Vasil Conea - ji Ms pMtjailor noastre"_ * [Dace vamrage fice en geet antsied- Mam niscotin 9 mai 1850, to comuna Ciacota. Maplicat si cit din fragedapruncie. Amfacutgcosla general laTeregova, colo am avut profesor ped ‘Vasile Popovii caremi-atnepatpagit spre muzicl, Am cnt muzictuyoar, aceasta plicndus foarte mall Muzica Popularimea fascinatintotdeauna, eram opi gi ascllam Ia radio pe Achim Nica, Ana Pacatug gal mar soligt ai ansablulipoestonistdinCaransbes, ‘imlnandintnSuflet. Am participa ‘mule concursurt unde am objnat prem i Am absolvit Liceul Agecol gi ‘Scoala Popular de Aratdin Lugo, unde Aim avuto profesoart pe dna Mia Mae Fa, lnsectia canto. Acolo ns admiteau ‘ii Sub 18 ani (ear a schimbare de ‘oee), dar finde’ au considerat cam calitiVocaledeoscbte, au wecut ct ‘edereapeste acest iru g-auaccepat ‘Asfl, cdnd am temminat lieu, am terminat si Scoala Popularé de. Art. “Mea itor a Ciscova ind, in 1969, Ansamblul "Timigul™ organizase un concurs pentru ccuparea posturlor de sols. Am partial concurs, unde in juries aflau dni L. Pomorigay gi A Ponda, clvorale-am plicutfoare mull, asfel am objaut Teal Tm pleat Ia | aad icind m-am nts am colaborat fu Ansamblul “Constraciorul din T- Iigoara. Am pariipat la spectacole ‘lal de DuratruBotoya, am cut 23 de specacole cu Ana Munteana cae, in "71-72, eran mare vod, pin judeele TimiggiCarap-Severn Am ecu pola ‘Ansamblul "Ma" din Timigoara unde dizijorera dl prof, Ton Odrobot, juat de Topel Bogdan. Pinsinprezentamefectuat foare multe tumee tn Tugosavia (de nenumirate ori), Ungar, Austria, Germinia, Australia unde am fort fntdmpinat poivt moduli wasijonal rominese: £u pine gi sare. Ca liber protesionis,amcolaborateuansamblurt Aintoataarainaferd departea Dobroges, am clint altri de soli mari. Am fost Solita i cit infagosav, 1a "Babul strugurilr’, unde eu Lepe Brena eram invitay de’ onoare. Cele mat-multe colsboriileam avui cu Flarmonica de Stat Arad, altar de care, fn 84°85, am imprimatprimele discur 9 0 cased dio la Electrecord. $1 ttl, pot si spun ch m-amrealizat, redcdse putea st ‘mai mull Amyrealizat multe eset audio pent mica plicot fle gi am Incercatsi-Lmenfn, chiar dacs peunele am muzicd de petrecere, nu sunt ‘ulgarisme, sunt céniece pe care lamea Je solicit la muni. - Sunt nol dine doinitori de excepfes cum considerayck est “gusta” doina fn prezent?-C=l mai ‘multimiplace doin Uniaterpreteare nu simtegiacntidoins, nusteunadevieat interpret. Celor de le st Te place foarte mult smi aud doinind, pe cind in orag ‘mi se spune: "vi rgim, ceva de jc", Uni oijent nu mai "gust" doin, dar coi do asa, sotounde t-aniscut isa eat follorl, sunt emofionaji oi de cite of: Ie dines. ~ Actalmeats unde ‘activa gi cerelai sunt curadiou televiiunes? Acivez a lubul"1 Mal din Timisoara. Am fostinvitat eal Gelu Stan aemisiunea "Moura cu nore, Invegisat tot cu dns, la Radio Tims soata, 16. piese incdite. Primele Invest Y-am flcut in '86, eu dna [Luca Buleanq, cbeiajins-imaljumese fiindet dinsa'¢ fost prima cae mica apreciatalisiile vocal, ncurajindunt Si.contnui, Am cut nvegisrin'83, ln Buziag, cu dh G, Deieeana, penta ‘TVR, ecemt, cudlGh Pale, totpe postl najonal, eu TVT 89, eu: Tele "Europa Nova’ Dupi Revolute am fost fnieam tunes cu Flarmonica dn Arad, fn Banaul sirbese, unde am fiat la "Pntina fete, cu dna Marioara Baba (cedacto la Televisinea Novi Sad) gi Ie-am picut foarte mult, Uma cael, “Bined, Doamne, dela bogs, am fnregista-ola«Audio-Ti, imma 96, curelodiiautentce,~ Attica eal ale Viet sunt fm ctnscee dv, ch mi permits vine dack sunt personalein *Struguel batut de brumé”, "Mama exp, mam bund in care descre it 4 ine durerea pricinuith de lipsa inl, uid 6 somo arin inochi admimtorior d.?~ Am plecat ae. de Copii din | Tetegova, ata a muritgind aveam Sani, ‘gmrimasnoicumama. Cimeram rac ‘a avut posiilitatea s ne crease, am fost al niminoi cum se spune, acese ein eta A fost gu. [sti pomit-o pe portent teen Dumnezeu ma ajtat a eages n vis prin cintec, ~ Clntecele pe care le dnterpretai sunt compozii prop? -Na pot 8 spun ct toate sunt comporitit proprii, Contacto cw lames cu durerle ‘ibocuilee, m-auinspzaintodeaans, deexemplu miaspus cneva: ‘Dee tt ‘in pentru ‘feu am fostcoplbosat, dar combnigti - et tot end am fost deport tn Birigan?". Astil, am tuat 0 melodie brine alu Lagtovi, sar adapat untext-"Mam niscatcopl bogal/ Meas eos cu sila din sat" Uncor mk tezese dimineaja cu 0 melodie in gind, 0 fnegistee fi 0 eit de mai molte oxy plinkicinde bine. Metodile care nu-mi Spain sunt culse, prelucrte (ou mat tem cinta ca acum 0 sult de an, aMdaptindu-le texte cit inal bine. Am {nceret ca oul -mi aparing spe an yea repropi, «Ce plrere ave despre folclora polut?-Amavuto dscuie cs 41 Gh. Paleo, tns-o emisiune a sh Te ‘TVR 1, ciruia am explicate "Stab in bir i Spar pahare/Inimioara aid lars este Ia fl cu "Ce frumoasd este ‘Viaje Cine apuct imines; melodi ¢arcintinsuflesl omit Ince piveste linia melodies: in Ardeal (Gn zona ljuli suntsimiteintueny maghiore (perioada ocupatiek austro-ungare gi-a lsat. amprenta), ir, Diobrogea (Giampsralle) x infuenetrceg iat {nBanatundeavemnem, ung, iri, ictal eclod leer Bie ‘hic de Regal cy daria Bena inlets col ot gut me st aka molars aslo eegueye sy st code ote una clas poste nimi sls crepes shores eprint zoe Plies vi Innle cast cae a nada pa sexe algae ca nig eoutie nespecifice, cu adevirat, yreunei. zone’ Beal am eee pepe “Aas dy snr cha pent pede folder, det teh flo ‘tr ven “Cs lamar evita Doescssctoctetten fragt Vinca, 1. Bulan, C! Pepin act cy roman ‘MARINELA- PANTIRU