Sunteți pe pagina 1din 4

.

in viata strdmo~ilor no~tri aceste


,
O Pentru mu"i mireas-
ma este secretul
simturi au fost 1afel de importtin-
frumuse,ii trandafirilor.
te ca ~i auzu~ pipditul sau viizu~
O Nu este intampla-
dar au invohlat, astfel omul tor ca daca vrem sa
contemporan sefo1ose~te mult sim,im savoarea man-
carii o atingem cu
mai putin de ele decat animalele. varful limbii.

multe despre cum sesizeaza nasul substantele


chimice din aer Iji cum interpreteaza creierul in
mirosuri excita1;iile ne!Voase sosite de la acest
organ. Nu vedem foarte clar inca nici procesul,
prin care mugurii gustativi produc acest stimul,
care sunt interpreta1;i in creier ca Iji gusturi.

Celulele de sim1 a.le nasului


in orice caz Ijtim ca tem1ina1;iile ne!Voase care
recep1;ioneaza stimulii olfactivi se afla intr-o
zona .mica in regiunea superiQara (regiune
olfactorie) a cavita1;iinazale. Aceasta arie cuprin-
de alja numita tunica mucoasa , olfactorie,
con1;ine f1letele nervului olfactiv Iji milioane de
celule olfactive (celule ciliate). Pe fiecare dintre
aceste celule olfactive se afla cel pu1;in o duzina
de cili olfactivi Iji substantele chimice

~
~
D in momentul In !::are prin1ul stramo~ al
omului s-a ridicat In picioare ~i astfel
cantitate mica mai contine ~i alte gaze neutre.
Contine ~i aburi intr-o cantitate de chiar ~i 5%,
~ nasul lui s-a lndepartat de pamant, dar nici acestea nu sunt rnirositoare. Teoretic, cu
~ mirosul -~i gustul, care este In strinsa legatura ajutorul rnirosului putem distinge, recuno~te
~ cu acesta -~i-a pierdut rolul de simt vital, cum orice alte componente ale aerului. oricat de
1 este In traiul multor animale. mici1 ar fi concentra1;ia lor in aer, nasul ne
oPe cele mai neglijate organe de simt -In ziua ~tiinteaza de prezenta lor, ne poate spune
~ de azi le utilizam aproape exclusiv pentru a daci1 se face o m:1ncare buna, daca exista vreun
a alege m:1ncarurile ~i bauturile, pentru a aprecia pericol, pe care ar fi bine sa-l ocolim, sau daca
§' savoarea ~i mirosullor. se apropie vreun animal -un prieten sau un
f"
du~man.
Simturi chimice
Gustul ~i mirosul ~unt simturi bazate pe stimu- Simtul olfactiv
lari chimice, cu alte cuvinte substantele chimice S-a aratat ca simt~ mai multe mirasuri decat
din mediul lnconjurator prOOuc senzatiile de numarul sunetelar auzite, dar cercetarile legate
gust ~i miros. Cand gustam ceva noi simtim de pracesele care au lac cand mirasim,
substantele chimice din gura noastra, cand lntampina greutati seriaase. inca nu ()tim faarte
mirosim le simtim lnsa pe acelea care sunt
prezente In aer sub forma de gaze. O Mae~trii bucatari ne pot spune ca doar cu
Aerul curat este amestecul unor gaze nemi- privirea nu putem decide daca alimentul este
rositoare: este compus In mare pare din nitrogen destul de proaspat. Cine nu are sim1ul olfactiv
C7SO/o) ~i oxigen (21%) pe langa care, lntr-o bine dezvoltat sa nu incerce meseria de bucatar.

5
GUSTUL ~I MIROSUL

componente ale substantelor le numim


molecule ~i se presupune c~ celulele o1factive
pot recuno~te fomlele diferitel0/ molecule~i le
disting datoritl acestuicriteriu. ,

Particule ~i mirosuri
Cu cat ajung mai multe particule dintr-o
substanta:In aer, cu atat aceastaare un miros
mai puternic. Mirosul supei de pui care fierbe
pe foc, este mai intens decit cel ai c;lrnii de pui
reci dintr-o fat:furie de pe mas~, deoarecedin
MIROSURI DE supa care se evaporaajung mai mu1tesubstante
BAZA rnirositoare In aer. Aceste molecule produc
senza1;ie de miros doar dact se pot dizolva In
ap~. Deoarece vaporizarea spore~te sub
ac1;iuneacaldurii, ~i aerul cu un grad mare de
umezeal~ poate prirni mai multe molecule de
miros, In vreme umed(l ~i cald(l sim1;im
mirosurile ca flind mult mai intense.
Oricine poate observact dact ~ ciine este
Tunica ud atunci miroase mult mai tare decit atunci
Miros de ars
mucoasa cand este uscat,.sau o cimpie este acoperitl de
olfactorie on val intens de miresmedup~ ploaie, dac~iese
soarele,sau cl'se simte mult mai bine rnirosul
sarii de baie, Intr-o baie fierbinte, oricit de mult
ar fi diluatl, decit In ambalaj.

Obi~nuin~, mascare
Dac~ intram Intr-o Inc~pere unde s-a mancat
Miros de putrefac,ie pe~tecu cartofi, sau hamburgheri cu ceap~,ne
izbe~te Un rniros foarte puternic, 1ns~cei din
Inc~pereaproape nu-l sesizeaza.
Acest fenomen se nume~teadaptareala mi-
ros, sau obosirea organului o1factiv~i se poate
exp1icaprin faptul ct dup~ ce s-au ocupat toate
celulele de simt, receptoarele ocupate cu
particule de miros nu vor mai trimite stimu1i
Miros de vopsea c~tre creier.
Poate v-ati intrebat cum actioneaz~
sprayurile care improsp~teazaaerul, care fac s~
dispara mirosurile nepl~cute. Acest efect este
mascarea mirosurilor. Aerosolul, sprayul
:3 remprosp~tant,nu alung~ substantelechimice
cu rniros nepl~cut, dar In prezenta lui nu le
mai simtim, a~a cum nu auzim sunetele mai
slabe In prezenta unui sunet putemic, cu toate
Miros de c~ ambele unde sunt receptatede urechi. jnc~
condimente nu se ~tie de ce este un rniros mai tare decat
Mireasma dulce
MIROSUL Miros de fructe Capcitul une; celule
olfact;ve, cu dl;;
olfact;v;. in ;mag;nea
producltoare de stimuli olfactivi sunt prinse de
mcir;tci a dl;lor se vcid
mucoasa, care mentine nivelul de umiditate al Din materialele
cililor. DeOarece tunica mucoas~ olfactorie este foarte mirositoare, se receptoarele
ridica In aer d;fer;telor molecule.
greu accesibil~, cerceti1torii au putut-o studia
permanent nori part;cule de m;ros.
foarte greu.
Se presupune c~ atunci cand inspiram gaze invizibili de particule.
care contin substante produc~toare de senzatii Cirnd inspiram, aerul
de miros, acestea se dizolv~ 1n mucoasa care umplut de
acopera cilii olfactivi, astfel cilii sunt 1mbaia1;i1n substantele
dilu1;ia substantelor mirositoare. Sub ac1;i4nea mirositoare trece In
substantelor chimice cilii trimit semnale c~tre nas ~i intra In contact
celulele olfactivi ~i ace~ti stimuli 15i continu~ cu tunica mucoasa
dup~ aceea drumul cltre creier prin fibrele olfactorie, care
nervoase corespu~toare ale nervului olfactiv. prelucreaza ~i trimite
Excitatiile nervoase olfactive sunt primite de In scoart,a creierului
regiunea numita rinencefal, din creier, de informa~iile olfactive.
scoarta olfactiv~, care la om este mult rnai putin
dezvoltata decat la rnajoritatea speciilor Confonn observatiilor f~cute de cercetatori
animalelor . de-a lungul secolelor, se spune ca sunt doar
~asemirosuri primare: mirosul dulce, mirosul de
Mirosuri primare fructe, mirosul putrefactiei, mirosul
Dup~ cuno~tintele noastre de azi celulele care condimentelor, mirosul de ars ~i mirosul
functionea~ ca receptori pentru substantele vopselei sau de terebentina.
chimice sunt exact identice ~i este un mister Pentru ca o substantas~ miroas~,trebuie s~
cum pot totu~i deosebi rniile de mirosuri. emane 1n aer particule. Pe cele mai mici

6
GUSTUL O Gustu! amar a! Asemenea receptoarelor mirosurilor, ~i aceste
Epiglota chininei din apa celule senzitive au apofize -a~a numitii cili
tonica sau a! ~afe!ei gustativi, pe suprafata care se deschide in
este perceput in cavitatea mugurului gustativ. Deoarece partea
partea din spate a exterioar:l a mugurilor gustativi este in leg~tura
!imbii. cu nervii care transmit stimuli senzoriali,gustul
este in srransa leg~tura cu perceptia flzial a
existenteihranei in gura. Atunci cind gurmanzii
se ceart.1asuprafaptului al friptura de vita este
O Gustul acru al mai gustoas~daal feliile de carne sunt taiate
grefului este sesizat subtiri sau groase,in noi pot ap~reaincertitudini
cel mai bine de part,i- ne~tiind care este diferenta intre cele dou~, dar
le dorsale ale limbii. in mod sigur limba nu numai gusta rnancareaci
o ~i pip~ie, astfel ~i acest pip~it influenteaza
senzatiade cit de mult ne place rnancarea.

O Gustul sa rat il Zonele limbii


sim1im pe marginea Substanteledulci sunt percepute foarte bine de
limbii vatful limbii, cele acide de fata dorsahl, cele
s~te de margini, putin spre spate, iar cele
amarede baza ei. La fel ca receptorii olfactivi, ~i
mugurii gustativi sunt identici, cu toate c~ in
diferite zone se grupeaz:1altfel. Chiar ~i in ziua
O Gusturile dulci ~i de azi este un rnister cum transmit celule
s3rate le sim,im cel aparent identice, diferite senzatii.
mai bine pe varful Cercetatoriib~nuiesccl organismulproduce
limbii, in partea din a~ nurnite substante receptoare ~i acestea
fa,3.

cel~lalt. Nu este absolut necesar; c~ dac~ sunt


prezente deodata dou~ mirosuri atunci unul O Suprafa,a limbii
s~-l mascheze pe cel~lalt -de multe ori ele se nu este a~a de
amestec~ sau le simtim in continuare ca netedi precum pare,
mirosuri distincte. din ea ies
multitudinea
Sim~ul gustului papilelor gustative.
Stim mai multe lucruri despre simtul gustului Pe laturile fiecirei
decat despre cel al mirosului ~i savantii sunt de papile gustative sunt
acord c~ exista patru gusturi de baz~: dulce, a~eza,i mugurii
smt, acid ~i amar. in realitate raf1namentul gustativi.
gustului depinde foarte mult de cel al.mirosului.
Se ~tie c~ dad cineva este foarte b6lnav de Mucoasa
grip~ ~i din aceasta cauza nu simte mirosurile
Papila
atunci nu simte nici gustul manc~rurilor
deoarece poate conta doar pe stimulii chimici ai
limbii. Dad radem mere \~i cartofi cruzi, s-a
dovedit d doar limba singur;! nu poate deosebi
pasta de mere ~i pasta de cartofi rezultata.
Gustul seam~ cu mirosul prin faptu1' c~ se
realizeaz~ datorita stimul~rii chimice. Asemenea
senzatiei de miros ~i senzatia gustului poate fi
provocata: doar de particule care se dizolv~ in
ap~. Dac~ manc~m un aliment uscat, incepem
s~-i simtim gustul doar cand saliva incepe s~-l
dizolve. Gustul ~ il simtim foarte repede,
deoarece sarea se dizolva u~or in saliv~, ins~
substantele cu molecule complexe necesita mai
mult timp pentru a se dizolva, de aceea
incepem s~ simtim gustullor mai tarziu.

Mugurii gustativi
Receptorii care sesizeaza stimulii provocati de
dilutia substantelor chimice din mandruri se
numesc muguri gustativi. Ace~tia sunt formati
din terminatii nervoase ~i celule mici ~i
Cili gustativi
majoritatea lor se afl~ pe laturile papilelor valate, Canalul din jurul
care sunt inconjurate de canale ~i care se pot papilei gustative se gust ~tori
Rece "vi
intalni mai ales pe limb~, dar ~i pe palatul gurii umple cu saliva
~i faringe. in fiecare mugur gustativ se grupeaz~ Fibre nervoase
Stimulul m3ncarii
circa 50 de celule. Din acestea pomesc fibre Mu~chi
indeamna glandele Mugurii gustativi sunt
nervoase c~tre creier ~i fiecare mugur gustativ
saliva re sa excita,i de particulele
reactioneaza la toate cele patru gusturi de baza.
Printre celulele mugurului gustativ gasim ~i SECTIUNEA LIMBII produca saliva dizolvate de hran3
celule de sprijin, restul celulelor f1ind senzoriale.
GUSTUL ~I MIROSUL

defmesc caracteristicile fiec~rei senzaJ;iide gust. O Sim~ul olfactiv,


Din experientele executate pe animale s-au comparativ cu cel al
descoperit anumite proteine care functioneaz~ animalelor, este slab
ca receptori pentru gusturile dulci ~i amare. Este dezvoltat la noi. Nici
posibil c~ aceste molecule receptoare se produc nu luam seama de
In diferite cantitaJ;i In diferitele zone ale limbii. mirosurile naturale
De~i nu cunoa~tem In prezent detaliile acestui care exprima atrac~ia
proces, ~tim In mod cert c~ In momentulln care sexuala ci ne bazam
mugurii gustativi aiung In contact cu substantele mai mult pe produse
chimice dizolvate din guru, trimit impulsuri artificiale -de
electrice, priri nervii senzoriali ai lin:Ibii, In creier. exemplu parfumuri.

Ce ni se pare gustos ~i ce nu?


In afara gustului ~i multe alte simturi ne O Expertul in vinuri
influenteaz~ atunci ciind ne fonnam o imagine nu este atent doar la
despre mincarea pe care o consu~m. Cel mai gustul vinului, ci ~i la
important dintre acestea este simtul mirosului, mirosurile lui.
cauzat de gazele care se elibereaz~ In timpulln Buchetul vinului
care mestec~m, ~i care ajung In nas. Are un rol spune totul, pentru
important ~i. textura hranei -poate cauza el, despre calitate.
senzaJ;ieide c~lduru ~i de durere -In timp ce
mincam. Manc~rurile picante stimuleaza mai
ales receptorii de durere: ardeiul iute produce,
senzaJ;iade arsuru ~i pe piele la fel ca ~i pe
limb~. Receptorii la presiune indic~ dac~
mincarea este crocanta sau p~stoas~, moale sau
tare, la fel urechile percep zgomotele produse
de mestecat. Nici rolul memoriei nu este
neglijabil; daca ceva ne-a stricat odata pofta,
mult timp nici nu ne putem uita le ea.
sa nu uitam nici ochii, care ne informeaza
despre aspectul mincarii ~i nici de gandurile
care ne amintesc de masa. ToJ;i ~tim deja din
experien1;:l ca doar daca vedem sau ne gandim
la mincarea noastra preferata, ne lasa deja gura
apa.
Merita s~ experimentam cu prietenii no~tri,
ca daca ne legam la ochi, nu putem deosebi
sucul de portocale de cel de gref, daca nu
vedem anterior ce gustam sau nu ne formam In
prealabil deja o imagine despre gustul lor.
Fiecare bucatar bun ~tie cat de apetisanta este o
mincare cu un aspect Incintator -~i aceasta o
putem experimenta ~i noi. Ne-am ob~nuit deja
sa credem mai mult ochilor decit simturilor
neglijat~, a1lume gustului ~i mirosului.

O Din cercetari
reiese ca senza~ia
placerii consumului
mancarurilor ~i al
bauturilor nu este
determinata doar de
gustul acestora. fn
opinia noastra o
mancare gustoasa
trebuie sa aiba ~i un
miros placut. S-a
aratat ca ~i aspectul
conteaza foarte
mult, stam cam
prost cu mancarurile
albastre, de~i un
coctail bun este
consumat rapid daca
este bun, chiar ~i
daca este albastru.

Co ul omenesc 19 -DIGES11A Animale ~i lante 116 -ORGANELE DE SIMT