Starile hipertensive in sarcina

• Hipertensiune (HTA) in sarcina: cresterea tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHG sia celei diastolice peste 90
mmHg, determinate de 2 ori la interval de cel putin 4 ore sau la constatarea valorilor TA diastolice egale sau mai mari
de 110 mmHg, intr-o singura evaluare.
• Hipertensiune usoara: TA diastolica 90-00 mm Hg , TA sistolica 140-149 mm HG;
• Hipertensiune moderata: TA diastolica 100-109 mmHg , TA sistolica 150-159
• Hipertensiune severa: TA diastolica mai mare sau egal 110 mmHg, TA sistolica mai mare sau egal 160 mmHg
 Clasificarea HTA in sarcina

• Hipertensiun indusa de sarcina(HTAIS):

- preeclampsie(PE)
- Eclampsie(E)
• Hipertensiune cronica(preexistenta sarcinii)
• HTA cronica cu preeclampsie supradaugata
• Hipertensiune tranzitorie
• Hipertensiune cronică: HTApreexistentă sarcinii sau HTAdetectată pînă la 20
săptămîni de gestaţie.
• Hipertensiune gestaţională: HTAcauzată de sarcină, care apare după 20 săptămîni de
gestaţie, fără proteinurie.
• Preeclampsie: sindromul clinic compus din HTA şi proteinurie (peste 300 mg în 24 ore)
sau simptome clinice de afectare a organelor ţintă apărute după 20 săptămîni de
gestaţie.
• Eclampsie: dezvoltarea pe fond de preeclampsie a convulsiilor şi/ori a comei, ce nu pot
fi atribuite altor cauze.
• PE supraadaugata: proteinurie > 0,3 g in 24 h dupa 20 SA la o gravida cu HTA cronica
sau Pas>160 mmHg si,sau PAd> 110 mmHg sau proteinuria inainte de 20 SA la o
gravida cu HTA si proteinuria
• Proteinurie: este definită ca excreţia a peste 300 mg de proteină în 24 de ore
• Sindromul Hellp: sindrom caracterizat prin trombocitopenie, cresterea transaminazelor
si hemoliza
 Incidenta

• De hipertensiune cronica sufera 1-2 % de gravide. La majoritatea din aceste femei

hemodinamica se adapteaza bine la procesul de gestatie, dar aproximativ 15% cazuri
apare preeclampsia.
• Hipertensiunea aparuta prima data in sarcina se diagnostica in 5-8 %
• Preeclampsia se dezvolta la circa 2% din gravide, majoritatea din ele fiind primipare
• Anual, de complicatiile preeclampsiei decedeaza circa 50.000 de gravide
 Etiologie

Etiologia preeclampsiei nu este cunoscută în totalitate la ora actuală. Au fost emise o serie
de teorii, iar cele acceptate în prezent în urma cercetărilor fiziopatologice sunt concentrate
pe următoarele fenomene:
- invazia anormală a citotrofoblastului;
- disfuncție endotelială;
- anomalii ale coagulării cu implicarea eicosanoidelor;
- intoleranța imunologică a organismului matern față de țesutul placentar fetal;
- eșecul adaptării organismului matern la modificările cardiovasculare și imunologice din
timpul sarcinii;
- vasoconsctricție generalizată;
- predispoziția genetică;
- factori externi.
 Factorii de risc
Factori materni:
- Virsta sub 20 sau peste 35 ani
- Rasa neagra sau hispanica
- Istoric familial de preeclampsie
- Nuliparitate
- Preeclampsie la o sarcina anterioara
- Boli vasculare (renale, HTA, diabet, trombofilie)
Factori fetali:
- Anomalii cromozomiale, malformatii
- Sarcina molara sau multipla, hydrops
Factori paterni:
- Primipaternitate, donor de sperma
- Preeclampsie cu o alta femeie
- Tata din sarcina preeclamptica
 Screening-ul

La fiecare vizita antenatala se va efectua:

- Masurarea TA
- Analiza generala a urinei pentru determinarea proteinuriei
- Masurarea inaltimii fundului uterin si completarea graficului de crestere
 Manifestarile clinice
Simptomele clinic suggestive pentru preeclampsia severa
Afectare a sistemului nervos central: cefalee severă persistentă sau nou apărută, somnolenţă,
ameţeală, confuzie, hiperreflexie, convulsii.
Afectare a sistemului cardiovascular: HTA severă (>160/110 mm Hg).
Dereglări vizuale: scotoame, vedere tulbure, diplopie, amauroză.
Afectare a sistemului urinar: oligurie persistentă, anurie, hematurie.
Implicare a tractului gastrointestinal: dureri abdominale sau sub rebordul costal drept, greaţă şi
vomă.
Afectare a sistemului respirator: dureri toracice, dispnee, cianoză, raluri pulmonare bilaterale ca
rezultat al edemului pulmonar cardiogen şi necardiogen sau a edemului laringian.
Afectare a sistemului feto-placentar: dureri permanente puternice în abdomen şi hipertonus uterin
(condiţionate de dezlipirea prematură a placentei); lipsă (moartea în uter) sau diminuare a mişcărilor
fetale, dereglări ale BCF (tahicardie, bradicardie, lipsă a bătăilor).
Teste patologice de laborator: creştere a creatininei, ALAT, ASAT≥ 2 ori, trombocitopenie <
100.000 mm.
 Examenul clinic
Principii:
1. Confirmarea HTA: respectarea regulilor de masurare a TA si folosirea corecta a criteriilor de
diagnostic
2. Confirmarea proteinuriei: prin cercetarea cantitatii de proteina in urina colectata timp de 24 de
ore
3. Evaluarea completa(clinica si de laborator) pentru precizarea diagnosticului si severitatii
preeclampsiei
Aprecierea valorilor tensiunii arteriale in sarcina
4. Masurarile se efectueaza dupa ce gravida se odihneste cel putin 10 minute
5. Pozitia pacientei trebuie sa fie semiculcata sau pe sezute
6. Manseta se aplica pe treimea superioara a mainii la nivelul inimii
7. Cifrele reale ale TA se considera atunci cind este o diferenta de 2mm intre 2 evaluari effectuate
cu interval de cel putin 1 minut
8. Daca diferenta dintre aceste 2 masurari e mai mare- TA se apreciaza a treia oara. Cifra reala
se considera media celor mai mici indicatii ale tonometrului
 Examenul paraclinic
Teste de laborator:
- Hematocrit
- Numar de trombocite
- Proteinurie
- Creatinina serica
- Acid uric seric
- ALT,AST
- LDH
Evaluarea fetala
Examenul ecografic:
- Evaluarea cresterii fetale
- Ecografie Doppler pe artera ombilicala
- Calcularea indicelui de lichid amniotic
- Evaluarea aspectului ecografic al placentei
- Evaluarea spectrului Doppler pe arterele uterine
Diagnosticul diferențial trebuie realizat în următoarele
situații:
- hipertensiunea arterială esențială;
- glomerulonefrite acute;
- nefropatii glomerulare cronice (primitive, secundare);
- preeclampsia suprapusă altor afecțiuni renale preexistente sarcinii (simptomatologia apare din
primul trimestru de sarcină).
 SUPRAVEGHEREA ÎN CONDIȚII DE AMBULATOR
Hipertensiunea gestațională ușoară la termene sub 37 de săptămîni
Frecvența vizitelor – o dată pe săptămînă.
La fiecare vizită – aprecierea TAși proteinuriei, examen clinic pentru determinarea semnelor și
simptomelor preeclampsiei severe, informarea privind semnele de pericol.
Tratament antihipertensiv (pentru a menține TAd între 80 și 100 mm Hg și TAs sub 150 mm Hg):
- Labetalolul* (100-400 mg/2-4 ori pe zi) sau
- Metildopa (250-500 mg/3 ori pe zi) sau
- Nifedipina (10-20 mg/3-4 ori pe zi).

Principiile generale de conduită

Metoda definitivă de tratament a preeclampsiei și hipertensiunii gestaționale este nașterea.
În general, se recomandă finalizarea sarcinii în preeclampsie și hipertensiune gestațională la termene
de gestație mai mari de 37 de săptămîni; în preeclampsie severă – indiferent de termenul de gestație
În interesele fătului, sarcina este prelungită pînă la termenul de 37 de săptămîni în preeclampsie
neseveră (în condiții de staționar) și hipertensiune gestațională (posibil și în condiții de ambulator)
 Complicatii

Materne
- eclampsia;
- insuficiența renală acută;
- coagularea intravasculară diseminată (CID);
- avortul;
- sindrom HELLP (hemoliză, creșterea enzimelor hepatice, trombocitopenie).

Fetale
- moartea fătului „in utero”;
- prematuritatea;
- hipotrofia fetală
 Consilierea postnatala

Femeile care au avut HTA în sarcină sau preeclampsie au un risc ulterior substanţial
crescut de boli cardio-vasculare.
- Se recomandă de verificat valorile TA cel puţin o dată în an şi cel puţin o dată în 5 ani
factorii de risc cardiovascular (profilul lipidic, glucoza serică, etc.).
- Consilierea privind modul sănătos de viaţă: abandonarea fumatului, limitarea consumului
de alcool, reducerea masei corporale, practicarea exerciţiilor fizice, respectarea regimului
alimentar adecvat.