliora astmul 6 "ipofiza1 tiroida1
corticosuprarenalele1 gonade1 pancreas e#ocriu.
- ,io1)t)o.olo-i4i - temperature1 presiunea atmosferica1 umiditatea1 !antul1
altitudinea1 razele solare.
/5a3t1 la )//o.t
-5 a3t1 la a3pi.i(a
1.2. Pato-)(ia a3t1ului ,.o(3i4
,oluri importante in producerea bolii astmatice au 5
a5 terenul
,5 leziuni ale cailor respiratorii
45 cauzele declansate 2 factori alergici si nealergici 3.
.undamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor respiratorii ce
determina dificultatea respiratiei cu perturbari !entilatorii si ale sc"imbarilor gazoase.
Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori 5
a3 spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic
b3 edem inflamator al mucozei bronsice
c3 "ipersecretie de mucus
d3 cresterea presiuni intrapulmonare care de!ine factorul agra!ant al obstructiei
bronsice.
1.2.!. Si1pto1atolo-ia a3t1ului ,.o(3i4
7a inceput1 crizele sunt tipice1 cu inceput si sfarsit brusc1 cu inter!ale libere 6 mai
tarziu1 in inter!alele dintre crize1 apar semnele bronsitei cornice si ale emfizemului1 cu
dispnee mai mult sau mai putin e!identa. +riza apare in a doua &umatate a noptii1 de
obicei brutal1 cu dispnee si neliniste1 prurit si "ipersecretie 6 alteori e anuntata de
prodroame 2 stranut1 lacrimare1 prurit al pleoapelor1 cefalee 3. Dispneea de!ine
paro#istica1 brodipneica1 cu e#piratie prelungita si suieratoare. 0olna!ul ramane la pat
sau alearga la fereastra1 prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda1 cu capul pe
spate si spri&init in maini1 narile dilatate1 &ugulare turgescente.
$n timpul crizei1 toracele e imobil1 in inspiratie fortata.
7a sfarsitul crizei1 apare tusea uscata1 c"inuitoare 2 deoarece e#pulzarea secretiilor se
face cu dificultate 31 cu sputa !ascoasa1 albicioasa 2 perlata 3. +riza se termina in cate!a
minute sau ore1 spontan sau sub influenta tratamentului.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize !iolente1 durand peste 2)-)- "
rezistente la tratament1 de obicei fara tuse si e#pectoratie1 cu polipnee1 asfi#ie1 cianoza1
colaps !ascular1 somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in e#ces de
simpaticomimetice 2 Alupent 31 sedati!e1 opiacee1 barbiturice1 suprimarea brusca a
corticoterapiei1 suprainfectie bronsica.
1.2." T.ata1)(tul a3t1ului ,.o(3i4
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in aceasta
afectiune masurile pre!enite sunt foarte importante. Prima actiune !izeaza combaterea
fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri 5 e!itarea !irozelor respiratori.
Sensibilitatea particulara a bolna!ilor la infectii impune1 de asemenea1 e!itarea
!irozelor respiratorii si in primul rand1 aglomeratiile in timpul epidemiilor.
+"imioprofila#ia recidi!elor bronsitice1 in astmul bronsic intricate se realizeaza cu
etraciclina1 mai rar Penicilina 8. S-au incercat si Eritromicina1 Ampicilina si 0iseptolul.
+u 0iseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de iarna.
T.ata1)(tul 4u a).o3oli 9 i(8alot).apia 5 este indispensabil in anumite forme. Se
parctica 2-) in"alatii pe sedinta1 uneori mai mult1 dar fara a abuza. 9etoda comporta si
anumite riscuri1 in special in"alarea de diferiti germeni1 ceea ce impune folosirea strict
personala si pastrarea in stare de sterilizare a aparatului.
Principalele bron"odilatatoare folosite sunt 5
a5 beta - adrenergicele
,5 anticolinergicele
45 deri!atii #antinici
B)ta - a7.)().-i4)l) sunt deri!ati ai adrenalinei1 care din cauza efectelor secundare
2 ca si efedrina3 nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se folosesc $zoprenalina
2 Aludrin 3 si 'ciprenalina 2 Alupent1 Astmopent 3 6
Superiori acestora sunt deri!atii din generatia a treia 5 erbutalinul 2 0rican:l 31
.enoterolul 2 0erotec 31 Salbutasnolul 2 8entolin si Sultanol 3 si +lenbuterolul
2Spiropent3. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Doza&ul correct 2 )#2 in"alatii ;
zi 3 este practice lipsit de efecte ad!erse cardio!asculare. +ele sub forma de spra: dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de 'ciprenalina1
Salbutamol si erbutalina. Preparatul 8entolin 2 Salbutamol 3 pare cel mai util. +a reactii
ad!erse dupa supradoza&1 pot aparea 5 tremuraturi1 ner!ozitate1 palpitatii1 ta"icardie1
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin
reducerea dozei.
Dintre a(ti4oli().-i4)1 cap de serie este atropina1 astazi foarte putin intrebuintata
din cauza tulburarilor pro!ocate. $n practica s-a impus preparatul Atro!ent care nu are
efecte secundare ale atropinei. ,ezultatele sunt inferioare beta adrenergicelor.
Dintre :a(ti() se foloseste eofilina si deri!atii sai1 9iofilina1 Aminofilina si
,unidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale i! sau ca aerosoli.
,ezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.
Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic 5
a5 P.o3ta-la(7i()l) - prezinta numai un interes teoretic.
,5 C.o1o-li4atul 7i3o7i4 2$ntal1 7omudal3 - desi nu este bron"odilatator1 se foloseste ca
masura pre!enti!a 6 se administreaza inaintea e#punerii la alergenul causal1 cu
turboin"alatorul de mana 2 spin"aler 31 ) capsule;zi 2 20 mg ; capsula 3 la )-6 ore1 sau
sub forma de solutie pentru aerosoli.
45 ;a7it)(ul 2 <etotifen 3 - are tot efect pre!enti!e si e administrat sub forma de gelule1
oral1 % mg dimineata si seara.
Co.ti4ot).apia este tratamentul cel mai eficace1 dar datorita riscurilor1 ramane o terapie
de impas. Se folosesc Prednison1 Superprednol1 produse retard 2 +elestone1 <enalog 31
S:nac"ten retard sub protectie de al=aline1 calciu1 potasiu. $n general1 corticoterapia
trebuie rezer!ata formelor gra!e 6 tratamentul continuu se !a temporiza1 se !or folosi
doze minime.
Se mai folosesc a(ti,ioti4)l)< de preferinta '#acilina1 +lo#acilina1 etraciclina1 in
prezenta semnelor de infectie 6 e#pectorante si mucolitice 2 0isol!on1 9ucosol!in3 - in
crize si suprainfectie 6 sedati!e slabe 2 0romo!al1 >er!ocaliu 3 6 o#igen - in crizele cu
polipnee.
9asurile profilactice !or fi aplicate intotdeauna 5 e!itarea mediului alergizant 6
e!itarea substantelor iritante bronsice - tutun1 alcool 1etc.
T.ata1)(tul i( 3ta.)a 7) .au a3t1ati4 +
Se administreaza "emisuccinat de "idrocortizou1 urmat de perfuzii cu solutie de
glucoza 5 ? .
ratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt1 urmarindu-se scoaterea
bolna!ului din criza. A+@ este superior1 dar poate da accidente alergice. Se
administreaza de la inceput antibiotice 2 nu Penicilina1 fiind alergizanta 31 fluidifiante1
diuretice 2 Ederen 31 o#igen si in cazuri deosebite de gra!e1 se indica bron"oaspiratie1
respiratie asistata.
$n tratamentul astmului bronsic1 antitusi!ele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite 6 sunt interzise morfina1 opiaceele1 tranc"ilizantele1 neurolepticele 6 se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante 2 Penicilina3.
CAPITOLUL II
Sup.a=)-8).)a Pa4i)(tului Di( Mo1)(tul
I(t).(a.ii Pa(a La E*t).(a.) Si E/)4tua.)a
T)8(i4ilo. I1pu3) D) A/)4tiu()
2.1 I(t).(a.)a pa4i)(tului 4u a3t1 ,.o(3i4
I( 3pital
$nternarea in spital constituie pentru fiecare bolna! o etapa deosebita in !iata sa1
deoarece se realizeaza in scopul !indecarii sale1 dar se intrerup legaturile permanente cu
munca1 familia si prietenii sai.
$n cadrul ser!iciului de primire bolna!ul are primul contact cu spitalul la biroul de
internari1 unde 5 se identifica bolna!ul1 se !erifica biletul de internare 2 sau de trimitere 31
se inregistreaza datele personale in registrul de intrari;iesiri din spital si se pregateste
bolna!ul pentru e#amenul medical.
De la ser!iciul de internare bolna!ul e condos la sectia interne unde medicul "atareste
salonul in care !a fi internat bolna!ul1 tinand seama de diagnostic1 stadiul si gra!itatea
bolii1se#.
Asistentei ii re!ine ca sarcina 5
- a&utorul acordat bolna!ului la dezbracare si imbracare
- a&utorul la efectuarea ingri&irilor igienice.
- pregatirea medicamentelor de urgenta 5 9$'.$7$> 2 tablete si fiole 31 antialergic -
@@+1 cardiotonic - S,'.A>$>A sau D$A$A7A1 diuretic - .B,'SE9$D 2fiole3.
9edicul in prezenta asistentei medicale efectueaza e#amenul clinic al pacientului1
dupa care fi#eaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea asistentei de
urgenta 6 medicul intocmeste foaia de obser!atie a pacientului1 in care se !or inscrie
datele personale sau anamnestice ale acestuia1 cine a insotit bolna!ul in spital1 la ce
mi&loc de transport sa recurs 2 specializat - ambulanta1 nespecializat - masina
particulara 31 starea prezenta1 inter!entiile si tratamantul efectuat in timpul transportului
si la camera de garda.
$dentificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator
au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agra!are a bolii sai
deces.

$n prezenta medicului1 asistenta medicala 5
- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.
- conecteaza bolna!ul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul 5 - functiile !itale - la %5 minute
- p@ sang!in - la % ora
- electroliti >a - la - ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente1 grupa sang!ina si
,"1 "emoglobina1 "ematocrit1 probe de coagulare1 glicemia.
7a internare pacientul !a primi ec"ipamentul spitalului1 "ainele acestuia !or fi
in!entariate1 inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. 0olna!ilor sau
apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la
e#ternare. $n cazul in care persoanele !enite la internare prezinta paraziti1 se !a efectua
deparazitarea lor si a efectelor acestora1 inainte de depozitare.
Asistenta medicala preda foaia de obser!atie la registratura sectiei si conduce
bolna!ul in salon1 unde il !a prezenta celorlalti bolna!i si il !a a&uta sa isi aran&eze
obiectele personale in noptiera.
2.2 A3i-u.a.)a 4o(7itiilo. 7) 3pitali0a.)
Scopul spitalizarii e !indecarea bolna!ilor1 de aceea trebuie create conditii care cresc
capacitatea de !indecare a organismului1 forta de aparare si scoaterea bolna!uluide sub
e!entualele influente noci!e ale mediului in care traieste.
Saloanele trebuie sa fie luminoase1 bine aerisite1 fara curenti de aer. emperatura
salonului trebuie sa fie de %--20 C+. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi !a petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingri&ire printer
bolna!i 6 discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de
comunicare cu bolna!ii. Aceasta apropiere de bolna! o !a a&uta la indeplinirea sarcinilor
de ingri&ire1 incura&and bolna!ul si inlaturand ane#ietatea pe care bolna!ul astmic o are.
2. A3i-u.a.)a 4o(7itiilo. i-i)(i4)
pa4i)(tilo. i(t).(ati
2..1 P.)-ati.)a patului 3i a a44)3o.iilo. lui
$n conditiile spitalizarii1 patul reprezinta pentru fiecare bolna! spatiul in care isi
petrece ma&oritatea timpului si i se asigura ingri&irea.
A44)3o.iil) patului 3u(t + salteaua1 %-2 perne1 patura1 cearceaful1 doua fete de
perna1 musama1 aleza sau tra!ersa.
Atata patul cat si accesoriile lui se !or pastra in conditii de curatenie.
T)8(i4a p.)-ati.ii patului +
e"nica poate fi realizata de %-2 persoane.
2..2 S48i1,a.)a l)(>).i)i 7) pat
Mat).ial)l) ()4)3a.) p)(t.u 348i1,a.)a l)(>).i)i 7) pat 3u(t + cearceaful de
patura1 fete de perna1 cearceaf de pat1 aleza1 musama1 sac de rufe murdare.
2.. A3i-u.a.)a i-i)()i p).3o(al)< 4o.po.al) 3i =)3ti1)(ta.) a pa4i)(tului
Prin igiena bolna!ului se intelege ansamblul de te"nici si proceduri utilizate in
scopul intretinerii curateniei1 mucoaselor1 tegumentelor si fanerelor1 ceea ce reprezinta1
in fond1 si o modalitate de aparare a organismului impotri!a bolilor.
0olna!ii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni1 dintre care face
parte si praful de casa. Pentru a pre!eni depunerea prafului 1 mobilierul din salon !a fi
redus la strictul necesar si trebuie sa fie cat mai simplu. Personalul care face curatenie in
aceste saloane !a fi atentionat sa foloseasca carpe umede pentru a e!ita ridicarea
prafului la stergere.
0olna!ii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea ec"ipei
medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia personala1 drept
pentru care !or fi a&utati de asistenta medicala.
2..! E/)4tua.)a toal)t)i -)().al) 3i p) .)-iu(i a pa4i)(tului
$n efectuarea toaletei se !a tine cont de anumite reguli si conditii 5
- ferestrele si usile incaperii sa fie inc"ise.
- temperature incaperii sa fie de circa %--20 C+.
- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolna!ul a mancat.
- se e!ita baia prelungita si prea obositoare.
- prote&area len&eriei de pat 2 daca toaleta bolna!ului se efectueaza la pat 3.
rebuie a!ut in !edere ca acesti bolna!i primesc tratament cu corticoizi1 medicamente ce
duc la deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si fa!orizeaza infectiile 2 infectii
micotice1 !irale1 bacteriene si parazitare 3 6 prin urmare pastrarea tegumentelor si a
mucoaselor intr-o stare se asepsie e o conditie importanta in asigurarea unei starii de
bine si ea trebuie respectata.
' atentie deosebita trebuie acordata toaletei ca!itatii bucale dupa e#pectoratie si mai
ales dupa folosirea aerosolilor1 acesti bolna!i fiind predispusi sa faca candidoza orala si
disfonie prin depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a e!ita
aceste efecte secundare se recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat
tubului in"alant1 cu clatirea gurii dupa utilizarea in"alatorului.
Parul trebuie sa fie curat1 ung"iile sa nu contina murdarie si sa fie taiate1 conductul
auditi! e#tern1 nasul san u contina rinoree1 cruste.
2.." O,3).=a.)a po0iti)i pa 1#1#l112!? 4i)(tului i( pat
7a bolna!ii astmatici si in criza1 pozitia in pat e fortata1 determinata de afectiunea de
baza. 7a ma&oritatea afectiunilor de baza cea mai con!enabila pentru bolna! e cea
semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea bolna!ului nu contrazice1
alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. $n toate cazurile insa el !a fi indemnat sa-
si sc"imbe pozitia cat mai des pentru a e!ita complicatiile "ipostatice.
Pozitia sezand luata de bolna! in pat sau la marginea patului in cursul acceselor de
astm bronsic1 trebuie facuta cat mai comoda cu a&utorul ane#elor sau spri&inindu-l in
brate.
Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai gra! al astmului bronsic. Se manifesta
printr-un sindrom de asfi#ie si de aceea ec"ipa de ingri&ire trebuie sa urmareasca fiecare
pas pentru combaterea complicatiilor gra!e care pot duce la moartea bolna!ului.
0olna!ului i se !a e#plica ca pozitia sezand da la marginea patului1 cu toracele
impins inainte1 cu mainile pe langa corp1 fa!orizeaza o buna o#igenare1 deoarece el are
impresia ca se sufoca. ot printr-o buna o#igenare se combate cianoza tegumentelor1
prezenta in starea de rau astmatic.
Pozitia bolna!ului tradeaza nu numai o anumita stare patologica1 ci si gradul de
se!eritate a imbolna!irii. Astfel daca intr-o imbolna!ire usoara bolna!ul ramane acti!1
intr-una gra!a intalnim pozitie pasi!a 2 musculature fara tonicitate1 absenta miscarilor
acti!e 3. E#presia fetei poate traduce unele stari ca 5 ane#itate1 durere1 anore#ie1
deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolna!ului1 si de aceea1 e#presia fetei
trebuie urmarita permanent.
7a astmatici faciesul e#prima spaima si sete de aer 2 bolna!ul are senzatie de asfi#iere 3.
Ei stau cu gura intredesc"isa1 sunt cianotici la fata1 tegumentele sunt palide1 cenusii1
acoperite de transpiratii reci.
2..# S4i1,a.)a po0iti)i pa4i)(tului 3i 1o,ili0a.)a lui
Sc"imbarile de pozitie pot fi acti!e sau pasi!e si sunt efectuate cu a&utorul asistentei
in cazul pacientilor adinamici1 epuizati fizic dupa crizele de astm bronsic.
$n mod normal1 acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate1 in functie de tipul
de reacti!itate a pacientului.
Pacientul e in!atat sa intercaleze e#ercitiile de miscare cu e#ercitiile de respiratie.
An!ergura de miscare trebuie inceputa incet1 marindu-se treptat in functie de raspunsul
fiziologic al pacientului 2 puls1 transpiratii1 ameteli1 culoarea tegumentului1 slabiciune
musculara 3.
2..$ Capta.)a )li1i(a.ilo.
Daca nu e#ista contraindicatii speciale1 bolna!ul trebuie indemnat de mai multe ori
pe zi sa tuseasca in !ederea eliminarii continutului patologic al arborelui patologic1 ceea
ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte important ca sputa sa fie
urmarita si pastrata pentru a fi !azuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de
in!estigatii de laborator pentru e#amen citologic1 bacteriologic.
$n conditii patologice 1 sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un corp
starin1 declansand refle#ul de tuse puternica1 iritanta1 de aspect perlat1 !ascoasa1 greu de
eliminate print use.
Alaturi de e#pectoratie1 asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor si a
mucoaselor1 starea psi"ica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele premonitarii ale
complicatiilor.

2.!. Sup.a=)-8).)a /u(4tiilo.
=ital) 3i =)-)tati=)
Bna dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supra!eg"erea functiilor !itale
si !egetati!e si noatarea acestora in foaia de obser!atie1 iar in cazul modificarii bruste a
acestora se anunta medicul.
9odificarile functiilor !itale reflecta starea generala a bolna!ului1 precum si e!olutia
boli.
$n cazul astmului bronsic1 accentual cade pe urmarirea respiratiei.
Mi34a.il) .)3pi.ato.ii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice1 iar frec!enta
normala a respiratiei e de %6-%- resp;min.1 putand insa !aria dupa !arsta si se#. 0olna!ii
de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza printr-o inspiratie normala urmata de
o e#piratie grea1 fortata1 zgomotoasa1 D"eezing 2 respiratie suieratoare 31 deci o
bradipnee e#piratorie ce apare de obicei1 paro#istic.
Tul,u.a.i .)3pi.ato.ii !or constitui un indice important in stabilirea diagnosticului
si aprecierea e!olutiei bolii. A&uta sa recunoastem precoce1 e!entualele complicatii si la
formutarea unui prognostic. Din acest moti!1 e foarte important ca asistenta sa
urmareasca si sa noteze respiratia pacientului in foaia de temperature cat mai prEcis. Pe
foaia de temperature notarea respiratiei se face cu un pi# !erde unindu-se apoi cu
!aloarea anterioara. +urba respiratorie se obtine prin unirea !alorilor obtinute la fiecare
masuratoare1 dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se
socoteste o resp;min. Asistenta medicala !a urmarii inspiratiile timp de % minut.
E*p)4to.atia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii1 sputa fiind
totalitatea substantelor ce se elimina din bron"ii in timpul tusei.
Astmul bronsic este1 de obicei1 de tuse producti!e1 sputa pro!enind si de la unele
infectii bronsice. $n astm1 sputa are un aspect mucopurulent1 e aderenta la peretele
bron"iilor1 are o culoare albicioasa1 arata si are denumirea de 4sputa perlata4
T)1p).atu.a 4o.pului in conditii fiziologice are !aloarea de (6-(7 C+1 cu mici
!ariatii zilnice intre 015C - %C+ si e rezultatul proceselor o#idati!e din organism numite si
termogeneza. Aprecierea e#acta a temperaturii corpului se face cu a&utorul
termometrului.
Astmul bronsic e insotit frec!ent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot sa
apara stari febrile. >otarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru 6 pentru
fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund 2 di!iziunii de grad.
T)(3iu()a a.t).iala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o e#ercita asupra
peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi1 de rezistenta
intampinata de sange in artere1 fiind data de elasticitatea si calibrul sistemului !ascular si
de cascozitatea sangelui.
8alorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt 5 %%5-%)0 mm @g
ma#ima sau sistolica1 si 75-/0 mm @g minima sau diastolica.
$n cazul astmului bronsic !ariatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai in cadrul
ano#iei1 cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura notarea se face
grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra. >otarea grafica a tensiuni arteriale se face
astfel 5 pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste %0 mm @g 6 se
"asureaza patratele foii de temperature corespunzatoare !alorilor obtinute.
Pul3ul reprezinta e#pansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos.
Pulsul e sincron cu sistolele !entriculare. 8aloarea normala a pulsului e intre 60--0
pulsatii;minut1 inregistrand mici !ariatii dupa !arsta1 se#ul si inaltimea indi!idului.
Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in foaia de temperature de mai multe
ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de
pulsatii. Pentru obtinerea graficului masurarea pulsuslui se face dimineata si seara1
punctele obtinute unindu-se printro linie rosie. .iecare linie orizontala a foii de
temperature corespunde la ) pulsatii;minut.
Diu.)0a e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 2) ore 6 prin urina se elimina
din organism substante to#ice pro!enite din metabolism. +antitatea normala emisa
!ariaza intre %200-%-00 ml;zi si densitatea normala intre %0%5-%025. Astmatici pot sa
aiba o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor abundente care se asociaza cu
crizele de astm bronsic.
Prin 34au( se elimina substanteleramase pe tubul digesti!e dupa ingestia
alimentelor. 'mul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inacti!itatii si imobilizarii la pat
bolna!ii astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.
2." Ali1)(tatia pa4i)(tului
4u a3t1 ,.o(3i4
0olna!ii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri1 in sc"imb bolna!ii de rau
astmatic necesita a&utor.
Ali1)(tatia a4ti=a se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.
Ali1)(tatia pa3i=a se face persoanelor imobilizate la pat1 in pozitie sezand1
spri&init. $n acest caz se foloseste o masuta speciala care se fi#eaza deasupra patului.
Bn rol al asistentei medicale e supra!eg"erea alimentatiei bolna!ului. 7a ser!irea
mesei bolna!ul e incura&at1 i se e#plica importanta nutritiei in procesul de !indecare.
Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lic"ide1 luand in consideratie
pierderile de lic"ide prin e#pectoratie si prin transpiratie abundenta din cauza respiratiei
ingreunate. 0atranii si copii primesc o atentie deosebita din puncte de !edere al
bilantului "idric1 ei fiind dispusi la o des"idratare mai rapida.
0olna!ii cu e#pectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare scazuta 6
acestia inainte de masa in1 fac toaleta ca!itatii bucale.
Se !or e!ita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament cu
antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison1 se prescrie regim desodat.
Ali1)(t)l) p).1i3) pentru consum la bolna!ul cu astm bronsic sunt 5
- legume diferite
- preparate cu cantitati mici de grasime nepra&ita
- fructe crude1 compoturi
- supe de legume
- paine neagra
- lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Ali1)(t)l) i(t).0i3) 3u(t +
- carnea1 pestele
- laptele fermentat
- fainoasele
- ouale
9esele !or fi fractionate in cantitati mici si dese.
Pacientii cu astm alergic !or a!ea un regim "ipoproteic1 "ipoglucidic1 normoglucidic1
imbogatit cu minerale si !itamine.
2.# A71i(i3t.a.)a 1)7i4a1)(t)lo.
$n cazul unei crize de astm1 bolna!ul !a fi adus in pozitie semisezanda pentru a usura
respiratia1 apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este supra!eg"eat pana
la terminarea accesului.
T.ata1)(tul 4u a).o3oli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-) in"alatii
pe sedinta1 uneori mai mult dar fara a abuza.
P.i(4ipal)l) ,.o(8o7ilatatoa.) /olo3it) 3u(t +
1.B)ta - a7.)().-i4)l) - deri!atii ai adrenalinei1 care din cauza efectelor secundare nu
mai e utilizata astazi.
Din generatia a doua se folosesc 5 $zoprenalina 2 Aludrin 3 si 'ciprenalina 2 Alupent1
Astmopent 3 6
Superiori acestora sunt deri!atii din generatia a treia 5 erbutalinul 2 0rican:l 31
.enoterolul 2 0erotec 31 Salbutasnolul 2 8entolin si Sultanol 3 si +lenbuterolul
2Spiropent3. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Doza&ul correct 2 )#2 in"alatii ;
zi 3 este practice lipsit de efecte ad!erse cardio!asculare. +ele sub forma de spra: dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de 'ciprenalina1
Salbutamol si erbutalina. Preparatul 8entolin 2 Salbutamol 3 pare cel mai util. +a reactii
ad!erse dupa supradoza&1 pot aparea 5 tremuraturi1 ner!ozitate1 palpitatii1 ta"icardie1
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin
reducerea dozei.
2. A(ti4oli().-i4) - Atro!ent 6 rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.
. :a(ti() - eofilina si deri!atii sai1 9iofilin1 Aminofilin si ,unidural. Au slaba
actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale i! sau ca aerosoli.
Co.ti4ot).apia e tratamentul cel mai eficace 1 dar datorita riscurilor1 ramane o
terapie de impas. Se folosesc Prednison - % tableta;zi1 5 mig 6 Supepredanol - % tableta;zi
2015 mg;tableta 36 Superprednol - % tableta;zi 2015 mg;tableta 3 6 produse retard -
+elestone 1 <enalog1 S:nac"ten - retard - % mg la 7-%5 zile1 sub protectie de al=aline1
calciu1 <. . $n general1 corticoterapia trebuie rezer!ata formelor gra!e 6 tratamentul
continuu se !a temporiza1 se !or folosi doze minime 2 (0 mg Prednison ;zi - tratament de
atac 6 5 mg;zi tratament de intretinere 3.
Se mai folosesc a(ti,ioti4)l)< de preferinta '#acilina1 +lo#acilina1 etraciclina1 in
prezenta semnelor de infectie 6 e#pectorante si mucolitice 2 0isol!on1 9ucosol!in3 - in
crize si suprainfectie 6 sedati!e slabe 2 0romo!al1 >er!ocaliu 3 6 o#igen - in crizele cu
polipnee.
T.ata1)(tul i( 3ta.)a 7) .au a3t1ati4 +
Se administreaza "emisuccinat de "idrocortizou in doza initiala de 25-%00 mg i!1
urmat de perfuzii cu 200-)00 mg in 2) "1 in solutie de glucoza 5 ? 12-( l ; 2) ".
ratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt1 urmarindu-se scoaterea bolna!ului
din criza. A+@ 2 2)-%00 B ; 2) " 3 este superior1 dar poate da accidente alergice. +a
doza de intretinere 5-%0 mg Prednison1 cu tratament de protectie1 antiacide1 regim
desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice 2 nu Penicilina1 fiind alergizanta 31
fluidifiante1 diuretice1 o#igen si in cazuri deosebite de gra!e1 se indica bron"oaspiratie1
respiratie asistata.
$n tratamentul astmului bronsic1 antitusi!ele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite 6 sunt interzise morfina1 opiaceele1 tranc"ilizantele1 neurolepticele 6 se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante 2 Penicilina3.
2.$ R)4olta.)a p.o7u3)lo.
Biolo-i4) 3i patolo-i4)
R)4olta.)a 3a(-)lui +
Sangele se recolteaza pentru e#aminari "emotologice. 0ioc"imice1 serologice1
bacteriologice1 parazitologice.
,ecoltarea sangelui se face prin 5
- intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urec"ii1 iar la copii fata plantara a
"alucelului sau calcaiului.
- punctie !enoasa.
1.R)4olta.)a 3a(-)lui 4apilo. p.i( i(t)pa.)
,ecoltarea se efectueaza pentru e#amenele "ematologice 5 "emoleneograma1 dozarea
"emoglobinei1 determinarea timpului de sangerare si coagulare1 pentru e#amen
parazitologic.
Mat).ial) ()4)3a.) + manusi de cauciuc sterile1 ta!a medicala curate1 solutii
dezinfectante 2 alcool 70C 31 ace sterile1 tampoane de !ata1 camera umeda 2 cutia Petri31
lame uscate si degresate1 pipete Potain.
T)8(i4a + 0olna!ul !a fi asezat in pozitie sezanda cu mana spri&inita. Se aseptizeaza
pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70C. Se e!ita congestionarea
prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta e!aporarea completa a alcoolului. +u un
ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei degetului1 in partea laterala a
e#tremitatii1 perpendicular pe straturile cutanate. +u un tampon steril uscat se sterge
prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta
sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70C.
2.R)4olta.)a 3a(-)lui p.i( pu(4ti) =)(oa3a
,ecoltarea se efectueaza pentru e#amene de laborator1 bioc"imice1 "ematologice1
serologice si bacteriologice.
Lo4ul pu(4ti)i 5 !enele de la plica cotului1 bazilica si cefalica1 unde se formeaza
un 9 !enos prin anastomozarea !enelor antebratului 6 !enele de pe fata dorsala a mainii1
!enele femurale1 !enele subcla!iculare1 !enel maleolare interne1 !enele &ugulare si
epicraniene 2 la copii 3.
Mat).ial) ()4)3a.) + perna tare elastica pentru spri&inirea bratului1 musama mica1
aleza mica1 alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod1 instrumente si materiale steril1
ace sterile de 25-(0 mm si diametrul de 6;%01 %0;%0 mm1 seringi1pense1 manusi de
cauciuc1 tampoane de !ata1 garou de cauciuc1 sau banda Esmarc"1 eprubete uscate si
etic"etate1 fiole cu solutii medicamentoase1 solutii perfuzabile1 ta!ite renale.
P.)-ati.)a ,ol(a=ului + 0olna!ul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se e#amineaza
ca!itatea si starea !enelor a!and gri&a ca "ainele san u impiedice circulatia de intoarcere
la ni!elul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si e#tensie1 se
dezinfecteaza tegumentele1 se aplica garoul la o distanta de 7-- cm deasupra locului
punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia !enoasa fara a comprima
artera. Se recomanda bolna!ului sa stranga pumnul1 !enele de!enind turgescente.
T)8(i4a + Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza !iz - a - !iz de bolna!. Se
fi#eaza !ena cu policele maini stange la )-5 cm sub locul punctiei1 e#ercitand o usoara
compresiune si tractiune in &os asupara tesuturilor !ecine. Se fi#eaza seringa1 gradatiile
fiind in sus in mana dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul1
tra!ersand in ordine tegumentul in pozitie oblica1 apoi peretele !enos1 in!ingandu-se o
rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se sc"imba directia acului cu %-2 cm
in lumenul !enei. Se controleaza patrunderea acului in !ena prin aspiratii cu seringa. Se
continua te"inca in functie de scopul punctiei !enoase1 in&ectarea medicamentelor1
recoltarea sangelui. $n caz de sangerare 2 emisie de sange 31 se prelungeste acul cu un tub
de polietilena care se introduce in !asul collector1 garoul ramanand strans pe brat. Se
indeparteaza staza !enoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon imbibat cu solutie
dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc acul. Se comprima
locul punctiei in %@-(@1 bratul fiind in pozitie !erticala.
Dupa te"nica se face toaleta locala a tegumentelor1 se sc"imba len&eria daca sa
murdarit1 se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de
minca.
Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.

R)4olta.)a 3put)i + sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se
e#pectoreaza din caile respiratorii prin tuse.
Mat).ial) ()4)3a.) + cutie Petri sterile1 pa"ar conic1 scuipatoare speciala sterilizata
fara substanta dezinfectanta1 batiste de "artie1 pa"ar cu apa.
P.)-ati.)a ,ol(a=ului + Se anunta bolna!ul1 se instruieste sa nu ing"ita sputa1 sa nu
o imprastie1 sa e#pectoreze in !asul dat si sa nu introduca in !as si sali!a.
T)8(i4a + $ se ofera pa"arul cu apa sa isi clateasca gura. $ se ofera !asul de colectare
in functie de e#amenul cerut. $ se solicita bolna!ului sa e#pectoreze dupa un efort de
tuse. Se colecteaza sputa matinala sau adunata din 2) ".
$n astmul bronsic e#trinsec1 e#amenul micriscopic al sputei pune in e!identa
eozinofile1 cristale +"arcot 7e:den1 spirale +ursc"mann si uneori corpi +reola1 adica
aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.
$n astmul bronsic intrinsic1 in sputa predomina polinuclearele neutrofile si bacterii1
iar e#amenul bacteriologic pune in e!identa agentii infectiosi in cauza.
2.%. P.)-ati.)a pa4i)(tului 3i )/)4tua.)a
T)8(i4ilo. 3p)4ial) i1pu3) 7) a/)4tiu()
E*plo.a.)a .a7iolo-i4al a to.a4)lui +
E#amenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor boli
pneumonice1 el constituind infirmarea diagnosticului de astm.
1.Ra7io34opia 3i .a7io-.a/ia - dau o imagine asupra modificarilor petrecute la
ni!elul plamanilor si inimii.
Se anunta bolna!ul si i se e#plica conditiile in care se face e#aminarea. 0olna!ul !a
fi condus la ser!iciul de radiologie. Se e#plica bolna!ului cum trebuie sa se comporte in
timpul e#aminarii. 8a efectua cate!a miscarii de respiratie1 iar radiografia se face in
apnee dupa o inspiratie profunda.
Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe crestetul
capului1 se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolna!ul in pozitie ortostatica
cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice umerii in spatele ecranului cu
pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul. +and pozitia !erticala e
contraindicate se aseaza bolna!ul in pozitie sezand sau in decubit. $n timpul e#amenului
radiologic se a&uta bolna!ul sa ia pozitiile cerute de medic.
Dupa e#aminare bolna!ul !a fi a&utat sa se imbrace si !a fi condus la pat. Se noteaza
in foaia de obser!atie e#amenul radiologic efectuat si data.
2. B.o(8o-.a/ia - reprezinta e#plorarea radiologica a arborelui tra"eobronsic cu
a&utorul unei substante de contrast 2 lipiodol sau iodipin - liposolubile1 ioduron 0 sau
diiodunol - "idroslubile 3 cu a&utorul sondei 9etras.
9ateriale necesare 5 medicamente sedati!e 2 fenobarbital1 atropine 31 anestezice1
sonda 9etras sterila1 substante de contrast 2 lipiodol sau iodipin - liposolubile1 ioduron 0
sau diiodunol - "idroslubile 31 e#pectorantesi calmante ale tusei1 scuipatoare.
Se anunta bolna!ul si i se e#plica necesitatea te"nicii. Se anunta bolna!ul sa nu
manance in dimineata e#aminarii.
+u %-( zile inainte se administreaza bolna!ului medicamente e#pectorante. $n a&unul
e#aminarii se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte medicamente similare. +u
(0@ inaintea e#aminarii se administreaza atropina pentru a reduce secretia sali!ei si a
mucusului din caile respiratorii1 medicamente1 calmante pentru tuse. 0olna!ul !a fi
a&utat sa se dezbrace si !a fi asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care
trebuie in&ectata. 9edicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. ,eusita e#aminarii
depinde de calitatea anesteziei.
$ntroduce sonda 9etras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor
incalzita1 incet1 cu o presiune moderata. $n timpul in&ectarii substantei de contrast
bolna!ul !a fi a&utat sa isi sc"imbe pozitia decubit !entral1 dorsal1 lateral 2drept si stang3.
$n timpul e#aminarii radiologice se aseaza bolna!ul in pozitie rendelemburg pentru a se
e!idential si arboreal bronsic din partile superioare ale plamanilor1 apoi se aseaza
bolna!ul cu toracele moderat ridicat pentru a se e!idential bron"iile mi&locii si
inferioare.
Dupa e#aminare se a&uta bolna!ul sa se imbrace si !a fi condus la pat. 8a fi a!ertizat
sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul anestezicului. 8a fi
atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina print use. >u
se ing"ite deoarece produce o into#icatie cu iod. ,efularea substantei de contrast si
patrunderea ei in stomac trebuie e!itata deoarece poate fi resorbita producand into#icatii.
E*plo.a.)a )(7o34opi4a a a.,o.)lui t.a8)o,.o(3i4 +
B.o(8o34opia - reprezinta e#plorarea arborelui tra"eobronsic cu a&utorul unui aparat
numit bron"oscop.
9ateriale necesare 5 masti de unica folosinta1 casolete cu masti1 manusi sterile1
casolete cu tampoane1 comprese de tifon sterile1 pense1 port tampon1 oglinda frontala1
seringa laringiana1 ta!ita renala1 aparatele cu toate ane#ele sterilzate1 flaconul cu
anestezic1 #ilina 2?1 flaconul cu ser fiziologic1 flaconul cu solutie de adrenalina %?1
seringi de %0 ml de unica folosinta1 tampoane1 comprese de tifon.
0olna!ul trebuie con!ins de necesitatea e#amenului asupra riscului pe care si-l
asuma1 refuzandu-l1 liosind medicul de o informare1 diagnostica esentiala. 0olna!ul
trebuie con!ins ca desi e neplacut1 e#amenul nu e dureros in sine1 iar incidentele sau
accidentele le sur!in foarte rar. Se creeaza bolna!ului un climat de siguranta pentru a
asigura cooperarea lui in toate momentele e#aminarii punandu-l in legatura cu alti
bolna!i carora li sa efectuat o bron"oscopiesau o fibroscopie. $n ziua premergatoare
e#aminarii se e#ecuta o testare la #ilina 2? pentru a depista o alergie la acest anestezic.
7a indicatia medicului bolna!ul !a fi sedat atat in seara premergatoare e#plorarii1 cat si
in dimineata zilei respecti!e. 0olna!ul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance
dimineata.
Pentru anestezie e asezat pe un scaun1 in mana dreapta tine o scuipatoare sau ta!ita
renala1 iar cu mana stanga dupa ce isi desc"ide larg gura isi scoate limba si o
imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policele dedesubt. $ntr-un prim timp medicul cu
a&utorul unui spra: cu #ilina isi anesteziaza limba1 orofaringele si "ipofaringele1 urmand
sa anestezieze arboreal bronsic1 instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit cu
a&utorul unei seringi laringiene. 0olna!ul e condus in camera de bron"oscopie.
7a efectuarea te"nicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza bolna!ul pe
masa de e#aminare in decubit dorsal cu e#tremitatea cefalica in e#tensie. Sub umerii lui
se plaseaza o perna tare care ridica capul cu %2-%5 cm1 a&uta la e#tensia acestuia.
'rienteaza capul in directia indicate de medic pentru a permite acestuia o orientare cat
mai completa. A doua asistenta ii ser!este medicului instrumentele si materialele
necesare. Daca masa de e#aminare e pre!azuta cu o tetiera e ne!oie de o singura
asistenta. Ambele asistente inainte de e#aminare se !or spala pe maini si !or purta masca
sau cagula.
Dupa e#aminare bolna!ul nu are !oie sa manance % ora. Asistenta !a supra!eg"ea in
acest timp parametric !itali anuntand imediat medicul daca sur!in modificari ale
acestora. Asistenta !a a!ea la indemana "emostatice care le !a administra in cazul unor
"emoragii1 c"iar inainte de a anunta medicul 2Adrenostazin1 Dicinone1 8enostat 3.
$n urma bron"oscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente 5
- "emoragii
- diseminari tuberculoase
- suprainfectii cu diferiti germeni
- dureri in gura
- disfagie sau orofagie
- dureri retrosternale
- cefalee
- insomnii
- tuse
- e#pectoratie
- stare subfebrila
E*plo.a.)a /u(4tio(ala a apa.atului .)3pi.ato. +
1.Spi.o1)t.ia - reprezinta e#plorarea !entilatiei pulmonare si se realizeaza cu a&utorul
spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu e#teriorul printr-un
tub de cauciuc prin care sulfa bona!ul. +ilindrul gradat e scufundat intr-un cilindru mai
mare plin cu apa. Aerul e#pirat de bolna! face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei
putandu-se citi pe el !olumul de aer e#pirat.
9etoda cerceteaza numai capacitatea !itala.
2. Spi.o-.a/ia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot e#ecuta toate
masuratorile statice si dinamice.
Spirografia se poate determina cu 5
- aparatul Eutest
- e#pirograful Sodart
- pneumoscreen
Apa.atul So7a.t e un aparat cu circuit inc"is 6 e alcatuit din spirometru asociat cu
c"imograf pe care se inregistreaza1 un barbotor cu "idrat de potasiu sau carbonat de
calciu pentru captarea +'2 si un dizpoziti! pentru diri&area in sens unic a curentului de
aer.
Mat).ial) ()4)3a.) + aparat1 piese bucale1 pensa pentru pensat nasul1 pensa de ser!it
si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite 2 piesele bucale obligatoriu
sterilizate 3.
P.)-ati.)a ,ol(a=ului 5 in stationar1 cu o zi inainte1 bolna!ul e informat ca
e#aminarea se e#ecuta dimineata pe nemancate sau la (-) ore dupa masa 6 bolna!ii nu
!or folosi nici un fel de medicatie e#citanta sau depresi!a a centrilor respiratori cel putin
cu 2) ore inainte.
0olna!ii din ambulator !or fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au
consumat alimente sau medicamente. $n ziua e#aminarii asistenta care e#ecuta proba1
asigura repaus psi"ic si fizic fiecarui bolna! circa (0 de minute inainte de proba.
0ona!ul !a fi asezat in pozitie comoda pe scaun si !a fi linistit pentru a i se obtine
colaborarea.
Ra4o.7a.)a ,ol(a=ului la apa.at + se efectueaza tot prin intermediul piesei bucale 6
se solicita bolna!ul sa respire linistit cate!a secunde pentru acomodare 6 i se penseaza
nasul cu clema1 bolna!ul respira linistit1 obisnuit (0-)0 de secunde cu supapa aparatului
desc"isa 6 se inc"ide circuitul si se pune aparatul in pozitie de inregistrare.
I(.)-i3t.a.)a =olu1ului 4u.)(t - se inregistreaza 2-( minute !olumul current prin
respiratie linistita1 normala
I(.)-i3t.a.)a 4apa4itatii =ital) 9 CA 5 - se solicita bolna!ul sa faca o inspiratie
ma#ima1 urmata imediat de o e#piratie ma#ima 6 se repeta proba pana la obtinerea a (
curbe egale sau c!asiegale 6 curba inscrisa arata +8 reala si se numeste spirograma.
D)t).1i(a.)a =olu1ului )*pi.ato. 1a*i1 p) 3)4u(7a 9 AEMS 5 - se reia proba
pentru determinarea 8E9S-ului 6 se solicita bona!ul sa faca o inspiratie ma#ima urmata
de o e#piratie fortata ma#ima 6 se repeta proba pana se obtin ( curbe egale sau
c!asiegale 6 se decupleaza bolna!ul de la aparat 6 se masoara cantitatea de aer e#pirata in
prima secunda1 aceasta reprezentand 8E9S-ul.

T)3ta.)a 4uta(ata la al).-)(i +
estele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie1 respecti!e
baza diagnosticului de astmbronsic alergic.
Lo4ul 7) )l)4ti) pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a antebratului.
Asistenta are ca sarcina sa ii e#plice bolna!ului in ce consta e#aminarea1 ii atrage
atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce pre!estesc o posibila
"iperreactie din partea organismului si care pot duce c"iar la aparitia edemului glotic
sau a socului filactic.
,ezultatele se citesc la %5 minute si consta in masurarea diametrului eritemului1 caci
prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.
2.& P.o/ila*ia ,olii.
E7u4atia 3a(ita.a.
Profila#ia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru ca
aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a face astm
bronsic. Aceasta profila#ie primara este utila inainte de aparitia simptomelor bolii.
Profila#ia secundara sau cauzata presupune pre!enirea e#punerii la alergeni 6 e o
masura mai mult terapeutica1 insa numai pentru unii alergeni1 mai ales pentru cei
profesionali 5 faina1 medicamente1 par de animale1 alimente.
Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri profilactice 5
- curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei
- stergerea prafului cu carpe umede
- curatarea co!oarelor cat mai des posibil
- indepartatea animalelor de casa
- combaterea igrasiei
$n cazuri e#treme insa cea mai buna metoda de profila#ie e sc"imbarea locuintei sau
a locului de munca.
' masura pre!enti!a ce !izeaza "iperreacti!itatea bronsica a astmaticului e e!itarea
e#punerii la di!ersi factori care pot influenta negati! e!olutia bolii 5 fumatul1 fumul de
tigara1 ceata1 iritanti ai mucoasei nazale1 sc"imbari bruste de temperature.
$n astmul profesional1 pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la locul de
munca sunt obligatorii 5
- e#amenul medical la anga&are pentru ai indeparta pe subiectii cu boli
bron"opulmonare e#istente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
- e#amenul medical periodic al mucitorilor in !ederea depistarii celor sensibilizati si
cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea1 urmarirea si e!entual sc"imbarea
locului de munca.
Profila#ia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop e!itarea aparitiei
complicatiilor.
Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului1 sa e!ite e#punerea la frig1
umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii1 sa e!ite emotiile puternice sis
a re!ina la controale periodice de specialitate.
2.1' E*t).(a.)a pa4i)(tului

9omentul in care bolna!ul s-a !indecat si rupe contactul cu spitalul si personalul
medical se numeste e#ternare.
E#ternarea se face pe baza biletului de e#ternare semnat si parafat de catre medicul
care a ingri&it pacientul.
$mediat dupa e#ternare incepe perioada de co!alescenta in care pacientul trebuie sa
continue o perioada tratamentul pentru !indecarea completa.
9edicul si asistenta de ingri&ire sfatuieste pacientul in pri!inta regimului de !iata1
facandu-se educatia pentru sanatate1 foarte importanta in !iitoarul pacientului.
CAPITOLUL III
.1 PRE;ENTAREA CA;URILOR DE BOALA
.1.1 Pla( 7) i(-.i>i.) (.. 1
ANE:A 1
Cul)-).a 7at)lo. +
Dat) /i*) +
>ume 5 P
Prenume 5 8
Se# 5 .eminin
8arsta 5 67 ani
Areutate 5 70 =g
$naltime 5 %16/ m
>ationalitate 5 romana
Dia-(o3ti4 7) i(t).(a.) + Astm bronsic in criza1 >A
A(a1()0a +
Antecedente "eredo - colaterale - neimportante
Antecedente personale - neaga
I3to.i4ul ,olii + 0olna!a se intreneaza cu criza de dispnee de tip e#pirator1 tuse cu
e#pectoratie mucopurulenta1 cefalee cu ameteli care se agra!eaza si se intensifica cu
palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate.
0olana!a relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani.
Ma(i/)3ta.i 7) 7)p)(7)(ta + dispnee de tip e#pirator1 D"eezing1 tuse cu e#pectoratie
mucopurulenta1 cefalee1 ameteli1 palpitatii.
P.o,l)1)l) pa4i)(tului +
- alterarea functiei respiratorii
- alterarea functiei circulatorii
- imposibilitatea de a se odi"ni
- incapacitatea de a-si acorda ingri&iri igienice corporale.
ANE:A 2


LUCRARE DE DIPLOMA - INGRIJIREA
PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC
1)7i4i(a
GRUPUL SCOLAR
"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES
LUCRARE DE
DIPLOMA
SCOALA POSTLICEALA
"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU ASTM BRONSIC
-2007-
CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de
anatomie si fiziologie a arborelui bronsic.
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic...............................................5
1.2 Prezentarea teoretica a astmului bronsic...............................................5
1.2.1 Definitie....................................................................................5
1.2.2 Etiologie....................................................................................6
1.2. Patogenie...................................................................................6
ALTE DOCUMENTE
Fece sfaturi pentru o !iata se#uala
lipsita de riscuri
9ED$+AG$A 8EAEA$8H s$
>EB,'9BS+B7A,H
8itamina 06 2pirido#ina3
e"nici de autoe#aminare a sanilor
8$,BSB,$ S$ B9',$
PED'D'>$E
A8',B7 sau P,B>+B+$DE,EA si
urmarile lui
Diabetul za"arat nu se !indeca1 dar se
trateaza
Stadiul de insuficienta renala
compensataa $,+
Aonartroza

Object 2
1.2.! Simptomatologie.......................................................................7
1.2." ratament..................................................................................7
Capitolul 2. Supra!eg"erea pacientului din momentul internarii pana la e#ternare
si efectuarea te"nicilor impuse de afectiune.
2.1 $nternarea pacientului cu astm bronsic in spital...................................%0
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare....................................................%%
2. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............................%%
2..1 Pregatirea patului si accesoriile lui.........................................%2
2..2 Sc"imbarea len&eriei de pat.....................................................%2
2.. Asigurarea igienei personale corporale si !estimentare a
pacientului. .................................................................................................%2
2..! Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului..........%2
2.." 'bser!area pozitiei pa %6(%6l%%2)* cientului in
pat.....................................%(
2..# Sc"imbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.................%(
2..$ +aptarea eliminarilor...............................................................%)
2.! Supra!eg"erea functiilor !itale si !egetati!e.......................................%)
2." Alimentatia pacientului........................................................................%6
2.# Administrarea medicamentelor............................................................%7
2.$ ,ecoltarea produselor biologice si patologice.....................................%-
2.% Pregatirea pacientului si efectuarea te"nicilor speciale impuse de
afectiune......................................................................................................20
2.& Profila#ia astmului bronsic..................................................................2)
2.1' E#ternarea pacientului.......................................................................25
Capitolul .
.1 Prezentarea cazurilor de boala.............................................................26
.1.1 Plan de ingri&ire nr. %..............................................................26

A()*a 1 + +ulegerea datelor - date fi#e..........................................26
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul bolii
- manifestarii de dependenta
- problemele pacientului

A()*a 2 + Diagnostic de ingri&ire.......................................................27
'biecti!e
$nter!entii
E!aluare
A()*a + .unctiile !itale...................................................................2/
,ecoltarii de produse biologice si patologice
E#aminari paraclinice
ratament
,egim alimentar
.1.2 Plan de ingri&ire nr. 2.................................................................(0
A()*a 1 + +ulegerea datelor - date fi#e..........................................(0
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului
A()*a 2 + Diagnostic de ingri&ire.......................................................(%
'biecti!e
$nter!entii
E!aluare
A()*a + .unctiile !itale..................................................................(2
,ecoltarii de produse biologice si patologice
E#aminari paraclinice
ratament
,egim alimentar
.1. Plan de ingri&ire nr. (.................................................................((
A()*a 1 + +ulegerea datelor - date fi#e..........................................((
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului

A()*a 2 + Diagnostic de ingri&ire.......................................................()
'biecti!e
$nter!entii
E!aluare
A()*a + .unctiile !itale...................................................................(5
,ecoltarii de produse biologice si patologice
E#aminari paraclinice
ratament
,egim alimentar
.2 +ocluzii asupra lucrarii..........................................................................(6

Bi,lio-.a/i)


CAPITOLUL I
P.)0)(ta.)a Notiu(ilo. D) A(ato1i) Si 2i0iolo-i)
A A.,o.)lui B.o(3i4
1.1 A(ato1ia 3i /i0iolo-ia a.,o.)lui ,.o(3i4
0ron"ia principala1 patrunzand in plaman prin "il1 se imparte in intrapulmonar la
dreapta in trei bron"ii lobare 2 superioara1mi&locie si inferioara 31 iar la stanga in doua
bron"ii 2 superioara si inferioara 3.
0ron"iile lobare se di!id apoi in bron"ii segmentare care asigura aeratia segmentelor
bron"opulmonare. Ele au limite1 aeratie1 !ascularizatie si patologie proprie. Plamanul
drept are %0 segmente1 iar cel stang are /1 lipsind segmentul medio-bazal.
0ron"iile segmentare se di!id in bron"iole lobulare care deser!esc lobulii
pulmonari1 unitati morfologice ale plamanului1 de forma piramidala1 cu baza spre
periferia plamanului si !arful la "il. 0ron"iolele lobulare1 la randul lor1 se ramifica in
bron"iole respiratorii de la care pleaca ductele al!eolare terminate prin saculeti al!eolari.
Pereti saculetilor al!eolari sunt compartimentati in al!eole pulmonare.
0ron"iolele respiratorii1 impreuna cu formatiunile deri!ate din ele 2 ducte al!eolare1
saculeti al!eolari si al!eole pulmonare 3 formeaza acinii pulmonari. Acinul e unitatea
morfofunetinata a plamanului.
Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. 0ron"iile lobare au structura
asemanatoare bron"iilor principale. 0ron"iile segmenatare au si ele un sc"elet
cartilaginos1 insa cartila&ul e fragmentat 2 insule de cartila& 31 in sc"imb bron"iile
lobulare si respiratorii pierd complet sc"eletul cartilaginos. 0ron"iile respiratorii si
lobulare au un perete fibroelastic1 peste care sunt dispuse fibre musculare netede1 cu
dispozitie circulara. $n peretii ductelor al!eolare intalnim numai membrane fibroelastica
acoperita de epiteliu.
Al!eolele pulmonare au forma unui saculet unic1 cu perete e#treme de subtire1
adaptat sc"imburilor gazoase.
P.)0)(ta.)a t)o.)ti4a a ,olii
1.2.1D)/i(itia a3t1ului ,.o(3i4
Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant
e#piratorie cu durata1 se!eritate si moment de aparitie !ariabile care apar la persoane cu
"ipersensibilitate tra"eobronsica la stimuli !ariati1 fiind sub aspect anatomic o stenoza
bronsiolara1 tranzitorie cu 4restitutia ad integrum4 in acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiolo-ia a3t1ului ,.o(3i4
Astmul bronsic are la baza factori etiologici "eterogenic care declanseaza sau
pro!oaca criza de astm.
Din punct de !edere etiologic1 astmul bronsic se clasifica astfel 5
a5 a3t1 )*t.i(3)4 6 a3t1 al).-i4 6 a3t1 ()i(/)4tio3
+ele mai obisnuite alergene sunt 5 polenul1 praful de camera1 parul si scuamele de
animale1 fungii atmosferici1 unele alergene alimentare 2 lapte1 oua1 carne 3 sau
medicamentoase 2 acidul acetilsalicilic1 penicilina1 aminofenazona1 unele produse
micribiene 3.
,5 a3t1 i(t.i(3)4 6 a3t1 ()al).-i4 6 a3t1 i(/)4tio3
De obicei1 se i!este in timpul iernii si se asociaza cu tuse si e#pectoratie muco-
purulenta si factori infectiosi 2 e#emplu bronsite cornice 3.
45 a3t1 1i*t - se intrica alergia cu infectia
75 a3t1 4u )tiolo-i) ()p.)4i0ata
)5 a3t1 4u alt) )tiolo-ii
Aici inter!in factorii 5
- p3i8i4i - socul psi"ic sau starile psi"oafecti!e
- )(7o4.i(i - pot declansa1 agra!a sau ameliora astmul 6 "ipofiza1 tiroida1
corticosuprarenalele1 gonade1 pancreas e#ocriu.
- ,io1)t)o.olo-i4i - temperature1 presiunea atmosferica1 umiditatea1 !antul1
altitudinea1 razele solare.
/5a3t1 la )//o.t
-5 a3t1 la a3pi.i(a
1.2. Pato-)(ia a3t1ului ,.o(3i4
,oluri importante in producerea bolii astmatice au 5
a5 terenul
,5 leziuni ale cailor respiratorii
45 cauzele declansate 2 factori alergici si nealergici 3.
.undamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor respiratorii ce
determina dificultatea respiratiei cu perturbari !entilatorii si ale sc"imbarilor gazoase.
Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori 5
a3 spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic
b3 edem inflamator al mucozei bronsice
c3 "ipersecretie de mucus
d3 cresterea presiuni intrapulmonare care de!ine factorul agra!ant al obstructiei
bronsice.
1.2.!. Si1pto1atolo-ia a3t1ului ,.o(3i4
7a inceput1 crizele sunt tipice1 cu inceput si sfarsit brusc1 cu inter!ale libere 6 mai
tarziu1 in inter!alele dintre crize1 apar semnele bronsitei cornice si ale emfizemului1 cu
dispnee mai mult sau mai putin e!identa. +riza apare in a doua &umatate a noptii1 de
obicei brutal1 cu dispnee si neliniste1 prurit si "ipersecretie 6 alteori e anuntata de
prodroame 2 stranut1 lacrimare1 prurit al pleoapelor1 cefalee 3. Dispneea de!ine
paro#istica1 brodipneica1 cu e#piratie prelungita si suieratoare. 0olna!ul ramane la pat
sau alearga la fereastra1 prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda1 cu capul pe
spate si spri&init in maini1 narile dilatate1 &ugulare turgescente.
$n timpul crizei1 toracele e imobil1 in inspiratie fortata.
7a sfarsitul crizei1 apare tusea uscata1 c"inuitoare 2 deoarece e#pulzarea secretiilor se
face cu dificultate 31 cu sputa !ascoasa1 albicioasa 2 perlata 3. +riza se termina in cate!a
minute sau ore1 spontan sau sub influenta tratamentului.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize !iolente1 durand peste 2)-)- "
rezistente la tratament1 de obicei fara tuse si e#pectoratie1 cu polipnee1 asfi#ie1 cianoza1
colaps !ascular1 somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in e#ces de
simpaticomimetice 2 Alupent 31 sedati!e1 opiacee1 barbiturice1 suprimarea brusca a
corticoterapiei1 suprainfectie bronsica.
1.2." T.ata1)(tul a3t1ului ,.o(3i4
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in aceasta
afectiune masurile pre!enite sunt foarte importante. Prima actiune !izeaza combaterea
fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri 5 e!itarea !irozelor respiratori.
Sensibilitatea particulara a bolna!ilor la infectii impune1 de asemenea1 e!itarea
!irozelor respiratorii si in primul rand1 aglomeratiile in timpul epidemiilor.
+"imioprofila#ia recidi!elor bronsitice1 in astmul bronsic intricate se realizeaza cu
etraciclina1 mai rar Penicilina 8. S-au incercat si Eritromicina1 Ampicilina si 0iseptolul.
+u 0iseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de iarna.
T.ata1)(tul 4u a).o3oli 9 i(8alot).apia 5 este indispensabil in anumite forme. Se
parctica 2-) in"alatii pe sedinta1 uneori mai mult1 dar fara a abuza. 9etoda comporta si
anumite riscuri1 in special in"alarea de diferiti germeni1 ceea ce impune folosirea strict
personala si pastrarea in stare de sterilizare a aparatului.
Principalele bron"odilatatoare folosite sunt 5
a5 beta - adrenergicele
,5 anticolinergicele
45 deri!atii #antinici
B)ta - a7.)().-i4)l) sunt deri!ati ai adrenalinei1 care din cauza efectelor secundare
2 ca si efedrina3 nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se folosesc $zoprenalina
2 Aludrin 3 si 'ciprenalina 2 Alupent1 Astmopent 3 6
Superiori acestora sunt deri!atii din generatia a treia 5 erbutalinul 2 0rican:l 31
.enoterolul 2 0erotec 31 Salbutasnolul 2 8entolin si Sultanol 3 si +lenbuterolul
2Spiropent3. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Doza&ul correct 2 )#2 in"alatii ;
zi 3 este practice lipsit de efecte ad!erse cardio!asculare. +ele sub forma de spra: dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de 'ciprenalina1
Salbutamol si erbutalina. Preparatul 8entolin 2 Salbutamol 3 pare cel mai util. +a reactii
ad!erse dupa supradoza&1 pot aparea 5 tremuraturi1 ner!ozitate1 palpitatii1 ta"icardie1
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin
reducerea dozei.
Dintre a(ti4oli().-i4)1 cap de serie este atropina1 astazi foarte putin intrebuintata
din cauza tulburarilor pro!ocate. $n practica s-a impus preparatul Atro!ent care nu are
efecte secundare ale atropinei. ,ezultatele sunt inferioare beta adrenergicelor.
Dintre :a(ti() se foloseste eofilina si deri!atii sai1 9iofilina1 Aminofilina si
,unidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale i! sau ca aerosoli.
,ezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.
Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic 5
a5 P.o3ta-la(7i()l) - prezinta numai un interes teoretic.
,5 C.o1o-li4atul 7i3o7i4 2$ntal1 7omudal3 - desi nu este bron"odilatator1 se foloseste ca
masura pre!enti!a 6 se administreaza inaintea e#punerii la alergenul causal1 cu
turboin"alatorul de mana 2 spin"aler 31 ) capsule;zi 2 20 mg ; capsula 3 la )-6 ore1 sau
sub forma de solutie pentru aerosoli.
45 ;a7it)(ul 2 <etotifen 3 - are tot efect pre!enti!e si e administrat sub forma de gelule1
oral1 % mg dimineata si seara.
Co.ti4ot).apia este tratamentul cel mai eficace1 dar datorita riscurilor1 ramane o terapie
de impas. Se folosesc Prednison1 Superprednol1 produse retard 2 +elestone1 <enalog 31
S:nac"ten retard sub protectie de al=aline1 calciu1 potasiu. $n general1 corticoterapia
trebuie rezer!ata formelor gra!e 6 tratamentul continuu se !a temporiza1 se !or folosi
doze minime.
Se mai folosesc a(ti,ioti4)l)< de preferinta '#acilina1 +lo#acilina1 etraciclina1 in
prezenta semnelor de infectie 6 e#pectorante si mucolitice 2 0isol!on1 9ucosol!in3 - in
crize si suprainfectie 6 sedati!e slabe 2 0romo!al1 >er!ocaliu 3 6 o#igen - in crizele cu
polipnee.
9asurile profilactice !or fi aplicate intotdeauna 5 e!itarea mediului alergizant 6
e!itarea substantelor iritante bronsice - tutun1 alcool 1etc.
T.ata1)(tul i( 3ta.)a 7) .au a3t1ati4 +
Se administreaza "emisuccinat de "idrocortizou1 urmat de perfuzii cu solutie de
glucoza 5 ? .
ratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt1 urmarindu-se scoaterea
bolna!ului din criza. A+@ este superior1 dar poate da accidente alergice. Se
administreaza de la inceput antibiotice 2 nu Penicilina1 fiind alergizanta 31 fluidifiante1
diuretice 2 Ederen 31 o#igen si in cazuri deosebite de gra!e1 se indica bron"oaspiratie1
respiratie asistata.
$n tratamentul astmului bronsic1 antitusi!ele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite 6 sunt interzise morfina1 opiaceele1 tranc"ilizantele1 neurolepticele 6 se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante 2 Penicilina3.
CAPITOLUL II
Sup.a=)-8).)a Pa4i)(tului Di( Mo1)(tul
I(t).(a.ii Pa(a La E*t).(a.) Si E/)4tua.)a
T)8(i4ilo. I1pu3) D) A/)4tiu()
2.1 I(t).(a.)a pa4i)(tului 4u a3t1 ,.o(3i4
I( 3pital
$nternarea in spital constituie pentru fiecare bolna! o etapa deosebita in !iata sa1
deoarece se realizeaza in scopul !indecarii sale1 dar se intrerup legaturile permanente cu
munca1 familia si prietenii sai.
$n cadrul ser!iciului de primire bolna!ul are primul contact cu spitalul la biroul de
internari1 unde 5 se identifica bolna!ul1 se !erifica biletul de internare 2 sau de trimitere 31
se inregistreaza datele personale in registrul de intrari;iesiri din spital si se pregateste
bolna!ul pentru e#amenul medical.
De la ser!iciul de internare bolna!ul e condos la sectia interne unde medicul
"atareste salonul in care !a fi internat bolna!ul1 tinand seama de diagnostic1 stadiul si
gra!itatea bolii1se#.
Asistentei ii re!ine ca sarcina 5
- a&utorul acordat bolna!ului la dezbracare si imbracare
- a&utorul la efectuarea ingri&irilor igienice.
- pregatirea medicamentelor de urgenta 5 9$'.$7$> 2 tablete si fiole 31 antialergic -
@@+1 cardiotonic - S,'.A>$>A sau D$A$A7A1 diuretic - .B,'SE9$D 2fiole3.
9edicul in prezenta asistentei medicale efectueaza e#amenul clinic al pacientului1
dupa care fi#eaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea asistentei de
urgenta 6 medicul intocmeste foaia de obser!atie a pacientului1 in care se !or inscrie
datele personale sau anamnestice ale acestuia1 cine a insotit bolna!ul in spital1 la ce
mi&loc de transport sa recurs 2 specializat - ambulanta1 nespecializat - masina
particulara 31 starea prezenta1 inter!entiile si tratamantul efectuat in timpul transportului
si la camera de garda.
$dentificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator
au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agra!are a bolii sai
deces.

$n prezenta medicului1 asistenta medicala 5
- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.
- conecteaza bolna!ul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul 5 - functiile !itale - la %5 minute
- p@ sang!in - la % ora
- electroliti >a - la - ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente1 grupa sang!ina si
,"1 "emoglobina1 "ematocrit1 probe de coagulare1 glicemia.
7a internare pacientul !a primi ec"ipamentul spitalului1 "ainele acestuia !or fi
in!entariate1 inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. 0olna!ilor sau
apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la
e#ternare. $n cazul in care persoanele !enite la internare prezinta paraziti1 se !a efectua
deparazitarea lor si a efectelor acestora1 inainte de depozitare.
Asistenta medicala preda foaia de obser!atie la registratura sectiei si conduce
bolna!ul in salon1 unde il !a prezenta celorlalti bolna!i si il !a a&uta sa isi aran&eze
obiectele personale in noptiera.
2.2 A3i-u.a.)a 4o(7itiilo. 7) 3pitali0a.)
Scopul spitalizarii e !indecarea bolna!ilor1 de aceea trebuie create conditii care cresc
capacitatea de !indecare a organismului1 forta de aparare si scoaterea bolna!uluide sub
e!entualele influente noci!e ale mediului in care traieste.
Saloanele trebuie sa fie luminoase1 bine aerisite1 fara curenti de aer. emperatura
salonului trebuie sa fie de %--20 C+. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi !a petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingri&ire printer
bolna!i 6 discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de
comunicare cu bolna!ii. Aceasta apropiere de bolna! o !a a&uta la indeplinirea sarcinilor
de ingri&ire1 incura&and bolna!ul si inlaturand ane#ietatea pe care bolna!ul astmic o are.
2. A3i-u.a.)a 4o(7itiilo. i-i)(i4)
pa4i)(tilo. i(t).(ati
2..1 P.)-ati.)a patului 3i a a44)3o.iilo. lui
$n conditiile spitalizarii1 patul reprezinta pentru fiecare bolna! spatiul in care isi
petrece ma&oritatea timpului si i se asigura ingri&irea.
A44)3o.iil) patului 3u(t + salteaua1 %-2 perne1 patura1 cearceaful1 doua fete de
perna1 musama1 aleza sau tra!ersa.
Atata patul cat si accesoriile lui se !or pastra in conditii de curatenie.
T)8(i4a p.)-ati.ii patului +
e"nica poate fi realizata de %-2 persoane.
2..2 S48i1,a.)a l)(>).i)i 7) pat
Mat).ial)l) ()4)3a.) p)(t.u 348i1,a.)a l)(>).i)i 7) pat 3u(t + cearceaful de
patura1 fete de perna1 cearceaf de pat1 aleza1 musama1 sac de rufe murdare.
2.. A3i-u.a.)a i-i)()i p).3o(al)< 4o.po.al) 3i =)3ti1)(ta.) a pa4i)(tului
Prin igiena bolna!ului se intelege ansamblul de te"nici si proceduri utilizate in
scopul intretinerii curateniei1 mucoaselor1 tegumentelor si fanerelor1 ceea ce reprezinta1
in fond1 si o modalitate de aparare a organismului impotri!a bolilor.
0olna!ii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni1 dintre care face
parte si praful de casa. Pentru a pre!eni depunerea prafului 1 mobilierul din salon !a fi
redus la strictul necesar si trebuie sa fie cat mai simplu. Personalul care face curatenie in
aceste saloane !a fi atentionat sa foloseasca carpe umede pentru a e!ita ridicarea
prafului la stergere.
0olna!ii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea ec"ipei
medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia personala1 drept
pentru care !or fi a&utati de asistenta medicala.
2..! E/)4tua.)a toal)t)i -)().al) 3i p) .)-iu(i a pa4i)(tului
$n efectuarea toaletei se !a tine cont de anumite reguli si conditii 5
- ferestrele si usile incaperii sa fie inc"ise.
- temperature incaperii sa fie de circa %--20 C+.
- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolna!ul a mancat.
- se e!ita baia prelungita si prea obositoare.
- prote&area len&eriei de pat 2 daca toaleta bolna!ului se efectueaza la pat 3.
rebuie a!ut in !edere ca acesti bolna!i primesc tratament cu corticoizi1
medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si fa!orizeaza
infectiile 2 infectii micotice1 !irale1 bacteriene si parazitare 3 6 prin urmare pastrarea
tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare se asepsie e o conditie importanta in asigurarea
unei starii de bine si ea trebuie respectata.
' atentie deosebita trebuie acordata toaletei ca!itatii bucale dupa e#pectoratie si mai
ales dupa folosirea aerosolilor1 acesti bolna!i fiind predispusi sa faca candidoza orala si
disfonie prin depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a e!ita
aceste efecte secundare se recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat
tubului in"alant1 cu clatirea gurii dupa utilizarea in"alatorului.
Parul trebuie sa fie curat1 ung"iile sa nu contina murdarie si sa fie taiate1 conductul
auditi! e#tern1 nasul san u contina rinoree1 cruste.
2.." O,3).=a.)a po0iti)i pa 1#1#l112!? 4i)(tului i( pat
7a bolna!ii astmatici si in criza1 pozitia in pat e fortata1 determinata de afectiunea de
baza. 7a ma&oritatea afectiunilor de baza cea mai con!enabila pentru bolna! e cea
semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea bolna!ului nu contrazice1
alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. $n toate cazurile insa el !a fi indemnat sa-
si sc"imbe pozitia cat mai des pentru a e!ita complicatiile "ipostatice.
Pozitia sezand luata de bolna! in pat sau la marginea patului in cursul acceselor de
astm bronsic1 trebuie facuta cat mai comoda cu a&utorul ane#elor sau spri&inindu-l in
brate.
Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai gra! al astmului bronsic. Se manifesta
printr-un sindrom de asfi#ie si de aceea ec"ipa de ingri&ire trebuie sa urmareasca fiecare
pas pentru combaterea complicatiilor gra!e care pot duce la moartea bolna!ului.
0olna!ului i se !a e#plica ca pozitia sezand da la marginea patului1 cu toracele
impins inainte1 cu mainile pe langa corp1 fa!orizeaza o buna o#igenare1 deoarece el are
impresia ca se sufoca. ot printr-o buna o#igenare se combate cianoza tegumentelor1
prezenta in starea de rau astmatic.
Pozitia bolna!ului tradeaza nu numai o anumita stare patologica1 ci si gradul de
se!eritate a imbolna!irii. Astfel daca intr-o imbolna!ire usoara bolna!ul ramane acti!1
intr-una gra!a intalnim pozitie pasi!a 2 musculature fara tonicitate1 absenta miscarilor
acti!e 3. E#presia fetei poate traduce unele stari ca 5 ane#itate1 durere1 anore#ie1
deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolna!ului1 si de aceea1 e#presia fetei
trebuie urmarita permanent.
7a astmatici faciesul e#prima spaima si sete de aer 2 bolna!ul are senzatie de
asfi#iere 3. Ei stau cu gura intredesc"isa1 sunt cianotici la fata1 tegumentele sunt palide1
cenusii1 acoperite de transpiratii reci.
2..# S4i1,a.)a po0iti)i pa4i)(tului 3i 1o,ili0a.)a lui
Sc"imbarile de pozitie pot fi acti!e sau pasi!e si sunt efectuate cu a&utorul asistentei
in cazul pacientilor adinamici1 epuizati fizic dupa crizele de astm bronsic.
$n mod normal1 acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate1 in functie de tipul
de reacti!itate a pacientului.
Pacientul e in!atat sa intercaleze e#ercitiile de miscare cu e#ercitiile de respiratie.
An!ergura de miscare trebuie inceputa incet1 marindu-se treptat in functie de raspunsul
fiziologic al pacientului 2 puls1 transpiratii1 ameteli1 culoarea tegumentului1 slabiciune
musculara 3.
2..$ Capta.)a )li1i(a.ilo.
Daca nu e#ista contraindicatii speciale1 bolna!ul trebuie indemnat de mai multe ori
pe zi sa tuseasca in !ederea eliminarii continutului patologic al arborelui patologic1 ceea
ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte important ca sputa sa fie
urmarita si pastrata pentru a fi !azuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de
in!estigatii de laborator pentru e#amen citologic1 bacteriologic.
$n conditii patologice 1 sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un corp
starin1 declansand refle#ul de tuse puternica1 iritanta1 de aspect perlat1 !ascoasa1 greu de
eliminate print use.
Alaturi de e#pectoratie1 asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor si a
mucoaselor1 starea psi"ica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele premonitarii ale
complicatiilor.

2.!. Sup.a=)-8).)a /u(4tiilo.
=ital) 3i =)-)tati=)
Bna dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supra!eg"erea functiilor !itale
si !egetati!e si noatarea acestora in foaia de obser!atie1 iar in cazul modificarii bruste a
acestora se anunta medicul.
9odificarile functiilor !itale reflecta starea generala a bolna!ului1 precum si e!olutia
boli.
$n cazul astmului bronsic1 accentual cade pe urmarirea respiratiei.
Mi34a.il) .)3pi.ato.ii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice1 iar frec!enta
normala a respiratiei e de %6-%- resp;min.1 putand insa !aria dupa !arsta si se#. 0olna!ii
de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza printr-o inspiratie normala urmata de
o e#piratie grea1 fortata1 zgomotoasa1 D"eezing 2 respiratie suieratoare 31 deci o
bradipnee e#piratorie ce apare de obicei1 paro#istic.
Tul,u.a.i .)3pi.ato.ii !or constitui un indice important in stabilirea diagnosticului
si aprecierea e!olutiei bolii. A&uta sa recunoastem precoce1 e!entualele complicatii si la
formutarea unui prognostic. Din acest moti!1 e foarte important ca asistenta sa
urmareasca si sa noteze respiratia pacientului in foaia de temperature cat mai prEcis. Pe
foaia de temperature notarea respiratiei se face cu un pi# !erde unindu-se apoi cu
!aloarea anterioara. +urba respiratorie se obtine prin unirea !alorilor obtinute la fiecare
masuratoare1 dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se
socoteste o resp;min. Asistenta medicala !a urmarii inspiratiile timp de % minut.
E*p)4to.atia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii1 sputa fiind
totalitatea substantelor ce se elimina din bron"ii in timpul tusei.
Astmul bronsic este1 de obicei1 de tuse producti!e1 sputa pro!enind si de la unele
infectii bronsice. $n astm1 sputa are un aspect mucopurulent1 e aderenta la peretele
bron"iilor1 are o culoare albicioasa1 arata si are denumirea de 4sputa perlata4
T)1p).atu.a 4o.pului in conditii fiziologice are !aloarea de (6-(7 C+1 cu mici
!ariatii zilnice intre 015C - %C+ si e rezultatul proceselor o#idati!e din organism numite si
termogeneza. Aprecierea e#acta a temperaturii corpului se face cu a&utorul
termometrului.
Astmul bronsic e insotit frec!ent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot sa
apara stari febrile. >otarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru 6 pentru
fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund 2 di!iziunii de grad.
T)(3iu()a a.t).iala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o e#ercita asupra
peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi1 de rezistenta
intampinata de sange in artere1 fiind data de elasticitatea si calibrul sistemului !ascular si
de cascozitatea sangelui.
8alorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt 5 %%5-%)0 mm @g
ma#ima sau sistolica1 si 75-/0 mm @g minima sau diastolica.
$n cazul astmului bronsic !ariatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai in
cadrul ano#iei1 cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura notarea
se face grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra. >otarea grafica a tensiuni arteriale
se face astfel 5 pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste %0 mm
@g 6 se "asureaza patratele foii de temperature corespunzatoare !alorilor obtinute.
Pul3ul reprezinta e#pansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos.
Pulsul e sincron cu sistolele !entriculare. 8aloarea normala a pulsului e intre 60--0
pulsatii;minut1 inregistrand mici !ariatii dupa !arsta1 se#ul si inaltimea indi!idului.
Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in foaia de temperature de mai multe
ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de
pulsatii. Pentru obtinerea graficului masurarea pulsuslui se face dimineata si seara1
punctele obtinute unindu-se printro linie rosie. .iecare linie orizontala a foii de
temperature corespunde la ) pulsatii;minut.
Diu.)0a e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 2) ore 6 prin urina se elimina
din organism substante to#ice pro!enite din metabolism. +antitatea normala emisa
!ariaza intre %200-%-00 ml;zi si densitatea normala intre %0%5-%025. Astmatici pot sa
aiba o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor abundente care se asociaza cu
crizele de astm bronsic.
Prin 34au( se elimina substanteleramase pe tubul digesti!e dupa ingestia
alimentelor. 'mul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inacti!itatii si imobilizarii la pat
bolna!ii astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.
2." Ali1)(tatia pa4i)(tului
4u a3t1 ,.o(3i4
0olna!ii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri1 in sc"imb bolna!ii de rau
astmatic necesita a&utor.
Ali1)(tatia a4ti=a se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.
Ali1)(tatia pa3i=a se face persoanelor imobilizate la pat1 in pozitie sezand1
spri&init. $n acest caz se foloseste o masuta speciala care se fi#eaza deasupra patului.
Bn rol al asistentei medicale e supra!eg"erea alimentatiei bolna!ului. 7a ser!irea
mesei bolna!ul e incura&at1 i se e#plica importanta nutritiei in procesul de !indecare.
Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lic"ide1 luand in consideratie
pierderile de lic"ide prin e#pectoratie si prin transpiratie abundenta din cauza respiratiei
ingreunate. 0atranii si copii primesc o atentie deosebita din puncte de !edere al
bilantului "idric1 ei fiind dispusi la o des"idratare mai rapida.
0olna!ii cu e#pectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare scazuta 6
acestia inainte de masa in1 fac toaleta ca!itatii bucale.
Se !or e!ita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament cu
antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison1 se prescrie regim desodat.
Ali1)(t)l) p).1i3) pentru consum la bolna!ul cu astm bronsic sunt 5
- legume diferite
- preparate cu cantitati mici de grasime nepra&ita
- fructe crude1 compoturi
- supe de legume
- paine neagra
- lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Ali1)(t)l) i(t).0i3) 3u(t +
- carnea1 pestele
- laptele fermentat
- fainoasele
- ouale
9esele !or fi fractionate in cantitati mici si dese.
Pacientii cu astm alergic !or a!ea un regim "ipoproteic1 "ipoglucidic1 normoglucidic1
imbogatit cu minerale si !itamine.
2.# A71i(i3t.a.)a 1)7i4a1)(t)lo.
$n cazul unei crize de astm1 bolna!ul !a fi adus in pozitie semisezanda pentru a usura
respiratia1 apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este supra!eg"eat pana
la terminarea accesului.
T.ata1)(tul 4u a).o3oli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-) in"alatii
pe sedinta1 uneori mai mult dar fara a abuza.
P.i(4ipal)l) ,.o(8o7ilatatoa.) /olo3it) 3u(t +
1.B)ta - a7.)().-i4)l) - deri!atii ai adrenalinei1 care din cauza efectelor secundare nu
mai e utilizata astazi.
Din generatia a doua se folosesc 5 $zoprenalina 2 Aludrin 3 si 'ciprenalina 2 Alupent1
Astmopent 3 6
Superiori acestora sunt deri!atii din generatia a treia 5 erbutalinul 2 0rican:l 31
.enoterolul 2 0erotec 31 Salbutasnolul 2 8entolin si Sultanol 3 si +lenbuterolul
2Spiropent3. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Doza&ul correct 2 )#2 in"alatii ;
zi 3 este practice lipsit de efecte ad!erse cardio!asculare. +ele sub forma de spra: dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de 'ciprenalina1
Salbutamol si erbutalina. Preparatul 8entolin 2 Salbutamol 3 pare cel mai util. +a reactii
ad!erse dupa supradoza&1 pot aparea 5 tremuraturi1 ner!ozitate1 palpitatii1 ta"icardie1
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin
reducerea dozei.
2. A(ti4oli().-i4) - Atro!ent 6 rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.
. :a(ti() - eofilina si deri!atii sai1 9iofilin1 Aminofilin si ,unidural. Au slaba
actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale i! sau ca aerosoli.
Co.ti4ot).apia e tratamentul cel mai eficace 1 dar datorita riscurilor1 ramane o
terapie de impas. Se folosesc Prednison - % tableta;zi1 5 mig 6 Supepredanol - % tableta;zi
2015 mg;tableta 36 Superprednol - % tableta;zi 2015 mg;tableta 3 6 produse retard -
+elestone 1 <enalog1 S:nac"ten - retard - % mg la 7-%5 zile1 sub protectie de al=aline1
calciu1 <. . $n general1 corticoterapia trebuie rezer!ata formelor gra!e 6 tratamentul
continuu se !a temporiza1 se !or folosi doze minime 2 (0 mg Prednison ;zi - tratament de
atac 6 5 mg;zi tratament de intretinere 3.
Se mai folosesc a(ti,ioti4)l)< de preferinta '#acilina1 +lo#acilina1 etraciclina1 in
prezenta semnelor de infectie 6 e#pectorante si mucolitice 2 0isol!on1 9ucosol!in3 - in
crize si suprainfectie 6 sedati!e slabe 2 0romo!al1 >er!ocaliu 3 6 o#igen - in crizele cu
polipnee.
T.ata1)(tul i( 3ta.)a 7) .au a3t1ati4 +
Se administreaza "emisuccinat de "idrocortizou in doza initiala de 25-%00 mg i!1
urmat de perfuzii cu 200-)00 mg in 2) "1 in solutie de glucoza 5 ? 12-( l ; 2) ".
ratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt1 urmarindu-se scoaterea
bolna!ului din criza. A+@ 2 2)-%00 B ; 2) " 3 este superior1 dar poate da accidente
alergice. +a doza de intretinere 5-%0 mg Prednison1 cu tratament de protectie1 antiacide1
regim desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice 2 nu Penicilina1 fiind
alergizanta 31 fluidifiante1 diuretice1 o#igen si in cazuri deosebite de gra!e1 se indica
bron"oaspiratie1 respiratie asistata.
$n tratamentul astmului bronsic1 antitusi!ele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite 6 sunt interzise morfina1 opiaceele1 tranc"ilizantele1 neurolepticele 6 se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante 2 Penicilina3.
2.$ R)4olta.)a p.o7u3)lo.
Biolo-i4) 3i patolo-i4)
R)4olta.)a 3a(-)lui +
Sangele se recolteaza pentru e#aminari "emotologice. 0ioc"imice1 serologice1
bacteriologice1 parazitologice.
,ecoltarea sangelui se face prin 5
- intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urec"ii1 iar la copii fata plantara a
"alucelului sau calcaiului.
- punctie !enoasa.
1.R)4olta.)a 3a(-)lui 4apilo. p.i( i(t)pa.)
,ecoltarea se efectueaza pentru e#amenele "ematologice 5 "emoleneograma1 dozarea
"emoglobinei1 determinarea timpului de sangerare si coagulare1 pentru e#amen
parazitologic.
Mat).ial) ()4)3a.) + manusi de cauciuc sterile1 ta!a medicala curate1 solutii
dezinfectante 2 alcool 70C 31 ace sterile1 tampoane de !ata1 camera umeda 2 cutia Petri31
lame uscate si degresate1 pipete Potain.
T)8(i4a + 0olna!ul !a fi asezat in pozitie sezanda cu mana spri&inita. Se aseptizeaza
pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70C. Se e!ita congestionarea
prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta e!aporarea completa a alcoolului. +u un
ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei degetului1 in partea laterala a
e#tremitatii1 perpendicular pe straturile cutanate. +u un tampon steril uscat se sterge
prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta
sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70C.
2.R)4olta.)a 3a(-)lui p.i( pu(4ti) =)(oa3a
,ecoltarea se efectueaza pentru e#amene de laborator1 bioc"imice1 "ematologice1
serologice si bacteriologice.
Lo4ul pu(4ti)i 5 !enele de la plica cotului1 bazilica si cefalica1 unde se formeaza
un 9 !enos prin anastomozarea !enelor antebratului 6 !enele de pe fata dorsala a mainii1
!enele femurale1 !enele subcla!iculare1 !enel maleolare interne1 !enele &ugulare si
epicraniene 2 la copii 3.
Mat).ial) ()4)3a.) + perna tare elastica pentru spri&inirea bratului1 musama mica1
aleza mica1 alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod1 instrumente si materiale steril1
ace sterile de 25-(0 mm si diametrul de 6;%01 %0;%0 mm1 seringi1pense1 manusi de
cauciuc1 tampoane de !ata1 garou de cauciuc1 sau banda Esmarc"1 eprubete uscate si
etic"etate1 fiole cu solutii medicamentoase1 solutii perfuzabile1 ta!ite renale.
P.)-ati.)a ,ol(a=ului + 0olna!ul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se e#amineaza
ca!itatea si starea !enelor a!and gri&a ca "ainele san u impiedice circulatia de intoarcere
la ni!elul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si e#tensie1 se
dezinfecteaza tegumentele1 se aplica garoul la o distanta de 7-- cm deasupra locului
punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia !enoasa fara a comprima
artera. Se recomanda bolna!ului sa stranga pumnul1 !enele de!enind turgescente.
T)8(i4a + Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza !iz - a - !iz de bolna!. Se
fi#eaza !ena cu policele maini stange la )-5 cm sub locul punctiei1 e#ercitand o usoara
compresiune si tractiune in &os asupara tesuturilor !ecine. Se fi#eaza seringa1 gradatiile
fiind in sus in mana dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul1
tra!ersand in ordine tegumentul in pozitie oblica1 apoi peretele !enos1 in!ingandu-se o
rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se sc"imba directia acului cu %-2 cm
in lumenul !enei. Se controleaza patrunderea acului in !ena prin aspiratii cu seringa. Se
continua te"inca in functie de scopul punctiei !enoase1 in&ectarea medicamentelor1
recoltarea sangelui. $n caz de sangerare 2 emisie de sange 31 se prelungeste acul cu un tub
de polietilena care se introduce in !asul collector1 garoul ramanand strans pe brat. Se
indeparteaza staza !enoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon imbibat cu solutie
dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc acul. Se comprima
locul punctiei in %@-(@1 bratul fiind in pozitie !erticala.
Dupa te"nica se face toaleta locala a tegumentelor1 se sc"imba len&eria daca sa
murdarit1 se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de
minca.
Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.

R)4olta.)a 3put)i + sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se
e#pectoreaza din caile respiratorii prin tuse.
Mat).ial) ()4)3a.) + cutie Petri sterile1 pa"ar conic1 scuipatoare speciala sterilizata
fara substanta dezinfectanta1 batiste de "artie1 pa"ar cu apa.
P.)-ati.)a ,ol(a=ului + Se anunta bolna!ul1 se instruieste sa nu ing"ita sputa1 sa nu
o imprastie1 sa e#pectoreze in !asul dat si sa nu introduca in !as si sali!a.
T)8(i4a + $ se ofera pa"arul cu apa sa isi clateasca gura. $ se ofera !asul de colectare
in functie de e#amenul cerut. $ se solicita bolna!ului sa e#pectoreze dupa un efort de
tuse. Se colecteaza sputa matinala sau adunata din 2) ".
$n astmul bronsic e#trinsec1 e#amenul micriscopic al sputei pune in e!identa
eozinofile1 cristale +"arcot 7e:den1 spirale +ursc"mann si uneori corpi +reola1 adica
aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.
$n astmul bronsic intrinsic1 in sputa predomina polinuclearele neutrofile si bacterii1
iar e#amenul bacteriologic pune in e!identa agentii infectiosi in cauza.
2.%. P.)-ati.)a pa4i)(tului 3i )/)4tua.)a
T)8(i4ilo. 3p)4ial) i1pu3) 7) a/)4tiu()
E*plo.a.)a .a7iolo-i4al a to.a4)lui +
E#amenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor boli
pneumonice1 el constituind infirmarea diagnosticului de astm.
1.Ra7io34opia 3i .a7io-.a/ia - dau o imagine asupra modificarilor petrecute la
ni!elul plamanilor si inimii.
Se anunta bolna!ul si i se e#plica conditiile in care se face e#aminarea. 0olna!ul !a
fi condus la ser!iciul de radiologie. Se e#plica bolna!ului cum trebuie sa se comporte in
timpul e#aminarii. 8a efectua cate!a miscarii de respiratie1 iar radiografia se face in
apnee dupa o inspiratie profunda.
Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe crestetul
capului1 se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolna!ul in pozitie ortostatica
cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice umerii in spatele ecranului cu
pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul. +and pozitia !erticala e
contraindicate se aseaza bolna!ul in pozitie sezand sau in decubit. $n timpul e#amenului
radiologic se a&uta bolna!ul sa ia pozitiile cerute de medic.
Dupa e#aminare bolna!ul !a fi a&utat sa se imbrace si !a fi condus la pat. Se noteaza
in foaia de obser!atie e#amenul radiologic efectuat si data.
2. B.o(8o-.a/ia - reprezinta e#plorarea radiologica a arborelui tra"eobronsic cu
a&utorul unei substante de contrast 2 lipiodol sau iodipin - liposolubile1 ioduron 0 sau
diiodunol - "idroslubile 3 cu a&utorul sondei 9etras.
9ateriale necesare 5 medicamente sedati!e 2 fenobarbital1 atropine 31 anestezice1
sonda 9etras sterila1 substante de contrast 2 lipiodol sau iodipin - liposolubile1 ioduron 0
sau diiodunol - "idroslubile 31 e#pectorantesi calmante ale tusei1 scuipatoare.
Se anunta bolna!ul si i se e#plica necesitatea te"nicii. Se anunta bolna!ul sa nu
manance in dimineata e#aminarii.
+u %-( zile inainte se administreaza bolna!ului medicamente e#pectorante. $n a&unul
e#aminarii se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte medicamente similare. +u
(0@ inaintea e#aminarii se administreaza atropina pentru a reduce secretia sali!ei si a
mucusului din caile respiratorii1 medicamente1 calmante pentru tuse. 0olna!ul !a fi
a&utat sa se dezbrace si !a fi asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care
trebuie in&ectata. 9edicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. ,eusita e#aminarii
depinde de calitatea anesteziei.
$ntroduce sonda 9etras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor
incalzita1 incet1 cu o presiune moderata. $n timpul in&ectarii substantei de contrast
bolna!ul !a fi a&utat sa isi sc"imbe pozitia decubit !entral1 dorsal1 lateral 2drept si stang3.
$n timpul e#aminarii radiologice se aseaza bolna!ul in pozitie rendelemburg pentru a se
e!idential si arboreal bronsic din partile superioare ale plamanilor1 apoi se aseaza
bolna!ul cu toracele moderat ridicat pentru a se e!idential bron"iile mi&locii si
inferioare.
Dupa e#aminare se a&uta bolna!ul sa se imbrace si !a fi condus la pat. 8a fi a!ertizat
sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul anestezicului. 8a fi
atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina print use. >u
se ing"ite deoarece produce o into#icatie cu iod. ,efularea substantei de contrast si
patrunderea ei in stomac trebuie e!itata deoarece poate fi resorbita producand into#icatii.
E*plo.a.)a )(7o34opi4a a a.,o.)lui t.a8)o,.o(3i4 +
B.o(8o34opia - reprezinta e#plorarea arborelui tra"eobronsic cu a&utorul unui aparat
numit bron"oscop.
9ateriale necesare 5 masti de unica folosinta1 casolete cu masti1 manusi sterile1
casolete cu tampoane1 comprese de tifon sterile1 pense1 port tampon1 oglinda frontala1
seringa laringiana1 ta!ita renala1 aparatele cu toate ane#ele sterilzate1 flaconul cu
anestezic1 #ilina 2?1 flaconul cu ser fiziologic1 flaconul cu solutie de adrenalina %?1
seringi de %0 ml de unica folosinta1 tampoane1 comprese de tifon.
0olna!ul trebuie con!ins de necesitatea e#amenului asupra riscului pe care si-l
asuma1 refuzandu-l1 liosind medicul de o informare1 diagnostica esentiala. 0olna!ul
trebuie con!ins ca desi e neplacut1 e#amenul nu e dureros in sine1 iar incidentele sau
accidentele le sur!in foarte rar. Se creeaza bolna!ului un climat de siguranta pentru a
asigura cooperarea lui in toate momentele e#aminarii punandu-l in legatura cu alti
bolna!i carora li sa efectuat o bron"oscopiesau o fibroscopie. $n ziua premergatoare
e#aminarii se e#ecuta o testare la #ilina 2? pentru a depista o alergie la acest anestezic.
7a indicatia medicului bolna!ul !a fi sedat atat in seara premergatoare e#plorarii1 cat si
in dimineata zilei respecti!e. 0olna!ul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance
dimineata.
Pentru anestezie e asezat pe un scaun1 in mana dreapta tine o scuipatoare sau ta!ita
renala1 iar cu mana stanga dupa ce isi desc"ide larg gura isi scoate limba si o
imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policele dedesubt. $ntr-un prim timp medicul cu
a&utorul unui spra: cu #ilina isi anesteziaza limba1 orofaringele si "ipofaringele1 urmand
sa anestezieze arboreal bronsic1 instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit cu
a&utorul unei seringi laringiene. 0olna!ul e condus in camera de bron"oscopie.
7a efectuarea te"nicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza bolna!ul pe
masa de e#aminare in decubit dorsal cu e#tremitatea cefalica in e#tensie. Sub umerii lui
se plaseaza o perna tare care ridica capul cu %2-%5 cm1 a&uta la e#tensia acestuia.
'rienteaza capul in directia indicate de medic pentru a permite acestuia o orientare cat
mai completa. A doua asistenta ii ser!este medicului instrumentele si materialele
necesare. Daca masa de e#aminare e pre!azuta cu o tetiera e ne!oie de o singura
asistenta. Ambele asistente inainte de e#aminare se !or spala pe maini si !or purta masca
sau cagula.
Dupa e#aminare bolna!ul nu are !oie sa manance % ora. Asistenta !a supra!eg"ea in
acest timp parametric !itali anuntand imediat medicul daca sur!in modificari ale
acestora. Asistenta !a a!ea la indemana "emostatice care le !a administra in cazul unor
"emoragii1 c"iar inainte de a anunta medicul 2Adrenostazin1 Dicinone1 8enostat 3.
$n urma bron"oscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente 5
- "emoragii
- diseminari tuberculoase
- suprainfectii cu diferiti germeni
- dureri in gura
- disfagie sau orofagie
- dureri retrosternale
- cefalee
- insomnii
- tuse
- e#pectoratie
- stare subfebrila
E*plo.a.)a /u(4tio(ala a apa.atului .)3pi.ato. +
1.Spi.o1)t.ia - reprezinta e#plorarea !entilatiei pulmonare si se realizeaza cu a&utorul
spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu e#teriorul printr-un
tub de cauciuc prin care sulfa bona!ul. +ilindrul gradat e scufundat intr-un cilindru mai
mare plin cu apa. Aerul e#pirat de bolna! face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei
putandu-se citi pe el !olumul de aer e#pirat.
9etoda cerceteaza numai capacitatea !itala.
2. Spi.o-.a/ia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot e#ecuta toate
masuratorile statice si dinamice.
Spirografia se poate determina cu 5
- aparatul Eutest
- e#pirograful Sodart
- pneumoscreen
Apa.atul So7a.t e un aparat cu circuit inc"is 6 e alcatuit din spirometru asociat cu
c"imograf pe care se inregistreaza1 un barbotor cu "idrat de potasiu sau carbonat de
calciu pentru captarea +'2 si un dizpoziti! pentru diri&area in sens unic a curentului de
aer.
Mat).ial) ()4)3a.) + aparat1 piese bucale1 pensa pentru pensat nasul1 pensa de ser!it
si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite 2 piesele bucale obligatoriu
sterilizate 3.
P.)-ati.)a ,ol(a=ului 5 in stationar1 cu o zi inainte1 bolna!ul e informat ca
e#aminarea se e#ecuta dimineata pe nemancate sau la (-) ore dupa masa 6 bolna!ii nu
!or folosi nici un fel de medicatie e#citanta sau depresi!a a centrilor respiratori cel putin
cu 2) ore inainte.
0olna!ii din ambulator !or fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au
consumat alimente sau medicamente. $n ziua e#aminarii asistenta care e#ecuta proba1
asigura repaus psi"ic si fizic fiecarui bolna! circa (0 de minute inainte de proba.
0ona!ul !a fi asezat in pozitie comoda pe scaun si !a fi linistit pentru a i se obtine
colaborarea.
Ra4o.7a.)a ,ol(a=ului la apa.at + se efectueaza tot prin intermediul piesei bucale 6
se solicita bolna!ul sa respire linistit cate!a secunde pentru acomodare 6 i se penseaza
nasul cu clema1 bolna!ul respira linistit1 obisnuit (0-)0 de secunde cu supapa aparatului
desc"isa 6 se inc"ide circuitul si se pune aparatul in pozitie de inregistrare.
I(.)-i3t.a.)a =olu1ului 4u.)(t - se inregistreaza 2-( minute !olumul current prin
respiratie linistita1 normala
I(.)-i3t.a.)a 4apa4itatii =ital) 9 CA 5 - se solicita bolna!ul sa faca o inspiratie
ma#ima1 urmata imediat de o e#piratie ma#ima 6 se repeta proba pana la obtinerea a (
curbe egale sau c!asiegale 6 curba inscrisa arata +8 reala si se numeste spirograma.
D)t).1i(a.)a =olu1ului )*pi.ato. 1a*i1 p) 3)4u(7a 9 AEMS 5 - se reia proba
pentru determinarea 8E9S-ului 6 se solicita bona!ul sa faca o inspiratie ma#ima urmata
de o e#piratie fortata ma#ima 6 se repeta proba pana se obtin ( curbe egale sau
c!asiegale 6 se decupleaza bolna!ul de la aparat 6 se masoara cantitatea de aer e#pirata in
prima secunda1 aceasta reprezentand 8E9S-ul.

T)3ta.)a 4uta(ata la al).-)(i +
estele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie1 respecti!e
baza diagnosticului de astmbronsic alergic.
Lo4ul 7) )l)4ti) pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a antebratului.
Asistenta are ca sarcina sa ii e#plice bolna!ului in ce consta e#aminarea1 ii atrage
atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce pre!estesc o posibila
"iperreactie din partea organismului si care pot duce c"iar la aparitia edemului glotic
sau a socului filactic.
,ezultatele se citesc la %5 minute si consta in masurarea diametrului eritemului1 caci
prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.
2.& P.o/ila*ia ,olii.
E7u4atia 3a(ita.a.
Profila#ia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru ca
aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a face astm
bronsic. Aceasta profila#ie primara este utila inainte de aparitia simptomelor bolii.
Profila#ia secundara sau cauzata presupune pre!enirea e#punerii la alergeni 6 e o
masura mai mult terapeutica1 insa numai pentru unii alergeni1 mai ales pentru cei
profesionali 5 faina1 medicamente1 par de animale1 alimente.
Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri profilactice 5
- curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei
- stergerea prafului cu carpe umede
- curatarea co!oarelor cat mai des posibil
- indepartatea animalelor de casa
- combaterea igrasiei
$n cazuri e#treme insa cea mai buna metoda de profila#ie e sc"imbarea locuintei sau
a locului de munca.
' masura pre!enti!a ce !izeaza "iperreacti!itatea bronsica a astmaticului e e!itarea
e#punerii la di!ersi factori care pot influenta negati! e!olutia bolii 5 fumatul1 fumul de
tigara1 ceata1 iritanti ai mucoasei nazale1 sc"imbari bruste de temperature.
$n astmul profesional1 pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la locul de
munca sunt obligatorii 5
- e#amenul medical la anga&are pentru ai indeparta pe subiectii cu boli
bron"opulmonare e#istente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
- e#amenul medical periodic al mucitorilor in !ederea depistarii celor sensibilizati si
cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea1 urmarirea si e!entual sc"imbarea
locului de munca.
Profila#ia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop e!itarea aparitiei
complicatiilor.
Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului1 sa e!ite e#punerea la frig1
umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii1 sa e!ite emotiile puternice sis
a re!ina la controale periodice de specialitate.
2.1' E*t).(a.)a pa4i)(tului

9omentul in care bolna!ul s-a !indecat si rupe contactul cu spitalul si personalul
medical se numeste e#ternare.
E#ternarea se face pe baza biletului de e#ternare semnat si parafat de catre medicul
care a ingri&it pacientul.
$mediat dupa e#ternare incepe perioada de co!alescenta in care pacientul trebuie sa
continue o perioada tratamentul pentru !indecarea completa.
9edicul si asistenta de ingri&ire sfatuieste pacientul in pri!inta regimului de !iata1
facandu-se educatia pentru sanatate1 foarte importanta in !iitoarul pacientului.
CAPITOLUL III
.1 PRE;ENTAREA CA;URILOR DE BOALA
.1.1 Pla( 7) i(-.i>i.) (.. 1
ANE:A 1
Cul)-).a 7at)lo. +
Dat) /i*) +
>ume 5 P
Prenume 5 8
Se# 5 .eminin
8arsta 5 67 ani
Areutate 5 70 =g
$naltime 5 %16/ m
>ationalitate 5 romana
Dia-(o3ti4 7) i(t).(a.) + Astm bronsic in criza1 >A
A(a1()0a +
Antecedente "eredo - colaterale - neimportante
Antecedente personale - neaga
I3to.i4ul ,olii + 0olna!a se intreneaza cu criza de dispnee de tip e#pirator1 tuse cu
e#pectoratie mucopurulenta1 cefalee cu ameteli care se agra!eaza si se intensifica cu
palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate.
0olana!a relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani.
Ma(i/)3ta.i 7) 7)p)(7)(ta + dispnee de tip e#pirator1 D"eezing1 tuse cu e#pectoratie
mucopurulenta1 cefalee1 ameteli1 palpitatii.
P.o,l)1)l) pa4i)(tului +
- alterarea functiei respiratorii
- alterarea functiei circulatorii
- imposibilitatea de a se odi"ni
- incapacitatea de a-si acorda ingri&iri igienice corporale.
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
ANE:A 2
3tBl)6"t)*t-7)4o.atio(+(o()"
Diagnostic de mursing 'biecti!e $nter!entii E!aluare
%.Alterarea functiei res-
-piratorii datorita aparitiei
obstructiei bronsice mani-
Pacienta sa
prezinte o
respiratie
$n!at pacienta sa tuseasca
sa e#pectoreze si sa
colecteze sputa in recipe-
Pacienta raspunde
bine la tratament
astmatic si se linistes-
-festata prin accese de dis-
-pnee paro#istica si tuse
cu e#pectoratie mucopu-
-rulenta.
buna si cai
respiratorii
permeabile.
-ent1 administrez '2 la
ne!oie. Asigur aerisirea
salonului1 asigur pozitia
semisezand 2ortopnee3
care fa!orizeaza o respi-
-ratie mai buna.
.ac educatie sanitara pt
pre!enirea infectiei bron-
-sice. Administrez trata-
-mentul prescris de medic
cu e#pectorante1 bron"o-
-dilatatoare si desconges-
-tionante ale mucoasei
tra"eobronsice. 7inistesc
pacientul psi"ic in !ederea
imbunatatiri starii generale.
-te6 starea de ane#itate
a bolna!ului se ameri-
-oleaza. Pacienta
colaboreaza si
raspunde la intrebari.