Sunteți pe pagina 1din 4

.

STRUCTURA INIMII

,
Ramura pulmo-
a arterei nara Deschisa
pulmonare
Aorta

superioara
Valva
pulmonara
Deschisa Valva mitrala inchisa

Atriul stang Ramuri ale venei


Atriul drept pulmonare

Valva aortica

Valva Nodul
sinoatrial
tricuspida
Nodul

ventricular

Sept
~ Mu~chi
'E

~ Grasime
...
0.:

~
~
" Vena cava inferioara
stang
/
~
c
Aorta
~
-" Sage~ile arata sensu! de circu!a~ie a sange!ui
c Sistemul nervos al inimii -nodul sinoatrial -
prin inima

controleazll contracfiile.

Unul din bunurile naastre intregul corp. Fiecare contractie urmata de o sa curga 1n directie inversa, valvele se umfla
cele mai de pret, inima relaxare e denumita bataie a inimii. Inima se ~i 11 opresc. Valvele imprima sange~ui ce
aseamana cu un sac de m~chi, cu pereti circula prin inima o anumita directie -
pampeazd sange in intregul gro~i. De fiecare dat;): cand se relaxeaza, se asemeneaunui rau -caci 1n lipsa lor, sangele
umple cu sangele a,dus de vase de sange ar ie~i ~i apoi ar reintra 1n inima, la fel ca
carp, asigurand axigen numite vene. Apoi se contracteaza~i impinge marea 1n timpul fluxului ~i refluxului. Acel
~i brand arganelor ~i sangele in vase de sange numite artere. sunet "bum-bum" ce 1nsote~tefiecare bataie a
Pomparea continua face ca sangele sa circule inimii, e generat de valvele ce se 1nchid
tesuturilor. neintrerupt prin corp, ducand oxigen ~i zgomotos, 1mpiedicand sangele sa curga 1n
substante nutritive organelor ~i tesuturilor ~i directia gre~ita. Sistemul nervos al inimii,
aducand inapoi dioxid de carbon ~i alte nodul sinoatrial, controleaza contractiile.
~ rOxiniatiV de marirnea unui pumn, produse reziduale.
inima e situata in partea superioara a Prin intermediul valvelor, sangele ce Doua intr-una singura
orpului, In spatele cutiei toracice, fiind tocmaia fost pompat din inirru1e impiedicat sa Inima nu eo simpla pompa; ea e alcatuita di1)
aproape inconjurata de plamani. Pentru o patrunda inapoi. Valvele sunt elastice, au o doua pompe a~ezateuna langa cealalta. Ele
localizare mai exacta, precizam ca inima e forma de clapa ~i sunt fIXatepe peretii interiori sunt separate de un perete gros ~i rezistent
situata in partea stanga -la circa patru sau ai inimii. Functioneaza aserru1natorunor u~i, numit sept. Cele doua parti bat 1n armonie
cinci centiri1etrifat:l de linia mediarul, partea deschizandu-se ~i inchizandu-se la timpul una cu cealalta. Partea din stanga a inimii (1n
superioara a ei aflandu-se aproximativ in potrivit, astfe!.incat sangele sa circule in mod dreapta cand priviti imaginea prezentata)
dreptul axilei. corect prin inima. pompeaza sangecu continut scazutde oxigen
Sangele ce se deplaseaza cu forta intr-o spre plamani, prin intermediul scurtelor artere
O pampa puternica anumita directie exercita o presiune asupra pulmonare. in plamani sangele colecteaza o
Prin pulsatii regulate -dilatandu-se ~i valvelor, lipindu-le de pereti, astfel incat sa rezerva noua de oxigen. Apoi se 1ntoarce1n
contractandu-se-inima pompeaza sange In poata tiece cu u~urinta. Daca sangele.Jncearca partea stangaa inimii prin intermediul venelor

47
INIMA

pulmonare. Partea stanga a inimii este mai O Considerat a ti


rnare decat cea dreapta ~i are rnai multe fibre una dintre marile
!J1usculare.De aici sangele cu oxigen este descoperiri ale
transportat prin aorta ~i celelalte artere medicinii moderne,
principale In tot corpul -pana la degetele de transplantul de inima
la maini ~i de la picioare. Dupa ce are loc poate reda via,a
schimbul de gaze, sangele se Intoarce Incet la celor cu boli de
inima prin vene. Apoi trece 1n cavitatea ini~a atat de grave
dreapta, de unde va fi trimis la plamani. incat orice speran'a
a fost abandonata.
Pulsul in timpul opera'iei
Cu fjecare bataie a inimii, cand sangele este inima artiticiala
evacuat cu putere din camera stanga, arterele (stanga, in fundal)
se dilata datorita presiunii. Valurile de preia sarcina de
presiune sunt transmise de-a lungul tuturor pompare ~i
arterelor, dar pot fj cel mai bine sim1;itela oxigenare a
Incheietura mainii. Fiecare dilatare sau puIs sangelui, cat timp
este generat de o bataie a iiilmii. Pulsul arata pacientul ramane
cat de repede pompeaza inima ~i e exprimat fara inima. Acest
1n batai pe minut. aparat creeaza
Fiecaredin cele doua cavita1;iale inimii este condi,ile necesare
bicamerala. Camera superioara, asemanatoare opera'ilor pe cord
cu o punga groasa~i elastica,se nume~teatriu deschis, in timp ce
(sau auricul). Are func1;iaunei "camere de inima este golita ~i
a~teptare"pentru sange.Pe masura ce sangele nu mai func,ioneaza.

se relntoarce de la pl~maniln atriul stang ~i sunt goale ~i flasce. Sangele in~ din atriu In
din corp In cel drept, umple atriulla fel ca apa ventricule prin valva tricuspidii ~i prin cea
ce umple un balon. mitrala. Valva pulmQnarn ~i cea aorticii se
Camera inferioarn are pereli mai gro~i ~i Inchid pentru a Impiedica sangele din arterele
mai multe fibre musculare. E denumit~ principale sii se Intoarcii Inapoi. Aceasta etapii
ventricul ~i produce presiunea necesar~ a unei biitai de inima se nume~te diastola.
pentru ca sangele s~ fie expulzat In artere.
intre fiecare atriu ~i fiecare ventricul se afl~ Faza de contrac1ie
o valv~. Cea din partea dreapt~ e denumit:l Faza de contractie se nume~te sistolii. jn
valva tricuspid~, deoarece are trei s~culeli sau aceasta fazii ventriculele se contracta puternic,
"cuspe". Cea din partea dreapt:l e numit:l fortand sangele sii curga In artere prin valva
valva bicuspid:l sau valva mitral~ -deoarece pulrnonarn ~i aorticii. Simultan valva mitrala ~i
cand inima a fost pentru prima oarn deschis~ cea tricuspidii se Inchid pentru a nu permite
~i studiat~ cu mulli ani In urm~, a fost sangelui sii se re1ntoarca In atriu.
ase~nat:l cu p~l~ria unui episcop, numit:l Sistola ~i diastola sunt importante pentru cii
mitr~. doctorul masoarii presiunea sangelui din
Valvele determin~ sangele s~ circule In artere ~i atunci cand inima se contracta ~i
direclia corect~. De asemeneaexist:l valve la atunci cand se relaxeazii. De exemplu, o
ie~irea din fiecare ventricul, prin care sangele presiune de "120 cu 80" sau "12 cu 8"
p~trunde In arterele principale. Ele sunt valva Inseamnii ca presiunea sistolicii a respectivei
pulmonar~ In dreapta (spre pl~mani) ~i valva persoane e de 120 de unitati, atunci cand
aortic~ In partea stang~. inima se contracta cel mai mult. Presiunea
Fiecare b~taie a inimii are dou~ p~rti. diastolicii este de 80 de unitati, cand inima se
Partea de relaxare e atunci cand ventriculele reumple cu sange. Presiunea sangelui, la fel ca

O inceputul ciclului
cardiac are loc la o
singura bataie a
inimii. Atriul se
umple cu sange.
Valvele catre
ventricule sunt
for'ate de presiune
sa se deschida ~i
acestea se umplu cu
sange. Atriul se
contracta impingand
sangele ramas catre
ventricule.
Contrac'ia musculara
determina inchiderea
valvelor. Ca urmare
a inchiderii lor,
sangele este fort,at
i sa iasa din ventricule
: ~i sa intre in aorta
,, sau .In artera
; I .

, pu monara.

48
nerv cranian. Ace~ti nervi functioneaz;l
incofi$tient, determinand inima s;l pompeze In
ritmul corect chiar ~i cand dormim. Un nerv
accelereaz;l b;lt;1ile inimii, In timp ce altul
actioneaz;l ca o fcin;llncetinind inima.
Cea de-a doua modalitate de control a
inimii se realizeaz;l prin inter@ediul
honIl.onilor -substante chirnice cu actiune
specific;l, secretateIn corp ~i transportate prin
sange In Intreg organismul. Adrenalina
accelereaz;lactivitateainirnii, asfellncat corpul
s;l fie preg;ltit pentru efort.
Mu~chiul cardiac, de~i nu este col¥folat cu
ajutorul hormonilor sau nervilor, se contract;l
f;lrn oprire de aproximativ 150 de ori pe
minut. jn peretele atriului drept se afl;l o
grupare special;l de celule nurnit;1conciliator.
Acesta trirnite semnale electrice slabe, care se
Imprn~tieIn mu~chiul inirnii. Semnalelecircul;l
prin intemediul unor c;li asermln;ltoare cu
firele de curent electric ~i determimcontractia
mu~chiului. Dac;l acest conciliator natural sau
"firele" sale sunt atacate de vreo boal;l sau
sunt distruse, doctorii pot implanta un
conciliator artificial In corp. Acesta este legat
prin fire subtiri de inim;l, pentru a o determina
"
...
s;l functioneze corect.
~

Sarind peste o bataie


frecventa ~i intensitatea b~~ilor inimii, ofera: de 10 ani num~rul b~t~ilor scade la Cateodat;l simtim c;l inima bate Intr-un mod
medicului informatii despre starea de s~n~tate aproximativ 90. .in medie inima unui adult neobi~nuit. Acest lucru se Intampl;l datorit;1
a inimii. can~re~te 300 de grame (cat 2-3 mere); la modific;lrii frecventei ~i intensit;1tii b;lt;1ilor
b~rbati numarul de b~~i pe minut e putin inimii, ce sunt controlate de nervi ~i hormoni.
cat de mult singe avem? peste 70, iar la femei se apropie de 80. Modific~rile sunt o reactie normal;l a corpului
Un adult are aproximativ 5 litri de sange. La fiecare b~taie sunt evacuati din inim~ la diferite evenimente, cum ar fi ve~tile
Inima 11pompeaz~ f~ra: oprire In corp, lntr-un 70-80 mililitri de sange. intr-o ora: inima emotionante sau sunetele ciudate auzite In
circuit nelntrerupt. Viteza cu care curge pompeaz~ aproape 350 de litri de sange - toiul noptii.
sangele depinde de cat de repede bate inima destul pentru a umple rezervoarele a ~ase
~i cu ce putere. ma~ini.
De regul~ inima unui copil bate mai repede Toate acestea se Intampl~ cand corpul se
ca cea a unui adult. Un nou n~scut ce doarme odihne~te. cand devenim activi ~i Incepem s~
are o inim~ de m~rimea unei c~p~uni, ce ne mi~c~m pulsul cre~te ~i totodat~ cre~te ~i
can~re~te 20 de grame ~i pompeaz~ cu cantitatea de sange evacuat~ la fiecare b~taie
aproximativ 120 de b~t~i pe minut. La varsta de inim~. in timpul exercitilor fizice intense
inima bate de peste 150 de ori pe minut ~i la
fiecare b~taie evacueaz~ din inim~ peste 200
de mililitri de sange. in aceste conditii inima
ar umple o cad~ In mai putin de patru minute!

O inima neobosita
Mu~chiul care alc~tuie~te masa inimii este
diferit de restul mu~chilor din corp. E denumit
mu~chiul cardiac sau miocard, ~i nu obose~te
niciodat~, cum s-ar Int~mpla cu mu~chii
degetelor dac~ am relaxa ~i strange pumnul
Incontinuu. in timpul unei vieti de dura~
medie, acest mu~chi se contract~ de mai mult
de 2,5 miliarde de ori. Dac~ ar obosi ~i s-ar
opri, aceasta ar Insemna sfa~itul vietii.
Ritmul ~i intensitatea b~t~ilor inimii sunt
controlate In dou~ moduri. in primul rand
prin intermediul nervilor principali, printre'
care se num~ra: ~i nervul vag, care este un

O La trei zile dupa O Valvele sunt vita-


un transplant de ini- le pentru func1iona-
ma, condi1ia fizica area inimii, ele deter-
pacientului e testata minand sangele sa
~ pe o bicicleta pentru circule intr.o singura
f=
~ exerci1ii. Pentru ca direc1ie. Daca slabesc
! noua inima sa nu fie pot fi inlocuite cu val-
i
! respinsa de corp. pa- ve artificiale. in pre-
! cientului i-se adminis- zent valvele artificiale
i treaza medicamente sunt adesea utilizate
c:
.!2 speciale. in chirurgia cardiaca.

49
INIMA

O Acest doctor numite capilare, care s~ duc~ sangele in


asculta sunetele fiecare parte a mu~chiului inimli, dar
produse de inima p.resiunea mare le-ar face s~ plezneasc~. De
pacientului -in asemenea, sangele ce trece prin partea
special sunetul dreapt~ a inimli e s~rac in oxigen, deoarece
valvelor ce se inchid se afl~ in drum spre pl~mani unde se va
in diferite etape ale reoxigena.
bataii inimii -pentru Din aceste cauze inima are proprlile vase
a detecta orice de sange, numite artere coronariene. Ele se
murmur. Murmurele ramific~ din artera principal~, aorta, chiar
inimii sunt sunete inainte de intrarea acesteia in inim~. La fel ca
produse de curgerea celalte artere, ~i cele coronariene se ramific~
turbulenta a sangelui formand o retea in jurul inimii. De fapt nume-
prin inima. Cand o le: coronariene vine din cuvantul latin pentru
valva e infundata "coroan~", deoarece arterele coronariene
sau are scapari va inconjoar~ inima ca o coroana. Ramificatile
determina apari~ia p~trund apoi in interior, irigand cu sange
unor murmure. mu~chiul inimii.
Pacientul va fi supus
unor teste supli- ingrijirea inimii
mentare. cum ar fi Majoritatea p~rtilor corpului folosesc doar o
electrocardiograma treime din o~genul adus de sange; dar inima
sau masurarea utilizeaz~ trei sferturi din oxigenul adus de
varia~ilor de arterele coronariene. Acest fapt arat~ cat de
presiune. inainte de intens lucreaz~ inima, pompand in fiecare
a i se pune secund~ a vietii noastre. De asemenea ne
diagnosticul corect ~i arat~ c~ in ceea ce prive~te inima nu exist~
a i se recomanda nici o marj~ de siguran~.
tratamentul adecvat. De aceea e necesar s~ avem grij:l de
aceast:l pomp:l atat de valoroas~. S:ln:ltatea
inimii poate fi p:lstrat:l printr-o diet:l rational:l,
prin exercitii fizice, prin renuntarea la fumat ~i
consum moderat de alcool.

in zilele noastre, ~tim ca toate aceste -O Privind aceasta


procese sunt controlate ~i coordohate de inima de oaie putem
creier. Dar Inainte sa .se descopere acest observa tendoanele
lucru, oamenii credeau ca starile emotionale ce sus~in valvele
ca dragostea, fericirea ~i tristetea vin din ventriculare. astfel
inima. Aceasta credinta provenea din faptul incat sa nu fie
ca inima parea sa reactioneze la sentimente impinse inapoi in
putemice. De aceeainima era nurnita "centrul atriu de presiunea
emotiilor". Despre oamenii nepasatori se sangelui ce umple
spunea ca au o inima de piatra; despre cei ventriculul.
loiali ca au o inima din lemn de stejar; iar
despre cei curajo~i ca au o inima de leu. O Depozitele de
Oamenii fericiti aveau inimi tinere, iar inima grasime blocheaza
era un simbol al iubirii ~i al Indrago~titilor. par,ial arterele
Lasandromantismu.lde-o parte, cercetarile a"u -, coronariene (A). Un
ar:Itat 'ca iriima este doar o pompa, c.e i cheag de sange
functioneaza pentru a sati~faceanumi!e nevoi ~ poate cauza
ale corpului,. lri timp ce rolul de control :g obstruc,ia lor.
apartine creierului.

Alunecand u~or ARTERE BLOCATE


in timp ce pompeaza, inima devine rnai mare
iar apoi mai mica la fiecare bataie. Dar 1n
.mi$careasa nu se freaca ~i nu roade plamanii
~i vasele de sange din jurul ei. Aceste mi~cari
sunt line ~i alunecoasedeoarece1nveli~ulde la
suprafatainimii, numit pericard, este umed. El
permite inimii sa alunece u~or cand se Artera
relaxeaza~i se contracta. coronariana

Interiorul inimii este protejat de sangele ce -stanga

curge prin el cu presiune mare, de un Inveli~ Cheag de


special nurnit endocard. sange
Ca orice alt organ ~i inima are nevoie de
o rezerva proprie de sange, care sa-i asigure
oxigenul, energia ~i nutrientii necesari
activitatii nelntrerupte a mu~chilor sai. Depozite
de grasime mort
oricat de straniu ar parea, inima nu poate in artera
folosi sangele ce curge prin camerele sale. coronariana B
A
Acest lucru se datoreaza In parte presiunii
mari cu care circula sangele prin inima. De ~
aceea e nevoie de vase subtiri de sange, ~

50
Corpul omenesc 57 -O DIETA ECHILIBRATA Corpul omenesc 13 CIRCULA11A